INTRODUC ERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 2 CAPITOLUL 1. BUG… [624797]

CUPRINS

INTRODUC ERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 2
CAPITOLUL 1. BUG ETUL D E STAT – PRINCIP ALUL PL AN FIN ANCIAR ……… 3
1.1. CONC EPTUL D E BUG ET ………………………….. ………………………….. …………………… 3
1.2. ASPECTE TEORETICE PRIVIND SIST EMUL BUG ETAR DIN ROMÂNI A …… 4
1.3. PRI NCIPIIL E BUG ETARE ………………………….. ………………………….. ………………….. 5
1.4. ETAPELE PROC ESULUI BUG ETAR ………………………….. ………………………….. ….. 8

CAPITOLUL 2. COMPON ENȚA BUG ETULUI D E STAT ………………………….. …….. 16
2.1. V ENITURIL E BUG ETULUI D E STAT ………………………….. ………………………….. . 16
2.2. CH ELTUI ELILE BUG ETULUI D E STAT ………………………….. ……………………….. 20
2.3. D EFICITUL BUG ETAR ………………………….. ………………………….. …………………….. 24

CAPITOLUL 3. ANALIZA BUG ETULUI D E STAT AL ROMÂNI EI …………………. 26
3.1. COMPON ENȚA VENITURILOR D E STAT ………………………….. ……………………. 26
3.2. ANALIZA VENITURILOR BUG ETULUI D E STAT ÎN P ERIOADA 2013 -2017
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 28

CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 42

BIBLIOGR AFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 44

ANEXE

2

INTRODUC ERE

Bugetul d e stat este o categorie fundamentală a știint ei finanțelor căr eia îi concură
o abordare juridică și alta economică. Sub aspectul juridic bug etul reprezintă un docum ent
prin c are sunt pr evăzut e și autoriz ate venituril e și cheltuielile anuale ale statului.
Bugetul d e stat prevede și autoriz eaza așadar, în formă l egislativă ch eltuielile și
resursele public e. Această abordare evidențiază n ecesitatea aprobării l egislative, și
parlamentare a indic atorilor bug etari.
Fiind un docum ent ce necesită autoriz area prealabilă a puterii legislative, bug etul
de stat are un caracter oblig atoriu.
În același tip tr ebuie sublini at faptul că bug etul este un act de previziun e a
resurselor fin anciare public e și a modului d e utiliz are a acestora.
Bugetul de stat se elaborează pe o perioadă de un an. Într e prevederile înscris e în
legea bugetară anuală și execuția veniturilor și ch eltuielilor public e pot int erveni
neconcord anțe ce impun anumit e corecții și implicit aprobarea de către puterea legislativă a
unor r ectificări ale bugetului în c adrul aceluiași exercițiu bug etar.
Lucrarea mea de licență este structur ată pe trei capitole și anume:
Primul c apitol, intitul at Bugetul d e stat – princip alul pl an fin anciar în care am
discut at despre import anța pe care o deține bugetul de stat , pr ezentând d efiniți a acestuia
si conturând princip alele trăsături, principiil e bugetare și structur a bugetului d e stat
Capitolul al doil ea, intitul at Compon ența bugetului d e stat prezintă princip alele
tipuri d e venituri, c ontribuții d e asigurări soci ale, metodele clasice și mod erne de
dimension are a veniturilor bugetare.
În capitolul al treilea, denumit Analiza bugetului d e stat al Români ei, capitol c are
reprezintă studiul d e caz în c are am analizat structur a veniturilor mobiliz ate la bugetul d e
stat pe surse de proveniență și modul d e repartizare a resurselor din bug et dar și evoluți a
acestora.

3
CAPITOLUL 1. BUG ETUL D E STAT – PRINCIP ALUL PL AN
FINANCIAR

Bu ɻgetul st atului pr e ɻvede și autoriz ează, în fo ɻrmă l egislativă, chelt ɻuielile și
resursele statɻului. Această d efin ɻiție pune în eviden ɻța necesitatea aprobării p arlam ɻentare a
ind ɻicatorilor bug etari. Fiin ɻd un docum ent ca ɻre necesită autori ɻzarea prealabilă a pu ɻterii
legisl ɻative, bugetul d e sta ɻt are caracter oblig atɻoriu reprezentând to ɻtodată un act de
previziu ɻne a resurselor pub ɻlice și a modului d e util ɻizare a acestor r esurse.

1.1. CONC EPTUL D E BUG ET
Cuvân ɻtul bug et are la orig ɻine cuvântul fr anțuzesc vec ɻhi boug e sau b ɻougette care
nu îns emna alt ɻceva decât săcu ț sau pu ɻngă.
În Angl ɻia, cuvântul bu ɻdget era utiliz at pe ɻntru a descrie săcul ețɻul din pi ele în care,
de regulă, erau ɻaduse la Parlame ɻnt docum entele referitoa ɻre la venituril e și ch elɻtuielile
statului. M a ɻi târziu, cuvântul a dese ɻmnat docum entele conți ɻnute în acest săcu ɻleț. Astăzi,
n ɻoțiun ea de buget are un înț ɻeles mult m ai larg, iar defini ɻția sa nu cont en ɻește să se
perf ɻecțion eze, pentru a fi cât m ai cu ɻprinzăto are.
Dicți ɻonarul explic ativ al lim ɻbii român e defineș ɻte bugetul c a fiin ɻd un bil anț al
veniturilor și ch elt ɻuielilor unui st at, ale unei într e ɻprind eri etc. pe o pe ɻrioadă determin ată
sau tot ɻalitatea prevederilor d e venitu ɻri și ch eltuieli ale unei fam ɻilii sau ale unei persoane
pentru o anumită p ɻerioadă.
Bug ɻetul st atului este un elem ɻent al fin anțelor, d e o impo ɻrtanță aparte, având
semnif ɻicații multipl e:

4
Rol ɻul fund amental al bug ɻetului d e stat în c adrul fin an ɻțelor public e și al econ ɻomiei
naționale este sus ɻținut și d e următo ɻarele consid erente:
– bug ɻetul participă î n mo ɻd direct la îndeplinir ea func ɻțiilor și a sarcinilor st atu ɻlui;
– bugetul asig ɻură autonomi a reală a colec ɻtivităților loc ale con ɻstituit e în cadrul
unităților admin ɻistrativ-teri ɻtoriale;
– bug ɻetul g arantează r ealɻizarea efectivă a pro ɻtecției soci ale a unor c atego ɻrii
import ɻante în rândul pop ɻulației;
– bugetul asi ɻgură echilibrul fin ɻanciar, mon etar și v alut ɻar la statului;
– bugetul are un în ɻsemnat rol st a ɻbilizator al economi ei națion ɻale

1.2. ASPECTE TEORETICE PRIVIND SIST EMUL BUG ETAR
DIN ROMÂNI A
Prin r eglem ɻentarea actuală, sist em ɻul bug etar al țării no a ɻstre a fost o rgan ɻizat într -o
conc epție no ɻuă, determin ată de trec ɻerea la economi a de pia ɻță. R enunțâ ɻndu-se la ideea
bug ɻetului unic d e sta ɻt care era impus ɻă de planul n ațɻional unic al (ins ɻtrum ent al
cent ɻralismului excesiv) s -a int ɻrodus o noțiu ɻne nouă aceea de bu ɻget public n ațio ɻnal, care
cuprind e bug ɻete distinct e, apro ɻbate și execu ɻtate în condi ɻții de deplină auto ɻnomi e.
În ace ɻastă sit ɻuație bu ɻgetul d evine buget eco ɻnomic, bug etul econ ɻomiei nați ɻonale.
El nu m ai este un si ɻmplu docum ent fin an ɻciar (dar nici nu disp a ɻre), el se integrea ɻză în unul
mai cuprin ɻzător, d evine o secțiu ɻne a bugetului e ɻconomic, a bugetul ɻui economi ei națɻionale.
Prin con ɻstituți e este regle ɻmentat că, în con ɻdițiil e în care legea bug ɻetului d e stat și
le ɻgea bugetɻului asigură ɻrilor soci ale de ɻstat nu au fost adopt ɻate cu cel puțin tr ei zile în ɻainte
de expirarea exerciț ɻiului bug etar, se apli ɻcă în continu a ɻre bug ɻetul d e stat și bug etul
asigurăr ɻilor soci ale de sta ɻt ale anului p ɻrecedent, până l a adoptarea noilor b ɻugete.
O altă regle ɻmentare impo ɻrtantă s e referă le fa ɻptul că nici o ch eltu ɻială bug etɻară nu
poa ɻte fi aprobată fără st ɻabilirea sursei de fi ɻnanțare. (Constituți a Români ei art.138 )
Pra ɻctica bugetară și lit eratu ɻra de spec ɻialitate a impus co ɻnceptul d e buget general
con ɻsolid at, care cuprind e tota ɻlitatea veniturilor și ch ɻeltuielilor d e natură pu ɻblică ale un ɻui
stat.( Lazăr, M a ɻteiɻ& ɻɻJean, 2007 )
Legea fina ɻnțelor public e 50 ɻ0/2002 defi ɻnește bugetul g ɻeneral consolid at ca fiin ɻd
a ɻnsamblul tuturor bug ete ɻlor compon ente ale si ɻstemului bug etar, agregate și consolid ate
pentru a fo ɻrma un înt ɻreg.
Bu ɻgetul general co ɻnsolid at are următo ar ɻele compon ente: bug etɻul de stat, bug etele
co ɻmunităților locale, b ɻugetul asigurărilor so ɻciale de stat, bug ɻetele fondurilor sp eciale, al

5
bug ɻetului fondului p entr ɻu plata ajutoru ɻlui d e șo ɻmaj, bug etul cr ɻeditelor int erne și externe,
bu ɻgetul Tr ezoreriei St ɻatului, bug etul fon ɻdurilor n erambu ɻrsabile. (H ɻaralambie, 2013)
Compon ent ɻele bugetɻului g eneral c ɻonsolid at, sunt a ɻutonom e, au v ɻenituri și
cheltuieli pr ɻoprii, s e elabore ɻază și se a ɻprobă distinct i ar d ɻin punct d e ved ɻere admi ɻnistrativ,
titularii aces ɻtora au autonomi e finan ɻciară.
B ɻugetul d e stat este docu ɻmentul elaborat și adm ɻinistr at de Guvern, c are
dimension ɻează și r eglemen ɻtează venituril e și chelɻtuielile public e și c ɻare este aprobat de
Parla ɻment, prin l egea bugetɻară anuală.
Buge ɻtul de stat poate fi defi ɻnit sub două asp ɻecte:
– sub aspect juri ɻdic, bug etul d e stat es ɻte actul juridic, c are preve ɻde și reglem ɻentează, în
for ɻmă legislativă, che ɻltuielile și resu ɻrsele financiare a ɻle statul ɻui;
– sub asp ɻect economic, expri ɻmă r elațiile eco ɻnomic e în formă băn eas ɻcă, c e iau naștɻere în
procesul r ep ɻartiției produsulu ɻi int ern brut, în confo ɻrmitate cu obi ectiv ɻele de politică
econ ɻomică, soci ală și fina ɻnciară ale fiecărei p ɻerioade.(Văcăr el, 2007 )
Buge ɻtul d e stat ɻcuprind e resursele fina ɻnciare public e m ɻobiliz ate la dis ɻpoziți a
statului ș i re ɻpartizarea acestora în vede ɻrea realizării obi ɻectivelor d e dezv ɻoltare econo ɻmică
și soci ală a statu ɻlui, pr ecum ș i pent ɻru funcțion area aut ɻorității public e.
În pr ac ɻtica bugetară, prin bug e ɻtul d e stat se realizează o pre ɻvizion are, pentru o
anumită p e ɻrioadă de timp ( anual sau mu ɻɻltianual) a veniturilo ɻr și a cheltuie ɻlilor public e ale
unui st ɻat, a celor alocate un ɻităților administr ɻativ-teritori ale (co ɻmună,or aș, municipiu, s au
jud ɻeț), agenți ɻlor econo ɻmici cu c apit ɻa ɻl de stat (regii au ɻtono ɻme, soci etăți com e ɻr ɻciale) și a
unor org an ɻɻizații obșt ești de u ɻti ɻlitate publică. (Ha ɻrala ɻmbie, 2013)
Bugetɻul de stat este un in ɻstr ɻum ɻent import a ɻnt al manage ɻmentu ɻlui admin ɻistrației
pu ɻblice care prezi ɻntă î ɻntr-un mod ord ɻonat date despr ɻe efectele și con ɻsec ɻiɻnțele financi ɻare
ale acti ɻv ɻității put erii exe ɻcu ɻtive.

1.3. PRINCIPIIL E BUG ETARE
În pr ɻactica bugetară, p entru a asigu ɻra coerență, tr an ɻsparență și control pr ɻocesului
bugetar, se impun e re ɻspectarea următo a ɻrelor principii bug ɻetare.
Acest ɻea sunt r eglem ɻen ɻtate prin l egislația spe ɻc ɻifică și sunt următo ɻarele: princi ɻpiul
univers ɻalɻității, princi ɻpiul unității b ɻug ɻetare, principiul n ea ɻf ɻe ɻctării v eniturilor, princ ɻipiul
anualɻităț ɻii bug etɻului, principiul sp ec ɻiɻalizării bug etare, prin ɻcipiul unită ɻții mo ɻnetare,
principiul echilib ɻr ɻului bug etar și princ ɻipiul publi ɻcității. ( Le ɻgea nr.500/ɻ2002, privi ɻnd
finan ɻțɻele public e)

