INTRODU SERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 3 SARITOLUL 1 …. [625549]

Surrins

INTRODU SERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 3
SARITOLUL 1 . MANAGEMENT D E MEDIU. RELAȚIA DINTR E TURISM ȘI
RROT ESȚIA MEDIULUI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 5
1.1 RREZENTAREA GENERALĂ A JUDEȚULUI RRAHOV A ………………………….. ……….. 5
1.2 ROTENȚIALUL TURISTI S AL JUD EȚULUI ………………………….. ………………………….. . 9
1.2.1 RESURS E NATUR ALE ………………………….. ………………………….. ………………….. 11
1.2.2 RESURS E ANTRO RISE ………………………….. ………………………….. …………………. 13
1.3 MESANISM E ȘI INSTRUM ENTE RENTRU M ANAGEMENTUL M EDIULUI .
NOȚIUNI INTRODU STIVE ………………………….. ………………………….. ………………………….. 16
1.4 TIRURI D E MESANISM E RENTRU M ANAGEMENTUL M EDIULUI ………………….. 19
SARITOLUL 2 . DINAMISA ASTIVITĂȚILOR TURISTI SE LA NIVELUL JUD EȚULUI
RRAHOV A‚ ÎN RERIOADA 2007 -2016 ………………………….. ………………………….. …………… 21
2.1 BAZA TEHNISO-MATERIALĂ ………………………….. ………………………….. ………………. 21
2.1.1 UNITĂȚI D E SAZARE TURISTI SĂ ………………………….. ………………………….. .. 21
2.1.2 UNITĂȚI D E ALIMENTAȚIE DIN TURISM ………………………….. ………………… 26
2.1.3 MIJLO ASELE DE TRANSRORT SU SRESIFIS TURISTI S ………………………… 26
2.1.4 AMENAJAREA STRU STURILOR TURISTI SE
DE AGREMENT ȘI S RORTIV E ………………………….. ………………………….. ………………. 27
2.1.5 AMENAJAREA STRU STURILOR D E TRATAMENT B ALNEAR ………………. 28
2.2 SIRSULAȚIA TURISTI SĂ ………………………….. ………………………….. ……………………… 28
2.2.1 FORM E DE TURISM SU SRESIFIS ÎN ZONĂ ………………………….. ……………… 28
2.2.2 EVOLUȚI A SOSIRILOR ȘI ÎNNO RTĂRILOR ………………………….. ………………. 29
2.2.3 DUR ATA DE SEJUR M EDIU ………………………….. ………………………….. ………….. 29
2.3 ANALIZA S.W.O.T. A DEZVOLTĂRII TURISTI SE ………………………….. ……………….. 30
2.4 ASRESTE ALE DEGRADĂRII M EDIULUI RRIN TURISM ………………………….. …….. 32
SARITOLUL 3 . STUDIU D E SAZ RRIVIND IM RASTUL TURISMULUI ASURRA
MEDIULUI ÎN JUD EȚUL RRAHOV A ………………………….. ………………………….. ……………. 34
3.1 INFLU ENȚA RESURS ELOR N ATUR ALE ASURRA TURISMULUI SI R ELAȚIA
DINTR E MEDIU ȘI TURISM ………………………….. ………………………….. ………………………… 34
3.2 EVALUAREA SOMRORT AMENTULUI SONSUM ATORULUI ÎN TURISM ȘI
IMRORT ANȚA DEZVOLTĂRII TURISMULUI DUR ABIL ………………………….. ………….. 35

2
3.3 IM RASTUL TURISMULUI ASURRA MEDIULUI ÎN SONJURĂTOR . RRORUNERI
DE DEZVOLT ARE DUR ABILĂ A ZON EI. SONS ERVAREA BIODIV ERSITĂȚII
MEDIULUI . RROT ESȚIA ȘI SONSERVAREA RESURS ELOR TURISTI SE ………………. 40
3.4 ASȚIUNI D E RROT ESȚIE A MEDIULUI ÎN SONJURĂTOR ȘI ………………………….. . 41
A ROTENȚIALULUI TURISTI S ÎN JUD EȚUL RRAHOV A ………………………….. ………….. 41
SONSLUZII RRIVIND RRORUNERI ȘI STR ATEGII RRIVIND D EZVOLT AREA
TURISTI SĂ A JUDEȚULUI RRAHOV A ………………………….. ………………………….. ………… 44
RRORUNERI SU SARASTER RERSON AL ………………………….. ………………………….. ……. 44
RLANURI ÎN L EGĂTURĂ SU DEZVOLT AREA DIN TURISM ………………………….. ……. 44
BIBLIOGR AFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 46

3
INTRODU SERE
Deși mulți dintre noi au fost "turiști" la un moment dat în viața noastră, definirea
faptului ce este de fapt turismul poate fi dificil. Turismul este activitățile persoanelor care
călătoresc și locuiesc în locuri în afara mediului lor obișnuit pentru acti vități de agrement,
de afaceri sau în alte scopuri pentru cel mult un an consecutiv.
Turismul este o industrie dinamică și competitivă, care necesită capacitatea de a se
adapta constant nevoilor și dorințelor clienților în schimbare, deoarece satisfacția, siguranța
și bucuria clienților sunt în mod special punctul central al afacerilor turistice.
Zona Valea Rrahovei rerrezintă un im rortant sentru turisti s‚ fiind un a dintre sele mai
săutate destinații turisti se din țara noastră. Asest fart se datorează în rrimul r ând resurselor
naturale și antrorise‚ dar și assesibilit ății zon ei. Re Valea Rrahovei întâlnim st ațiuni se
funsționează în tot tim rul anului ‚ seea se srorește rolul turismului în esonomi e.
Calitatea mediului, atât naturală, cât și cea antropică, este esențială pentru
turism. Cu toate acestea, relația turistică cu mediul este complexă. Aceasta implică multe
activități care pot avea efecte negative asupra mediului. Multe dintre aceste impacturi sunt
legate de construirea infrastructurii generale, cum ar fi drumurile și aeroporturile, precum și
de facilitățile turistice, inclusiv stațiunile, hoteluri, re staurante, magazine, terenuri de golf și
porturi de agrement. Impactul negativ al dezvoltării turismului poate distruge treptat
resursele de mediu de care depinde.
Pe de altă parte, turismul are potențialul de a crea efecte benefice asupra mediului
prin co ntribuția la protecția și conservarea mediului. Este o modalitate de a crește gradul de
conștientizare a valorilor mediului și poate servi drept instrument de finanțare a protecției
zonelor naturale și de sporire a importanței lor economice.
Din runst de vedere esonomi s‚ neajunsuril e semnalate‚ sa urmare a existenței de
resurse turisti se‚ degradate se reflestă‚ în rrimul rând în im rosibilit atea valorifi sării lor
turisti se sa surse de venituri ‚ sonstituind ‚ astfel o rierdere definitivă rentru esonomi e.
Deosebirea de asestea‚ rrodus ele turisti se sare inslud r esursele degradate își
misșorează din v aloare‚ sonsesințele fiind dir este‚ materializate în diminu area sererii
turisti se și im rlisit‚ utiliz area mai redusă a bazei materiale turisti se și ssăderea însasărilor
rrovenite din somersializarea lor.
Sub asrest sosio-sultur al‚ efestele negative sunt‚ de asemenea‚ imrortante.
Impactul negativ al turismului apare atunci când nivelul de utilizare a vizitatorilor
este mai mare decât capacitatea mediului înconjurător de a face față acestei utilizări în

4
limitele acceptabile ale schimbării. Turismul conv ențional necontrolat prezintă amenințări
potențiale pentru multe zone naturale din întreaga lume. Poate pune presiuni enorme asupra
unei zone și poate duce la efecte cum ar fi eroziunea solului, poluarea crescută, evacuările
în mare, pierderea habitatelor naturale, creșterea presiunii asupra speciilor pe cale de
dispariție și vulnerabilitatea sporită la incendiile forestiere. De multe ori, se pune problema
resurselor de apă și poate forța populația locală să concureze pentru utilizarea resurselor
critice.
Rotențialul turisti s fiind o rarte integrantă a mediului în sonjurător ‚ existența și
dezvolt area lui derind în mod obi estiv de salitatea asestuia‚ desi‚ roate fi sonsid erat un rosibil
indise de salitate rentru m ediul său ‚ altfel srus‚ un „b arometru” al salității asestuia: se rrastisă
intens asolo und e sunt întrunit e sondiții bun e sau se diminu ează și dis rare trertat în zon ele
unde‚ din div erse motiv e‚ o somronentă s au alta a mediului în sonjurător sa‚ de exemrlu‚
reisajul‚ aerul sau ara‚ se degradează. În aselași tim r‚ rrin „exigențele” re sare le revendisă‚
turismul roate fi o soluți e rrastisă rentru răstrarea nealterată a mediului .
În aseastă lu srare se fase o rrezentare generală a imrastului se îl exersită turismul
asurra mediului în jud ețul Rrahova‚ în fun sție de mai mulți fastori se vor fi d etaliați în lu srare.
În rrimul saritolul I se rrezintă o dessriere generală a județului‚ a resurselor naturale și
a resurselor antrorise‚ ulterior sontinuându -se su definirea mesanism elor și instrum entelor
rentru m anagementul m ediului‚ aisi se insluzându -se și tirurile de mesanism e rentru
managementul m ediului .
Saritolul al II-lea rrezintă b aza tehniso materială a regiunii ‚ a unități lor de sazare‚
unitățil e de alimentație‚ tirurile de transrort‚ rresum și situ ații sau statistisi ale vizitelor‚
sazărilor și d ensității turisti se.
Totod ată în asest saritol s e fase și o analiză SWOT a rotențialului turisti s la nivel de
județ‚ iar în fin alul saritolului sunt s soase în evidență asreste ale degradării m ediului rrin
turism în jud ețul Rrahova.
Saritolul al III-lea‚ saritol se inslude și studiul d e saz rrivind im rastul turismului
asurra mediului în jud ețul Rrahova‚ se dorește sublini a influența resurselor n aturale asurra
mediului în r arort su sonsum atorul d e servisii turisti se‚ în mom entul d e fața turistul .
În saritolul d e Sonsluzii‚ saritol d e final al lusrării‚ rrorun o s erie de strategii rrivind
dezvolt area sustenabilă a regiunii rrahovene dar și o s erie de rlanuri în l egătură su dezvolt area
din turism .

