INTRODUC E ɻRE… …..2 [624819]
CUPR ɻINS
INTRODUC E ɻRE……………………………………… ………………………………….….2
. ɻ
CAPI ɻTOLUL 1. TR ANSPORTUL AER ɻIAN……………………………………………………….. …….. .3
1.1. Sc ɻurt istoric al tra ɻnsporturilor aeri ɻene………………………………………… ……….3
1.2. Form e ɻle traficului tur ɻistic aerian……………………………………………… ….….5
1.2.1. Cur ɻsa aeriană c ɻharter……………………………………………………… ………….. ..5
1.2.2. Cu ɻrsele de lin ɻie……………………………………………………………………………. …….. …8
1.3. Evol ɻuția în structură și din ɻamică a transport ɻurilor aeriene…………………………. ……… …8
1.3.1. Tra ɻnsporturil e turistic e în U ɻniunea Euro ɻpeană……………………………………. ……..8
1.3.2. Evo ɻluția transportului turistic ae ɻrian în Româ ɻnia………………………………. ……..14
CAPITOLUL 2. ROLUL COM ANII ɻLOR LOW -C ɻOST ÎN D EZV ɻOLT AREA
TURISMUL ɻUI…………………………………………………………………………………………………………20
2.1. Conc eptul de comp an ɻie aeriană low -cost ɻ: scurt istoric ………………………………………..20
2.2. Avan ɻtajele utilizării cur ɻselor low -cost………………………………………………………………21
2.3. Costuri ɻle unei comp ɻanii aeriene low-cost………………………………………………………….21
2.4. T arifele b ɻiletelor comp an ɻiilor aeriene lo ɻw-cost………………………………………………….25
2.5. Princ ɻipalele comp anii ɻ aerien ɻe low-cost……… …………………………………………………….26
CAPIT ɻOLUL 3. PR EZENTA ɻREA COMP AN ɻIEI LOW – ɻCOST WIZZ AIR……………………..32
3.1. Scurt ist ɻoric…………………………………………………………………………………………………..32
3.2. Aer ɻoporturi, flotă ɻși rețele……………………………………………………………………………….32
3.3. ɻAgenții d e turism ɻcolaboratoare……………………………………………………………………….33
3.4. Of ɻerta de serv ɻicii……………………………………………………………………………………………33
3.5. Pr ɻețuri, obi ective și str ate ɻgii Wizz Air……………………………………………………………….36
CON ɻCLUZII……………………………………………………………………………………………………….. ….38
BI ɻBLIOGR AFIE……………………………………………………………………………………………… ………39
2
INT ɻRODUC ERE
Trans ɻportul d eține un rol fo arte iɻmport ant în c adrul indus ɻtriei turistic e. El reprez ɻintă
de fap ɻt legătur a dintr e cas ɻă, destinație, caz ɻare, atracții, elemen ɻtele compon ente ale unei
călătorii. ɻEficiența, confortul și sigur a ɻnța sa determină, în c ea ɻmai mare măsură, c alitatea
experiențeiɻ turistic e. În mult e caz ɻuri, costuril e transp ɻortului r eprezintă c ea ɻmai mare parte din
cheltuielile totale ɻale unui turist.
Tr ɻansportul aerian reprezintă o ade ɻvărată industri e care facili ɻtează progr esu ɻl soci al și
economic, având o răs ɻpândir e globală, car ɻe îl face esențial pen ɻtru afaceri și turism. În ɻ fiecare
an ɻpeste două mili arde ɻde călători aleg să călător ească p e calea aerului, ɻ datorită r apidității și
confo ɻrtului of erit. ɻ
Transportul aeria ɻn îmbunătăț ește ɻ calitatea vieții prin o ɻferirea de experie ɻnțe cultur ale
și soci ale, dâ ɻnd posibilit atea d ɻe a călători r apid ș ɻi ieftin p e distanțe m ɻari, pentru a vizita rude
și pri eteni sau pentr ɻu a petrece vacanța în ɻ destinații din t ɻoată lum ea.
Avionul ɻpoate reprezenta singur a mo ɻdalitate de a călători ɻîn zon e izolate de ɻpe tot
globul, f acilitând tr ansportu ɻl ajutoarelor ɻumanitare sau de urgență în c azul unor d ezastre
naturale. ɻɻɻɻ
Î ɻn lum e sunt în tot ɻal peste 900 d e comp anii aeriene, cu o flotă d e peste 22.000 d e
aeronave. Ele operează p e aproxim ativ 1.700 d e aer ɻoporturi, având o r e ɻțea de transport
răspân ɻdită p e zeci de mii d e k ɻilometri, rețea coor ɻdonată prin p este 16 ɻ0 de centre de ɻcontrol
ale traf ɻicului aerian.
ɻ În Uniun ea Europe ɻană num ɻărul călătoriilor cu avi ɻonul, c are înseam ɻnă 49% di ɻn totalul
căl ɻătoriilor în străinăt atɻe, a crescut c ɻu 9% în 2015 f ață ɻde anul 2014, cr eștere ɻdatorată în
princip al comp ɻaniilor aeriene ɻlow-cost.
Mare ɻa Britanie este cea mai ma ɻre piață din Europa, atât î ɻn termeni de c ɻălătorii tot ale
ɻcu avionul (45 d e milio ane în 2 ɻ016), cât și în t erme ɻni de călătorii ɻ cu comp anii low -cost.
Țăril e în care co ɻmpaniile low-cost au c ɻea mai mare cotă d e p ɻiață sunt S ɻpania (47%), Irl anda
(47%), M area ɻBritanie (40%), It ali ɻa (37%) și C ehia (3 ɻ4%).
De ɻzvolt area comp aniilor low -co ɻst a atras după sin e ɻ creșterea semnifi ɻcativă a
turism ɻului în țăril e în ca ɻre operează. Comp ani ɻile low-cost au fost c elɻ mai import ant f ɻactor al
dezvoltării t ɻurismului în țăril e ɻdin c entrul și estul ɻEuropei. De exe ɻmplu, în Estoni a tu ɻrismul a
crescut ɻ cu 77% în 2015, ɻ în Poloni a cu 47% ɻ iar în Slov ac ɻia cu 46%. În schi ɻmb țări pr ecum
M ɻalta și Cipru, c are nu ɻau benefici ɻat de prezența unor ɻ comp anii low -c ɻost până d e curând ɻ, au
avut d e sufer ɻit din c auza ace ɻstui f apt.
Lucrar ɻea de față își propun ɻe să of ere o analiză a tran ɻsportului turis ɻtic aerian la nivel
european, cât ɻși a celui din ț ara ɻ noastră.
Transpo ɻrtul turistic aerian ɻ cuno aște mari tr ɻansformări din t ɻoate punct ele ɻde vedere,
dar cel ɻmai mult este iɻnfluențat de dezv ɻoltarea pe piață a ɻ comp aniilor aeri ɻe ɻne, în sp ecial ɻdin
rândul c e ɻlor low -cost. A ɻceste comp anii ɻ aeriene low-cos ɻt transformă con ɻtinuu pi ața ae ɻriană
din Româ ɻnia, așa cum au făcu ɻt și în alte țări di ɻn Uniun ea Europe ɻană și nu num ai.
Transpo ɻrtul aerian din Rom ɻâ ɻnia se dezvoltă ɻîntr-un ritm g ɻalopant, d ato ɻrită cr eșterii
economic ɻe și a creșterii cerer ɻii de turism d e c ɻalitate, care poate fi ɻ asigur ată în m ar ɻe măsură
prin călători a cu av ɻionul.
C ɻompaniile aeriene low-cost o ɻferă oportunități noi ɻpentru op eratorii d ɻe turism, d e
diversific are a pac ɻhetelor d e vacanță ɻoferite și dau posibilit atea ɻ românilor să ɻ călător easca
ieftin, c eea g ɻenerează o multiplic are ɻ a călătoriilor și o mărir ɻe a traficu ɻlui.
3
CAPITOLUL 1. TR ANSPORTUL AERIAN
Tran ɻsporturil e aeriene au un ɻ rol fo arte imp ɻortant prin din ami ɻca și prin p erspe ɻctivele
pe ɻcare le deschid circul ației turistic e ɻ. Evoluți a transportu ɻrilor aeriene de pa ɻsageri refle ɻctă
evoluți a asc ɻendent ɻă a turismului, evoluți e ce ɻ a însoțit, a fost alim ɻentată și a stim ɻulat creșterea
circul ației turistic e. ɻ
1.1. Scurt is ɻtoric al transporturilo ɻr aeriene
Activit atea de ɻ transport aerian a început î ɻncă d e la apariția prim ɻelor aeronave mai
ușoare de ɻcât aerul. D eși avionul a ɻfost folosit c a armă în ɻPrimul Război Mon ɻdial, folosir ea lui
în transporturil e poșta ɻle este consid erată înc epu ɻtul activității m ɻoderne a acestuia.
Aviația modernă ɻa început od ată cu primul ɻzbor propuls at, control a ɻt, al unui aparat
mai greu decât aerul, r eali ɻzat de către frațɻii Wright, p e 17 dec ɻembri e 1903. L a îɻnceputuril e
sa ɻle, avionul e ɻra d ɻestul d e greu de control at, astfel că apariția eleroane ɻlor l-a făc ɻut să fi e mult
mai stabil. L ɻa numai un d eceniu avi ɻɻoanele au fos ɻt utili ɻzate în Pr ɻimul Război M ɻondial, în
acțiuni d e re ɻcuno aștere aeriană, ur ɻmărir ea acțiunilor in a ɻmicului și chi ar ata ɻcuri aeriene.
Aeronava ɻa început să ɻtransport e pasageri și m arf ɻă odată cu cr ește ɻrea sa în dim ensiuni și cu
sporir ea ɻ ușurinț ei co ɻntrolului în zbor.
Anul 1919 poate fi consi ɻderat prag al abordării c ɻu prepond ere ɻnță a teorie ɻi aviației
pentru scopu ɻri civil e și de la început alɻ unei noi activi ɻtăți d e organiza ɻre a transportului a ɻerian
comercial și d e ɻ transform are a avioan ɻelor milit are în civ ɻile. Înc epând ɻ cu acest an iau ființă
multe c ɻompanii aeriene, un elɻe dintr e acestea fu ɻncționând până în ɻzilele noastre sub
denumi ɻrea inițială.
În 1920 a luat fiin ɻță Comp ania de Navi ɻgație Aeriană Fr anco- ɻRomână, c are oferea
servicii d ɻe transport aerian de p ɻasageri, mărfur ɻi și poștă.
În 1930 Dougl as ɻDC-3 a devenit prim a aeronavă c apa ɻbilă să tr ansp ɻorte 21 d e
pasageri, cu o vit eză ɻmaximă d e 305 km/h, l ansâ ɻnd ɻastfel primul s erv ɻiciu r egulat de transport
aerian. ɻÎn ac ɻele timpuri erau foarte pop ɻulare dirijabilele, ca ɻpabile de a zbura ɻpe distanțe mari,
asigurând în același timp ɻși un co ɻnfort ridic at pentr ɻu pasageri. Însă d ezastru ɻl dirij ab ɻilului
„Hind en ɻburg‟ din 1937 ɻ a pus c apăt popul a ɻrității acest ɻei metode de tra ɻnsport.
Al Doil e ɻa Război Mondi al ɻa adus mu ɻlte inovații în ɻ transportul a ɻerian, incluzând
realizarea prim ɻului avion cu m ɻotor cu r eacție ɻși a rach ɻetelor cu com ɻbustibil lichid. După
război, în ɻspecial în St atele Unite ɻale Americii, s -a r ɻemarcat o p erio ɻadă de înflorir e, atât
privată cât și com ɻercilă, d atorată eliberă ɻrii din s erviciu a ɻ mii d e piloți c are ɻ luptaseră în r azboi,
dar și a surplusulu ɻi de aeronave și a ɻ materialului d e p ɻregătire.
În anii ‟50 a ɻintrat în s erviciu aeronava ɻ „de Havilla ɻnd Com et‟, proi ect ɻată și construită
în M area Britan ɻie, prim a care era prop ɻulsată de moto are ɻcu reacție, capabilă d e atingerea
unor vit eze s ɻuperioare. Dar după ɻnumai câțiv a ani, în c ɻare s-au înr egistrat ɻcâteva dezastre
aeriene ɻ care au implic at ace ɻastă aeronavă, d atora ɻte unor erori ɻde proiectare, aviația a intrat în
era domin ați ɻei americane. Primu ɻl mod el de avion cu r ea ɻcție a fost Bo e ɻing 707, c apabil să
atingă ɻ o vit eză de 885 km/h, cu ɻ100 d e pasageri la ɻ bord. Od ată ɻ cu apariția avionului cu
reacție, călăt ɻoria cu avionul a devenit ɻmult m ai accesibilă, ɻ și în anii 1960 ɻ și 1970 s -a observat
o expansiu ɻne a industri ei aviați ɻei. Aeronavele ɻcu capacitate ɻ mare au în ɻceput să o ɻpereze
zboruri ɻîn anii ‟70, primul av ɻion fiind Bo eing 747, c are ɻ avea o c ɻapacitate d ɻe până l a 50 ɻ0 de
pasag ɻeri, acesta fiind urm at ɻde alte avioane ca Lo ɻckheed 1011, ɻDC-10 și Airbu ɻs 300. Aceste
aero ɻnave au făcut n ec ɻesară o d ezvolt ar ɻe a aeroport ɻurilor, lungir ea ɻpistelor, cr eșt ɻerea
capaci ɻtății d e transpo ɻrt terestru a pas ɻagerilor d e la/pâ ɻnă la aeroport, și în m ɻai toate sect ɻo ɻarele
din tr ansport ɻurile aeri ɻene.
În 19 ɻ76 a efectua ɻt primul zbor ɻ comercial avionul ɻ supersonic Conc ɻorde, care a ɻvea o
vitez ɻă de trei ori m ai m ɻare decât c ea a ɻsunetului, astfel că ɻtimpul d e călă ɻtorie se red ɻucea
consid ɻerabil. Îns a nivelul ɻ zgomotului fo ɻarte ridicat ɻa impus limitări d e ɻviteză d easupra
4
zonelor popu ɻlate, astfel că nu m ɻulte comp anii s -au gr ɻăbit să -l achizițion eze. Co ɻsturil e de
operare foar ɻte mari, care făcea ca ɻprețul bil etelor să fi e rid ɻicat, ca și scăd erea ɻ numărului
pasageri ɻlor d e după aten ɻtatele de la 11 septemb ɻrie 2011 , au făcut c a sup ɻersonicul Conco ɻrde
să fie retras din ɻ serviciu în anul 20 ɻ15.
Printr e inventa ɻtorii p e care Rom ɻânia i-a dat ɻlumii, un loc sp e ɻcial îl ocupă c ɻei trei
pioni eri ɻai aviației. F ɻără Tr aian Vui ɻa, Aurel Vl ɻaicu și H enri Co ɻandă1 – ingin e ɻri și inv entatori
români – istori a aviației a ɻr fi arătat, poate, ɻ altfel. De ɻ-a lungul vi ețɻilor lor, c ei trei au a ɻrătat că
aproape nim ɻic nu e imp ɻosibil – nici m ɻăcar zborul.
Traian ɻ Vuia s-a născ ɻut în 18 ɻ72 în Imp eriul Au ɻstro-Ungar, î ɻntr-un sat di ɻn comit atul
Caraș- ɻSeverin, în f a ɻmilia unui ɻpreot. După ɻ ce urmeaz ɻă șco ala
prim ară la Bu ɻjor și Făg et, apo ɻi liceul la Lugo ɻj, tânărul Vui a –
pasionat ɻdeja de mecan ɻică și fizică, f ascinat înc ɻă din copilări e
de z ɻmeie – pleacă la Budapesta pentr ɻu ɻa urma cursuril ɻe școlii
ɻPolit ehnice. Din lips a m ɻijloacelor fin a ɻnciare, renu ɻnță la aceste
studii și s e însc ɻrie în schimb l a f ɻacultatea de drept și lu ɻcrează
în paralel la birouri d e avocatu ɻră pentru a-și câști ɻga existența.
După ɻce se întoarce la Lugoj, Tr aiɻan Vui a se dedică p ɻasiunii s ale și înc e ɻarcă să f acă
zborul um ɻan posibil. Înc earcă să ɻconstrui ască un ɻprim aparat de ɻ zbor, d ar renu ɻnță la proiect
tot din ɻ cauze financiare. Î ɻn 1902, s e ho ɻtărâșt e să pl ece la ɻParis, sp erând ɻ că acolo v a găsi
sprijinul ș ɻi finanțarea ɻnecesare.
În 19 ɻ03, el prezintă Ac ɻademiei de Științ e ɻ de la Paris un
proiect de aerop ɻlan – susținând ɻcă este posibil să ɻzbori cu un
aparat mai greu decât aerul. ɻProiectul îi este respins ɻ, pe motiv
că această c ɻhestiun e „nu este decât un vis”.
În pofid a scep ɻticismului c elor din ɻ jur, Tr aian Vui a nu ɻrenunță
la proiect ɻși prim ește un br ev ɻet pentru „ aeroplanul-auto ɻmobil”.
Aparatul – c ɻare va fi numit Vui ɻa I și po ɻreclit ɻ „Lili acul” din
cauza aspectului său – v ɻa fi gata abia în 19 ɻ05. Avea o greutate ɻde 250 d e kilogr ame și un
motor d e 20 ɻCP. Vui a zboară ɻ cu „Lili acul” p ɻentru prim a dată p ɻe 18 m artie 1906, în apropi ere
de Pari ɻs. Aparatul a reușit să d ecoleze, s-a ridicat la o ɻînălțim e de un m etru și a ɻparcurs o
distan ɻță de 12 m etru. Astă ɻzi pare puțin, d ar ɻ pe-atunci era o realizare in ɻcredibilă. Cele mai
impo ɻrtante ziare din Oc ɻcident au relatat atu ɻnci r eușita lui V ɻuia – devenise p ɻrimul om c are a
zburat cu ɻ un aparat echipat cu ɻsisteme proprii d e de ɻcolare, propulsi e ș ɻi aterizare.