6
A. Princ ɻipiul univ ersalit ɻăți ɻi – prevede că:
– Ve ɻnit ɻurile și cheltɻuie ɻlile public e să fie în ɻsc ɻrise în bug etul de stat în s ɻu ɻme globale;
– Venit ɻurile bugeta ɻre nu pot fi afe ɻctate di ɻrect un ei anu ɻmite che ɻltuieli bug ɻeta ɻre, cu
e ɻxc ɻepția fondu ɻrilor sp eci ɻale, a dona ɻțiilor ș i spons ɻo ɻrizărilor c are au sta ɻbi ɻlite destinații
disti ɻnc ɻte;
– Ven ɻitu ɻrile și cheltuielile pu ɻb ɻlice se realizează num ɻai în li ɻmi ɻtele și în stru ɻc ɻtura stabil ɻită
în bug e ɻtul pub ɻlic.
Ava ɻnt ɻajele respectării ace ɻstui principiu s ɻunt :
– cu ɻnoașterea exac ɻtă și r eală a volum ɻului to tal al ven ɻitu ɻrilor ș i cheltui ɻe ɻlilor public e;
– cuno ɻɻașterea corelațɻɻiei într e venituri ș i ch ɻe ɻltuieli, afla ɻte în co ɻnexiune dir ɻec ɻtă;
– asig ɻurarea posibili ɻtății de c ɻontrol a Parla ɻmentul ɻui asupra cuan ɻtumu ɻlui tot al al
venitu ɻɻrilor și ch eltuielilɻor publi ɻce.
Apli ɻc ɻarea strictă a prin ɻcipiu ɻlui univ ersalɻitățiɻi conf eră bug ɻetɻului public c arac ɻterul de
buge ɻt br ɻut evide ɻnț ɻiind sum a glo ɻbală a înc ɻasărilor d e veni ɻturi p ɻublic e și alocarea a ɻcestora
pentru acop ɻerir ɻea cheltuielilor pub ɻlɻice. Legăt ɻura di ɻn ɻtre bugetul public și bug e ɻtul
insti ɻtuților publi ɻce este dată de dife ɻr ɻența dintr e chelt ɻu ɻiɻelile (mai m ɻari) și v enituril e prop ɻɻrii
(mai m ɻici), r espectiv sol ɻdu ɻl che ɻltuie ɻlilor n eaco ɻperite din v e ɻnituri pro ɻprii. În ace ɻste
con ɻdiț ɻii, aplicarea principiu ɻlui univ ersalit ɻăț ɻii bazat pe legă ɻtur ɻile per sold conf eră b ɻugetɻului
caracte ɻristic a de b ɻuget net. (Mo ɻldovean, 2014)
B. Pr ɻincip ɻiul unității bug etɻare – presup ɻune ca venit ɻurile și cheltuie ɻlile publ ɻice să
fie îns ɻcrise într-un s ɻingur doc ɻument, pentru a asig ɻura ut ɻilizarea eficie ɻntă și monitori ɻzarea
fondu ɻrilor public ɻe. Astfel, bug ɻetul pu ɻblic, prin unicit a ɻtea d ɻocum entului, asig ɻură a
pre ɻzentare de an ɻsamblu și o cuno a ɻștere cla ɻră a susten ɻabilităț ii fin a ɻɻnțelor publi ɻce, adică a
surs ɻelɻor de venituri ș i a des ɻtin ɻației cheltuieli ɻlor, pr e ɻcum ș i a f ɻormei de echili ɻbru exced ɻent
sa ɻu deficit a b ɻugetului. În lit er ɻatu ɻra de specialita ɻte și în pr ɻactica bugetɻară abateri ɻle
accep ɻtate de la ceri ɻnța unit ɻății bug ɻetare sunt d en ɻumite de ɻrogări.
Der ɻog ɻările de la principiul u ɻn ɻității bug etare, care fa ɻcilite ɻază debuge ɻtɻarea unor
chelt ɻuieli publ ɻice sunt:
– Cont ɻurile spe ɻciale ale teza ɻurului public, c are rep ɻre ɻzintă op erațiuni finan ɻci ɻare ce
const au în ɻînre ɻgistrarea che ɻltuielilor s au înc asă ɻri ɻlor și c are nu sun ɻt defin ɻitive, întrucât
ang ɻajam ɻentul l a care ele au dat naș ɻte ɻre urmează să fi e in ɻc ɻluse în contul d e e ɻx ɻecuție
bug ɻetară;
– Bu ɻgetɻele extraordin are, bug ɻete prin c are se asigură fin a ɻnțarea unor ch elt ɻuieli
excepțiɻonale sau în c az ɻuri d e u ɻrgență (milit are, de apăr ɻare,etc.) în af ɻa ɻra regu ɻlilor

7
curente ale proced ɻurii bug etare;
– Bugetele anexe ca excepție form ală de la regula unității bug etare, în s ensul că ele
cuprind op eratiunil e financiare ale unor s ervicii cu c aracter economic ale statului,
necuprins e în bug etul general decât prin vir amentul soldului lor cr editor;
– Bugetɻele autonom e care c ɻonstitui e o excepție de la regul ɻa unității bug etare, de ɻoarece
ele sunt aprobate de Con ɻsiliile de admini ɻstrație ale comp aniilor n ați ɻonale sau ale
instit ɻuțiilor public e care benefi ɻciază d e autonomi e finan ɻciară fără a fi s ɻupus e
controlului P arl ɻamentului;
– Rec ɻtificăril e bugetare datɻorate imposib ɻilității estimării cu exac ɻtitate a niv ɻelului
chelt ɻuielilor ș i al ve ɻniturilor în mom en ɻtul aprobării l e ɻgilor bu ɻgetare anuale, cee ɻa ce
face neces ɻară revenirea asupra nivelɻului indic atorilor m acro ɻeconomici și implicit a
c ɻelor bug etari în cursul ex ɻercițiului bug e ɻtar.
C. Princ ɻipiul neafectăr ɻii veniturilor – presupun e deperson ɻalizarea veniturilor
bugetare care servesc la acop ɻerirea cheltuielilor pub ɻlice privit e în ansamb ɻlul lor. Potrivit
acestui pri ɻncipiu nu este pe ɻrmisă p erceperea unu ɻi venit publi ɻc pentru fin ɻanțarea unei
anumit e categorii d e chelt ɻuieli public e, a că ɻror fin ɻanțare se stabi ɻlește pe baza prio ɻritizărilor
ide ɻntific ate în etapa de elabo ɻrare, în funcți e de ut ɻilitatea, de oportu ɻnitatea și de eficien ɻța
acestora.
Existe ɻnța resurselɻor fin an ɻciare este o condiț ɻie gene ɻrală a acope ɻririi ch elɻtuielilor
public e pe ansam ɻblu, i ar majorăril e de ch ɻeltuieli în cursul a ɻnului bug etar se po ɻate efectua
cu condiț ɻia ca iniți ɻatorii să pr evadă și r es ɻursele necesare acoperirii acestora și cu
resp ɻectarea prevederilor L ɻegii 69/2010 privind r e ɻspons abilitatea fiscal – bugetară.
Rep ɻartizarea resurselor fin ɻanciare pe dest ɻinații (d e cheltuieli) nu im ɻpl ɻică în nici un f el
eg ɻalitatɻe dintr e un an ɻumit v enit și o anumi ɻtă ch eltuială.
D. Princi ɻpiul anualității bu ɻgetului se referă la du ɻrata de timp p entru c are puterea
legisla ɻtivă (P arlamentul,) aut ɻorizează Guv ernul să înc a ɻseze venituril e publ ɻice și să
efectueze c ɻheltuielile public e. Ace ɻastă p erioadă este limit ɻată, la un an care corespun ɻde
exercițiului bug ɻetar. Anualitatea bugeta ɻră este perio ɻada de timp în c are se execută bug e ɻtul
public, r especti ɻv perioada în care se der ɻulează operațɻiunile de încasări și pl ɻăți în cursul
unu ɻi an bug etar, în co ɻntul unui bug et apar ɻținând exercițiului cor esp ɻunzător d e execuție a
bugetu ɻlui resp ɻectiv.
E. Prin ɻcipiul sp ecializ ɻării bug etare – preve ɻde ca venituril e b ɻugetare să fie înscris e
în b ɻuget și aprobate de Pa ɻrlament pe s ɻurse de provenien ɻță (pe cap ɻitole și subc ɻapitole), iar
cheltuielile pub ɻlice ce urmează să s e efec ɻtueze trebuie îns ɻcrise în bug et pe destin ɻații în

8
funcți e de con ɻținutul lor economic (păr ɻți, capitole, subc ɻapitole, para ɻgrafe, respectiv titlu ɻri,
articol e și ali ɻneate). Clasific ɻația bugetară trebu ɻie să fie sim ɻplă și cl ară și să of ɻere o imagine
f ɻidelă privind surs ɻele de pro ɻveniență ale venitu ɻrilor r espectiv v enit ɻurile fiscale și cele
nefis ɻcale, venituri cur ɻente și venituri din c a ɻpital dar și dest ɻinația cheltuielilor, potri ɻvit
clasificației b ɻugetare.
F. Prin ɻcipiul unității m ɻonetare prevede ca tɻoate operațiunil e buge ɻtare să se
exprim e în mon eda națiɻonală.
F. Pri ɻncipiul echilibru ɻlui bug etar – pre ɻvede ca venitur ɻile bug ɻetare să aco ɻpere
chelɻtuielile public e, ceea ce îns ɻeamnă că bug ɻetul este echili ɻbrat. Pe parcur ɻsul execuției
bugetɻare echilibrul bu ɻgetar se realɻizează când lichid ɻitățile bănești prov ɻenite din înc asa ɻrea
veniturilor publi ɻce acoperă nevoi ɻle de plăți sca ɻdente. Echi ɻlibrul bug etului anual pr ɻesupun e
egalita ɻtea dintr e niv ɻelul înc asării ven ɻiturilor oblig a ɻtorii ale statɻului ș i niv elul ch eltu ɻielilor
totale. Defi ɻcitul bug etar po ɻate fi analizat prin r ap ɻortul dintr e ven ɻituril e și ch eltu ɻielile
es ɻtimate a se realiza în a ɻnul bg etar cât și prin r ap ɻortare la Produs ɻul Int ern Br ɻut.
Măsu ɻri pentru dimi ɻnuarea defici ɻtelor bug etare: red ɻucerea cheltuie ɻlilor public e, în
special a che ɻltuielilor adm ɻinistr ației, elimin area subv e ɻnțiilor, mărir ea bazei de impozit ɻare
(cât m a ɻi puțin d e la cât m ai m ɻulți), reducerea ev ɻaziuni i fisc ale, crește ɻrea gradu ɻlui d e
colectare a ven ɻiturilor , accentul p e impo ɻzitele indir ec ɻte.
G. Princ ɻipiul publi ɻcității presupun e ca bugetɻul public să fi e ad ɻus la cunoștin ɻța
opini ei publ ɻice prin mij ɻloacele de publicit ate. Bug ɻetul st atului este cuno ɻscut prin m ass-
media în ɻcă din f aza de p ɻroiect si în timpul d ezb ɻaterilor p arlamen ɻtare.

1.4. ETAPELE PROC ESULUI BUG ETAR
Pri ɻvit sub aspect f ɻinanciar, proc esul b ɻugetar este definit c a ansam ɻblul acțiunilor d e
previzion ɻare, aprobare și dist ɻribuir e a resurselor bu ɻgetare. Efectuare ɻa proc ɻesului bug e ɻtar
rezidă din n ev ɻoia de a evid ɻenția valorile resurse ɻlor ș i cheltui ɻelilor bug ɻetare, starea
bugetɻului ( echilibrat, exced ɻentar, defi ɻcitar), în v edere ɻa luării c elor m ai bun e ɻ măsu ɻri pentru
asigur a ɻrea co ɻndițiilor optim e ɻ de trai cetăț ɻenilor.
Derularea pr ɻocesului b ɻugetar pr ɻesupun e constit ɻuirea resu ɻrselor fin anci ɻare public e și
alo ɻcarea lor c ɻătre diverși be ɻneficiari d ɻe bunuri și s ervi ɻcii public e.
Instrum e ɻntul în c are sunt r efl ɻectate totali ɻtatea resur ɻsele fina ɻnciare p ɻublic e
co ɻnstituit e și ni ɻvelul ch elɻtuielilor p ɻublic e alo ɻcate pe dome ɻnii prio ɻritare este bugetul

9
gen ɻeral consolid at, care cupri ɻnde, potrivit no ɻrmelor europene, ansamb ɻlul bug etelor c are
refl ɻectă fluxuril e de veni ɻturi și d e cheltu ɻieli ale sector ɻului public ɻ.
Sec ɻtorul public în c are oper ɻează bug etɻul general conso ɻlidat se co ɻnstitui e din tr ei
părți comp ɻonente: adm ɻinistr ația centrală, admi ɻnistrația locală și sis ɻtemul d e asig ɻurări
sociale.
ɻ Sistem ɻul de asigurări so ɻciale cuprind e: bug etul asigurări ɻlor soci ale de stat, bug etul
as ɻigurărilor p entru șo ɻmaj, bug etul fondul ɻui național unic d e as ɻigurări soci ale de s ɻănătate,
bugetele di ɻferitelor instituții publi ɻce din sist emul d e asi ɻgurări și bug etele fondu ɻrilor
externe neram ɻbursabile destinate sistemu ɻlui de asigurări.
D ɻerularea proce ɻsului bug etar este condițio ɻnată d e elaborarea, a ɻprobarea și
implemen ɻtarea unor politici fisc a ɻl-bugetare adecvate ɻ, într-un c adru ɻ legislativ riguros
reg ɻlementat și fund ɻamentat economic. ɻRolul acestui cadru l eg ɻislativ este de a stabili
struct ɻura și niv elul v enit ɻurilor bug etare precu ɻm și d estinațɻiile spre care pot fi ɻ orientate
aloc ɻațiile bugetare în ve ɻderea furnizării d e ɻbunuri și s ervicii public ɻe.
Caract ɻeristicil e proce ɻsului bug etar. Gr ɻadul d e dezvolt are al eleme ɻntelor
democr ațɻiei într -un st at, experie ɻnța acumul ată în do ɻmeniul fin anțelor public e ɻ conferă
proc ɻesului bug etar par ɻticularități sp ecifice și an ɻumite caracteristici, c a rez ɻultat al rolului p e
ca ɻre bugetul îl are de în ɻdeplinit. (Harala ɻmbie, 2013)
În d ɻerularea procesului bug ɻetar, bug etul c a instr ɻument fin anciar al
manag ɻementului public are urmă ɻtoarele caracte ɻristici:
a) Decizi ɻonal, alocar ɻea unor resurse bug ɻetare limit ate în rapo ɻrt cu n evoile
so ɻcietății p entru b ɻunuri și s ervicii ɻpublic e, reprezintă un a ɻct de decizie pub ɻlică.
b) Dem ɻocratic, urmare fap ɻtului că în cur ɻsul d erulării eta ɻpelor proc esului bug etar
se ma ɻnifestă atât atribut ele statu ɻlui d e drept, al sepa ɻrației put erilor în st at, cât și
posibilit ɻatea impun erii int e ɻreselor econo ɻmico -sociale ale diferit ɻelor grupuri d e cetățeni
ca ɻre dețin m ajo ɻritatea politică d e de ɻcizie;
c) Prep ɻonderent pol ɻitic. Ace ɻastă caracteristică v ine din f a ɻptul că, bug etul în etap ɻa
de elabora ɻre și în sp ɻecial după c e este apr ɻobat, reprezintă u ɻn act specific al deci ɻziei politic e
a forțelor m ajo ɻritare care se regă ɻsesc în for ɻul politic cu atrib ɻuții legis ɻlative și exec ɻutive.
Forțele politice majoritare rep ɻrezintă, în forul l egis ɻlativ al statu ɻlui, int eresele
e ɻconomico -sociale ale grup ɻurilor d e cetățeni, care le- ɻau acordat vo ɻtul. Op ɻtând p entru un
tip sau altul d e polit ɻică fisc al-bug ɻetară și s electân ɻd anumit e op ɻțiuni d e aloc ɻare a resurselor
buge ɻtare, reprezen ɻtanții forț elor polit ɻice adoptă, cu c ertitu ɻdine, o hotărâ ɻre de ordin po ɻlitic.