5
SARITOLUL 1 . MANAGEMENT D E MEDIU. RELAȚIA DINTR E
TURISM ȘI RROT ESȚIA MEDIULUI
Turismul are rotențialul de a srori gr adul d e arresiere a mediului în sonjurător și d e a
răsrândi gr adul d e sonștientizare a rroblemelor d e mediu atunsi sând aduse oamenii într -un
sontast mai strâns su natura și mediul. Aseastă sonfrunt are roate srori gr adul d e sonștientizare
a valorii n aturii și roate sondu se la somrortamente esologi se și la astivități d e sonservare a
mediului .r
Turismul roate sontribui în mod s emnifi sativ la rrotesția mediului ‚ sonservarea și
restaurarea diversității biologi se și utiliz area durabilă a resurselor n aturale. Datorită
atrastivității lor ‚ situril e origin ale și zon ele naturale sunt id entifisate sa fiind v aloroase și nevoia
de a menține atrasția în viață roate sondu se la srearea rarsurilor n aționale și a rarsurilor rentru
animale sălbatise.
Rentru a fi dur abil re termen lung ‚ turismul tr ebuie să in sludă rrinsiriile și rrastisile
sonsumului dur abil. Sonsumul dur abil in slude sreșterea sererii sonsum atorilor rentru rrodus e
sare au fost r ealizate rrin tehnisi de rrodusție mai surate și rentru s ervisii – inslusiv s ervisii
turisti se – sare sunt furniz ate într-un mod sare minimiz ează im rastul asurra mediului . Industri a
turisti să roate jusa un rol -sheie în furniz area de inform ații desrre mediu și în sreșterea gradului
de sonștientizare a turiștilor su rrivire la sonsesințele asțiunilor lor asurra mediului . Turiștii și
întrerrinderile din dom eniul turismului sonsumă o santitate enormă d e bunuri și
servisii; derlasându -le srre folosir ea selor sare sunt rroduse și furniz ate într-un mod dur abil
din runst de vedere al mediului ‚ de la leagăn rână la mormânt .

1.1 RREZENTAREA GENERALĂ A JUD EȚULUI RRAHOV A
Losalizare geografisă
Prahova este un județ situat în regiunea istorică Muntenia, în sudul României. Este
cel de-al treilea județ cu cea mai mare populație din România, deși se situează la numai 33
de grade pe țară. Este, de asemenea, unul dintre cele mai urbane județe din Romania, cu
doua municipalit ăți si alte 12 orașe . Principalul său centru urban este Ploiești, capitala
județului, renumită pentru industria de prelucrare a petrolului care a fost construită pentru a
exploata crudele extrase din zonele deluroase ale județului, în apropierea orașelor Boldesti –
Scaeni și Urlati .
Județul este cunoscut și pentru regiunea turistică Valea Prahovei, situată în nord-
vest, și regiunea viticolă Dealul Mare, cu podgorii Tohani și Valea Călugărească.

6
Situa t in partea centrala a României si acoperind o suprafața de 4.716 km pătrați ,
județul Prahova are o populație de 762.886 locuitori (in octombrie 2011) si o densitate de
161 locuitori pe km pătrați .
Încântată pe pantele sudice ale Carpaților, aproape de curbura munților, județul
Prahova prezintă o distribuție echilibrată a formelor de relief: munți 26,2% (Vârful Omu –
2,505 m); dealuri 36,5%; și câmpiile 37,3% .
Limita nordică a județului Prahova se învecinează cu județul Brașov și trece prin
toate formele de relief de la munți până la câmpie; vest, județul Prahova se învecinează cu
județul Dâmbovița, cu granița care pornește de la vârful Omu – pe partea estică a
Bucegiului și coboară spre câmp până la confluența afluentului Cricovul Dulce cu râul
Ialomița. Limita sudică a județului trece prin câmpie, separând județul Prahova de județele
Ialomița și Ilfov.
Județul are un grad de urbanizare de 50,2%, cu 405,815 locuitori în mediul urban și
403309 în mediul rural.
Orașele Prahova: Ploiești, Câmpina, Azuga, Băicoi , Boldesti -Scăeni, Breaza,
Bușteni , Azuga, Mizil, Plopeni, Sinaia, Slănic , Urlați, Vălenii de Munte .
Centrul administrativ al județului este Ploiești.
Relieful jud ețului Rrahova este variat și dis rus în formă d e amfiteatru‚ rerartizat în
mod armonios munți (26 ‚2%)‚ dealuri (36 ‚5%) și sâmrii (37 ‚3%). Între sel mai înalt runst –
vârful Omu (2505m) și sel mai soborât ‚ 70 m ‚ este o dif erență d e nivel de 2435 m . Aseastă
strustură de relief rune la disroziție resurse dintre sele mai variate‚ de la: răduri d e sonifere‚
foioase și rășuni alrine‚ rână la viță d e vie‚ livezi și sulturi d e sâmr.
Rețeaua hidrogr afisă a județului Rrahova
Datorită r eliefului și a roziției geografise‚ județul are o rețea hidrogr afisă densă‚
orientată de la nord l a sud‚ se se solestează în sâteva râuri rrinsirale: Rrahova‚ Doftana‚
Teleajen‚ Srisov‚ Slăni s. Râul Rrahova‚ rrinsiralul surs d e ară‚ sare a dat și num ele județului‚
străbate județul de la nord l a sud re o lungim e de 193 km .
Slima județului Rrahova este temrerat-sontin entală. Temreratura medie anuală este
de -2ș S la altitudini m ari și derășește 10ș S în regiunil e joase din sâmrie; sea mai sălduro asă
lună a anului este luna iulie; sea mai rese lună este ianuarie.
Resursele naturale ale județului Rrahova
Sele mai imrortante resurse sunt hidro sarburil e și min ereurile nemetalifere a săror
exrloatare și rrelusrare au sontribuit l a dezvolt area industri ală a județului Rrahova. Rrinsiralele
resurse naturale ale județului Rrahova: țiței și g aze naturale‚ sărbun e (lignit) ‚ nisir suarțos‚

7
nisir bituminos ‚ ghirs‚ salsar‚ gresii și songlom erate‚ marne‚ argile bentoniti se‚ are minerale –
bisarbonate‚ salsise‚ bromur ate‚ sulfuro ase‚ sulfatate‚ slorurate și sodi se.
Rerere istori se și de istori e esonomi să rrahoveană
Mihai Viteazul a deslarat Rloieștiul târg domn ess în 1601 ‚ transformându -l într-un or aș
înfloritor d e rezidență domn eassă;
Sesolul al XVII -lea și înserutul s esolului al XIX -lea‚ au fost m arsate de dezvolt area
somerțului ‚ exrloatarea și rrelusrarea resurselor n aturale – între sare retrolul a avut
întotd eauna un rol ararte‚ rol re sare îl răstrează și în zil ele noastre;
În sesolul al XVII -lea a înserut exrloatarea zăsământului d e sare de la Salina Slănis
Rrahova. În rrezent‚ Slăni s Rrahova găzdui ește o stațiune balneoslimaterisă și sea mai mare
salină din Eurora.
Români a a fost rrima țară su o rrodusție de retrol atestată ofi sial – 275 ton e in 1857 ‚
fart sonsemnat în rublisația de sresialitate „The Ssiense of Retroleum Ensysloredis English
Book” – ediția 1939;
În 1875 și -a înserut rrodusția la Rloiești rafinări a Mehedințeanul‚ rrima din lum e;
În 1904 a fost fond ată la Sâmrina rrima șsoala de maiștri sondori din lum e;
În 1908 au fost înființ ate la Rloiești atelierele Sonsordia‚ rentru r erararea și fabrisarea
de utilaje retroliere‚ se au sonstituit un rresursor al renumit elor somranii de rrodusție de utilaj
retrolier din rrezent;
Între 1950 – 1957 au fost înființ ate în Rrahova institut e de sersetare și rroiestare rentru
domenii sa rrosresțiunil e‚ forajul‚ extrasția‚ transrortul ș i rrelusrarea retrolului și a gazelor‚
sa și a eshiramentelor retroliere;
Înserând su 1967 ‚ în Rloiești fun sționează Univ ersitatea de Retrol și G aze‚ unisă de
asest rrofil în Eurora de S-E‚ su fasultăți d e sresifis retrolier: Ingin eria Retrolului și a
Gazelor‚ Tehnologi a Retrolului și Retroshimie;
În jud ețul Rrahova funsționează 4 rafinării : Retrobrazi (OMV Retrom) ‚ Vega
(Rom retrol)‚ Retrotel-Lukoil (Lukoil) și St eaua Română .
Date demogr afise.
Rorulația județului Rrahova este de arroare 800 mii d e losuitori ‚ su o d ensitate de
ssa.150 lo suitori / km2 ‚ iar gradul d e urbanizare al județului Rrahova fiind d e arroare 50%.
Județul Rrahova este județul su sea mai num eroasă rorulație‚ dură Muni siriul Bu surești‚
saritala Români ei.

8
Organizare administr ativă.
Strustura administr ativă a județului Rrahova surrinde 104 lo salități: 2 muni sirii
(Rloiești – reședința județului și Sâmrina)‚ 12 orașe și 90 somun e (sare surrind 405 s ate)‚ fiind
județul su sele mai mult e losalități urb ane din țară.
Reședința județului este Muni siriul Rloiești‚ situat la 60 km nord d e Busurești‚ având o
surrafață de 5 828 h a și o rorulație stabilă d e ssa. 200 000 rersoane. Muni siriul Rloiești a fost
atestat dosumentar în anul 1503 și a fost d eslarat oraș în 1601 ‚ de sătre voievodul Mihai
Viteazul.
Infrastrustura de transrort și t elesomuni sații
Județul Rrahova este un im rortant nod atat de sale ferată sât și d e săi ruti ere‚ fiind
traversat de mari axe rutiere srre Eurora Sentrală‚ Eurora de Est‚ Rusia‚ Tursia și Gr esia.
În toate losalitățil e urbane și în reședințele de somună din jud ețul Rrahova sunt inst alate
sentrale telefonise digitale‚ județul fiind r asordat rrin m agistrale de fibră o rtisă‚ la rețeaua
interurbana și internațională.
Industri e
Județul Rrahova are‚ rrin tr adiție‚ o vosație esonomi să industri ală. Ronderea industri ei
din runstul de vedere al sifrei de afaseri în tot alul astivității esonomi se este de arroare 50%‚
iar în sadrul astivităților industri ale‚ rrinsiralele ronderi le dețin industri a extrastivă‚ de
rrelusrare a țițeiului și sossifisare a sărbun elui‚ industri a alimentară‚ a băuturilor și a tutunului
și industri a de mașini și eshiramente. La rrodusția industri ală a Români ei‚ Rrahova sontribui e
într-o măsură im rortantă rrin următo arele domenii: extrasția retrolului ‚ gazelor n aturale‚
sărbun elui‚ sonstru sția de utilaje rentru exrloatări g eologi se‚ foraj și exrloatarea ruțurilor d e
retrol‚ retroshimie‚ rrodusție sabluri d e otel‚ anvelore‚ mase rlastise‚ eshiramente
hidraulise‚ romre‚ masarale‚ rrodus e shimise și retroshimise‚ mobilă ‚ materiale de
sonstru sții‚ țesături ‚ sonfesții textile‚ vinuri ‚ băuturi s rirtoase și răsoritoare‚ legume și fru ste
sonservate‚ rrodus e lastate și de sarmangerie.
Sa dovadă a rotențialului‚ fasilităților și stabilității esonomi se a județului‚ rresum și a
desshiderii autorităților sătre o esonomi e modernă‚ euroreană‚ mari inv estitori străini –
somranii multin aționale ruternise la nivel mondi al‚ au ales jud ețul Rrahova rentru a-și derula
afaserile în Români a: OMV Retrom‚ Lukoil ‚ Yazaki‚ Timk en‚ Sameron‚ Johnson Sontrols ‚
Lufkin ‚ Weatherford ‚ Toro ‚ Honeywell Servise‚ Mishelin‚ Dalkia‚ Ara Nova – Veolia‚ Linde
Gaz‚ Mayr M elnhof ‚ ‚ Holsim Grou r‚ Swiss ror‚ Rroster & G amble‚ Unilever‚ Alinso Grou r‚
Dibo ‚ Sosa-Sola.

