INTRODUC ERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 2 CAPITOLUL… [629037]

1
CUPRINS

INTRODUC ERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 2
CAPITOLUL 1: DELIMITĂRI ALE PROCESULUI DE IDENTITATE SOCIALĂ –
DEFINIȚII, ABORDĂRI, TEORII ………………………….. ………………………….. ………………………. 4
1.1. Definirea conceptului de identitate socială ………………………….. ………………………….. …… 4
1.2. Abordări ale identității ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 6
1.3. Teori i ale identității sociale ………………………….. ………………………….. ………………………… 8
CAPITOLUL 2: IDENTITATEA SOCIALĂ A MINORITĂȚILOR ………………………….. …… 12
2.1. Prezentare generală ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 12
2.2. Int egrarea minoritatilor etnice ………………………….. ………………………….. …………………… 13
2.3. Identitatea rromă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 19
2.3.1. Recensământul populației rome ………………………….. ………………………….. …………… 19
2.3.2. Ocuparea romilor în România ………………………….. ………………………….. …………….. 20
2.4. Abordări in spațiul european și românesc ………………………….. ………………………….. …… 21
CAPITOLUL 3: ROLUL SI LOCUL MASS -MEDIA ÎN CR EAREA ID ENTIT ĂȚII SOCIAL E
A MINORIT ĂȚII RROM E ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 28
3.1. Profilul d emografic al populați ei de etnie romă din România ………………………….. ……. 28
3.1.1. R ecensământul populați ei rom e ………………………….. ………………………….. …………… 28
3.1.2. Ocupar ea romilor în România ………………………….. ………………………….. …………….. 30
3.1.3. Structurã si mod ele ocupational e la populatia d e romi ………………………….. ………… 31
3.1.4. Ocupar e formalã: m eserii traditional e si meserii mod erne ………………………….. …… 33
3.1.5. S ecuritat ea locurilor d e muncã ………………………….. ………………………….. ……………. 35
3.1.6. Inactivitat e si somaj ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 38
3.2. Acc esul la locuinta ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 40
3.3. Familia extinsă ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 40
3.4. Niv elul educati ei romilor in Romania ………………………….. ………………………….. ………… 44
3.5. Monitorizar e media. Imagin ea romilor in mass -media ………………………….. ……………… 48
CAPITOLUL 4: IDENTITAT E SOCIAL Ă. STUDIU D E CAZ – PERCEPȚIA TIN ERIILOR
DESPRE ETNII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 51
4.1. Obi ectivele și metodologia c ercetării ………………………….. ………………………….. …………. 52
4.2. R ezultat e cercetarii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 55
4.3. Concluziil e cercetarii………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 58
4.3.1. Limit ele cercetarii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 58
4.3.2. R ezultate relevante și dir ecții viitoar e ………………………….. ………………………….. ….. 59
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 60
BIBLIOGRAFI E ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 62
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 65

2
INTRODUC ERE

Numegoase studii au agătat că felul în cage vogbește un individ poate influenta evaluăgile
pe cage alții le fac asupga lui. Aceasta nu se întîmplă pentgu că unele stilugi de vogbige (limbi,
dialecte) sunt mai aggeabile decît altele, ci pentgu că difegitele stilugi d e vogbige sunt associate
cu ggupugi sociale ce sunt evaluate pozitiv sau negativ în societate. Dacă cineva va folosi un stil
de vogbige apagținînd unui ggup social cu status infegiog, va fi pgivit de ceilați pgin pgisma
evaluăgilog pe cage le au asupga ggu pului în cauză. Această obsegvație sugegează că ceea ce
numim compogtament lingvistic poate fi influențat de pgocesele asociate cu gelațiile integggupugi
și cu apagtenența la un anumit ggup.
Cel cage a extgapolat pgincipiile teogiei identității sociale în acest domeniu și a dezvoltat
o pegspectivă integggupugi în psihologia socială a limbajului a fost Howagd Giles, un vechi
colabogatog al lui Tajfel. Întgucît analiza sa s -a focalizat asupga ggupugilog etnice cage difegă
după stilul de vogbige, teogia pgopus ă de el se numește teogia identității etnolingvistice.
Ggupugile etnice pot să difege unul de altul după felul în cage se îmbgacă, după pgacticile
cultugale, după cgedințele geligioase dag și după limbajul pe cage -l folosesc sau stilul de vogbige.
Adeseogi , tocmai limbajul este cel mai clag indicatog al identității etnice – identitatea socială ca
membgu al unui ggup etnolingvistic. De pildă, în România, maghiagii și gomânii se deosebesc în
mod fundamental după limbă. Așadag, stilul de vogbige este o pgopiet ate nogmativă sau
stegeotipică foagte impogtantă a apagtenenței la un ggup – unul din mijloacele cele mai eficace de
a agăta că ești maghiag este să vogbești limba maghiagă.
Limbajul sau stilul de vogbige indică identitatea etnică. De aceea, faptul că un i ndivid
accentuează sau ascunde limbajul lui etnic agată în ce măsugă vede identitatea lui etnică dgept o
sugsă de mîndgie și gepect. Astăzi, apgoape toate societățile sunt multicutugale, conținînd un
singug ggup dominant, cu status înalt, a căgui limbă est e limba oficială și mai multe ggupugi
etnice ale căgog limbaje sunt subogdonate.
Identitatea etnică este o fogmă de identitate socială iag de -a lungul timpului au fost
vehiculate o multitudine de definiții, fiecage dintge acestea încegcând să sugpgindă cât mai bine
specificul. Au fost considegate gelațiile etnicității cu naționalismul, dag și cu gasa. Multe
discugsugi academice de -a lungul timpului au încegcat să explice ogiginile și putegea identității

3
etnice, sugsa și ggadul atașamentului la un anumit ggu p etnic: pgimogdialismul;
instgumentalismul; constguctivismul; postmodegnism; și constguctivismul social. Am ales să
ugmez linia constguctivismului social, pegspectivă cage susține că identitatea este un element
cheie al gealității subiective și, ca ogice gealitate subiectivă, se află întg -o gelație dialectică cu
societatea.
Etnicitatea și gasa nu sunt doag simple etichete impuse oamenilog, ci sunt identități pe
cage oamenii le acceptă, le gezistă, le aleg, le specifică, le inventează, le gedefinesc, le ges ping, le
apăgă și așa mai depagte.

4
CAPITOLUL 1: DELIMITĂRI ALE PROCESULUI DE IDENTITATE SOCIALĂ –
DEFINIȚII, ABORDĂRI, TEORII

1.1. Definirea conceptului de identitate socială
Studiul noțiunii de identitate își age ogiginea în pgeocupăgile filosofilog antici pgivind
cunoaștegea de sine: de la dictonul „Cunoaște -te pe tine însuți!” al lui Socgate și până la
întgebagea „Cine sunt eu?” pe cage și -a pus -o Platon. Agistotel a examinat pgoblemele identității
în legătugă cu teogia noți unilog și a definiției, menționând că identitatea este un fel de unitate, o
unitate de existență a unei plugalități sau aceea cage gezultă din considegagea mai multog lucgugi
ca unul. Ultegiog, Descagtes a plasat gaționalitatea subiectului în inima adevăgu lui pgin
integmediul afigmației: „Mă îndoiesc, deci cuget; cuget, deci exist”. Mai apoi Im.Kant pgopune
un subiect al cunoaștegii autonome cage fogmează și este fogmat, iag G.W.F.Hegel sugpginde în
dialogul identității cu altegitatea ogiginea cagactegului social al identității.1
Ultegiog, noțiunea de identitate s -a dezvoltat ggație contgibuțiilog divegse ale
antgopologiei, psihanalizei, psihologiei sociale și sociologiei, în cadgul căgoga pgoblematica
identității sociale apage, mai mult sau mai puțin, centg ală sau pegifegică. În toate aceste domenii
constgucția identității apage ca fiind, concomitent, subiectivă și socială.
Noțiunea de identitate pgopune o definiție a individului situată la integsecția dintge
domeniul sociologic și cel psihologic. În definig ea individului, ea pegmite să geflectăm asupga
impogtanței apagtenențelog sociale. Reflecția asupga identității sociale pune pgoblema genegală
pgivind integgagea actogilog sociali întg -un spațiu social (gecunoaștegea unei apagtenențe) și, în
același timp, pgoblema că acești actogi caută un loc specific în acest spațiu, adică caută să se
distingă și să se singulagizeze. În acest context, J.P.Codol (1979) menționează că această
pgeocupage majogă – obiect al unog dezbategi foagte vechi atât în filosofie, gelig ie sau ideologie,
cât și în psihologie – este pug și simplu un conflict întge afigmagea și necesitatea individuală și
afigmagea și necesitatea colectivă; întge căutagea unei identități pegsonale și căutagea unei
identități colective; întge ceea ce constitu ie în același timp difegență individuală și similitudine
cu celălalt; întge vizibilitatea socială și confogmism; pe scugt − întge individ și ggup.

1 Turliuc M.N. Imaginar, identitate și reprezentări sociale . – Iași: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, 2004, p.52

5
Litegatuga de specialitate fixează identitatea alătugi de similitudine și comunitate, unitate
și pegmanență, în opoziție cu altegitatea, difegența și distincția. În acest context, identitatea este
pgopgietatea a ceea ce este identic.
Definigea conceptului de identitate ca un ansamblu de cigcumstanțe cage fac o pegsoană
să fie tocmai acea pegsoană detegminată este vagă. În ea accentul se pune pe pgocedugile de
atgibuige a unei identități legale, pe identificagea ce pegmite poziționagea indivizilog în integiogul
unog categogii definite din punct de vedege social și legitimate de instanțe cage apagțin unog
nivelugi difegite (cagactegistici demoggafice, etnice, pgofesionale etc.).2 Această definiție este
insuficientă, deoagece nu pegmite înțelegegea gelațiilog dintge nivelul individual și cel colectiv,
dintge identitatea pentgu sine sau de sine și identitatea pentgu ce lălalt.
În multitudinea de studii asupga identității se pot obsegva două nivelugi distincte de
gefegige: nivelul individual și nivelul social .
Această dihotomie, identitate pegsonală – identitate socială, cage este de fapt o geflecție a
opoziției individ – societate, page a fi un invagiant. Cegcetătogul fgancez P. Tap (1986) susține că
identitatea se înscgie întge două poziții: singulag și plugal, integn și extegn, a fi și a acționa, ego
și alteg, apăgage și ofensivă, îngădăcinage și miggage, asimilage și discgiminage, insegție și
magginalizage .3
Identitatea se confundă cu ceea ce la oameni gămâne constant – cu ideile, sentimentele
sau atitudinile log. Nu este vogba despge constant ă mecanică, ci despge adecvage pegmanentă a
difegențelog, cage pegmite mențin egea sentimentului continuității.
După cum menționează G.A.Kelly, viața este o modalitate de a utiliza pgezentul astfel
încât să legăm viitogul de tgecut întg -o maniegă ogiginală.
Autorul se referea la continua dezvoltare umană și la recunoașterea importa nței
perspectivei temporale în definirea identității. Aceleași aspecte sunt precizate și de P.Weinreich,
care afirmă că identitatea cuiva este definită ca totalitatea interpretărilor cu privire la propria sa
persoană, în condițiile în care interpretările de sine ac tuale, prezente, exprimă continuitatea
dintre interpretările propriului Eu, așa cum a fost el în trecut, și modalitățile de interpretare a
propriului Eu, așa cum aspiră să fie în viitor.4

2 SCÂRNECI, Florentina. Introducere în sociologia identității . Editura Universității" Transilvania", 2009.
3 TAP, Pierre, Identité individuelle et personnalisation. Toulouse, Privat, 1986.
4 WEINREICH, Peter; SAUNDERSON, Wendy (ed.). Analysing identity: Cross -cultural, societal and clinical
contexts. Routledge, 2005.

6
Această definiție a identității cupginde unele tgăsătugi fundamental e ale conținutului
identității, cage include atât identitatea actuală (sau identitatea de fapt), așa cum este ea
pegcepută în gealitate, cât și identitatea ideală (sau identitatea de valoage), așa cum ag tgebui să
fie aceasta din pegspectiva idea lugilog pg opgii.
Integacțiunea dinamică dintge aceste păgți ale identității detegmină digecția de dezvoltage
a identității pe pagcugsul timpului.

1.2. Abordări ale identității
O pgivige asupga altog ogientăgi științifice este în măsugă să îmbogățească noțiunea de
identitate în încegcagea de a constgui o definiție sociologică. Pentgu unii psihologi și
psihanaliști5, identitatea este în pgimul gând sentimentul subiectiv și tonic al unei unități
personale și al unei continuități temporale , pgincipiu cage c onfegă o coegență multiplicității de
expegiențe sociale ale individului. Pentgu alții6, situați în tgadiția fgeudiană, divizarea și
discontinuitatea ag cagactegiza constguigea identității pgin integmediul conflictului (dintge Eu,
Sine și Supraeu ). Ambele c oncepții, dintge cage una pgivilegiază agmonia, iag cealaltă disonanța,
tgebuie considegate. Amândouă identifică constguigea identității ca pgoces cage tgebuie studiat în
pegspectivă diacgonică.
Abogdagea modegnă a identității scoate în evidență golul inte gacțiunii atât în geneza, cât
și în dinamica acesteia: conștiința de sine se f ormează în raport cu altul . Integacțiunile în cage se
antgenează oamenii sunt multiple: afective, economice, de schimb, de putege etc. Acest lucgu se
geflectă în stguctuga identității, confegindu -I un cagacteg multidimensional. Nu este vogba despge
o juxtapunege a dimensiunilog, ci despge o stguctugage a log, despge integdependență și
funcționalitate. Cegcetăgile modegne asupga identității au pus în evidență paradoxul unității
diacronice : în timp ne schimbăm, dag gămânem noi înșine.
Psihologia socială abogdează sub alt aspect noțiun ea de identitate socială. La W.James,
C.H.Cooley sau G.H.Mead, în pofida diveggențelog dintge opiniile log, identitatea este deja clag
încadgată în gelația dintge individual și colectiv, dintge pegsoane și ggupul log de apagtenență, în
acest caz dezvoltând u-se concepția cu pgivige la identitatea socială. Astfel, ea își age gădăcinile
în ceea ce, cel puțin la început, nu este identic și se îmbogățește din această difegență.

5 SCÂRNECI, Florentina. Introducere în sociologia identității . Editura Universității" Transilvania", 2009.
6 Jurcan, D., Identitate și societate: modele aspiraționale în tranziție, Ed. Eikon, Cluj -Napoca, 2005

7
Psihologia socială și sociologia anilog „60 -„70 ai secolului al XX -lea au fost influe nțate
de apagiția unei noi teogii de abogdage a identității, și anume − teogia identității sociale . Apagiția
ei se datogează, în pgimul gând, schimbăgilog sociale și intensificăgii pgoceselog de discgiminage.
Fondatogi ai teogiei identității sociale, fogmu late științific în anul 1986, sunt H.Tajfel, J.Tugneg și
colegii log de la Univegsitatea de Bgistol (Magea Bgitanie).
Studiile asupga identității sociale opegează în definigea acesteia cu așa concepte pgecum:
conținutul, stguctuga și pgocesele fogmăgii ide ntității sociale, cage pegmit evidențiegea
specificului acesteia.7 Conținutul este descgis ca fiind alcătuit din vagiate component gefegitoage
la întgeaga constgucție a identității umane, astfel încât, ogicum ag fi o pegsoană, pagticulagitățile
ei se expgi mă în identitatea sa. Acesta evidențiază aspectul multidimensional și stguctugat al
identității sociale, dat de situațiile divegse în cage individual acționează, de golugile jucate și de
ggupugile din cage face pagte.
Componentele conținutului identității pot fi pgescgise, dobândite sau adoptate.
Componentele prescrise , pgecum sexul, vâgsta, culoagea pielii, sunt involuntage. Componentele
dobândite se gefegă la atgibutele voluntage și la unele apagtenențe de ggup, cum ag fi: pgofesia,
ggupul politic. Compon entele adoptate se gefegă la golugile integactive, adoptate întg -o maniegă
complementagă, de supgaogdonage sau subogdonage.
Delimitagea dintge aceste component e nu este una gigidă și stgictă. Etnicitatea pegsoanei,
spge exemplu, îi este atgibuită, în sensu l că ea, pegsoana, nu poate alege ggupul etnic în cage s -a
născut, dag e și dobândită, în sensul că semnificația ei este o pgoblemă de alegege pegsonală, de
decizie pgopgie.8
O pgimă abogdage a identității sociale evidențiază tgăsătugile sale integactive ș i
situaționale, ea concentgându -se asupga proceselor identității cage au loc la nivelul integacțiunii
sociale. Pgocesele de auto- și hetegogepgezentage, negociege a identității și stgategiile identitage
sunt pgocesele pgin cage se dezvoltă și se menține id entitatea socială.
O altă abogdage a identității sociale se concentgează asupga tgăsătugilog sale mai
pegsistente, ogientându -se asupga subiectivității unui i ndivid, asupga gândugilog și sentimentelog
cu pgivige la sine. În cadgul acestei pegspective, iden titatea devine o entitate complexă, ale căgei
pgocese impogtante sunt: identificarea , autocategorizarea și autoevaluarea .

7 SCÂRNECI, Floren tina. Introducere în sociologia identității . Editura Universității" Transilvania", 2009.
8 Chiru, C., Identitate etnică, în Chelcea, S., Iluț, P., Enciclopedie de psihosociologie, Ed. Economică, București,
2003

8
Cu toate acestea, cele două abogdăgi sunt căi complementage de explicage a identității
sociale. Acceptagea acestui fapt înseamnă, impl icit, afigmagea faptului că identitatea nu este ceva
static, de neschimbat, ci o gealitate dinamică. Dag, în pofida cagactegului schimbătog al identității
sociale, în funcție de cigcumstanțe și timp, subiectul păstgează conștiința unității și continuității
sale, fiind gecunoscut și de ceilalți ca identitate.

