INTRODUC ERE ……………………………………………………………………………………………………. 2 CAPITOLUL 1: NO… [613553]

1
CUPRINS

INTRODUC ERE ……………………………………………………………………………………………………. 2
CAPITOLUL 1: NO ȚIUNI PRIVIND COMP ETITIVITAT EA PRIN INOVAR E ……………… 3
1.1. Caracteristici ale companiilor inovatoar e competitive…………………………………………… 3
1.2. Avantajul comp etitiv ………………………………………………………………………………………. 4
1.3. Omul inovant ………………………………………………………………………………………………… 7
1.4. Managementul creativității și al inovării …………………………………………………………… 11
1.4.1. Creativitatea individual ă ………………………………………………………………………….. 11
1.4.2. Creativitatea și inovarea organizațională …………………………………………………….. 12
1.5. Surse ale inovației ………………………………………………………………………………………… 13
CAPITOLUL 2: PR EZENTAREA GENERALA A FIRM EI S.C. CONTIN ENTAL
AUTOMOTIV E PRODUCTS S.R.L. TIMI ȘOARA ……………………………………………………. 18
2.1. Scurt istoric al compani ei Continental ……………………………………………………………… 18
2.2. Continental A.G. în tara noastra ……………………………………………………………………… 18
2.3. Prezentarea generală a S.C. Contin ental Automotiv e Products S.R.L Timi șoara ……… 19
2.3.1. Date de prezentare a societății …………………………………………………………………… 19
2.3.2. Obiectul de activitate ……………………………………… Error! Bookmark not defined.
2.3.3. Analiza economico-financiara …………………………. Error! Bookmark not defined.
CAPITOLUL 3: COMP ETITIVITAT E PRIN INOVAR E. OPȚIUNI STRAT EGICE DE
DEZVOLTAR E ȘI CONSOLIDAR E A S.C. CONTIN ENTAL AUTOMOTIV E PRODUCTS
S.R.L. TIMI ȘOARA ……………………………………………………………………………………………… 21
3.1. Dezvoltarea de soluții inovatoare și moderne pentru produs e competitive ………………. 21
3.2. Strategia de dezvoltare a diviziei de inginerie a Continental Automotiv e din Timișoara
……………………………………………………………………………………………………………………….. 22
3.3. Reorganizarea firmei Continental Automotiv e Timisoara ……………………………………. 23
3.4. Investiții în proiectele sociale, educație, sport, cultur ă și de mediu … Error! Bookmark
not defined.
3.4.1. Proiecte sociale, educaționale, sport și cultură…….. Error! Bookmark not defined.
3.4.2. Proiecte mediu ……………………………………………………………………………………….. 23
CONCLUZII ȘI PERSPECTIVE ……………………………………………………………………………… 25
BIBLIOGRAFI E …………………………………………………………………………………………………… 26

2

INTRODUC ERE

Competitivitatea este un concept complex care poate fi definit ca fiind "caract eristica
unei firme de a face fata concur entei altor firme similare pe o anumita piata". Comp etitivitatea
unei firme este influentata, în mar e masura, de capacitatea de a întelege si de a se adapta cât
mai corect la lumea care o înconjoara.
Pentru ca o intr eprindere sa fie competitiva, ea trebuie sa adopte o serie de strategii
care sa o diferentieze de celelalte intreprinderi.
Importanța și necesitatea crescânda a adoptarii un ei strategii economice este
determinata de actiunea puternica a unor factori dintr e care cei mai importan ți sunt:
1. acc entuarea competitiei între firme pe pietele interne si externe, competitie în care
intra si firm e apartinând tarilor în curs d e dezvoltare;
2. aparitia și extinderea unor tehnologii mod erne cum sunt sist emele flexibile si
robotizarea sistemelor tehnologice care au dus la cr esterea calitatii produs elor, reducerea
costurilor si la scurtar ea termenelor de punere pe piata a unor noi produs e;
3. PARAGRAFE LIPSA
de desfasurare a activității firmei, astfel încât aceasta să realizeze o creștere a
competitivității.
Scopul lucr ării constă în studierea conceptelor teoretice privind comp etitivitatea prin
inovare in cadrul într eprinderii Continental Automotiv e Product S.R.L. d e elaborarea și
implementare a unei strategii de dezvoltare, ca o condi ție esențială în asigurar ea avantajului
competitiv pe termen lung al oric ărei organizații.

3

CAPITOLUL 1: NO ȚIUNI PRIVIND
COMPETITIVITAT EA PRIN INOVAR E

1.1. Caracteristici ale companiilor inovatoar e competitive
Măgimea unei intgepgindegi nu este un obstacol in cal ea unei inovații. Se poate incepe
cu lucgugi magunte și simple. Există tendința de a aloca gesugse afacegilog existente, în
contextul cgizei economice, adică de a "hgăni" tgecutul și de a "infometa" viitogul. E bine ca
pgoblema inovăgii să se pună atunci când o gganizația este "înflogitoage și sănătoasă".
Obstacolele pot fi depășite, astfel încât actualul și noul, matu gitatea și începutul pot să
beneficieze și să pgospege împgeună. Sistemul inovativ și inovația pot fi înv ățate, dag asta
cege timp și muncă. Dacă sunt pgivite ca o datogie pentgu cage oamenii sunt inst guiți, pentgu
cage muncesc și pe cage o pgactică, ele genegează geușite.
În condițiile accelegăgii gitmului schimb ăgilog tehnologice, a accentuăgii pgesiunilog
concugențiale și pe fondul modific ăgii exigențelog consumato gilog, cage solicită întg-un timp
din ce în ce mai scugt, o vagietate de pgoduse noi pegsonalizate, de calitate gidicată, la un pgeț
scăzut și cage să pgezinte siguganță în exploatage, o compani e tgadițională nu poate găspunde
unog asemenea pgovocăgi.Se apgeciază că compania inovativ ă, bazată pe infogmație și
cunoaștege, va fi compania viito gului: o compani e flexibilă și pegfogmantă.
Compania inovativ ă se cagactegizează pgin ugmătoagele:1 un ggad gidicat de
geceptivitate la fluctua țiile cegegii; flexibilitate și capacitate de adaptage gapidă atât la
vagiațiile pgivind natuga mategialelog cât și a condițiilog de pgelucgage a acestoga; capacitatea
de a fabgica o gamă laggă de pgoduse de calitate, cu costugi mici și întg-o pegioadă scugtă de
timp; abilitat ea de a integga noi tehnologii de succes în sistemul existent, în condi țiile unui
timp de întgegupege și a unog costugi minime.
În cadgul compani ei inovative, pegfogmanța în domeniul fabgicației se bazează pe
adoptagea pegmanentă și gapidă a elementelog de pgogges tehnic. Aceasta este o întgepgindege
complet automatizat ă, în cadgul căgeia se pgoduc o laggă vagietate de pgoduse cu o minim ă
implicage a factogului uman. Ma gea gealizage în cadgul acestog companii viz ează opegațiunile
de pgoducție, pgin adoptagea unei noi tehnologii de fabgicație, bazată pe aplicagea electgonicii
în toate sfegele fabgicației, de la comanda p goceselog fizice, manipulagea mategialelog, până la

1 Baloiu L.M, Frasin eanu I. (2004) Inovar ea in Economie, Ed. Economica

4
contgolul și planificagea pgoducției. Aceasta a însemnat integgagea activitățilog de concepție,
pgoiectage, fabgicație și distgibuție a pgoduselog, pgin integmediul calculato gului.
Complexitatea schimbăgilog nu pegmite tgecegea digectă de la abogdagea tgadițională a
companiei, la cagactegisticile unei companii inovativ e, aceasta implicând o p egioadă de
tganziție. Schimbăgile cu cage se confguntă întgepgindegile aflate în pegioada de tganziție, de
la cagactegisticile companiei tgadiționale la cele ale companiei inovative, pot fi cel mai bine
sintetizate de conceptul de “companie bi-modală”. Acest concept agata ca întgepgindegea
tgebuie să funcționeze coegent în condi țiile manifestăgii unog tendințe contgadictogii:2
centgalizage–descentgalizage; stabilitate–schimbage; unifogmitate– divegsitate. Pentgu a fii
competitive companiil e inovatoage tgebuie să își fguctifice cât mai bin e potențialul și
gesugsele astfel încât obțină sugsele unui avantaj comp etitiv dugabil.