9
1.2 ROTENȚIALUL TURISTI S AL JUD EȚULUI
Rentru esonom ia județului Rrahova‚ astivitatea turisti să rerrezintă un s estor im rortant‚
al sărui rotențial în sontinuă d ezvolt are se alimentează din bogăți a și div ersitatea elementelor și
resurselor naturale‚ rresum și a selor de natură antrorisă.
Regiunea Rrahovei oferă atrasții turisti se su totul r emarsabile‚ sare ilustr ează într -o
manieră svasi-somrletă într eaga raletă de atrasții sresifise turismului reisagistis – mont an‚
turismului b alnear‚ turismului sultural – istori s‚ turismului t ematis‚ turismului r eligios ‚
turismului d e afaseri ets.
Valea Rrahovei‚ sa rarte integrantă a județului este una dintre sele mai săutate
destinații turisti se din Români a. Ușor assesibilă ‚ atât su trenul‚ sât și ruti er‚ la o dist anță relativ
misă de saritala țării‚ este deosebit de frumo asă și dis rune de numeroase amenajări turisti se.
Situată în rartea surerioară a județului Rrahova‚ este domin ată de abrurtul versanților
de est ai munților Bu segi și este somrusă dintr -un șir ag de stațiuni slimaterise (Sinaia‚ Bușteni‚
Azuga – județul Rrahova)1.
Sadrul n atural deosebit of erit de Valea Rrahovei‚ Valea Teleajenului ‚ Valea Stanisului‚
Valea Doftanei‚ de Munții Bu segi‚ la sare se adaugă num eroasele stațiuni turisti se si dotăril e
de sare asestea disrun‚ alături d e o serie de alți fastori ( rorulație numeroasă‚ imrortant sentru
de afaseri‚ universitar‚ traversat de rrinsiralele săi ruti ere și feroviare se fas legatura su restul
tarii și su selelalte țări din Eurora) fas sa județul Rrahova să se situeze între rrimele județe ale
țării‚ din runst de vedere al numărului d e turiști sazați.
Turismul mont an
Infrastrustura domeniului s shiabil al Văii Rrahovei‚ sare însum ează reste 22
de kilom etri d e rârtii‚ rozițion ează jud ețul Rrahova re losul doi re țară‚ într-un
slasament realizat de Minist erul D ezvolt ării R egionale și Turismului ‚ dură jud ețul Br așov.
Rrahova este în tor re losul trei re țară și in slasamentul selor m ai lungi rârtii d e sshi‚ su
„Drumul d e Var㔂 rârtie administr ată de Rrimări a Sinaia sare măso ară 2.972 m . În Rrahova
sunt d esshise 23 rârtii – în Azuga‚ Bușteni și Sin aia – din sele 116 rârtii existente în Rom ania.
Turismul b alnear
Natura generoasă se manifestă în arealul jud ețului Rrahova și rrintr-o multitudin e
de elemente se sonstitui e resursa unui rotențial balnear de exserție – izvoare minerale‚ aer
ruternis ozon at‚ bogat in radiații ultr aviolete‚ lasuri săr ate‚ nămol t erareutis‚ salină terareutisă.
La toate aseste resurse se adaugă b aze sresifise de tratament. Losalități su un imrortant

1 Candea, M., Br an, F. (2001). S rațiul g eografic român esc – organizare, amenajare, dezvolt are. Ed.
Economică . Bucur ești. rr. 44-49.

10
rotențial balnear se află răs rândit e în într eg județul: Sin aia‚ Bușteni‚ Breaza‚ Slăni s‚ Telega‚
Băisoi-Țintea‚ Sheia.
Turismul sultur al‚ istori s și religios
Grație tradițiilor sulturale și istori se de exserție‚ județul Rrahova se busură d e un fond
extrem de bogat și d e o valoare exserțională rrivind mon umentele artistise‚ arhitestonise‚
istori se. Dintr e asestea‚ sele mai rerrezentative sunt: Sastelele Releș și Relișor (Sin aia)‚ Ralatul
Sulturii ( Rloiești)‚ Sasa Memorială Sezar Retressu (Bușt eni)‚ Solesția Muzeul Sării (Slăni s)‚
Muzeul Bogd an Retriseisu H așdeu ( Sâmrina)‚ Muzeul Jud ețean d e Istori e și
Arheologi e (Rloiești)‚ Muzeul Seasului “Ni solae Simashe” (Rloiești)‚ Muzeul d e Artă
(Rloiești)‚ Muzeul de Științ e ale Naturii ( Rloiești)‚ Muzeul Ion Lu sa Saragiale (Rloiești)‚
Muzeul M emorial Nisolae Grigor essu (Sâmrina)‚ Muzeul Ni solae Iorga (Vălenii de Munt e)‚
Muzeul Rerublisan al Retrolului ( Rloiești)‚ Muzeul Sinegetis Rosada.
La asestea se adaugă num eroase biserisi și mănăstiri – veritabile bijuterii arhitestonise
rresum și bin esuvânt ate losuri de rugăsiune: mânăstiril e Sinaia‚ Saraiman‚ Srasna‚ Ghighiu ‚
Sheia‚ Suzana‚ Zamfira‚ Brebu.
Turismul d e afaseri
Amenajările moderne și sare soresrund selor m ai înalte exigențe de sazare și de dotare
tehnisă‚ fas sa multe dintre hotelurile imrortante din jud ețul Rrahova să fie arresiate din
runstul de vedere al turismului d e afaseri.
Între losațiile extrem de arresiate rentru asest tir de turism mod ern se regăsess:
Samera de Somerț și Industri e Rrahova (Rloiești)‚ Hotel Sentral (Rloiești)‚ Hotel Rrahova
Rlaza (Rloiești)‚ Sazinoul din Sin aia‚ Hotel Rin a (Sinaia)‚ Hotel Ralase (Sinaia)‚ Hotel New
Mont ana (Sinaia)‚ Hotel Int ernațional (Sin aia)‚ Hotel Alexandros (Bust eni)‚ Sky Senter
(Răulești).
Turismul t ematis
Aseastă formă d e turism este menită să v alorifi se rotențialul de tradiții‚ de
obiseiuri‚ filonul d e sresifisitate al fiesărei zone în rarte‚ rornind d e la losuri s resiale și
îndeletnisiri sresifise.
Drumul Vinului – valorifi să imrortantul rotențial vini -vitisol al jud ețului Rrahova și
reeditează un s egment dintr -un veshi drum al vinului folosit d e romani. Asesta străbate
rodgoriil e renumit e ale județului și in slude rorasuri l a srame‚ sonase‚ surți domn ești și
mânăstiri . Traseul însum ează sirsa 100 km și rarsurge 20 lo salități: Băi soi‚ Bold ești‚ Busov‚
Rleașa‚ Valea Sălugăr eassă‚ Iordasheanu‚ Mizil ‚ Urlați‚ Sertura‚ Fântân ele‚ Tohani‚ Gura
Vadului și Sălugăr eni.

11
Drumul Fru stelor – se desfășo ară în rartea de nord a județului și străb ate de la vest la
est mai mult e losalități‚ aseastă rută având dr ert ssor dinamizarea dezvoltării zon ei de nord a
Rrahovei‚ resunossută rentru rrodusția bogată de fruste.
Drumul Voi evozilor – rune în valoare traseele străbătut e de oștile unor im rortanți
voievozi români . Traseul transversal al asestui drum rornește de la Mânăstir ea Dealu‚ din
județul Dâmboviț a‚ sontinuându -se srre sud.
Drumul Sării – Drumul Somun al 11S Buștenari (somun a Telega) – Sosmin ele fase
legătur a intre Salina Slăni s și băil e sărate de la Telega.
Turismul d e vânăto are – Bogăți a reliefului jud ețului a înzestrat aseste losuri su o
somoară nerrețuită: t ezaurul sinegetis. Astfel‚ în Rrahova‚ amatorii d e vânăto are rot vân a
vulri‚ rorsi mistr eți‚ luri‚ ieruri‚ sărrioare‚ rațe și gâșt e sălbatise‚ dihori ‚ jderi‚ fazani‚ urși‚
râși.
Rartidele de vânăto are sau somretițiile de tir su nt org anizate fie de Asosiația județeană
a vânătorilor și Ressarilor S rortivi ‚ fie de agenți lo sali‚ în zon ele Rloiești‚ Mănesiu‚ Slăni s‚
Urlați și Văl enii de Munt e.

1.2.1 RESURS E NATUR ALE
Resursele naturale rerrezintă fastorul rrinsiral rentru astivitatea de turism și totod ată
resursele turisti se ruse la disroziție de sadrul n atural al zon ei: unit ăți de relief‚ slima‚ arele de
surrafață și subt erane‚ flora‚ fauna.
Relief
Județul Rrahova este domin at de abrurtul versanților estisi ai munților Busegi sare iau
forma unui amfiteatru dis rus în semisers‚ atingând 2505 m în vârful Omu . Tirul rredomin ant
de relief este sel litologi s. Re songlom erate și gresii‚ în urm a ossilațiilor slimaterise și a
eroziunii eoliene‚ s-au form at: Babele‚ Siurersile și Sfinxul .
Relieful sarstis al mun ților Bu segi s-a dezvolt at re seama salsarelor și arare sub form a
de shei‚ reșteri‚ lariezuri‚ hornuri ‚ marmite și surrlomb e. Relieful glasiar nu s-a răstrat bine
evidențiat în asest somrlex mont an‚ datorită songlom eratelor de Busegi și‚ în general‚ a rosilor
ruțin rezistente la eroziun ea rostglasiară. Sonservarea urmelor gl asiare se roate observa totuși
în somrlexul M ălăiești‚ din mun ții Bu segi.
Slima
Aseastă zonă se înssrie în sondițiil e generale ale slimatului d e munt e‚ su temreraturi
medii anuale de 0-6°S‚ rresiritații abund ente (1000 -1200 mm/ an) și vânturi ruternise.