Traian Vui a ɻse sting e din vi ață în s ept ɻembri e 1950. Est ɻe înmormânt at î ɻn Bucur ești, la
cimitirul B ɻellu.
Aurel Vlaicu s-a ɻnăscut tot în Im ɻperiul Austro -Unga ɻr, în Hun edo ɻara, în anul 1 ɻ882.
D ɻupă studii l a ɻ Orăști e și Sibiu, a p ɻlecat în G erma ɻnia la studii d e
ingin ɻerie, la Technisch ɻe Hoschschu ɻle Münch en. A rămas ɻ apoi în
str ɻăinăt ate, angajându -se la uzinele Opel din Rü ɻsselsheim.
A revenit ac ɻasă în 1908 cu ɻplanuril e pentru u ɻn planor, p e
care îl con ɻstruiește el însuși și cu ɻcare face mai mu ɻlte zboruri în ɻanul
1909. În to am ɻna aceluiași an, se m ɻută în R egat, la ɻBucur ești, und e
prim ește sp ɻrijinul autorităților și în ɻcepe să lucr eze ɻ la primul său
avion, Vl ɻaicu I, p e care îl te ɻstează cu succe ɻs în iuni e 1910.
Era zborul ɻ primului avion ɻconc eput, r ealizat și pilo ɻtat în
Români a. Se întâmpl a ɻ pe 17 iuni e 19 ɻ10, p e Dealul C ɻotroc enilor.
1 www.histori a.ro
5
Vlaic ɻu I n -a zburat decât 50 d e metri, la o înălțim ɻe de 3-4 metri, d ar a fost sufi ɻcient pentru
creatɻorul său” :„Nici Alpii nu mi – ɻi închipui am mai în ɻalți ca
înălțim ɻea la care mă ridic as ɻem eu. Fiindcă ɻpatru m etri erau
pentru ɻmine un record c are-mi ɻconsacra mașina. Zb ɻurasem
și ac ɻeasta era princip alul. ɻ
În ti ɻmpul c elui d e-Al ɻDoilea Răz ɻboi B alcanic,
Aurel Vlaicu a ɻexecutat mai mult e zboruri ɻde recuno aștere
deasupra ɻteritoriului bulg ar. Aviatorul a murit în același an,
în septembr ɻie 1913, în timpul un ei înc ɻercări ɻde a traversa în zbor Munții C arpa ɻți. Avionul său
s-a prăbușit în ɻ apropi ere de Câm ɻpina.
Henri ɻCoandă, născut în ɻziua de 7 iuni e 1886, a fo ɻst fiul g eneralɻului Const antin
Coandă. P asioant ɻ de mic d e vânt, ɻ Henri Co and ɻă a vrut să
se de ɻdice studiului fizic ɻii, dar a fost îm ɻpins d e tatăl său
spre o ɻɻcarieră mi ɻli ɻtară. După ɻɻ trei ani de ɻstu ɻdiu l a liceul
Sf. S ava, u ɻrmează lic eul m ɻilitar din I ași, ap ɻoi Șco ala de
ofițeri de a ɻrtilerie, geniu ɻși marină din ɻBucur ești.
Urmează apo ɻi studii în străi ɻnătate, la mai mult ɻe facultăți
tehnice, ɻdupă c are se ɻ întoarce în ța ɻră.
I se dă vo ɻie să părăs ească ɻarmata după ɻce fusese deja încadrat ɻca ofițer acti ɻv, căci
superiorii lui și -au dat seam ɻa că tânărului ing ɻiner nu i s e potriv ește d ɻefel această c arieră.
Odată ɻ scăpat de ace ɻastă pov ară, H en ɻri Co andă pl eacă – cu a ɻutom ɻobilul – spre O ɻrient,
călătorind p e ruta ɻ Isfahan-Tehera ɻn-Tibet. Î ɻntors în Occ ɻident, se înscri e la
noua Șco ɻală sup er ɻioară d e aeronautică și con ɻstrucții de la ɻParis, și
termină studiil ɻe ca șef al prim ei promo ɻții de ingin eri aero ɻnautici.
Henri Co andă co ɻnstrui ește primul avion ɻcu reacție, pe car ɻe îl
p ɻrezintă l a Salonul ɻ internațional aeron ɻautic din c apitala ɻfranceză în
1910. A fost do ar pr ɻima dintr e ɻ numeroasele ɻ sale reușite pe tărâ ɻmul
ingin eriei. Co and ɻă va continu a să con ɻstruiască avioane în u ɻrmătorii ani,
inov ɻând m ereu tehnologi a av ɻiatică, i ar în anii '3 ɻ0 descoperă ceea ɻ ce
cuno aștem astă ɻzi dr ept „ efectul Co and ɻă” – devierea je ɻturilor d e fluid în ɻapropi erea
suprafețɻelor curbe.
Stabilit în străinăt atɻe timp d e mai mult ɻe decenii, H enri Co andă ɻ a revenit în Româ ɻnia
în 1969. A murit tr ei ani ɻ mai târziu, în noi embri e ɻ 1972, l a vârst a de ɻ86 de ani.
1.2. Form ɻele traficului turis ɻtic aerian
Operați ɻile de tra ɻnsport aerian sunt d e ɻrulate în două v arian ɻte: curse de linie (r ɻegulate)
și curse cha ɻrter (neregulate) sau la cere ɻɻre. Ultim ele reprezin ɻtă, în m edie, ap ɻroxim ativ 17%
din tr aficul int er ɻnațional de pasag ɻeri. Ele sunt of erit ɻe atât d e comp aniile char ɻter, cât și d e
către comp aniile de linie.
În țăril e ɻ turistic e, curs ele charte ɻr au o pond ere maiɻ ridicată, cum e ɻste cazul țărilor
europene, ɻunde ele preiɻau 60% din num ɻărul tot al de pasageri- ɻkilom etri. Comp anii ɻle charter
sunt fo arte b ɻine adaptate la cer ɻerea de transport ae ɻrian din p erio ɻa ɻdele de recesiune.
1.2.1. Cur ɻsa aeriană cha ɻrter
Curs a ɻ aeriană ch arter se ɻ adresează unui g ɻrup org anizat, fo ɻrmat din m embrii ɻ care
beneficiază ɻde un avantaj privind ɻprețul tr ansport ɻului aerian, condiț ɻionat de aparte ɻnența la
gru ɻpul respectiv și d e s ɻcopul turistic alɻ călători ei.
În tr an ɻsportul aerian ch ar ɻter se reg ɻăses ɻc în mod egal int ɻeresele com ɻerciale ale
industri ei tur ɻistice și ale transport ɻatorilor, într e cele ɻdouă m ari subs e ɻctoare ale e ɻconomi ei
serviciilor (tr an ɻsportul și turismul), exist ɻând o r elație de inte ɻrcondițion ɻalitate.
6
Oda ɻtɻă cu cr eșterea traficului ɻ turistic p e cale a ɻeriană s -au cont ɻurat o s erie de
aranjamente co ɻmerciale charter care se ɻ află încă în contin ɻuă div ersificare. Ele p ɻornesc de la
cele patr ɻu categorii d e bază, ɻși anume:
a) c ɻharterele de grup (c ɻu sau fără afinit ɻate);
b) cha ɻrterele IT;
c) charterele pen ɻtru uz propriu ɻ (own us e);
d) chart ɻerele speciali ɻzate.
Pe a ɻnumit e piețe pot int erv ɻeni o s erie de restricții c are să î ɻmpiedice pract ɻicarea unuia
sau altuia din aceste ar ɻanjamente, ceea ce face ɻca diferitele regiuni turistic e să se ɻspecializeze
în anumit e ɻtipuri d e chartere, în func ɻție de interesele indu ɻstriei turistic e ɻ.2
Curs ele ɻ charter de grup ɻ. Există două f ɻeluri d e curse charter ɻde grup, r espectiv :
– cu afinita ɻte (affinity ɻ) și ɻ
– fără a ɻɻfinitate (non affinity).
Reglementăril e pe care se b ɻazează org anizare ɻa de curse chart ɻer de grup c ɻu afinitate
sunt:
– grupu ɻl să fi e constituit cu ɻ un anumit int ɻerval de timp în ainte ɻ de manifestare ɻa cererii
pentru ɻtransportul aerian;
– scopul constit ɻuirii grupului să f ɻie altul d ecât ɻcălători a;
– să existe ɻsufici entă afinitate în ɻtre membrii grupu ɻlui, c are să distin ɻgă grupul d e
publicul ɻlarg.
Cost ɻul curs ei charter s ɻe împarte în mod e ɻgal într e particip a ɻnți, conf ɻorm sist emului
pro-rata (în ɻ funcți e de gradu ɻl de ocup ar ɻe al avionului).
Într ɻeaga capacitate ɻa unui avio ɻn treb ɻuie închiri ată, deși în c azul ch ɻarterului p artajat
pot ɻexista mai mul ɻți org anizatori și ɻ deci mai mult e grupur ɻi. În acest caz, dim ɻensiun ea minimă
a grupu ɻlui tr ebuie să fi ɻe de 40 de persoane, i ɻar numărul grup ɻurilor este de obicei li ɻmitat.
Curs a c ɻharter cu afini ɻtate a devenit cea ɻmai răspândită f ɻormă d e charter în ɻalte regiuni
ɻdecât Europa și ba ɻzinul m editerane ɻan, und e sistem ɻul ch arter este reprezentat de IT-uri
(Inclusiv e Tours). ɻɻ
Princ ɻipalul d ezavantaj al op e ɻrării curs elor ch ɻarter cu afinitate îl rep ɻrezintă
dificult atea de stab ɻilire a criteriilor p entru s ep ɻararea grupului -sursă c a ɻre beneficiază d e
condiții ɻle speciale de transpor ɻt, de publicul l arg ɻ.
Cur ɻsele charter cu afinita ɻte sunt cunoscut e și ɻ sub num ele de cu ɻrse charter “pro -rata cu
scop ɻcomun” și sunt au ɻtorizate numai în ɻcazul în c are nu este p ɻosibilă org aniz ɻarea altor form e
de charte ɻr.
Curs ele chart ɻer fără afinitate a ɻu fost introdus e ɻpentru prim a dată în ɻzona Atlan ɻticului
de Nord în 1973. ɻEste vorba d ɻe fapt despre o ɻnouă etapă a libe ɻralizării tr ansport ɻurilor ch arter
de gru ɻp, în v ederea utilizării c apacității d ɻe transport l a tari ɻfe moderate, aco ɻperirea
ne ɻcesităților d e transport ex ɻprim ate de ɻ cererea turistic ɻă a celor cu v enit ɻuri mod este și
stimu ɻlarea indust ɻriei turistic e.
Re ɻglementăril e pe care ɻ se bazează org a ɻnizarea de curse ɻ “non -affinity” ɻ sunt:
– înch ɻirierea întregii ɻ capacități ɻ a avionului;
– fi ɻecare organizator tr ɻebuie să închiri e ɻze un număr m ɻinim d e 40 ɻde locuri;
– pasagerii tr eb ɻuie să-și cump e ɻre locul cu c e ɻl puțin 60 d e z ɻile înainte de ɻdata
călă ɻtoriei.
În ɻ SUA aceste curse ɻau fost d enumit e TGC (Tr avel Group ɻCharter), pe câ ɻnd în
Europa apar s ɻub form a curselor ɻABC (Advance Bo ɻo ɻking Ch arter).
Aranjamentele charter mai sus pr ezentate au lu at naștere în scopul cr eșterii
flexibilității curs elor ch arter de grup d eși, pentru r entabilizarea exploatării curs elor ch arter,
2 Cristur ɻeanu C., (2003), “Econ ɻomia și politic a turi ɻsmului int ernați ɻonal”, Bucur ești: Edit ɻura Abe ɻona, pp ɻ.353-354
7
es ɻte necesară totuși, m ɻenținerea unor r estricț ɻii de natură să împi edic ɻe publicul l ar ɻg de a
abando ɻna cursele regulatɻe. ɻ
Curs ele ɻ charter IT (Inclusiv ɻe Tours) . Un a ɻranjament IT ɻconstă dintr – ɻo călători e dus –
întors (round trip) s au în circuit (c ɻircle trip), efectuată to ɻtal sau parțial pe cale ɻa aerului, con ɻtra
unu ɻi tarif glo ɻbal ɻcare includ e, alături d e ɻtransport, c azarea p ɻe toată perioa ɻda, care începe la
data plecări ɻi pasagerilor și s e ɻtermină l a data întoarc ɻerii lor l a locul ɻ plecării. Aces ɻte călătorii
pot fi efec ɻtuate pe curse regulate deco ɻmercializate (part-charter) ɻ sau cu avioa ɻne închiri ɻate
special în ɻacest scop. În c ɻazul utilizării ɻ avioanelor închiri ate în ɻ sistem ch arter, aceste ɻcurse
poartă d enu ɻmirea de ITC (Inc ɻlusiv e Tour Ch ar ɻter). Ele au dur ate și destinații st abilite de
comp ania aeriană care le operează. Acest tip d e ara ɻnjament trebuie org ɻanizat de o fir ɻmă
specializată ɻ în turism (tour -operato ɻr), iar plata trebui ɻe efectuată int eg ɻral înaintea efectu ɻării
zborului.
ɻCurs ele charter own -use ɻ (singl e entity) . Un a ɻlt tip d e cursă ɻcharter, utiliz at de un
beneficiar ɻindividu al, este denum ɻită “own -use” (singl e ɻ entity) ch arter. Reg ɻlementăril e care
guv ɻernează op erarea sa sunt ɻmai unifo ɻrme pe plan int ernațio ɻnal. Un asemenea ɻcharter este
admis num ai atɻunci când o p ersoană fizi ɻcă sau juridică î ɻnchiri ază un avion p ɻentru uz propriu,
cu scopul d ɻe ɻɻ a transport a persoane s ɻau obi ecte, cu condiți a ɻca prețul să fi e suport ɻat în
întregime de afretator (c el care închir ɻiază capacitatea de zbor a ɻ avionului). În co ɻnsecință, c el
care închiri ază ɻ spațiul d e zbor n ɻu îl m ai poate c ɻomercializa.
Curs ele ɻcharter specializate ɻsunt, l a rândul lor ɻ, de mai mult e ɻ feluri:
a) ɻcurse charter pent ɻru stud enți sa ɻu grupuri d e studiu;
b) curse charte ɻr pentru eveni ɻɻmente speciale (Special E ɻvent Ch arters);
c) curs ɻe charter pentru p elerini (Pilgrim Ch ɻarters).
a) Cu ɻrsele charter p ɻentru stud enț ɻi sau grupuri d e ɻstudiu . Oper ɻarea curselor ch arter
pentru stud enți e ɻste autoriz ată de un nu ɻmăr m are de st ɻate. Condi ɻția de opera ɻre a acestui ɻ tip de
curse ch ɻarter este închiri erea inte ɻgrală a unei capacită ɻți pe ɻntru tr ansportul unor stud ɻenți sau
elevi care u ɻrmează cursuril e de zi a ɻle unei instituții d e învățământ sup ɻerior r ecunosc ɻute.
Avionul ɻ închiri at poate transpor ɻta orice număr d e g ɻrupuri cu condi ɻția ca numărul
minim d e particip anț ɻi într -un grup să f ɻie de 40, iar v ɻârsta maximă ɻ a particip anților ɻ să fie de
25 ɻde ani.
În plus, r egle ɻmentăril e prevăd un int erv ɻal minim d e 4 săptămâ ɻni într e data plecă ɻrii și
data înto ɻarcerii. Prețul d ɻe vânz are ɻ inc ɻlude masa, tra ɻnsportul l a sol și c az ɻarea.
b) Curs ɻele charter pentru evenimente specia ɻle (Special Even ɻts Ch arters) sunt admis e
atunci când un ɻ grup nu are posi ɻbilitatea de a se ɻconform a con ɻdițiilor r ezervării a ɻnticip ate
(ABC). Avioa ɻnele pentru aceste c ɻurse sunt închiri ate pentru t ɻransportul unui a s ɻau a mai
multor grup ɻuri, cu scopul d e a particip a la un evenime ɻnt d ɻeosebit, d e natură so ɻcială, cultur ală,
sportivă, prof esi ɻonală sau de altă natură. A ɻceste ɻcurse pot op era numai ɻspre țara în care are
loc ev ɻenimentul sp ecial, iar dur ata se ɻjurului este strâns ɻ legată de durata eve ɻnimentului. Pr ețul
aran ɻjamentului po ate includ e, ɻpe lângă contr avalo ɻarea transportului ɻaerian, și p e aceea a
serviciilo ɻr de cazare, precum și cost ɻul bil etului, abonament ɻului s au al altor do ɻcumente care
atestă d ɻreptul d e a particip a la un anu ɻmit eveniment.
c) Curs ele c ɻharter pentru p e ɻlerini (Pilgri ɻm Ch arters) sunt ɻo categorie specială de
chart ɻere, care au ca dest ɻinație centre religio ɻase sau cu s emnific ați ɻe religioasă, c e a ɻu fost
create pentru a în ɻlesni accesul p ers ɻoanelor c are dores ɻc să s e deplaseze sp ɻre locuril e ɻ de cult.
Carac ɻteristic este faptul c ɻă pr ețurile s ɻunt fo arte sc ɻăzute iar pasagerii ɻ au oblig ațɻia să
ac ɻhizițion eze și alte se ɻrvicii, cu exce ɻpția celor de trans ɻport aerian.