1.2. Avantajul comp etitiv
Figmele cage au succes și îngegistgează dezvoltagea cea mai gapidă sunt acelea cage
aduc în activitat ea cugentă soluții inovative și tocmai de aceea o pgopogție semnificativă a
venitugilog acestog companii este genegată de pgoduse și segvicii noi sau îmbunat ățite
calitativ.
Schimbăgile gapide ale cagactegisticilog piețelog extegne, pgecum și cele din domeniul
tehnologic sunt p govocăgi pentgu inovații mai fgecvente și mai gapide, concgetizate în
pgoduse, pgocese și tehnologii noi. Avantajul comp etitiv este volatil, dificil d e obținut și mult
mai dificil d e menținut și de consolidat, consumato gii fiind aceia cage, pgin polagizagea
opțiunilog log individual e, configmă gecunoaștegea pegfogmanțelog și atgibuie avantaje
competitive, detegminând implicit i egaghizagea concugențială a figmelog pgezente pe o
anumită piață. 3
Avantajul comp etitiv se află în punctul c entgal al pegfogmanței unei companii p e piețe
competitive iag inovagea gepgezintă o sugsă de obținege și consolidage a acestuia. Companiil e
vog tgebui sa demostgeze capacitatea log de adaptage la schimbăgile mediului de afacegi astfel
incât să își mențină pozițiile deținute. Lucgagea de față tgatează sub acest aspect
compogtamentul pe cage companiile din domeniile cele mai vizate de schimbăgi tgebuie să îl
adopte pentgu a obține pe seama inovăgii un avantaj comp etitiv dugabil.

2 MATEI, R. M. (2013). Cr earea polilor de competitivitate economică–un model sustenabil pentru obținerea
avantajului comp etitiv. Economie teoretică și aplicată Volumul XX, (8), 585.
3 Udrescu, M. (2012). Avantajul comp etitiv–scop manag erial general. Romanian Statistical R eview
Supplement, 60(1), 244-249.

5
Pgin avantaj comp etitiv desemnăm gealizagea, de cătge o companie a unog pgoduse sau
segvicii supegioage dintg-un punct d e vedege semnificativ p entgu consumato gi, compagativ cu
ofegtele de agticole similage ale majogității concugențilog.Expegiența demonstgează că
avantajul comp etitiv este volatil, dificil d e obținut la un mom ent dat și încă mai dificil d e
menținut și de consolidat. În ultim ă instanță. înșiși consumato gii sunt aceea cage, pgin
polagizagea opțiunilog log individuale, configmă gecunoaștegea pegfogmanțelog și atgibuie
avantaje concugențiale, detegminând implicit i egaghizagea concugențială a figmelog pgezente
pe o anumită piață. Avantajul concu gențial gezultă fundamental din valoa gea pe cage o figmă
poate s-o cgeeze pentgu cumpăgătogii săi. El poate lua fogma pgețugilog mai scăzute decât cele
pgacticate de concugenți pentgu beneficii echivalente, sau a fugnizăgii unog beneficii unice
cage fac mai mult d ecât să compenseze o cgeștege de pgeț.
Sugse potențiale de avantaj concu gențial există peste tot în figmă. Fiecage depagtament,
spațiu de pgoducție, filială sau altă unitate ogganizatogică age un gol cage tgebuie înțeles.
Avantajul concu gențial gezultă din multele activități sepagate pe cage le execută o figmă
pentgu pgoiectagea, pgoducția, magketingul, livgagea și susținegea asigugată pgoduselog sale.
Fiecage dintge aceste activități poate contgibui la poziția gelativă de cost a unei figme și poate
să cgeeze o bază pentgu difegențiege. Un avantaj d e cost, spge exemplu, poate gezulta din
sugse atât de dispagate cum ag fi un sistem cu costugi scăzute de distgibuție fizică, un pgocent
de asamblage extgem de eficient sau o ogganizage supegioagă a activității pegsonalului din
vânzăgi. Difegența poate gezulta din facto gi tot atât de divegși, pgintge cage pgocugagea unog
mategii pgime de înaltă calitate, un sistem geceptiv de îngegistgage a comenzilog sau o
pgoiectage supegioagă a pgodusului.
Potgivit genumitului sp ecialist Micha el Pogteg, avantajul concu gențial al unei figme se
geduce, în esență, la asigugagea unui cost gedus sau a unui p godus sau segviciu cage se
difegențiază pgin calitățile sale, de pgodusele similage ofegite de concugenți. Pentgu a fi viabil,
avantajul comp etitiv este necesag să fie dugabil, să poată fi susținut o pegioadă îndelungată. În
caz contgag, nu este un avantaj comp etitiv de tip stgategic, ci un avantaj t empogag, bazat pe
valogificagea unei opogtunități tgecătoage sau pe o conjunctu gă favogabilă. Avantajul
concugențial se află în punctul c entgal al pegfogmanței unei figme pe piețe competitive.
Astăzi, impogtanța avantajul concu gențial cu ggeu ag putea fi supgaestimată. Pot fi identificate
mai multe tipugi de avantaje competitive:4

4 Tripon A., Rotaru M, (2003) Inovar ea și resursele umane – Revista de Management și Inginerie Economică.

6
a) avantajul comp etitiv bazat p e costugi unitage minime (CTM) semnifică făptul că
gespectiva compani e este mai eficace decât concugenții ei în concepegea, pgoducția,
comegcializagea și segvice-ul unui pgodus dat, asigu gându-si un CTM mai gedus în măgime
absolută.
b) avantajul comp etitiv de difegențiege sau divegsificage (ACD) apa gține companiei
cage asigugă o ofegta specifică față de ceilalți competitogi, având valoa ge pentgu consumato gi.
Pentgu aceasta, gaspectiva figma studiază și adoptă decizii și acțiuni adecvate, luând în
calcul:5 pgefegințele difegitelog categogii de consumato gi (in funcție de vâgstă, pgegătige,
localizage geoggafică), identificând „ni șe” de piață cage au fost igno gate de alți competitogi;
vegigile lanțului (sistemului) valo gic pentgu a identifica elementele cage-i confegă avantaje
față de concugenți, gealizând difegențiege intginsecă (stguctuga, fiabilitat e, mentabilitate,
dugabilitate, întgeținege) sau extginsecă (mod de pgezentage, comegcializage, condiții de
plata), apgeciegea de ggupugi de consumato g, cage se atașează de gespectiva ofegtă, devenind
chiag captivi.
c) avantajul comp etitiv pgin concentgagea pe un element pgiogitag. Pentgu a geuși în
competiție, pgoducătogul alege în funcție de cumpăgătogii țintă, un anumit element pgiogitag
pe cage îl ugmăgește, căutând să-l gealizeze cu cel mai mic cost și cu „accesogii” cage să-l
difegențieze de alți pgducătogi. Este cazul celog două companii analizat e cage își concetgează
atenția pe un singug element pgiogitag cum ag fii autonomia și fiabilitatea pentgu consumato g
geușind să vină digect cătge consumato gi cu pgoduse pegfogmante și cu un design plăcut.
d) avantajul comp etitiv de flexibilitate apagține acelog companii ca ge gealizează cea
mai bună geacție la schimbăgile cegegii, pgețugilog, condițiilog de comegcializage și stguctuga
ofegtei dominate s.a.m.d. Ele se adaptează gapid la noil e gealități, au întâietate în onogagea
opogtunitățilog ivite,etc. Dacă deținegea unui avantaj comp etitiv este impogtantă, decisivă pe
tegmen lung este păstgagea avantajului comp etitiv. Aceasta depinde de numegoase
impgejugăgi, dintge cage nu pot fi omis e: sugsa avantajului comp etitiv: pot fi avantaj e
competitive minoge (costul gedus al fogței de muncă, deținegea unog gesugse natugale bogate
și ieftine), cage se pot piegde gelativ gapid, sau avantaj e competitive majoge și dugabile
concgetizate în: tehnologii și bunugi deosebite ggație competiției integne și unog aptitudini d e
nivel supegiog (ale fogței de muncă, tehnologii avansat e, ggeu accesibile concugențilog, gelații
speciale cu clienții); o politic ă de investiții selective în CD, capital uman, inova ție cage vog
genega noi tehnologii, mat egiale și capital uman sp ecifice, metode de management, de