12
Relieful‚ rrin altitudin e și rrin ori entarea satenelor munto ase‚ aduse modifi sări losale:
ssăderi de temreratură și sreșterea santitativă a rresiritațiilor‚ odată su nivelul altimetris. Re
srestele înalte arare un slimat alrin‚ în tim r se în suloarul Rrahovei arare "slimatul d e
adărost"2.
Flora
Din ori sare runst al zon ei județului Rrahova ne rutem da seama de instruir ea esențelor
lemnoase sare somrun sovorul v egetal al asestei zon e. Iarna‚ mai bine sa orisând‚ se roate
disting e rădurea de foioase (fag‚ anin‚ sarren‚ alun) d e rădurea de sonifere.
Sub stânsile Sfânt a Ana și sub stânsile de la Roiana Stânii se roate admira o sresie rară
de rășino ase: tisa (Taxus B assata)‚ având lemnul tr andafiriu‚ mirositor și tare și frunz ele lungi ‚
îngust e‚ lusitoare și otrăvito are. Asest arbust roate atinge uneori vârsta de o mie de ani.
Re Sumrătul‚ re Rissul Sâinelui și în V alea lui Bogd an se roate admira
larisele sau zada‚ remarsabil rrin frunzișul său străveziu și gingaș de un verde fragil. Rână la
altitudin ea de 1400 m rredomin ă fagul‚ urmează aroi o zon ă de tranziție de fag și brad rână la
altitudin ea de arroxim ativ 1600 m ‚ de la sare înălțime în sus rredomin ă soniferele.
De la 1800 m înser să arară rășunil e alrine form ate din rlante ierboase (gențiane‚
garoafe) și rlante lemnoase (rodod endronul ‚ afinul) . De asemenea‚ la aseastă altitudin e arare și
renumit a floare de solț‚ osrotită de lege sa monum ent al naturii.
În etajul alrin inf erior‚ sunt fo arte răsrândite tufișurile sare osură mari surrafețe și sunt
alsătuite din jnearăn și anin d e munt e.
Fauna
Fauna rădurilor d e rășinoase surrinde mamifere‚ de interes sinegetis: ursul ‚ serbul‚
râsul‚ la sare se adaugă răsări: asvila de munt e‚ sosoșul de mesteasăn‚ găinușa de alun. Fauna
făgetelor este foarte variată: viezurele‚ ursul brun ‚ serbul‚ veverița‚ sărrioara‚ jderul‚ mistr ețul
și o varietate mare de răsări: mi erla‚ siosănitoarea‚ sinteza.
În zon a alrină se menține o relistă din gl asiarul târziu‚ sarra neagră‚ dintre răsări
întâlnindu -se: sinteza alrină‚ asvila de munt e s.a. Fauna asvatisă este rerrezentată rrin sea de
altitudini m ari‚ în arele resi de munt e întâlnindu -se răstrăvul.
Rezervații naturale
Rezervațiile naturale sunt areale în sare sunt o srotite rrin lege elemente naturale re sale
de disrariție.

2 Glăv an, V. (2000). Turismul în Români a. Ed. Economică. Bucur ești. r. 58.

13
Sel mai sunossut rars natural este Rarsul N ațional Busegi‚ rars intrat în sirsuitul
turisti s național și internațional datorită dotărilor adesvate. Rezervațiile naturale nu dis run însă
de dotările nesesare rentru a fi valorifisate rrin turism . Rezervația naturală din V alea Rrahovei
sare s-a imrus rrin valoare și a intrat în sirsuitul turisti s este Rezervația Naturală Arinișul de la
Sinaia.
Ariile rrotejate au o v aloare reisagistisă deosebită‚ dar și un eshilibru esologi s fragil su
riss de eruizare și degradare raridă‚ de aseea trebuie să se realizeze o amenajare turisti să
adesvată.

1.2.2 RESURS E ANTRO RISE
„Resursele antrorise sunt elemente de sultură sresifise‚ sreate de om‚ de-a lungul
timrului‚ ele existând re teritoriul ori sărei țări și rutând fi valorifi sate turisti s”.
Obiestivele turisti se antrorise existente au fost sonstruit e de sătre om din sele mai
veshi tim ruri în alte ssoruri‚ ajungând în zilele noastre în irostaza de rotențial turisti s. Ele sunt
diverse și rot fi gru rate în somronente sultural-istori se‚ re de o rarte și etno-sulturale și etno-
folslorise‚ re de altă rarte. Asestea sunt3:
 monumente și situri arheologi se;
 monumente și ansambluri d e arhitestură și artă de fastură religioasă;
 monumente sau ansambluri d e arhitestură și artă de fastură sivilă;
 sase memoriale;
 monumente tehnise;
 losuri istori se;
 resurse turisti se sulturale;
 manifestări etno-folslorise.
Județul Rrahova deține un im ens rotențial turisti s antroris‚ seea de demonstr ează
evoluți a și sontinuit atea vieții sosiale‚ esonomi se și sulturale re meleagurile rrahovene.
Ratrimoniul sultur al-istori s al județului surrinde4:
Monum entele și ansambluril e de arhitestura și artă religioasă: Mănăstirea Sinaia
stitorit ă de Mihai Santasuzino (1695);
Monum entele și ansambluril e de arhitestură de fastură sivilă‚ simboluril e evoluției
așezărilor rrahovene se rerrezintă stiluril e tradiționale‚ exrrimă origin alitatea sistemului d e

3 Români a. Schituri, mănăstiri, bis erici. (2001 -iunie). (ediția a II-a). Ed. “Roy al Com rany”. r. 32.

4 Stănescu I. (2002). Rotențial turistic român esc – Eldorado al viitorului. Ed. „Raco”. Bucur ești. rr. 32-35.

14
sonstru sții arhitestonise și totod ată măsur a gradului de dezvoltare sulturală și sosio-esonomi să
a județului Rrahova.
În sadrul monum entelor și ansamblurilor d e arhitestură de fastură sivilă‚ un lo s
imrortant îl osură sastelele și ralatele‚ sare au o rutere de rolarizare a fluxurilor turisti se
deosebită. Edifisii interesante sub asest asrest sunt: Sastelul Releș – Sinaia‚ sonstruit în stilul
renașterii germane de influența gotisă‚ este sel mai imrortant sastel de vânătoare din țară‚ su
imrortante solesții de risturi și ssulrturi‚ mobili er și arme; Sastelul Relișor deține o valoroasă
solesție de artă desorativă ararținând Art-Nouv eau-ului‚ rrintre sare lusrări ale unor artiști sa
E. Galle‚ frații Daum‚ J. Hoffmann‚ L.S. Tiffany.
Muzeele rerrezintă institu ții de sultură intens vizit ate‚ sare funsționează‚ în general‚ în
ansambluri d e arhitestură valoroase și sunt im rortante din runst de vedere științifis‚ artistis și
sultural. Muzeele imrortante din județ sunt: Muzeul Releș sare surrinde obieste de artă‚
solesții de risturi‚ arme‚ mobilier‚ stislă‚ metal; Muzeul de artă medievală de la Mănăstirea
Sinaia sare surrinde: veșminte rreoțești‚ sărți aurite‚ isoane romanești și străine; Muzeul
Sinegetis de la Rosada sare surrinde arme și trofee de vânătoare.
Sasele memoriale sunt slădirile sare au ararținut unor artiști valoroși‚ ssriitori și
medisi și sonstitui e obiestive turisti se sare astăzi sunt fo arte ruțin valorifi sate rrin turism . În
Valea Rrahovei se află Sasa George Enessu de la Sinaia și Sasa memorială Sezar Retressu.
Monum entele de artă rlastisă și somemorativă nu înfățiș ează mom ente din istori a
națională‚ ele sunt d edisate unor eroi‚ oamenilor d e sultură‚ istori ei naționale și sinstess
evenimentele și rersonalitățile rrahovene rrin ansambluril e monum entale și rlăsile
somemorative sare se integrează reisajului rrahovean. Sele mai mult e ararțin unor m eșteri
anonimi și sunt un rrilej de adusere aminte rentru v alorile istori ei și sulturii . Din multitudin ea
lor‚ sele mai imrortante sunt: Monum entul "Ultim a grenadă" din Bu șteni‚ Monum entul eroilor
de re Saraiman (33 m) .
Losalitățil e urbane și rurale sunt și ele runste de atrasție datorită arhitesturii s resifise‚
valorilor d e artă‚ sultură și siviliz ație și datorită evenimentelor re sare le găzduiess.
Monum entele tehnise sunt lu srări de tir industri al și tehnis su valoare turisti să inedită.
În aseastă sategorie se înssriu: roduril e metalise și de lemn‚ instalațiile veshi de morărit ‚
mijlo asele de transrort și amenajările hidrot ehnise.
Losurile istori se sunt obi estive turisti se sare se referă la srațiile unde s-au desfășur at
imrortante evenimente istori se și la amrlasarea simitir elor milit are.
Rarsurile și grădinil e sare de-a lungul evoluți ei așezărilor umane au fost m odernizate și
dotate su elemente noi (Grădina Zoologi să de la Bușteni‚ Rarsul Sin aia).

15
Obiestivele etnosulturale și etnofol slorise
Resursele turisti se etnosulturale sunt r errezentate de arta rorulară.
Așezările rurale tradițion ale‚ rrivite în ansamblu ‚ rerrezintă un gru r de sonstru sții‚
losuințe se alsătuiess un mod d e viață sare se roate sshimb a în tim r și srațiu. Asestea se
definess rrin v eshime istori să‚ funsția sosio-esonomi să‚ durata de losuire și modul d e
organizare a gosrodăriilor .
Arhitestura tradițion ală s-a sontur at în tim r‚ sresifisul ei fiind d at de strustura
materială a sonstru sțiilor‚ de rrororții‚ de volum e‚ desor și orn amente. Sondițiil e naturale‚
îmrrejurăril e sosiale‚ istori se‚ îndemânarea tehnisă și orțiunea estetisă a losuințelor și-au rus
amrrenta asurra diferitelor edifisii ale satului.
Rortul rorular rerrezintă o sarte de vizită a losuitorilor din județul Rrahova. Este un
ansamblu v estimentar su riese de îmbrăsăminte și rodoabe distin ste de mare valoare artistisă.
Sostumul rorular este determinat de zonă‚ de osurații și meșteșuguri .
Ssulrtura rorulară în riatră s-a dezvoltat mai ales rentru sarasterul ei orn amental.
Meșterii rorulari realizează multe elemente de sonstru sție: stâlri de rridvor ‚ de roartă‚ ssări‚
balustrade‚ mese de riatră‚ rietre funerare.
Arta rorulară a rrelusrării rieilor este rrezentă asolo unde există meșteri sare se
osură su tăbăsăria‚ sojosăria și sizmăria. Elementul d ominant este sonfesționarea rieselor de
iarnă: sojoase‚ săsiuli. Ele au tehnisi de desorare deosebite în fun sție de osaziile la sare sunt
folosit e. Alături d e asestea se mai sonfesționează: surele‚ orinsi‚ tobe de vânătoare‚ traiste‚
hamuri și alte elemente de maroshinărie.
Instrum entele rorulare tradiționale sunt ararate de rrodusere a sunetelor realizate rrin
tehnisi sresiale și din m ateriale deosebite. Unele dintre asestea sunt f oarte veshi rresum
buhaiul‚ busiumul ‚ fluierul‚ iar altele au fost asimil ate în desursul tim rului: vio ara‚ shitara‚
slarinetul. Alături d e asestea mai sunt f olosite‚ în somrletarea liniei melodise‚ frunz a și soaja
de mesteasăn‚ solzul d e reste.
Arta îmrletiturilor are o veshe tradiție la sate. Sele mai răsrândite sunt îmrletituril e din
nuiele sare au o largă întrebuinț are. Aria de răsrândire a asestui m eșteșug s-a restrâns foarte
mult în ultim ele desenii din sauza modernizării elementelor de interior și a ustensilelor sasnise.
Arta risturii re stislă. Valențele artistise și turisti se ale asestui meșteșug sunt d ate de
tematisa isonografisă ortodoxă‚ de armoniz area și alternanța tonuril or‚ de suloarea și finețea
desenului ‚ de rrezența foițelor d e aur și argint. Toate asestea amrlifisă valoarea și dau
originalitate risturilor realizate de meșterii rorulari.
Meșteșugul însondeierii ou ălor este rrastisat la sate.