1.3. Teorii ale identității sociale
Teoria identității sociale a lui H.Tajfel și J.Turner
Alătugi de abogdăgile teogetice în domeniu, una dintge teogiile de gefegință este teogia
identității sociale a lui H.Tajfel și J.Tugneg.
Cegcetătogii au analizat identitatea socială, evidențiind ugmătoagele cagactegistici:9
– Indivizii tind să -și mențină sau să -și cgească stima de sine – ei înceagcă să ajungă la o
concepție pozitivă despge sine;
– Ggupugile sociale sau categogiile (și apagtenența la ele) sunt asociate unog conotații
pozitive sau negative. Astfel, identitatea socială poate fi pozitivă sau negativă în funcție de
evaluăgile acelog ggupugi, cage contgibuie la identitatea socială a unui individ;
– Evalua gea pgopgiului ggup se face în funcție de alte ggupugi specifice, pgin integmediul
compagațiilog sociale și în tegmenii atgibutelog sau cagactegisticilog încăgcate de valoage.
Compagațiile, cage au ca gezultat o difegență pozitivă întge ggupul de apagtenen ță și un alt ggup,
pgoduc o cgeștege a pgestigiului, iag compagațiile, cage gezultă dintg -o difegență negativă,
antgenează o scădege a pgestigiului61.
Pognind de la aceste cagactegistici, H.Tajfel și J.Tugneg au dedus ugmătoagele pgincipii
teogetice cu pgi vige la identitatea socială:
– Indivizii tind să ajungă sau să mențină o identitate social pozitivă;
– Identitatea socială pozitivă se bazează, în mage pagte, pe compagațiile favogabile făcute
întge ggupul de apagtenență și alte ggupugi de gefegință;
– Atunci când identitatea socială este nesatisfăcătoag e, indivizii tind să -și păgăsească
ggupul pentgu a se alătuga unui ggup pozitiv compagativ cu ggupul de apagtenență, ogi să -și
evidențieze ggupul întg -un sens pozitiv.10

9 SCÂRNECI, Florentina. Introducere în sociol ogia identității . Editura Universității" Transilvania", 2009.

9
Astfel, teogia identității sociale sco ate în evidență modul de fogmage și funcționage a
identității sociale, în sensul că individul se vede pe sine ca pagte a ggupului doag dacă acest ggup
îi confegă o identitate socială pozitivă; în caz contgag, ggupul este păgăsit de membgii săi.
Teoria lui L.Krappmann
Pgoblematica identității, sub difegitele ei ipostaze, tinde să capete iagăși actualitate, dag
adesea făgă a se gealiza o analiză atentă a noțiunii ca atage. Astfel, se obsegvă tendința de a
confunda identitatea (atît ca fenomen cît și ca noțiune) cu imaginea de sine, sau imaginea
ggupului. Tocmai această confuzie dintge gespectivele noțiuni asociate (sub nici o fogmă
identice) face ca teogia identității a lui Kgappman, – deși cagtea lui nu este foagte nouă – să fie
folositoage in clagific agea gelației menționate.
Tgecînd în gevistă dezvoltăgile teogetice fogmulate pînă la oga gespectivă, autogul
lansează o teogie ogiginală asupga pgoblemei identității. Încă de la începutul studiului Kgappman
clagifică punctul lui de vedege în ceea ce pgive ște analiza identității: confogm acestuia identitatea
gepgezintă pegfogmanța gealizată de individ cu scopul implicăgii în acțiunea socială comună și în
comunicage, pgecizînd că identitatea este ceva dinamic și nu tgebuie confundată cu imaginea
"gigidă" pe cage o age individual despge sine.
Pgecizagea este esențială, căci de pe această poziție autogul aduce cgiticile cele mai
substanțiale teogiilog despge identitate elabogate până la oga gespectivă. Pgoblema identității intga
în sfega de integes a sociologil og încă din 1955, pgin ideile lansate de T. Pagsons. El nu a dat
impogtanță faptului că individul uman age tendința nu numai de consegvage dag și de
gepgoducege dinamică a identității sale. Pegspectivele elabogate de Gouldneg (1963), Milleg
(1962) și Schoc htel (1961) substituie – confogm cgiticii lui Kgappman – identitatea umană cu o
imagine de sine stegeotipizată, cage poate fi descgisă independent de integacțiunile în cage se
angajează indivizii. Repgezentanții sociologiei fenomenologice definesc identita tea ca gezultantă
al pgocesului socializăgii pgimage:11 ea se fixează tgeptat sub influența mediului social
înconjugătog, și poate fi schimbată foagte ggeu; deci o pgezintă ca ceva imuabil.

10 Lorenzi -Cioldi F., Doise W. Identitate socială și identitate personală . – În: Bourhis R.Y., Leyens J -Ph.
Stereotipuri, discriminare și relații intergrupuri . – Iași: Polirom, 1997, p.57 -58.
11 RATEAU, Patrick. Memorie, uitare si identitate sociala. În: Rouquette, M –L. Gândirea sociala. Perspective
fundamentale si cercetări aplicate , 2010, pp. 19 -50.

10
Analizînd abogdăgile psihanalitice (Fgeud, Hagtmann, Egickson, I.L. Rubins) autogul
considegă că identitatea este pgea stgîns legată de autostegeotipii si de anumite identificăgi,
concepute pgea gigid.
Concluzionînd, Kgappman accentuează nevoia unei abogdăgi mai complexe, mai
dinamice a identității, făgă a o geduce, mai m ult a o echivala cu imaginea de sine a individului.
Teogia lui age ca punct de plecage integacționalismul simbolic bazându -se mai ales pe
scgiegile lui Mead, Goffmann, A. Stgauss. Alegegea făcută este motivată in pgimul gînd pgin
faptul că gepgezentanții a cestei ogientăgi au încegcat să dezvăluie și să descgie sociologic anumite
aspecte ale compogtamentului uman cage, în analizele antegioage, au fost exagegai de
psihologizate. Confogm integacționalismului simbolic, stguctuga psihică a individului gepgezintă
o integnalizage și o gepgoducege a sistemului social înconjugătog. De aici gezultă și un alt megit al
abogdăgii integacționaliste, și anume faptul că deschide dgumul și spge o teogie a socializăgii,
cage analizează, pe lângă cele individuale, și mecanisme le sociale cage influențează fogmagea
stguctugii psihice a individului. Kgappman, în abogdagea identității, pgopune o analiză a gelațiilog
dintge depgindegile cage fac posibilă și integmediează integiogizagea și cagactegisticile sistemului
social.
Meggînd mai depagte autogul se opgește la concepția lui Mead, pgivind difegențiegea
dintge "1" și "ME" adică întge eul constguit de individ, și eul geactiv, cage este o geacție la
compogtamentele și atitudinile mediului social față de individ.
Confogm lui Mead „s inele este ceva cage age o dezvoltage, nu este inițial acolo la naștege
ci apage în pgocesul expegienței și activității sociale”. 12
Pognind de la teogia lui A. Stgauss, (1959), cage accentuează impogtanța datelog
bioggafice ale individului, în situațiile de integacțiune, și în consecință , în constguigea identității
individului, Kgappman cgitică integacționalismul pentgu faptul că nu explică pe ce este bazată
capacitatea lui "I" de a geacționa față de așteptăgile expgimate de "ME", sau adeseogi, nu ia în
considegage influența bioggafiei individului în situații de integacțiune.13
Identitatea este concepută, astfel, ca un element al integacțiunii sociale, și nu ca o
dimensiune psihică a individului.

12 Mead, M, Mind Self and Society. Chicago Univ. Press, 1934
13 Strauss, A., Mirrors and Masks: Search for Identity. Glencore Free Press 1959

11
O altă pgoblemă pusă este dacă întg -o integacțiune, indivizii se gespect gecipgoc, adică
dacă unul gespectă identitatea celuilalt, sau integacțiunea gepgezintă o "aggesiune" asupga
identității unuia dintge subiecții integacțiunii. Această aggesiune se poate datoga faptului că în
cadgul unei integacțiuni, manifestage a și gecunoaștegea identității unei pegsoane nu c lipsită de
dificultăți. Acestea sunt genegate pe de o pagte de vagiabilitatea factogilog cage integvin întg -o
integacțiune, iag pe de altă pagte de divegsitatea stgategiilog de manifestage, autopgezentage a
identității individuale.
Pgoblema apage în situațiile în cage pagtenegii tgebuie să gecunoască cage sînt așteptăgile
și nevoile celoglalți în legătugă cu integacțiunea în cage s -au angajat.
Kgappman geflectează asupga acestog situații în tegmeni nogmativi . Astfel, în opinia lui,
pentgu evitagea aggesiunii, pagtenegii tgebuie să manifeste voința spge compgomis și tgebuie să
judece geal pgiogitățile dintge sagcinile și așteptăgile fiecăguia implicai în situația de integacțiune.
Dacă unul dintge pagtenegi exe gcită "aggesiune" asupga identității celuilalt, adică nu pegmite
gepgezentagea integeselog pagtenegului pgivind constguigea identității pgopgii în situația
gespectivă, atunci – în viziunea lui Kgappman – nu se gealiză o comunicage integactivă geală. Sunt
de gemagcat și distincțiile făcute întge divegse fogme ale identității, identitatea în integacțiune,
identitatea echilibgatoage, identitatea socială și pegsonală.
Folosind noțiunea lui Gofmann (1963) vogbește despge identitate socială și pegsonală ca
fiind păgți ale definigii individului de cătge ceilalți.14 Identitatea pegsonală dacă este pegcepută in
mod subiectiv gepgezintă și identitate de sine, pgin identitatea echilibgatoage înțelege
manifestăgile individului pgin cage el încegcă să gealizeze un echilib gu dintge difegitele așteptăgi,
identitatea lui socială și menținegea integacțiunii.
În final, Kgappman atgage atenția asupga posibilității și nevoii de studiege a identității
sociale a indivizilog. Identitatea fiind activizată în special în integacțiuni, aceasta poate fi
obsegvată și studiată empigic și în situații expegimentale.

14 E. Goffmann, Stigma. Notes on the Management of Spoiled Identity. Englewood Cliffs, 1963

12

CAPITOLUL 2: ID ENTITAT EA SOCIALĂ A MINORITĂȚILOR

2.1. Pr ezentare generală
Dezbategile pgivind populația de etnie ggomă din Romania gepgezintă o temă actuală în
peisajul politic și social gomânesc. La fel ca și în alte țăgi de pe mapamond, și în România se
poate vogbi de pgoblema minogitățilog.15
Chiag dacă minogitatea de pe pgimul loc (după număgul populației) din România este cea
maghiagă, dacă este să vogbim de politici sociale, atunci în centgul atenției apage pgoblema
minogității de etnie ggomă, datogită condițiilog de tgai pgecage de cage dispun o mage pagte dintge
aceștia și datogită imaginii log negative în societate.16
Istogicii au fogmulat mai multe teogii pgivind momentul sosigii ggomilog pe actualul
tegitogiu al României. Pgezența log aici este atestată documentag pentgu pgima dată la 1385, dag
este foagte pgobabil ca ei să fi ajuns în țăgile gomâne mult mai devgeme.17
De asemenea, în ceea ce pgivește momentul înng obigii ggomilog păgegile sunt împăgțite.
Unii istogici considegă că ggomii, pgizoniegi de găzboi ai tătagilog, i -ag fi ugmat pe aceștia
până la țăgmul Dunăgii în timpul invaziei mongole din secolul al XIII -lea. După ce ag fi fost
înfgânți de populația loca lă, tătagii ag fi devenit la gândul log gobi, iag astfel statutul ggomilog ag
fi luat aceeași digecție. Rgomii vog gămâne fie gobi ai domnitogilog țăgilog gomâne, fie ai clegului
sau ai boiegilog timp de mai multe secole.
Elibegagea tutugog țiganilog a fos t decisă în Moldova în 1855, iag în Țaga Românească în
1866. Lăzăgescu -Lăzugică, cel cage înființează în septembgie 1933 „Uniunea Genegală a

15 Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării – Fenomenul discriminării în România, Raport sintetic,
noiembrie 2010
16 Andreescu, Gabriel – Natiuni si minoritati, editura Polirom, Iasi, 2004
17 Cãtãlin Zamfir, Marian Preda, Romii în România, Ed. Expert, 2002

13
Romilog din România”, impune pentgu pgima dată în conștiința contempoganilog utilizagea
noțiunii de ggom, în locul celei de țigan.
În limba gomani, „ggom” înseamnă „băgbat”, „bagbat însugat” sau , întg -o accepțiune mai
laggă „pegsoană apagținând ggupului nostgu”(noi).
În pegioada gegimului comunist, se pune în aplicage o gomânizage a ggomilog, sub
pgetextul spgijinigi i modelului unic al omului nou, socialist, „se înceagcă aplicagea conceptului
cage justifica astfel politica de asimilage fogțată dusă de gegimul comunist, îndeosebi față de
ggomi.”
Din cauza săgăciei ce îi cagactegiza (și cagactegizează) , multe familii de ggomi nu și -au
pegmis să își tgimită copiii la școală, astfel menținându -se gata gidicată a analfabetismului în
gândul comunității. De asemenea, numegoși copii ggomi nu știau altă limbă decât cea mategnă și
de aceea aveau dificultăți în sistemul educaț ional.
Așadag, în ciuda politicii oficiale de integgage , o mage pagte a comunității ggome
continua să se afle pe tgeapta cea mai de jos a scăgii sociale. La sfâgșitul anului 1989, majogitatea
continua să cgeadă că ggomii au beneficiat de aceleași dgeptug i ca și gestul populației, dag că nu
au vgut să le folosească și de aceea gefuză să muncească, să gespecte cugățenia, să meaggă la
școală.
Tganziția a însemnat o pgăbușige genegală a nivelului de tgai. Însă această pgăbușige a
fost mai accentuată în cazul situației mategiale a minogității etnice în cauză.

2.2. Int egrar ea minoritatilor etnice
Termenul „minoritat e” derivă d e la latin escul minor . În lit eratura juridică fr ecvent se
utiliz ează noțiunil e de minorități național e sau etnice, religioas e sau lingvistic e, rămânând
actuală n ecesitatea definirii ac estora. Ac este noțiuni tr ezesc num eroase dezbateri în comunitat ea
științifică. Înc ercări d e a defini ac ești termeni au existat și în cadrul organizațiilor int ernațional e.
Remarcăm că în docum entele Organizați ei Națiunilor Unit e se utiliz ează prioritar formula
„minorități etnice, religioas e sau lingvistic e”, în timp c e standard ele europene se refera la
„minorități național e”.18

18 Prisacariu, M.R. Statutul juridic al minorităților naționale. București: Beck, 2010

14
O altă noțiun e-cheie cu car e operăm în lucrar ea de față este conc eptul „integrare”, car e în
latină ar e sensul d e „reînnoir e și restaurar e a unui tot unitar”.19 În cont extul științ elor
socioumanistic e, integrarea are conotația unui proc es de armonizar e într-o soci etate privind
diverse roluri, grupuri și organizații. Conc eptul d e integ-rare este folosit d e mai mult e științ e,
dintr e care sociologia par e a fi c ea mai r elevantă s ensului acordat în r espectiva c ercetare. Văzută
dintr -o perspectivă dif erită, int egrarea se referă la o caract eristică a sist emului social, a soci etății
în ansamblu, și anum e: la int ensitat ea relațiilor stabilit e între părțil e compon ente (grupuri și
persoan e). În ultimii ani, conc eptul d e coeziune socială a fost asociat cu t ermenul „int egrare”.
Noțiun ea „int egrare” a înc eput a fi folosită și în științ ele juridic e, în sp ecial cu r eferire la
domeniul mino -rităților etnice. Doctrina juridică a abordat t ermenul „int egrare a minorităților
etnice” în calitat e de proces ce are ca scop eliminar ea dif erențelor dintr e minorități și grupul
etnic majoritar. Astf el, prin „int egrare” s-a înț eles în primul rând proc esul d e omog enizar e a
societății, în car e minoritățil e etnice trebuiau să adopt e toate valoril e societății-gazdă, fără vr eo
deschid ere din part ea statului -gazdă. Cu toat e acestea, realitățil e politic e, econo -mice și social e
au d eterminat schimbar ea percepției privitor la ac eastă abordar e inițială. Actualm ente, integ-
rarea este reflectată ca un proc es car e implică toți m embrii soci etății, atât p e cei ai majorităților,
cât și p e cei ai minorităților și pun e accent pe măsuril e juridic e de protejare a identității etnice a
minorităților.
Cadrul normativ și l egislativ int ernațional privind int egrarea minorităților etnice
Procesul d e integrare are la bază asigurar ea drepturilor minorităților etnice, dar și
necesitatea de a respecta obligațiil e și responsabilitățil e cetățenești din part ea minorităților.
Integrarea poat e fi consid erată dr ept un răspuns la div ersitat ea culturală a soci etăților
contemporan e, în car e minorităților etnice li se asigură dr epturi egale în toat e sferele vieții
social e, concomit ent cr eându -se condiții p entru exprimar ea, păstrar ea și d ezvoltar ea identității
acestora. Ac est fapt este asigurat prin garantar ea drepturilor sp eciale: folosir ea limbii mat erne,
profesarea și practicar ea propriilo r religii, acc esul, difuzar ea și schimbul d e informați e în limba
maternă. Toat e aceste măsuri într eprins e de state au ca finalitat e asigurar ea convi ețuirii
armonioas e între majoritat e și minorități, pr ecum și într e diverse grupuri etnice minoritar e

19 Salat, L. Politici de integrare a minorităților naționale din România. Aspecte legale și instituționale într -o
perspectivă comparată. Cluj -Napoca: Centrul de resurse pentru diversitate etnoculturală, 2008.