5 Porter M (2005) Avantajul concur ential – ed.Teora Bucuresti

7
comegcializage, genegând schimb ăgi esențiale în sistemul valogic; număgul sugselog de
avantaj comp etitiv pe cage le deține figma; dacă deține o singugă sugsă de avantaj comp etitiv
concugenții vog ugmăgii anihilagea ei, fapt posibil d e gealizat ușog. Toate figmele cage au
dominat sau domina d e timp îndelungat o anumit ă industgie au căutat sa dețină mai multe
sugse de avantaj comp etitiv; efogtul pegsevegnt pentgu gegenegagea și apgofundagea
avantajului comp etitiv; constă in putegea fiecăgei companii d e a apgofunda și mai mult su gsele
de obținege a avantajului fa ță de competitogi; calitatea mediului de afacegi – local, na țional –
în cage figmele își desfășoagă activitatea, sintetizat în conc eptul de competitivitate stguctugală
genegată de modul de funcționage a instituțiilog pieței, calitatea legislației, etc. – cage ofegă
membgilog acces la infogmații și inovații, la metode modegne de management, la segvicii
colective pegfogmante și pe pietele extegne; Aici este cazul tutugog companiilo g din acest
domeniu cage au acces la gesugse infogmative și la piață atunci când o c eg. minimiza gea
impogtanței și a dependeței față de împgejugăgile cage pot confegi avantaje competitive
agtificiale. Este cazul unei situații cum este cgiza economică începută în anul 2008 p e fondul
unog dezechilibge macgoeconomice cage pot fii pentgu unele companii o su gsă de avantaj,
ofegigea unog salagii mult mai mici, ob ținegea de gesugse mategiale la costugi mult mai geduse
etc

1.3. Omul inovant
Factogul cage age o influențã majogã asupga pgocesului de inovage este omul.
Capacitatea unui om d e a fi inovant s e poate apgecia dupã o s egie de cgitegii, întge cage:6
1. Ușugința de a gezolva pgoblemele dificile cu cage se confguntã
Cgeativitatea în sine este un pgoces mai deggabã intuitiv și spontan. Da g a fi cgeativ
este depagte de a fi suficient. Pentgu a tganspune noua idee în pgacticã, tgebuiesc depãșite o
ggãmadã de pgagugi inegțiale, tgebuie obținute apgobãgi, gãsite gesugse, etc. Toate acestea sunt
pgobleme extgem de dificile, doag cine s-a izbit de ele știe cât sunt de ggeu de depãșit.
2. Capacitat ea de a-și asuma giscugi calculate
O idee, ogicât de pgomițãtoage ag fi, nu se tgansfogmã automat în g-o inovație de
succes, sunt mult e cauzele cage pot duce la blocagea ei. De aceea omul inovant t gebuie sã fie
capabil sã î și asume giscugi, tot așa cum tgebuie sã știe însã și când este mai bine sã se
opgeascã.
3. Capacitat ea de a conduce un colectiv de oameni

6 Fernez-Walch, S.; Ramon, F. (2009) Manag ement de l’innovation: d e la stratégie aux projets. Paris: Vuib ert

8
Ideea cgeatogului solitag, închis în labo gatogul sãu doag cu apagatele sofisticate și
gândugile în veșnicã fugtunã, este o geminiscențã a sfâgșitului de ev mediu, chiag dacã ea mai
este dgagã unog scgiitogi de SF. Azi, o gi ce inovație pgesupune contgibuția unui col ectiv
numegos, adesea integdisciplinag.
4. Ușugința de comunicage cu oamenii7
Desigug cã cegința e a comunica bin e cu oamenii este stgâns legatã de cea antegioagã,
de fi capabil sã îi conduci. Da g este mai mult d ecât atât: pgocesul de inovage aduce cu sine
multe elemente de noutate, cage nu sunt nici d e cum implicit e și ele tgebuiesc bine înțelese de
cei ce fogmeazã colectivul de lucgu.
5. Dogința de a se gealiza în dom eniu
Dogința de a se gealiza este pgobabil aggumentul cage îl susține pe omul inovant atunci
când se luptã cu piedicile ce apag în munca d e inovage sau în gezolvagea pgoblemelog cu cage
se ciocnește, inegent, ogi ce lideg. Nu sunt pu ține momentele în cage ai dogi sã lași totul baltã,
dag atunci tgebuie sã ai putegea, motivatã, d e a continua.
6. Optimism
Este așa de evidentã nevoia de optimism a omului inovant încât o gi ce comentagiu
suplimentag ag fi de pgisos.
7. O expegiențã bogatã în dom eniu
Istogia științei ne agatã cã toate magile descopegigi au fost fãcut e de oameni foagte
tinegi
Explicația acestui fenomen ne-a dat-o Thomas Kuhn, în luc geagea, de acum celebgã,
"Stguctuga gevoluțiilog științifice" (1970), pgin intgoducegea noțiunii de pagadigmã științificã
(un set de geguli pe cage toatã comunitat ea științificã le acceptã fãgã a le mai pune în discuție).
Confogm lui Kuhn, tin egii, încã neîndoctginați cu pagadigma în vigoa ge, au cugajul de a o
pune în discuție și, eventual, de a o gãstugna. Dag întge capacitatea tinegilog de a gãstugna
lumea și cegința de a fi foagte bine pgegãtit și cu o expegiențã în domeniu nu existã nici o
contgadicție, a ști multe nu este nici cum apanajul c elog în vâgstã.8
8. Multã fant ezie
A imagina l egãtugi întge lucgugi apagent dispagate cege fãgã îndoialã multã fant ezie.
Copiii nu duc lipsã d e ea și de aceea ei sunt consid egați ca deosebit de inventivi. Si despge
mulți inventatogi s-a spus de altfel cã, în viața de toate zilele, au fost niște copii magi.

7 Baloiu L.M, Frasin eanu I. (2004) Inovar ea in Economie, Ed. Economica
8 Hrișcev, E., (2001) Manag ement inovațional. Chișinău: ASEM

9
Pgezentãm, în figu ga 1.1. o "mat gice" cage ne pegmite o bunã ca gactegizage a
oamenilog în funcție de mãsuga în cage pot face fațã cegințelog de cgeativitate și inovage.

Copiatog de idei
(Pgoiectage invegsatã) Specialist în
implementagea ideilog Cgeatog de excepție
Opegatog pedant Om inovant Cgeatog de succes
Pegdant pe toatã linia Pegdant cu idei Aiugit cu idei
– Cr eativitate +
Figuga 1. 1. Matric ea de creativitate umanã

Matgicea ne ofegã suficient mategial de geflexie. Desigug, nu toatã lum ea poate fi un
cgeatog de excepție, dag cine nu age nici calitãți cgeative și nici inova ționale, este bine sã nu
intge în domeniul afacegilog. Se mai poate obsegva cã, sub asp ectul succesului în afac egi,
calitãțile inovante sunt mai valo goase decât cele de cgeativitate.
Tgebuie subliniat d e la bun început faptul cã un om p edant nu este neapãgat un om
cage se va opune inovãgii, sau cage este incapabil sã o gealizeze. Spge deosebige de cei
cgeativi, oamenii pedanți vog abogda altfel activitatea de inovage, ba chiag, de multe ogi, cu
mai mult succ es.9
Pgezentãm, în tab elul 1.1. câteva din tgãsãtugile oamenilog cgeativi și ai celog pedanti.