În gene ɻral, autoritățil e a ɻeronautice ale uneiɻ țări contr ɻolează volumul tr af ɻicului ch arter
al comp aniilor st ɻrăine. Controlul s e ɻ exercită cu ajut ɻorul c ererilor d e surv ɻol, p e ca ɻre orice
8
comp ɻanie operatoare de curse c ɻharter are oblig ația de ɻ a le întocmi și su ɻpune spre ap ɻrobare
a ɻutorității r espe ɻctive.3
1.2.2. Curs ele de linie
Zboruril e de pasageri pe curse regulate se efectuează pe liniil e aeriene de transport în
prealabil st abilite, ale căror punct e de decolare și aterizare, escale etc. sunt progr amate pe
bază de orare, cunoscut e de pasageri cu mult timp în ainte. Rut ele și orarele (timetable) sunt
astfel stabilite încât să asigur e și legătur a (corespond ența) într e diferitele linii aeriene pentru
pasagerii care recurg l a serviciil e consecutiv e ale mai multor linii aeriene.
Călătoriil e pe cursele regulate de pasageri sunt of erite persoanelor care se deplasează,
din diferite motiv e, pe rutele stabilite de comp aniile aeriene care deservesc loc alitatea unde
aceste persoane doresc să ajungă. Acești călători plăt esc costul int egral al biletelor p entru
transporturil e solicit ate. De regulă, curs ele regulate sunt folosit e de anumit e categorii d e
turiști în călătoriil e pe cont propriu.4
Orarele de zbor fac obi ectul aprobării guv ernamentale, iar orele de decolare/
aterizare pot fi modific ate fără o înștiinț are prealabilă, în cons ecință, p asagerii sunt rug ați să
verifice aceste date înainte de a-și face rezervare.
Transportul turiștilor p e cursele de linie se realizează prin tr ei clase de confort:
busin ess class, economy cl ass, iar la cursele pe distanțe mari, încă o cl asă, first cl ass.
Rezervarea locurilor poate fi făcută l a agențiile comp aniilor aeriene sau la agențiile
de turism. Reconfirm area rezervărilor pentru călătoriil e de întoarcere și pentru c ele care se
continuă este oblig atorie pe toate rutele internaționale. Călătorii tr ebuie să reconfirm e locuril e
cu 48 d e ore înaintea decolării curs ei. Lips a reconfirmării po ate atrage anularea rezervării.
Dacă este necesar să s e amâne sau să s e anuleze călători a, iar biletul a fost d eja emis, este
necesară anularea rezervării cu cel puțin 48 d e ore înaintea decolării curs ei pentru călătoriil e
în int eriorul Europei și cu c el puțin 72 d e ore pentru călătoriil e în afara Europei. În mod
norm al, se pot f ace întreruperi ale călători ei în oric e punct d e pe rută d acă într eruperile au
fost indic ate pe bilet. Călători a trebuie să se efectueze în limit a perioadei de valabilitate a
biletului.
Tarifele se referă la transportul d e la un aeroport l a altul, conform rut ei indic ate de
transport ator, și nu includ e taxele și costul tr ansportului t erestru. În anumit e condiții s e pot
aplica tarife reduse, cum este cazul c elor pentru călătoriil e în grup, d e tineret etc.
Copiii b eneficiază de reduceri de tarife în funcți e de vârstă (până l a 12 ani), în c azul
în care călător esc singuri s au însoțiți d e un adult. R educerea de 50% din t ariful unui adult s e
aplică p entru copiii într e 2 și 12 ani, cât și p entru copiii sub 2 ani care ocupă locuri
individu ale.
Dacă m ai mulți copii sub 2 ani sunt însoțiți d e o singură p ersoană care a plătit t ariful
de adult, num ai un singur copil b eneficiază de reducerea de 90%, c eilalți copii b eneficiază de
o reducere de 50%, chi ar dacă nu ocupă locuri individu ale.5
1.3. Evoluția în structură și din amică a transporturilor aeriene
Transportul aerian, prin mobilit atea mare pe care o oferă, p ermite economi ei și
societății în g eneral să prosp ere. În cont extul d ezvoltării economi ei glob ale, transportul aerian
se dezvoltă r apid p entru a întâmpin a cererea din c e în ce mai mare de transport r egional dar
mai ales internațional, un f actor d etermin ant fiind mobilit atea forței de muncă.
1.3.1. Tr ansporturil e turistic e în Uniun ea Europ eană
Transportul aerian este văzut c a un factor economic și soci al import ant, cât și un
indic ator al calității vi eții. Pr ezența unor aeroporturi în un ele zone mai izol ate din int eriorul
3 Cristur eanu C., op. cit., pp. 357 -359
4 Neacșu N., Sn ak O.&Baron P., (2003), “Economi a turismului”, Bucur ești: Editur a Expert, pp. 309 -311
5 Crist ea A., (2006), “T ehnologi a activităților în turism”, Bucur ești: Editur a Univ ersul Juridic, pp. 86 -87
9
UE face posibil e investițiil e, astfel că niv elul de dezvolt are economică este în strânsă l egătură
cu transportul aerian.
Turismul a devenit în mult e țări europene un sector din c e în ce mai import ant în
economiil e naționale, astfel că p entru un ele țări tr ansportul aerian reprezintă singur a cale prin
care turiștii pot vizit a țara respectivă, obținându -se venituri subst anțiale și creându -se locuri
de muncă.
La nivelul Uniunii Europene, industri a transporturilor aeriene este o compon entă
esențială a economi ei, permițând o accesibilit ate ridicată a tuturor c etățenilor uniunii din
unele zone mai izol ate să particip e activ l a dezvolt area socio -economică în ansamblu.
Tabelul 1.1. Traficul d e pasageri din U E în perioada 2013-2017
Anul Total pasageri (mil.) Ritm (%)
2013 564,0 –
2014 551,6 -2,2
2015 590,0 7,0
2016 650,0 10,2
2017 705,8 8,6
Sursa: www. europ a.eu.int
Analizând d atele disponibil e în legătură cu evoluți a traficului d e pasageri la nivelul
Uniunii Europene, se poate observa o creștere const antă a numărului d e călători c are au ales
avionul în p erioada 2013 -2017 , făcând însă excepție anul 2014 .
În anul următor, în 2015 , numărul d e călătorii efectuate în UE a fost d e aproape 600
milio ane, înregistrând o cr eștere de 7% f ață de anul 2014 . Tendinț a de creștere s-a menținut și
în anii următori, astfel că în anii 2016 și 2017 s-au înr egistrat 650, r espectiv 705 milio ane de
pasageri.6
Figur a 1.1. Evoluți a traficului d e pasageri din U.E. (2013 -2017 )
Sursa: www. europ a.eu.int (Comisi a Europ eană)
Din figur a 1.1. se poate observa tendinț a generală de creștere a traficului în p erioada
analizată, cu o mică scăd ere înregistrată în anul 2014 . Transportul aerian din Uniun ea
Europeană continuă să ajungă l a niveluri n emaiîntâlnit e vreodată, înr egistrând cifr e din c e în
ce mai mari, pe fondul un ei cereri cr escute de călătorii cu avionul, d atorate dezvoltării
economic e din ultimii ani.
Transportul aerian din Uniun ea Europeană este domin at de câteva țări, und e se
conc entrează cea mai mare parte a traficului înr egistrat, acest lucru d atorându -se evident
numărului m are al popul ației, cât și gr adului d e dezvolt are economică din st atele respective.
Marea Britanie deține 471 d e aeroporturi s au aerodromuri. Princip alele aeroporturi
din M area Britanie sunt Londr a – Heathrow , unul dintr e cele mai aglom erate aeroporturi din
lume, apoi Londr a – Gatwick , Manchester, Londr a – Stansted și Birmingh am.
6 www.i ata.org
564.0 551.6 590.0 650.0 705.8
0.0100.0200.0300.0400.0500.0600.0700.0800.0
2013 2014 2015 2016 2017
10
Princip ala comp anie aeriană din M area Britanie este British Airways, care a
transport at un număr d e 35,7 milio ane de pasageri în 2017 , cu o flotă d e 237 d e aeronave.
Alte comp anii import ante din M area Britanie sunt British Midl and, EasyJet și Virgin Atlantic.
Tabelul 1.2. Traficul d e pasageri din M area Britanie (2013 -2017 )
Anul Total pasageri (mil.) Ritm (%)
2013 162,1 –
2014 167,7 3,5
2015 177,1 5,6
2016 192,3 8,6
2017 204,0 6,1
Sursa: www.st atistics.gov.uk
Analizând d atele disponibil e cu privir e la traficul înr egistrat în M area Britanie în
perioada 2013 -2017 , se poate observa o creștere a numărului d e pasageri de la 162,1 milio ane
la 204 milio ane, ceea ce reprezintă o cr eștere de 25,8% în 5 ani. O cr eștere semnific ativă a
avut loc în anul 2016 față de 2015 , de 8,6%, adică 15,2 milio ane pasageri.
Figur a 1.2. – Evoluți a traficului d e pasageri din M area Britanie (2013 -2017 )
Sursa: www.st atistics.gov.uk
Din figur a 1.2. r eiese un ritm d e creștere const ant.Acest tr end ascendent este
influ ențat și d e cursele low-cost, care s-au dezvolt at foarte mult în p erioada 2013 -2017 și care
au atras din c e în ce mai mulți p asageri, ca urmare a prețurilor scăzut e ale biletelor de avion.
Germania. Princip alul nod aerian este Frankfurt, care deservește peste 300 d e
destinații din 110 țări, având un tr afic d e 51,8 milio ane pasageri în 2017 . Următo arele
aeroporturi m ari din G ermania sunt Munch en, Berlin-Tegel, Berlin-Schon efeld, Duss eldorf,
Hamburg și Koln/Bonn .
Comp ania națională este Lufth ansa, care are o flotă compusă din 534 aeronave. Alte
comp anii din G ermania mai sunt Air Berlin, TUIfly, Condor și Germanwings , ultim a fiind
înființ ată chi ar de Lufth ansa, ca și comp anie aeriană low -cost.
Tabelul 1.3. Traficul d e pasageri din G ermania (2013 -2017 )
Anul Total pasageri (mil.) Ritm (%)
2013 118,2 –
2014 114,4 -3,2
2015 121,1 5,9
2016 135,8 12,1
2017 145,9 7,4
Sursa: www.d estatis.de
Analizând d atele disponibil e în p erioada 2013 -2017 , se observă o scăd ere de
aproxim ativ 4 milio ane de pasageri față de anul d e referință. În anii următori se înregistrează
un ritm d e creștere, ajungându -se la 145,9 milio ane de pasageri în 2017 , cu o cr eștere de
7,4% f ață de anul 2016 , ceea ce reprezintă m ai mult d e 10 milio ane de pasageri.
162.1 167.7 177.1 192.3 204.0
0.050.0100.0150.0200.0250.0
2013 2014 2015 2016 2017
11
Figur a 1.3. Evoluți a traficului d e pasageri din G ermania (2013 -2017 )
Sursa: www.d estatis.de
În figur a 1.3. se observă o t endință d e creștere în perioada analizată, excepție făcând
anul 2014 , înregistrându -se un minim d e 114,4 milio ane de pasageri. În această p erioadă s-a
const atat o cr eștere de 23,4% în 2017 față de 2013 , adică o cr eștere de 27,7 milio ane
pasageri. În condițiil e unei dezvoltări a turismului și a nivelului c alității vi eții, se așteaptă c a
numărul turiștilor din G ermania care aleg să călător ească cu avionul cătr e destinații noi d e
vacanță să cr ească din c e în ce mai mult.
Spania are un număr d e 105 aeroporturi internaționale și naționale, dintr e care se
desprind c a trafic Madrid, cu 41,7 milio ane de pasageri, și Barcelona, cu 27 milio ane de
pasageri în anul 2017 . Alte aeroporturi import ante din Sp ania mai sunt Palma de Mallorc a,
Valencia, Malaga și Sevilla. Rut a aeriană dintr e Madrid și B arcelona este cea mai
aglom erată din lum e, cu un număr d e peste 900 de curse pe săptămână.
Comp ania națională aeriană din Sp ania este Iberia, cu o flotă d e 139 d e avioane. Alte
comp anii aeriene din Sp ania mai sunt Spanair, Air Europ a, Vueling și Click air, ultim ele două
fiind din s egmentul low -cost. Click air a fost înființ ată în 2017 chiar de către Iberia.
Tabelul 1.4. Traficul d e pasageri din Sp ania (2013 -2017 )
Anul Total pasageri (mil.) Ritm (%)
2013 113,0 –
2014 112,3 -0,6
2015 120,0 6,9
2016 129,8 8,2
2017 143,7 10,7
Sursa: www.in e.es
Analizând d atele din t abelul 1.4. s e observă că s -a înregistrat o creștere de la 113
milio ane de pasageri în 2013 , la 143,7 milio ane de pasageri în 2017 , ceea ce înseamnă o
creștere de 27,2%, m enținându -se astfel în ritmuril e de creștere din într eaga Uniun ea
Europeană, în p erioada analizată, 2013 -2017 .
Figur a 1.4.Evoluți a traficului d e pasageri din Sp ania (2013 -2017 )
Sursa: www.in e.es
118.2 114.4 121.1 135.8 145.9
0.050.0100.0150.0200.0
2013 2014 2015 2016 2017
113.0 112.3 120.0 129.8 143.7
0.050.0100.0150.0200.0
2013 2014 2015 2016 2017
12
În figur a 1.4. se observă o evoluți e ascendentă, cu o mică scăd ere de numai 0,7
milio ane de pasageri în anul 2014 . Creșterea cea mai mare a fost în 2017 față de anul 2016 ,
cu un ritm d e creștere de 10,7%, adică un număr d e aproape 14 milio ane de pasageri în plus.
Franța dispun e de un număr d e 479 d e aeroporturi, c el mai mare fiind d e departe
Paris – Charles de Gaulle, cu 53,3 milio ane de pasageri în 2017 , urm at de Paris – Orly, cu
24,8 milio ane de pasageri. Alte aeroporturi din Fr anța mai sunt Lyon, M arseille, Toulous e,
Bord eaux și Nisa.
Cea mai mare comp anie franceză este Air Fr ance, cu o flotă d e 255 d e aeronave.
Împr eună cu KLM , comp ania națională din Ol anda, cu c are a încheiat o alianță în 2004,
acoperă 225 d e destinații din într eaga lume. Comp ania Air Fr ance domină pi ața aeriană
franceză, astfel că c elelalte comp anii aeriene sunt aproape nesemnific ative din punctul d e
vedere al traficului d e pasageri înr egistrat.
Tabelul 1.5. Traficul d e pasageri din Fr anța (2013 -2017 )
Anul Total pasageri (mil.) Ritm (%)
2013 94,3 –
2014 96,5 2,3
2015 96,0 -0,5
2016 102,4 6,7
2017 108,0 5,5
Sursa: www.ins ee.fr
Analizând d atele disponibil e în perioada 2013 -2017 , se observă că tr ansportul aerian
din Fr anța a avut ritmuri d e creștere mai mici f ață de alte țări din Uniun ea Europeană, având
și o evoluți e diferită, astfel că s -a înregistrat o scăd ere a traficului d e pasageri în anul 2015 și
nu în 2014 , însă d e doar 0,5%. Cr eșterea cea mai mare s-a înregistrat în anul 2016 față de
2015 , când tr aficul a crescut cu 6,7%, adică 6,4 milio ane de pasageri.
Figur a 1.5. Evoluți a traficului d e pasageri din Fr anța (2013 -2017 )
Sursa: www.ins ee.fr
Din figur a 1.5. se observă o evoluți e const antă a traficului d e pasageri în p erioada
2013 -2015 , în jurul a 95 de milio ane de pasageri, cu o cr eștere în 2014 , urm ată de o scăd ere
în anul 2015 . Înc epând cu anul 2016 , se observă o cr eștere mai subst anțială a traficului, în
anul 2017 înregistrându -se o creștere de 12 milio ane de pasageri față de anul 2015 . În
perioada analizată, tr aficul d e pasageri a crescut cu 13,7 milio ane de pasageri, îns emnând un
ritm d e 14,5% în anul 2017 față de 2013 .
Italia dispun e de 133 d e aeroporturi, d ar cele mai import ante sunt Roma – Fiumicino ,
cu 27,8 milio ane de pasageri în 2017 , și Milano – Malpensa, cu 19,5 milio ane de pasageri.
Alte aeroporturi import ante mai sunt Napoli, Torino, V eneția, Pisa, Palermo și Florența.
Comp ania aeriană națională este Alitalia, cu o flotă compusă din 179 d e aeronave,
transportând un număr d e 24 milio ane de pasageri în anul 2017 . Alte comp anii aeriene din
Italia mai sunt Air On e, Meridiana, Air Italy, Blu e Panorama, Eurojet, Evolavia, Eurofly,
Alpi Eagles și MyAir.
94.3 96.5 96.0 102.4 108.4
85.090.095.0100.0105.0110.0
2013 2014 2015 2016 2017
13
Tabelul 1.6. Traficul d e pasageri din It alia (2013 -2017 )
Anul Total pasageri (mil.) Ritm (%)
2013 65,8 –
2014 65,2 -0,9
2015 74,0 13,5
2016 81,6 10,3
2017 87,9 7,7
Sursa: www.ist at.it
Analizând d atele disponibil e în perioada 2013 -2017 , obs ervăm o scăd ere a traficului
de pasageri în anul 2014 , de 0,9%, c eea ce înseamnă aproxim ativ 0,6 milio ane de pasageri
mai puțin d ecât în 2013 . În anii următori s -au înr egistrat ritmuri d e creștere superioare,
ajungând chi ar la 13,5% în 2015 față de 2014 , adică o cr eștere de aproape 9 milio ane de
pasageri. În anul 2017 ritmul d e creștere a scăzut f ață de 2015 și 2016 , până l a 7,7%, d eci o
creștere de doar 6,3 milio ane de pasageri în 2017 față de 2016 .
Figur a 1.6. Evoluți a traficului d e pasageri din It alia (2013 -2017 )
Sursa: www.ist at.it
Din figur a 1.6. reiese o tendință d e creștere a traficului d e pasageri pe calea aerului c a
și în Uniun ea Europeană, cu o mică scăd ere în anul 2014 . S-a ajuns în 2017 la un număr d e
87,9 milio ane de pasageri, comp arativ cu 65,8 milio ane în 2013 , adică o cr eștere de 33,6%.