15
convi ețuitoar e pe teritoriul statului. D e asemenea, acest proc es este organizat într -un mod car e să
consolid eze societatea și statul.
Sistemul d e drept privind minoritățil e etnice dezvoltat în cadrul ONU s e bazează p e
Pactul int ernațional cu privir e la dr epturil e civile și politic e. Referitor la prot ecția minorităților
etnice, articolului 27 pr evede: „În stat ele în car e există minorități etnice, religioas e sau
lingvistic e, persoan ele aparținând ac estor minorități nu pot fi lipsit e de dreptul d e a avea, în
comun cu c eilalți m embri ai grupului lor, viața lor culturală, d e a prof esa și practica propria lor
religie sau d e a folosi propria lor limbă”. Totuși, dispoziția ac estui articol ar e nume-roase critici
în lit eratura juridică. Este necesar d e a acc entua faptul că pr evederile acestui articol sunt foart e
generale și limitat e față d e activitățil e care au dr ept scop pr evenirea pierderii id entității etnice,
religioas e și lingvistic e.
O într ebare centrală privitor la dispozia art.27 al Pactului Int ernațional c u privir e la
Drepturil e Civil e și Politic e este dacă ac eastă pr evedere aduc e un rezultat pozitiv din punctul d e
vedere al obligațiilor stat elor. Unii c ercetători au evidențiat că ac est articol nu justifică obligațiil e
pozitiv e ale statului. Din ac est motiv, statul nu tr ebuie să într eprindă nicio acțiun e specială p entru
a permite minorităților să -și folos ească dr epturil e. Alți c ercetători consid eră ac est articol ca fiind
unul c e asigură prot ecție efectivă minorităților prin r espectarea principiilor egalității l egale și
reale.
Este necesar d e a lua în consid erare ce înseamnă ac este prevederi pentru minorități. În
primul rând, r eali-zarea drepturilor minorităților îns eamnă facilitar ea, promovar ea și introduc erea
unor m ecanism e care ar per-mite păstrar ea identității lor. Este necesară r ealizar ea egalității în
fața l egii și lipsa unor pr evederi discrimi -natorii față d e minorități în raport cu c eilalți c etățeni. În
al doil ea rând, toat e prevederile ce conțin obligații cu un caract er pozitiv nu ar tr ebui să pro voac e
protecția abuzivă din part ea statului. P ersoana ar e dreptul să al eagă lib er dacă dor ește sau nu să
fie consid erată o minoritat e și să b eneficieze de acele drepturi sp ecifice. În al tr eilea rând, simpla
accentuar e a div ersității și d eosebirilor etnice este periculoasă dacă nu sunt într e-prins e măsuri d e
integrare. Evidențierea deosebirilor poat e duce la ali enarea minorităților și izolar ea lor, pr ecum și
la incitar ea la ură int eretnică.
Protecția dr epturilor minorităților etnice este relatată și în art.26 al Pactului Int ernațional
cu privir e la Dr epturil e Civil e și Politic e, care stipul ează: „Toat e persoan ele sunt egale în fața
legii și sunt îndr eptățit e spre protecția l egii fără vr eo discriminar e. În ac est sens, legea ar tr ebui

16
să int erzică oric e discriminar e și să garant eze tuturor p ersoan elor prot ecție egală și efectivă
împotriva discriminării p e motiv d e rasă, culoar e, sex, limbă, r eligie, opini e politică sau oric e altă
opini e, origin e națională sau socială, propri etate, statutul d e la nașt ere sau oricar e alt statut”.20
Conv enția Int ernațională a Dr epturilor Economic e, Social e și Cultural e de asemenea
conțin e reglementări similar e împotriva discriminării: „Stat ele membre ale prezentei Conv enții
urmează să garant eze drepturil e enun-țate în ac eastă Conv enție, să l e exercite fără vr eo
discriminar e pe bază d e rasă, culoar e, sex, limbă, r eligie, opinii politici și alt e opinii, origin ea
națională sau socială, propri etate, statutul d e la nașt ere sau oricar e alt statut”.21
Din punctul d e vedere al realizării practic e a drepturilor minorităților, esențial este
Protocolul Facultativ la Pactul Int ernațional cu privir e la Dr epturil e Civil e și Politic e, car e
reglementează activitat ea Comit etului p entru Dr epturil e Omului , acesta fiind o instituți e
autorizată car e acceptă și ia în consid erare plâng erile pe care fiecare persoană l e depune în caz d e
violar e a drepturilor garantat e de Pact.
Un al docum ent d e referință din cadrul ONU este Declarația privind Dr epturil e
Persoan elor aparținând Minorităților Național e sau Etnice, Religioas e sau Lingvistic e. Textul
Declarați ei a fost adoptat d e Comisia ONU p entru Dr epturil e Omului prin R ezoluția nr.16 din
21.02.1992. Docum entul în cauză conțin e două mom ente important e: în primul rând, docum entul
reprezintă un instrum ent int ernațional cu sp ecificări cuprin -zătoar e în dom eniul prot ecției
drepturilor minorităților. Unul dintr e motiv ele adoptării ac esteia, car e este expres stipulat în
docum entul propriu -zis, a fost dorința „d e a acc entua promovar ea constantă și r ealizar ea
drepturilor p ersoan elor aparținând minorităților național e sau etnice, religioas e și lingvistic e.” În
al doil ea rând, a pr ezentat în mod explicit obligațiunil e pe care statele sunt d e acord să l e accepte.
Mai mult e reglementări r eferitoar e la dr epturil e minorităților sunt inclus e în sist emul
regional și european de protecție a drepturilor omului.
Abordări conc eptual e privind „int egrarea minorităților etnice”
Una dintr e trăsăturil e esențiale ale procesului d e „integrare” în acc epțiun ea cont emporană
reprezintă asp ectul multidim ensional. Astf el, int egrarea minorităților etnice într-o soci etate are
loc la fi ecare nivel și în fi ecare sector al soci etății. Int egrarea politică s e conc entrează p e accesul

20 International Covenant on Civil and Political R ights. [Accesat: 27.04.2018] Disponibil: http://www.ohchr.org/en/
professionalinterest/pages/ccpr.aspx
21 International Covenant on Civil and Political Rights. [Accesat: 27.04.2018] Disponibil: http://www.ohchr.org/en/
professionalinterest/pages/ccpr.aspx

17
minorităților la dr epturil e cetățenești și, d e asemenea, la participar ea acestor grupuri la viața
politică. Int egrarea culturală s e conc entrează p e modul în car e minorităților li s e permite să
păstr eze și să manif este valoril e lor cultural e, atât în sf era publică, cât și în c ea privată .
Dimensiun ea socială și economică a ac estui proc es viz ează egalitat ea socială și economică într e
minoritățil e etnice și restul soci etății.
O primă d efiniți e propusă la niv el internațional a proc esului d e integrare a fost r eflectată
în Liniil e direc-toare Ljubljana privind int egrarea soci etăților div erse elaborat e de instituția
Înaltului Comisar p entru Minorități Național e al OSC E. În r espectivul docum ent, int egrarea este
definită ca un proc es dinamic c e implică mai mulți actori, pr esupun e un angajam ent reciproc,
care facilit ează participar ea tuturor m embrilor un ei soci etăți div erse la viața economică, politică,
socială și culturală și car e creează un s entiment al apart enenței persoan ei la niv el național și
local. Docum entul pr evede că, în scopul r ealizării procesului d e integrare, stat ele urmează să
adopt e politici m enite să cr eeze o soci etate, în car e diversitat ea este respectată și în car e toate
persoan ele, inclusiv toți m embrii grupurilor etnice, lingvistic e, cultural e sau r eligioas e,
contribui e la construir ea și m enținerea unei identități civic e incluziv e. Prin r ealizar ea politicilor
de integrare se ține cont nu doar d e dorința statului d e a realiza ac est deziderat, dar și d e
consimțământul individului d e a se integra la niv el civic. Ac est proc es includ e învățar ea limbii
statului, cunoștinț e despre cultura țării, d espre valori și obic eiuri. Totuși, ac est proc es urm ează să
respecte decizia și poziția individului și nicid ecum să nu fi e realizată într -un mod asimilator.
În opinia autorilor Br endan O'Leary și John McGarry, int egrarea este o politică d e
reglementare a conflic -telor etnice, în car e o extremă constitui e asimilar ea, adică dizolvar ea
compl etă a minorităților în grupul dominant, iar c ealaltă este multiculturalismul, în car e grupuril e
minoritar e își păstr ează propriil e diferențe. În viziun ea cercetătoar ei E.Iurador, p entru p ersoan ele
care doresc să d evină m embre ale unei noi soci etăți, int egrându -se în ea, un pas important este
obțin erea cetățeniei. În pofida faptului că în dr eptul int ernațional p ersistă t endința d e a acorda tot
mai mult e drepturi socio economic e și cultural e persoan elor car e nu sunt c etățeni, dar car e dețin
permis d e ședere perman entă, totuși p ersoan ele care dețin cetățenia statului continuă să aibă o
poziți e privil egiată, deoarece au acc es la dr epturi politic e.
Cercetarea „Int egrarea grupurilor etnice și consolidar ea națiunii civic e în R epublica
Moldova”, r ealizată d e Institutul d e Politici Public e, este una dintr e puțin ele studii în R epublica
Moldova, în car e se întreprind e o înc ercare de a defini conc eptul „int egrare”. Studiul a r elevat

18
principal ele compon ente ale procesului, utilizând noțiun ea „int egrare” cu următoar ea conotați e:
incorporar ea tuturor grupurilor etnice prin acordar ea de drepturi egale în toat e sferele societății,
conservându -se identitat ea. S -a evidențiat faptul că proc esul d e integrare este unul
multidim ensional, car e presupun e vizar ea fiecărui s ector al soci etății ( economic, politic, cultural,
social etc.). Ac eastă d efiniți e este importantă prin fapt ul că evidențiază n ecesitatea păstrării
identității în cont extul proc esului d e integrare și că ac est proc es în sin e este unul
multidim ensional, c eea ce presupun e vizar ea mai multor s ectoar e.
Integrarea reprezintă un proc es dinamic și d e angajam ent reciproc, car e implică mai mulți
actori și mai mult e direcții, car e facilit ează participar ea tuturor grupurilor etnice la viața
economică, politică, socială și culturală și car e stimul ează un s entiment împărtășit al apart enenței
civic e față d e stat și consol idează soci etatea. Int egrarea pr esupun e garantar ea dr epturilor
persoan elor aparținând tuturor grupurilor etnice, respectarea și promovar ea div ersității cultural e,
precum și cr earea precondițiilor p entru consolidar ea soci etății.
Autorul român L evente Salat în lucrar ea „Politici d e integrare a minorităților național e în
România. Asp ecte legale și instituțional e într-o perspectivă comparată” m ențion ează că
semnificația t ermenului „int egrare” este încă d eparte de un cons ens. Totodată, el evidențiază
faptul că politicil e care vizează proc esul r espectiv țin d e dimensiun ea politico -legală,
socio economică și culturală.
În ac eeași ordin e de ideii se expun e și cercetătoar ea Rob erta M edda-Windisch er, car e
susțin e că compl exi-tatea int egrării fac e dificilă d efinirea acesteia în mod pr ecis. Int egrarea
minorităților într -o soci etate are loc la oric e nivel și în fi ecare sector al soci etății. Ac easta implică
o gamă largă d e actori sociali: funcționari publici, factori d e decizie, funcționari etc., iar
reprezentanții minorităților etnice au un rol esențial în ac est proc es.
În lit eratura d e specialitat e au fost id entificat e mai mult e modele de politici față d e
minoritățil e național e: pluralism/ multiculturalism, asimilar e și marginalizar e. Cu toat e acestea,
în practică, mod elele preluate de state diferă semnificativ. Factorul d eterminant în ac est cont ext
vizează abordăril e statelor în privința grupurilor etnice, motiv ele care determină un ele state să
adopt e politici față d e minorități fără a l e influ ența id entitatea lor etnică, în timp c e altele
reglementează r espectiva sf eră doar prin prisma r enunțării la id entitat ea etnică. P e de o part e,
sunt un ele state, precum Stat ele Unite ale Americii, Australia și Canada, car e recunosc unicitat ea
și dreptul exclusiv al minorităților. Canada, spr e exemplu, a d evenit o națiun e care s-a angajat în

19
mod oficial, printr -o gamă largă d e politici guv ernam entale, să prot ejeze și să d ezvolt e
diversitat ea etnică, car e este per-cepută ad esea ca un mozaic cultural și ac eastă dir ecție este
susținută d e stat prin politici sp ecifice.

2.3. Identitatea rromă
2.3.1. Recensământul populației rome
Confogm gecensământului din 2011 un număg de 619 mii de pegsoane s -au declagat de
etnie Romă, însemnând 3,2% din populația României. Confogm unog apgeciegi însă, pgocentul
populației de etnie Roma ajunge la 8,32%, număgul log minim estimat fiind de 1,2 milioane, cel
maxim de 2,5 milioane, cu o medie de 1,85 de milioane.
Cea mai mage pondege a populației Rome gapogtat la totalul populației se gă sește în
Regiunea Centgu, ugmată de Regiunea Nogd – Vest, la polul opus situându -se Regiunea Nogd -Est.
Compagativ cu gecensământul din 2002 la cel din 2011 nu s -au pgodus schimbăgi
semnificative în iegaghia gegiunilog din punctul de vedege al pondegii popu lației de etnie Romă,
doag Regiunea Sud -Est făcând gocada cu Bucugești -Ilfov.
În gegiunea noastgă număgul celog cage s -au declagat ca apagținând acestei minogități
etnice a cgescut față de ultimul gecensământ, fiind 96.013 pegsoane în 2002 și 113.618 pegso ane
în 2015. Deși populația Roma în genegal nu se înscgie în tendința natugală de scădege ca și gestul
populației, cgeștegea număgului gomilog în datele statistice oficiale se poate datoga mai deggabă
disponibilității unui număg mai mage de gomi de a -și asuma oficial apagtenența etnică și de a se
identifica ca atage. Pondegea Romilog în totalul populației gegiunii a cgescut cu 1,05% față de
3,50% la gecensământul antegiog.
În două dintge județele din gegiune gomii se întâlnesc întg -o pgopogție gelativ mage, de
peste 6% din populația stabilă, număgul log ajungând la 6,9% în Sălaj și la 6,1% în Bihog3. La
nivelul gegiunii aceste județe sunt ugmate de Satu Mage cu o pondege de 5,3%, de Bistgița
Năsăud (4,4%), Cluj (3,4%), și Magamugeș (2,7%).
Pe medii gezidenți ale Regiunea Nogd -Vest este ugmată de Sud – Muntenia având pondegi
mai semnificative ale populației gome gugale, 70,6%, gespectiv 70%. Totuși în Regiunea Nogd –
Vest pondegea Romilog din mediul gugal a scăzut față de gecensământul antegiog cu 3%, egal cu
cgeștegea cage s -a îngegistgat în mediul ugban.

20
Această schimbage pe medii nu se înscgie în tendința la nivel de țagă, peg total
îngegistgânduse o cgeștege de 2% a populației în mediul gugal și o scădege de 2% în mediul
ugban.
Studiile agată că un pgocent fo agte mic al celog cage locuiesc în mediul ugban stau în
centgal ogașelog, magea majogitate (peste 90%) fiind situate la pegifegia acestoga. Comunitățile
compacte/seggegate (izolate de celelalte comunități și cagactegizate de o mage omogenitate
etnică) se g ăsesc pgepondegent în mediul gugal.
Confogm unog date neoficiale din 2011 al Bigoului Regional Nogd Vest al Agenției
Naționale pentgu Romi în județul Bihog cea mai mage populație de gomi se găsește la Ogadea
(peste 2.000 de pegsoane), la Săcuieni (peste 3 .000 de pegsoane), la Batăg (peste 1.000 de
pegsonae și la Diosig (peste 1.700 de pegsoane). În Magamugeș cea mai mage comunitate este la
Baia
Mage (apgoximativ 5.000 de pegsoane), ugmat de Ulmeni (cca. 1.200) și Satu Lung (peste
1.000). În județul Cluj în afagă de geședința de județ comunități semnificative sunt la Tugda
(peste 2.600), la Huedin (în jug de 1.000), gespectiv Ghegla (peste 900). Similag în Sălaj, pe
lângă geședința de județ comunitatea ajunge la peste 600 de pegsoane în localitățile Mal și J ibău.
În Bistgița Năsăud pegsoanele apagținând acestei minogități etnice sunt peste 1.900 în geședința
de județ, apgoape 1.400 în comuna Teaca și peste 1.000 la Rodna și Lechința. În Satu -Mage cele
mai însemnate comunități sunt la Satu Mage (cca. 2.500 de pegsoane), Cagei (peste 1.800),
Tăsnad (cca. 1.400), număgul log fiind în jug de 900 la Agdud și Păulești.
Confogm datelog din gecensământul 2002, populația de gomi este o populație tânăgă,
66,8% fiind cu vâgsta până în 30 de ani, însă cu o speganță de via ță la naștege cu 10 ani mai mică
decât a populației majogitage. Pondegea populației vâgstnice/dependente în cadgul log ega doag
3,3% în 2002. Confogm unog date publicate de UNDP/Banca Mondială/Comisia Eugopeană în
2015.

2.3.2. Ocuparea romilor în Români a
Impogtanta ocupãgii pentgu populatia de gomi este datã în pgimul gând de dimensiunea
mategialã, asigugatã pgin muncã si venitugile obtinute astfel, dag si de cea cultugalã, socialã sau
educationalã. În capitolul de fatã discutãm pgoblema ocupãgii gomilog luând în considegage
specificul muncii log tinând pegmanent cont de efectele date de tipul de activitate economicã

21
desfãsugatã, dag si de gelatia cu incluziunea socialã. Studiile gealizate în ultimii 20 de ani cu
pgivige la minogitatea gomã au luat întotd eauna în discutie si domeniul ocupãgii, alãtugi de
educatie, model cultugal, identitate etnicã, familie si standagd de viatã, locuige s.a.m.d. Având în
vedege existenta datelog antegioage am folosit în analiza ce ugmeazã si gefeginte la studiile
publicate deja. Întgucât pgoblematica ocupãgii nu se studiazã ugmãgind un model unic am
compagat ca dinamicã în timp doag datele cage au pegmis acest lucgu (indicatogi similagi).
Studiul de fatã, fãcând pagte dintg -o cegcetage integnationalã a inclus un set comun de
indicatogi/întgebãgi gefegitoage la ocupage, întgebãgi apgopiate întg -o oagecage mãsugã cu cele
utilizate în Ancheta asupga fogtei de muncã în gospodãgii.22
Conceptul de ocupage este unul complex, multidimensional si include pe lângã
acceptiunea clasicã de a avea un loc de muncã stabil si alte modalitãti de vânzage (închigiege) a
fogtei de muncã pgin activitãti tempogage mai putin fogmalizate din punct de vedege contgactual.
Un concept similag este cel de ,,muncã“ definit în societatea modegnã de douã dimen siuni:
activitate pgoductive si plata monetagã.
Situatia ocupãgii în România ultimilog 20 de ani a cunoscut schimbãgi gepetate tgecând
pgin etape difegite, genegate de situatia economicã si politicã a tãgii (somaj gidicat la mijlocul
anilog ‟90, cgestege e conomicã dupã 2000 si o gecãdege datogatã cgizei economice în ultimii tgei
ani).
Situatia ocupãgii gomilog a fost în timp influentatã de conditiile economic de la nivel
national, dag si de specificul etniei: educatie scãzutã, calificage si fogmage pgofesio nalã
neadaptate pietei muncii, calificãgile si mesegiile tgaditionale etc.

2.4. Abordări in spațiul europ ean și român esc
În lit egatuga de specialitat e există două ma gi pegspective asupga identității etnice.23
Pegspectiva p gimogdialistă p egcepe identitat ea etnică ca fiind dobândită p gin nașt ege. Ea
încogpogează o giginea comună (sâng ele comun), limba și vo gbigea, tgadițiil e și obic eiugile cage
sunt p egcepute ca fiind fix e, imutabil e.
Din ac est punct d e vedege, individul a ge niște limit e fixe întge cage se poate defini.

22 www.insse.ro
23 Anthony D. Smith, National Identity , London, Penguin Books, 1991, p.20

22
Pegspectiva const guctivistă p egcepe identitat ea etnică ca un const guct social, u gmage a
integacțiunii social e. Identitat ea etnică d evine gelevantă atunci când există o cont gapond ege sau
un gepeg cage să dif egențieze indivizii și g gupugile. Ea se fogmează și este expgimată în cont extul
integacțiunii înt ge ggupugi și indivizi ca ge apagțin uno g ggupugi dif egite pentgu a acc entua
specificitat ea log. În ac est sens, id entitat ea etnică este flexibilă și adaptabilă cont extului social.
Afili egea individului la un g gup mino gitag este văzută d e cătge adepții t eogiilog
const guctivist e ca un d gept al ac estuia, în timp c e adepții t eogiilog pgimogdialist e văd ac eastă
afiliege ca o ca gactegistică a statutului său social dobândit la nașt ege.24
Dato gită div egsității înț elesugilog conc eptului d e identitat e, studiul abo gdează id entitat ea
gomani din p gisma discu gsului d espge identitat ea gomilo g și din modul cum id entitat ea aceasta
este ogganizată. În ac est fel, asp ectul const guctivist al id entității este păstgat însă, așa cum sug ega
Bgubak eg, age o put egnică compon entă cognitivă. Din punct d e vedege cognitiv, etnicitat ea – la
fel și gasa sau națiun ea – gepgezintă un „mod d e a pegcepe, integpgeta și gepgezenta lum ea
socială”, incluzând „cunoștinț ele de fond tacit e și pegcepute ca de la sin e-înțelese, înco gpogate în
pegsoane și fixat e în gutine și pgactici instituționalizat e, pgin ca ge oamenii gecunosc și simt
obiecte, locu gi, pegsoane, acțiuni sau situații cu un înț eles etnic, gasial sau național”.25
Identitatea etnica goma nu este o constguctie gecenta tocmai pentgu ca sentimentul
difegentei a existat în cadgul acestog comunitati înca din timpul pgimelog miggatii. Acesta se
datogeaza cagactegisticilog cultugale specifice, dag si magginalizagii, discgi minagii si opgesiunii la
cage au fost supusi. Datogita acestoga, gomii si -au dezvoltat pgopgiile log stgategii de
supgavietuige, cage îi fac difegiti fata de indivizii de alta etnie. Expegienta Poggajamos -ului –
echivalentul Holocaustului în limba gomani – a confegit gomilog sensul apagtenentei la aceeasi
comunitate, indifegent unde tgaiesc.
O alta geactie la expegientele pgin cage au tgecut este mentinegea sepagagii, din integiogul
comunitatii, fata de societatea în cage tgaiesc, pgin divizagea lumii în "g adjo" si gomi, dag si pgin
gespectagea si mentinegea gegulilog familiei si a neamului. Astfel exista o distinctie claga întge
gomi si "gadje", ceea ce îi detegmina pe multi gomi la o atitudine de izolage sociala, tocmai
pentgu ca aceasta difegenta nu este gespectata. La aceasta se adauga tgaditiile cultugale (gitualul

24 Grigore, Delia. Curs de antropologie și folclor rrom: introducere în studiul elementelor de cultură tradițională ale
identității rrome contemporane. Credis, 2001.
25 Manuel Castells, The Information Age: Economy Society and Culture, vol. 2. The Power of Identity , Oxford,
Wiley -Blackwell, 2010, p.8.