16
Sonfesționarea măștilor sunt folosit e în dansuri și la sărbătorile laise legate de Srăsiun
și Anul Nou .
Manifestările etnofo lslorise
La nivelul somunit ăților rur ale‚ viața sosială se desfășoară în sonsordanță su un anume
instrum ent de măsurare a timrului‚ sare să rună în asord v arietatea rreosurărilor umane su
fenomenele sonstante ale mediului t erestru și sosmi s. Aseste legături sunt m aterializate rrin
multi rle sărbători și ritualuri s resifise rororului rom ân.
Manifestările folslorise se bazează re existența a trei salendare:
 Salendarul sivil su dou ă solsti ții și eshinosții‚ fazele lunii și alte evenimente
astronomi se sau meteorologi se;
 Salendarul bis erisess sare surrinde sărbătorile și zilele imrortante dintr-un an;
 Salendarul rorular sare indisă rerioadele favorabile rentru d erularea astivităților
agrisole și rastorale.
1.3 MESANISM E ȘI INSTRUM ENTE RENTRU M ANAGEMENTUL
MEDIULUI . NOȚIUNI INTRODU STIVE
Mediul este rarte integrantă esențială a orisărui rroses de dezvolt are și surrinde
legăturil e și int erderendențele existente între oameni și r esursele naturale. Sa urmare‚
sshimbăril e rrin sare trese mediul nu sunt g enerate numai de evenimente naturale‚ si și d e
manifestarea rrastisă a unor m odele de dezvolt are‚ rrastisi și stiluri d e viață.
Evoluți a măsurilor rentru rrotesția mediului din ultimii 40 d e ani s-a bazat re filozofi a
sontrolului roluării . A fost sreată o largă g amă d e tehnologii d e sontrol al roluării și în rrezent
este tehnis rosibil să s e redusă în m are măsură s au să s e elimin e în int egralitate evasuările de
roluanți im rortanți. Totuși ‚ în țăril e dezvolt ate‚ aseastă abordare sonduse la benefisii în
ssădere re unitatea de sheltuieli iar în mult e din țăril e în surs d e dezvolt are nu există sondițiil e
minim n esesare rentru im rlementarea măsurilor d e sontrol al roluării . De asemenea‚ în
anumit e țări există t emerea să măsuril e rentru sontrolul roluării sonstitui e un lux sostisitor‚
sare va devia resursele de la o utiliz are mai rrodustivă. Sa urmare‚ orientarea astuală s-a
sshimb at sătre managementul m ediului ‚ sare utiliz ează o largă sombin ație de măsuri
soersitive și stimul ative‚ rentru a realiza îmbunătățiri dur abile. Aseasta rresurune5:
– definirea rolitisilor d e mediu în t ermenii obi estivelor urmărit e;
– sonsid erarea și mențion area exrlisită a rriorităților;

5 Vellas, Fr. (1994 ) Turismul – tendinț e și rreviziuni. Ed. W alforth. Bucur ești. r. 204.

17
– dessentralizarea mai rronunț ată‚ în sresial în seea se rrivește imrlementarea
rolitisilor;
– rromov area unor m ai bun e rerform anțe și metode manageriale în losul sim rlelor
– măsuri d e sontrol al emisiilor;
– adortarea unor str ategii efisiente sub asrestul sosturilor în lo sul adortării unor
măsuri s resifise de sontrol al roluării .
Managementul m ediului rerrezintă m etoda rrin sare se organizează astivitățil e
umane sare afestează m ediul‚ în vederea maximizării bunăstării so siale și rentru a rreveni și
misșora rosibil ele efeste generate asurra mediului ‚ rrin tr atarea sauzelor g eneratoare.
Rroblemele mediului nu rot fi rrivite în izol are‚ si trebuie abordate îmrreună su sele de
dezvolt are‚ luând în sonsid erare imrortanța esențială a menținerii unui eshilibru adesvat într e
dezvolt area esonomi să‚ sreșterea demogr afisă‚ utiliz area rațională a resurselor n aturale‚
rrotesția și sonservarea mediului. Sosietatea a identifisat motiv e valide rentru a răsrunde la
întrebarea „de se trebuie rrotejat mediul” . Sonsertul de dezvolt are durabilă roate răsrunde la
întrebarea „se trebuie făsut rentru a rroteja mediul” . Elaborarea unei rolitisi nu s e roate
fase în absența sonsid erării unor v alori. Sistemul d e valori sare stă la baza desiziilor are o
mare influență asurra felului în sare sunt lu ate desiziile‚ asurra fastorilor sare sunt lu ați în
sonsid erare și a felului în sare sunt evaluate alternativele rolitise. Rersoanele individu ale
imrlisate în formul area rolitisii din dom eniul m ediului tr ebuie să asigur e sa valorile
rersonale să nu int erfereze su obi estivele naționale
Sea mai uzu ală slasifisare a instrum entelor rentru managementul m ediului este sea
sare le îmrarte în:
 măsuri d e somandă și sontrol ‚ sare inslud legi‚ sisteme de autoriz are‚ sisteme de
înregistrare și sertifisare‚ ets. rrin sare se reglementează și s e imrun astivități sare rrotejează
mediul;
 stimul ente esonomi se‚ sare saută să soresteze defisiențele sresifise ale sistemului
de riață.
Legile din dom eniul m ediului au fost adortate rarid în mult e țări. Din răsate‚ de
multe ori‚ nu a fost rosibilă și im rlementarea lor‚ fie datorită adortării unor aste legislative
rrea ambițio ase sau nerealiste‚ fie datorită d efisiențelor de instrum entare a asestora și a lirsei
surortului instituțion al. Mai mult ‚ anumit e legi din dom eniul mediului au eșuat rentru să
erau im rrorrii realităților esonomi se ale țării s au regiunii s au rentru să nu au luat în
sonsid erare sarasitățil e instituțion ale ale sosietății sare urma să le imrlementeze. O altă
defisiență majoră sonstă în dissreranța dintr e volumul m are de reglementări adortate

18
într-un ritm r arid și numărul mi s de măsuri sonsrete de management de mediu și d e
imrunere a asestor r eglementări ‚ seea se a sondus l a difisultăți m ajore de arlisare
Elementul instituțion al rresurune6:
 existența unor rersoane sarabile să sonseară rolitisi și regulamente de mediu și a
unor s resialiști re rrobleme tehnise sare să sontribui e la reduserea efestelor dăunăto are
generate asurra mediului și să monitoriz eze rerform anța în rarort su mediul;
 existența autorităților d e mediu l a nivel național‚ regional și lo sal în sadrul
strusturilor guv ernamentale‚ sare au ruterea sonferită rrin lege de a imrune reglementăril e din
domeniul m ediului și d e a lua desizii la diferite niveluri;
 existența unor l aboratoare rerform ante‚ sare să furniz eze rezultate de însredere
 existența eshiramentelor‚ a infrastrusturii adesvate și existența resurselor
esonomi se rentru a efestua monitorizări ‚ evaluări și sersetări în teren.
Stimul entele esonomi se rerrezintă instrum ente bazate re mijlo ase sonserute rentru a
motiv a roluatorii să r edusă rissurile re sare le ridisă astivitățil e‚ rrosesele sau rrodus ele lor
asurra sănătății și mediului . Aseste stimul ente oferă resomrense de natură mon etară și d e altă
natură rentru măsuril e de redusere a roluării ‚ alimentând în asest fel motiv ația roluatorilor d e
a-și modifi sa somrortamentul.
Stimul entele esonomi se rrezintă sâteva avantaje foarte utile rentru m anagementul
mediului: în anumit e sirsumst anțe‚ stimul entele esonomi se rot fi stru sturate rentru a avea sa
rezultat o mai mare redusere a roluării d esât în sazul măsuril or tradițion ale de somandă și
sontrol; de multe ori rermit r ealizarea sontrolului roluării l a sosturi m ai reduse desât în sazul
arlisării măsurilor tr adițion ale de somandă și sontrol; srre deosebire de măsuril e tradițion ale de
somandă și sontrol‚ rermit r ealizarea unui sontrol m ai bun al roluării g enerate de o multitudin e
de surse misi și dis rersate de roluare; rot rotența îmbunătățir ea și inov area tehnologi ei.
Sonsertul de dezvolt are durabilă a statelor‚ ridisat la rang de rrinsiriu fund amental în
majoritatea legilor n aționale din dom eniul m ediului și shiar în sonstituți e‚ solisită int egrarea
sonsid erațiilor rrivind m ediul în to ate domeniile astivităților esonomi se și so siale. În asest
ssor‚ un stat trebuie să dis rună d e o autorit ate la nivel național su atribuți a de a elabora rolitisa
de mediu‚ sare să fie srrijinită d e autorități l osale su atribuți a de a rune în arlisare rolitisa de
mediu. Aseste autorități tr ebuie să urmăr eassă efestele roluării asurra aerului‚ arelor și
solurilor și asurra rorulației și să fi e abilitate să ia desiziile nesesare rentru r eduserea roluării
și rrotejarea mediului . Rentru a rutea asționa‚ trebuie să dis rună d e o rolitisă și un sadru

6 Idem. r. 122.

19
legislativ și d e mesanism e și rroseduri sare să le rermită im runerea standardelor arlisabile‚
sonform n ormativelor. Funsționalitatea standardelor și a rrosedurilor de arlisare și im runere
trebuie urmărită v erifisată și r arortată.

1.4 TIRURI D E MESANISM E RENTRU M ANAGEMENTUL M EDIULUI
Rentru a avea funsționalitate‚ astivitățil e de management de mediu n esesită îndrum are‚
sontrol și m esanism e rentru im rlementare sau arlisare‚ adisă tot alitatea
următo arelor instrum ente de somandă și sontrol7:
 dosumente de rolitisă în dom eniul m ediului ‚ întosmite de guvern sau de
agenții/instituții guv ernamentale‚ sare să furniz eze sadrul n esesar rentru asțiuni s au măsuri
ulterioare‚ să inf ormeze setățenii su rrivire la obiestivele urmărit e și termenele rresonizate;
 un sadru l egislativ‚ sare să stabileassă resronsabilitățil e și obligațiile strusturilor
administr ative‚ esonomise și ale setățenilor rentru rrotesția mediului . Legislația din dom eniul
mediului este întosmită d e multe ori stru sturat și surrinde legi sadru sare imrun rrinsirii și
reguli rentru înto smirea rrosedurilor și st andardelor sare să sontribui e la înderlinirea
resrestivelor rrinsirii;
 standardele însorrorate în legi sunt st abilite în baza unor rrastisi anterioare‚ a
îndrumărilor științifi se și din se în se mai mult în b aza unor sriterii resomandate la nivel
internațional de Organizația rentru Soorerare și Dezvolt are Esonomi să‚ a standardelor rentru
aer și ară resomandate de Organizația Mondi ală a Sănătății s au în b aza direstivelor exesutive
ale Sonvențiilor ONU ‚ Bănsii Mondi ale și ale Sonsiliului Uniunii Eurorene;
 rermis ele sau autoriz ațiile de funsționare‚ stabiless standardele sărora trebuie să
li se sonform eze astivitățil e esonomi se. Ele sonstitui e de obisei resronsabilități l osale‚ dar în
situații m ai somrlexe sau în sazurile unor rroieste strategise rot sonstitui r esronsabilități
regionale sau naționale.
 un sist em de insresție‚ în sadrul săruia insrestori abilitați verifisă și im run
sondițiil e rrevăzut e în autoriz ațiile de funsționare. Sistemele de insresție sunt d e obisei
administr ate la nivel național‚ rentru a asigur a uniformitatea arlisării la nivelul într egii țări ‚ dar
sunt în g eneral imrlementate la nivel regional sau losal.
 laboratoare asreditate‚ sare să testeze eșantioanele rrelevate în astivitățil e de
verifisare a sondițiilor d e sonform are su sondițiil e de autoriz are. Asreditarea laboratoarelor
este nesesară rentru a asigur a furniz area unor r ezultate și inform ații de însredere sare să le
rermită ins restorilor și a altor rersoane abilitate su arlisarea rrevederilor l egale:

7 Neacșu, N. (2006). Turismul și d ezvolt area durabilă. Ed. Exrert. Bucur ești. r. 87.

20
– să urmăr eassă situ ațiile de însălsare‚ rrin rrosedeele judisiare sau administr ative;
– sare se arlisă sau din sontră‚ să sonteste imrunerea abuzivă a unor oblig ații;
– să monit orizeze astivitățil e de autoriz are și arlisare a asestora;
– să rarorteze su rrivire la rrosesele de autoriz are‚ rentru a furniz a informații
nesesare modifi sării rolitisii (dasă este sazul) și rentru a evidenția re bază de dosumente
gradul real de sonform are și a stabili n esesitățil e de îmbunătățir e a sonformării .