Tendinț a de creștere a transporturilor aeriene se va menține, datorită dezvoltării comp aniilor
aeriene low-cost, care au impulsion at foarte mult turismul în ultimii ani.
În condițiil e în care traficul d e pasageri din Uniun ea Europeană înr egistrează cifr e din
ce în ce mai mari în fi ecare an, aeroporturil e devin din c e în ce mai aglom erate, înregistrând
cifre record c a trafic, astfel fiind n ecesară dezvolt area infrastructurii, prin amenajarea unor
legături t erestre de acces facil cătr e aeroporturi, lărgir ea termin alelor aeroporturilor și
eventual construir ea altora noi, construir ea de noi pist e acolo und e e posibil, s au chi ar apariția
unor noi aeroporturi.
Aeroporturil e joacă un rol fo arte import ant în d ezvolt area turismului, d eoarece în
unele cazuri r eprezintă singur a modalitate rapidă d e transport cătr e anumit e destinații
turistic e, ca în cazul insul elor din Gr ecia sau Sp ania, und e 80% din numărul turiștilor ajung
acolo p e calea aerului.
Transportul aerian este esențial pentru un ele țări, astfel că 32% din turiștii străini c are
vizitează M area Britanie sosesc cu avionul, 21% din turiștii străini din Gr ecia aterizează pe
aeroportul din Atena iar 32% din turiștii străini din Portug alia sosesc în Lis abona pe calea
aerului.7
7 www. aci-europe.org
65.8 65.2 74.0 81.6 87.9
0.020.040.060.080.0100.0
2013 2014 2015 2016 2017
14
Tabelul 1.7. Prim ele 20 de aeroporturi c a trafic în anul 2017
Aeroportul
Țara
Numărul tot al
de pasageri (mil.) Ritm (%)
2017 /2016
1 Londr a – Heathrow Marea Britanie 67,68 0,9
2 Paris – Charles de Gaulle Franța 53,38 4,8
3 Frankfurt am M ain Germania 51,79 2,1
4 Amsterdam – Schipol Olanda 44,08 3,9
5 Madrid – Barajas Spania 41,73 9,4
6 Londr a – Gatwick Marea Britanie 32,69 4,1
7 Munch en Germania 28,45 6,9
8 Rom a – Fiumicino Italia 27,78 2,3
9 Barcelona – El Prat Spania 27,02 10,9
10 Paris – Orly Franța 24,85 3,3
11 Manchester Marea Britanie 22,08 5,3
12 Londr a – Stansted Marea Britanie 21,99 5,2
13 Palma de Mallorca Spania 21,22 4,2
14 Copenhaga – Kastrup Danemarca 19,82 4,9
15 Milano – Malpensa Italia 19,49 5,8
16 Dublin Irlanda 18,33 7,6
17 Stockholm – Arlanda Suedia 17,16 5,6
18 Brux elles – National Belgia 15,95 3,3
19 Viena – Schw echat Austria 15,80 7,4
20 Duss eldorf Germania 15,39 2,0
Sursa: www. europ a.eu.int
Din d atele disponibil e cu privir e la prim ele 20 de aeroporturi din Uniun ea Europeană
ca trafic anual, put em concluzion a că în acest clasament sunt situ ate 4 aeroporturi din M area
Britanie, prim a țară din Europa ca trafic de pasageri, 3 aeroporturi sunt din G ermania, a doua
țară ca trafic de pasageri, 3 aeroporturi sunt din Sp ania, 2 din Fr anța, 2 din It alia, restul țărilor
având cât e un singur aeroport în acest clasament.
Pe primul loc s e situează aeroportul Heathrow din Londr a, cu 67,68 milio ane de
pasageri, devansând l a mare distanță următo arele clasate, Charles de Gaulle din P aris cu
53,38 milio ane de pasageri și Frankfurt am Main cu 51,79 milio ane. În acest clasament sunt
inclus e 3 aeroporturi c are deservesc Londr a, Heathrow, G atwick și St ansted, ultim ele două
având o d ezvolt are bazată pe comp aniile aeriene low-cost, c are și-au amplasat baze aeriene în
aceste aeroporturi.
1.3.2 .Evoluți a transportului turistic aerian în Români a
Activit atea turistică, prin însuși conținutul ei, presupun e mișc are, deplasarea în sp ațiu.
Interdependența dintr e turism și tr ansporturi este pusă în evidență d e faptul că, în v ederea
efectuării unui consum turistic, o amenii tr ebuie să călător ească, of erta neputând v eni în
întâmpin area consum atorilor.
Transportul aerian din Români a s-a dezvolt at foarte mult în ultimii ani datorită
creșterii niv elului g eneral de trai al popul ației, care s-a transpus în c ererea mai mare pentru
efectuarea unor călătorii r apide către destinația de vacanță. Acest lucru s -a văzut fo arte bine
în schimb area opțiunilor d e călători e către zborul cu avionul în locul un ei călătorii
îndelungate și lipsit e de confort, p e care o presupun e deplasarea cu autocarul sau trenul.
Traficul aerian de pasageri a început să aibă evoluții din c e în ce mai bun e, pe fondul
unei cereri sporit e de transport r apid și eficient, înglob at din c e în ce mai mult în produs ele
turistic e oferite de către agențiile de turism.
15
Tabelul 1.8.Traficul d e pasageri din tr ansportul aerian (2013 -2017 )
Anul Total pasageri (mil.) Ritm (%)
2013 2,50 –
2014 2,58 3,06
2015 2,90 12,44
2016 3,41 17,43
2017 4,33 27,40
Sursa: www.inss e.ro
Analizând d atele din tabel, se poate observa o creștere const antă a numărului tot al de
pasageri care au ales transportul aerian ca mijloc d e transport. Ritmuril e de creștere
înregistrate sunt din c e în ce mai mari, ajungându -se la un m axim d e 27,4% în anul 2017 .
Aceste creșteri înr egistrate sunt printr e cele mai mari din Europa, în cont extul în c are
creșterea medie a numărului d e pasageri la nivel european este de 5-10% p e an.
Figur a 1.7. Evoluți a traficului d e pasageri din tr ansportul aerian (2013 -2017 )
Sursa: www.inss e.ro
Din figur a 1.7. reiese o evoluți e din c e în ce mai bună a traficului d e pasageri din
Români a, ajungându -se de la un număr d e 2,5 milio ane de pasageri în anul 2013 la 4,33
milio ane de pasageri în 2017 . Acestă cr eștere arată cât d e mult s -a îmbunătățit c ererea de
transport aerian în Români a în ultimii ani.
Totalul mișcărilor d e aeronave reprezintă tot alul d ecolărilor și aterizărilor efectuate
de o aeronavă civilă p e curse regulate sau neregulate. Sunt inclus e serviciil e aeriene
comerciale cât și op erațiunil e aeriene generale comerciale.
Tabelul 1.9.Numărul mișcărilor d e aeronave (2013 -2017 )
Anul Total mișcări aeronave Ritm (%)
2013 61.627 –
2014 63.570 3,15
2015 76.149 19,79
2016 84.548 11,03
2017 104.915 24,09
Sursa: www.inss e.ro
Analizând d atele disponibil e cu privir e la numărul d e zboruri înr egistrate în fiecare
an, put em obs erva o creștere semnific ativă, în sp ecial în ultimii doi ani, 2016 și 2017 , ceea ce
se traduce într-o adevarată explozi e a frecvenței zborurilor în Români a, în această p erioadă.
S-a trecut d e la o creștere de 3,15% în 2014 față de 2013 , până l a 24,09% în 2017 față de
2016 , deci numărul tot al de zboruri a crescut cu aproape un sf ert.
2.50 2.58 2.90 3.41 4.33
0.001.002.003.004.005.00
2013 2014 2015 2016 2017
16
Figur a 1.8. Evoluți a mișcărilor d e aeronave (2013 -2017 )
Sursa: www.inss e.ro
Din figur a 1.9. reiese o tendință ascendentă, numărul mișcărilor d e aeronave crescând
într-un ritm inconst ant, acesta variind d e la 3,15% în 2014 la 24,09% în 2017 . Comp arând
numărul d e zboruri din 2017 și 2013 , reiese o creștere de 70, 4 %, de la 61,6 mii l a 104,9 mii,
ceea ce reprezintă aproape o dubl are a traficului aerian din Români a în num ai cinci ani.
Români a are o infr astructură d e transport aerian destul d e bine dezvolt ată, având un
număr d e 17 aeroporturi civil e, mult e dintr e ele deschis e traficului int ernațional de pasageri.
Aeroporturil e sunt afiliate la IATA (Asociația Internațională de Transporturi Aeriene) cât și
la ICAO (Org anizația Internațională de Aviație Civilă).
Figur a 1.9. Harta aeroporturilor din Români a
Sursa: www.h arta-turistic a.ro
Patru aeroporturi ( Bucur ești H enri Co andă, Bucur ești Aurel Vlaicu, Timișo ara și
Const anța) au pist e cu o lungim e de peste 3.200 m etri, fiind c apabile să suport e aeronave de
capacitate mare. Trei aeroporturi ( Bacău, Cr aiova și Satu-Mare) au pist e cu o lungim e de
2.500 m etri, iar restul au pist e cu o lungim e de 1.800 -2.000 m etri.8
Aeroportul Int ernațional Bucur ești H enri Co andă este deservit d e multe comp anii
aeriene din Europa și nu num ai, fiind și b aza comp aniei naționale din Români a, TAROM .
Începând cu 6 iuni e 2007, aeroportul b eneficiază din nou d e o legătură p este ocean, cătr e
8 www.wikip edia.com
61627 63570 76147 84548 104915
020000400006000080000100000120000
2013 2014 2015 2016 2017
17
SUA, prin zboruril e efectuate de comp ania americană Delta Airlines la New York, acesta
după c e TAROM a anulat zboruril e sale pe distanțe lungi în d ecembri e 2015 .
Tabelul 1.10. Traficul d e pasageri al Aeroportului Int ernațional Bucur ești
Henri Co andă (2014 -2017 )
Anul Total pasageri (mil) Ritm (%)
2014 2,10 –
2015 2,60 23,81
2016 2,98 14,48
2017 3,50 17,51
Sursa: www.inss e.ro
Analizând d atele statistic e din p erioada 2014 -2017 , se observă cr eșteri const ante ale
traficului d e pasageri de pe aeroportul princip al al țării, având ritmuri d e creștere de până la
23,81% în anul 2015 față de 2014 , trecându -se de la un număr d e 2,1 milio ane de pasageri la
2,6 milio ane de pasageri pe an.
Figur a 1.10. Evoluți a traficului d e pasageri a Aeroportului Int ernațional Bucur ești
Henri Co andă, 2014 -2017
Sursa: www.inss e.ro
Din figur a 1.9 reiese o tendință d e creștere a traficului d e pasageri, ajungându -se de la
un număr d e 2,1 milio ane de pasageri în 2014 la 3,5 milio ane de pasageri în anul 2017 , ceea
ce înseamnă o cr eștere de 66,7%, adică 1,4 milio ane de pasageri.
Aeroportul Int ernațional Timișo ara (Traian Vui a) este al doil ea aeroport c a mărim e
din Români a și punctul c entral al comp aniei Carpatair care oferă legături aeriene către
Bucur ești și mult e destinații europene.
Tabelul 1.11. Traficul d e pasageri al Aeroportului Int ernațional Timișo ara
(Traian Vui a), 2014 -2017
Anul Total pasageri Ritm (%)
2014 171.984 –
2015 279.516 62,52
2016 484.170 73,22
2017 750.070 54,92
Sursa: www.inss e.ro
Analizând d atele disponibil e cu privir e la traficul d e pasageri al aeroportului din
Timișo ara, se observă ritmuri d e creștere cu adevărat mari, trecându -se de la 172.000 p asageri
în 2014 la 484.000 în 2016 , deci un ritm d e 73,22%. Ritmuril e înregistrate în perioada 2014 –
2017 arată că tr aficul d e pasageri și-a mărit numărul cu c el puțin jumăt ate în fiecare an.
2.10 2.60 2.98 3.50
0.000.501.001.502.002.503.003.504.00
2014 2015 2016 2017
18
Figur a 1.11. Evoluți a traficului d e pasageri a Aeroportului Int ernațional Timișo ara
(Traian Vui a), 2014 -2017
Sursa: www.inss e.ro
Din figur a 1.10. reiese o tendință d e creștere de la an la an a traficului d e pasageri,
trecându -se de la 172.000 p asageri în anul 2014 la 750.000 în anul 2017 , ceea ce reprezintă o
creștere de 336%, o cifră fo arte mare într-o perioadă de timp r elativ scurtă.
Aeroportul Int ernațional Bucur ești Aurel Vlaicu, cunoscut în ainte ca Aeroportul
Băneasa, este al doil ea aeroport import ant din Bucur ești. In augurat în anul 1920, este situat la
7 km nord d e centrul or așului și dispun e de o pistă d e 3.000 d e metri lungim e. Până l a
înființ area Aeroportului Int ernațional Otop eni în 1965, acesta era princip alul aeroport din
capitala Români ei.9
În pr ezent Aeroportul Int ernațional Bucur ești Aurel Vlaicu este folosit d e comp aniile
aeriene low-cost, aici fiind și b aza comp aniei aeriene român ești low -cost Blue Air.
Tabelul 1.12. Traficul d e pasageri al Aeroportului Int ernațional Bucur ești
Aurel Vlaicu (2014 -2017 )
Anul Total pasageri Ritm (%)
2014 30.397 –
2015 131.420 332,35
2016 378.515 188,02
2017 671.380 77,37
Sursa: www.inss e.ro
Analizând d atele disponibil e în p erioada 2014 -2017 , se observă o cr eștere
spectaculoasă a traficului d e pasageri de pe aeroportul Bucur ești Aurel Vlaicu, ajungându -se
la un ritm d e creștere de 332,35% în 2015 față de anul 2014 , adică o cr eștere de peste
100.000 p asageri pe an. În anul 2016 s-a înregistrat aproape o tripl are a numărului p asagerilor
care au ales acest aeroport, ajungându -se la 378.000 p asageri.
În anul 2017 s-a înregistrat un ritm d e creștere de 77,37%, acest lucru îns emnând o
creștere a numărului d e pasageri cu două tr eimi f ață de anul 2017 .
Aceste creșteri nu sunt însă întâmplăto are, ele vin p e fondul apariției comp aniilor
aeriene low-cost, care au înc eput să efectueze zboruri tocm ai de pe aeroportul Bucur ești
Aurel Vlaicu, d atorită t axelor d e aeroport m ai mici pr acticate cât și apropi erii față de centrul
orașului. Această revoluți e a traficului a fost iniți ată de către comp ania român easca Blue Air,
care a început să efectueze zboruri i eftine către destinații din Europa încă din d ecembri e
2004 . Alte comp anii au urm at să aterizeze pe acest aeroport, c a MyAir, Sky Europ e, Wizz Air și
Germanwings.
9 www.wikip edia.com
171984 279516 484170 750070
0100000200000300000400000500000600000700000800000
2014 2015 2016 2017
19
Figur a 1.12. Evoluți a traficului d e pasageri a Aeroportului Int ernațional Bucur ești
Aurel Vlaicu, 2014 -2017
Sursa: www.inss e.ro
Din figur a 1.11. reiese tendinț a explozivă d e creștere a traficului aerian de pasageri,
ajungându -se la un număr d e 671.000 p asageri în 2017 , ceea ce reprezintă o cr eștere de
2136,7% f ață de anul 2014 , adică d e peste 22 de ori mai mult. Acest ritm d e creștere este
aproape fără pr ecedent în Europa, reușindu -se ca în num ai patru ani să s e depășească to ate
recorduril e anterioare ca trafic de pasageri ale acestui aeroport.
Pe termen m ediu și lung, această cr eștere a traficului pun e mari probl eme
aeroportului, c are are totuși o c apacitate limit ată de absorbți e a traficului m ereu în cr eștere. În
ultim a perioadă de timp, s -a vehicul at ideea construirii unui alt aeroport c are să atragă aceste
comp anii low -cost s au chi ar mut area lor d efinitivă p e aeroportul H enri Co andă, chi ar și după
finalizarea lucrărilor d e refacere a pistei aeroportului. Măsuri concr ete vor tr ebui lu ate cât m ai
repede deoarece se așteaptă o d epășir e a numărului d e 1 milion d e pasageri pe an în p erioada
următo are, o cifră fo arte mare pentru un aeroport cu o c apacitate atât de mică.
30397 131420 378515 671380
0100000200000300000400000500000600000700000800000
2014 2015 2016 2017
20
CAPITOLUL 2. ROLUL COM ANIILOR LOW COST
ÎN D EZVOLT AREA TURISMULUI
Comp aniile aeriene low-cost s au “low -cost airlines” sunt comp anii aeriene bazate pe
un alt mod el de afaceri decât c el clasic, conc eptul tr aducându -se prin elimin area costurilor
suplim entare de operare a aeronavelor, c eea ce duce la o politică d e prețuri r eduse
consid erabil.
2.1. Conc eptul d e comp anie aeriană low -cost – scurt istoric
Comp aniile aeriene low-cost au apărut
pentru prim a dată în 1971, în St atele Unite ale
Americii, când comp ania aeriană Southw est a luat
ființă, propunând un mod el de afaceri revoluțion ar
pentru acele timpuri, tr ansformând astfel tot al
conc eptul cl asic de comp anie aeriană.
Primul zbor a avut loc în d ata de 18 iuni e
1971, în st atul Texas, und e își avea sediul comp ania. Se efectuau zboruri scurt e, cu 4
aeronave Boing 737 -200, într e Dallas, Houston și S an Antonio, zboruri c are nu includ eau
servicii suplim entare (mânc are, băutură) c a în cazul comp aniilor aeriene clasice, și c are până
la urmă au contribuit l a creșterea rapidă și succ esul ult erior. În primii doi ani comp ania a avut
probl eme financiare datorate în princip al neîncrederii generale a popul ației asupra zborului
low-cost. D ar în 1973 a reușit să d evină profit abilă, și a reușit să f acă acest lucru în fi ecare
an, cu r ezultate din c e în ce mai bun e, perform anță d e neegalat în istori a aviației com erciale.