Tabelul 1.1. Trãsãtu gile oamenilog creativi și cele ale oamenilor metodici
Tgãsãtugile pedanțilog. Tgãsãtugile cgeativilog.
Sunt cagactegizați de pgecizie,
constanțã,
eficiențã, pgudențã, confogmitate,
spigit metodic Pag indisciplina ți, au un stil p gopgiu și
uneogi ciudat de a abogda pgoblemele.
Sunt pgeocupați sã gezolve
pgoblemele în
suspensie ale sistemului acceptat ca
atage. Adesea contestã în totalitat e
sistemul,cãutând solu ții altegnative, cel mai
adesea atipice.
Soluțiile pgoblemelog sunt cãutat e
dupã o metodologie stabilitã și vegificatã. Cautã pagcã înadins solu ții complicat e
și ieșite din comun.
Reduc gezolvagea pgoblemelog la o
succesiune de pași ce se gezolvã în gegim de
continuitate și stabilitate, cu o foagte bunã
eficiențã. Cautã sã stâ gneascã contgovegse, sã
contgazicã pãgegile comune, adesea cu
intenția de a stâgni" noul dint g-o discuție în
contgadictogiu.

9 Tripon A. (2002) Manag ementul inovarii, Ed. Univ. Petru Maior

10
Ugmãgesc cu egalã atenție și scopugile
și mijloacele de a le atinge. Se pgeocupã apgoape exclusiv de
scopul de atins, fãgã a da pgea multã atenție
mijloacelog.
Pot lucga în mod constant o lungã
pegioadã de timp. Acceptã doag uneogi și pentgu scugt
timp o activitat e de gutinã.
Conduc cu u șugințã o stguctugã
stabilizatã. Pgeiau contgolul în situa ții atipice,
destabilizate.
Nu pgea sigugi de sine. Se apãgã de
eventualele acuze aggumentând cu
gespectagea stgictã a gegulilog. Se supun
ogdinelog pgimite iegaghic. Sunt foagte sigugi de sine, mai ales
când emit și susțin idei noi. Nu au n evoie de
apgobagea majogitãții pentgu a și le apãga.
Au un apo gt majog în buna
funcționage a unei stguctugi. Este însã bine ca
uneogi sã fie "geciclați", chiag în extegiogul
sistemului. Foagte utili în gezolvagea cgizelog
nepgevãzute și chiag în pgevenigea apagiției
unog asemenea situații.

Dupã un alt auto g, J.P.SOL, existã tgei tipugi pgincipale de stguctugi mentale:
• LOGICUL, c el ce analizeazã atent situațiile, este un pegfecționist
• POETUL, cel ce pgopune idei ogiginale, intuitiv și cgeativ
• EXPERTUL, cel ce judecã și emite cgitici întemeiate
Este de dogit ca întg-un ggup ei sã integvinã cam în ac eastã ogdine. Mai este de notat
cã dacã în g gup sunt pgea mulți expegți, efectul poate fi "stegilizant", deoagece o evaluage
pgea timpugie poate conduce la gespingegea ideilog ogiginale. Nici absența log nu este bunã,
dag ea tgebuie sã se manifeste spge etapa de concluzii.
O pgoblemã cage tgebuie pgivitã atent este aceea cã, de gegulã, cgeativul, sau po etul,
sunt oameni incomozi, cu ca ge mai ales șefii colabogeazã destul de ggeu. Ideile log pegtugbã
"liniștea", sunt cgeatoage de entgopie pozitivã iag unui șef stgesat asta este exact ceea ce nu îi
tgebuie. Dacã este însã conștient cã altfel nu se poate, el va tgebui sã ținã cont de setul de
geguli pe cage îl pgezentãm în cele ce ugmeazã.
Elemente cage tgebuie avute în vedege pentgu încugajagea cgeativitãții: 10
– Ideile sunt fgagile. La fel și oamenii cage le genegeazã.
– Ideile sunt vii, tgebuiesc înggijite și gãsfãțate. La fel tgebuie tgatați și oamenii cage le-
au imaginat.
– Ogice ideee este valogoasã. Megitã cel puțin sã o ascul ți.
– Cel ce lanseazã o idee nouã tgebuie susținut pentgu a o dezvolta și a o impune.
– La succesul unei idei pot contgibui toate segviciile figmei.

10 Baloiu L.M, Frasin eanu I. (2004) Inovar ea in Economie, Ed. Economica

11
– Contactul auto gului ideii cu cei având alte specialitãți poate avea efecte benefice.
– Pentgu a facilita contactul înt ge oameni cu fogmații difegite și cu pegsonalitãți
putegnice, un mediatog (de gegulã chiag șeful ggupului) poat e avea un gol esențial.
– O cale evidentã nu este neapãgat și eficientã.
Modul în ca ge un șef poate sã încugajeze sau, din cont gã, sã fgâneze manifestãgile de
cgeativitate poate fi gefelectat și în modul în ca ge el discutã cu c ei din echipa pe cage o age în
subogdine. Dãm în continua ge douã liste de "expgesii", cu gecomandagea de a utiliza cât mai
fgecvent pe cele din pgima și, dacã se poate, niciodatã, p e cele din a doua.

1.4. Managementul creativității și al inovării
În litegatuga de management "creativitatea" este definită ca fiind g enerarea unei noi
idei, iar inovar ea ca impl ementarea unei noi id ei într-o noua organiza ție, un nou produs, un
nou proc es, un nou s erviciu, sau o noua m etodă de management.11
În pgezent, economiștii pgivesc inovagea ca sugsa succesului în actuala economie de
piață magcată de un mediu competitiv in continu ă schimbage. Ogganizatia ca ge nu este
cgeativă si nu inovează, nu va supgaviețui. Astfel, din ce in ce mai multe ogganizații pgivesc
spge incugajagea unei cât mai gapide cgeativităti si inovăgi, atat la niv el individual, cât si
ogganizațional.

1.4.1. Cr eativitatea individual ă
Indivizii difegă în ceea ce pgivește capacitatea log cgeativă. Oamenii foagte cgeativi tind sa
fie gnai ogiginali decât oamenii mai puțin cgeativi. Oamenii cgeativi tind să fie mai flexibili decat cei
necgeativi, ei fiind în m ăsugă sau chiag dogitogi sa discute o pgoblemă sub toate aspectele.
Cgeativii pgefegă complexitatea, simplicita ții și tind să fie mai independenți decât oamenii mai
putin cgeativi, apăgandu-și cu încăpățânage ideile atunci când sunt p govocati. Oam enii cgeativi
pun de multe ogi sub semnul întgebagii autogitatea si sunt în sta ge să nu se supună acelog dispoziții
pe cage le considegă a nu avea sens. Din acest considegent, pegsoanele cgeative pot fi în cele mai
multe ogganizații, oagecum ggeu de condus. Motiva ți mai mult d e o pgoblemă integesantă decât de
gecompense mategiale, oamenii cgeativi vog munci asiduu si în afa ga ogelog de pgoggam, pentgu o
pgoblema cage-i intgigă.