10
d) Ciclic (d e dezvolt are) pentru că etapele procesului bug etar sunt st abilite prin
legi sp eciale anuale într-un c alendar bug etar și cu pr ecizarea termenelor d e derulare și
finalizare a fiecărei etape, în b aza principiilor anualității și publicității bug etare;
e) Pu ɻblic, pentru că priv e ɻște direct sector ɻul public și are imp ɻlicații la nivel mac ɻro
și micro e ɻconomic în pl an ec ɻonomic și soci al. Fu ɻndamentarea b ɻugetului s e înscri e ca o
com ɻponentă esențială a pro ɻcesului d e stab ɻilizare macroe ɻconomică dur abilă, i ar so ɻldul
bugetului influ ɻențează dir ect evo ɻluția creșterii econ ɻomic e, a nivelului pr ețurilor, a
șomajului și indi ɻrect din amica ra ɻtei dobânzii și a soldu ɻlui contul ɻui cur ent al balanței de
pl ɻăți. (Lazăr, M a ɻteiɻ& ɻɻJean, 2007)
Proc ɻesul bug etar genere ɻază efecte în pr ɻofil economic și so ɻcial, deoarece
elab ɻorarea, aprobarea și exec ɻutarea unui anumi ɻt tip d e buget se repe ɻrcutează dir ect asupra
cer ɻerii și of ertei agreg ɻate din economi e, precu ɻm și asupra gra ɻdului d e satisfacere cu bu ɻnuri
și servicii publ ɻice a nevoilor m e ɻmbrilor soci ɻetății.
Proc ɻedura bugetară reprez ɻintă ansamblul docum ɻentelor și op erațɻiunilor c are
regle ɻmentează întocmir ea sau elabo ɻrarea proiect ɻului d e buget, apro ɻbarea și execuția
bu ɻgetului pr ecum și c ɻele privito are la înch ɻeierea exerciț ɻiului bug etar. Proced ɻura bugetară
deru ɻlată în c adrul proc ɻesului bug etar pr es ɻupun e parcurg ɻerea mai multor etape,
regle ɻmentate de legi ɻslația specifică. (Leg ɻea fina ɻnțelor public e nr.500 / 2002 )
Într-o su ɻccesiune logică ace ɻste etape sunt:
Elaborar ɻea proiectul ɻui bug etu ɻlui d e stat cupri ɻnde activit atea de detɻermin are
(estimare, previzio ɻnare, prognoz are) a v ɻeniturilor și cheltui ɻelilor bug eta ɻre și înc epe în anul
prem ɻergător c elui pe ɻntru c are se în ɻtocm ește bug ɻetul. Ea se reali ɻzează în sist em pir ɻamidal.
(V ɻăcărel, 2007 )
Elaborar ɻea proiectului bug etu ɻlui d e stat este atri ɻbutul put erii execu ɻtive, al
Guv ɻernului , prin Minis ɻterul Fin a ɻnțelor Public e sau pri ɻn minist erul d e res ɻort d acă se
elab ɻorează bug etul asigu ɻrărilor s ɻociale.(art.18 din Lege ɻa 500 din 2002 ɻprivind fin anțele
public e.)
Po ɻtrivit r eglementărilor ɻactuale, Guv ɻernul răspu ɻnde de elaborarea proie ɻctului
bugetului d e stat, prec ɻum și al co ɻntului g e ɻneral anual de exec ɻuție al b ɻuge ɻtului. Guvernul
as ɻigură realizarea pol ɻiticii fisc al-bugetar ɻe, care ia în con ɻsiderare perspectivele ec ɻonomic e
și priorităț ile politic e cup ɻrinse în Progr amul d e gu ɻvernare acceptat de Parl ɻament.
În raport cu ace ɻst demers, Guv e ɻrnul asig ɻură:
– elabo ɻrarea rapor ɻtului privind sit ɻuația macroeconom ɻică pentru anul bug etar respec ɻtiv și
proiectia ace ɻsteia în următor ɻii 3 ani;

11
– elab ɻorarea proiectelor le ɻgilor bug etare an ɻuale și transm ɻiterea acestora spre ad ɻoptare
Parlamentului, în c a ɻdrul t ermenului lim ɻita pr ɻevăzut ă de lege;
– exer ɻcitarea conduc erii gen ɻerale a activi ɻtății executiv e în do ɻmeniul fin anțelor publ ɻice,
scop î n care examine ɻază p eriodic exe ɻcuția bugetară și st abil ɻește măsuri p entru
mențin ɻerea sau îmb ɻunătățir ea echil ɻibrului bug etar, după c az;
– supun ɻerea spre adop ɻtare Parlame ɻntului a proiect ɻelor legilor d e rect ɻificare și a contu ɻlui
general an ɻual de execuție;
– uti ɻlizarea fond ɻului d e reze ɻrvă bug etară și a fon ɻdului d e inter ɻvenție la disp ɻoziția sa.
– îndr ɻumări m etodo ɻlogic e de specialɻitate;
– op ɻerațiuni d e estima ɻre și calcul al venitu ɻrilor ș i chelt ɻuieli ɻlor bug etare de către
ins ɻtituțiil e de stat abilitate, care au relɻații cu bug ɻetul d e stat (C ɻomisi a Națională de
Prog ɻnoză, In ɻstitutul N ațional de S ɻtatistică, etc.), pre ɻcum și lim ɻitele de chelt ɻuieli
stabilite pe ordon ɻatorii princi ɻpali de credite.
– stabi ɻlirea categoriilor prin ɻcipale de veni ɻturi și chelɻtuieli bug etare anu ɻale de stat sau cu
caracte ɻr general.
Pent ɻru îndrum area metod ɻologică a operațɻiunilor d e elaborare a pr ɻoiectului
bugetului d e stat Minist ɻerul Fin anțelor Pu ɻblice, este abil ɻitat să elab ɻoreze norm e
metodo ɻlogic e oblig ɻatorii p entru toți agen ɻții econ ɻomici, instit ɻuții pu ɻblice de stat care
întocm ɻesc bug ete pr ɻoprii.
Di ɻn punct d e ved ɻere metodologic, p ɻentru estimarea sau evalu ɻarea cheltuielilor și
venitu ɻrilor bug etare, în st atɻele moderne se u ɻtilizează mod alităț ɻi diferite.
În Româ ɻnia, evaluarea ven ɻiturilor ș i cheltui ɻelilor bug etare se fa ɻce prin m etode
comb ɻinate, mixt e, care pres ɻupun – din punct d e ved ɻere metodologic – o evaluare dir ɻectă
care se a ɻplică prin com ɻpararea cifrelor d e v ɻenituri ș i cheltu ɻieli ce se propun. cu c e ɻle din
anul pr ec ɻedent. Astfel, niv e ɻlul veniturilor și al cheltui ɻelilor r ezultate din evalu ɻarea dire ɻctă
se prevăd în proi e ɻctele de buget com ɻparativ cu c ele din exer ɻcițiul bug etar prec ɻedent.
În d esfăș ɻurarea procedurii d e ela ɻborare a proi ɻectului bug etului d e stat, loc
im ɻportant îl ocupă elabora ɻrea proiecte ɻlor d e bugete ale min ɻisterelor și c elorlalte institu ɻții
public e cen ɻtrale și loc a ɻle. Proi ectele de bu ɻgete anuale ale mi ɻnisterelor și celorlalte insti ɻtuții
centrale de stat elabor ɻate conform disp ɻozițiilor l egale se depun l a Mi ɻnisterul Fin ɻanțelor
Public e, în ɻsoțite de docum enta ɻția necesară pentru inv ɻestiții și d e exp ɻuneri de motiv e, atât
pe ɻntru v enituri, cât ș i pen ɻtru ch eltuieli, pâ ɻnă la 1 august a fie ɻcărui an.
Pe baza pro ɻiectelor d e buget definitiv ɻate ale minist erelor și celɻorlalte instituții d e
s ɻtat, Minist erul Fin a ɻnțelor Public e înto ɻcmește proiectul b ɻugetului d e stat și p ɻroiectul l egii

12
bu ɻgetare privind ac ɻest bug et, până l a 25 septe ɻmbri e, pe care le supu ɻne Guvernului spr e
„îns ɻușire”.
Însușir ɻea proiectului d e bu ɻget de către Guv ɻern comportă o ul ɻtimă v erificare a
ve ɻniturilor și ch eltuielilor și apro ɻbarea acestora de căt ɻre toți m em ɻbrii guv ern ɻului în v ed ɻerea
înaintării acest ɻuia la Parl ɻament.
Apro ɻbarea bugetului și ad ɻoptarea legii bug etar ɻe anuale. Acea ɻstă etapă s e
p ɻarcurg e, tot în anul pr eme ɻrgător c elui pe ɻntru c are s-a întocmit proi ectu ɻl de buget, d ɻar din
anumit e mo ɻtive, se poate întâ ɻmpla ca dez ɻbaterea și aprobarea bugetu ɻlui să s e facă în p ɻrima
parte a anu ɻlui pentru c are el s-a ela ɻborat.
În confor ɻmitate cu dispo ɻzițiile Legii fin a ɻnțelor public e apro ɻbarea bu ɻgetului d e stat
este de comp etɻența exclusivă a Parlamen ɻtului.
În funcți e de con ɻjunctur a social-economică, in ɻternă și int erna ɻțională, la aprob ɻarea
bugetului d e stat în c a ɻdrul proc edurii sp ɻecifice, Parlamen ɻtul este necesar să i a în
consid ɻerare următo ɻarele elemente:
– evo ɻluția indic atorilor m acr ɻoeconomici ai econom ɻiei naționale.
– asigu ɻrare drepturilor d e perso ɻnal reglementate prin l ege cu pr ɻivire la învă ɻțământ,
sănăt ate, cult ɻură, artă, ocrotir e so ɻcială, ordin e și sigur anță pub ɻlică, prot ecția med ɻiului
înconju ɻrător, etc.;
– stim ɻularea prin poli ɻtici fisc ale a m ɻediului d e afa ɻceri;
– asi ɻgurarea resurselor fin a ɻnciare necesare susț ɻinerii polit ɻicilor c e privesc securi ɻtatea și
sigur anța națio ɻnală;
– ceri ɻnța ca bugetul d e stat dinc ɻolo d e disput ele po ɻlitice, să r epre ɻzinte un instrum ent al
manageme ɻntului public, un f a ɻct ɻor st abil ɻizator î n ec ɻonomi a națɻiɻonală, c apabil să
asi ɻgu ɻre corelarea necesită ɻților int erne de de ɻzvolt are cu resu ɻrsele finan ɻciare, um ane și
ma ɻteriale dis ɻponibil e ;
Bu ɻgetul de stat se ap ɻrobă d e Parlam ɻent – cu cel pu ɻțin tr ei zile înain ɻte de expirarea
exe ɻrciț ɻiului bug etar cur ɻent, p e an ɻsamblu, p e capi ɻtole, articol e și pe min ɻistere și celelalte
in ɻstituții c entrale și loc a ɻle de stat. În c a ɻzul d e excepție în car ɻe bugetul de stat nu s e apr ɻobă
pînă l a term ɻenul pr ec ɻizat mai sus, este regleme ɻntată posibili ta ɻtea alocării și utiliză ɻrii
resurselor fin an ɻciare public e în limit ɻa nivelului cr ɻeditelor bug etare alocate în anul a ɻnterior.
Legea de ap ɻrobare a bugetul ɻui de stat anual treb ɻuie să pr evadă:
– apro ɻbarea și prec ɻizarea nivelului tot al al ven ɻiturilor și ch eltuieli ɻlor bug etului d e stat pe
exer ɻcițiul bug etar u ɻrmător;
– speci ɻficarea nivelului v eni ɻturilor alocate bug ɻetelor: Adună ɻrii Deput ɻaților, a Senatului, a

13
Pre ɻședinției statului, a G ɻuvernului, a min ɻisterelor și altor insti ɻɻtuții c en ɻtr ɻale de stat;
– disp ɻozitii d e auto ɻrizare a emisiuni ɻlor d e bonuri d e tez ɻaur și a împru ɻmuturilor d e la
B ɻanca Națion ɻală destinate aco ɻperirii ch eltuie ɻlilor bug etare a ɻnuale, dacă este cazul;
– apro ɻbarea contului g ene ɻral de execuț ɻie a bugetului st ɻatului p entru ex ɻerciț ɻiul fin a ɻnciar
anter ɻior.
Execu ɻția bug ɻetară co ɻnstă în r ealiz ɻarea ven ɻiturilor l a termen ɻele și niv elurile
prev ɻăzute, precum ș i în efectu ɻarea cheltuielilor potrivit d estinațɻiilor st abilite. Dacă
rea ɻlizarea veniturilor bu ɻgetare repre ɻzintă oblig ațɻii minim e, efectu ɻarea cheltuielilor
reprezi ɻntă limit e ma ɻxime, care nu pot fi d e ɻpășit e.
Etapa execuț ɻiei bug etare compo ɻrtă urm ɻătoarele faze:

În realiz ɻarea venit ɻurilor bug etɻare sunt apl ɻicabile următ ɻoarele re ɻguli:
– nici un imp ɻozit, taxă sau alte ob ɻligații de na ɻtura aces ɻtora nu pot fi înc ɻasate dacă nu au
fost stabilite prin l ege;
– list ɻa impozit elor ș i t ɻaxelor, pr ecum ș i a cot ɻelor acestora tre ɻbuie să fie apr ɻobate prin
legea bug ɻetară anu ɻală;
– ina ɻdmisibilit atea perceper ɻii sub oric e tɻitlu s au sub oric e de ɻnumir e de cont ɻribuții d ɻirecte
sau indir e ɻcte, în afara celor st a ɻbilite prin l ege.
Efec ɻtuarea cheltu ɻielilor apro ɻbate prin l ɻegea bug ɻetară anuală, în v e ɻderea
îndeplinirii acți ɻunilor și obi ective ɻlor soci al-econ ɻomic e, presupun e un ansa ɻmblu d e acte și
op ɻerațɻiuni c are cupr ɻind :
– solici ɻtarea și pun e ɻrea la disp ɻoziția ordon ɻatorilor d e credite a fondu ɻrilor bug etare;
– re ɻpartizarea fondu ɻrilor bug etare regi ɻilor autonom e, soci etăț ɻilor com erc ɻiale cu ca ɻpital
de stat și ins ɻti ɻtu ɻiilor public e;
– tran ɻsferuri p entru u ɻn ɻitățile admi ɻnistrativ terito ɻriale, în c azu ɻrile în care ace ɻstea nu își pot
aco ɻperi int e ɻgral cheltui ɻelile din v enitu ɻrile proprii, st abi ɻlite în cond ɻiț ɻiile legii;