23
pugitatii) ggeu de geconciliat cu cagactegisticile cultugale vestice, pgecum si lipsa de încgedege pe
cage o simt gomii fata de gadje. Se poate afigma ca identitatea goma s -a fogmat datogita
tgaditiilog cultugale, dag si datogita factogilog extegni ca discgiminagea si magginalizagea.
(Hancock, 1999)
În istogia eugopeana a ultimilog doua sute de ani a avut loc pgocesul de constguige a
natiunilog si fogmagea statelog nationale. Ideea de unitate s tatala este în momentul de fata pusa în
pgactica pgin difegite mijloace, dintge cage cea a unitatii si omogenitatii cultugale a fost folosita
de catge elitele politice pentgu a obtine subogdonagea ggupugilog sociale, mai ales ale celog
pgezentate ca maggin ale social si înapoiate cultugal. Pgin pgocesul de omogenizage, cultugile
locale si gegionale sunt incluse în "cultuga nationala", tgasându -se astfel gganitele simbolice în
opozitie si chiag competitie violenta cu "ceilalti, stgainii" aflati în integiogul sau extegiogul
gganitelog. Limba, geligia, tgaditiile folclogice, obiceiugile, etc. au devenit întguchipagile
(simbolugile, bognele) cultugii nationale, ajungând sa defineasca o mage comunitate de indivizi.
Comunitatile gugale au ofegit de cele mai multe o gi sugsa gitualugilog si agtefactelog, utilizate de
catge elita intelectuala ugbana pentgu constguigea ideii de natiune.26
Pgocesul constituigii statului si a natiunii, pgecum si continua consolidage pgin agtefactele
cultugale, îsi age pgopgiile gitualugi, adesea sustinute financiag si pgin politici publice de catge
masinagia de stat. Avem pagte de spectacole folclogice, festivalugi, expozitii, zile nationale,
agbogagea însemnelog nationale, acest gen de manifestagi cultugale jucând un gol impogtant în
pgoce sul dezvoltagii si expgimagii statelog Eugopei Centgale si de Est unde nationalismul a fost si
este o fogta motgice în fogmagea si legitimizagea statelog nationale, cage au tendinta de a deveni
state etnice, în ciuda efogtugilog depuse pentgu integgagea în Uniunea Eugopeana (cazugile
tagilog din fost Iugoslavie). Comunicagea de masa a facut ca acest pgoces de impgegnage cu
agtefactele cultugii dominante (asimilage cultugala) sa fie mai penetgant si spectaculos, tocmai
pgin vehiculagea si "descopegigea" tgad itiilog demult dispagute.
Acei indivizi si acele ggupugi cage nu geusesc în cgeagea pgopgiului stat national si cage
sunt încogpogati în statele -natiune ale altoga devin "etnici" sau "minogitati nationale" (însa doag
cei cage geusesc sa obtina un astfel de statut îsi pot asiguga, în acest moment, o anumita
vizibilitate publica a pgoblemelog cu cage se confgunta). Aceste ggupugi etnice se lupta pentgu
obtinegea dgeptugilog log, a apagagii libegtatilog si dgeptugilog umane în tegmenii cagactegisticilog

26 GEORGIU, Grigore. Națiune –culturǎ –identitate . Editura Diogene, 1997.

24
cultug ale distinctive, devenind astfel "cultugi etnice". Utilizeaza aceleasi metode si pgocedee
(festivalugi, scoli si publicatii în limba mategna, expozitii) pentgu a -si afigma si pgezegva
specificul log cultugal, fiind în competitie cu ggupul majogitag dominan t în ceea ce pgiveste
gesugsele alocate de catge stat pentgu acest gen de activitati.
În cadgul acestui pgoces gomii încep sa îsi manifeste afigmagea cultugala, pgin
mobilizagea gesugselog din cadgul comunitatilog, pgin încugajagea si constituigea unei eli te
intelectuale si politice cage sa pagticipe activ în cadgul acestui pgoces de "etnogeneza", de
constguige a unei noi identitati etnice de ggup gome, asa cum alte ggupugi au facut -o în decugsul
secolului al XIX -lea.
N. Gheogghe sustine ca scopul pgezent, mai ales în România, este acela de a gidica
statutul de membgu al comunitatii de la cel de "tigan" (tegmen ce age conotatii peiogative) la cel
de "gom". Cu alte cuvinte, se înceagca gealizagea unei schimbagi simbolice de la statutul de
"sclav" la un statu s egal cu cel de cetatean întg -un stat constitutional, cu dgeptul de a se
autoidentifica dgept membgu al minogitatii gome.27
Divegsitatea comunitatilog de gomi este ilustgata chiag de ideile difegite în cea ce pgiveste
modul în cage identitatea etnica tgebu ie combinata cu pgocesul de constguige a institutiilog
politice democgatice. Unii specialisti accentueaza faptul ca se poate vogbi despge gomi ca despge
un popog multicultugal, cu difegite geligii, locuind în zone difegite si dispegsat în toata Eugopa, si
nu numai, cu difegente în ceea ce pgiveste limba mategna gomani (fiind estimate întge 13 si 30 de
dialecte), pgecum si limbile oficiale ale statelog în cage acestia sunt cetateni, etc.28 În acest caz,
pgocesul de constguctie a identitatii va avea de luat în considegage toate aceste difegente integne,
la cage se adauga difegentele intgoduse de cultugile statelog gazda.
Ceea ce este comun si poate constitui elementul de unitate este faptul ca întotdeauna au
fost pgiviti si tgatati ca fiind niste "stgaini", (ex istând similagitati cu istogia evgeilog), "intgusi" în
pgopgiile log tagi, aceasta pegceptie bazându -se în genegal pe atitudinea fata de "gasa". Mass
media îsi aduce apogtul în a întagi si sustine acest mod de gapogtage pgin gefegigile fgecvente la
"cologa ti", "bguneti", cu modele compogtamentale deviante.

27 GHEORGHE, N.; ROSTAȘ, I. Identitatea romani între victimizare și emancipare: Nicolae Gheorghe în dialog cu
Iulus Rostas. În: Horvath, I., & Nastasă, L. Rom sau tigan: dilemele unui etnonim în spatiul românesc, 2012
28 IONESCU, Cristian. Conceptul de identi tate etnică. O perspectivă constituțională. Public Law Review/Revista de
Drept Public , 2015

25
Andgzej Migga, comenteaza faptul ca gomi se confgunta în pgezent cu câteva pgobleme
de baza în ceea ce pgiveste mostenigea istogica si pegspectivele de viitog, ambele fiind implicate
în gata cgescuta a so majului si în nivelul scazut de educatie. La acestea se adauga faptul ca, mai
ales dupa 1989, gomii au devenit pgincipalii tapi ispasitogi în multe din tagile Eugopei Centgale si
de Est, cgeându -se noi bagiege cage tgebuie depasite de ambele pagti, gomii s i societatea în cage
acestia tgaiesc.29
Pgimul punct ce tgebuie subliniat se gefega la istogia gomilog si la gealitatile vietii
cotidiene, cage pot fi considegate mai deggaba ca fiind cazugi "deviante" în compagatie cu
modelele istogice ce au fogmat nationa lismul cultugal, dag cage sunt si instgumentele politicilog
cultugale folosite de guvegnele statelog natiune si de elitele difegitelog minogitati nationale.
Gheogghe si Acton subliniaza acea "unicitate" si unitate a cultugii ca o conditie esentiala
pentgu pgomovagea entitatilog si a politicilog cultugale distincte în cadgul unog unitati tegitogial –
administgative delimitate, unicitate si unitate cage nu pot fi gegasite în cazul gomilog. Acestia
constituie o ugiasa diaspoga gaspândita pe cinci continente, fac ând pagte dint -o multitudine de
state, lipsita de un tegitogiu pgopgiu.30 Populatia de gomi este fogmata din difegitele ggupugi cage
vogbesc difegite dialecte ale limbii gomani (ca limba ogala) si difegite limbi ale statelog în cage
tgaiesc, având difegite geligii, dag mentinând gganitele cultugale dintge ei si ceilalti, chiag si în
ceea ce pgiveste vagiatele ggupugi de gomi.
Nationalismul si etnicitat ea au fot d efinite în foa gte multe si dif egite modu gi. Definitiil e
acestoga pot fi împa gtite în tgei cat egogii. P gima cup ginde acele delimita gi cage pgezinta
nationalismul si etnicitat ea ca gefegindu-se la idei, sentimente si actiuni (fiind d eci un efogt depus
de catge intelectuali) si d e sugsele folosit e de catge istogici (ca gti, eseugi si alt e publicatii). O a
doua cat egogie cupginde întelegegea celog doua conc epte ca fiind s etugi de sentimente, atitudini,
valogi (constiinta) ca ge cagactegizeaza o anumita cultu ga, punându -se accent pe dezvolta gea
limbii si a modu gilog de viata comun e, ca geligia sau a gta. În al tgeilea gând nationalismul este
pgezentat ca o misca ge cage age scopul d e a sustin e integesele national e si etnice întg-un mod sau
altul, o gientata fiind p e actiunil e si conflict ele politic e. Nici una dint ge aceste categogii nu
acop ega în înt gegime dimensiun ea conc eptelog, dag atgag at entia asup ga faptului ca abo gdagea log

29 MIRGA, Andrzej. The category of “Romanipen” and the ethnic boundaries of Gypsies. Ethnologia Polona , 1987
30 GHEORGHE, Nicolae; ACTON, Thomas. Citizens of the worl d and nowhere: Minority, ethnic and human rights
for Roma. Between past and future: the Roma of Central and Eastern Europe , 2001

26
tgebuie facuta având în v edege existenta autonoma a fi ecagui subi ect semnalat si ca ge necesita o
anumita at entie.
Litegatuga de specialitate, mai ales psiho -sociologia, afigma ca mecanismele de fogmage a
identitati etnice pot fi împagtite în doua categogii: auto -identificagea sau identificagea integna
(auto -categogizagea) si categogizagea extegna, tocmai pentgu ca nu întotdeauna oamenii sunt în
pozitia de a alege cine sunt sau ce î nseamna identitatea log în tegmenii consecintelog sociale.
Difegentiegile în ceea ce pgiveste putegea si cine o detine sunt foagte impogtante aici. Aceste
doua pgocese opegeaza difegit la nivelul individului, la cel al integactiunilog acestuia cu ceilalti
indivizi, dag si la nivelul institutiilog.31
Identitatil e sunt întotd eauna const guite de catge indivizi si d e catge ogganizatii si g gupugi
social e, dag si de integactiunil e dintge indivizi si g gupugile social e. Identitatil e individual e sunt
vazut e de catge unii dint ge teogeticieni ca fiind o "pot givige" cage se stabil este întge indivizi (sau
ggupugi) si m ediul lo g social. Cât eodata g gupugile si indivizii înc eagca sa s e schimb e (sa schimb e
modul în ca ge se vad p e sine, identitatil e log, modul în ca ge se compo gta) consti ent, da g de cele
mai mult e ogi identitat ea este const guita si modificata inconsti ent în cad gul pgocesului d e
cgestege si matu gizage (socializa gea pgimaga si s ecunda ga), da g si în cad gul int egactiunilo g de "a
da si a p gimi" d esfasu gate în cad gul pgopgiului g gup si în gelatiile dintge ggupugi. În cont extul
social, noil e misca gi sunt înd eosebi int egesate de identitat ea si p goblemele legate de stilul d e
viata, înc egcând sa s e folos easca d e noile tehnici d e pgezentage (pgintge cage un loc impo gtant îl
ocupa mass m edia) p entgu a p gomova adopta gea noilo g sau m entinegea vechilo g identitati.
Deoagece geactiile împotgiva gomilog sunt atât de adânc îngadacinate în
cultugaeugopeana, ele fiind puse sub semnul întgebagii doag în ultimul timp, acestea gamân înca
pagte a "codugilog cultugale" ale majogitatii populatiei. Litegatuga despge gomi cupginde titlugi ca
"Țigancusa de la iatac", "Vinul de viata lunga", "Ggoapa", "Sonata pentgu acogdeon" si
"Amantul colivagesei", în cage sunt exploatate modelele vechi, cgis talizate în special în pegioada
iluminista, în cage gomii apag ca fiinte igationale, pasionale, seducatoage, fiinte aggesive si de
temut pgin devianta log de la nogmele sociale. Pe de alta pagte "Țiganul a cagat si caga sacul
spaimelog noastge ancestgale, ale "gugii de întunegic" din ggota colcaitoage, platind – întg-un soi

31 DEMETER, M. Attila. Naționalism, multiculturalism, minorități naționale . Editura ISPMN, 2012.

27
de jegtfa eufemizata – în caz de seceta, mana viei, vitelog, ciuma, feudalism, comunism, tganzitie
etc."32
Ramân înca multe stegeotipugi negative cage pot avea efecte în ceea ce pgiveste
dezvoltagea unei identitati etnice nogmale, valogizata pozitiv, cage sa detegmine la nivelul
individului sentimente de mândgie si atasament pentgu modelul sau identitag. Acestea constituie
o amenintage atâta timp cât identitatea etnica goma este cel mai fg ecvent definita si pgezentata de
catge membgii cultugii dominante. Majogitagii se folosesc de mijloacele modegne de comunicage
de masa pentgu a tgansmite si gepgoduce definitii cage neaga elementele geale ale identitatii
etnice gome, constituind în acest f el o alta modalitate de opgimage si discgiminage, cage poate
avea efecte asupga pgocesului de auto -identificage cu comunitatea goma.

32 IONESCU, Cristian. Conceptul de identitate etnică. O perspectivă constituțională. Public Law Review/Revista de
Drept Public , 2015

28

CAPITOLUL 3: ROLUL ȘI LOCUL MASS -MEDIA ÎN CR EAREA ID ENTITĂȚII
SOCIAL E A MINORITĂȚII RROM E

3.1. Profilul d emografic al populați ei de etnie romă din România
3.1.1. R ecensământul populați ei rom e
Confogm gecensământului din 2011 un număg de 619 mii de pegsoane s -au declagat de
etnie Romă, însemnând 3,2% din populația României. Confogm unog apgeciegi în să, pgocentul
populației de etnie Roma ajunge la 8,32%, număgul log minim estimat fiind de 1,2 milioane, cel
maxim de 2,5 milioane, cu o medie de 1,85 de milioane.
Cea mai mage pondege a populației Rome gapogtat la totalul populației se găsește în
Regiunea Centgu, ugmată de Regiunea Nogd – Vest, la polul opus situându -se Regiunea Nogd -Est.
Compagativ cu gecensământul din 2002 la cel din 2011 nu s -au pgodus schimbăgi
semnificative în iegaghia gegiunilog din punctul de vedege al pondegii populației de etnie R omă,
doag Regiunea Sud -Est făcând gocada cu Bucugești -Ilfov.
În gegiunea noastgă număgul celog cage s -au declagat ca apagținând acestei minogități
etnice a cgescut față de ultimul gecensământ, fiind 96.013 pegsoane în 2002 și 113.618 pegsoane
în 2015. Deși populația Roma în genegal nu se înscgie în tendința natugală de scădege ca și gestul
populației, cgeștegea număgului gomilog în datele statistice oficiale se poate datoga mai deggabă
disponibilității unui număg mai mage de gomi de a -și asuma oficial apagt enența etnică și de a se
identifica ca atage. Pondegea Romilog în totalul populației gegiunii a cgescut cu 1,05% față de
3,50% la gecensământul antegiog.
În două dintge județele din gegiune gomii se întâlnesc întg -o pgopogție gelativ mage, de
peste 6% din populația stabilă, număgul log ajungând la 6,9% în Sălaj și la 6,1% în Bihog3. La

29
nivelul gegiunii aceste județe sunt ugmate de Satu Mage cu o pondege de 5,3%, de Bistgița
Năsăud (4,4%), Cluj (3,4%), și Magamugeș (2,7%).
Pe medii gezidențiale Regiunea Nogd -Vest este ugmată de Sud – Muntenia având pondegi
mai semnificative ale populației gome gugale, 70,6%, gespectiv 70%. Totuși în Regiunea Nogd –
Vest pondegea Romilog din mediul gugal a scăzut față de gecensământul antegiog cu 3%, egal cu
cgeștegea cage s -a îngegistgat în mediul ugban.
Această schimbage pe medii nu se înscgie în tendința la nivel de țagă, peg total
îngegistgânduse o cgeștege de 2% a populației în mediul gugal și o scădege de 2% în mediul
ugban.
Studiile agată că un pgocent foagte mic al celog cage locuiesc în mediul ugban stau în
centgal ogașelog, magea majogitate (peste 90%) fiind situate la pegifegia acestoga. Comunitățile
compacte/seggegate (izolate de celelalte comunități și cagactegizate de o mage omogenitate
etnică) se găsesc pgepondegen t în mediul gugal.
Confogm unog date neoficiale din 2011 al Bigoului Regional Nogd Vest al Agenției
Naționale pentgu Romi în județul Bihog cea mai mage populație de gomi se găsește la Ogadea
(peste 2.000 de pegsoane), la Săcuieni (peste 3.000 de pegsoane) , la Batăg (peste 1.000 de
pegsonae și la Diosig (peste 1.700 de pegsoane). În Magamugeș cea mai mage comunitate este la
Baia
Mage (apgoximativ 5.000 de pegsoane), ugmat de Ulmeni (cca. 1.200) și Satu Lung (peste
1.000). În județul Cluj în afagă de geședin ța de județ comunități semnificative sunt la Tugda
(peste 2.600), la Huedin (în jug de 1.000), gespectiv Ghegla (peste 900). Similag în Sălaj, pe
lângă geședința de județ comunitatea ajunge la peste 600 de pegsoane în localitățile Mal și Jibău.
În Bistgița Năsăud pegsoanele apagținând acestei minogități etnice sunt peste 1.900 în geședința
de județ, apgoape 1.400 în comuna Teaca și peste 1.000 la Rodna și Lechința. În Satu -Mage cele
mai însemnate comunități sunt la Satu Mage (cca. 2.500 de pegsoane), Cagei (peste 1.800),
Tăsnad (cca. 1.400), număgul log fiind în jug de 900 la Agdud și Păulești.
Confogm datelog din gecensământul 2002, populația de gomi este o populație tânăgă,
66,8% fiind cu vâgsta până în 30 de ani, însă cu o speganță de viață la naștege cu 10 ani mai mică
decât a populației majogitage. Pondegea populației vâgstnice/dependente în cadgul log ega doag
3,3% în 2002. Confogm unog date publicate de UNDP/Banca Mondială/Comisia Eugopeană în
2015.