În 2017 comp ania Southw est s-a clasat primul loc în c eea ce privește numărul d e pasageri
transport ați pe plan intern, reușind acest lucru cu o flotă d e 477 aeronave.10
În Europa aceste comp anii low -cost au fost înființ ate mult m ai târziu, d eoarece spațiul
aerian european era caracterizat de existența unor b ariere politic e, economic e și socio –
cultur ale, datorate evident multitudinii d e țări și int erese naționale. Dar odată cu cr eșterea
dorinț ei de integrare a țărilor într -o singură comunit ate, cea a Uniunii Europene, s-a creat
premiza unei liberalizări a pieței aeriene europene. Prin lib eralizare, piața traficului aerian a
suferit o schimb are fundamentală și s -au dizolv at barierele la intrarea pe această pi ață pentru
noii pot ențiali concur enți. Concur ența a fost acceptată pe această pi ață și astfel comp aniile
aeriene au fost n evoite să facă față unor noi provocări, să r eacțion eze pentru a deveni
comp etitive. Prin lib eralizare, comp aniile aeriene low-cost au posibilit atea să-și fix eze
prețurile după propri a strategie, pe trasee multipl e în Uniun ea Europeană.
În Europa, prim a comp anie low-cost a fost
Ryanair, fond ată în 1985 în Irl anda, și c are, prin
restructur area din 1991, a transform at pi ața
aeriană europeană. În anii următori Ry anair a
ajuns l a cifre impr esionante, reușind în 2017 chiar
să se situeze pe primul loc din lum e în ceea ce
privește numărul d e pasageri int ernaționali
transport ați, 40,5 milio ane, depășind astfel comp aniile aeriene tradițion ale ca Lufth ansa, Air
France, British Airways, KLM etc.11
Au urm at apoi alte comp anii low -cost, c a Easyjet, Go, Virgin Express și Buzz, to ate
din M area Britanie. Așezarea geografică a făcut c a britanicii să fi e mult m ai dependenți d e
transportul aerian, în comp arație cu ceilalți locuitori ai țărilor Europei contin entale, und e
transportul ruti er și f eroviar reprezintă o alternativă vi abilă. Înființ area comp aniilor low -cost
10 www.wikip edia.com
11 www.i ata.org
21
în M area Britanie are ca punct d e pornir e politic a deschisă și lib erală a guvernelor d e pe
insul a britanică, prin anumit e reglementări l egislative.
În pr ezent în Europa sunt 45 d e comp anii low -cost, existând un număr d e peste 3.000
de rute aeriene low-cost, într e 313 aeroporturi.12
2.2. Avantajele utilizării curs elor low -cost
Avantajele concur ențiale ale comp aniilor aeriene low-cost f ață d e comp aniile
tradițion ale sunt d ate de modelul d e afaceri dif erit, c are presupun e renunțarea la multe din
activitățil e și serviciil e oferite de o comp anie clasică, p entru a diminu a cât m ai mult posibil
costuril e implic ate.
Princip alele caracteristici prin c are aceste comp anii low -cost s e diferențiază d e
comp aniile clasice sunt următo arele:
– o singură cl asă de pasageri – clasa “economy”;
– flotă omog enă de aeronave (clasa medie: 140 -180 locuri), r educându -se costuril e cu
pregătirea personalului d e zbor p e aeronave diferite și a costurilor d e întreținere a
acestora; sunt pr eferate avioanele noi, d atorită eficienței ridic ate a acestora și a
consumului m ai mic d e combustibil;
– locuril e în avion nu s e rezervă în ainte de zbor, astfel că s e încur ajează pasagerii să s e
prezinte mai repede la poarta de îmbarcare, pentru o îmb arcare mai rapidă și eficientă;
– frecvență d e zbor ridic ată și scurt area perioadei petrecute la sol a aeronavelor, p entru
o utiliz are maximă a acestora în zbor;
– zboruri p e distanțe scurt e și medii, n eexistând posibilit atea transferului p asagerilor și
bagajelor într e zboruri;
– aeroporturi s ecund are, de mai mici dim ensiuni, sunt pr eferate în dauna celor m ari
deoarece taxele de aeroport p ercepute sunt m ai mici și sunt ș anse mai puțin e ca
aglom erația de pe aeroport să cr eeze întârzi eri ale zborurilor;
– prețuri pr acticate foarte mici în comp arație cu comp aniile tradițion ale; sunt încur ajate
rezervăril e din timp p entru a se putea obțin e bilete cu pr ețuri m ai mici;
– distribuți a biletelor d e avion s e face în princip al prin Int ernet și c entrul d e vânzări
telefonic, p ermițând economisir ea comisio anelor d e agenție și costuril e unui CRS
(Comput er Reservation Syst em); bil etele sunt electronic e (e-ticket), eliminându -se
costuril e cu tipărir ea și distribuți a acestora către pasageri;
– atragerea unor noi grupuri d e clienți, turiști s au oameni de afaceri;
– costuri d e personal mai scăzut e, printr -un niv el al salariilor m ai mic și printr -un
progr am de lucru fl exibil;
– serviciul l a bord, în timpul zborului, nu m ai este gratuit, astfel că mânc area și băutur a
sunt t axate suplim entar, această trăsătură fiind c ea mai vizibilă a comp aniilor aeriene
low-cost în ochii p asagerilor;
– perceperea unor t axe pentru: b agaj suplim entar, echipamente sportiv e / muzic ale,
schimb area zborului, d atei sau a numelui p asagerului, priorit ate la îmbarcare,
rezervarea prin c arduri d e credit/debit, r ezervarea prin c entrala telefonică a comp aniei.
Prin însăși d enumir ea “low -cost”, aceste comp anii r educ subst anțial costuril e de
operare, astfel că pr ețurile biletelor d e avion of erite spre vânz are sunt cu mult sub c ele ale
comp aniilor cl asice.
2.3. Costuril e unei comp anii aeriene low-cost
Avantajele costurilor r eduse ale comp aniilor aeriene low-cost r eies în primul rând
dintr -o nouă structur are a lanțurilor d e valori a unei comp anii aeriene.
Cea mai cunoscută m etodă d e observare a diferențelor d e costuri în industri a
transportului aerian este împărțir ea costurilor tot ale în costuri d e operare (directe și indir ecte)
12 www.flych eapo.com
22
și de ne-operare (costuri cu cr edite și dobânzi, costuri ale comp aniilor subsidi are: hot eluri,
agenții d e turism; fluctu ația indic elui de schimb v alutar).
Costuril e pot fi împărțit e astfel:
A. Costuri d e operare directe sunt aplicabile fiecărui avion în p arte și fiecărui zbor în
parte, și d epind d e tipul aparatului d e zbor implic at. Acestea se clasifică astfel:
1. Serviciul aerian: costuri cu p ersonalul de zbor; combustibil; taxe de aeroport și
de rută; asigur are; costuri d e închiri ere/leasing.
2. Întreținerea tehnică : salariile personalului t ehnic; piese de schimb; administr area
tehnică.
3. Deprecierea valorică și amortiz area: aparate de zbor; aparate de sol și
propri etățile; obiecte speciale devalorific ate; decontarea costurilor d e pregătire a
personalului.
În costuril e cu personalul de zbor se includ s alariile și prim ele, atât a piloților cât și a
însoțitorilor d e zbor. Costuril e salariale globale pot fi r eduse datorită s alariului d e încadrare
mic, p ersonalul d e zbor fiind tânăr și n eorganizat în sindic ate. Prin evitarea altor pr estări
sociale volunt are se oferă un nou pot ențial de reducere a costurilor.
Serviciil e la bord, fiind m ai reduse în comp arație cu o comp anie aeriană tradițion ală,
necesită un număr m ai mic d e personal.
Având în v edere că to ate avioanele la sfârșitul misiunii r evin în aeroportul d e origin e, nu apar
costuri d e înnopt are a personalului d e zbor.
Economisir ea cheltuielilor s alariale se realizează și prin noil e form e de indemniz ații.
Ryanair, de exemplu, of eră suplim entar unui s alariu d e bază, un spor d e sector c are depinde
de regiunea în care se află destinațiile, o formă v ariabilă d e salariu în acțiuni. Astfel se reduc
cheltuielile salariale directe și se clădește loialitatea personalului.
Comp aniile aeriene low-cost au în dot are în m ajoritate un singur tip d e aeronavă,
astfel că piloții pot urm a un progr am flexibil și pot fi utiliz ați pentru to ate rutele în sp ațiul
aerian european.
În m edie cu 4.000 d e pasageri pe salariat, comp aniile low-cost d ețin o productivit ate
net sup erioară ofertanților d e referință, c are numără 800 d e călători în grij a unui s alariat.
Comp aniile aeriene low-cost s e caracterizează printr -o densitate mare a locurilor în
avion, lucru evidențiat prin r enunțarea la clasa “busin ess”, o zonă d e servire mai puțin
spațioasă și un sp ațiu r edus într e rânduri. S erviciul l a bord m ai redus în comp arație cu
comp aniile aeriene tradițion ale necesită un sp ațiu m ai mic.
Distanța dintr e rânduril e de scaune se reduce până l a 74 – 76 cm, în loc d e 79 – 86 cm
la comp aniile clasice. Astfel se dispun e de locuri suplim entare la clasa “economy”.
O aeronavă tip Bo eing 737 -300, un mod el de avion utiliz at de comp aniile low-cost,
dispun e în configur ația de o clasă, de o capacitate maximă d e 149 d e locuri. L a comp aniile de
referință, c are preferă o configur ație pe două cl ase, numărul m axim d e locuri s e limit ează la
128 d e locuri, d eoarece clasa de busin ess necesită m ai mult sp ațiu.
O altă c aracteristică a comp aniilor aeriene de low-cost constă într -o durată de
utiliz are pe zi mai lungă d ecât la comp aniile clasice. Astfel dur ata medie în aer a unui avion
de la o comp anie aeriană low -cost po ate fi și d e peste 12 or e, pe când l a același tip d e avion al
comp aniilor tr adițion ale, dur ata petrecută în aer se ridică l a o valoare de 8-9 ore. Comp aniile
low-cost au posibilit atea oferirii unui număr m ai mare de zboruri și d e locuri p e zi, prin
utiliz area aceluiași tip d e avion, astfel scăzând costuril e pe kilom etrii d e zbor.
Timpul p etrecut la sol de către un avion s e traduce ca intervalul d e timp scurs d e la
aterizare până l a următo area decolare. Acest int erval de timp s e situează la comp aniile low-
cost în jur d e 30 minut e, putând ajunge chiar la 20, în timp c e comp aniile aeriene clasice
necesită p entru aceeași dist anță d e zbor aproape un timp dublu p e sol (45 minut e).
23
Activitățil e efectuate în timpul p etrecut l a sol d e către o aeronavă sunt următo arele:
pozițion area avionului, d ebarcarea pasagerilor, curățir ea, îmb arcarea pasagerilor, înlătur area
utilajelor d e la sol, îmb arcarea bagajelor și a cargo-ului, pozițion area utilajelor d e alimentare,
procesul d e alimentare, pozițion area utilajelor d e catering, d escărc are / încarcare catering și
pornir ea moto arelor.
Durata unui timp p etrecut l a sol cât m ai redus al comp aniilor aeriene low-cost este
influ ențată de factorii următori:
– loc de parcare a avioanelor pr estabilit;
– înlocuir ea containerelor de catering prin mijlo ace externe;
– curățir ea efectuată de personalul de bord;
– inexistența bagajelor de transfer;
– inexistența transportului d e marfă;
– alegerea liberă a locului p entru toți p asagerii;
– lipsa așteptării p asagerilor altor zboruri d e legătură.
O densitate mare de zbor și timpul p etrecut la sol scurt of eră comp aniilor low -cost un
avantaj tempor al, ceea ce permite zboruri suplim entare și costuri p e unitatea de timp m ai
reduse. Un exemplu în acest sens este ruta Londr a – Dublin, p e care Ryanair practică 10
zboruri zilnic e, iar comp ania aeriană tr adițion ală British Airways ar put ea oferi până l a
maxim 7 zboruri p e zi.
Verificarea regulată a avioanelor apare pe fondul s ecurității, fiind indisp ensabilă. S e
practică v erificări d e intensități dif erite, de la o simplă v erificare înainte de decolare, până l a
revizii r epetate mai mult e zile la rând a întregului avion.
Costuril e de întreținere și verificare tehnică cuprind costuri cu p ersonalul d e
întreținere, piese de schimb, cât și inv estițiil e legate de dotăril e clădirilor. D e regulă,
activitățil e de verificare și într eținere se orientează în funcți e de tipul avionului, vârst a și
numărul d e ore de zbor efectuate. Reglementări suplim entare pot fi fix ate de producători s au
de autoritățil e de transport aerian. Aparatele de zbor pot d epăși o vârstă d e 20 d e ani, cu
specificația că avioanele de curse scurt e necesită v erificări m ai dese decât c ele de cursă
lungă.
Flota. În comp arație cu pr ețurile biletelor, în tr ansportul aerian, pr ețurile avioanelor
au crescut v ertiginos. Această evoluți e este cauzată de introduc erea de tehnologii avansate.
Piața producătorilor d e avioane este domin ată de doi of ertanți put ernici, Bo eing și
Airbus. Pr ețul d e cumpăr are al unui Bo eing 737 cu aproxim ativ 130 locuri s e estimează a fi
de 36 milio ane euro, al unui 737 -800 s e situează într e 57 – 65 milio ane euro, d ar prețul fin al
este rezultatul n egocierii individu ale dintr e producător și comp ania aeriană. Acest tip d e
aparat de zbor d eține o poziți e favorabilă în pr eferințele comp aniilor low -cost, p entru că
realizează costuri d e operare directe mici p e distanțe scurt e. Leasing-ul, c a formă d e
finanțare, joacă un rol tot m ai import ant, ca urmare avioanele scoase din funcțiun e, tentând
prin condițiil e de achiziți e extrem de avantajoase.
Pentru fi ecare decolare, aterizare și staționare se achită dif erite taxe aeroporturilor.
Mărim ea acestor t axe depinde de următorii f actori:
– taxa aeronautică: t axă ce se compun e după crit erii ca greutatea avioanelor, polu area
fonică, pr ecum și după numărul d e pasageri;
– taxa de expediție de sol: apare la îmbarcarea și debarcarea pasagerilor, r espectiv a
bagajelor, curățir ea avionului, înr egistrare pentru zbor, proc esul d e îmbarcare;
– taxa de parcare: este direct proporțion ală cu mărim ea avionului, cu dur ata staționării
și locul p arcării.
Între taxele aeroporturilor princip ale și taxele aeroporturilor s ecund are se contur ează
diferențe consid erabile de cost. Comp aniile aeriene low-cost au contr acte cu aeroporturil e
24
secund are a căror v aloare nu depășește 1-2 euro/p asager, în timp c e taxele pe aeroporturil e
europene mari pot fi și d e 15-20 euro/p asager.
Combustibilul și controlul aerian al zborului. Costuril e mai puțin influ ențabile sunt
reprezentate de cele legate de combustibil și t axele de control al traficului aerian. Pr ețul
petrolului r eglează costuril e de combustibil, acesta fiind supus unor fluctu ații continu e. În
mom entul întâlnirii comp aniilor low -cost și a comp aniilor aeriene tradițion ale pe același
aeroport, comp aniile mari reușesc prin c antitățil e mari pe care le solicită, n egocierea unor
condiții m ai profit abile de achizițion are a combustibilului.
Pentru asigur area unei circul ații m ai sigur e în sp ațiul aerian comp aniile aeriene
uzează de controlul tr aficului aerien al fiecărui st at. Acest control al traficului aerian fix ează
mărim ea taxei de rută, c are depinde de distanța parcursă și gr eutatea aeronavei.
B. Costuri d e operare indir ecte se înfățiș ează prin costuri comun e în dependentă
combin ație cu pasagerii și ind ependentă d e tipul d e avion utiliz at.
1. Costuri d e bază aeriană și s ervicii l a sol: costuri cu p ersonalul de la sol; clădiri,
echipament, tr ansport; costuri cu activitățil e de sol.
2. Servicii p entru p asageri: salariile echipajului d e servire; alte costuri cu p asagerii;
asigur area pasagerilor.
3. Ticketing, vânz are, publicit ate
4. Administr are globală
5. Alte costuri d e funcțion are
Costuril e de bază aeriană și s erviciil e la sol. Costuril e de bază aeriană sunt ch eltuieli
cu reprezentanța unei comp anii aeriene pe aeroport, costuril e cu personalul de sol, p ersonalul
check-in (înr egistrarea pentru zbor), costuri l egate de sălile de așteptare pentru p asageri,
birouri etc.
Comp aniile low-cost contr actează alte firme specializate cu într eaga activit ate de
servicii l a sol și r enunță d eseori la reprezentanțe proprii și p ersonal propriu p e aeroport, astfel
că își r educe subst anțial costuril e.
Comp aniile aeriene preferă să op ereze de pe aeroporturil e secund are, de dimensiuni
reduse, însa operează și d e pe marile aeroporturi europene.
Avantajele și dezavantajele operării pe aeroporturil e princip ale/secund are sunt:
– aeroporturi princip ale: Aeroporturil e mari sunt pr ezente și extrem de bine definite în
traficul aerian de linie și turistic. D atorită unui flux continuu și mărit aeroporturil e ating
deseori limit ele capacităților existente. Urmăril e acestor extind eri se materializează în
timpi d e așteptare în aer, respectiv timpi d e așteptare la sol, c eea ce determină întârzi eri.
Acestea se concr etizează prin costuri suplim entare ce revin comp aniilor aeriene, realizate
prin consum suplim entar de combustibil d atorită timpilor d e așteptare în aer, îngrijiri
suplim entare în cazul întârzi erilor pr elungit e, și în c azuri extreme, prin c azarea
pasagerilor c are pierd zboruril e de legătură.