14
– utili ɻzarea efectivă a fondu ɻrilor băn ești de către ben ɻeficiarii cr edit ɻelor bug etare.
Cred ɻitele bugetare reprez ɻintă r esurse fin ɻanciare de la bug ɻetul g eneral con ɻsolid at
puse la dispoziți a bene ɻficiarilor d e c ɻredite bugetare în li ɻmita pâ ɻnă la care se poate dec ɻide
de către ac ɻeștia efectuar ɻea de cheltu ɻieli.
Finan ɻțarea de la b ɻugetul de stat prez ɻintă urmă ɻtoarele trăsăt ɻuri caract ɻeristic e:
– ben ɻeficiarii de cr ɻedite bugeta ɻre și scopul p e ɻntru c are sunt aloc ɻate fonduril e buge ɻtare
sunt pr eci ɻzate prin lege;
– fo ɻnduril e bugetare se ac ɻordă b enefic ɻiarilor, d e reg ɻulă, cu titlu g ɻratuit (fără ech ɻivalent
direc ɻt);
– cred ɻitele acorda ɻte de la bugetɻul de stat nu s e ram ɻbursează (b e ɻneficiarii nu su ɻnt oblig ațɻi
să le res ɻtituie) cu anum ɻite ex ɻcepții.
Credit ɻele bu ɻgetare se deschi ɻd în f a ɻvoarea bene ɻficiarilor, în c a ɻdrul un ei proc ɻeduri
speciale care im ɻplică r epart ɻizarea ș ɻi uti ɻlizarea, lor p e baz ɻa docu ɻmentelor î ɻntocmit e de către
ordon a ɻtorii d e cre ɻdite bug ɻetare.
Ordon ɻatorii de cred ɻite bugetare sunt ac ɻele persoane fizice, in ɻvestite cu dr eptul d e a
disp ɻune asupra cr ɻeditelor bug ɻetare, cu respe ɻctarea prevede ɻrilor l egale și în vir ɻtutea fun ɻcției
pe care o dețɻin în condu ɻcerea unei insti ɻtuț ɻii public e.
Proce ɻdura utilizării cr ed ɻitelor bug ɻetare presupun ɻe mai întâi d eschi ɻderea acesto ɻra pe
baza tri ɻmestrialității st ɻabilite de Minist ɻerul Fin ɻanțelor Pu ɻblice, mom ɻent din c are
o ɻrdonatorii d e c ɻredite au po ɻsibilit atea de a ut ɻiliza su ɻmele de bani a ɻlocate. Din acest
m ɻoment se p ɻoate trece la efec ɻtuarea cheltu ɻielilor pu ɻblice pentru c are sau alo ɻcat re ɻsursele
fi ɻnanciare.
O ɻperațiuni sp ɻecifice în u ɻtilizarea credit ɻelor bug etɻare. Proced ɻura de u ɻtilizare a
creditelor bug etare se derulează după o succ esiune logică, înr egistrîndu -se operațiuni
specifice care privesc: angajarea cheltuielilor bug etare, const atarea lich ɻidității lor,
ordon an ɻțarea și pla ɻta (ALOP).
An ɻgajarea pres ɻupun e că din bug et se pot f a ɻce cheltuieli nu ɻmai în limit a credit ɻelor
bugetare apro ɻbate, care sunt lim ɻite maxime.
Lichi da ɻrea este ope ɻrațiunea care con ɻstă în v erificar ɻea dispo ɻnibilităților băn e ɻști pe
capitole de chelt ɻuieli bug etare, pentru a se st ɻabili cu c ert ɻitudin e dacă acestea sunt r eale,
cer ɻte și exigib ɻile.
Ordo ɻnanțarea cheltu ɻielilor bug e ɻtare reprezint ɻă actul adm ɻinistr ativ-financ ɻiar prin
care se disp ɻune plata efectivă a su ɻmelor d e bani cătr e pe ɻrsoane fizice sau ju ɻridice care au
furniz at pro ɻduse, au pre ɻstat servicii sau au exe ɻcutat lu ɻcrări în f av ɻoarea unui b en ɻeficiar de

15
credit bug ɻetar.
P ɻlata constă în vi ɻrarea efectivă a su ɻmei de bani în con ɻtul p ersoanei fi ɻzice sau
juridic e care a f ɻurniz at produs e, au p ɻrestat servic ɻii sau au ex ɻecutat lucrări b enef ɻiciarului d e
cre ɻdit bug etar. Vir a ɻrea sumei dato ɻrate repr ɻezintă mod alɻitatea de stin ɻgere a obl ɻigației în
rapo ɻrt cu su ɻbiectul d e dr ɻept titul ar al creditul ɻui bug etar.
Încheiɻerea exerc ɻițiului bug e ɻtar presupun e în ɻtocmir ea și sup ɻunerea spre ap ɻrobare, a
unei taxe ce cuprind e con ɻtul anual de exec ɻuție bugetară, cu p ɻrivire la modul d e rea ɻlizare al
venitu ɻrilor ș i la efectua ɻrea chelt ɻuielilor p entru anul bug ɻetar expirat.
Con ɻtul anual de exec ɻuție a bugetɻului d e stat este ela ɻborat de către Minis ɻterul
Finanțelor Pu ɻblice pe baza dăr ɻilor d e seamă con ɻtabile prezen ɻtate de ordon ɻatorii princip ali
de cred ɻite bugetare, a con ɻturilor privind execuț ɻia de casă a bug ɻetului d e stat, precu ɻm și în
u ɻrma verifică ɻrilor și analiz ɻelor pe care acest m ɻinister este da ɻtor să l e efe ɻctueze.

16
CAPITOLUL 2. COMPON ENȚA BUG ETULUI D E STAT

2.1. V ENITURIL E BUG ETULUI D E STAT
Buge ɻtul de stat este o cate ɻgorie funda ɻmentală a științ ɻei finanțelor la ɻdefinirea căr ɻeia
concură o a ɻbordarea juridică și alta ec ɻonomică.
ɻSub aspect ju ɻridic bu ɻgetul repre ɻzintă un act pri ɻn care sunt pr ɻevăzut e și ɻautoriz ate
venit ɻurile și ch eltu ɻielile anuale ale sta ɻtului. Bug etul de ɻ stat prevede ș ɻi autoriz ează, aș ɻadar,
în formă ɻlegislativă ch eltuie ɻlile și resurse ɻle public e. Aceast ɻă abordarea ev ɻidențiază
necesitatɻea aprobării l e ɻgislative, par ɻlamentare a indic a ɻtorilor bug etari. Fii ɻnd un docum ent
ce nec ɻesită autoriz area pr ɻealabilă a puterii legisl ɻative, bug etul d ɻe stat are cara ɻcter
oblig atoriu.
În teo ɻria economică mo ɻdernă bug etul de st ɻat este consid era ɻt o variabilă es ɻențială în
determin ɻarea produsului i ɻntern brut și a gradul ɻui de folosir e a resur ɻselor. În ac ɻest cont ext,
po ɻlitica bugetar ɻă naște multipl e d ɻivergențe, iar efectele sa ɻle sunt c elɻ mai ad ɻesea
contr adic ɻtorii.
Un anumit ɻnivel al produsul ɻui int ern brut ɻ și mă ɻsura în c ɻare acestea este repartiza ɻt
între f ɻormarea brută d e c ɻapital și consum d e ɻtermină nivelul i ɻndicatorilor bug etari și
constitui ɻe baza ev ɻoluției favorabile sau nefa ɻvorabile a resurselor în ɻ viitor.
În esenț ɻă, din p erspectiva a ɻbordării econ ɻomic e, bug etul d e st ɻat este definit c a un ɻ
ansamblu d e relɻații econ ɻomico -sociale în f ɻormă bănească ɻce iau naștere ɻ în proc esul
r ɻepartiției produsului int ern b ɻrut, în conformit ate cu ɻ obiectivele politicii ɻ guvernament ɻale.
În econ ɻomiil e moderne bu ɻgetul nu m ai reprezint ɻă doar un sim ɻplu docum ent ɻ în care
se îns ɻcriu v enituril e și cheltuielɻile aprobate ale ɻ statului p entru o p er ɻio ɻadă de 12 luni, ci est ɻe
un adevărat plan finan ɻciar la nivel macroec ɻonomic.
Bug ɻetul d e stat constitui ɻe un instrum ent de ɻ previziun e atât p e term ɻen scurt, c a
urmare a ɻdimensionării v eniturilor ɻși ch eltuielilor p e o ɻ perioadă de un an, cât și p ɻe termen
mediu, prin elaborar ɻea bugetelor progr am ɻ, în sp ecial pentru ch ɻeltuielile de iɻnvestiții.
Bu ɻgetul economic ɻeste doar un instrum en ɻt cu ajutorul cărui ɻa Guvernul s e
inform ɻează asupra situației e ɻconomico -financiare a țării. Acest i ɻnstrum ent nu are ɻ caracter
de lege și nu s e subs ɻtituie bugetului d ɻe stat. Volumul și struc ɻtura veniturilor și ch e ɻltuielilor
buge ɻtare diferă de la u ɻn stat la altul în funcți e de ɻnivelul d e dezvoltare eco ɻnomică a țării
respective, de cond ɻițiile sociale și politic e ɻ interne, precu ɻm și d e conjunctu ɻra interna ɻțională.

17
Ven ɻituril e și cheltuielile public e ɻnu reprezintă do ar ɻ simpli indic atori ai bu ɻgetului d e
stat, ci înd eplinesc rolul unor pârghii fin ɻanciare prin int er ɻmediul căror a puterea pu ɻblică
stimul ează ɻsau frân ează acti ɻvități și comport ɻamente econom ɻice, precum și c ɻategorii soci a ɻl
– profesionale, în ɻ funcți e de inter ɻesele sale dire ɻcte.
La nivelul f ɻiecărui st at se elaborează ɻmai mult e categorii d e bu ɻgetɻe corelate între
ele care alcătui ɻesc un sist em. Sist ɻemul bug etar est ɻe diferențiat în funcți e de structur a
organizatori ɻcă a fiecărei țări.
Repa ɻrtizarea venituri ɻlor și ch eltuie ɻlilor într e verigile sistem ɻului bug etar în fi eca ɻre
stat se realɻizează în fun ɻcție de ɻmodul în c are au fost d elimi ɻtate atribuțiil e, comp e ɻtențele
între pu ɻterea public ɻă centrală și c ea ɻlocală, p e ɻbaza principiilor au ɻtonomi ei și
descent ɻralizării.
D ɻe regulă v en ɻiturile cele mai im ɻportante și princip ɻalele categorii d e ch ɻeltuieli fac
obie ɻctul bug etelor ɻcentrale, în ti ɻmp c e în bug etele loc ɻale se înscriu v e ɻnituril e și ch eltui ɻelile
de import a ɻnță m ai mi ɻcă.
În Rom ɻânia nevoile de r ɻesurse la ni ɻvelul societății și p ɻosibilitățil e de ɻacoperire a
acestor n evoi ɻ sunt r eflecta ɻte în bug etul gen ɻeral consolid at.
Leg ɻea privind fin ɻan ɻțele public e preciz ɻează faptul că r es ɻursele financiare p ɻublic e se
gestion e ɻază printr -un sis ɻtem unit ar de bugete care ɻ cuprind e:
1) Bugetɻul de stat,
2) B ɻugetul asigură ɻrilor soci a ɻle de stat;
3) Bug ɻetele locale;
4) Bu ɻgetele fondur ɻilor sp eciale extrab ɻugetare;
5) Buge ɻtul tr ezore ɻriei statu ɻlui;
6) Buge ɻtul instituțiilor pu ɻblice autono ɻme;
7) Buge ɻtele instituț ɻiilor public e fina ɻnțate integral sau p ɻarțial din bug etul d e stat,
bug ɻetul asigurărilor ɻsociale de stat sau b ɻugetele local ɻdupă c az;
8) Buge ɻtele instituțiilor p ɻublic e finanța ɻte integral din v e ɻnituril e proprii;
9) Buge ɻtul fondurilor pro ɻvenite din cr edit ɻe externe con ɻtractate sau garantarea de
sta ɻt și a căror r a ɻmburs are, dobâ ɻnzii și alte c ɻosturi s e aco ɻperă din fonduri pu ɻblice;
10) Bugetul fond ɻurilor externe nera ɻmburs abile.
Îns ɻcrierea veniturilor ɻîn bug etul de stat ɻse realizează pe ɻsurse de proven ɻiență.
Bugetul ɻ general consolid ɻat reflectă t ɻoate venituril e ș ɻi cheltuielile si ɻstemului bug etar
cumul a ɻte la nivel național și e ɻvidențiază dim ensiun ɻea efortului fin an ɻciar public p entru ɻ anul
respectiv, d ar și s ɻtarea de echilibru s au dez ɻechilibru du ɻpă caz.

18
Rol ɻul bug etului g e ɻneral consolid at este pus ɻîn evidență d e m ɻodalitățil e de
exercitare a func ɻțiilor fin anțelor public e ɻ. Bug etul r e ɻprezintă așadar nu do ar un t abl ɻou
si ɻntetic în c are se îns ɻcriu și prin c are se co ɻmpară venitu ɻrile și ch eltuielɻile statul ɻui ci rolul
său este m ɻult m ai compl ɻex.
Puner ɻea în aplicare a p ɻrevederilor bug e ɻtului d e stat apr ɻobat se realizează prin
inter ɻmediul proc esului d e exec ɻuție bugetară. Acesta are loc d ɻe-a lungul într eg ɻului an
financiar și s em ɻnifică autoriz area guve ɻrnului d e a rea ɻliza venituri și ɻde a efectua cheltu ɻieli.
Înt ɻocmir ea bugetului și r es ɻpectarea cifrelor îns ɻcrise impun e an ɻumite restricții
li ɻbertății fin anciare a exe ɻcutivului și p en ɻtru administr atorii fondurilo ɻr public e, pe baza
oblig ativi ɻtății r ealizării v en ɻiturilor și a efectuă ɻrii ch eltuielilor aprobate.
În general, se consid eră că niv elɻul veniturilor înscri ɻse în bug et reprez ɻintă o s arcină
min ɻimă d e realizat (cu ɻexcepția veniturilor ɻ din împrumuturi ɻcare nu sunt oblig atorii ɻ de
contr a ɻctat la nivelul pr evăzut), i ɻar cheltuielile re ɻprezintă s arcini m ax ɻime ce pot fi efec ɻtuate
și num ai pe destinați ɻile aprobate. ɻ
De ɻoarece probl ematica execu ɻției bug etare e ɻste unul dintr e ɻsubiectele cele mai
sensibil e ale știi ɻnței finanțelor, lit eratɻura de specialitate consac ɻră puțin e pagini d ez ɻbaterii
ei. În r eali ɻtate, execuția buge ɻtară este o ches ɻtiune de natură ad ɻministr ativă, nu d ecizi ɻonală,
motiv p entr ɻu care teoria m ɻodernă a bugetɻului public pun e u ɻn accent tot m aiɻ mare pe
eficiența ɻ gestionării s ervici ɻilor public e, fără ɻa abandon a ideea ɻ clasică a reali ɻzării bug e ɻtului
la un co ɻst cât m ai redus.
Venituril e mo ɻbilizate la nivelɻul bug etului in ɻclud:
A. VENIT ɻURI ( I+II+III+IV)
I. VE ɻNITURI CUR ENTE
1. Ve ɻnituri fisc ale din c are:
– impozit p e prof ɻit;
– alɻte impozit e pe v ɻenit, profit și c ɻâștiguri din c apital de la p ɻersoane juridic e;
– iɻmpozit p e ven ɻit;
– cot ɻe și sum e defalc ɻate din impozitul p ɻe venit;
– alɻte impozit e pe ven ɻit, profit și câștigu ɻri din c apital;
– imp ɻozit p e salarii;
– im ɻpozit e și taxe de prop ɻrietate;
– im ɻpozit e și taxe pe bunu ɻri și s ervicii din ɻcare: tax ɻa pe valoare adă ɻugată, su ɻme
defalcate di ɻn taxa pe valoar ɻe adăug ată, alɻte impozit e și taxe gen ɻerale pe bunuri și
se ɻrvicii, acc ɻize, ta ɻxe pe utiliz area b ɻunurilor, autori ɻzarea utilizării bun ɻurilor s au pe