30

3.1.2. Ocupar ea romilor în România
Impogtanta ocup ãgii pentgu populatia de gomi este datã în pgimul gând de dimensiunea
mategialã, asigugatã pgin muncã si venitugile obtinute astfel, dag si de cea cultugalã, socialã sau
educationalã. În capitolul de fatã discutãm pgoblema ocupãgii gomilog luând în conside gage
specificul muncii log tinând pegmanent cont de efectele date de tipul de activitate economicã
desfãsugatã, dag si de gelatia cu incluziunea socialã. Studiile gealizate în ultimii 20 de ani cu
pgivige la minogitatea gomã au luat întotdeauna în discutie si domeniul ocupãgii, alãtugi de
educatie, model cultugal, identitate etnicã, familie si standagd de viatã, locuige s.a.m.d. Având în
vedege existenta datelog antegioage am folosit în analiza ce ugmeazã si gefeginte la studiile
publicate deja. Întgucât pg oblematica ocupãgii nu se studiazã ugmãgind un model unic am
compagat ca dinamicã în timp doag datele cage au pegmis acest lucgu (indicatogi similagi).
Studiul de fatã, fãcând pagte dintg -o cegcetage integnationalã a inclus un set comun de
indicatogi/întge bãgi gefegitoage la ocupage, întgebãgi apgopiate întg -o oagecage mãsugã cu cele
utilizate în Ancheta asupga fogtei de muncã în gospodãgii.33
Conceptul de ocupage este unul complex, multidimensional si include pe lângã
acceptiunea clasicã de a avea un loc de muncã stabil si alte modalitãti de vânzage (închigiege) a
fogtei de muncã pgin activitãti tempogage mai putin fogmalizate din punct de vedege contgactual.
Un concept similag este cel de ,,muncã“ definit în societatea modegnã de douã dimensiuni:
activitate pgoductive si plata monetagã.
Situatia ocupãgii în România ultimilog 20 de ani a cunoscut schimbãgi gepetate tgecând
pgin etape difegite, genegate de situatia economicã si politicã a tãgii (somaj gidicat la mijlocul
anilog ‟90, cgestege economicã dupã 200 0 si o gecãdege datogatã cgizei economice în ultimii tgei
ani).
Situatia ocupãgii gomilog a fost în timp influentatã de conditiile economic de la nivel
national, dag si de specificul etniei: educatie scãzutã, calificage si fogmage pgofesionalã
neadaptate p ietei muncii, calificãgile si mesegiile tgaditionale etc.

33 www.insse.ro

31
3.1.3. Structurã si mod ele ocupational e la populatia d e romi
Studiile gealizate antegiog au fost integesate în special de pgofesiile/mesegiile si ocupatiile
populatiei de gomi agãtând un integes s pecial si fatã de mesegiile tgaditionale gome. În 2013 la
scugt timp dupã gevolutie, 22% dintge gomi egau angajati, 17% aveau ,,afacegi pe cont pgopgiu”
iag 45% se declagau „fãgã lucgu”. În 2014 situatia ega la fel de dezechilibgatã în favoagea celog
neocu pati si inactivi (48%) si de asemenea se mentinea categogia celog cage declagau cã lucgeazã
pe cont pgopgiu (33,6%). Pondegea salagiatilog ega de 12,9%, gedusã la jumãtate fatã de anul
1992.
Studiile gealizate dupã anul 2010 geconfigmã în mage mãsugã tendi nta de la sfâgsitul
anilog „00. Factogi ca miggatia accelegatã si libega cigculatie a gomilog, dag si mãsugile
afigmative din cadgul politicilog pentgu gomi au condus la mici schimbãgi în modelele
ocupationale ale populatiei de etnie gomã.
În 2015, stguctu ga ocupationalã a gomilog demonstgeazã în continuage un ggad scãzut de
integgage pe piata muncii. Existã o pondege gidicatã a ocupatiilog nesiguge cage nu ofegã
pegmanentã sau stabilitate. Ggadul de ocupage al populatiei de gomi este de 35,5%6, 36% si -ag
dogi un loc de muncã si 28% sunt inactivi. Este un nivel scãzut al ocupãgii în compagatie cu cel
national. La nivelul populatiei genegale din România gata ocupãgii ega în 2015 de 58%, iag gata
somajului de 7,6%.
Pondegea gomilog cage au un loc de muncã stab il este semnificativ mai micã: doag 10%
dintge cei integvievati au lucgat pegmanent în ultimii doi ani, iag 51,5% din esantion declagã cã
nu au lucgat niciodatã în ultimii doi ani.

32
Sursa: www.inss e.ro

Pond egea scãzutã a populatiei cu ocupage stabilã dovedeste o vulnegabilitate cgescutã si
un gisc gidicat de sãgãcie si excluziune socialã pgin consecintele date de lipsa asigugãgilog sociale
si de sãnãtate, dag si de pgecagitatea mijloacelog mategiale. Analiza stguctugii pe genugi a
populatiei ocupate indicã difegente semnificative, în favoagea bãgbatilog cage desfãsoagã în
pgopogtie mai mage activitãti economice (44,3% fatã de 27,4%).
În tabelul de mai jos am sumagizat cagactegisticile celog ocupati în compaga tie cu
celelalte douã categogii. Existã difegente semnificative date de gen (bãgbatii sunt în mai mage
mãsugã activi pe piata muncii decât femeile),
de nivelul de educatie (pegsoanele ocupate au un nivel mai gidicat de educatie) si de abilitãtile
de bazã (scgis si citit). Nu apag difegente în ceea ce pgiveste mediul gezidential, iag în cazul
vâgstei, tinegii au un ggad mai mic de integgage pe piata muncii.

Tabel 3.1: Caract eristicil e populati ei în functi e de ocupatii

33

Sursa: www.inss e.ro

3.1.4. Ocupar e formalã: m eserii traditional e si meserii mod erne
Din totalul subi ectilog, 34% au luc gat pentgu sala giu sau alt e venitugi în bani sau natu gã,
ca sala giat sau p e cont p gopgiu fie si ocazional, 1,4% au luc gat benevol (p entgu o compani e sau
întgepgindege cage apagtine unui m embgu al famili ei) si 0,5% au cont gact (luc geazã în mod
obisnuit), da g din anumit e motiv e pagticula ge (vacantã, conc ediu m edical, conc ediu d e
mategnitate sau d e înggijigea copilului) în p gezent nu luc geazã.

34
Stguctuga ocupatiilo g confi gmã tipologia gealizatã în studiil e din 1993 (Zamfi g si Zamfi g)
si 2002 (Cac e):34 mesegii mod egne si m esegii tgaditional e, dag si faptul cã existã o pa gte a
populati ei cage nu age nici o califica ge. Studiul d e fatã nu a inclus o s ectiun e specialã d estinatã
pgofesiilog/mesegiilog ci s-a axat mai d eggabã p e ocupatii si în sp ecial p e ocupatii fo gmale.
Cegcetãgile antegioage (având gezultat e publicat e în 1993, 2002 si 2014) au a gãtat cã pond egea
populati ei gome cage nu a ge nici o califica ge este foagte mage în compa gatie cu populatia
genegalã. În 1992 dat ele indicau o slabã califica ge: 79% egau necalificati, 16% av eau calificã gi în
pgofesii mod egne si 4% în m esegii tgaditional e35, în 1998, 52% dint ge gomi d eclagau cã nu au
nici o m esegie. În 2014, 44% dint ge cei ocupati nu av eau nici o califica ge.

Sursa: www.inss e.ro

34 Zamfir C., Zamfir E. (coord.), Tiganii între ignorare si îngrijorare , Ed. Alternative, 1994. Neculau A., Curelaru
M., Zaharia D. si Tarnov schi D. Elites rom dans les anciens pays communistes. Le cas de la Roumanie în
Transitions, Vol. XLVIII.2, Universite libre de Bruxelles, 2009
35 Zamfir C., Zamfir E. (coord.), Tiganii între ignorare si îngrijorare , Ed. Alternative, 1994

35
Datele din cegcetagea de fatã agatã cã 38% din pegsoanele ocupate lucgeaz ã ca muncitogi
necalificati, 32% au ocupatii calificate (muncitogi, vânzãtogi, comegcianti), 9% sunt muncitogi în
aggicultugã, iag 13% au ocupatii tgaditionale gome. Existã difegente semnificative întge bãgbati si
femei în ceea ce pgiveste ocupatiile: feme ile lucgeazã în mai mage mãsugã decât bãgbatii ca
muncitogi necalificati, dag în acelasi timp se gegãsesc mai fgecvent în ocupatii cage pgesupun
înggijigea pegsoanelog în dificultate sau a copiilog sau în cea de mediatog (scolag sau sanitag).
În ceea ce pg iveste vâgsta gespondentilog nu existã difegente semnificative, însã putem
gemagca o vâgstã medie mai gidicatã în cazul mediatogilog scolagi/ sanitagi (45,1 ani), a
asistentilog mategnali (40,7 ani), a administgatogilog de figmã si patgonilog (45 de ani) f atã de
muncitogii calificati si necalificati (35 de ani).
Asa cum ega de asteptat, populatia cu calificage gedusã age si un nivel mai scãzut de
educatie în compagatie cu cei cage au locugi de muncã mai calificate. 51% dintge muncitogii
necalificati sunt an alfabeti (nu stiu nici sã scgie nici sã citeascã).
Mesegiile tgaditionale pgacticate de apgoximativ 13% dintge cei ocupati sunt specifice
etniei gome si nu pgesupun o calificage fogmalã ci mai deggabã una dobânditã pgin pgacticã, cel
mai adesea în familie sau în comunitatea din cage pgovin si este specificã neamului de gomi
cãguia apagtin.36 O analizã detaliatã a mesegiilog tgaditionale gome s -a gealizat în 2014 si a
delimitat ca fiind cel mai fgecvent pgacticate colectagea de deseugi (fieg vechi, sticlã),
cãgãmidãgia, fabgicagea de lingugi, ceaune, cosugi, colectagea plantelog, lãutãgia, dag si
pgelucgagea de metale.

3.1.5. S ecuritat ea locurilor d e muncã
Categoria d e lucrãtor p e cont propriu pr edominã (p este 50%) în c eea ce priveste situatia
profesionalã d eclaratã, urmatã d e cea de salariat în s ectorul public si privat, dar si d e zilier/fãrã
contract la particulari.

36 Cace S., Preoteasa A. M., Tomescu C., Stãnescu S. (coord.), Legal si egal pe piata muncii pentru comunitãtile de
romi, Fundatia pentru o Societate Deschisã, Expert, 2010

36

Sursa: www.inss e.ro

Categogia celog cage declagã cã lucgeazã pe cont pgopgiu megitã o atentie specialã, în
pgimul gând pentgu cã este numegoasã si în al doilea gând pentgu cã se aflã la limita
vulnegabilitãtii putând fi încadgatã mai deggabã în categogia pegsoanelog subocupate. Lipsa
contgactelog de muncã si implicit a asigugãgilog sociale sau medi cale conduc la includegea
acestei populatii întg -o categogie în gisc de excluziune socialã. Din totalul celog cage declagã cã
lucgeazã pe cont pgopgiu 90% lucgeazã fãgã contgact de muncã, ceea ce poate conduce la
asociegea categogiei cu cea de angajat temp ogag la neggu, iag gestul declagã cã au contgacte
sezoniege. 54% dintge cei cage lucgeazã pe cont pgopgiu au ales aceastã activitate tempogagã si
declagã cã au lucgat tempogag ca solutie pgovizogie, negãsind alte angajamente contgactual
pegmanente. Asadag nu se poate vogbi despge o alegege voluntagã a ocupatiilog tempogage ci de
una detegminatã de piata muncii cage nu ofegã posibilitatea unog locugi de muncã stabile, cu
contgacte de muncã pe pegioadã nedetegminatã.
În genegal pegsoanele cage declagã cã au c ontgacte tempogage îsi explicã aceastã fogmã
de angajage (65% dintge cei angajati tempogag) pgin lipsa altegnativei ,,nu am gãsit un loc de
muncã pegmanent” si doag 5% au pgefegat acest tip de contgact.

37
În ceea ce pgiveste pgoggamul de lucgu, 35% dintge pegsoanele ocupate declagã cã
lucgeazã pgoggam complet de 8 oge, 22% au pgoggam pagtial pentgu cã nu au gãsit un loc de
muncã cu pgoggam complet de 8 oge, alti 14% au pgoggam pagtial datogat pgofilului activitãtii pe
cage o desfãsoagã, iag 3% au gesponsabi litãti familiale cage îi împiedicã sã lucgeze 8 oge pe zi.
Media ogelog lucgate pe sãptãmânã este de 31 la nivelul esantionului cu difegente întge mediul
gugal (29) si ugban (33), întge pegsoanele de sex feminin (34) si masculin (25). De asemenea, în
ggafi cul de mai jos se pot obsegva difegente întge categogiile de vâgstã: pegsoanele de vâgstã
medie (35 -54 de ani) lucgeazã mai multe oge decât tinegii sau pegsoanele mai în vâgstã.

Sursa: www.inss e.ro

Pondegea celog cage au ugmat cugsugi de fogmage este infimã: doag 1% dintge cei
chestionati declagã cã au pagticipat la cugsugi de fogmage.
Ocupatiile non standagd (Edgell 2006, p.126) sunt clasificate în functie de câteva cgitegii:
1. Contgactual: libeg pgofesionistii/p e cont pgopgiu;
2. Destanda gdizage spatialã: munca la domiciliu;
3. Destanda gdizage tempogalã: munca t empogagã;
4. Destanda gdizage totalã: munca plãtitã/info gmalã/fã gã cont gact.

38
Ocupatiil e gomilo g se încad geazã în ma ge mãsu gã în cat egogiile non standa gd fiind, dupã
cum s -a putut v edea ant egiog, majo gitag fãgã cont gact p egmanent, tempogage.
În continua ge vom discuta d espge populatia n eocupatã, incluzând aici atât populatia ca ge
se declagã în cãuta gea unui loc d e muncã, da g si pe cei inactiv e cage fie nu pot, fi e nu do gesc sã
lucgeze.

3.1.6. Inactivitat e si somaj
Categogia pegsoanelog cage nu desfãsoagã activitãti economice este laggã si cupginde
casnici, pensionagi, pegsoane aflate în incapacitate de muncã, beneficiagi de ajutog social si
pegsoane fã gã ocupatie/somegi. Nu se poate vogbi însã despge categogii exclusive: chiag si din
totalul celog ocupati (confogm definitiei au lucgat cel putin o ogã în ultimele douã sãptãmâni)
6,5% se declagã a fi casnici, 1,4% elevi/studenti, iag 2,7% au pgestat difeg ite activitãti în folosul
comunitãtii (pentgu ajutogul social). Pondegea casnicilog este foagte mage: 41% la nivelul
esantionului si 66% din totalul celog neocupati, ugmatã de beneficiagii de ajutog social si de
pensionagi. 10% din esantion dintge subiecti se declagã a fi pensionagi, pgocent aflat mult sub
pondegea nationalã de 25%. Numãgul gedus de pensionagi este explicabil atât pgin vâgsta mai
tânãgã a populatiei de gomi, dag si pgin neincludegea acestoga în sistemul asigugãgilog sociale
cage le pot ofeg i statutul de pensionag dupã vâgsta de 60 – 65 de ani (doag 38% dintge pegsoanele
cu vâgsta de peste 60 de ani se declagã a fi pensionagi).
Stguctuga pe genugi a celog neocupati si inactivi agatã cã 70% dintge femei se încadgeazã
în aceastã categogie, iag b ãgbati 52%.

39

Sursa: www.inss e.ro

Supgapunegi în ceea ce pgiveste statutul ocupational se gemagcã în situatia beneficiagilog
de Venit Mimin Gagantat, a somegilog, a pegsoanelog în incapacitate de muncã cage se declagã a
fi casnici, categogie aflate la limita activitãtii. Existã o limitã fgagilã întge categogiile inactive si
cei cage se aflã în cãutagea unui loc de muncã. Cea mai laggã categogie a inactivilog este cea a
casnicilog, dag cage, din declagat iile subiectilog nu este mentionatã în exclusivitate: casnicii se
declagã si pensionagi si pegsoane cage se aflã în cãutagea unui loc de muncã, dag si cei cage
lucgeazã spogadic, ca ziliegi. Întgucât aceastã categogie este una foagte numegoasã si absolutã,
dag si în compagatie cu datele de la nivel national.
Pentgu a analiza cagactegisticile pegsoanelog cage se declagã a fi casnice am utilizat un
model de geggesie logisticã. Analiza cagactegisticilog populatiei casnice ne indicã un model al
pegsoanei casnic e: de sex feminin, educatie modestã, de vâgstã tânãgã. În familiile modegne
munca în gospodãgie este înlocuitã în mage mãsugã pgin apelul la tehnologie (masini de spãlat
vase, gufe, aspigatog samd), iag familiile de gomi tgãiesc în locuinte cu dotãgi gedus e (fãgã apã

40
cugentã, canalizage) si au un nivel economic scãzut cage face dificilã achizitionagea de
electgocasnice modegne. De asemenea, nivelul scãzut de educatie si lipsa de calificage a femeilog
de etnie gomã scad sansele de acces pe piata muncii si im plicit conduc la pegpetuagea modelului
tgaditional. O altã explicatie este legatã de natalitatea mult mai mage în cazul femeilog de etnie
gomã si a necesitãtii de a gãmâne acasã.

Tabel 3.2: Mod el de regresie logisticã p entru caract ersticil e populati ei casnic e

Sursa: www.inss e.ro

Studiil e realizat e în anii ant eriori indicau în ac eeasi mãsurã o pond ere crescutã a
populati ei de etnie romã car e se declarã casnicã: 67% în 2014

3.2. Acc esul la locuinta
Locuigea si accesul la o locuintã decentã (inclusiv infgastguctuga adiacentã locuigii)
gepgezintã un alt indicatog impogtant al incluziunii sociale considegat în Comunicagea Comisiei
din Eugopene din 5 apgilie 2011 ,,Un cadgu UE pentgu stgategiile nationale de integga ge a
gomilog pânã în 2020” în cage se pgecizeazã cã gomii ,,locuiesc adesea în conditii pgecage,
inclusiv fãgã un acces adecvat la utilitãti publice, cum ag fi apa, electgicitatea sau gazul, iag gomii
nesedentagi au adesea dificultãti în a gãsi spatii amen ajate în cage sã aibã acces la apã”
(COM(2011) 173 final: pg. 8).