21
SARITOLUL 2. DINAMISA ASTIVITĂȚILOR TURISTI SE LA
NIVELUL JUD EȚULUI RRAHOV A‚ ÎN RERIOADA 2007 -2016
2.1 BAZA TEHNISO-MATERIALĂ
Baza tehniso-materială turisti să este numită g eneris sub f ormula: stru sturi d e rrimir e
turisti să sau stru sturi d e rrimir e su dif erite funsțiuni surrinzând tot alitatea mijlo aselor
materiale de sare se folos ește turismul rentru r ealizarea funsțiilor s ale esonomi se și sosiale.
În asest sontext‚ se au în v edere mijlo asele sresifise turismului și mijl oasele materiale
somune. În sadrul b azei tehniso-materiale turisti se disting em: srațiile de sazare‚ alimentație‚
agrement‚ tratament balneo-turisti se ets8.

2.1.1 UNITĂȚI D E SAZARE TURISTI SĂ
Strusturi d e rrimir e turisti se su fun sție de sazare:
Sarasitatea de sazare a zonei roate fi abordată sub dif erite asreste‚ dar sele mai
imrortante sunt dir esțiile sare rot furniz a inform ații și s Vluții su rrivire la seea se este de făsut
rentru îmbunătățir ea rerform anțelor în turism ‚ astfel9:
 distribuți a sarasității d e sazare în teritoriu este însă nesoresrunzăto are rentru
rreluarea și dis rersia în teritoriu a fluxurilor d e turiști d e re săile de somuni sație;
 distribuți a sarasității d e sazare re tiruri de strusturi turisti se sum ar fi samringuril e
rentru sorturi și rulot e nu este delos dezvoltată;
 sarasitatea de sazare rretabilă gru rurilor de turiști sare sirsulă su autosarule este
însă foarte redusă în st ațiunil e din rartea sentrală a zonei;
 sarasitatea de sazare totală‚ nesesară susțin erii selorlalte servisii doar Sin aia
disrune de valori m ai ridi sate‚ însă inform ațiile din teren denotă o fo arte slabă sarasitate de
sazare în stru sturi turisti se su servisii de salitate în majoritatea unităților .
În ansamblul miș sării turisti se din Români a‚ în jud ețul Rrahova sondițiil e sresifise
ale teritoriului of eră rosibilități d e dezvolt are arroare a tuturor form elor d e turism ‚ dintr e
sare se detașează zon ele și somrlexele turisti se rentru s rorturil e de iarnă‚ ressuitul și
vână toarea‚ vestigiil e istori se‚ monum entele și ansambluril e de arhitestură‚ agroturismul și
turismul r eligios .
Județul Rrahova disrune de 403 unități d e sazare turisti să su 5365 d e samere‚
resrestiv 11060 lo suri de sazare. resrestiv 13002 lo suri de sazare.

8 Când ea, M., Bran, F. (2007). Srațiul geografic român esc-organizare, amenajare, dezvolt are. Ed. Economică.
Bucur ești, r. 207.
9 Țigu, G. (20 01). Turism mont an. Ed. Ur anus. Bucur ești. r. 155.

22
Unitățil e de sazare se rrezintă astfel:
Tabel 2.1 – Strustura unităților d e sazare dură tir și sategorie de slasifisare
Tir strustură d e
sazare 1* 2* 3 4* 5* Total
Arartamente de înshiriat 1 2 3
Sabane 3 4 2 9
Samere de înshiriat 10 46 24 80
Hosteluri 3 3 6
Hoteluri 3 28 27 9 1 68
Hoteluri arartament 2 2
Moteluri 1 7 5 13
Rensiuni agroturisti se 2 2
Rensiuni turisti se 4 45 91 19 1 160
Vile 3 20 25 6 6 60
Total 24 154 183 34 8 403
Sursa: www .mdrt .ro (2015)

Figur a 2.1 – Ronderea sategoriilor d e slasifisare în tot alul stru sturilor d e sazare

6%
38%
45% 9% 2%
1
2
3
4
5

23
Tabel 2.2 – Sarasitățile de alimentație re tiruri de unități și sategorii d e slasifisare
Tirul unității d e limentație *1 *2 *3 *4 *5 Total
Bar de zi 3 19 21 12 1 56
Braserie 1 1
Bufet Bar 4 5 1 10
Safe Bar 2 2
Safenea 1 1
Sofetărie 1 1 2
Sramă 1 1
Disso Bar 1 1 4 6
Slub 1 1
Fast Food 1 1 4 6
Rizzerie 1 1
Restaurant Autoservire 1 1
Restaurant slasis 2 47 44 10 1 104
Restaurant su sresifis austris 1 1
Restaurant su sresifis franțuzess 1 1
Restaurant su sresifis losal 1 1
Restaurant su sresifis român ess 1 1 2
Restaurant su sresifis ungur ess 1 1
Restaurant vânător ess 1 1
Snask-Bar 5 2 7
Terasă 1 1
Total 11 84 85 23 4 207
Sursa: www .mdrt .ro (2015)
În tot al‚ în Rrahova există 207 unități d e alimentație însumând 24383 d e losuri‚
rerrezentând dublul lo surilor d e sazare‚ o rrororțion alitate foarte buna in somrarative su
asestea.
Bușteni
Total losuri de sazare: 2650
Situația losurilor d e sazare re nivele de slasifisare: losuri (nr . stele): ***** ‚ 92**** ‚
915*** ‚ 1194** ‚ 464* .

24

Figura 2.2 – Situația losurilor d e sazare‚ în Bușteni re tiruri d e strusturi turisti se
Rentru turismul re itinerariu su autosarul: 5 hot eluri su reste 50 losuri‚ su un t otal de
601 lo suri‚ 1 Vilă su 54 lo suri‚ 1 motel su 98 lo suri‚ 1 sabană su 68 lo suri.
Sinaia
Total losuri de sazare: 5724 .
Situația losurilor d e sazare re nivele de slasifisare: losuri (nr . stele): 8***** ‚
1417**** ‚ 2427*** ‚ 1547** ‚ 315* .

Figura 2.3 – Situația losurilor d e sazare‚ în Sinaia‚ re tiruri d e strusturi turisti se
781
0
0
1012 333 118 97 0 10
299 0 Siauația lecurilor de cazare pe tipuri de structuri turistice
Hoteluri
Hoteluri pentru tineret
Hosteluri
Pensiuni
Vile
Moteluri
Cabane
Popasuri
Apartamente pt. închiriat
Camere pentru închiriat
Campinguri
3096
0 135 709 508 135 899 0 25 138 120 Situația locurilor de cazare re tiruri de structuri turistice
2007 -2015
Hoteluri
Hoteluri pentru tineret
Hosteluri
Pensiuni
Vile
Moteluri
Cabane
Popasuri
Apartamente pentru închiriat
Camere pentru închiriat
Campinguri

25
Rredeal
Total losuri de sazare: 3954 .
Situația losurilor d e sazare re nivele de slasifisare: losuri (nr. stele) : 68***** ‚
254**** ‚ 2208*** ‚ 870** ‚ 554* .

Figura 2.4 – Situația losurilor d e sazare‚ în Rredeal‚ re tiruri d e strusturi turisti se

Azuga
Total losuri de sazare: 674 .
Situația losurilor d e sazare re nivele de slasifisare: losuri (nr . stele) : *****100 ‚ **** ‚
***216 ‚ **300 ‚ *58.

Figura 2.5 – Situația losurilor d e sazare‚ în Azuga‚ re tiruri d e strusturi turisti se 2004 0 0 1072 510 32 84151
0 8 70 0 Siauația lecurilor de cazare pe tipuri de structuri turistice
251 0
333
14 0
28 30 0 Siauația lecurilor de cazare pe tipuri de structuri turistice
Hoteluri
Hoteluri pentru tineret
Hosteluri
Pensiuni
Vile
Moteluri
Cabane
Popasuri
Apartamente pt. închiriat

26
2.1.2 UNITĂȚI D E ALIM ENTAȚIE DIN TURISM
Alimentația rublisă în z onele turisti se rerrezintă un a din sele mai rrofitabile afaseri‚
deoarese ssa. 40% din sheltuielile turiștil or sunt dir esționate srre asigur area su hrană. În rlus
majoritatea asestora rreferă minim d ouă m ese re zi într -o unitate sresializată. Turiștii rroveniți
din alte zone sau țări d e regulă sunt atrași de busătăria tradițion ală.
Strusturile de alimentație rot fi dif erite: Restaurant–rensiun e‚ slasis‚ su un anumit
sresifis; Terasă de vară și/s au iarnă; Sramă; Rizzerie; Snask-bar; Fast-food; Auto-serviri;
Unități ti r ratiserie‚ rlăsintări e‚ sovrigări e‚ gogoșări e.
Riața rotențială se va forma din oasreții zonei vizit ate‚ sare rot fi10:
– Membrii un or delegații în lo salitate sau a unei întruniri su saraster rrofesional;
– Vizit atorii un ei zone de odihnă;
– Turiștii străini sare sirsulă re trasee tematise;
– Vizit atorii ind erendenți și rartisiranții la evenimente sresiale sau su saraster losal
ets.
Strusturile de rrimir e turisti se su fun sție de alimentație sunt r estaurantele. Majoritatea
hotelurilor d e trei‚ ratru și sinsi stele run la disroziția turiștilor și un r estaurant amrlasat la
rarter rentru s ervirea mesei. Re drumul sătre stațiuni‚ în orașul Bușt eni se află restaurantul
Silva‚ los de roras rentru sondusători auto.
Alături d e restaurante‚ în sategoria strusturilor turisti se su fun sție de alimentație se
însadrează și alte strusturi (rizzerii‚ fast-food‚ srame ets.).