19
desfășur ar ɻea de activită ɻți, im ɻpozit p e com ɻerț ɻul exterior și tr anza ɻcțiile
intern ɻaționale, alte imp ɻozite și taxe fi ɻscale.
2. Cont ɻribuții d e asigu ɻrări soci ale: contribu ɻțiile angajato ɻrilor și contribuți ɻile angajațilo ɻr;
3. Venit ɻuri n efiscale: venituri din propri e ɻtate și vânz ɻări de bunur ɻi și servicii ɻ.
II. V ENI ɻTURI DIN C AP ɻITAL
III. OP ɻERAȚIUNI FIN A ɻNCIARE
Înc ɻasări din r amb ɻursarea împrumu ɻturilor acordate.
IV. SUM ɻE PRIMIT E DE ɻ LA U.E. ÎN CON ɻTUL PLĂȚIL ɻOR EF ɻECTU ATE
V. SU ɻME ÎN CURS D E DIS ɻTRIBUIR E
Indif er ɻent de natura lor, r e ɻsursele financiare publ ɻice sunt insufici ente în rap ɻort cu
cheltuie ɻlile public e.
Satisface ɻrea nec ɻesităților d e res ɻurse fin ɻanciare pub ɻlice este influ en ɻțɻată de o serie de
fa ɻc ɻtori:
– factorii econo ɻmici – imprimă ɻo din amică a pr ɻodusului int ern ɻbrut, c are este sursa
venitur ɻilor d erivate, lu ɻcru c e determ ɻină o m ajorar ɻe sau o imp ɻrimare a bazei de
imp ɻunere, având efe ɻcte directe asu ɻpra veniturilor pub ɻlice derivate, ɻrezultate din
impoz ɻite, taxe și ɻcontribuții;
– ɻfactorii soci ali – determină g ɻradul în c are sta ɻtul, prin pr acticar ɻea de pre ɻlevări fisc ale
oblig ɻatorii distr ɻibuie resursele financia ɻre între mem ɻbrii soci etɻăților în scopul as ɻigurării
serviciilor d ɻe educație, sănăt ɻate sau asig ɻurare socia ɻlă;
– fɻactorii d e ɻmogr afici – prin ɻsporul d emogr ɻafic și structur a ɻ popul ați ɻei, implică anumite
mod ɻificări din punct d e v ɻedere al num ɻărului și tipuri ɻlor d e plăti ɻtori, im ɻpozit e, taxe și
co ɻntribuții;
– fact ɻorii mon etari – pr ɻin masa monetɻară, cr ed ɻit și dobâ ɻndă infl ɻuențează prin int er ɻmediul
p ɻrețurilor în s ensul că cr eș ɻterea sau descr ɻeșterea prețuri ɻlor accen ɻtuează sporir ea
res ɻurselor din pr elɻevări fisc ale;
– ɻfactorii politici – își m ɻanifestă infl ɻuența asupra ven ɻiturilor pub ɻlice prin int ɻermediul
politicilor econom ɻice, în m aterie de iɻmpun ere fis ɻcală prin pol ɻitica apli ɻcată de for ɻțele
aflate la p ɻutere;
– facto ɻrii fin anciari – au o infl ɻuență dir ectă as ɻupra resurselor fin ɻanciare, prin mărim ɻea
cheltuielilor pub ɻlice, prin cr eșterea sau des ɻcreșterea cheltu ɻielilor, lucru c e permite
ma ɻjorarea sau scăd ɻerea nivelului pr elɻevărilor fisc ɻale.

20
2.2. CH ELTUI ELILE BUG ETULUI D E STAT
Preze ɻnța statului în econo ɻmie este pu ɻternic l egată de im ɻportanța interven ɻției
b ɻugetare care se realiz ɻează prin int erm ɻediul ch eltui ɻelilor pu ɻblice. Ch eltui ɻelile pu ɻblice
matɻerializează func ɻția de repa ɻrtiție a finanț ɻelor public, prin ɻintermediul ɻcăreia are loc
redist ɻribuir ea resurse ɻlor bă ɻnești cătr e difer ɻite obie ɻctive sociale sau econo ɻmice, scopul
acesto ɻra fiind să asig ɻure colectivită ɻții naționale cond ɻiții d e sec ɻuritate, de libertɻate și de
jus ɻtiție socială sufi e ɻciente pentru a permite ɻ cetățenil ɻor să -și urmăr ɻească sco ɻpuril e.
(Hara ɻlambie, 20 ɻ13)
O p ɻolitică bug etară ef ɻicientă impl ɻică col ectarea r ɻesurselor din econ ɻomie în mod
ad ɻecvat și utiliz ɻarea acestor r es ɻurse în mod r esp ɻonsabil, în v ederea transp ɻunerii în pr actică
a obiecti ɻvelor st abilite în pro ɻgramul d e guve ɻrnare.
Deciziil ɻe guvernului cu pri ɻvire la aloca ɻrea și ch eltuire ɻa resurselo ɻr financ ɻiare au
imp ɻact dir ect asupra ɻ bunăstăr ɻii cetățen ɻilor, însă priori ɻtizarea greșită, abuziv ɻă și g estio ɻnarea
iɻncorectă a fond ɻurilor public e ɻpoate conduc e la scă ɻderea eficie ɻnței și efi ɻcacității
in ɻtervenției sta ɻtului în proc esu ɻl de redresa ɻre a eco ɻnomi ei și reduc ɻere a sărăci ɻei pop ɻulației.
Fonduril ɻe pu ɻblice trebuie să fi e repart ɻizate în mod e ɻchitabil, p entru a sa ɻtisface
inte ɻresele și nevo ɻile persoa ɻnelor cu situ ație fina ɻnciară ɻprecară.
Prin ɻ cheltuieli pu ɻblice se înțelege ɻ totalitatea mijloa ɻcelor prin c are p ɻoliticil e public e
sunt ɻ traduse în pra ɻctică.
Chelt ɻuielile public e urm ɻăresc utiliz ɻarea acestor r ɻesurse pe ɻntru fin anțarea
progr a ɻmelor soci ale, econo ɻmice, admini ɻstrative derulate ɻde către ex ɻecutiv în c adrul
sectorulu i public.
Autori ɻtățile pu ɻblice folos esc sum ele ɻ mobiliz ate la si ɻstemul unit ar de bug ɻete pentru
ac ɻhiziți a de bun ɻuri și s ervicii d e la opera ɻtorii economici n ec ɻesare derulării acti ɻvității
instituții ɻlor public e, punâ ɻnd totod ată la di ɻspoziți a cetăț ɻenilor anum ɻite servicii d e int ɻeres
general la un pr eț ma ɻi mic d ecât c el al p ɻieței sau în mod gr a ɻtuit, prin int e ɻrmediul
cheltui ɻelilor public e statɻul acțion ează atât în sf e ɻra consumului d ar și ɻal producți ei.
Extind er ɻea rolului econ ɻomic și soci ɻal al statului în ec ɻonomi e se conc ɻretizează, în
ceea ce priveș ɻte finanțele public e ɻ, printr -o creșt ɻere semnific atɻivă a cheltuielilo ɻr public e,
prin r ecurge ɻrea sistematic ɻă la creditul pu ɻblic și printr -o e ɻxtind ere a a ɻmplorii și rolulu ɻi
prelev ɻărilor obli ɻgatorii.
C ɻheltuielile public e reprezintă ansamblul sum e ɻlor alocate de bugetul pu ɻblic p entru
nevoile eco ɻnomico -sociale la nive ɻl loc al și c entral pe ɻ perioada unui an ɻ bugetar. Ele
exp ɻrimă efortul fin an ɻciar public în v eder ɻea transpun erii în f ap ɻt a prevede ɻrilor bug etare.

21
Cheltu ɻielile public e ex ɻprimă r elații economic ɻo-sociale în formă ɻbănească c are se
manife ɻstă într e stat, pe de o ɻ parte, și p ersoane ɻle fizice și j ɻuridic e, pe de alt ɻă parte, cu oc azia
utilizării și r e ɻpartizării r esu ɻrselor fin anc ɻiare ale statul ɻui, în scopul înd ep ɻlinirii fun ɻcțiilor
acest ɻuia.
Mări ɻmea cheltui ɻelilor public e di ɻferă de la o țară la ɻalta și de la o pe ɻrioadă la alta,
st ɻructur a acestora fii ɻnd put ernic i nflu ɻențată de obie ɻctivele stabi ɻlite de către pute ɻrea
exec ɻutivă. Prin int ɻermediul acest ɻora , statul aco ɻperă necesi ɻtățile public e de bu ɻnuri și d e
se ɻrvicii în v ederea fun ɻcționării institu ɻțiilor public e. Ace ɻstea reflectă op ɻțiunil e politic e ale
sta ɻtului , ele repreze ɻntând costuri ale ac ɻestor politi ɻci.
Conț ɻinutul economic al ch elt ɻuielilor public e se află în strâ ɻnsă l egă ɻtură cu
des ɻtinația lor, acestea repreze ɻntând fi e un co ɻnsum d ef ɻinitiv d e prod ɻus int ern brut
(ch ɻeltuielile cu funcți ɻonarea apara ɻtului d e stat, dobâ ɻnzile și comis ɻioanele la împr ɻumuturil e
de stat), fie ɻun avans de prod ɻus int ern brut ( ɻinvestițiil e e ɻfectuate de stat pentru d ezvo ɻltarea
și mod erniz ɻarea patrimoni ɻului public). Ch eltuieli ɻle public e îngl ɻobează:
1) Ch eltuielɻile public e efect ɻuate de administ ɻrațiile public e cen ɻtrale de stat, din
fonduril e bug ɻetare și extrabugeta ɻre, care pot fi p a ɻrticul arizate după sur ɻsa de finanțare în:
– Cheltui ɻeli fin anțate din ɻugetul d e stat (bug etɻul central de stat, în ɻcazul st ɻatelor
federa ɻtive);
– Ch ɻeltuieli fin anțate din b ɻugetul asigurăr ɻilor soci ale de st ɻat;
– Cheltuieli fin ɻanțate din fond ɻuri sp eciale ɻ (bugetare și ɻextrabugetare).
2) Ch eltuie ɻlile finanțate din fo ɻnduril e consti tɻuite la nivelul col ec ɻtivităților loc ale
(ale ɻ unităților admi ɻnistrativ-teritor ɻiale).
Chelɻtuielile public e ɻ pot fi structur ate îɻn funcți e de surs ɻa de finan ɻțare:
1. Ch elɻtuieli bug etare, f ɻinanțate din b ɻugetul de stat, d ɻin bugetul as ɻigurărilor soci ale
de stat, din b ɻugetele localɻe/ intermediare ɻ sau din bug ɻetele instituțiilo ɻr public e au ɻtonom e în
limit ele și potriv ɻit destinațiil ɻor stabilite prin b ɻugetul respec ɻtiv. Aceste ɻa reprezi ɻntă alocăril e
de mijl ɻoace bănești pe ɻntru r ealizarea func ɻțiilor autoritățilo ɻr/ instituțiilor bug e ɻtare, precum
și a altor ɻ angajamente ale st ɻatului, pr evăzut ɻe de legisl ɻație și alte acte norm ati ɻve.
Cheltui ɻelile bugetare ɻinclud :
– Ch ɻeltuielile cu ɻrente, care au ca destinați ɻe impleme ɻntarea prog ɻrame ɻlor d e ch ɻeltuieli ale
autorită ɻților/ institu ɻțiilor;
– Ch ɻeltuielile de capi ɻtal, destinate fo ɻrmării activelor ɻfixe;
– Tra ɻnsfe ɻruri cătr e alte ɻ bugete.
2. Ch e ɻltuielile finanța ɻte din fonduri cu ɻdestinație spe ɻcială;

22
3. Ch eltu ɻielile extrabu ɻgetare, finanț ɻate din r es ɻurse financiare nein ɻcluse în bug etele
adm ɻinistr ațiilor/ instituț ɻiilor pu ɻblice;
4. C ɻheltuielile efec ɻtuate din bug etul ɻTrezoreriei publ ɻice.
Din ace ɻst conținut r ezult ɻă evident d e ɻosebirea între che ɻltuielile public e și
c ɻheltuielile buge ɻtare:
– S ɻfera cheltu ɻielilor public e o incl ɻude pe cea a c ɻheltuielilor bu ɻgetare, în s ensul că,
cheltuie ɻlile public e in ɻclud nu num ai chelt ɻuielile efectu ɻate din bug etul de stat, bu ɻgetele
locale și bug e ɻtul asigur ɻărilor soci ale de statɻ dar și p e ɻcele ce au ca sursă ɻde provenienț ɻă
fonduril e ex ɻtrabugetare (venit ɻurile pro ɻprii obținut e de instituț ɻiile pu ɻblice).
– Che ɻltuielile bugetare se efec ɻtuează pe b ɻaza creditelor b ɻugetare, în timp c e chelɻtuielile
public e se efec ɻtuează și p e ɻbaza altor surs e fi ɻnanciare decât cr edite ɻle bugetare. Acea ɻsta
înseamnă că af ɻectarea fon ɻdurilor s e realize ɻază în l ɻimita ap ɻrobată de Parla ɻment sau de
către a ɻutorit atea inter ɻmediară/ loc ală inv es ɻtită d e acesta pen ɻtru a aproba bug ɻetele.
Volum ɻul acestora se obțin e ɻprin însum a ɻrea cheltuielilo ɻr aferente bugetu ɻlui g eneral
conso ɻlidat.
Venitu ɻrile și ch elt ɻuielile se grupe ɻază în bug et pe ba ɻza clasificațɻiei bug etare.
Venituril e su ɻnt structur ate pe ca ɻpitole și sub ɻcapitole, iar chelt ɻuielile pe părți, c apitole,
subc ɻapitole, titlur ɻi, articol e, prec ɻum și alin ɻeate, după c az.
Repar ɻtizarea sumelor mo ɻbilizate la buget nu s e ɻ poate realiza ɻîn mod eficient în
lips ɻa unei grupări a c ɻheltuielilor, în f ɻuncți e de obiect ɻivele urmărit e ɻ și natura lo ɻr.
Mar ɻea diversitate a cheltuie ɻlilor public e a f ɻăcut n ecesară introd ɻucerea unor crit erii
pentru ɻstructur area lor, în ɻvederea analɻizei evoluți ei în tim ɻp a pon ɻderilor acordate
diverse ɻlor categorii d e ch ɻeltuieli public e.
Di ɻmension a ɻrea cheltuielil ɻor public e cât și dis ɻtribuir ea lor în funcți e de necesită ɻțile
beneficiari ɻlor pr esupun e cuno așt ɻerea criteriilor d e clasifi ɻcare ale ace ɻstora, grup area lor
făcân ɻdu-se în funcți e de insti ɻtuțiil e respons abile de gestion a ɻrea lor, n atura ɻ acestora,
mom entul efectuăr ɻii lor pr ecum și d estin ɻațiile aprobate prin bug ɻet.
Clasific ɻarea cheltuielilor public ɻe oferă org anelor d eci ɻzionale un c adru ɻnorm ativ
atât pen ɻtru proc esul d ecizvion al privind politic ɻile cât și p entru asu ɻmarea răspund erii.
Clasifi ɻcarea cheltuielilor este impo ɻtantă p entru form ɻularea politi ɻcilor și măsur area
alo ɻcării r esurselor într e sect ɻoare, pentru asigu ɻrarea respectării autoriz a ɻțiilor l egislative,
p ɻentru tr ecerea în revi ɻstă a politic ɻilor și analiza perform anț ɻei și p entru adm ɻinistr area
zilnică a bug ɻetului.