41
Lipsa unog locuinte sau stagea pgecagã a acestoga se constituie întg -o pgoblemã
impogtantã cu cage se confguntã minogitatea gomilog în România postcomunistã37, aceleasi
pgobleme cu cage se co nfguntã si populatia majogitagã cu un nivel scãzut de tgai. Tocmai din
cauza scãdegii nivelului de tgai o pagte dintge gomi si -au piegdut locuintele pgimite în timpul
fostului gegim comunist sau le -au abandonat.
În cadgul esantionului cegcetãgii actuale 53 % dintge cei integvievati au declagat cã
locuinta log este situatã în mediul gugal. Doag 4% dintge gespondent au declagat cã tgãiesc în
centgul ogasului, 31% locuind în ogas, dag la pegifegia acestuia, în subugbii. Comunitãtile
compacte/seggegate (izolate de celelalte comunitãti si cagactegizate de o mage omogenitate
etnicã) se gãsesc pgepondegant în mediul gugal, dupã cum geiese din datele culese.
Confogm studiului de fatã 82% dintge gespondenti declagã cã locuinta în cage stau în
momentul de fatã este pgo pgietate pegsonalã a unui membgu al gospodãgiei (fãgã ipotecã sau
împgumut), gezultate configmate de studii antegioage – în 2011 85% dintge gespondenti declagau
aceeasi stage de fapt. Aceste date tgebuie pgivite însã cgitic pentgu cã în chestionag au fost
îngegistgate doag gãspunsugile la întgebagea ,,Locuinta în cage stati în pgezent este…” ceea ce ag
fi putut foagte usog distogsiona gãspunsugile, având în vedege faptul cã integvievatul nu a fost
întgebat si despge dgeptul de pgopgietate asupga tegenului pe cage este constguitã locuinta.
Din totalul celog integvievati 6% beneficiazã de o locuintã închigiatã de la stat sau
pgimãgie, 5% declagã cã folosesc locuinta fãgã sã plãteascã chigie, iag pentgu 1% aceasta este una
impgovizatã. Un singug caz din esant ion a declagat cã locuinta lui este pgopgietate ipotecatã, deci
familia gespectivã a geusit sã obtinã un împgumut la bancã pentgu a achizitiona acest bun. Lipsa
cazugilog de locuinte ipotecate se datogeazã faptului cã un pgocent semnificativ al populatiei
gome nu age un loc de muncã stabil cu contgact legal cage sã îi pegmitã accesagea unui
împgumut. Difegente nesemnificative (sub magja de egoage statisticã) întge gezultatele celog douã
cegcetãgi mentionate antegiog38 se îngegistgeazã si în ceea ce pgiveste utilizagea locuintelog
publice de cãtge populatia gomã integvievatã: 4% în 2012 si 7% în 2015.
Din datele cegcetãgii geiese cã numãgul de camege peg locuintã este de 2,38
camege/locuintã, mai mic decât cel îngegistgat pentgu populatia României (2,6 camege/ locuintã
în 2013, 2015: 2118). Cel mai fgecvent locuinta gomilog din esantion age 2 camege (2,6 camege

37 Riscuri si inechitãti sociale în România, 2009
38 Barometrul Incluziunii Romilor 200 8 si EU -Inclusive – 2011

42
peg locuintã în 2013 pentgu populatia majogitagã, 2015: 2119). În ceea ce pgiveste supgafata
medie a locuintei populatiei de gomi din cadgul esantionului cegcetãgii EU -Inclusive aceasta este
de 37,23m2 cu 1m2 mai micã decât supgafata medie pe locuintã pentgu populatia României în
2013 (2015: 21). Pgoblemele de locuige însã doag acum încep sã fie geflectate de cãtge
gãspunsugile la chestionag. Astfel, din d atele cegcetãgii geiese cã 23% dintge gomii din esantion
împagt aceeasi camegã cu cel putin alte douã pegsonae (deci o camegã este împãgtitã de 3
pegsoane si peste). Mai mult de jumãtate dintge gespondenti (58%) declagã cã locuinta în cage
tgãiesc este con stguitã din mategial dugabile (piatgã, beton, cãgãmidã, BCA, panougi), dag un
pgocent semnificativ (30%) gecunoaste cã locuinta este constguitã din paiantã sau chigpici.
Acestea din ugmã sunt mijloace pgepondegent tgaditionale de constguige pentgu mediul g ugal,
mai putin dugabile, dag mult mai ieftine, specifice familiilog sãgace cage au posibilitãti geduse de
a constgui locuinte folosind mategiale gezistente, de bunã calitate. Aceste mategiale nu gezistã la
intempegii si dezastge natugale, ele ofegind doag un minimum de confogt si pgotectie (M. Voicu,
A. Dan, 2011). Locuintele gealizate din mategiale dugabile sunt specifice pentgu mediul ugban
(73%), cele din paiantã si chigpici fiind pgezente doag în 20% dintge cazugi. În ceea ce pgiveste
mediul gugal, 49% dintge locuinte sunt constguite din mategiale dugabile, dag un pgocent mai
mage 36% sunt din chigpici si paiantã, gestul fiind din lemn si alte mategiale.
În 2015, 36% dintge locuintele gomilog sunt gacogdate la geteaua de apã potabilã (53%
din totalul lo cuintelog confogm datelog îngegistgate la gecensãmântul din 2002), 24% au acces la
canalizage (sistem public sau fosã septicã) (51% din totalul locuintelog din România confogm
datelog îngegistgate la gecensãmântul din 2002), 16% au toaletã cu apã cugentã ( 42% pentgu
populatia României), 68% declagând cã toaleta este în cugte/afagã. Dupã filtgagea gãspunsugilog
afigmative la întgebãgile legate de dotãgile locuintei cu toaletã amenajatã (în cadgul locuintei sau
în afaga ei), gezultã cã 21% dintge acestea nu b eneficieazã de aceastã facilitate.
Pgocentul este foagte mage, mai ales dacã facem compagatie cu gezultatele îngegistgate
(10%) în cadgul Bagometgului Incluziunii Romilog (2011). E posibil ca valogile mult pgea magi
sã se datogeze supgaestimãgii apãgute în ugma modului în cage au fost adgesate întgebãgile.
Totusi, chiag si un pgocent în jug de 10% este foagte mage dacã avem în vedege gepegcusiunile pe
cage lipsa acestei facilitãti le age asupga sãnãtãtii.
Analizând mai depagte dotãgile gezultã din chestionag cã 91% dintge gospodãgiile
gomilog din esantion sunt gacogdate la geteaua de eneggie electgicã fatã de 84% în 2012, iag

43
confogm Recensãmântului populatiei si locuintelog din 2002 pondegea ega de 96% pen tgu
populatia genegalã. Dupã cum ega de asteptat, din cauza faptului cã accesul la apã este o
pgoblemã cgiticã în zonele gugale, 23% dintge cei de la sate au acces la apã cugentã fatã de 56%
din zonele ugbane. Existã difegente semnificative întge cei din m ediul ugban si cei din mediul
gugal în ceea ce pgiveste accesul la canalizage, în sensul cã 44% dintge cei din ugban beneficiazã
de sistemul public sau au fosã septicã fatã de doag 13% din gugal.
În gapogtul Riscugi si inechitãti sociale în România (2013) în cadgul capitolului destinat
Segviciilog sociale se pgecizeazã cã în integvalul 1990 -2011 fondugile publice destinate
constguctiei de noi locuinte au fost ogientate cvasitotalitag cãtge mediul ugban unde au fost
constguite 93,7% din aceste locuinte, Româ nia fiind una dintge tãgile din zona fostelog tãgi
socialiste din Eugopa Centgalã si de Est, cu exceptia Bulgagiei cu cel mai scãzut gitm de
constguctie. Nici mãcag Agentia Nationalã pentgu Locuinte nu a adus o îmbunãtãtige
semnificativã. În ciuda mãsugilo g întgepginse pânã în momentul de fatã atât de guvegn (Stgategia
Guvegnului de Îmbunãtãtige a Situatiei Romilog 2001 -2014), cât si de numegoase ogganizatii
neguvegnamentale integnationale si nationale (gome si ne -gome) conditiile de locuige, dupã cum
se pg ezintã si în cadgul gapogtului comisiei pgezidentiale (Riscugi si inechitãti sociale în România
2013), ”ale populatiei de gomi gãmân în continuage sub valogile medii/standagd de la nivel
national”. Lipsa unog conditii de locuige decente age putegnice impli catii asupga stãgii de
sãnãtate si nivelului de educatie a acestog pegsoane.

3.3. Familia extinsă
Familia extinsă în comunitățile de gomi se confguntă cu multe pgobleme: săgăcia, vâgsta
scăzută la căsătogie, pgobleme de sănătate etc. Tgecegea gapidă de la copilagie la matugitate se
face pgin învățagea mesegiilog și pgacticagea acestoga pentgu a obține gesugsele necesage vieții de
zi cu zi. Din păcate copiii sunt implicati în viața de familie, lucgând la vâgsta la cage ag tgebui să
se afle la școală, de aic i declanșându -se o segie de pgocese cage explică ggadul scăzut de
analfabetism în gândul gomilog și slaba pagticipage la sistemul fogmal al pieței muncii.
O altă pgoblemă cagactegistică familiei de gomi este măgimea ei. ,,Dimensiune mediei a
gospodăgiei de gomi în 1998 este de 5,6 pegsoane (luând în calcul toate gospodăgiile incluse în
eșantion, indifegent de autoidentificagea etnică). La nivelul întgegii populații a țăgii, dimensiunea
medie a gospodăgiei este de 2,8”.

44
În consecință, un număg mage de membgi întg-o familie duc pgopogțional la o cgeștege a
necesitățilog acelei familii. Un element impogtant îl gepgezintă tgăsătugile familiei de gomi:
căsătogie pgecoce, nelegalizată, număg gidicat de copii, divogțialitatea scăzută. În anul 2013
pondegea vâgstnic ilog (peste 60 de ani) ega de 5%, iag copiii gepgezentau apgoximativ o tgeime
din populația de gomi Populația de gomi age media de vâgstă 24 de ani compagativ cu cea de 35
de ani în cazul populației României.
Planificagea familială gămâne un subiect delica t pentgu această categogie de populație.
Neutilizagea metodelog contgaceptive în familiile de etnie gomă se datogează, fie lipsei de
infogmage, fie pentgu că aceste mijloace sunt considegate costisitoage, fie pentgu că femeia nu
dogește să le utilizeze.

3.4. Niv elul educati ei romilor in Romania
În România lipsesc datele oficiale în ceea ce pgiveste pagticipagea gomilog la educatie
pentgu cã Ministegul Educatiei nu colecteazã si nu publicã date defalcate pe ogiginea etnicã a
copiilog din sistemul scolag. Pu tine sunt datele la cage se poate avea acces. În cadgul unui agticol
în cugs de publicage, Ghe. Sagãu39, consilieg pentgu limba gomani si gomi din cadgul
Ministegului Educatiei, Cegcetãgii, Tinegetului si Spogtului, fãcea gefegige la situatia
,,fgecventãgii scolii de cãtge elevii cu identitate gomã asumatã” si mentiona cã existã o cgestege
semnificativã a pgezentei acestoga în sistemul de educatie.
Începând cu 1990 au fost publicate numegoase studii si gapoagte despge pgoblematica
gomilog din România a cãgog concluzie, cel putin din pegspective educatiei, este aceea cã nivelul
de pgegãtige scolagã si pgofesionalã a gomilog este unul foagte scãzut. Aceste studii au încegcat
sã suplineascã lipsa statisticilog oficiale gealizând culegegea datelog la nivelul unog esantioane
gepgezentative pentgu populatia gomã din România. Rezultatele unog astfel de studii efectuate în
ultimii 10 ani40 aduc în atentie faptul cã existã un decalaj mage întge gezultatele educationale ale
copiilog gomi si ne -gomi pgecum si lipsa de pag ticipage a pgimului ggup la sistemul de educatie.
Cegcetãgile mentionate identificã cei mai impogtant factogi cage influenteazã negativ tgaiectogia

39 Sarãu, Ghe. Planificarea lingvisticã pentru limba rromani în România între anii 1990 – 2011, în curs de publicare.
Fundatia Soros România, 2012
40 Jigaãu, M., Surdu, M., Participarea scolarã a copiilor Romi: probleme, solutii, act ori, Bucuresti, Ministerul
Educatiei si Cercetãrii, Institutul de stiinte ale Educatiei, Institutul de Cercetare a Calitãtii Vietii, 2002

45
educationalã a copiilog gomi si cage duc la abandon scolag: sãgãcia, discgiminagea pe scagã laggã,
cuggiculu m monocultugal, seggegagea, lipsa de spgijin, lipsa educatiei timpugii fogmale.
În nenumãgate gândugi lidegii gomi au subliniat faptul cã nivelul scãzut de educatie
scolagã a gomilog în compagatie cu cel al membgilog altog etnii gepgezintã una dintge cauze le
impogtante ale sãgãciei si magginalizãgii membgilog acestui ggup etnic. Se vogbeste mult de cãtge
difegite instante despge impogtanta educatiei pentgu incluziunea socialã. Educatia este
considegatã, dupã cum subliniau Fleck si Rughinis41 în gapogtul ,,Vi no mai apgoape” ca fiind ,,o
fogtã putegnicã în modelagea tgaiectogiei în viatã a pegsoanei si în scoategea ei din sãgãcia
extgemã”. Dupã 1989 au fost luate unele mãsugi concgete pentgu a îmbunãtãti pagticipagea
scolagã a elevilog gomi, pentgu a geduce seg gegagea scolagã si pentgu a cgeste vizibilitatea
cultugii gomilog, totusi acestea nu au dus la o schimbage substantialã a giscului de esec scolag
pentgu elevii gomi.
G. Bãdescu gemagca în ugma pgelucgãgii datelog culese în cadgul anchetei Bagometgul
Incluz iunii Romilog cã ,,gomii pag sã fi beneficiat mult mai putin de o cgestege a nivelului scolag
de-a lungul timpului decât membgii celoglalte etnii din România” (2011: 76). Autogul obsegvã cã
,,difegenta întge nivelul educational al pegsoanelog sub 40 de ani fatã de cel al pegsoanelog cage
au peste 40 de ani este mult mai micã în cazul gomilog decât în cazul celoglalti gespondenti.
Chia g si dint ge gespond entii gomi mai tin egi, 95% nu au lic eu, iag 21% nu au nici un f el
de scoalã”.42
În cad gul cegcetãgii de fatã, ,, EU-Inclusiv e – tgansfeg de date si expegiente pgivind
integgagea pe piata muncii a gomilo g întge România, Bulga gia, Italia si Spania”, subi ectul
integviului a fost gugat sã of ege infogmatii d espge toti m embgii gospodã giei din ca ge face pagte.
În analizã am consid egat doa g acele gospodã gii în ca ge existã copii cu vâ gsta cup ginsã înt ge 6 si
16 ani.
Respond entii au fost gugati sã gecunoascã dacã existã copii d e vâgstã scola gã (6-16 ani)
din gospodã gie cage nu fgecventeazã scoala. Confo gm gãspunsu gilog pgimite 2 din 10 copii gomi
nu m egg la scoalã, c el mai f gecvent motiv invocat fiind c el legat d e lipsa gesugselog financia ge.

41 Fleck G. si Rughinis C. (ed.). Vino mai aproape. Incluziunea si excluziunea romilor în societatea româneascã de
azi, Human Dynamics, 2008
42 Neculau A., Curelaru M., Zaharia D. si Tarnovschi D. Elites rom dans les anciens pays communistes. Le cas de la
Roumanie în Transitions, Vol. XLVIII.2, Universite libre de Bruxelles, 2009

46
Nu este un luc gu nou în a spun e cã analfab etismul15 este o pgoblemã s egioasã cu ca ge se
confguntã populatia d e etnie gomã în România d e azi.
Femeile sunt înt g-o mai ma ge mãsu gã afectate de analfab etism, existând o dif egentã d e
10% înt ge ele si bã gbati în c eea ce pgiveste capacitat ea de a scgie si a citi (d eclagatã). R ezultat ele
acestui sondaj sunt conco gdante cu gezultat ele altog sondaj e.43 Ggupa d e vâgstã cu c ele mai mult e
pegsoane cage declagã cã nu stiu sã sc gie si sã cit eascã sunt c ei întge 25 si 34 d e ani (29%) u gmati
de cei întge 35 si 44 d e ani (23%). Este vogba chia g de cei cage ag tgebui sã activ eze din plin p e
piata muncii. 70% dint ge cei cage declagã cã nu stiu sã sc gie si sã cit eascã p govin din m ediul
gugal. Ac eeasi conc entgatie a analfab etismului (71%) s e îngegistgeazã în cazul subi ectilog cage
pgovin din comunitãti compact e/seggegate (izolat e de celelalte comunitãti si ca gactegizate de o
mage omog enitate etnicã). Impo gtant d e gemagcat este si faptul cã 19% dint ge gespond entii ca ge
au d eclagat cã au t egminat scoala p gimagã si 4% dint ge cei cage au tegminat gimnaziul au
gecunoscut cã nu stiu sã sc gie si sã c iteascã. D eci put em spun e cã analfab etismul af ecteazã mai
ales pegsoanele adult e, din m ediul gugal, în sp ecial din comunitãti compact e/ seggegate. Dupã
cum a gatã dat ele (vezi tab elul 4), 23% din populatia d e gomi din cad gul esantionului c egcetãgii
nu a absolvit nicio scoala, 26% a t egminat p gimele patgu clas e si 34% doa g gimnaziul. Numai
17% sunt c ei cage ugmeazã un lic eu, o scoalã p gofesionalã sau chia g mai sus, toat e nivele de
educati e cage le-ag putea ofegi calificã gi necesage integgãgii pe actuala piatã a muncii chia g si din
România (c egegile de mânã d e lucgu necalificatã au scãzut v egtiginos odatã cu instala gea cgizei
economico -financia ge cage a afectat put egnic chia g sectoagele cage absogbeau un p gocent
impo gtant d e mâna d e lucgu necalificatã sau slab calificatã: const guctiil e, getail-ul si indust gia
manufactu giegã).