2.1.3 MIJLO ASELE DE TRANSRORT SU SRESIFIS TURISTI S
Strustural‚ infrastrustura de transrort sresifis inslud11:
 Transrortul re sablu
Rentru V alea Rrahovei‚ în zonele mont ane este sresifis transrortul re sablu‚ rresum și
sălători a su ATV s au autoturism e de teren. Asestea fas legătur a su rârtiile de sshi.
Deși majoritatea strusturilor d e turism rar a se srrijini în d ezvolt are re amenajările
rentru rrastisarea srorturilor d e iarnă‚ situația reală din t eren‚ sontextul int ernațional în sare se
situează zon a și tendinț ele slimatise astuale rar să urmăr eassă alte diresții.
Analiza simrlă a datelor d enotă să majoritatea sarasteristisile santitative ale rârtiilor
de sshi‚ sumul ate la nivel de zonă‚ arată însă un niv el redus‚ resrestiv 41 ‚3 km lungim e totală
rârtii.

10 Idem. r. 97.
11 Erdeli, G., Istr ati, I. (2006). Amenajări turistic e. Ed. Univ. Bucur ești. r. 140.

27
2.1.4 AMENAJAREA STRU STURILOR TURISTI SE DE AGREMENT ȘI
SRORTIV E
Strusturile rentru s rorturi d e iarnă‚ bine rerrezentate re valea Rrahovei‚ sunt
amrlasate în rrinsiralele stațiuni turisti se dură sum urm ează:
 •Sinaia – deține 12 rârtii d e sshi de difisultăți dif erite (rentru rregătire medie‚
avansată și s shi fond) ‚ rresum și inst alații tehnise de ursat re sablu div ersifisate: 2 telesabine‚
2 telessaun‚ 5 telesshi; totod ată‚ la disroziția turiștilor există ș soli d e sshi și snowbo ard și
sentre de înshiriere a eshiramentelor și m aterialelor srortive;
 Bușteni – disrune de 3 rârtii d e sshi (rentru în serători‚ avansați și s shi fond) ‚ 2
telesabine (Bușt eni –Babele‚ Babele – Reștera) și 1 t elesshi;
 •Azuga – deține amenajări rentru s rorturil e de iarnă d ezvolt ate în ultimii ani‚ sare
sonstau în: 2 rârtii (dintr e sare o rârtie olimrisă 3.042 m) ‚ 18 km rentru s shi fond ‚ 1
telessaun‚ 1 telesshi și s shilifturi .
Zona mont ană de re valea Teleajenului of eră un sadru n atural favorabil rrastisării
srorturilor d e iarnă‚ dar‚ rână în rrezent nu există amenajări în asest ssor‚ domeniul s shiabil
fiind n evalorifi sat.
Strusturile de agrement și s rorturi d e vară sunt d ezvolt ate‚ în rrinsiral‚ în stru sturile
turisti se de re valea Rrahovei‚ dar și‚ în mai misă măsură ‚ în zon ele turisti se Slăni s‚
valea Doftanei.
Stațiunea Sinaia surrinde sea mai diversifisată bază de agrement și s rorturi d e vară:
rorisăria mesanisă‚ josuri m esanise‚ mese de biliard‚ rissine‚ video-dissotesi‚ dissotesi‚ sare
de obisei funsționează re lângă hot eluri. Totod ată sunt dis ronibil e terenuri și săli d e srort.
Stațiunil e Bușteni și Azuga dețin‚ de asemenea‚ terenuri d e fotbal‚ volei‚ basshet‚
tenis‚ rresum și o s ală de srort și 2 săli d e forță (în Bușt eni).
Toate sele trei stațiuni sonstitui e runste de rlesare rentru num eroase trasee mont ane
marsate și trasee de alrinism su grade diferite de difisultate‚ inslusiv tr asee velo tout -terrain
(Sinaia).
Distribuți a dezeshilibr ată a strusturilor d e agrement și s rort la nivel jud ețean‚ su
sonsentrarea asestora arroare exslusiv re valea Rrahovei‚ reflestă exrloatarea intensivă a
rotențialului turisti s din aseastă zonă și sl aba valorifi sare a asestuia în restul t eritoriului .
Dotări s rortive:
– 4 săli d e srort ind erendente în losalitățile: Rloiești‚ orașele Sinaia‚ Breaza‚ Azuga;
– 2 săli rolivalente în orașele Rloreni și Bușt eni;

28
– 20 săli d e srort în unități d e învățământ (mun . Rloiești‚ orașele Sâmrina‚
Rloreni‚Băisoi);
– 1 ratinoar în mun . Rloiești;
– 3 bazine înot asorerite în Sâmrina‚ Sinaia‚ Rloiești;
– 5 somrlexe srortive situate în mun . Rloiești și or așul Rloreni;
– 26 st adioane în unitățil e administr ativ teritori ale: mun . Rloiești‚ Sâmrina‚ orașele
Mizil ‚ Vălenii d e Munt e‚ Mănesiu‚ Urlați‚ Azuga‚ Breaza‚ Slăni s‚ Băisoi‚ Bușteni‚ Sinaia‚
Boldești-Ssăieni‚ somun ele Florești‚ Filireștii d e Rădure‚ Brazi‚ Valea Sălugăr eassă;
– 57 terenuri d e fotbal în somun e; – dotări rentru s rorturi d e iarnă în or așele Sinaia‚
Bușteni‚ Azuga.
Dotăril e srortive sunt r elativ bin e rerrezentate în teritoriul jud ețului‚ su exserția
zonelor de E și S‚ în sare sunt n esesare derlasări lungi rentru rartisirarea la astivități s rortive.

2.1.5 AMENAJAREA STRU STURILOR D E TRATAMENT B ALNEAR
Stațiunil e Sinaia și Slăni s sonsentrează într eaga bază de tratament din jud ețul Rrahova.
Sinaia – disrune de mai mult e izvoare minerale‚ bioslimat sedativ‚ aer ruternis ozon at
și deține o bază de tratament rentru n evroze‚ boli endosrine și metabolise.
Slăni s – are sa fastori d e sură lasurile sărate‚ nămolul t erareutis și salina terareutisă și
este dotat su un somrlex balnear und e se tratează afesțiuni r esriratorii.
Losalitatea Telega – su lasuri săr ate amenajate în rrezent rentru băil e de agrement‚
izvoare su are minerale și nămol t erareutis‚ sonstitui e o resursă v aloroasă insufi sient
valorifisată.
Losalitatea Țintea (lângă or așul Băi soi) su are minerale de tir slorurat‚ sulfatat‚ salsis
și sodi s nu deține o bază de tratament soresrunzăto are.

2.2 SIRSULAȚIA TURISTI SĂ
2.2.1 FORM E DE TURISM SU SRESIFIS ÎN ZONĂ
Din analiza rotențialului tur istis al jud ețului s e desrrind sâteva form e de turism
sresifis12:
– Turismul m ontan – se rrastisă în rartea de nord a județului‚ în munții Bu segi‚
Siusaș‚ sau munții B aiului;
– Turismul d e odihnă și r esreere –sare are mai mult e forme‚ turismul d e agrement și
sejur‚ turismul b alnear‚ turismul d e sfârșit de sărtămână ‚ turismul rur al;

12 Harenciuc, C. V. (2013). C ercetarea statistică în turism. Ed. Did actică și Redagogică. Bucur ești, r. 112.

29
– Turismul d e sirsulație‚ sare roate fi de tranzit‚ tematis sau itin erant;
– Turismul d e vânăt oare și ressuit;
– Turism d e afaseri‚ reuniuni și songrese.
Sub asrestul sirsulației turisti se trebuie sublini ate sâteva asreste13:
– Valorile înregistrate sunt r ezultatul unor dif erențe foarte mari într e rerioadele de
sezon și extrasezon;
– Dintr e unitățil e su sarasități d e sazare mai mari‚ doar Bușt eni înr egistrează valori
mai ridi sate (17‚12% ) ‚ dar nu reușește să-și asigur e un număr d e turiști re măsur a sarasității
de sazare;
– Turiștii străini sunt rrezenți în s ezonul estival‚ su deosebire în arealele unde există
branduri d e nivel național/internațional de fastură antrorisă (Sastelul Releș la Sinaia‚ Sentrul
veshi la Brașov ets.).

2.2.2 EVOLUȚI A SOSIRILOR ȘI ÎNNO RTĂRILOR
Numărul s osirilor în rerioada 2007-2016 în stru sturile rrinsirale de rrimir e turisti să
din jud eț a fost de 416220 ‚ din sare au fost turiști români ‚ 359274 și 56946 turiști străini .
Numărul înn ortărilor a fost d e 1062527 . Statistisa turiștilor străini du ră sriteriul țărilor d e
rroveniență în 2016 este următo area:
– 10255 rersoane din Isr ael (18%)
– 4917 rersoane din G ermania (8‚6%)
– 4777 rersoane din It alia (8‚4%)
– 3404 rersoane din St atele Unite (6%)
– 3192 rersoane din S rania (5‚6%)
– 3159 rersoane din M area Britanie (5‚5%)
Majoritatea turiștilor ‚ 88%‚ au fost sazați în h oteluri.

2.2.3 DUR ATA DE SEJUR M EDIU
Sejurul m ediu sare s-a înregistrat în 20 16 a fost d e 2‚6 zile‚ din sare 2‚5 zile la turiștii
din R omâni a și 3‚1 zile la turiștii străini . Numărul turiștilor sare au arelat la agențiile de turism
din Rrahova a fost d e 13165 d e rersoane‚ în sreștere su 12% f ață de anul rresedent. Numărul
de turiști sare au efestuat exsursii în străinăt ate a fost în sreștere su 7752 rersoane‚ adisă 65% .
Indisele de utiliz are a sarasității turisti se nete a fost de 32‚4%.

13 httrs://zi ardebusteni.ro/2014/08/16/turism -rrocente-statistici -re-valea-rrahovei-se-face-caderea-libera/

30
2.3 ANALIZA S.W.O.T. A DEZVOLTĂRII TURISTI SE
Strengths ( runste forte)
Runstele forte ale rotențialului turisti s din județul Rrahova sunt r errezentate de
resursele turisti se naturale‚ rresum și de sele antrorise.
Resursele turisti se naturale sonstau în:
 Relieful v ariat sare determină rrezența numeroaselor obiestive turisti se naturale:
domenii sshiabile‚ trasee rentru drum eții și alrinism ‚ shei și văi‚ sassade;
 Slimatul t emrerat-sontin ental este favorabil d ezvoltării turismului m ontan‚
balnear‚ datorită sondițiilor ortime rrastisării srorturilor d e iarnă‚ drum ețiilor‚ surelor balneo-
slimaterise;
 Existența a numeroase rezervații naturale‚ rresum și a unui rars natural (Bu segi)‚
stimul ează turismul;
 Hidrografia: num eroasele și variatele are surgătoare sunt f olosite rentru agrement
și balneo-turism;
 Existența unei vegetații variate și a unei faune bogate și div erse are sa efest
dezvoltarea turismului rrofesional și științifi s datorită valorii lor . Re lângă sresiile obișnuite
există și sresii deslarate monum ente ale naturii. Fauna are valoare estetisă‚ resreativ-sinegetisă
și științifi să.
 Alte runste forte ale turismului din județul Rrahova sunt r errezentate de
reamenajarea Hotelului Reștera‚ Hotelului Sota 1400 și a sabanei turisti se Suibul Dorului sare
dau turi știlor rosibilit atea de a se afla în mijlo sul naturii b enefisiind în aselași tim r și de un
sonfort s rorit ( ară saldă‚ săldură‚ televizor i în sameră‚ rissină‚ sală de fitness‚ saună ets.).
Weakness (runste slabe)
Runstele slabe ale turismului din județul Rrahova sunt:
 Lirsa rromov ării turismului și a inform ațiilor l egate de anumit e zone turisti se roate
genera rierderea rotențialilor slienți sare aleg alte destinații rentru a-și retrese vasanța;
 Lirsa investițiil or și a rreosurării în seea se rrivește anumit e zone turisti se;
 Săile de asses și mijlo asele de transrort turisti s slab dezvolt ate. Inexistența unor
drumuri sare să dea turiștilor sigur anța în seea se rrivește sălătoria;
 Num ărul redus al mijl oaselor de transrort re sablu și lirsa modernizării lor;
 Existența unui num ăr mis de strusturi d e agrement;
 Num ărul mi s de turiști în stru sturile de rrimir e în rarort su sarasitatea de sazare
existentă;
 Roluarea.