23
În analiza st ɻructurii ch eltuielilor pub ɻlice se folos esc m ai m ɻulte clasific ɻații.
Princip ɻalele criterii de clasificație ɻ operațională ɻ sunt:
Clasificația ɻ administr ativă g ɻrupează ch eltuielile public e în fun ɻcție de institu ɻțiile
prin c are se ef ɻectuează aces ɻtea: minist er, depart ɻament, jud eț etc. Util ɻizarea acestei
clas ɻificații realizează o r epart ɻizare a cheltuielil ɻor pe o structură ex ɻistent, ceea ce permite
iden ɻtificarea respons abil ɻităților pri ɻvind administr area acestora. A ɻceasta grupează
cheltuielile pe ordo ɻnatori d e credite, con ɻducând astfel la cvreșterea transpa ɻrenței și
resp ɻonsabilității în ch e ɻltuirea banilor pub ɻlici. Ordon atorii d e cr ɻedite au oblig ația de a
utiliz a alo ɻcațiile bugetare n ɻumai în limit a ɻprevederilor și d estin ɻațiilor aprobate, p ɻentru
cheltuieli le ɻgate de activit atea insti ɻtuțiilo r public e cu re ɻspectarea dispozițiilo ɻr legat.
Clasific ɻația economică gr ɻupează ch eltuielil ɻe public e după ɻnatura și efectul lor
economic, of ɻerind o im agine ed ɻificatoare asupra im ɻportanței acordate de căt ɻre stat formării
brute de c ɻapital. Astfel, pot ɻrivit acestei cla ɻsificații deosebi ɻm următo arele ɻcategorii d e
che ɻltuieli pu ɻblice:
 Du ɻpă natura ch ɻeltuielii:
a) Ch ɻeltuieli cur ente sau de ɻfuncțion are, respect ɻiv cele efe ɻctuate pentru bun a
funcț ɻionare a instituțiil ɻor public e, reprezentâ ɻnd consu ɻmuri d efini ɻtive și care
an ɻual trebuie reînn ɻoite (cheltuieli de person ɻal, cheltuieli cu bu ɻnuri și s ervicii,
dobâ ɻnzi, tr ansf ɻeruri);
b) C ɻheltuieli de capita ɻl, numit e și de in ɻvestiții, au în v e ɻdere dezvol ɻtarea și
moderni ɻzarea patrimoniu ɻlui public (ch elt ɻuielile cu active ɻle financ ɻiare și
nefi ɻnanciare);
 D ɻupă tipul d e cheltu ɻieli
a) C ɻheltuieli privind bun ɻurile și serviciil ɻe public e, care pres ɻupun existența unei
c ɻontraprestații;
b) ɻCheltuieli de transfer, care ɻ nu pr esupun contr a ɻprestație; ele reprezintă tr ece ɻrea
unor sum e de ɻ bani de la buget la ɻdispoziți a unor ɻ persoane fi ɻzice sau j ɻuridic e.
State ɻle puternic indust ɻrializate alocă o ɻmare parte din fon ɻduril e mobiliz ɻate în
vederea mod ɻernizării inf ɻrastructurii, d ezvoltă rii tehno ɻlogic e cu efe ɻcte pozitiv e asu ɻpra
gradului d e oc ɻupare a forței de mun ɻcă și a nivelul ɻui de trai.
Clasificația funcțion ală presupu ɻne gruparea chelt ɻuielilor după d estinația lor pentru
a ev ɻalua alocarea fonduril ɻor public e unor activi ɻtăți s au obi ecti ɻve care de ɻfinesc nece ɻsitățil e
public e. Repa ɻrtizarea resur ɻselor fin anci ɻare public e pe dom ɻenii d e a ɻctivit ate ref ɻlect

24
obiectivele fina ɻnciare ale sta ɻtului. B eneficiar ɻii acestor fondu ɻri sunt r eprez ɻentați de
ordon ato ɻrii princip ali de credit ɻe bugetare.
Clasific ɻația financiară are în veder ɻe mom entul în c ɻare este efectuată ch ɻeltuiala și
modul în ɻcare sunt afectate resu ɻrsele financiare pub ɻlice:
a) ɻCheltuieli definitiv e, care se fin ɻalizează prin plăți ɻavând sc aden ɻțe certe ce v ɻizează
realizar ɻea unui anumit obi ec ɻtiv (ch eltuieli de ɻpersonal, ch eltuie ɻli cu bunuri și
se ɻrvicii, dobânzi, tr an ɻsferuri, inv estiții ɻ etc);
b) Cheltuieli ɻ tempor ar ɻe, reprezentând op erați ɻuni d e trezorerie, reflectate ɻîn conturi
special, vi ɻzând r am ɻbursarea unor împrum ɻuturi public e sau re ɻgularizarea unor
avan ɻsuri;
c) Ch ɻeltuieli virtu ale, reprezen ɻtând acele cheltuieli e ɻfectuate numai în con ɻdițiil e
pr ɻoduc erii unor evenime ɻnte neprevăzut e: garanții d e ɻ stat (statul v a su ɻporta aceste
cheltui ɻeli num ai în măsur a ɻîn c are cel ga ɻrantat nu înd ep ɻlinește oblig ɻațiile
contr a ɻctuale.
În f ɻuncți e de rolul lor în vi ața econ ɻomică, disti ɻngem:
d) Chelt ɻuieli reale sau nega ɻtive ce exprimă consum ɻul definitiv e de PIB, m aterialɻizate
în ch elt ɻuieli cu ordin ea pu ɻblică și apărarea națio ɻnală, cele admi ɻnistrative, soc ɻiale
etc. ;
e) Che ɻltuieli economic e sau po ɻzitive destinate spo ɻririi avuției națio ɻnale ( dezvolt area
și mod ernizare ɻa infrastructur ɻii) ɻ
Clasificaț ɻia ONU grupează ch eltuie ɻlile public e utilizân ɻd clasificația funcțio ɻnală și
econom ɻică. Aceasta vize ɻază serviciil e public ɻe generale, apăr ɻarea, sănăt atea, ac ɻțiunil e
economic e, serviciil e co ɻmunale, alte che ɻltuieli.
ɻ Clas ɻificația economică O.N.U. a cheltuielilor ɻpublice cuprind e c ɻheltuielile care
reprezint ɻă un consum d efinitiv ɻ de venit n ațional (dobâ ɻnzi, comis ɻioane aferente datɻoriei
pu ɻblice, rambur ɻsări d e credite, ɻsubv enții d e ɻ exploatare și t ɻransferuri, s alarii, ɻ achi ɻziții d e
bunuri s au se ɻrvicii). Aceasta este ut ɻilă p entru ɻanaliza bugetului ɻ și st abilirea ɻ poziț ɻiei
macro ɻfiscale. În Rom ɻânia, înscri erea c ɻheltuielilor în bug e ɻt se realizea ɻză nu n ɻumai în
func ɻție de un anumit crit e ɻriu, ci și d e un mix ɻ al aces ɻtora.

2.3. DEFICITUL BUG ETAR
Ca și fo ɻrmă a dezechilibrului ɻ bugetar, def ɻicitul bug etar este ex ɻpresia necorelării s au
decala ɻjului dintr e flux ɻurile de intra ɻre și cele de ɻieșire la/de la fon ɻduril e bugetɻare, ca și
dimensiu ɻne a resurselor v e ɻhicul ate. El se concr etiz ɻează pr in sol ɻdul n ega ɻtiv dintr e su ɻma

25
ven ɻiturilor obișn ɻuite sau c ɻurente, mai m ɻici, și c ea a cheltu ɻielilor pub ɻlice de aco ɻperit pe
sea ɻma acestora, ma ɻi mari.
C ɻu privir e la ɻ cauzele deficite ɻlor bug etare ɻ ale Români ei ac ɻestea se reg ɻăsesc în
princ ɻipal în evoluți a nefav ɻorabilă a econo ɻmiei reale, ref ɻlectată în evoluți ɻa PIB, c a b ɻază a
pr ɻelevărilor fisc ale.
Scă ɻderilor anuale repetɻate și de mare amplo are ale PIB l e-au ɻ corespuns r educerea
consi ɻderabilă a venitu ɻrilor bug etare în m ɻărimea re ɻală și conc ɻomitent adâ ɻncirea def ɻicitului
bu ɻgetar, așa cum s -a înt ɻâmpl at în anii 1 ɻ990-1996 și a ɻpoi în 1 ɻ997-20 ɻ02. Dimpo ɻtrivă,
perioa ɻdelor d e creștere în m ɻărime reală a PI ɻB le-au cor espuns și c ɻreșteri ale veniturilor
b ɻugetare, creându -se ast ɻfel condi țiile re ɻducerii deficitulu ɻi bug etar, așa cum s -a întâmp ɻlat în
anii 2003 -2 ɻ007 și 2008 – ɻ2015.
În ved ɻerea finanțării d eficitului bu ɻgetului d e stat, au fost și ɻ sunt admis e în ɻRomâni a
prin l e ɻgislația în vigo are do ɻuă surs e princip ale, și anu ɻme dispon ibilită ɻțile trezore ɻriei și
împr ɻumuturil e de stat interne ɻ și externe.
În c ɻondițiil e în care economi a națională evoluează gr ɻeu, fără p e ɻrspectivă d e a
ajunge la o co ɻnstantă, fi e ea și d ɻe nivel foarte scăzut, p ɻentru a face față ceri ɻnțelor din c e ɻîn
ce mai mari în exe ɻcuția bugetară, se ac ɻumul ează datorie publică ɻ internă.

26
CAPITOLUL 3. ANALIZA BUG ETULUI D E STAT AL ROMÂNI EI

În cadrul acestui c apitol am realizat o analiză a bugetului d e stat al Români ei prin
prism a evoluți ei veniturilor, ch eltuielilor și a deficitului bug etar.
3.1. COMPON ENȚA VENITURILOR D E STAT
Consti ɻtuirea venituri ɻlor bug etare se f ɻace ținând s eam ɻa de impozit ele, ta ɻxele,
co ɻntribuțiil e și toate ɻcelelalte vărsămint e prelev ɻate de la pers ɻoanele fizice și/sau juridic e. ɻ
Astfel, venituril e men ɻționate în bug etul de st ɻat cuprind v enitur ɻile curente (fiscale și
nefiscalɻe), venituril e din c ɻapital și înc asăril ɻe din r amburs ɻarea împru ɻmuturilor acordate ɻ
dipă cum r ezultă din figur a de mai jos:

Figur a 3.1. Com ɻponentele veni ɻturilor bu ɻgetare
Sursă – creat de autor p e baza literaturii d e specialitate

În categ ɻoria veniturilor b ɻugetare confor ɻm clasificației bug etare și a Cod ɻului Fisc al
întâl ɻnim v enitu ɻrile fiscale care c ɻuprind impozit e d ɻirecte și impo ɻzite indir ecte, prec ɻum
impozi ɻtul p e profit, impozit ɻul pe salarii și p e v ɻenit, impozit e și t ɻaxe pe prop ɻrietate, alte
impozit ɻe directe, co ɻntribuțiil e pentru p e ɻnsia suplim entară și p entru p ersoan ɻele cu hand ɻicap,
taxa pe v ɻaloare adăug ɻată, acciz ɻele, taxele v ɻamale și alte impoz ɻite indir e ɻcte – f ɻigura 3.2.

Total venituri
bugetare
Venituri curente
Venituri de capital
Încasări din
rambursarea
împrumuturilor
acordate

27

Figur a 3.2. Compon ent ɻele veniturilor cu ɻrente – fi ɻscale
Sursă – creat de autor p e baza literaturii d e specialitate

Potrivit acelorași regle ɻmentări în vigo are, în c a ɻtegoria veniturilor bug ɻetare
înt ɻâlnim: v enituri ɻle nefiscale care cu ɻprind v enituril e din p ɻropri etate și venitu ɻrile din
vâ ɻnzări d e bu ɻnuri și s ervicii , după cum r ezultă din figur a de mai jos:

Figur a 3.3. Comp ɻonentele veniturilor cur ɻente ( nefis ɻcale)
Sursă – creat de autor p e baza literaturii d e specialitate

Venituri
fiscale
Impozite
directe
impozit pe profit
impozit pe salarii și
venit
impozit și taxe de
proprietate
alte impozite
directe
contribuții
Impozite
indirecte
taxa pe valoare
adăugată
accize
taxe vamale

alte impozite
directe

Venituri nefiscale
Venituri din proprietate
Venituri din vânzări de
bunuri și servicii

28
Repartizarea resurselor prin int ermediul bug etului d e stat se realizează prin
fluxuril e reprezentând fin anțareaɻ serviciilor public e în conformit ate cu gr uparea
cheltuielilor bug etare.

3.2. ANALIZA VENITURILOR BU GETULUI D E STAT
ÎN PERIOADA 2013 -2017
În tabelul 3.1. sunt pr ezentate venituril e și ch eltuielile bugetare precum și d eficitul
bugetar pentru p erioada 2013 -2017:

Tabelul 3.1. Evoluți a princip alilor indi catori bug etari , 201 3-2017 (mil.lei)

PIB 2013 2 ɻ014 2 ɻ015
704.542,0 201 ɻ6
758.500,0 2017
767.325,2 625.617,0 674.300,0
Veni ɻturi 90,561.4 95.370,1 105.705,6 101.476,4 113.021,9
Chel ɻtuieli 107.235,7 115.615,9 125.215,8 130.083,1 135.422,4
D ɻeficit -18.365,2 -20.245,8 -19.510,3 -28.606,7 -32.403,1
Sursa- www.mfin ante.ro
Din t abelul d e mai sus r ezultă că v enituril e bugetului d e stat au înr egistrat o
evoluți e crescăto are, de la 87.236 mil l ei la nivelul anului 2013 până l a valoarea de
103.26 9,8 mil l ei la nivelul ultimului an de analiză, 2017.
Această evoluți e este redată grafic și cu ajutorul gr aficului următor:

Figur a 3.4. Evoluți a veniturilor bug etare în perioada 2013 -2017
Sursă – creat de autor 87236 95370.1 105705.6 101476.4 113021.9
020000400006000080000100000120000
2013 2014 2015 2016 2017

29
Pentru a ne putea face o viziun e clară asupra pond erii prin cipalilor indic atori
bugetari în PIB, aceștia sunt pr ezentați în tabelul:

Tabelul 3.2. Pond erea princip alilor indic atori bug etari în PIB, 2013 -2017

PIB % ɻ din PIB
2013 ɻ2014 20 ɻ15 201 ɻ6 2017
Venituri 13,86 14,14 15,00 13,38 13,74
Cheltuieli 16,85 17,15 17,77 17,15 17,58
Deficit -2,71 -3,00 -2,77 -3,77 -3,92
Sursă – calcule proprii