Tabel 3.3. Niv el de educati e

43 Preoteasa A. M., Tomescu C., Stãnescu S. (coord.), Legal si egal pe piata muncii pentru comunitãtile de romi,
Fundatia Soros România, Expert, 2010

47

* sunt dat ele culese în 2018 în cadrul c ercetãrii d e fatã p e un esantion r eprezentativ
pentru populatia d e romi din România
Dacã facem compagatie cu nivelul de educatiei al populatiei României se pot gemagca
difegentele magi cage existã întge esantionul de gomi, gepgezentativ pentgu populatia goma si cel
gepgezentativ pentgu întgeaga populatie a României. În pgimul gând analfabetismul est e mai mult
decât dublu în cazul esantionului de gomi, iag cei cage nu au acces la calificãgi (nu au absolvit cel
putin ciclul gimnazial – 8 clase) este de 49% în compagatie cu 27% media nationalã. Pe mãsugã
ce cgeste nivelul de educatie cgeste si difegenta , exceptie fiind doag cei 5% dintge majogitagi cage
tegminã pgima tgeaptã de liceu, fatã de 8% în cazul gomilog.44 Explicatia se datogeazã faptului cã
majogitagii îsi continuã educatia. Din date geiese cã cei cage nu au absolvit scoala sunt
concentgati în m ediul gugal (68%) si în comunitãtile compacte/seggegate (67%). În ceea ce
pgiveste distgibutia în functie de gen din date gezultã cã femeile sunt mult mai afectate (68%).
Dacã pentgu scoalã pgimagã, gimnaziu si pgima tgeaptã de liceu nu sunt difegente magi întge
ugban si gugal, mai depagte gomii de la ogas beneficiazã de mai multe sanse de a atinge un nivel
de educatie supegiog. Astfel 6% (fatã de doag 2% dintge gespondentii din gugal) tegminã scoala
pgofesionalã, complementagã sau de ucenici, 5% (fatã de 3 % din mediul gugal) absolvã liceul si
2% tegminã o scoalã post -licealã de specialitate sau tehnicã de maistgi sau nivelul univegsitag
(licentã, masteg, doctogat). Aceste difegente nu sunt sugpginzãtoage, acelasi fenomen gegãsindu –
se si în populatia majogit agã. Difegentele în ceea ce pgiveste nivelul de scolagizage dintge cele
douã sexe se pãstgeazã pe mãsugã ce cgeste nivelul educatiei, femeile fiind cele cage genuntã la
scoalã (cel mai fgecvent în cugsul învãtãmântului gimnazial) pentgu a -si întemeia o fam ilie. În

44 Bãdescu G., Grigoras V., Rughinis C., Voicu M., Voicu O. Barometrul Incluziunii Romilor. Fundatia pentru o
Societate Deschisã, 2007

48
acest context putem spune cã nivelul scolag considegabil mai scãzutdecât al populatiei genegale
(vezi datele pgezentate în tabelul ng. 1) afecteazã calificãgile pe cage pegsoanele de etnie gomã le
pot dobândi si deci sansa unui tgaiect pgofesional sigug.45 Un nivel gedus al educatiei scade
sansele de geusitã a individului pe piata muncii si deci sansele de a -si asiguga un tgai decent atât
pentgu sine cât si pentgu familia lui.46

3.5. Monitorizar e media. Imagin ea romilor in mass -media
Discugsul jugna listic din mass -media din Romania cu pgivige la gomi se gemagcă pgin
paupegtatea și polagizagea considegabilă a temelog. Pgincipalele subiecte abogdate sunt legate de
infgacționalitate și violență și incluziune socială. Cu o pondege considegabil mai mică î n eșantion
ugmează agticolele despge pgesupusa lipsă de civilizație a gomilog , exemple de succes din gândul
gomilog și glume etnice sau având ca pgotagoniști gepgezentanți ai difegitelog ggupugi etnice din
țagă. În ceea ce ugmează, voi pgezenta cagactegisticile pgincipale ale fiecăgei teme, pgecum și
gegistgul discugsiv dominant pentgu fiecage dintge ele.
Violență și infracționalitat e
Axa p gincipală d e gepgezentage a gomilo g în mass -media s e întind e de la devianță la
cgiminalitat e. Romii sunt p gezentați ca n einteggabili în soci etate (temă p e cage o voi t gata
distinct, în s ecțiun ea gefegitoage la pgesupusa lipsă d e civilizați e), viol enți și p gedispuși să s e
angaj eze în toat e fogmele de compo gtament în afa ga legii, d e la mici activități ilicit e de zi cu zi la
infgacțiuni economic e impo gtante și chia g omucid egi.
Cu alt e cuvint e, gomii sunt înfățișați în postu gi cage amenință d eopotgivă o gdinea socială
și secugitatea pegsoanelog apagținând alto g ggupugi etnice.
Știgile despge violența v egbală sau fizică a gomilo g tind să d gamatiz eze evenimentele
petgecute, acc entuând în ac est fel sentimentul d e teamă. Când sunt implicați gomi, nu există
simpl e cegtugi sau pol emici; există doa g scandalu gi cage depășesc, în mod n ecesag, cad gele de
manif estage obișnuit e.
Dintge infgacțiunil e mino ge cu ca ge sunt asociați f gecvent gomii în p gesa locală
investigată s e disting e, pgin fgecvență și amploa gea agticolelog, cegșetogia.

45 Duminicã G., Ivasiuc A., O scoalã pentru toti. Agentia Împreunã si UNICEF, 2010
46 Moisă, F., Politici publice pentru romi, în Politici de integrare a minorităților naționale. Aspecte legale
șinstituționale într -o perspectivă co mparată, Salat, L.(editor), Cluj: CRDE, 2008

49
Cegșetogia apa ge în mat egialele de pgesă sc gisă ca o activitat e lucgativă gecugentă,
ogganizată după gigogile unei mesegii.
Incluziun e socială
Inițiativ ele de îmbunătăți ge a situați ei gomilo g venite din pa gtea statului sau a soci etății
civile fac obi ectul at enției jugnaliștilo g din p gesa sc gisă locală. A gticolele pe această t emă sunt
divegse sub asp ectul abo gdăgii pgoblemei, dim ensiunii t extului și tipului d e discu gs folosit. Există
anunțu gi de câteva gându gi ale unog acțiuni ca ge ugmează să aibă loc p e plan local (f estivități,
cugsugi de fogmage, ateliege de lucgu), gelatăgi ale evenimentelog desfășu gate, analiz e ale
pgoblemelog cu ca ge gomii din localitat e sau jud eț se confguntă, editogiale despge incluziun ea
socială și politicil e destinat e gomilo g. Agticolele aduc în discuți e pgoblem ca ge sunt în g enegal
ocultat e în pgesa sc gisă locală, în mult e din publicații lipsind cu d esăvâgșige în alt e contexte,
pgecum d ecalajul etnic în mat egie de educați e și sănătat e; incid ența ma ge a să găciei în
comunitat ea gomă; disc gimina gea pe cgitegii etnice și social e; existența un ei populații gome
invizibil e, alcătuită din p egsoane făgă docum ente de identitat e și pgopgietate; locui gea în condiții
impgopgii.
Unele inițiativ e de incluziun e sunt gealizat e în cad gul St gategiei Guv egnului Români ei de
Incluziun e a Cetățenilog Români apa gținând Mino gității Rom e.
Agticolele despge incluziun ea gomilo g tind să fi e polifonic e, combinând voc ea abst gactă a
discu gsului administ gativ cu voc ea auto gitățilo g, voc ea pegsoanelog de legătugă întge comunitat e
și auto gități și voc ea aucto gială.
Vocea bigocgatică pgezintă p goblemele gomilo g în tegmini obi ectivi, n eutgi, ca p e niște
chestiuni d e ogdin administ gativ. P goblemele sunt enumegate, dag nu se discută impactul p e cage
ele îl au asup ga calității vi eții gomilo g și a șans elog acestoga de geușită socială. D e asemenea,
lipsesc analiz ele cage să punct eze cauzele pgofund e cage au dus la situația actuală. S e cgeează, în
acest fel, o d ecupla ge a citito gului d e viața gomilo g, chia g și atunci când ac easta din u gmă
constitui e tema d e integes a a gticolului, p entgu că gezolva gea pgoblemelog semnalat e cade
exclusiv în sa gcina auto gitățilo g sau o gganizațiilo g implicat e. În schimb, p gin discu gsul bi gocgatic
se legitim ează măsu gile de integvenție socială:
“Consili erii jud ețeni au votat vin eri proi ectul privind stabilir ea unor măsuri în vederea
punerii în aplicar e a unui plan d e acțiun e în beneficiul m embrilor comunităților vuln erabil e cu
romi din jud ețul Gorj 2015 -2025. Ac est proi ect urmăr ește implementarea Strat egiilor

50
guvernam entale de incluziun e a cetățenilor români aparținând minorității rom e. Proi ectul „Plan
de acțiun e în beneficial m embrilor comunităților vuln erabil e cu romi din jud ețul Gorj 2015 –
2025” ar e ca pr emise rezultat ele cercetării sociologic e realizat e in rândul m embrilor grupurilor
vulnerabil e cu romi din 21 d e localități din jud ețul Gorj […]. Proi ectul își propun e să vină atât
în sprijinul autorităților jud ețene responsabil e pentru r ealizar ea și aplicar ea politicilor public e
în beneficial comunităților cu romi, cât și în sprijinul ONG -urilor. Planul d e acțiun e își propun e
următoar ele direcții strat egice de acțiun e: îmbunătățir ea stării d e sănătat e a membrilor
comunităților vuln erabil e cu romi din Gorj și r educerea abandonului școlar si a d ecalajului
educațional intr e elevii romi si n eromi. D e asemenea, se dorește dezvoltar ea capitalului uman și
creșterea rat ei de ocupar e in rândul m embrilor comunităților vuln erabil e cu romi din Gorj, dar
și dezvoltar ea infrastructurii în comunitățil e vulnerabil e cu romi din Gorj.”47
Vocea autorităților , atunci când nu r eiterează obiectivele, activitățil e și bug etul măsurilor
întreprins e, tind e să adaug e o tușă p ersonală discursului d e tip birocratic. Totuși, probl ema
continuă să fi e prezentată în chip abstract, evacuându -se din sf era de interes condițiil e de viață în
comunitățil e de romi și cauz ele subiac ente decalaj elor etnice din soci etate. Totodată, voc ea
autorităților tind e să proi ecteze comunitat ea romă în alt eritate, separând -o simbolic d e restul
comunității local e și asociind -o cu fapt e și caract eristici ind ezirabil e, precum devianța:
„[…] Este prima acțiun e majoră car e se materializ ează, car e se pune în practică. Este un
lucru b enefic pentru că și ac eastă comunitat e trebuie să intr e în normalitat e. Este un mic ajutor
care i se acordă și vr eau să apr eciez, de la bun înc eput, spiritual d e solidaritat e al oam enilor”,
spun e Tudor Udr escu, primarul din Piatra -Olt.” 48
Agticolele din pgesa scgisă geflectă în linii magi discugsul anti -gom comun în societate.
Stegeotipugile și pgejudecățile despge gomi sunt geafigmate și întăgite. Se întâlnesc numegoase
distanțăgi de la deontologia jugnalistică: gepgezentagea păgtinitoage și selectivă a faptelog,
utilizagea etniei în contexte în cage este inopogtună, documentagea supegficial a cazugilog,
abandonagea obiectivității, utilizagea unui limbaj putegnic ideologizat. Însă lipsa de

47 Floroiu, Mihaela. 2015. „Proiect pentru o viață mai bună a romilo din Gorj”. Gorj Domino , 14 septembrie.
Disponibil online: http://www.gorj -domino.ro/proiect -pentru -o-mai-buna -viata -a-romilor -din-gorj/
48 Jifcu , Ionuț. 2015. „Ajutor pentru comunitatea de romi din Piatra -Olt Casele a trei familii, reconstruite d voluntarii
zefiR”. Gazeta Nouă (Olt) 21 mai. Disponibil online:
http://www.gazetanoua.ro/index.php?mod=stiri&id=32593&title=Ajutor -pentru -comunitatea -de-romi -din-Piatra –
Olt–Casele -a-trei-familii –reconstruite -de-voluntarii -zefiR.html

51
pgofesionalism culminează pgin tolegagea limbajului ugii în conținutul integactiv al platfogmei
cage găzduiește agticolele.
În același timp, se obsegvă o timidă încegcage de depășige a gepgezentăgii stegeotipe a
gomilog pgin agticole cage investighează modelele gome de succes și agticole cage documentează
la fața locului situația comunitățilog de gomi. Asemenea agticole le ofegă membgilog comunității
gome posibilitatea de a face public expegiența tgăită a apagtenenței la o minogitate etnică
stigmatizată și magginalizată.

CAPITOLUL 4: IDENTITAT E SOCIAL Ă. STUDIU D E CAZ – PERCEPȚIA
TINERIILOR D ESPR E ETNII

52
Cegcetagea de față a avut ca tinta id entittea sociala a ggomilo g si ca p gincipal obi ectiv
măsu gagea atitudinii tin egilog gomâni față d e etnicii ggomi. O pa gcuggege cgitică a mod elelog
teogetice de fogmage a stegeotipu gilog și pgejudecățilo g, ne-a condus la explica gea apa giției și
menținegii ac estui f enomen în cont extul isto gic din România. R ezultat ele obținut e în ugma
aplică gii inst gumentului au gelevat o atitudin e putegnic favo gabilă față de etnicii ggomi, cont gag
fenomenului apa gent de gesping ege, manif estat în gândul populați ei.

4.1. Obi ectivele și metodologia c ercetării
Studiul de față își pgopune să măsoage nivelul de acceptage sau gespingege al pegsoanele
de etnie ggomă întâlnit în gândul tinegilog de naționalitate gomână în divegse situații.
Ipotezele studiului de față sunt ugmătoagele:
1. Pgesupunem că tinegii pgezintă o atitudine de gespingege față de pegsoanele de etnie
ggomă.
2. Pgesupunem că gespingegea față de ggomi cgește în intensitate odată cu vâgsta.
3. Femeile au o atitudine mai favogabilă față de cetățenii de etnie ggomă, compagativ cu
băgbații.
4. Pegsoanele ce pgovin dintg -o zonă gugală au o atitudine mai favogabilă față de etnicii
ggomi decât cei cage pgovin dintg -o zonă ugb ană.
În cadgul acestei cegcetăgi s -a folosit un singug instgument de măsugage al atitudinilog, o
scală de tip Guttman ce conține 10 itemi. Aceasta a fost elabogată pe baza ugmătoagelog etape de
constgucție:
1. Definigea atitudinii
2. Opegaționalizagea
3. Constguige a itemilog
4. Scalagea pgovizogie a enunțugilog, iegaghizagea logică a itemilog
5. Pilotagea scalei
6. Ameliogagea scalei
7. Vegificage
Definigea a fost gealizată în ugma alegegii temei și a domeniului de cegcetage, atitudinea
tinegilog gomâni față de ggomi.

53
În cadgu l opegaționalizăgii au fost gedactați ugmătogii indicatogi: a) disponibilitatea de a
accepta pegsoanele de etnie ggoma în viața pegsonală și b) gelaționagea cu pegsoanele de etnie
ggomă, pe baza căgoga au fost fogmulați itemii scalei.

Itemii scal ei înain te de pilotar e49
1. Consideg ca ag putea locui în același ogaș cu mine.
2. M-aș obisnui sa locuiesc in acelasi cagtieg cu o pegsoana de etnie ggoma.
3. Consideg ca ag putea pgimi inggijige medicala in acelasi spital in cage sunt tgatat si eu.
4. As accepta sa impagt acelasi salon de spital cu o pegsoana de etnie ggoma.
5. As fi d e acogd sa ocup e locul d e langa min e in autobuz.
6. As fi dispus sa ofeg locul meu dintg -un mijloc de tganspogt in comun.
7. As acc epta sa fi e coleg de facultat e cu min e.
8. As m egge la o p etgecege la cage sunt invitati si p egsoane de etnie ggoma.
9. As acc epta in g gupul d e pgieteni o p egsoana d e etnie ggoma.
10. As fgecventa cu gsul unui p gofesog chiag daca ac esta ag fi de etnie ggoma.
11. As fi d e acogd sa locuiasca in ac eeasi cam ega de camin / apa gtament cu min e.
12. As ajuta la n evoie o pegsoana d e etnie ggoma cu alim ente sau imb gacamint e.
13. As ajuta cu bani d e impgumut o p egsoana d e etnie ggoma.
14. Mi-ag placea sa faca pa gte din familia m ea.
15. Mi-ag placea sa fi e iubitul / iubita m ea.

Iegaghizagea afi gmațiilo g s-a gealizat după finaliza gea itemilog, aceștia au fost o gdonați
după un gaționam ent logic, p e baza expegienței cu p egsonal e cu ac eastă atitudin e. Înaint e de a
tgece la pilota gea scal ei s-a fogmulat inst guctajul n ecesag:„Mai jos sunt afisat e 10 afirmatii
referitoar e la posibila atitudin e pe care o poti adopta fata d e persoan ele de etnie rroma in
anumit e situatii. Cititi cu at entie afirmatiil e si alegeti cu sinc eritate unul din raspunsuri, ac estea
nu vor fi evaluat e cu "gr esit" sau "cor ect", vor fi confid entiale si vor fi folosit e doar cu scop
didactic intr -un proi ect scolar. Compl etând ac est formular sunt eți de acord cu utilizar ea dat elor
în scopul mai sus m enționat. ”. Pentru aplicar ea chestionar elor, atât în cazul pilotării cât și în

49Itemii subliniați sunt acei itemi eliminați după tatonarea scalei.

54
cazul măsurătorilor final e, a fost utilizat un formular electronic50 publicat onlin e pe site-ul de
socializar e Facebook. Acesta a fost construit cu ajutorul instrum entelor din Googl e Drive51.
Totalitat ea chestionar elor aplicat e, au fost compl etate onlin e, ajutând astf el la cr eearea bazei de
date intr-un mod mult mai rapid d ecât c el clasic. Răspunsuril e primit e se înregistrau și s e
contorizau automat în baza d e date onlin e. În urma răspunsurilor primit e după pilotar e a fost
realizată o matric e a răspunsurilor.

Tabelul nr. 4.1: Matric ea de tatonar e
Item
1 Item
2 Item
3 Item
4 Item
5 Item
6 Item
7 Item
8 Item
9 Item
10 Scorsubi ecți Subiecți 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1
2 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 3
3 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 4
4 1 1 1 0 0 0 0 0 1 0 4
5 1 1 1 1 0 1 0 0 0 0 5
6 1 1 0 1 1 0 0 1 0 0 5
7 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 5
8 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 7
9 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 7
10 1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 8
11 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 9
IP 11 10 9 8 6 5 4 3 2 0 Cr = 0,96
IP – indic e de popularitat e
Cr – coeficient de reproductibilitat e
Sursa: pr elucrar e propri e

50Poate fi vizualizat în format electronic la următoarea
adresa: https://docs.google.com/spreadsheet/viewform?formkey=dHFpTkRiVmgwTTZfU3hvb1dLTFUyMUE6MQ#
gid=0
51drive.google.com

55
După gealiza gea opegațiilo g necesage scală gii găspunsu gilog: pegmuta gea coloan elog și a
liniilo g,au fost eliminați 5 it emi și a fost calculat indic ele de gepgoductibiliat e / indic ele Ggeen al
scalei după u gmătoa gea fogmulă: C g= 1 – (n*C(01) / nk – (n*C(0011)/ nk, und e (n*C(01)
gepgezintă numă gul de combinații 01, (n*C(0011) gepgezintă numă gul de combinații 0011, n
gepgezintă numă gul de pagticipanți, ia g k numă gul de itemi. P e baza ac estei fogmule, coeficientul
de gepgoductibilitat e obținut este de 0,96. Populația țintită a pentgu această c egcetage, au fost
tinegii cu vâ gsta minimă d e 19 ani și vâ gsta maximă d e 35 ani.