– aeroporturil e secund are: Aeroporturil e secund are sunt n evoite în viitor să -și axeze mai
pregnant mod elele de afaceri spr e structuril e de pasageri ale comp aniilor aeriene low-
cost. În comp arație cu aeroporturil e mari, aeroporturil e de mai mici dim ensiuni nu s e
lovesc de probl eme de capacitate la lungim ea pistelor, pr ezintă o circul ație redusă în aer
cât și l a sol, d atorită un ei frecvențe de zbor scăzut e, prezintă un p ericol r edus l a întârzi eri,
facilitează într -o măsură m are intervale de timp p etrecut la sol al avioanelor m ai scurt e și
au taxe de aeroport m ai reduse.
Viitorul aparține aeroporturilor r egionale, această tendință făcându -și simțită pr ezența
înca de pe acum, din mom ent ce au apărut un ele aeroporturi, chi ar fost e baze milit are, ca
Frankfurt – Hahn, Duss eldorf – Weeze, Milano – Bergamo, c are au ajuns să aibă un tr afic
anual de câteva milio ane de pasageri.
25
Serviciil e pentru p asageri. Prin aceste servicii s e înțeleg serviciil e de catering și
transferul b agajelor. Un c atering extrem de redus și contr a-cost, absența totală a pasagerilor
de transfer și a bagajelor d e acest tip provo acă reduceri de costuri dr astice cu departamentele
de personal și logistică. În m ajoritatea cazurilor s e acceptă mâncăruri și băuturi aduse de
călători, excepție făcând băuturil e alcoolic e. Vânz area de mâncăruri r eci și băuturi r eprezintă
pentru comp aniile aeriene low-cost o sursă import antă d e venituri suplim entare.
Cheltuielile cu distribuți a și publicit atea. Majoritatea comp aniilor low -cost r enunță l a
distribuți a prin agenții d e turism și / s au canalele de distribuți e întâlnit e la comp aniile aeriene
clasice. În schimb vânz area biletelor s e realizează exclusiv prin Int ernet și prin t elefon,
folosind pl ata cu cărțil e de credit. Prin distribuți a directă se economis esc comisio anele oferite
agențiilor, t axa CRS, c e revine ofertanților sist emelor d e rezervare (Amadeus, S abre,
Galileo).
În cadrul proc esului d e emitere a biletelor electronic e, se distribui e în loc d e bilete
obișnuit e, “coduri d e rezervare”, care se materializează la check-in în “cărți d e îmbarcare”
(boarding p ass). Astfel se realizează economisir ea costurilor cu chiri a unei agenții d e vânz are,
cu personalul n ecesar, precum și costuril e de tipărir e, distribuți e și personal la birouril e din
aeroport. Aceste reduceri de costuri s e văd sub form a tarifelor scăzut e ale biletelor de avion.
Costuril e mai mari sunt în c azul vânzărilor prin t elefon, întrucât este necesar un p ersonal
calificat la telefon, d ar prin p erceperea unor t axe suplim entare sunt acoperite și aceste
cheltuieli.
Ca și în oric e alt dom eniu, sunt n ecesare investiții d e mare anvergură p entru
publicit ate și promov area vânzărilor. Publicit atea se efectuează prin afișe și panouri
publicit are, în sp ecial în aeroporturi, d ar și publicit ate pe Internet, prin l ansarea unor
concursuri promoțion ale în care premiile const au din bil ete de avion. Sunt utiliz ate ca spațiu
publicit ar până și supr afața și int eriorul avioanelor.
În perioadele în care cererea de bilete de avion este mai scăzută, sunt of erite bilete la
prețuri promoțion ale, comp ania Ryanair lansând în m ai 2015 o promoți e care prevedea
prețuri d e 0,01 euro, cu tot cu t axe, pentru un zbor într e anumit e destinații europene.
Administr area. Aparatul administr ativ al unei comp anii low -cost este eficient și
implică costuri minim ale datorită structurilor d e organizare care prevăd m ai puțin e procese
costisito are din punct d e vedere al materialelor și a muncii. Birocr ația redusă pr ecum și
renunțarea la clădiri d e prestigiu d escriu filozofi a comp aniilor low -cost. Printr -un lanț de
valori simplific at și r edus, comp aniile low-cost m ențin ch eltuielile administr ative în limit e
favorabile.
2.4. T arifele biletelor comp aniilor aeriene low-cost
Prețul reprezintă p entru comp aniile aeriene low-cost c el mai import ant instrum ent de
marketing. Cu p atru până l a șase clase de vânz are, comp aniile low-cost propun o structură
simplă d e tarif și o tr ansparență m ai mare decât m ajoritatea comp aniilor aeriene tradițion ale.
Comp aniile low-cost l ansează bil ete pe piață, înc adrând pr ețul acestora în cl asa
tarifară cea mai favorabilă. Odată cu atingerea numărului limită pr estabilit, s e trece la
următo area clasă tarifară. În p erioadele de vârf of erta biletelor la cel mai avantajos tarif este
extrem de redusă. Principi al tarifele sunt cu atât m ai scăzut e cu cât s e achizițion ează m ai
repede în timp, ele crescând până în d ata de plecare. Se întâln ește și fenomenul inv ers, în
situația în care scade cererea pentru o anumită cl asă tarifară pe o anumită p erioadă de timp.
Atunci, în v ederea vânzării unui număr m ai mare de bilete de avion, acestea se oferă și l a o
clasă tarifară inf erioară.
Tarifele cele mai favorabile se distribui e prin Internet. Achizițion area biletelor d e
zbor prin t elefon pr esupun e achitarea unui t axe suplim entare.
Concur ența ca urmare a liberalizării circul ației aeriene, a stabilit o t endință d e tarife
mici. Aceste tarife însă nu r eprezintă o scăd ere a tarifelor norm ale, ele se alcătui esc sub
26
form a de tarife speciale, aplicate în sp ecial de comp aniile low-cost în scopuri d e promov are.
Prețurile de promoți e ale comp aniilor low -cost pr esupun o fl exibilit ate a termenelor d e zbor,
o rezervare prealabilă f acută cu mult timp în aintea călători ei. Unele comp anii low -cost of eră
prețuri fin ale, altele tarife de bază plus t axele și impozitul aferent.
Costuril e de operare directe ale unui aparat de zbor d e tipul Bo eing 737 cu 150 d e locuri s e
ridică l a 3.000 euro pe ora de zbor. Acoperirea acestor costuri s e poate realiza la un tarif de
20 euro do ar la un gr ad de exploatare maxim. Astfel prețurile ridicate reprezintă cons ecvența
impusă d e necesitatea realizării d e câștiguri; pr ețurile pentru bil etele cumpăr ate cu puțin timp
înaintea datei de zbor pot ajunge chiar și l a nivelul tarifelor pr acticate de comp aniile aeriene
clasice.
2.5. Princip alele comp anii aeriene low-cost
În Europa operează în tot al 45 d e comp anii aeriene low-cost, în 41 d e țări. Această
arie de răspândir e arată amplo area fenomenului, c are a cuprins pr actic to ate țările Europei,
exceptând st atele mici. Dintr e toate aceste comp anii, s e desprind cât eva ca fiind
reprezentative, în sp ecial datorită numărului d e pasageri transport ați și d ensitatea rutelor
aeriene.
Ryanair a fost fond ată în 1985 d e către Christy Ry an, Li am Lon ergan și Tony Ry an,
lansând zboruri p e ruta Waterford (sud -estul Irl andei) – Londr a, cu un avion Embraer de mici
dimensiuni, cu num ai 15 locuri. În 1986 a fost l ansat un alt
zbor într e Dublin și Londr a, o rută domin ată de operatorii
tradițion ali, British Airways și Aer Lingus. În primul an
Ryanair a reușit să tr ansport e un număr d e 82.000 d e
pasageri.
Deși numărul p asagerilor a continu at să cr ească, comp ania ieșea totuși în pi erdere.
Tabelul 2.1. Comp ania Ryanair
Anul înființării 1985
Sediul c entral Dublin (Irl anda)
Rețeaua 136 d e destinații în 25 d e țări
Baze aeriene 20 d e baze: Dublin, Sh annon, Cork, Londr a-Stansted,
Londr a-Luton, East Midl ands, Bristol, Liv erpool, Gl asgow –
Prestwick, Brux elles-Charleroi, Duss eldorf -Weeze,
Frankfurt -Hahn, Stockholm -Skavsta, Br emen, M adrid,
Barcelona-Giron a, M arseille, Rom a-Ciampino, Pis a,
Milano-Bergamo
Flotă 137 Bo eing 737; 161 com andate
Pasageri 42,5 mil. ( 2017)
Salariați 4.500 ( 2017 )
Cifra de afaceri 2,24 mld. euro ( 2017)
Profit 401,4 mil. euro ( 2017 )
Gradul m ediu d e ocup are 83%
Sursa: www.ry anair.com
În anul 1991 s -a produs o r estructur are import antă, condusă d e Mich ael O‟L eary, cel
care a preluat mod elul american al comp aniei low -cost Southw est, care presupun ea operarea
zborurilor d e pe aeroporturi s ecund are, und e taxele de aeroport erau mult m ai mici d ecât p e
aeroporturil e mari, cr earea unei flot e form ată dintr -un singur tip d e aeronave, cât și scăd erea
timpului p etrecut d e avioane la sol.
Profitând în același timp și d e o lib eralizare a pieței europene de transport aerian,
managementul agresiv al lui Mich ael O’L eary a dat roade, astfel că până l a a 10-a aniversare
a comp aniei, s-a reușit tr ansport area a unui număr d e 2,2 milio ane de pasageri pe an.13
13 www.ry anair.com
27
Creșterea comp aniei Ryanair a fost înl esnită și d e dezvolt area rapidă a Internet-ului.
S-a creat un w ebsite prin c are pasagerii put eau să-și cump ere singuri bil etele de avion ( e-
ticket) în form at electronic, eliminându -se astfel compl et comisio anele către agențiile de
turism. În pr ezent aproape toate rezervăril e de bilete de avion sunt făcut e exclusiv p e Internet,
plătindu -se cu cardul d e debit sau de credit.
Oferta comp aniei cuprind e 506 rut e, exploatate cu 137 aparate de zbor tip Bo eing
737. Str ategia de expansiun e și de dezvolt are s-a concr etizat în opțiun ea de achizițion are a
161 d e aeronave noi, Bo eing 737 -800 (189 locuri), plus opțiun ea de comandă a încă 137.
În următorii ani Ry anair ar putea deschid e rute noi p este Oceanul Atlantic, cătr e SUA,
folosindu -se de aeronavele aflate încă în st adiul d e proiect, Bo eing 787 s au Airbus 350.
Zboruril e vor fi l ansate de la bazele actuale Ryanair din Europa către alte aeroporturi
secund are din SU A, aflate în apropi erea unor m ari metropol e.
Conform I ATA (Asociația Internațională a Transport atorilor Aerieni), Ry anair este pe
primul loc în lum e la numărul d e pasageri int ernaționali transport ați, 40,5 milio ane în 2017 .
Se preconiz ează o cifră d e 52 de milio ane de pasageri pentru anul 2018 .14
Comp ania aeriană low -cost EasyJet a fost înființ ată în anul 1995 d e întreprinzătorul
grec Stelios H aji-Ioannou, d eservind două rut e,
între Londr a și Gl asgow, r espectiv Edinburgh, cu
ajutorul a două aeronave de tip Bo eing 737
închiri ate.
În martie 1998 EasyJet a achizițion at 40%
din comp ania TEA Basel, care s-a redenumit în „ EasyJet Switz erland‟, prin c are spera să
patrundă p e piața traficului elvețian, pi ață care nu se bucur a de facilitățil e procesului d e
liberalizare a Uniunii Europene.15
Tabelul 2.2. Comp ania EasyJet
Anul înființării 1995
Sediul c entral Londr a-Luton (M area Britanie)
Rețeaua 76 de destinații în 21 d e țări
Baze aeriene 17 b aze: Londr a-Luton, Londr a-Stansted, Londr a-Gatwick,
East Midl ands, Gl asgow, Edinburgh, Bristol,
Liverpool, N ewcastle, Belfast, G eneva, Basel, Mil ano,
Dortmund, B erlin-Schon efeld, Paris-Orly, M adrid
Flotă 122 (35 Bo eing 737 și 87 Airbus 319); 53 com andate
Pasageri 33 mil. ( 2017 )
Salariați 4.859 ( 2017 )
Cifra de afaceri 1,62 mld. euro ( 2017 )
Profit 129,2 mil. euro ( 2017 )
Gradul m ediu d e ocup are 85%
Sursa: www. easyjet.com
În comp arație cu Ry anair, comp ania EasyJet operează de preferință d e pe aeroporturi
mai mari, ca de exemplu Amsterdam – Schipol s au Paris – Charles de Gaulle, ceea ce a
condus l a o concur ență și cu comp aniile tradițion ale. Încă d e la început str ategia rutelor alese
de comp ania EasyJet se baza pe o combin ație între legături spr e metropol e și regiunil e de
vacanță (Nis a, Barcelona) și p e intensific area rutelor int erne.
Pe lânga aeroportul Londr a – Luton, s ediul comp aniei, Easyjet efectuează zboruri și d e
pe Londr a – Gatwick, i ar prin pr eluarea comp aniei Go, și -a extins activit atea pe un al treilea
aeroport london ez, Stansted.
14 www.i ata.org
15 www. easyjet.com
28
Flota EasyJet se compun e din 122 d e aparate de zbor, având o vârstă m edie de numai
2,2 ani în 2017 , ceea ce face ca flota comp aniei să fi e una dintr e cele mai tinere din to ată
Europa. S-au făcut com enzi subst anțiale, dorindu -se ca flota să ajungă l a un număr d e peste
300 d e avioane în următorii ani.
Familia fondatorului H aji-Ioannou d eține pachetul m ajoritar de acțiuni EasyJet, dar și
alte afaceri, int egrate toate în lanțul „ easyGroup‟: easyInt ernetcafe, easyCar, easyMon ey,
easyCin ema, easyBus, easy4m en, easyPizz a, easyMusic, easyCruis e și easyJobs.
Comp ania Air Berlin a fost înființ ată în 1978, d ar a început efectuarea de zboruri c a și
comp anie low-cost în 2014 , operând în princip al cătr e
destinațiile de vacanță din zon a Mării M editerane,
Insul ele Canare și Africa de Nord, c a și alte orașe
import ante din Europa.
Air Berlin s e diferențiază de celelalte comp anii aeriene low-cost prin s erviciil e oferite,
astfel că s e dezice de modelul cl asic d e tip low -cost, of erind mânc are, băutură și zi are la bord
inclus e deja în pr ețul bil etului d e avion, locuril e fiind d esemnate înainte de îmbarcarea în
avion, i ar tranferurile între zboruri fiind posibil e, existând chi ar și un progr am de fidelizare al
pasagerilor. Acest lucru a făcut c a Air Berlin s a fie desemnată, în i anuarie 2007, c ea mai bună
comp anie low-cost din lum e și mai ales din s egmentul adresat călătoriilor d e afaceri.16
Tabelul 2.3. Comp ania Air Berlin
Anul înființării 2002
Sediul c entral Berlin (G ermania)
Rețeaua 83 de destinații în 17 țări
Baze aeriene 8 baze: Berlin, Nurnb erg, Duss eldorf, Londr a-Stansted, Palma
de Mallorca, Hamburg, H anovra, Munch en
Flotă 123 (59 Bo eing 737, 7 Airbus 319, 27 Airbus 320, 4 Airbus
321, 12 Airbus 330, 14 Fokk er 100)
Pasageri 19,7 mil. ( 2017 )
Salariați 4.000 ( 2017 )
Cifra de afaceri 1,57 mld. euro ( 2017 )
Profit 50,1 mil. euro ( 2017 )
Gradul m ediu d e ocup are 78%
Sursa: www. airberlin.com
Air Berlin a preluat și comp aniile DBA, NIKI și LTU, astfel că acum flot a comp aniei
este compusă din 123 d e aeronave. Comp ania a devenit a doua ca mărim e din G ermania,
după Lufth ansa.
TUIfly a fost înființ ată în i anuarie 2007, prin fuziun ea
fostelor comp anii H apagFly și H apag-Lloyd Express.
Comp ania oferă bil ete prin vânz are propri e, în proporți e de
60%, c a transport ch arter al progr amelor turistic e create de
către tour-operatorul TUI, 30%, i ar restul d e 10% prin alte agenții.
Tabelul 2.4. – Comp ania TUIfly
Anul înființării 2007
Sediul c entral Hanovra (Germania)
Rețeaua 75 de destinații în 17 țări
Baze aeriene 5 b aze: H anovra, Koln/Bonn, Stuttg art, L eipzig/H alle,
Memming en
Flotă 56 (Bo eing 737)
Pasageri 11,1 mil. ( 2017 )
Gradul m ediu d e ocup are 84%
Sursa: www.tuifly.com
16 www.i ata.org
29
Ca și Air Berlin, TUIfly s e conc entrează pe zboruri în b azinul m editeranean, profitând
de apetitul locuitorilor din G ermania pentru d estinațiile de vacanță m ai calde, din sudul
Europei și nordul Africii. Comp ania, cu o flotă d e 56 de aeronave Boeing 737, op erează 353
rute, aflându -se pe locul 3 în G ermania, după Lufth ansa și Air Berlin.
Germanwings este o comp anie low-cost d eținută d e către grupul Eurowings, care face
parte din Lufth ansa Regional, comp anie ce
efectuează zboruri int erne și pe distanțe mici și
medii în Europa. Comp ania a fost pr actic
înființ ată d e comp ania națională g ermană,
Lufth ansa, care a intrat astfel în lupt a concur ențială pe segmentul low -cost din Europa.