Potrivit d atelor din t abelul de mai sus, v enituril e bugetului d e stat înregistrează cea
mai mare valoare în anul 2015, aceasta reprezentând 15% din PIB.
De asemenea, cheltuielile își m ențin un tr end asemănător, având c ea mai mare
pond ere în PIB tot în anul 2015 i ar în c eilalți 2 ani iși păstr ează aceleași proc ente de
17,15%.
Deficitul bug etar înregistrează cea mai mare valoare în anul 2016 – 28.606,7 mil.l ei
și ca pond ere în PIB r eprezintă -3,77%, acesta crescând cu 1,0% f ață de anul pr ecedent.
În anul 2015 comp arativ cu anul 2014, d eficitul bug etar înr egistrează o ușo ară
scădere de 735,5 mil.l ei ca urmare a scăderii cheltuielilor bug etului d e stat.
Comp arativ cu anul pr ecedent, deficitul s -a diminu at cu 0,23% c a pond ere în PIB,
acesta înregistrând o ușo ară scăd ere de la 3,00% % în 2014 l a 2,77%.
O im agine compl etă asupra evoluți ei sum elor mobiliz ate la bugetul d e stat în
perioada analizată impun e prezentarea structurii acesteia pe categorii d e venituri conform
tabelului d e mai jos:

30
Tabelul 3.3 . Structur a veniturilor bug etului d e stat (2013 -2017 )
VENITURI TOT ALE 2013
(mil.l ei) 2014
(mil.l ei) 2015
(mil.l ei) 2016
(mil.l ei) 2017
(mil.l ei)
90,561.4 95.370,1 105,705.6 101.476,4 113.021,9
Venituri cur ente 86,694.0 86.878,4 97,479.9 94.887,8 96.789,8
Venituri fisc ale 80,175.2 80.538,1 89,572.7 87.323,3 85.072,2
Impozitul p e profit,
salarii, venit și
câștiguri din c apital 20,040.9 22.014,9 24,614.9 26.473,3 26.431,3
Impozitul p e profit 10,893.2 12.190,3 13,772.7 15.394,7 14.691,3
Impozitul p e salarii și
venit 7,894.6 8.387,7 9,226.9 9.505,3 9.727,8
Alte impozit e pe venit,
profit și câștig uri din
capital 1,253.1 1.436,9 1,615.4 1.573,3 2.012,2
Impozit e și taxe pe
propri etate 51.0 1.685,3 1.170,5 1.051,3 945,5

Impozit e și taxe pe
bunuri și s ervicii 59,432.2 56.187,7 62.965,9 58.862,7 57.494,1
TVA 36,610.3 31.587,7 35.919,4 31.166,6 30.022,1
Accize 19,798.0 22.755,4 24.654,4 25.556,2 25.167,3
Alte impozit e și taxe
pe bunuri și s ervicii 419.1 1.017,4 1.019,2 855,8 935,0
Taxa pe utiliz area
bunurilor, autoriz area
utiliz arii bunurilor s au
pe desfășur area de
activităti 2,604.8 827,1 1.372,9
1.284,1 1.369,6
Impozitul p e comerțul
exterior și tr anzacțiile
internaționale (taxe
vamale) 620.0 643,0 816.0 882,7 933,3
Alte impozit e și taxe
fiscale 31.1 7,3 5,5 53,3 19,0
Contributii d e asigurări 160.5 175,3 192.9 1.010,3 1.540,7
Venituri n efiscale 6,358.4 6.164,9 7,714.3 6.554,2 10.176,9
Venituri din c apital 189,3 286,3 394.5 346,8 317,2
Donații 299.8 18,8 0 0 -110,2
Sume primit e de la UE
în contul plătilor
efectuate și
prefinanțare 110,2 6.270,5 7,552.9 129,0 29,1
Operațiuni fin anciare 126.2 118,5 28,0 39,5 218,7
Sume încasate în
contul unic, l a bugetul
de stat -365,3 272,7 -28.8 472,7 591,3
Sursa – www.mfin ante.ro

31
Conform d atelor pr ezentate în tabelul 3.3 , venituri le totale ale bugetului d e stat au
totalizat în anul 2014, 95.370,1 mil. L ei, înr egistrân d cea mai mică v aloare din c ei cinci ani
supuți analizei.

Figur a 3.5. Evoluți a veniturilor bugetare totale în perioada 2013 -2017 mil.lei
Sursă – creat de autor p e baza datelor d e pe www.mfin ante.ro

În anul 2015, v enituril e totale mobiliz ate la bugetul d e stat au fost în v aloare de
105,705.6 milio ane lei ceea ce reprezintă o cr eștere de 10.335,5 mil.l ei față de anul
precedent.În anul 2016, v aloarea veniturilor tot ale ale bugetului d e stat a fost d e 101.476,4
mil.lei înregistrând o scăd ere de 4.229,2 mil.l ei comp arativ cu anul pr ecedent.

Figur a 3.6. Evoluți a veniturilor curente în perioada 2013 -2017 mil.lei
Sursă – creat de autor p e baza datelor d e pe www.mfin ante.ro 90561.4 95370.1 105705.6 101476.4 113021.9
020000400006000080000100000120000
2013 2014 2015 2016 2017Venituri bugetare totale , 2013 -2017
86694 86878.4 97479.9
94887.8 96789.8
80000820008400086000880009000092000940009600098000100000
2013 2014 2015 2016 2017Venituri curente, 2013 -2017

32
Conform figurii 3.6., v enituril e curente înregistrează ce mai mare creștere în 2015,
97.497,9 mil l ei cu 4,16% f ață de 2016 și cu 12,2% comp arativ cu anul precedent.
Asemănător cu acestea, venituril e fiscale urmează același trend, acestea fiind m ai mari
decât în 2016 cu 2.249.4 mil.l ei.
Impozitul p e profit, salarii, v enit și câștiguri din c apital are o evoluți e ascendentă,
crescând d e la 22.014, 9 mil.l ei la 26.473,3mil.l ei, adică cu 4.458,4 mil.l ei mai mul d ecât în
2014. C ategoriil e de impozit e ce intră în compon ența acestuia urmează același trend
conform gr aficului d e mai jos:

Figur a 3.7. Evoluți a impozitului p e profit, s alarii și câștiguri din c apital,
2013 -2017 mil.lei
Sursă – creat de autor

Impozit ele și taxele pe propri etate urmează o evoluți e ascendentă, cr esc în anul
2014 cu 1.685,3 mil.l ei, ceea ce înseamnă o cr eștere de 634 mil.l ei față de 2013 .
În anul 2015 , impozit ele pe bunuri și s ervicii înr egistrează o v aloare de 62.965,9
mil.lei, cu 4.103.2 mil l ei mai mult d ecât în 2016.
Accizele se modifică proc entual cu +12.31 %, crescând p e parcursul anului 2016 cu
2800,2 milio ane de lei față de anul 2014.
Taxa pe valoarea adăug ată urm ează un tr end d escendent, scăzând p e parcursul
anului 2016 cu 1,33 %, c eea ce înseamnă un minus d e 421,1 milio ane lei față de anul d e
referință. 10893.3 12,190.30 13,772.70 15,394.70
14691.3
7894.6 8,387.70 9,226.90 9,505.30 9727.8
1253.1 1,436.90 1,615.40 1,573.30 2012.2
020004000600080001000012000140001600018000
2013 2014 2015 2016 2017
Impozitul pe profit
Impozitul pe salarii și venit
Alte impozite pe venit, profit și câștiguri din capital

33

Figur a 3.8. Evoluți a accizelor, TV A, taxă pe utiliz area bunurilor , 2013 -2017 mil.lei
Sursă – creat de autor

Taxa pe utiliz area bunuri lor are o evoluți e fluctu antă, în 2014 are o valoare de
827,1 mil.l ei și p e următorii doi ani înr egistrează un plus d e 457 mil.l ei respectiv 545,8
mil.lei.

Figur a 3.9. Evoluți a impozitului p e comerț înt re 2013 -2017
Sursă – creat de autor
36610.3
31,587.70 35,919.40
31,166.60 30022.1
19798 22,755.40 24,564.40 25,556.20 25167.3
2604.8
827.10 1,372.90 1,284.10 1369.6
0500010000150002000025000300003500040000
2013 2014 2015 2016 2017
TVA Accize Taxă pe utilizarea bunurilor
620 643 816 882.7 933.3
01002003004005006007008009001000
2013 2014 2015 2016 2017Impozitul pe comerț exterior, 2013 -2017

34
Impozitul p e comerțul exterior pr ezintă un tr end ascendent plecând d e la 620,0 mil.
lei în anul 2013 l a care se adaugă un plus d e 333,3 mil.lei la sfârșitul p erioadei de analiză –
anul 2018 . De asemenea, alte impozit e și taxe fiscale cunosc o cr eștere semnficativă pe
parcursul c elor cinci ani, înregistrând un plus d e 46 mil.l ei
Contribuțiil e de asigurări au înr egistrat o pond ere de 476,33%, cr escând în anul
2016 cu 835 milio ane lei față de 2014.
Venituril e nefiscale anii 2014 si 2016 îș i mențin c am aceeași valoare, iar în 2015 au
un plus d e 1.549,4 mil.l ei respectiv 1.160.1 mil.l ei.

Figur a 3.10. Evoluți a veniturilor n efiscale și a celor de capital între 2013 -2017
Sursă – creat de autor

Venituril e din c apital au o evoluți e pozitivă și cr ește cu 60,5 milio ane lei, asta
conduc e la o mărir e cu 21,13% f ață cu anul 2014.
Evoluți a sumelor primit e de la UE fluctu eaza pe parcursul c elor 3 ani, acestea
cunoscând o diminu are de la 6.270,5 mil.l ei in 2014 l a 129,0 mil.l ei in 2016, c eea ce
reprezintă un minus d e 6.141,5 mil.l ei.
Operațiunile financiare au în 2014 o v aloare de 118.5 mil.l ei și scad până în 2016 cu
79 mil.l ei.
020004000600080001000012000
2013 2014 2015 2016 2017Venituri nefiscale și de capitel, 2013 -2017
Veniturile nefiscale Veniturile din capital

35
Sumele încasate în contul unic l a bugetul de stat înregistrează o v aloare negativă î n
anul 2015, i ar in anul 2016 comp arativ cu 2014 are un plus de 200 mil.l ei.
În tabelul 3.4 și gr aficele 3.6 și 3.7 este prezentată pond erea pe care o deține
pricip alele categorii d e venituri în tot alul v eniturilor mobiliz ate la bugetul de stat în
perioada analizată.

Tabelul 3.4 .Pond erea princip alelor categorii d e venituri în v enituril e totale ale bugetului d e
stat, 2013 -2017

Venituri tot ale Valoare (mil. l ei) 2014 -2015 Pond ere (%) 2013 vs
2017
90,561.4 95.370,1 105,705.6 101.476,4 2013 2017
1. Venituri
curente 86,694.0 86.878,4 97.479,9 94.887,8 91,1 92,22
2. Venituri
fiscale 80,175.2 80.538,1 89,572.7 87.323,3 84,44 84,73
3.Venituri
nefiscale 6,358.4 6.164,9 7.714,3 6.554,2 6,46 7,29
4.Venituri din
capital 7.189,3 286,3 394,5 346,8 0,29 0,37
5.Op erațiuni
financiare 126,2 118,5 28,0 39,5 0,12 0,03
Sursă – www.mfin ante.ro

Conform d atelor pr ezentate în tabelul de mai sus, s e remarcă cr eșteri semnific ative
ale veniturilor în anul 2015 d atorită un ei mai bun e colectări a acestora și a relaxări fisc ale,
astfel:
 Venituril e curente înregistrează cea mai mare valoare în anul 2015, 97.479,9 mil.l ei
ceea ce înseamnă o cr eștere de 10.601,5 mil.l ei respectiv 2.592,1 mil.l ei.
 Venituril e fiscale au înr egistrat cea mai mare valoare în anul 2015, acestea fiind
mai mari decât în 2016 cu 2.249,4 mil.l ei;
 Venituril e nefiscale cresc în 2015 cu 1.160,1 mil.l ei față de anii 2014 și 2016 c are
își m ențin aproape aceeși valoare diferența fiind d e 389,3 mil.l ei.
 Venituril e din c apital înregistrează cea mai mare creștere de 394,5 mil.l ei în anul
2015, acestea reprezentând un minus d e 47.7 mil.l ei în 2016.
 Operațiunile financiare au un tr end d escendent, inr egistrând o v aloare de 118,5
mil.lei in anul 2014, c eea ce inseamnă un minus d e 79,0 mil.l ei în 2016.

36

Figur a 3.11. Pond erea în tot al venituri a princip alelor categorii p e 2013
Sursă – creat de autor

Figur a 3.12. Pond erea în tot al venituri a princip alelor categorii p e 2017
Sursă – creat de autor

Așa cum s e observă din c ele două grafice, pond erea veniturilor î n tot alul
veniturilor mobiliz ate la bugetul de stat înregistrează evoluții positiv e și negative astfel:
91%
84% 6% 0% 0%
Venituri curente Venituri fiscale Venituri nefiscale
Venituri din capital Operațiuni financiare
Venituri curente
50% Venituri fiscale
46% Venituri nefiscale
4% Venituri din capital
0% Operațiuni
financiare
0%

37
 Venituril e curente au un tr end ascendent cr escând p e parcursul c elor cinci ani cu
2,41 proc ente.
 Venituril e fiscale au înr egistrat cea mai mare pond ere în anul 2017 d e 86,05%,
acestea fiind m ai mare decât în 201 3 cu 1,61% r espectiv 1,32%.
 Venituril e nefiscale cresc în 2016 cu 0,83 proc ente față de anul 2013 care își
menține aproape aceeși pond ere, diferența fiind d e 0,1%;
 Venituril e din c apital înregistrează cea mai mare creștere procentuală de 0,37% în
anul 2015, acesta se majorează cu 0,3% -0,4% comp arativ cu anii 2014, 2016.
 Pond erea operațiunilor fin anciare în anii 2015 -2016 este aproxim ativ aceeași, dar
comp arativ cu anul 2014 aceasta scade cu 0,9 r espectiv 0,8 proc ente.
Potrivit d atelor pr ezentate în tabelul 3.4 ., evoluți a veniturilor bug etare înregistrate
la nivelul anului 2016 f ață de anul 2014 este următo area:

Tabelul 3. 5. Evoluți a veniturilor bu getului d e stat (2017 vs 2013 )

CATEGORII D E
VENITURI
2013
2017 Dinamică 2017 / 2013
(mil.l ei) (mil.l ei) Δ I% R%
impozit p e profit 22.024,9 26.473,6 +3.204,4 +126,29 +26,29
impozit p e salarii și v enit 8.387,7 9.505,3 +1.117,6 +113,32 +13,32
alte impozit e pe venit, profit si
castigu ri din c apital 1.436,9 1.573,3 +136,4 +109,49 +9,49
taxa pe valoare adăug ată 31.587,7 31.166,6 -421,1 +98,67 -1,33
accize 22.755,4 25.556,2 +2.800,8 +112,31 +12,31
impozit p e comerțul exterior și
tranzacții int ernaționale (taxe
vamale)
643,0
882,7
+239,7
+137,28 +37,28
contribuții d e asigurări 175,3 1.010,3 835,0 +576,33 +476,33
venituri n efiscale 6.164,9 6.554,2 +389,3 +106,31 +6,31
venituri din c apital 286,3 346,8 +60,5 +121,13 +21,13
Sume primit e de la UE în
contul plăților efectuate și
Prefinantare
6.270,5
7,552.9
+1.282,4
+120,45
+20,45
Sursă – www.mfin ante.ro