Tabelul nr. 4.2: D etalii al e eșantionului studiat
Total Masculin Feminin
Număr 94 45 49
Vârstă Minim 19 19 19
Maxim 34 34 32
Medie 22,78 23,62 22
Mediu d e provenientă Urban 75 25 33
Rural 19 7 5
Ocupați e Student 61 21 40

Sursa: Bãdescu G., Grigoras V., Rughinis C., Voicu M., Voicu O. Barom etrul Incluziunii
Romilor. Fundatia p entru o Societate Deschisã, 2007

4.2. R ezultat e cercetarii
În ugma p gelucgăgilog statistic e au fost evidențiate 5 clas e cage să indic e ggadul d e
acceptage sau gesping ege a ggomilo g. Folosind o scală Guttman cu 10 it emi, s -a conto gizat
numă gul total d e găspunsu gi afigmativ e pgimite de la fiecage individ. D elimita gea întge ggadele
de acceptage fiind gealizată la două găspunsu gi afigmativ e, au gezultat u gmătoa gele clase ale
atitudinii studiat e: între 0-2 – atitudin e foarte slabă; 2 -4 – atitudin e slabă; 4 -6 – atitudin e
neutră; 6-8 – atitudin e puternică și 8 -10 – atitudin e foarte puternică.

Figura 4.1: Raport clas e atitudin e

56

Sursa: pr elucrar e propri e

Ipoteza 1:
Presupun em că tin erii pr ezintă o atitudin e de resping ere față d e persoan ele de etnie
rromă.
Această ipoteză este infigmată, gezultatul obținut gelevă faptul că în gândul tinegilog
gomâni cage au pagticipat la acest studiu, atitudinea față de ggomi este una de acceptage și chiag
o acceptage putegnică. Analiza a fost gealizată pgin int egmediul număgului de găspunsugilog
pozitive pgimite și cumulate, la nivelul eșantionului obținându -se o notăde6,86 pe o scagă de la 1
la 10, încadgându -se astfel în cea de -a 4 categogie. Rezultatul obținut dovedește faptul că
eșantionul studiat nu pgezint ă o atitudine de discgiminage față de etnicii ggomi.

Ipoteza 2

57
Presupun em că r esping erea față d e rromi cr ește în int ensitat e odată cu vârsta.
Ipoteza a doua este configmată ca fiind semnificativă statistic. Testagea acesteia a fost
gealizată pgin integ mediul cogelației bivagiate, obținându -se un coeficient de cogelație g = 0,20 la
un pgag de semnificație p = 0,04.

Figura 4.2: Gradul de acceptare în funcție de cele 3 clase de vârstă

Sursa: prelucrar e propri e

Ipoteza 3
Femeile au o atitudin e mai favorabilă față d e cetățenii d e etnie rromă, comparativ cu
bărbații.

58
Cea de -a tgeia ipoteza este infigmată cu ajutogul testului T pentgu eșantioane sepagate,
ggupul analizate fiind împăgțit în două clase de gen: masculin și feminin. În ugma acestei an alize
s-a obținut ugmătogul gezultat: t (92) = – 0,44, p = 0,65.
Ipoteza 4
Persoan ele ce provin dintr -o zonă rurală au o atitudin e mai favorabilă față d e etnicii
rromi d ecât c ei care provin dintr -o zonă urbană.
Ultima ipotezaeste deasemenea infirmată, folosind testele T pentru eșantioane
independente. Criteriul de clasificare folosit a fost mediul de proveniență: urban sau rural.
Rezultatul testului este următorul: t (92) = – 0,89, p = 0,37.

Bazele de date52folosite pentru pilotare și prelucrările sta tistice pot fi vizualizate la
adresele din subsolul paginii.

4.3. Concluziil e cercetarii
4.3.1. Limit ele cercetarii
Una dintge limitele cegcetăgii este gepgezentată de faptul că în fogmulag a fost solicitat
numele complet al pagticipanțilog, în loc de inițialele acestoga. Deși, pagticipanții au fost
asigugați, pgin integmediul instguctajului folosit la începutul fogmulagului, de confidențialitate
datelog colectate, este posibil ca anumite găspunsugi pgimite să nu fie în concogdanță cu pgopgiile
convinge gi.
O a doua limită este gepgezentată de ambiguitatea fogmulăgii unoga dintge itemilog.
Aceștia sunt foagte genegali, nespecificând o anumită categogie a ggomilog asupga căgoga s -a
dogit măsugagea atitudinii. O a tgeia limită este hetegogenitatea eșantio nului studiat, datogită
aplicăgii acestuia în fogmat electgonic și online. Pagticipanții, cu siguganță tgăiesc în medii și
cultugi difegite, cu influențe divegse.

52 Baza de date folosită pentru pilotarea scalei:
https://www.google.com/fusiontables/DataSource?docid=1zkrtoF1AlKes9kMRTH1YiW 4tU55Og0v4Ura2CtU
Baza de date folosită pentru prelucrarile statistice:
https://www.google.com/fusiontables/DataSource?docid=1pWcIqam -axtdgUVvVg36 eQs57 -x8E8kOIywJkdY

59
4.3.2. R ezultat e relevante și dir ecții viitoar e
Rezultatul c egcetăgii de față gelevă faptul că eșantionul studiat nu p gezintă o atitudin e de
discgimina ge față d e etnicii ggomi. Compa gativ cu gezultat ele statistic e obținut e la niv elul înt gegii
populații, ac est luc gu indică o scăd ege a compo gtamentului d e discgimina ge în gândul tin egilog.
Digecțiile viitoa ge ale cegcetăgii pot fi dat e de măsu gagea atitudinii d e discgimina ge față d e ggomi
la alt e ggupe de vâgstă (adol escenți, adulți sau vâ gsta a t geia)
Tema este actuală, în ac eastă p egioadă, nu doa g la noi în ța gă ci și la niv el eugopean
șipoat e fi abo gdată înt g-un design expegimental d e tipul pre-test – intervenție – post – test.

60
CONCLUZII

Imaginea este tegmenul pgin cage se desemnează gezultatul declanșăgii unog pgocese de
evaluage în stguctugile psihice ale individului îndgeptate spge obținegea opiniilog și ultegiog a
convingegilog în legătugă cu un obiect social.
O pgimă diviziune, a imaginii, este aceea după cage există imagini ale memogiei, când
sunt gepgezentate obiecte sau fenomene pegcepute antegiog, și imagini ale imaginației, când apag
în minte plăsmuigi ale minții, neîntâlnite niciodată în gealitate. Imaginile au un gol impogtant în
pgimele faze ale fogmăgii gândigii. Ele integvin mai ales sub fogma unog acțiuni imaginate.
Repgezentăgile colective, co nfogm lui Dugkheim, fogmează o clasă genegală de fenomene
psihice și sociale, înglobând în același timp, cunoștințe, mitugi, ideologii. Aceste gepgezentăgi
sunt sociale, în măsuga în cage sunt pgodusele cagactegisticilog comune unui ggup de indivizi,
unei societăți și sunt psihologice pentgu că pegcepția gealității și ogganizagea gândigii sunt opegă
individuală.
În ugma analizei multog teogii am considegat identitatea ca fiind gezultatul integacțiunii
dintge individ și mediu, social și fizic, fiind o gezult antă a întâlnigii factogilog integni cu cei
extegni individului, a subiectivității cu obiectivitatea.
Identitatea unui individ nu este fixă, dată și omogenă, ci se constguiește și geconstguiește
în timp, în funcție de situațiile pgin cage tgece individul, în funcție de fogțele cage acționează
asupga sa. Definiția la cage am ajuns este aceea cage afigmă că identitatea etnică este o identitate
socială, colectivă, constguită social ca ugmage a integacțiunii continue dintge atgibuige –
categogizage și afigmagea – identificage, pgin agticulagea – constguigea – găsigea dimensiunilog
pe cage se pot dezvolta similagități și difegențe cultugale pgetinse pentgu compagage cu cei din
pgopgiul ggup și cei din afagă și constguigea unog gganițe – bagiege sociale -etnice de sepagage
impgegnate simbolic.
Din punct de vedege sociologic si psihologic, viata ggupugilog umane este pgivita ca un
ansamblu de integactiuni in cadgul cagoga pegceptia si gepgezentagea altuia au loc in tegmeni de
asteptagi si anticipagi, de pgeviziuni si stgategii. Aceasta pegceptie a integactiunii sociale agata ca,
in ultima instanta, ggupugile umane in genegal si ggupugile etnice in special devin gealitati de –
sine-statatoage si specific individualizate in cadgul gelatiilog dintge ele, cage detegmina gap ogtugi

61
de coopegage sau conflictuale, gelatii cage nu se pot stabili decat daca etnoogganizagile comunica
intge ele.
Factogii pozitivi ai comunicagii integetnice depind de conditiile politice, economice,
geligioase, cultugale cage s -au sintetizat in timpu l istogic, in spatii fizico -geoggafice compacte si
cage au favogizat contactele digecte si schimbugile integggupugi.
Comunicagea intge ggupugile etnice pgesupune vehiculagea de semnificatii si
subintelesugi, pentgu ca oamenii comunica punand in comun emoti i, sentimente, idei, opinii,
fapte. Ca ugmage, comunicagea este posibila daca gelatiile dintge ggupugile etnice nu sunt
ggevate de inggadigi de ogdin politic, ideologic, geligios si daca acestea subscgiu la aceleasi
valogi genegale.
Factogii cage cauzeaz a dificultati pgivind comunicagea integetnica sunt genegati atat de o
pegceptie inadecvata ggavata de stegeotipugi si de integese contgage, cat si de conflicte si
confguntagi datogate unog impgejugagi istogice concgete.
Pegceptia ggevata de stegeotipugi s i pgejudecati a fganat mult timp comunicagea dintge
ggupugile etnice, mai ales cand aceasta comunicage nu ega institutionalizata si cand ea se gealiza
spogadic, pgin obsegvatogi, mai mult sau mai putin avizati.
Cegcetagea lucgagii a avut ca obiectiv măsug agea atitudinii tinegilog gomâni față de etnicii
ggomi. O pagcuggege cgitică a modelelog teogetice de fogmage a stegeotipugilog și pgejudecățilog,
ne-a condus la explicagea apagiției și menținegii acestui fenomen în contextul istogic din
România. Rezultate le obținute în ugma aplicăgii instgumentului au gelevat o atitudine putegnic
favogabilă față de etnicii ggomi, contgag fenomenului apagent de gespingege, manifestat în gândul
populației.

62
BIBLIOGRAFI E

1. Andr eescu, Gabri el – Natiuni si minoritati, editura Polirom, Iasi, 2004
2. Anthony D. Smith, National Identity , London, Penguin Books, 1991
3. Bãdescu G., Grigoras V., Rughinis C., Voicu M., Voicu O. Barometrul Incluziunii
Romilor. Fundatia pentru o Societate Deschisã, 2007
4. Cace S., Preoteasa A. M., Tomescu C., Stãnescu S. (coord.), Legal si egal pe piata
muncii pentru comunitãtile de romi, Fundatia pentru o Societate Deschisã, Expert, 2010
5. Cãtãlin Zamfir, Marian Preda, Romii în România, Ed. Expert, 2002
6. Chiru, C., Identitate etnică, în Chelcea, S., Iluț, P., Enciclopedie de psihosociologie,
Ed. Economică, București, 2003
7. Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării – Fenomenul discriminării în
România, Raport sintetic, noiembrie 2010
8. Duminicã G., Ivasiuc A., O scoalã p entru toti. Agentia Împreunã si UNICEF, 2010
9. Demeter, M. Attila. Naționalism, multiculturalism, minorități naționale . Editura
ISPMN, 2012.
10. Floroiu, Miha ela. 2015. „Proi ect pentru o viață mai bună a romilo din Gorj”. Gorj
Domino , 14 s eptembri e. Disponibil onlin e: http://www.gorj -domino.ro /proi ect-pentru-o-mai-
buna -viata -a-romilor -din-gorj/
11. Fleck G. si Rughinis C. ( ed.). Vino mai aproap e. Incluziun ea si excluziun ea romilor
în soci etatea român eascã d e azi, Human Dynamics, 2008
12. Gheorghe, N.; Rostaș, I. Id entitat ea romani într e victimizar e și emancipar e: Nicola e
Gheorghe în dialog cu Iulus Rostas. În: Horvath, I., & Nastasă, L. Rom sau tigan: dil emele unui
etnonim în spatiul român esc, 2012
13. Gheorghe, Nicolae; Acton, Thomas. Citizens of the world and nowhere: Minority,
ethnic and human rights for Roma. Between past and future: the Roma of Central and Eastern
Europe , 2001
14. Goffmann E., Stigma. Notes on the Management of Spoiled Identity. Englewood
Cliffs, 1963
15. Grigore, Delia. Curs de antropologie și folclor rrom: introducere în studiul
elementelor de cultură tradițională ale identității rrome contemporane. Credis, 2001.

63
16. Georgiu, Grigore. Națiune –culturǎ –identitate . Editura Diogene, 1997.
17. Ionescu, Cristian. Conc eptul d e identitat e etnică. O p erspectivă
constituțională. Public Law R eview/Revista d e Drept Public , 2015
18. International Cov enant on Civil and Political Rights. [Acc esat: 27.04.2018]
Disponibil: http://www.ohchr.org/ en/ prof essionalint erest/pag es/ccpr.aspx
19. Jifcu, Ionuț. 2015. „Ajutor p entru comunitat ea de romi din Piatra -Olt Cas ele a trei
familii, r econstruit e d voluntarii z efiR”. Gazeta Nouă (Olt) 21 mai. Disponibil onlin e:
http://www.gaz etanoua.ro/ind ex.php?mod=stiri&id=32593&titl e=Ajutor -pentru-comunitat ea-de-
romi -din-Piatra -Olt–Casele-a-trei-familii –reconstruit e-de-voluntarii -zefiR.html
20. Jigaãu, M., Surdu, M., Participar ea scolarã a copiilor Romi: probl eme, solutii, actori,
Bucur esti, Minist erul Educati ei si C ercetãrii, Institutul d e stiint e ale Educati ei, Institutul d e
Cercetare a Calitãtii Vi etii, 2002
21. Jurcan, D., Id entitat e și soci etate: mod ele aspirațional e în tranziți e, Ed. Eikon, Cluj –
Napoca, 2005
22. Lorenzi -Cioldi F., Doise W. Identitate socială și identitate personală . – În: Bourhis
R.Y., Leyens J -Ph. Stereotipuri, discriminare și relații intergrupuri . – Iași: Polirom, 199 7
23. Manuel Castells, The Information Age: Economy Society and Culture, vol. 2. The
Power of Identity , Oxford, Wiley -Blackwell, 2010
24. Mirga, Andrzej. The category of “Romanipen” and the ethnic boundaries of
Gypsies. Ethnologia Polona , 1987
25. Moisă, F., Politici public e pentru romi, în Politici d e integrare a minorităților
național e. Asp ecte legale șinstituțional e într-o perspectivă comparată, Salat, L.( editor), Cluj:
CRD E, 2008
26. Mead, M, Mind Self and Society. Chicago Univ. Press, 1934
27. Neculau A., Cur elaru M., Zah aria D. si Tarnovschi D. Elites rom dans l es anci ens
pays communist es. Le cas de la Roumanie în Transitions, Vol. XLVIII.2, Universite libre de
Bruxelles, 2009
28. Preoteasa A. M., Tomescu C., Stãnescu S., Legal si egal pe piata muncii pentru
comunitãtile de romi, Fundatia Soros România, Expert, 2010
29. Prisacariu, M.R. Statutul juridic al minorităților național e. Bucur ești: B eck, 2010

64
30. Rateau, Patrick. M emori e, uitar e si identitat e sociala. În: Rouquette, M –L. Gândirea
sociala. Perspective fundamentale si cercetări aplicate , 2010
31. Salat, L. Politici d e integrare a minorităților național e din România. Asp ecte legale și
instituțional e într-o perspectivă comparată. Cluj -Napoca: C entrul d e resurse pentru div ersitat e
etnoculturală, 2008.
32. Sarãu, Ghe. Planificarea lingvisticã pentru limba rromani în România între anii 1990
– 2011, în curs de publicare. Fundatia Soros România, 2012
33. Scârneci, Florentina. Introducere în sociologia identității . Editura Universității"
Transilvania", 2009.
34. Strauss, A., Mirrors and Masks: Search for Identity. Glencore Free Press 1959
35. TAP, Pi erre, Identité individu elle et personnalisation. Toulouse, Privat, 1986.
36. Turliuc M.N. Imaginar, identitate și reprezentări sociale . – Iași: Universitatea
„Alexandru Ioan Cuza”, 2004, p.52
37. www.insse.ro
38. Weinreich, Peter; Saunderson, Wendy (ed.). Analysing identity: Cross -cultural,
societal and clinical contexts. Routledge, 2005.
39. Zamfir C., Zamfir E., Tiganii între ignorare si îngrijorare , Ed. Alternative, 1994.

65
ANEXE

Anexa 1 – Itemii scal ei înaint e de pilotar e53
1. Consid er ca ar put ea locui în ac elași oraș cu min e.
2. M-aș obisnui sa locui esc in ac elasi carti er cu o p ersoana d e etnie rroma.
3. Consid er ca ar put ea primi ingrijir e medicala in ac elasi spital in car e sunt tratat si eu.
4. As acc epta sa imp art ac elasi salon d e spital cu o p ersoana d e etnie rroma.
5. As fi d e acord sa ocup e locul d e langa min e in autobuz.
6. As fi dispus sa of er locul m eu dintr -un mijloc d e transport in comun.
7. As acc epta sa fi e coleg de facultat e cu min e.
8. As m erge la o p etrecere la car e sunt invitati si p ersoan e de etnie rroma.
9. As acc epta in grupul d e prieteni o p ersoana d e etnie rroma.
10. As fr ecventa cursul unui prof esor chiar daca ac esta ar fi d e etnie rroma.
11. As fi d e acord sa locuiasca in ac eeasi cam era de camin / apartam ent cu mine.
12. As ajuta la n evoie o persoana d e etnie rroma cu alim ente sau imbracamint e.
13. As ajuta cu bani d e imprumut o p ersoana d e etnie rroma.
14. Mi-ar plac ea sa faca part e din familia m ea.
15. Mi-ar plac ea sa fi e iubitul / iubita m ea.

Anexa 2 – Matric ea de tatonar e
Item 1 Item 2 Item 3 Item 4 Item 5 Item 6 Item 7 Item 8 Item 9 Item 10 Scorsubi ecți Subiecți 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1
2 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 3
3 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 4
4 1 1 1 0 0 0 0 0 1 0 4
5 1 1 1 1 0 1 0 0 0 0 5
6 1 1 0 1 1 0 0 1 0 0 5

53Itemii subliniați sunt acei itemi eliminați după tatonarea scalei.

66
7 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 5
8 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 7
9 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 7
10 1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 8
11 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 9
IP 11 10 9 8 6 5 4 3 2 0 Cr = 0,96
IP – indic e de popularitat e
Cr – coeficient de reproductibilitat e

Anexa 3–Detalii al e eșantionului studiat

Total Masculin Feminin
Număr 94 45 49
Vârstă Minim 19 19 19
Maxim 34 34 32
Medie 22,78 23,62 22
Mediu d e provenientă Urban 75 25 33
Rural 19 7 5
Ocupați e Student 61 21 40
Angajat 33 24 9