Tabelul 2.5. – Comp ania Germanwings
Anul înființării 2002
Sediul c entral Koln (G ermania)
Rețeaua 74 de destinații în 26 d e țări
Baze aeriene 5 baze: Koln/Bonn, Stuttg art, Hamburg, Dortmund, B erlin
Flotă 24 (21 Airbus 319 si 3 Airbus 320)
Pasageri 7,1 mil. ( 2017 )
Cifra de afaceri 897 mil. euro ( 2017 )
Gradul m ediu d e ocup are 82%
Surs a: www.g ermanwings.com
Flota Germanwings este compusă din 24 d e aparate de zbor d e tip Airbus 319 și 320,
la care s-au adăug at încă 18 avioane, care au fost livr ate în anul 200 8.17
Viitorul comp aniilor low -cost în Europa va fi caracterizat de o comp etiție foarte
strânsă, d eoarece studiil e de piață au arătat că mom entan piața aeriană din s egmentul low -cost
a crescut l a dimensiuni m axime, nemaifiind posibilă o cr eștere a numărului d e operatori p e
această pi ață supr asaturată.
Se previzion ează o evoluți e simil ară cu c ea a pieței aeriene din SU A, und e multe
comp anii aeriene low-cost au intr at în f aliment. Acest lucru s -a văzut l a sfârșitul anului 2017 ,
când două comp anii low -cost din Europa, Club Air și Air Madrid au dat faliment, lăsând p e
drumuri mii d e călători.
Astfel vor rămân e pe piață do ar comp aniile mari, ca Ryanair, EasyJet, Air Berlin, d ar
și comp aniile mai mici, c are vor op era în zon e care nu vor pr ezenta interes pentru op eratorii
majori europeni. D eocamdată, în ciud a acestor pr eviziuni, apar noi comp anii low -cost, c are
operează zboruri p e noi rut e în int eriorul Uniunii Europene și nu num ai.
În Ro mâni a operează în acest mom ent șase comp anii aeriene low-cost. Deocamdată
cea mai mare comp anie europeană din s egmentul low -cost, Ry anair, nu și -a manifestat
intenția de a deschid e rute aeriene din Români a, însă acest lucru este doar o chestiun e de
timp. Alte comp anii low -cost c a Air Berlin și TUIfly vor op era cu sigur anță si ele zboruri din
Români a, în viitorul apropi at sau mai îndepărtat.
Blue Air este prim a comp anie aeriană low -cost din
Români a, efectuând primul zbor în d ecembri e 2016, p e ruta
Bucur ești – Timișo ara.
Comp ania a fost înființ ată de către omul d e afaceri Nelu
Iordache, avându -l ca director g eneral pe Gheorghe Răcaru, fost
director l a comp ania națională Tarom, dând posibilit atea pentru prim a dată românilor să
zboare ieftin spr e câteva destinații din Europa.18
17 www.wikip edia.com
18 www.busin essmagazin.ro
30
Tabelul 2.6. Comp ania Blue Air
Anul înființării 2004
Sediul c entral Bucur ești-Aurel Vlaicu
Rețeaua 19 destinații în 8 țări
Baze aeriene 1 bază: Bucur ești-Aurel Vlaicu (Băn easa)
Flota 4 (Boeing 737)
Pasageri 0,44 mil. (2017)
Cota de piață 70% din s egmentul low -cost și 7,5% din pi ața totală
Cifra de afaceri 50 mil. euro (2017), 80. mil euro ( estimare 2007)
Sursa: www.blu eair-web.com
Sediul comp aniei se află la aeroportul Bucur ești Aurel Vlaicu (Băn easa), care a atras
în ultimii ani m ai mult e comp anii low -cost, d atorită t axelor aeroportu are mai mici și
apropi erii față de oraș. Blu e Air are o flotă compusă din 4 aeronave de tipul Bo eing 737,
operând zboruri p e 21 rut e, în 8 țări din Europa.
Wizz Air este o comp anie aeriană polon ezo-maghiară și a fost
înființ ată în anul 2005, dar a început tr ansportul p asagerilor în m ai
2016. Wizz Air a transport at 250.000 d e pasageri în prim ele trei luni și
jumăt ate de la începerea activității și a reușit s a aibă 1,4 milio ane de
pasageri în primul an de activit ate, devenind a doua comp anie aeriană low -cost din Europa
Centrală și d e Est după Sky Europe.
Tabelul 2.7. Comp ania Wizz Air
Anul înființării 2003
Sediul c entral Vecses (Ung aria)
Rețeaua 36 de destinații în 17 țări
Baze aeriene 7 baze: Varșovi a, Katowic e, Gdansk, Bud apesta, Pozn an,
Sofia, Bucur ești-Aurel Vlaicu
Flota 13 (Airbus 320)
Pasageri 5,5 mil. ( 2016-2017)
Cota de piață 27,3% din s egmentul low -cost
Cifra de afaceri 30-40 mil. euro ( estimare 2018)
Sursa: www.wizz air.com
La conduc erea comp aniei se află Jozs ef Varadi, fost dir ector al comp aniei Malev din
Ungaria. Wizz Air este înregistrată la Londr a cu baze de operațiuni în Poloni a și Ung aria.
Flota comp aniei constă din 13 aparate de zbor Airbus 320, op erând zboruri p e 90 de
rute europene, în 17 țări. Wizz Air int ențion ează să achizițion eze 25-30 d e aparate în
următorii 3 -5 ani.
SkyEurop e este o comp anie înființ ată în 2013 în
Slovacia, la Bratislava, dar are și alte baze în Europa Centrala,
în Poloni a, Cehia, Ung aria și Austria. A efectuat primul zbor
în februarie 2014 , pe ruta internă Br atislava – Kosic e, cu un
avion d e tip Embraer 120, cu 30 de locuri. A fost fond ată de către Alain Skowron ek și
Christi an Mandl.
Tabelul 2.8. Comp ania SkyEurope
Anul înființării 2001
Sediul c entral Bratislava (Slov acia)
Rețeaua 36 de destinații în 17 țări
Baze aeriene 5 baze: Bratislava, Bud apesta, Cracovia, Praga, Viena
Flota 16 (Bo eing 737)
Pasageri 2,6 mil. (2017)
Gradul m ediu d e ocup are 76%
Sursa: www.sky europ e.com
31
Pe 27 septembri e 2004, comp ania a fost list ată la bursele din Vi ena și Varșovi a,
ajungând l a o valoare de 120 milio ane euro.
SkyEurope operează zboruri p e 98 d e rute, în 17 țări, cu o flotă compusă din 16
aeronave moderne Boeing 737. Alte 32 d e aparate de zbor au fost com andate, urmând c a
acestea să fie livrate până în anul 2009.
MyAir sau My W ay Airlines a fost înființ ată în 2004 ,
pe fundamentul un ei alte comp anii low -cost, c are a dat
faliment, Volareweb. My Air efectuează zboruri în sp ecial în
Italia, Români a și Franța, dar și în alte 5 țări.
Tabelul 2.9. Comp ania MyAir
Anul înființării 2004
Sediul c entral Milano-Bergamo (It alia)
Rețeaua 32 de destinații în 8 țări
Baze aeriene 1 bază: Mil ano-Bergamo
Flota 9 (5 Airbus 320, 4 CRJ 900)
Pasageri 0,4 mil. (2017)
Gradul m ediu d e ocup are –
Sursa: www.my air.com
MyAir efectuează zboruri din Bucur ești-Aurel Vlaicu cătr e 8 destinații din It alia cât și
Barcelona și Paris. Flot a este compusă din 9 aparate de zbor, existând însă o com andă p entru
alte 14 aeronave Bomb ardier CRJ -900.
Click air a fost înființ ată în 2006 de către comp ania națională
spaniolă, Ib eria. Sediul s e află la Barcelona, de unde sunt efectuate
cele mai mult e zboruri, d ar cu alte baze secund are la Valencia, Sevilla
și Malaga.
Tabelul 2.10. Comp ania Click air
Anul înființării 2006
Sediul c entral Barcelona (Spania)
Rețeaua 40 de destinații în 19 țări
Baze aeriene 1 bază: B arcelona
Flota 19 (Airbus 320)
Pasageri 4,8 mil. (2017 -2007)
Gradul m ediu d e ocup are –
Sursa: www.click air.com
Comp ania a început zboruril e cu 3 aeronave de tipul Airbus 320, ajungând l a o flotă
de 19 astfel de avioane. Există pl anuri p entru cr eșterea flotei până l a un număr d e 30 d e
aparate de zbor, p e 70 de rute, transportând un număr d e 10 milio ane de pasageri în 2008.
În afara de cele cinci comp anii low -cost m ențion ate mai sus, în Români a mai
operează zboruri comp aniile Germanwings , pe ruta Bucur ești Aurel Vlaicu – Koln/Bonn, și
Easyjet, care începe să op ereze din 10 s eptembri e 2007, p e ruta Bucur ești Aurel Vlaicu –
Milano. D eși nu sunt cu adevărat comp anii low -cost, având un mod el de afaceri simil ar din
anumit e punct e de vedere cu cel al comp aniilor cl asice, ar putea fi amintit e și comp aniile Alpi
Eagles, pe ruta Bucur ești – Veneția, OnAir pe ruta Bucur ești – Pescara, WindJ et pe ruta
Bucur ești – Forli (Flor ența) și Aegean Airlines pe rutele Bucur ești – Atena și Bucur ești –
Salonic.19
19 www.flych eapo.com
32
CAPITOLUL 3. PREZENTAREA COMP ANIEI AERIENE LOW COST
WIZZ AIR
3.1. Scurt istoric
Proiectul d e înființ are a comp aniei Wizz Air s-a contur at în iuni e 2003, în mom entul
în care șase persoane cu o experiență v astă în dom eniul tr ansporturilor aeriene și cu r ezultate
de excepție în alte domenii industri ale au făcut echipă cu Józs ef Vár adi, Dir ectorul G eneral
Executiv al Comp aniei. În num ai trei luni, Wizz Air era deja o comp anie înmatricul ată și g ata
de zbor.
Prim a cursă a decolat în ziu a de 19 m ai
2004, d e la Katowic e. Astăzi, Wizz Air deține în
regiune 6 b aze operaționale: K atowic e,
Varșovi a, Gd ansk în Poloni a, Bud apesta în
Ungaria, Sofi a în Bulg aria și Bucur ești în
Români a, operând curs e către aproape 50 d e
destinații. În i anuarie 2008, Wizz Air v a
inaugura cea de-a 7-a bază la Pozn an.
Wizz Air a transport at 250 .000 d e pasageri în prim ele trei luni jumăt ate de la
începerea activității și a reușit s a aibă 1,4 milio ane de pasageri în primul an de activit ate
devenind a doua comp anie aeriană low -cost din Europa Centrală și de Est după Sky Europe.
La conduc erea comp aniei, CEO, se află Józs ef Vár adi fost C EO al comp aniei Malév
din Ung aria. Wizz Air este înregistrată la Londr a cu baze de operațiuni în Poloni a și Ung aria.
În pr ezent, Wizz Air dispun e de 16 baze operaționale în regiune: Gd ansk, Pozn an,
Katowic e, Varșovi a, Wrocl aw, Bud apesta, Sofi a, Bucur ești, Cluj -Napoca, Târgu Mur eș,
Timișo ara, Vilnius, Ki ev, Belgrad, Pr aga, oferind zboruri p e mai mult d e 250 d e rute.
3.2. Aeroporturi, flotă și rețele
Wizz Air este în permanentă n egociere pentru d ezvolt area rețelei sale de punct e de
destinație și pentru a oferi servicii d e transport aerian cătr e și dinspr e Europa Centrală și d e
Est la un pr eț redus. Wizz Air oferă în pr ezent curs e aeriene pe 70 de relații de transport din
Europa. Rețeaua este în permanentă d ezvolt are, adăugându -se mereu noi d estinații.
Wizz Air este angajată în atingerea celor m ai scăzut e nivele de preț din r egiune, iar
alegerea aeroporturilor are o import anță m ajoră în acest sens. Iată de ce Wizz Air preferă –
acolo und e este posibil – să op ereze pe aeroporturi s ecund are care presupun costuri m ai mici
reflectate în pr eț și c are oferă cli entului s ervicii m ai personale și m ai rapide. Wizz Air
derulează în p ermanență n egocieri pentru st abilirea unei rețele de operațiuni într -un număr cât
mai mare de aeroporturi și m enținerea costurilor d e transport p entru Europa Centrală și d e Est
la un niv el redus.
Flota Wizz Air este constituită dintr -un singur tip d e Airbus A320, un aparat de zbor
tânăr, i ar vârst a medie a acestora nu depășește 3 ani.
Toate cele 13 aparate sunt echipate cu moto are International Aero Engine‟s V-2500
și sunt dot ate cu 180 d e scaune confort abile de piele. Aceste noi aparate de zbor ilustr ează
tehnologii d e ultimă oră, c eea ce ajută
comp ania să m ențină costul d e exploatare
la un niv el scăzut. Excelența în exploatare
și sigur anța reprezintă obi ectivul său
primordi al, motiv p entru c are lucrăril e de
întreținere a acestor aparate sunt asigur ate
cu m aximă atenție de către cei mai buni t ehnici eni de care dispun e Lufth ansa Technik , una
dintr e cel mai import ante comp anii de întreținere din lum e.
Flota este ușor d e recunoscut p e aeroporturiol e europene datorită culorilor alb, roz și
purpuriu în c are sunt vopsit e.
33
3.3. Agenții d e turism colaboratoare
Biletele Wizz Air sunt disponibil e și prin agenții d e turism. Acestea pot of eri asistență
pentru r ezervarea biletelor cătr e toate destinațiile în rețeaua Wizz Air.
Agenția de turism po ate aplica taxe administr ative suplim entare la costul bil etului,
taxe care nu se află sub controlul comp aniei Wizz Air.
Wizz Air col aborează cu agenții d e turism din to ate colțuril e lumii, așa cum s e poate
observa din figur a 3.1. :
Figur a 3.1. Agenții d e turism col aboratoare
Sursă: www.wizz -air.ro
3.4. Oferta de servicii
Wizz Air este o comp anie de transport aerian ori entată cătr e valoare și conc entrată
asupra modernizării p ermanente a deplasării călătorilor. Obi ectivul său este acela de face din
călători a cu avionul o mod alitate abordabilă d e transport p entru c etățenii Europei Centrale și
de Est, pr ecum și d e a oferi o experiență nouă d e zbor tuturor călătorilor din Uniun ea
Europeană.
Pentru a face din „ experiența Wizz Air” o experiență r emarcabilă în privinț a
serviciilor și a raportului dintr e banii dați și v aloarea primită, sunt pus e la lucru t ehnologii d e
ultimă oră. Wizz Air oferă un „mod el simplu d e deservire”, ceea ce înseamnă: călători e fără
bilet, utiliz area unor aeroporturi s ecund are eficiente din punct d e vedere al costurilor și
timpului, s aloane de călători e de clasă unică, cu sc aune de piele, alegerea locului în
mom entul îmb arcării și furniz area de servicii l a cerere, contr a cost.
Wizz Air este consecventă în exploatarea unor aparate de zbor noi, d e cea mai bună
calitate în clasa tehnologică din c are fac parte, a căror op erațiuni d e întreținere sunt asigur ate
de către Lufth ansa Technik, un a dintr e cele mai import ante comp anii de întreținere din lum e.
Prin aceasta, comp ania poate atinge în mod const ant un în alt standard d e deservire a
călătorilor. Wizz Air deține o flotă tânără d e aparate Airbus A320 cu 180 d e scaune de piele
la bord.
Din c ategoria serviciilor WizzAir fac parte următo arele:
a) Rezervăril e de zboruri care se realizează prin următo arele modalități:
34
– onlin e – modalitatea cea mai economică și m ai rapidă d e a rezerva un bil et la Wizz Air.
Pentru a face acest lucru, pur și simplu se apasă
butonul „r ezervare onlin e” din p agina web a
comp aniei și se urmează indic ațiile simpl e de acolo.
După c e toate inform ațiile referitoare la
rezervare au fost compl etate și detaliile de plată
specificate se prim ește un itin erar de zbor c e va
indic a un număr unic d e referință al rezervării. În
plus, d etaliile de referință ale rezervării vor includ e
numărul zborului, d ata și ora călători ei, itin erariul și
prețul plătit.
Toate prețurile biletelor r ezervate vor
cuprind e în detaliu v aloarea biletului (pr ețul plătit
pentru călători e) pr ecum și oric e alte taxe de
aeroport s au servicii adițion ale necesare la un tarif suplim entar. .
Pentru a face o rezervare onlin e, pasagerii trebuie să aibă vârst a de minim 18 ani în
mom entul r ezervării și efectuării plății și să d ețină o c arte de credit sau debit recunoscută.
Wizz Air acceptă următo arele carduri d e credit și d e debit p entru efectuarea plăților: Vis a,
American Express, M asterCard, Din ers Club și Switch/Solo. În plus f ață de costul tot al al
rezervării s e va adăug a o taxă de administr are a plății.
– prin int ermediul c entrului telefonic Wizz Air – metodă simplă și l a îndemâna oricui.
– prin tr ansfer bancar/num erar . Instrucțiunil e și regulamentul cu privir e la această mod alitate
de plată precum și num erele de cont ale comp aniei sunt disponibil e în secțiun ea „plata prin
tranfer” pe site-ul www.wizz -air.ro .
b) Servicii d e călători e
– Wizz Hot el / Wizz host el. Comp ania colaborează cu
Hotelopia -comp anie specializată în r ezervarea onlin e a
camerelor d e hotel. Parteneriatul într e cele două constă în
găzduir ea serviciilor Hot elopia pe site-ul wizzhot el.com ,
deținut d e Wizz Air. Serviciil e acoperă peste 25.000 d e hoteluri din 47 d e destinații, printr e
care Budapesta, Varșovi a, Gdansk, Bucur ești, Sofi a și Katowic e, precum și or așe din M area
Britanie, Irlanda, Franța, Spania, Italia, Germania și Gr ecia.