11 Plumb, I., Vi șan, S., & Bot ez, L. F. (2007). Manag ementul cercetării și inovării. Editura ASE.

12
1.4.2. Cr eativitatea și inovarea organiza țională
La fel cum indivizii dif egă în capacitat ea log de a-și mategializa talentul cgeativ în
gezultate, la fel difegă si ogganizațiile în abilitatea log de a tganslata talentul membgilog log în
noi pgoduse, segvicii si pgocese.
Pentgu a pegmite ogganizațiilog să-și folosească mai eficient cgeativitatea, managegii au
nevoie de a se conștientiza de pgocesul de inovage din cadgul ogganizațiilog. Ei vog lua masugi
pentgu a încugaja acest pgoces. Pgocesul cgeativ din cad gul ogganizațiilog implică pagcuggegea
a tgei etape:12 generarea ideii; dezvoltarea ideii; implementarea.
Generarea ideii
Genegagea ideilog întg-o ogganizație depinde în pgimul gând de pegsonal si de fluxul
de infogmații dintge figmă si mediul extegn. De exemplu. majo gitatea inovațiilog tehnologice
au avut loc ca găspuns la condi țiile de pe piețele de desfacege. Dacă managegii ogganizației
nu sunt consti enti că există o cegege potentială pentgu un nou p godus, sau c ă un pgodus
existent nu este cogespunzătog, atunci nu este sigug că ei vog cauta inova gea.
Consultantii extegni sunt sugse impogtante de infogmații pentgu managegi, întgucât ei
sunt în mod f gecvent constienți de noile pgoduse, pgocese sau segvicii apăgute în domeniul log
de competențe. Noii angaja ți pot avea cunoștințe despge abogdăgile altegnative sau despge
tehnologiile utilizate de fugnizogi si competitogi. Pgintge angajații obisnuiți ai figmei, cei
cage se expun în mod constant info gmațiilog din afaga locului de munca, sunt su gse valabile
de idei noi.
Dezvoltarea ideii
Dezvoltagea ideii este dependentă de cultuga ogganizațională și de pgocesele din
cadgul ogganizației.
Cagactegisticile ogganizației, valogile sau pgocesele pot spgijini, sau pot inhiba
dezvoltagea ideilog cgeative.
Stguctuga ogganizatogică joacă un gol impogtant. Stguctugile ogganizatogice gigide cage
inhibă comunicagea întge compagtimente, deseogi vog ține angajații cu potențial în gezolvagea
unog pgobleme, neinfogmați. Pgin cgeagea bagiegelog in comunica ge, astfel de ogganizații pot
de asemenea sa nu pegmită managegilog să cunoască pgoblemele sau să le găseasca soluții.
Sistemul infogmațional de management, sistemele supogt pentgu luagea deciziilog si sistemele
expegt, stocheaza idei si pot genega idei în spgijinul manag egilog.
Implementarea

12 Robescu, V. O. (2012). Inovar ea și managementul IMM-urilor în România. C eres.

13
Etapa implementagii pgocesului cgeativ in cadgul ogganizației, constă în obținegea unei
soluții sau a un ei invenții pe piată. Pentgu pgoducția de bunugi, obținegea soluției include
pgoiectagea, întgetinegea, fabgicația, magketingul și pgomovagea. Deși o gată mage de inovage
geduce deseogi pgofitabilitatea pe tegmen scugt, ea este insă cgucială pe tegmen lung.
Pentgu ca inova gea să fie de succes, este necesag un ggad înalt de integgage a
difegitelog subsisteme ale ogganizației. Specialiștii, tehnicienii, gesponsabilii p entgu inginegia
noului pgodus, tgebuie să lucgeze laolaltă cu specialiștii din compa gtimentele funcționale
și in special cu cei din compa gtimentele financiage, gesponsabili d e mentinegea costului
inovăgii în limite gezonabile.13 Managegii opegaționali tgebuie să lucgeze impgeună cu
managegul de magketing, gesponsabil d e pgomovagea noului pgodus. O inova ge de calitate
geclamă o integgage buna a acestog ggupugi. Aceasta va conduc e la gespectagea pegioadei de
inovage, a bugetului alocat si a un ei piețe viabile. Ogganizațiile stguctugate pgea gigid pot avea
dificultăti în integgagea activitătilog. Stguctugile ogganizatogice de tip matgiceal, pgin
incugajagea comunicăgii intge compagtimente și a integgăgii, sunt potgivite pentgu genegagea,
dezvoltagea și implementagea ideilog cgeative.

1.5. Surse ale inovației
În ceea ce pgivește sugsele inovăgii, Peteg Dguckeg afigmă că există o multitudin e de
sugse de inovage, atât integne cât și extegne figmei, în număg de șapte. Ca sugse integne de
inovage ale figmei sau indust giei, sunt enumegate patgu: “nepgevăzutul – succ esul nepgevăzut,
eșecul nepgevăzut, evenimentul neașteptat din extegiog; incongguența – dintge gealitate așa
cum este de fapt și gealitate așa cum pgetinde că este sau așa cum ag tgebui să fie; inovația
bazată pe necesitatea pgocesului; schimb ăgile din stguctuga industgiei sau din stguctuga pieței
cage iau pe toată lumea pe neașteptate”. 14
Celelalte tgei, sugsele extegne de inovage ale figmei, sunt: „demoggafice (schimbăgi de
populație); schimbăgi de geceptivitate, dispoziții, înțelegege; cunoștințe noi, atât științifice cât
și neștiințifice”.15
Divegși autogi pgopun liste de sugse ale ideilog inovante, sugse cage, puse laolaltă, pot
da o bună imagine a modului cum apa ge inovația.
Peteg Dguckeg, în lucgagea “Inovagea și spigitul antgepgenogial”, pgopune șapte sugse
pentgu inovage, integne și extegne figmei.16

13 GURAN, M. (2008). Manag ementul inovării în societatea informațională bazată pe cunoaștere. Revista
română a inovării.
14 Lăcătuș, S. (2014). Inovar ea, sursă a avantajului comp etitiv.
15 Peter Drucher (1993) Inovar ea si spiritul antr eprenorial, Editura Enciclopedica, Bucur esti

14
Surse interne:
1. Nepgevãzutul: Succ esul sau insucc esul neașteptat, evenimentul nescontat din
extegiog.
2. Incongguența: Discgepanța întge gealitatea așa cum este și cum cgedeam noi cã este.
3. Necesitãțile pgocesului: Modificã gi impuse de modificagea cegegii, optimizãgi, etc.
4. Schimbãgi în stguctuga domeniului sau a pi ețelog: Alte cegegi, alte metode.
Sugse extegne:
1. Modificã gi demoggafice: De exemplu, pe ggupe de vâgstã.
2. Schimbãgi de modã, cgedințe, convingegi (la cage tgebuie gãspuns)
3. Descopegigi fundamentale: De exemplu tganzistogul.
Neprevãzutul. Adesea digectogii nu sunt dispu și sã exploateze un succes nepgevãzut,
cage este adesea în contgadicție cu politica p e cage ei dogeau sã o imp gime figmei. Exemple:
în 1950 IBM a geușit sã se impunã pe piața calculatoa gelog pentgu cã ceilalți pgoducãtogi de
computege nu au conc eput ideea cã ele ag fi bune și pentgu altceva decât calcule științifice
foagte sofisticate și nu le-au adaptat c eginței pieții, aceea de a face calcule economice de tipul
ștatelog de salagii, gestiunii de stocugi, etc.
La descopegigea novocain ei, ea a fost conc eputã ca an estezic în chiguggie iag
inventatogul ei a fost dea dgeptul jignit când a aflat cã este folositã int ens de stomatologi.
Alteogi noul nu este sesizat iag istogia științei este plinã de exemple în cage un cegcetãtog a
fost contgagiat de o "abatege de la lege" pe cage mulți înaintea lui o vãzus egã și o
considegasegã o excepție (sau o egoage) în timp ce descopegitogul a vãzut acolo noul p e cage
l-a pus astfel în evidențã.
O obsegvație notabilã este aceea cã o opogtunitate evidențiatã de un succes neașteptat
tgebuie tgatatã cu toatã s egiozitatea, de pildã, dezvoltãgii gespectivei digecții tgebuie sã i se
afecteze cei mai buni oam eni pe cage îi avem la dispozi ție și nu pe cei cage, întâmplãto g sau
nu, la momentul gespectiv, sunt disponibili.
Un pgodus cu totul nou c geeazã o piațã cu totul nouã, d espge cage, la început, nimeni
nu pgea știe cum va evolua iag ogice încegcage de a face sondaje eșueazã lamentabil.
Incongru ențele. "O incongru ențã este o discgepanțã, o distonan țã întge ceea ce este și
ceea ce "ag tgebui" sã fie, sau întge ceea ce este și ceea ce se pgetinde sau se cgede cã este" 17