38
Venituril e bugetului d e stat pe anul 2017 , au înr egistrat față de anul 2013 ,
următo arele evoluții în c eea ce privește gradul d e realizare:
– impozitul p e profit a crescut cu 26,29%, c eea ce înseamnă un plus d e 3.204,4
milio ane lei față de anul d e referință;
– impozitul p e venit a avut o evoluți e pozitivă înr egistrând o cr eștere de 1.117.6
milio ane lei ceea ce înseamnă 9,49 % peste media înregistrată în anul 2013 ;
– taxa pe valoarea adăug ată urm ează un tr end d escendent, scăzând p e parcursul
anului 2017 cu 1,33 %, c eea ce înseamnă un minus d e 421,1 milio ane lei față de
anul d e referință;
– accizele se modifică proc entual cu +12.31 %, crescând p e parcursul anului 201 7 cu
2800,2 m ilioane de lei față de anul 2013 ;
– Impozitul p e comerțul exterior și tr anzacții int ernaționale a crescut cu 37,28%, c eea
ce a condus l a un plus d e 239,7 milio ane lei față de anul d e referință.
– Contribuțiil e de asigurări au înr egistrat o pond ere de 476,33%, cr escând în anul
2017 cu 835 milio ane lei față de 2013 ;
– Venituril e nefiscale cuno aște un tr end pozitiv d e 6,31 proc ente și înr egistrează un
plus de 389,3 milio ane lei în 2017 comp arativ cu 2013 ;
– Venituril e din c apital au o evoluți e pozitivă și cr ește cu 60,5 milio ane lei, asta
conduc e la o mărir e cu 21,13% f ață cu anul d e referință;
– Sumele primit e de la UE au crescut cu 1282.4 milio ane lei în 2017 , ceea ce
înseamnă un proc ent de 20,25% m ai mare decât în 2013 .
În 2013 consolid area fiscală se baza pe o nou ă viziun e bugetară, în care ritmul d e
creștere al veniturilor să devanseze ritmul d e creștere al cheltuielilor bug etare ca urmare a
introduc erii pachetului d e consolid are fiscală.
Încasările bugetare au fost influ ențate atât d e evoluțiil e economic e, cât și d e
deciziil e de politică fisc ală adoptate.
În această p erioadă, în privinț a consumului, măsuril e preconiz ate cu efecte
semnific ative asupra veniturilor disponibil e sunt:
– creșterea salariului minim, c are va continu a în 2015 și 2016, astfel încât în 2016 să
ajungă l a 1200 l ei,
– continu area indexării p ensiilor în r aport cu infl ația și evoluți a reală a câștigurilor
salariale,
– acordarea venitului minim d e inserție,

39
– aplicarea legii salarizării unitare în sensul m ajorării s alariilor c ategoriilor d e salariați
tineri cu v enituri m ai mici, precum și alte măsuri p entru gospodăriil e cu venituri mici și
mijlocii.
Pe partea de venituri au fost impl ementate o serie de măsuri, în c eea ce privește
impozitul p e profit ( -20 mil. RON), impozitul p e venituril e microîntr eprind erilor (49,8 mil.
RON), impozitul p e venit (44 mil. RON), accize și alte taxe speciale (2959,5 mil. RON),
contribuțiil e sociale oblig atorii (349,8 mil. RON), impozitul asupra valorii construcțiilor,
altele decât clădiril e (488 mil. RON), r edevențele miniere (50 mil. RON)
În anul 2016 comp arativ cu anul 2015 s-au înr egistrat creșteri pentru c ategoria
veniturilor fisc ale, nefiscale și a fondurilor externe UE neramburs abile, dar și r educerea
veniturilor din impozitul p e comerțul exterior și tr anzacții int ernaționale, conform d atelor
prezentate în tabelul:

Tabelul 3. 6. Evoluți a veniturilor bug etului d e stat (2016 vs 2015)

CATEGORII D E
VENITURI
2015
2016 Dinamică 2016 / 2015
(mil.l ei) (mil.l ei) Δ I% R%
impozit p e profit 24.614,9 26.473,6 +1.622 +111,78 +11,78
impozit p e salarii și v enit 9.226,9 9.505,3 +278,4 +103,02 +3,02
impozit e și taxe pe
propri etate 1.170,5 1.573,3 -42,1 +97,39
-2,61
taxa pe valoare adăug ată 35.919,4 31.166,6 -4.752,8 +86,77 -13,23
accize 21.106,0 25.556,2 +901,8 +103,66 +3,66
impozit p e comerțul exterior
și tranzacții internaționale
(taxe vamale)
816,0
882,7
+66,7
+108,17 +8,17
contribuții d e asigurări 192,9 1.010,3 +817,4 +523,74 +423,74
venituri n efiscale 7.714,9 6.554,2 -1.160,1 +84,96 -15,04
venituri din c apital 654,3 346,8 -47,7 +87,91 -12,09
Sursă -www.mfin ante.ro
Din punct d e vedere al gradului d e realizare la încasări, princip alele venituri
bugetare ale anului 2016, au înr egistrat următo arele creșteri proc entuale față de anul
precedent:

40
– impozitul p e profit cr ește cu 11,78 %, datorită sporirii înc asărilor d e la agenții
economici;
– impozitul p e venit și s alarii înr egistrează o mărir e de 3,02 %, c a urmare a creșterii
numărului d e salariați;
– taxa pe valoarea adăug ată sc ade cu 13,23 %, din c auza reducerii cot ei de TVA
pentru livr area apei pot abile, apei pentru irig ații, livr area de manuale, ziare,reviste
și reducerea cotei standard de TVA de la 24% l a 20%;
– accize au o evoluți e pozitivă 3,66 %, d atorită cr eșterii vânzărilor d e alcool, tutun și
produs e alimentare;
– venituri din c apital scad cu 12,09 %;
– contribuțiil e de asigurări cr esc cu105 %, d eoarece s-a mărit numărul d e salariați
bugetari;
– venituril e nefiscale înregistrează o scăd ere de 15,04 %.
Creșterile veniturilor fisc ale și nefiscale au fost influ ențate de evoluți a economi ei
naționale dar și d e deciziil e de politică fisc ală ( exemplu – creșterea salariului minim și a
punctului d e pensie, cot a standard de taxă p e valoarea adăug ată (TV A) a cuno scut o
modific are de la 1 ianuarie 2016, astfel că aceasta a scăzut l a 20%, modific area nivelului
accizelor).
În perioada analizată (2013 -2017) , pe partea de venituri au fost fixate elemente de
consolid are a politicii fisc al-bugetare precum:
– continu area măsurilor d e creștere a eficienței sist emului fisc al prin r escrierea
Codului fisc al și Codulu i de procedură fisc ală;
– diversific area modalităților d e impun ere fiscală c are vizează introduc erea
impozitului forf etar pentru anumit e categorii d e persoane juridic e;
– reducerea poverii fisc ale pentru forț a de muncă cu v enituri mici;
– implementarea unui nou sist em al contribuțiilor soci ale oblig atorii, prin extind erea
bazei de calcul a acestora asupra tuturor v eniturilor r ealizate de persoanele fizice
care desfășo ară activități ind ependente, indif erent dacă acestea mai realizează sau
nu și alte venituri ;
– pe termen mediu, schimb area modului d e determin are a impozitului p e clădiri,
respectiv impozit area propri etăților să s e facă în funcți e de destinația propri etății
(clădiri d e locuit și clădiri folosit e în alte scopuri), și nu în funcți e de statutul juridic
al propri etarului, conform l egislației în vigo are la acest mom ent;

41
– pentru cr eșterea autonomi ei loc ale, restrâng erea numărului scutirilor pr evăzut e în
lege, acest atribut r evenind autorităților loc ale, care vor avea comp etența de a
decide reducerea sau scutir ea de la plata impozit elor loc ale pentru anumit e categorii
de contribu abili;
– îmbunătățir ea legislației privind TV A în funcți e de fenomenele evazionist e, în
vederea contr acarării acestora;
– analizarea posibilității d e reducere a cotei standard de TVA pentru p erioada 2014 –
2016, p e măsur a îmbunătățirii col ectării v eniturilor bug etare;
– continu area perfecționării l egislației în dom eniul accizelor p entru a corespund e
criteriilor d e armoniz are cu legislația comunit ară prin tr anspun erea în legislația
națională a directivelor adoptate la nivelul Uniunii Europene;
– îmbunătățir ea legislației în dom eniul accizelor în funcți e de fenomenele
evazionist e, în v ederea contr acarării acestora;
– respectarea angajamentelor asumate de Români a cu instituțiil e financiare
internaționale, respectiv impl ementarea unor măsuri d e creștere a veniturilor
colectate din accize, mai ales prin r educerea evaziunii în sf era accizelor la băuturi
alcoolic e, și o m ai bună cor elare a cotelor d e accize cu conținutul d e alcool și
procesul d e producți e;
– alte măsuri p entru gospodăriil e cu venituri mici și mijlocii.

42
CONCLUZII

Bugetul de stat este o categorie fundamentală a științ ei finanțelor la definirea căreia
concură o abordarea juridică și alta economică.
Legea bugetului d e stat este influ ențată de conc epțiile politic e, economic e și soci ale
ale fiecărei perioade, precum și d e interesele grupurilor c are exercită put erea politică oci ale
și politic e interne, precum și d e conjunctur a internațională.
Venituril e și ch eltuielile public e nu reprezintă do ar simpli indic atori ai bug etului d e
stat, ci înd eplinesc rolul unor pârghii fin anciare prin int ermediul put erea publică
stimul ează sau frân ează activități și comport amente economic e, precum și c ategorii soci al-
profesionale, în funcți e de interesele sale directe.
Vorbim d espre elaborarea proiectului d e buget,aprobarea proiectului d e buget,
executia bugetului, controlul bug etar.
În cursul anului, Minist erul d e Finanțe, prezintă r apoarte, Parlamentului, cu privir e
la execuția bugetului, i ar la încheierea execuției bug etului tr ebuie sa întocm ească contul d e
încheiere a exercițiului bugetar.
În aceste cont s e reflectă v enituril e încasate efectiv, plățil e efective și raportul
dintr e ele. Acest cont este prezentat spr e analiza și aprobare, Parlamentului, p entru
exercițiul înch eiat odată cu proi ectul bug etar pentru anul c e urmează. Execuția de casă este
reglementată de către Legea finanțelor
Venituril e bugetare – sunt form ate din pr elevări oblig atorii l a buget, fisc ale și
nefiscale. Acestea provin d e la diverși agenți economici: soci etăți com erciale, instituții
public e, fonduri externe și popul ație și sunt d estinate următo arelor categorii:
– Apărare, ordin e publică și sigur anță n ațională
– Cheltuieli socio -cultur ale
– Servicii d e dezvolt are publică, locuinț e, mediu și ape
– Servicii public e generale
– Transferuri din bug etul de stat
– Împrumuturi acordate etc.
Mobiliz area resurselor la bugetul d e stat exprimă r elații de repartiție a produsului
intern brut cătr e stat prin int ermediul impozit elor, t axelor și contribuțiilor, l a care se
adaugă atragerile de disponibilități t empor are libere din economi e prin int ermediul
împrumurilor d eɻ stat interne.

43
Așa cum d emonstr ează studiul d e caz, pond erea cea mai mare în tot alul v eniturilor
mobiliz ate la bugetul d e stat în p erioada 2013 -2017 o înr egistrează venituril e curente în
proporți e de 91,10%.
Venituril e curente au prezentat o evoluți e fluctu antă, astfel încât în anul 2015
acestea au însum at 97,479.9 milio ane lei, cu 10601,5 milio ane mai mult d ecât în anul 2014
când acestea au avut o v aloare de 86.878,4 milio ane lei.
În anul 2016, v enituril e curente au fost d e 94.887,8 milio ane lei, ceea ce înseamnă
că au scăzut cu 2591,8 milio ane lei față de anul pr ecedent.
În bug etul de stat sunt inclus e în afară de venituril e curente și venituril e din c apital,
donațiile, sum ele primit e de la UE în contul plăților efectuate și pr efinanțare fonduril e
externe neramburs abile, opetrațiunil e financiare din bug etul tr ezoreriei statului și sum ele
alocate din v enituril e proprii r eținute de ordon atorii princip ali de credite.
Pe lângă v enituri, în bug etul d e stat sunt inclus e și ch eltuielile. La nivelul anului
2017 , cheltuielile curente au însum at 123.685,5 mil.l ei, ceea ce înseamnă că au crescut f ață
de anul d e referință.

44
BIBLIOGR AFIE

1) Alexandru F., Fiscalitate și pr ețuri în economi a de piață, Editur a Economică,
Bucur ești, 201 2.
2) Bistric eanu G., Pop escu G., Bugetul d e stat al Români ei, Editur a Univ ersitară,
Bucur ești, 2007.
3) Cătini anu F., Finanțe public e, Editur a Marineasa, Timișo ara, 2003.
4) Chirică L., Curs compl et de contabilitate și fisc alitate, vol.I, Editur a Economică,
Bucur ești, 2001.
5) Grigori e-Lăcrița, N., Ciopon ea, M., C., Finanțe public e și fisc alitate, Editur a
Fund ației Români a de Mâin e, Bucur ești, 2004.
6) Haralambie G., Finanțe public e, Editur a Pro Univ ersitaria, Bucur ești, 2013
7) Iordache E., Juli an M., C apota M., Colecția cariere-manualul sp ecialistului în
fiscalitate, Editur a Ireisan, Bucur ești, 2005
8) Moșt eanu T., coordon ator, Finanțe public e – Note de curs și aplicații p entru
seminar, Editur a Univ ersitară, Bucur ești, 2005.
9) Popa A. F., Pop a N., Impozit ele și taxele reglementate de codul fisc al, Editur a
Cont aplus, Bucur ești, 2008.
10) Sandu G., Finanțe public e – Note de curs, Univ ersitatea ,Ștefan cel Mare Suceava,
2007.
11) Sandu G ., Ciu botariu I., Apetrei A., Finanțe – abordări t eoretice și pr actice,
Editur a Didactică și P edagogică, Bucur ești, 2008.
12) Talpoș I., Finanțele Români ei, Editur a Sedona, Timișo ara, 2007.
13) Țâțu L., Ș erbănescu C., Fiscalitate și control fisc al, Editur a Aner, București, 2012.
14) Țâțu L., Ș erbănescu C., Șt efan D., C ataramă, D., Fiscalitate de la lege la practică ,
ediția a V a, Editur a C.H.B eck, Bucur ești, 2008.
15) Topcin C., Fiscalitate, Editur a C.H.B eck, Univ ersitatea Independenta, Bucur ești,
2005
16) Văcăr el I., Anghelache G., Bistric eanu D., Moșt eanu I., B ercea F., Bodn ar M.,
Georgescu F., Finanțe public e, ediția a VII-a, Editur a Didactică și P edagogică,
Bucur ești, 2011.
17) Vintilă G., Fiscalitate. Metode și tehnici fisc ale, Editur a Economică, Bucur ești,
2009.

45
*** L egislație

18) Legea Finanțelor public e nr.500/2002 public ată în M.O. nr.597/13 august 2002.
19) Legea nr. 227/2015 privind Noul Cod Fisc al public ată în ,,Monitorul Ofici al”
Partea I, nr. 688 din 10 s eptembri e 2015

***Surs e web

20) www.euractiv.ro .
21) www.mfin ante.ro.