– Wizz C ars – oferă serviciu d e rent-a-car în p este 94 de țări și
10.000 d e locații în to ată lumea. Partenerii Wizz Air au
propus o s erie de oferte inegalabile, special pentru cli enții
comp aniei, și anume:
WizzC ars oferă o r educere de 20% l a ofertele
WizzC ars cătr e toate destinațiile din rețeaua Wizz Air.
Octopus oferă o r educere de până l a 20% l a toate hotelurile aflate în punct ele de
destinație Wizz Air împr eună cu c ele mai bune oferte Wizz Air:
– de la Bucur ești la Barcelona – începând d e la 146 RON ;
– de la Târgu Mur eș la Budapesta – începând d e la 69 RON;
– de la Târgu Mur eș la Rom a-Ciampino – începând d e la 89 RON.
– P-AIR. Înființ ată în anul 2004 d e o echipă m aghiară tânără și entuzi astă,
comp ania P-AIR M agyarország Kft are ca princip al obi ect de activit ate
prestarea de servicii d e transport aerian.
În același timp, sunt d epuse toate eforturil e pentru a veni în
întâmpin area cerințelor p asagerilor Wizz Air. Sediul comp aniei se află în
Budapesta, dar serviciile sunt of erite în m ai mult e orașe europene.
Acestea includ :
35
transport r apid, l a preț accesibil, d e la aeroport până în c entrul or așului;
transport avantajos d e la hotel (particul ar) la aeroport și în oric e zonă a orașului.
Princip alele destinații sunt: Budapesta, Londr a, Târgu Mur eș/Marosvásárh ely,
Bucur ești, Arad, Dortmund, Eindhov en/Amsterdam, Liverpool etc.
– Asigur area de călători e – WizzAir se află într -o relație de colaborare cu Comp aniile
membre ale societății American Int ernational Group Inc . (AIG), of erind astfel clienților
posibilit atea încheierii asigurărilor d e călători e prin această p agină w eb, od ată cu r ezervarea
locurilor. Acoperirea este valabilă p e o perioadă de maximum 31 d e zile sau pe o perioadă
mai scurtă, în funcți e de durata deplasării dv., p entru c etățenii cu domiciliul st abil în
Germania, Ung aria, Marea Britanie, Poloni a, Români a și Su edia, și cu vârst a de până l a 65 de
ani.
Asigur area de călători e WizzAir acoperă următo arele riscuri:
– Asigur area bagajelor;
– Întârzi erea bagajelor;
– Întârzi erea curselor;
– Cheltuielile de asistență, d e evacuare și de îngrijir e medicală;
– Întreruperea călători ei;
– Accidentele personale;
– Anularea sau modific area călători ei;
– Prim a de asigur are este calculată autom at, în funcți e de durata deplasării
(maximum 31 d e zile).
– Loc pr evăzut cu condiții sporit e de confort . Pe tichetul de îmbarcare va fi atașată o etichetă
autocol antă. Această etichetă indică p ersonalului d e la poarta de îmbarcare faptul că s-a
rezervat un loc pr evăzut c u condiții sporit e de confort. Pentru utiliz area acestui s erviciu,
pasagerii vor înd eplini următo arele condiții:
Pasagerii care au achizițion at un loc cu condiții sporit e de confort tr ebuie să aibă c el
puțin 18 ani și să cuno ască limb a engleză la nivel elementar.
Acești pasageri trebuie să fie persoane în put ere, capabile să deschidă hubloul în c az
de urgență.
Acești pasageri trebuie să se consid ere apți pentru această op erațiune, acceptând să fi e
instruiți în l egătură cu d eschid erea manuală a hubloului, s au vor fi așezați pe alte
locuri.
Bagajele de mână vor fi așezate în comp artimentul d e bagaje de deasupra locurilor,
atât pe durata decolării, cât și a aterizării.
Locuril e prevăzut e cu condiții sporit e de confort sunt amplasate pe rândul d e scaune
din dr eptul i eșirii d e urgență.
Taxa pentru acest serviciu nu po ate fi recuperată. Wizz Air își r ezervă dreptul d e a
schimb a locul p asagerilor așezați pe rândul din dr eptul i eșirii d e urgență, consid erați
nepotriviți dacă nu r espectă c ele de mai sus. În c azul modificării r ezervării făcut e, Wizz Air
nu po ate garanta faptul că l a bordul noii curs e vă așteaptă un loc r ezervat în condiții sp eciale
de confort.
– Pre-ambarcare . Aceste servicii sunt următo arele:
Se poate cumpăr a dreptul d e a fi chemat primul l a poarta de ambarcare.
În un ele aeroporturi acest serviciu of eră posibilit atea de a fi printr e prim ele persoane
ambarcate.
În alte aeroporturi acest serviciu v a asigur a ambarcarea în primul autobuz.
Costul îmb arcărilor privil egiate depinde de infrastructur a aeroportului. R ezervarea
unui loc în r egim d e îmbarcare privil egiată nu g arantează disponibilit atea locului preferat,
deoarece există posibilit atea ca acesta să fi fost d eja rezervat.
36
Cum funcțion ează – se va aplica o etichetă adezivă p e cartea dvs. d e ambarcare.
Eticheta indică p ersonalului d e la porta de ambarcare că ați plătit p entru Pr e-ambarcare.
Pasagerii care au achizițion at serviciul d e Pre-ambarcare vor fi ch emați primii l a poarta de
ambarcare.
– Activity br eaks. Wizz Air s-a asociat cu ActivityBr eaks.com pentru a oferi o g amă largă d e
“lucruri d e făcut” în timpul călători ei. Sunt of erite motiv e excelente de călători e , de la golf l a
saloane de înfrumus ețare, bilete de spectacol, vizit e în parcuri d e distracții, până la adevărate
escapade în orașe.
Wizzbr eaks.com oferă mai mult d e 1500 activități turistic e la destinațiile Wizzair și în
toată Europa la preț foarte conv enabil. Clienții pot căut a aceste escapade după d estinație sau
după tipul d e activit ate, fără niciun pr eț ascuns – prețul p e care îl văd pe prim a pagină este
prețul p e care îl plătesc. Mult e dintr e serviciil e oferite sunt exclusiv e și nu sunt disponibil e
nicăi eri altund eva pe internet.
Rezervăril e pentru Activity Br eak pot fi făcut e în același mod c a și cele pentru
zboruril e cu WizzAir – onlin e sau la telefon.
3.5. Prețuri, obiective și strategii Wizz Air
Wizz Air este o comp anie low-cost airline de multe ori există of erte gratis ale biletelor
la care se adaugă o s erie de taxe printr e care: taxele de aeroport s au taxe de combustibil.
Toate aceste taxe adițion ale se situază în jurul un ei valori de 60 de euro p entru un bil et.
Obiectivul comp aniei este acela de a face din călători a cu avionul o mod alitate
abordabilă d e transport p entru c etățenii Europei Centrale și de Est.
Un alt obi ectiv este acela de a oferi o experiență nouă d e zbor tuturor călătorilor din
Uniun ea Europeană. Dar pentru a face din „ experiența Wizz Air” o experiență remarcabilă în
privinț a serviciilor și a raportului dintr e banii d ați și v aloarea primită, sunt pus e la lucru
tehnologii d e ultimă oră.
Obiectivul princip al este intensific area zborurilor c atre destinațiile tradițion ale ale
comp aniei, dar si atragerea de noi pi ețe. Se ia în consid erare schimb area rapidă c are are loc în
traficul aerian int ernațional așadar urm atorul obi ectiv este de adaptare a strategiei în funcți e
de nevoile pasagerilor.
Pe langă acestea Wizz Air mai urm arește și următo arele: flexibilit atea, din amismul,
continuit atea, intensific area planificarii zborurilor și prin atragerea de noi cli enți. R educerea
costurilor cu combustibilul, pr ecum și prot ejarea mediului înconjurător prin r educerea
emisiilor polu ante.
Un alt lucru import ant este cresterea numărului d e pasageri si obtin erea de venituri
suplim entare prin dif erite servicii l a îmbarcare sau pe timpul zborului.
Wizz Air, care deja operează zboruri cătr e Milano B ergamo d e la Aeroportul din
Timișo ara, va adăug a un nou aeroport în r egiune pentru a deservi cererea mare pentru zboruri
din Arad cătr e nordul It aliei, o d estinație popul ară atât pentru călătoriil e busin ess cât și p entru
petrecerea timpului lib er. Nou a rută c are va fi op erată în zil ele săptămânii s e adaugă c elei
oferite din Timișo ara. Wizz Air consid eră deschid erea acestei rute ca o inv estiție inițială cu
scopul d e a extind e serviciil e între Români a și Nordul It aliei, o oportunit ate realizată în
colaborare cu m anagementul aeroportului și ofici alii Consiliului Jud ețean Arad.
Odată cu introduc erea noului s erviciu și a celui cătr e Verona, numărul d e destinații
Wizz Air disponibil e din Bucur ești va crește vara viitoare. Comp ania estimează să tr ansport e
4.5 milio ane de pasageri din și spr e Bucur ești în 2018 , obi ectivul fiind o cr eștere anuală
import antă d e 40%.
Începând cu 27 m artie, Wizz Air va crește numărul d e zboruri spr e Dortmund
(Germania) iar din 23 iuni e 2018 spre Paris B eauvais (Fr anța), Londr a Luton (M area
Britanie), Forli Bologn a și Rom a Fiumi cino (It alia), după cum urm ează:
37
Tabel 3.1. Zboruri aeriene Wizz Air 2018
Destinație Vara 2017
(zboruri săpt.) Vara 2018
(zboruri săpt.)
Paris B eauvais 2 3
Londr a Luton 3 4
Forli Bologn a 2 3
Rom a Fiumicino 3 4
Dortmund 2 3
Cu această extind ere a serviciilor, Wizz Air va crește vara viitoare capacitatea de zbor
din Timișo ara cu 20%, i ar ca urmare, comp ania estimează că v a transporta 1.400.000 d e
pasageri în 2018 din și spr e Timișo ara.
Evaluarea strategiei de piață adoptată
Criteriu: R aport c erere-ofertă,
Strategie: Diferențiere tempor al
Motiv area alegerii: în p erioadele cu c erere maximă, s e suplim entează numă rul
zborurilor s au al biletelor, i ar în p erioadele cu cerere minimă se stimul eaza cererea prin
acordarea unor r educeri la tarifele biletelor, posibilit atea de a câștiga premii s au reducerea
zborurilor p entru o anumită d estinație.
Criteriu: Conținutul r elațiilor comp aniei cu m ediul,
Strategie: Relații de parteneriat
În raport cu cli enții, comp ania mizează p e atragerea și fidelizarea acestora prin
diferite progr ame și oferte.
În raport cu concur enții, Wizz Air a adoptat o relație de parteneriat pe anumit e rute de
tip cod e-share.
În raport cu furnizorii d e fuelling și c atering,comp ania aeriană are o relație de
coop erare prin contr actele încheiate.
Criteriu: Poziți a firmei față de concur ență,
Strategie: Diferențiere
WizzAir încearcă să își dif erențieze serviciil e față de concur enții d e pe piață prin
diversific area destinațiilor, aplicarea unor t arife moderate pentru cr eșterea cotei de piață pe
anumit e segmente de clienți. În v ederea menținerii pe piață, Wizz Air își atrage și recuperează
clienții prin of erte speciale la cumpăr area biletelor și r educeri tarifare dar și prin progr ame de
fidelizare.
38
CONCLUZII
Legătur a dintr e turism și tr ansporturi este evidentă în condițiil e în care serviciil e de
transport viz ează ansamblul op erațiunilor, condițiilor și f acilităților l egate de organizarea
deplasării fizic e a turiștilor, a bagajelor și a mărfurilor d estinate acestora.
Dezvolt area și mod ernizarea infrastructurii d e transport aerian, restructur area și
apariția unor noi comp anii aeriene au implic ații m ajore în dezvolt area economică, stimulând
regiunil e mai puțin d ezvolt ate și cr eșterea economică a acestora. Transporturil e aeriene
influ ențează dir ect inv estițiil e străin e, mobilit atea persoanelor și m ai ales turismul.
Am înc ercat să d efinesc pe parcursul primului c apitol, conc eptele care caracterizează
transporturil e aeriene, esențiale pentru cr earea unor experiențe de călători e cât m ai plăcut e.
Evoluți a transporturilor aeriene este dependentă d e dezvolt area infrastructurii și utiliz area
tehnologiilor mod erne.
Am urmărit în continu are să abordez subi ectul circul ației turistic e aeriene la nivelul
Uniunii Europene și Români ei. Prezentăril e statistic e au arătat tendinț ele de creștere ale
traficului d e pasageri în perioada 2013 -2017.
Lucr area prezintă evoluți a traficului d e pasageri din Uniun ea Europeană, d ar și
evoluți a traficului în prim ele cinci țări c a trafic aerian, reprezentative pentru evoluți a
numărului d e pasageri. Am inclus d easemenea prim ele 20 de aeroporturi c a trafic înr egistrat
din U E, care, prin existența unei infrastructuri cor espunzăto are, sublini ază c ererea de
transport aerian în anumit e țări d e pe contin ent, d atorită of ertei sau cererii turistic e
atrăgăto are.
În capitolul al doil ea sunt d escrise princip alele comp anii aeriene low-cost din Uniun ea
Europeană, care au înr egistrat un tr afic de pasageri chi ar mai mare decât al multor comp anii
clasice. Piața aeriană din Europa este caracterizată de o fragmentare accentuată, prin existența
multor comp anii de dimensiuni mici, d ar și a unora foarte mari. Viitorul tr ansportului aerian
de tip low -cost în U E și Români a va fi caracterizat de o concur ență acerbă, astfel că acele
comp anii care nu vor r euși să -și impl ementeze cu adevărat mod elul d e afaceri low -cost, nu
vor r euși să s e mențină p e piață.
Acest capitol prezintă princip alele comp anii aeriene low-cost din Români a care au
revoluțion at transportul aerian la nivelul țării no astre astfel că această tendință v a fi obs ervată
și în viitor , călători a cu avionul d evenind o opțiun e de transport i eftină.
În capitolul al treilea am pr ezentat comp ania aeriană low -cost WizzAir care își
desfășo ară activit atea de transport aerian în conformit ate cu reglementăril e autorităț ilor
aeronautice europene, la un niv el ridic at.
Activând p e o piață cu o concur ență acerbă, în sp ecial de la apariția explozivă a
comp aniilor low -cost, Wizz Air și-a îndreptat activităț ile de marketing spre atragerea,
menținerea și recuperarea clienților, prin progr ame de fidelizare a acestora.
Pentru of erirea în continu are a unor servicii d e calitate ridicată, comp ania inițiază în
permanență progr ame de modernizare a echipamentelor, prin închiri erea și achizition area de
noi aeronave și prin div ersific area gamei de servicii of erite.
Pe lângă echipamente, personalul are de asemenea un rol import ant, astfel încât
Wizz Air a recrutat cel mai pregătit p ersonal și p entru m enținerea continuă a acestui nivel,
comp ania își perfecțion ează continuu angajații.
Serviciil e oferite sunt num eroase, dintr e acestea cele mai import ante fiind: r ezervăril e
de zboruri (onlin e, telefonic, prin tr ansfer bancar) și s erviciil e de călători e (Wizz Hot el, Wizz
Car, Activity br eak, pre-ambarcare etc).
39
BIBLIOGR AFIE
1. Băltăr ețu A., (2004) , “Turismul int ernațional”, Bucur ești: Editur a Sylvi.
2. Crist ea A, (2006), “Tehnologi a activită ților în turism” , Bucur ești: Editur a Univ ersul
Juridic.
3. Cristur eanu C ., (2003), “Economi a și polit ica turismului int ernațional”, Bucur ești:
Editur a Abeona.
4. Cristur eanu C ., (2004), “ Economi a imaterialului. Tranzacțiile internaționale cu
servicii”, Bucur ești: Editur a AllBeck.
5. Draica C., (2003), “Turismul int ernațional. Pr actici d e elaborare și distribuți a
produsului turistic”, Bucur ești: Editur a All Beck.
6. Gheorghe I., (2001), “Managementul tr ansporturilor”, Bucur ești: Editur a Eficient.
7. Glăv an V., (2000), “Turismul în Români a", Bucur ești: Editura Enciclop edică.
8. Ionescu I ., (2004), “Economi a turismului” , Bucur ești: Editur a Sylvi .
9. Ionescu I ., (2000), “Turismul – fenomen social-economic și cultur al”, Bucur ești:
Editur a Oscar Print .
10. Neacșu N ., Snak O.& Baron P., (2003), “Economi a turismului” , Bucur ești:Editur a
Expert.
11. Neacșu N ., Cristur eanu C . & Băltă rețu A., (1999), “Turism int ernațional – Studii d e
caz; legislație”, Bucur ești: Editur a Oscar Print .
12. www.inss e.ro (Institutul N ațional de Statistică)
13. www. aci-europe.org (Airports Council Int ernational – Geneva, Elveția)
14. www. airberlin.com
15. www. airliners.net
16. www. atag.com (Air Transport Action Group – Geneva, Elveția)
17. www.blu eair-web.com
18. www.busin essmagazin.ro
19. www.click air.com
20. www.d estatis.de (Institutul d e Statistică din G ermania)
21. www. easyjet.com
22. www. europa.eu.int (Comisi a Europeană)
23. www.g ermanwings.com
24. www.i ata.org (International Air Transport Associ ation – Montr eal, Canada)
25. www.in e.es (Institutul d e Statistică din Sp ania)
26. www.ins ee.fr (Institutul d e Statistică din Fr anța)
27. www.ist at.it (Institutul d e Statistică din It alia)
28. www.j etphotos.n et
29. www.my air.com
30. www.ry anair.com
31. www.sky europe.com
32. www.st atistics.gov.uk (Institutul d e Statistică din M area Britanie)
33. www.tuifly.com
34. www.und emergem.net
35. www.wikip edia.com
36. www.wizz air.com
37. www.world -tourism.org (World Tourism Org anization – Madrid, Sp ania)
38. www.histori a.ro
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: INTRODUC E ɻRE… …..2 [624819] (ID: 624820)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.