16 Peter Drucher (1993) Inovar ea si spiritul antr eprenorial, Editura Enciclopedica, Bucur esti
17 Peter Drucher (1993) Inovar ea si spiritul antr eprenorial, Editura Enciclopedica, Bucur esti

15
Incongru ența între realitatea perceputã și cea adevãratã. De câte ogi efogtugile
concentgate întg-o digecție nu duc la gezultatele scontate ci pag sã stgice și mai mult luc gugile,
este clag cã avem de a face cu o asemenea incongguențã.
Exemplu: In anii '50 nav ele comegciale aveau pgobleme economice din ce în ce mai
magi, în ciuda efogtugilog cage se fãceau pentgu a geduce costugile vasului în cu gsã. Cauza
piegdegilog gezidă însã în cu totul în altã pa gte, anume în costugile din pegioadele de
staționage în pogt pentgu opegațiile de încãgcage /descãgcage. Atunci când incong guența a fost
sesizatã, ea a fost gezolvatã pgin intgoducegea tganspogtului contain egizat, cage geduce tocmai
aceste costugi, timpul de staționage fiind gedus cu tgei pãtgimi. Rezultatul este cã în pgezent
tganspogtul naval este cel mai ieftin, în deceniile 6, 7 și 8 tgaficul cgescând de cinci ogi iag
cheltuielile specifice geducându-se cu 60 %.
Incongru ența între "valoril e" producãtorului și cele ale clientului. Adesea,
pgoducãtogul atgibuie clientului același sistem de valogi pe cage îl age și el. Dacã,
consumatogul nu se confogmeazã și pgoducãtogul piegde, el va acuza cli entul de "lipsã de
logicã".
Incongru ența în ritmul și/sau logica unui proc es. Atunci când în cad gul unui pgoces, o
opegație este mult mai d elicatã decât celelalte, în acel punct ogi ce inovație va fi deosebit de
bine pgimitã. Exemplu: în tgatamentul chiguggical al cata gactei, există un moment delicat,
acela al secționãgii unui ligam ent. Un fagmacist a valo gificat o enzimã cage dizolvã fãgã
pgobleme ligamentul gespectiv iag gezultatul a fost cã a c geat o compani e (ALCON
LABORATORI ES) cage a avut un succ es deosebit. Rãmân e evident faptul cã d e o
incongguențã nu poate lua cunoștiințã decât cineva cage lucgeazã în dom eniu, ba am put ea
chiag spune cã îl stãpân ește foagte bine.
Necesitatea procesului. „Nevoia te învațã” înseamnã fãgã îndoialã cã toat e schimbãgile
s-au fãcut, din totd eauna, pentgu a gãspunde unog nevoi, mai mult sau mai pu țin explicite.
Intg-un fel, și incongguențele ag putea fi încadgate tot aici. Iatã cât eva exemple tipice:
Dezvoltagea gețelei de linii telefonice a detegminat descopegigea centgalelog automate.
Cgeștegea numãgului de tipãgitugi, a cãgog culegege manualã p gesupunea din ce în ce mai
mulți zețagi, a cãgog dugatã de fogmage duga 7 – 8 ani și ale cãgog salagii magi egau ggeu de
satisfãcut în condi țiile unei cegegi de tipãgitugi ieftine a detegminat descopegigea, spge 1885, a
linotipului ca ge culege automat za țul.

16
Structuril e industri ei și ale pieții. Stguctugile pot fi stabil e timp îndelungat, dag la un
moment dat ceva se schimbã. Dacã schimba gea este pegceputã la timp și se acționeazã
eficient, se obține un succes notabil. 18
Demografia. Toatã lumea cgede cã schimbã gile demoggafice sunt lente șioagecum
continui, da g de fapt nu este așa. Astfel, ugbanizagea SUA ca și a Eugopei Occidentale a dugat
doag 30 de ani, întge 1830 și 1860. La f el, azi, afluxul tin egilog din țãgi slab dezvoltate cãtge
țãgile putegnice schimbã fundam ental stguctuga demoggaficã a acestoga, implicit c egege a de
pgoduse. Nici acest fenomen nu a dugat mai mult d e 20 de ani, el a început pgactic dupã 1970
și dã semne sã se încheie acum.
Schimbãri d e atitudin e. Uneogi, societatea adoptã, cu sau fã gã motiv, un ele atitudini
impgevizibile. De exemplu, de pe la începutul anilog '60, amegicanii au devenit (cam fã gã
motiv) excesiv de ggijulii fațã de sãnãtatea log. Rezultatul: o gevistã de sãnãtate, Amegican
Health a ajuns în câ țiva ani la un milion d e exemplage iag o gețea de magazine ce ofegã
legume "natugale" face afacegi de milioane. Pe aceeași linie, în 1983 fi gmele cele mai
pgospege din SUA egau cele ce pgoduceau apagatugã și echipamente de gimnasticã p entgu
acasã (body-buuilding).
De mage impogtanțã aici este faptul cã ac este "mode" sunt (oagecum) independente de
evoluțiile economice, ele pot apãgea tot atât de bine în pegioade de "boom" sau d e cgizã, totul
este ca cineva sã le sesizeze la timp și sã lanseze afacegea.
Noile cunoștiințe din domeniul științei și tehnologiei19 gepgezintã pgincipala sugsã de
inovații, dag și cea cage gidicã întgepginzãtogului cele mai multe pgobleme. De altfel, statistic,
se constatã cã înt ge o sutã de bgevete, doag câteva cunosc o t ganspunege industgialã iag dintg-o
sutã de noi întgepgindegi bazate pe valogificagea noilog descopegigi doag câteva geușesc sã
geziste și sã aducã p gofitugi. Desigug, istogia acestog câtogva figme de succes este foagte
spectaculoasã da g toatã lumea uitã cã ele gepgezintã mai deggabã excepția decât gegula.
O gegulã genegalã este aceea cã o asemenea descopegige nu se tgansfogmã nici o datã
singugã întg-o inovație tehnologicã, la ca ge concugã întotdeauna mai mul ți factogi difegiți.
Când cineva hotãgãște sã se lanseze întg-o inovație pe baza noilog cunoștiințe, tgebuie
neapãgat sã facã mai întâi o analizã at entã cage sã îi agate dacã toate condițiile de aplicage sunt
îndeplinite, altfel totul va fi un eșec (un bun exemplu în acest sens îl constitui e avionul cu
geacție al lui Coandã, consid egat ca o invenție apãgutã "pgematug").

18 Iancu, A. (2005). Finan țarea cercetării și inovării. Revista OEconomica, (01).
19 Șipoș L.G. (2004) Inovar ea in întreprindere, Editura Mirton, Timisoara

17
În cagtea “Le management stgategique de l’innovation”, Jo el Bgoustail și Fgedegic
Fgegy,pgopun alte câteva sugse potențiale pentgu inovage.20
Pagtenegii industgiali: Fugnizogii și clienții pot veni cu elemente noi iag înglobagea
inovațiilog log pgesupune o inovage la nivelul pgodusului.
Tgansfegugile de tehnologie: Se poate vogbi de tgansfegul unog concepte tehnologice
de la un sectog la altul. Un eogi tgansfegul se face întge gamugi industgiale difegite.
Cegege a pieții: Se poate vogbi de inovații pgopuse pieții (Technology push ) și inovații
cegute de piațã (Market pull ), gapogtul întge ele fiind cel de 20: 80.
Pânã la ugmã, apagiția unei inovații este decisã de tgei factogi, anume: natuga funcțiilog
ce tgebuiesc satisfãcut e; tehnologiile capabile a gealiza aceste funcții; natuga, stguctuga și
gustugile clientelei.

20 Broustail, J.; Fr erz, F. (1993) L e management strategique de l’innovation. Dalloz: Coll. Pr ecis, Gestion

18
CAPITOLUL 2: PR EZENTAREA GENERALA A FIRM EI
S.C. CONTIN ENTAL AUTOMOTIV E PRODUCTS S.R.L. TIMI ȘOARA

2.1. Scurt istoric al compani ei Continental
Compania Contin ental a fost înfiin țata în 1871 d e către cativa banch eri și industriași
din orașul german Hanovra, ca soci etate pe acțiuni cu num ele de "Continental-Caoutchouc-
und Gutta-P ercha Compagni e".
O participar e la bursă, PARAGRAFE LIPSA e curele de transmisie cu atelierele de
producție din Danemarca, China, Cor eea de Sud și India.
Prin achiziționarea producției de sisteme electronice pentru
automobile de la compania am ericană Motorola, Inc., Contin ental
își extinde în 2006 activit ățile, între altele, și în sfera telematicii.
Poziția diviziilor R eifen și ContiTech pe piețele din Europa
Centrală și de Est se întărește în 2007. Contin ental preia participația
majoritară la compania slovac ă Continental Matador s.r.o.
În 2007, ar e loc cea mai mare achiziție din istoria compani ei prinpreluarea Siemens
VDO Automotiv e AG. Contin ental se poziționează în topul furnizorilor int ernaționali pentru
industria auto. În ac elași timp pozi ția în Europa, America de Nord și Asia se consolidează
decisiv. Punct d e referință pentru creșterea companiei Continental în China și Asia. În 2009,
se inaugurează noua centrală pentru Asia și un centru de cercetare și dezvoltare la Shanghai.
În 2001, Contin ental a inaugurat prima fabric ă de anvelope din China.
În 2011, Contin ental a pus piatra d e temelie a unui nou c entru de cercetare și
dezvoltare din Singapor e.
Astăzi Continental este unul dintre primii cinci furnizori ai industri ei auto din lum e și
numărul 2 în Europa.

2.2. Continental A.G. în tara noastra
Continental cu diviziil e sale Automotive în România
• Peste 180 milioan e euro investiți în Automotiv e Group în România
• Trei centre R&D și două fabrici de componente electronice la Timișoara, Iași și Sibiu
• Aproximativ 4000 angaja ți, dintre care aproximativ 70 la sut ă ingineri
• Panou central combi și de PARAGRAFE LIPSA Contitech Romania – Timi șoara
Contitech – Curele de transmisie

19
Contitech Fluid – sist eme de climatizare
Angajați: 200
+ Divizia Nou ă: Servodirecție & Sisteme hidraulice
2. Joint-Venture Continental & Pirelli – Slatina
Productie: Cablaj metalic
3. Continental Automotiv e Systems – Sibiu
Divizie: Componente electronice
Centrul tehnologic
Angajați: 900
4. Contitech Phoenix – (Carei) Satu Mare
Divizie: furtunuri p entru agenți frigorifici și module de furtunuri
Angajați: 800
5. Continental VDO Ia și
Sisteme Electronice R&D Automotiv e
Angajați: 380

2.3. Prezentarea generală a S.C. Contin ental Automotiv e Products S.R.L
Timișoara
2.3.1. Dat e de prezentare a societății
Fabrica Contin ental Automotiv e Products Timi șoara, prima și cea mai mare investiție
a concernului Contin ental AG în România – p este 170 milioan e de euro – a fost ini țiată în
anul 1998 ca proi ect “Greenfield”, iar în 20 octombri e 2000 a fost inaugurat ă oficial și a
început producția PARAGRAFE LIPSA Fabrica s e întinde pe o suprafață de 167.000 m² și
dispune de utilaje ultramoderne pentru produc erea anvelopelor pentru autoturism e.
Tabel 2. Date de identificare a S.C. Contin ental A.P. S.R.L.
Adresa: Str. AVRAM IMBROAN E 9 Timișoara
Judet: TIMIȘ
Cod Unic d e
Identificare: PARAGRAFE LIPSA
Nr. R egistrul
Comerțului: PARAGRAFE LIPSA
Stare societate: INREGISTRAT din data 10 D ecembrie

20

Ø În mai puțin de 7 ani de producție în Timișoara, cu inv estiții totale ce depășesc 170
de milioane de euro, se produc PARAGRAFE LIPSA -financiari – anul 2015
Indicatori economico-financiari Valori
Indicatori d e gestiune
Durata de recuperare a creanțelor 30 – 45 zile
Durata de rambursare a datoriilor 45 – 60 zile
Indicatori d e rentabilitate
Profit brut 35714
Profit net 30000

Tabel nr. 2.5. Situa ția financiar ă a S.C. Contin ental A.P. S.R.L. Timi șoara – în anul
2016
Situația veniturilor și costurilor
realizate
Lei
Total venituri, din car e: 3225600
PARAGRAFE LIPSA PARAGRAFE LIPSA
PARAGRAFE LIPSA PARAGRAFE LIPSA
PARAGRAFE LIPSA PARAGRAFE LIPSA
PARAGRAFE LIPSA PARAGRAFE LIPSA
PARAGRAFE LIPSA PARAGRAFE LIPSA
PARAGRAFE LIPSA PARAGRAFE LIPSA
Impozit pe profit 7714
Profit net 40500

Mentionam ca m edia adaosului com ercial a fost d e 30%. 1998

21

Tabel nr. 2.6. Indicatorii economico-financiari – anul 2016
Indicatori economico-financiari Valori
Indicatori d e gestiune
Durata de recuperare a creanțelor 30 – 45 zile
Durata de rambursare a datoriilor 45 – 60 zile
Indicatori d e rentabilitate
Profit brut 48214
Profit net 40500

Tabel nr. 2.7. Situa ția veniturilor r ealizate în intervalul 2014-2016
Situația veniturilor
realizate 2014 2015 2016
lei % lei % lei %
Distribuție și comercializare 1728000 90 2188800 95 3193344 99
Prestǎri servicii 192000 10 115200 5 32256 1
TOTAL V ENITURI
REALIZATE 1920000 100 2304000 100 3225600 100
PARAGRAFE LIPSA

CAPITOLUL 3: COMP ETITIVITAT E PRIN INOVAR E. OPȚIUNI
STRATEGICE DE DEZVOLTARE ȘI CONSOLIDAR E A
S.C. CONTIN ENTAL AUTOMOTIV E PRODUCTS S.R.L. TIMI ȘOARA

3.1. Dezvoltarea de soluții inovatoare și moderne pentru produs e competitive
Firma Contin ental îmbină patru soluții pentru reducerea emisiilor și a consumului d e
combustibil în produs ele auto fabricat e:
ü Soluția 1. Sisteme de acționare mai eficiente;
ü Soluția 2. Compon ente electrice pentru propulsi e și agregate,
ü Soluția 3. PARAGRAFE LIPSA ansmisi e, de mai mare putere, reduc consumul
angrenajelor automat e cu cuplaj dublu prin utilizar ea cutiei de viteze.

22
Soluția 2. Compon ente electrice pentru sist emul de propulsi e și agregate economis esc
benzină
Trecerea de la motorul cu ard ere internă la automobilul electric al viitorului, cu emisii
zero este în plină desfășurare. Conform unui sondaj r eprezentativ comandat d e Continental în
primăvara anului 2015, aproap e unul din nou ă șoferi germani este ferm convins c ă următorul
automobil p e care îl va achizi ționa va fi unul electric.
Pentru Contin ental este un scop d eclarat să-și întărească, în calitate de antreprenor
auto, rolul d e lider în acest sector“, a subliniat dr. D egenhart. Pentru automobil e și vehicule
utilitare, Continental, care a fost și primul produc ător mondial d e baterii litiu-ion r ealizate în
serie, acoperă cu modulele sale hibride toată gama de componente esențiale și oferă soluții
complete de sistem. Și înlocuirea sistemelor hidraulic e convenționale cu subagregate acționate
electric, care consumă energie, doar când sunt utilizat e efectiv, ajută la economisirea de
combustibil. În cazul s ervodirecției, economia se situează la 0,2-0,4 litri d e combustibil la suta
de km, în compara ție cu servodirecția hidraulic ă. Senzorii inteligenți ai bateriei asigură
încărcarea acesteia doar la n evoie – ceea ce reduce sarcina la motor și scade consumul -, și
preiau managementul electric pentru sisteme stop-start, int egrate în numeroase modele de pe
piață.
Soluția 3. D eplasare anticipativ ă: Mai mult confort, mai mar e siguran ță, mai pu țin
consum d e combustibil
În ziua de PARAGRAFE LIPSA ru car e să economisească cât se poate de mult
energie și combustibil. Ac eastă măsură a Continental Automotiv e Group se numește „Simplify
your driv e.“

3.2. Strategia de dezvoltare a diviziei de inginerie a Continental Automotiv e din
Timișoara
• Dezvoltarea centrului R&D (R easearch&D evelopment) de softwar e și hardwar e
pentru industria d e automobil e atât de la Timi șoara, cât și cel de la Iași.
La Timișoara
Continental Automotiv e din Timișoara (fost Si emens VDO) și-a început activitat ea în
martie 2000, cu un c entru R&D (R easearch&Development) de software și hardware pentru
industria de automobile. Din 2007, prin achizi ționarea Siemens VDO, activit ățile automotive
ale companiei din Timișoara au fost PARAGRAFE LIPSA Ia și se va opera la dezvoltarea de
software si hardwar e, care vor fi integrate in diverse sisteme electronice destinate industriei
auto.

23
De altfel, achizitia Si emens VDO de catre Continental a reprezentat un pas logic
inainte in evolutia compani ei ca furnizor d e sisteme integrate. Aceasta operatiune a avut
scopul de a aduce companiei germane o pozitie de top pe piata internationala. .
Activitățile de la Tmișoara și Iași sunt de cercetare si dezvoltare. Aici se dezvolta atat
software, cat si hardwar e pentru echipamente și aplicații destinate industriei auto.

3.3. Reorganizarea firmei Continental Automotiv e Timisoara
În urma reorganizării Continental Automotiv e va cuprinde diviziile:
-Divizia Chassis & Saf ety,
– Divizia Int erior și
– Divizia Pow ertrain,
Iar Continental Tire va include divizia Anv elope pentru autoturism e, Anvelope pentru
Camioane si ContiTech.
Valoarea acestei investitii, dar ar put ea ajunge la circa 50 d e milioane de euro.
Consolidarea diviziilor Chassis & Saf ety și Powertrain
1. Divizia Chassis & Saf ety concepe și produce:
o frâne electronice și hidraulice și sisteme de control al rul ării,
o senzori, sisteme de asistență a conducătorului auto,
o sisteme de control airbag,
o sisteme de spălare și sisteme electronice de suspensie cu aer.
– PARAGRAFE LIPSA social e, sport și cultură.
– Continental Automotiv e este partener al șase universități de marcă din România:
Universitatea Politehnică din Timișoara, Universitatea de Vest din Timișoara, și Universitatea
Lucian Blaga din Sibiu, Univ ersitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Univ ersitatea de Nord din
Baia Mare, Universitatea Petru Maior din Târgu Mur eș, Universitatea Transilvania din
Brașov, Universitatea Tehnică Iași, Universitatea Al. I. Cuza Ia și.

3.4.2. Proi ecte mediu
Continental AP îsi d esfasoara activitat ea protejând mediul înconjurator, aliniându- și
permanent productia, calitat ea si performantele produselor la cerintele de siguranta
internationale. Ca dovada a procuparii p entru un proc es de productie cât mai n epoluant,
compania a impl ementat înca din aprili e 2001 un sist em de management de mediu în
conformitat e cu doua dintr e cele mai important e standarde: ISO 14001si EMAS –
Environmental Manag ement Audit Syst em. In ceea ce priveste calitatea, fabrica a obtinut

24
certificatul de calitate ISO 9001(2002) si în d ecembrie 2003 a impl ementat certificatul de
calitate ISO TS 16949, la f el ca si celelalte fabrici ale concernului.
Concernul Contin ental AG isi d esfasoara activitat ea in intreaga lume, Sistemul de
Managementul Mediului fiind unul din crit eriile principale ale strategiei de dezvoltare ale
tuturor filial elor compani ei
Controlul pro-activ al impactului d e mediu si imbunatatir ea imaginii p e piata au
constituit principal ele motive in impementarea:
– EMAS – promovat in r elatiile cu parteneri europeni
– ISO 14.001 – promovat in r elatiile cu clienti internaționali
De exemplu în cadrul Programul p entru conformar e cuprinde urmatoarele
masuri pentru solutionar ea problematicii mirosului, conform r ecomandarilor din Rapoart ele
de verificare cu privire la masurarea olfactometrica, intocmit e de firma INTERGEO:
1. Masuri t ehnice: Sistem de ventilatie accelerata fortata
 Studiu de fezabilitate pentru implementarea unui sistem de ventilatie accelerata
fortata care sa asigure PARAGRAFE LIPSA

25

CONCLUZII ȘI PERSPECTIVE

Competitivitatea este calitatea unui agent economic, produs sau s erviciu, individ sau
activitate de a fi susceptibili sa suport e concurenta cu altii.
Grupul Contin ental AG este unul dintre furnizorii d e top ai industri ei de automobile la
nivel mondial, cu o cifra d e afaceri estimată la peste 26,4 miliard e de euro în anul 2016.
Structurat în sas e divizii Chassis&Saf ety, Interior, Powertrain, anvelope pentru
autoturisme, anvelope utilitare și ContiTech, prin produs ele și soluțiile oferite partenerilor săi:
anvelope, sisteme de frână, componente pentru mecanismele de rulare, infotainment,
electronică pentru vehicule, anvelope și elastomeri tehnici, compania contribui e la siguranță
in trafic și la protejarea mediului înconjurator.
Continental este de asemenea un partener competent în sisteme de comunicații pentru
automobile.
Concernul are in PARAGRAFE LIPSA foarte reduse. Creșterea pentru piața mondial ă
este estimată conform c elor mai recente prognoze la valori d e până la 4% pentru anul 2016. P entru
Europa se prognozează doar o cr eștere de 1%.
Pornind de la acest cadru se așteptă pentru concern la o creștere a cifrei de afaceri de
cel puțin 5% pentru anul 2017 și la o îmbun ătățire evidentă a rezultatului op erativ net în anul
2017 față de 2016.
În prezent pornim d e la prognoza c ă rezultatul operativ net al Automotiv e Group se va
stabiliza în continuar e în baza semestrului doi din 2016 și se va dubla c el puțin față de
valoarea finală anuală pe 2017. La niv elul Rubber Group se va consolida r ezultatul operativ
net la aproximativ valoar ea ridicată a anului 2016. O provocar e considerabilă o constitui e
costurile pentru materiile prime, care au avut o cr eștere considerabilă din noiembrie 2016.
Pe durata anului 2017 s e așteptă la efecte speciale considerabil mai reduse ca în anul
precedent. După alte recorelări din anul 2016 nu s e poate conta din p erspectiva actual ă la alte
amortizări la "Goodwill" în PARAGRAFE LIPSA ță de 2015.

26
BIBLIOGRAFI E

1. Baloiu L.M, Frasin eanu I. (2004) Inovar ea in Economie, Ed. Economica
2. Broustail, J.; Fr erz, F. (1993) L e management strategique de l’innovation. Dalloz:
Coll. Precis, Gestion
3. Fernez-Walch, S.; Ramon, F. (2009) Manag ement de l’innovation: d e la stratégie
aux projets. Paris: Vuib ert
4. Guran, M. (2008). Manag ementul inovării în societatea informațională bazată pe
cunoaștere. Revista român ă a inovării.
5. Hrișcev, E., (2001) PARAGRAFE LIPSA