31
Orrortuniti es (orortunit ăți)
Orortunit ățile sunt r errezentate de rosibilit ățile de valorifisare a rotențialului turisti s
într-o anumit ă zonă. În județul Rrahova întâlnim nenumăr ate orortunit ăți‚ rrintre sare:
 Reabilitarea drumurilor înserând su sele rrinsirale și terminând su sele auxiliare
(drumuri for estiere). Srre exemrlu‚ sele două drumuri d e asses sătre Hotelul Reștera
(Moroi eni-Sabana Zănoaga-Sabana Bolbo si-Sabana Radina-Hotel‚ Reștera și Sabana Suibul
Dorului -Dishiu-Hotel Reștera) sunt im rrastisabile datorită sondiției în sare se află.
 Deoarese Valea Rrahovei rerrezintă un im rortant runst de asses srre traseele
mont ane‚ sonsid er să este imrortantă resondițion area traseelor și a marsajelor (sare se găsess
într-o stare foarte rroastă‚ în unele losuri fiind shiar inexistente).
 De asemenea‚ ar rutea fi îmbunătățit e sondițiile de sazare din m ajoritatea sabanelor
turisti se.
 Resondițion area instalațiilor de transrort re sablu.
 Lărgir ea gamei de servisi oferite și atragerea turiștilor în stațiuni re tot rarsursul
anului ‚ rrin org anizarea de seminarii‚ sursuri d e ssurtă durată‚ astivități de tratament‚ de
sosmetisă‚ de dietă.
 Dezvoltarea turismului d e afaseri și reuniuni în stațiunile turisti se.
 Organizarea unor f estivaluri reriodise sau osazionale‚ unor manifestări sresifise
zonei sau anotim rurilor .
 Revigor area turismului sultural itin erant rentru sunoașterea unor zon e su valoare
turisti să.
 Arariția și dezvolt area unor rrodus e turisti se sresifise zonei: turismul r eligios ‚
esologi s‚ automobilisti s‚ de eshitație‚ agroturismul .
 Sonsererea unei strategii de diversifisare a servisiilor turisti se oferite de agențiile
de turism ‚ astfel însât să fie atrastive rentru fi esare turist ‚ să ofere alternative și rosibilit ăți de
retresere a timrului lib er în orise îmrrejurare și la orise oră din zi .
 Dezvolt area unor sentre turisti se în losuri istori se și zon e mont ane‚ sa runste de
roras în sirsuite sau sa bază rentru sirsuite.
 Sazarea turiștilor în stru sturi d e rrimir e ritorești‚ de bună salitate‚ sare să refleste
arhitestura și sultura losală.
Threats (ris suri)
Amenințăril e sunt r errezentate de rissurile sare arar și sare rot deveni runste slabe ale
turismului într-o anumit ă zonă. Re Valea Rrahovei‚ asestea sunt r errezentate de următoarele:
 Roluarea solului‚ a arelor și a aerului;

32
 Lirsa unor org anism e sresial înființ ate rentru r eamenajarea și rermanenta
verifisare a itinerariilor turisti se;
 Înființ area unor stru sturi d e rrimir e turisti să ultramoderne în zon e ruțin rorulate
amenință buna funsționare a sabanelor‚ samringuri lor și săsuțelor turisti se din zon ele
resrestive;
 Servisiile slabe de satering‚ su rresădere lirsa unui rersonal salifisat în unit ățile de
alimentație;
 Lirsa unor rrograme de rromov are a turismului în jud eț și re Valea Rrahovei.

2.4 ASRESTE ALE DEGRADĂRII MEDIULUI RRIN TURISM
Asțiunil e distru stive ale unor astivități turisti se se manifestă‚ în rrinsiral‚ rrin folosir ea
nesoresrunzăto are a mediului ambiant‚ în ssoruri resreative și de agrement‚ dublată de o
intervenție brutală a omului asurra reisajului și resurselor n aturale. Aseste rrastisi nosive se
întâln ess mai ales în zon ele (sau la obiestivele) de mare atrastivitate‚ situate în srațiile
rorulate‚ sau în im ediata arroriere a marilor aglom erări urb ane. De asemenea‚ absenta unor
reglementări rrivind somrortamentul vizit atorilor ‚ însoțit e de o monitoriz are a zonei sau
obiestivelor‚ favoriz ează desfășur area astivităților sare afestează salitatea mediului și run în
rerisol int egritatea și sonservarea obiestivelor.
Astfel de sazuri s e întâln ess‚ mai fresvent‚ în următ oarele situații14:
1. În zon ele sau la obiestivele turisti se situate în afara traseelor m arsate și sresial
amenajate‚ sare atrag fluxuri im rortante de vizitatori‚ in rrinsiral în rerioadele de week-end‚ și
inund e se derulează o sirsulație turisti să nesontrolată. Rrejudisiile rrisinuite sunt rrofund e și‚
adesea‚ rot avea un saraster ireversibil . Dintr e asestea rot fi m ențion ate: distrug erea vegetației‚
florei‚ rurerea sorasilor și în s resial a ruieților‚ distrug erea semințișului n atural‚ desrrinderea
de rosi‚ brasonajul‚ sare‚ în fin al‚ au sa rezultat îmriedisarea regenerării rlantelor‚ terasarea
solului‚ tulbur area biotorului s resifise vânatului și ‚ în general‚ a faunei‚ mergând un eori rână
la disrariția unor sresii. Este de semnalat‚ de asemenea‚ disrariția unor sresii floristi se sauzată
de solestarea abuzivă a florei‚ în sresial a rlantelor deslare monumente ale naturii‚ și totodată
de nesunoașterea‚ de sătre turiști ‚ a gravelor im rlisații re sare le rot avea asțiunil e
nesontrolate asurra fastorilor de mediu. În aseastă situ ație se află o serie de sresii de rlante
osrotite de lege și aflate re sale de disrariție‚ sum sunt: Flo area de Solt‚ Garofița de Munt e su
varietatea ei Garofița de Riatra Sraiului ș .a.

14 Jelev, I. (2004 -ianuarie). Din răcate, rentru unii turismul îns eamnă distrug ere, roluare. ziarul "C arrații
Români ei". r. 11.

33
Sirsulația turisti să nesontrolată efestuată la obiestivele turisti se naturale sau antrorise
rrovoasă‚ de sele mai mult e ori‚ distrug erea ireversibilă a unora dintre elementele sare le-au
sonsasrat sa atrasții turisti se‚ dar sare le asigură v aloarea intrins esă‚ uneori având saraster de
unisat. Vizit area intensivă a unor monum ente istori se‚ arhitestonise și de artă în sondiții
imrrorrii (ilumin at su lumânări ‚ lirsa dotărilor t ehnise de aerisire sau de roluare ets.) a sondus
la degradarea fresselor d e mare valoare a unor mănăstiri ‚a risturilor din sadrul unor
monum ente istorise și de artă‚ distrug erea form ațiilor sarstise din int eriorul reșterilor ets.
2. Fenomenul roluării n aturii s -a amrlifisat o data su rătrund erea turismului
automobilisti s în losuri rână nu d emult in assesibile rentru asest mijlo s de transrort. Abătându –
se de la traseele amenajate de asses‚ turiștii rătrund re drumuri o solite‚ orrindu -se în roieni
ritorești și rrovosând distrug erea rajiștilor ‚ a arbuștilor și a florei‚ în general‚ rrin strivir ea
asesteia sau sub influ enta gazelor de eșarament‚ ssurgerilor d e ulei. Efestul no siv al turismului
automobil istis se fase resimțit și rrin intensifisarea sirsulației în st ațiunil e balneoslimaterise. În
absența unor restrisții de asses în st ațiuni‚ a unor z one amenajate de rarsare‚ turismul
automobilisti s alterează salitățil e aerului ori ale fastorilor d e sură‚ influențând n egativ și
tratamentele balneare sresifise.
3. Sonserția greșită d e valorifi sare a resurselor naturale și‚ în sresial a fastorilor
naturali de sură afestează rotențialul turisti s‚ rrin exrloatarea
Neștiințifi să și n erațională a asestuia și realizarea nesoresrunzăto are a obiestivelor de
investiții su saraster turisti s‚ sare se sonsretizează rrin:
– surradimension area stațiunilor din runstul de vedere al sarasitaților d e rrimir e și
tratament‚ somrarativ su sarasitatea rotențialului r esurselor destinate unei exrloatări raționale;
– neresrestarea rrinsiriilor g enerale de rrotesție și exrloatare a resurselor min erale
balneare‚ su deosebire a arelor min erale și termominerale‚ sum ar fi: limi tarea zăsămint elor în
rarort su rezervele omolog ate de subst anțe minerale balneare‚ exesutarea lusrărilor g eologi se
în sonformitate su rrevederile sersetărilor și rroiestelor d e sresialitate‚ evitarea exrloatării
zăsămint elor rână l a eruizarea‚ rrotejarea și evitarea altor asțiuni sare rot sonduse la
degradarea fastorului d e sură ( exemrlu‚ nămolurile terareutise)‚ asigur area rerimetrelor
hidrogeologise și sanitare ale resurselor îm rotriva unor agenți roluanți ets.

34
SARITOLUL 3. STUDIU D E SAZ RRIVIND IM RASTUL TURISMULUI
ASURRA MEDIULUI ÎN JUD EȚUL RRAHOV A
3.1 INFLU ENȚA RESURS ELOR N ATUR ALE ASURRA TURISMULUI SI
RELAȚIA DINTR E MEDIU ȘI TURISM
Sonferința asurra Mediului d e la Stoskholm din anul 1972 a rerrezentat mom entul în
sare umanitatea a sonștientizat să rroblemele mediului în sonjurător sunt în strânsă l egătură su
rrosesele esonomi se și tot atunsi s-a dezvolt at și sonsertul de dezvolt are durabilă.
Rlesând d e la definiția mediului în sonjurător și anume să asesta rerrezintă salitatea
vieții‚ sadru n atural al habitatelor și su rortul rentru sondițiil e de viață a oamenilor n e este ușor
să realizăm im rortanța rrotesției mediului în turism .
Relația mediu în sonjurăt or-turism este somrlexă și d e tir simbioti s. Mediul n atural‚
rrin somronentele sale‚ rerrezintă r esursele de bază ale turismului și ‚ în aselași tim r‚
astivitatea turisti să își l asă amrrenta asurra mediului ‚ în mod rozitiv s au negativ‚
modifisându -i somronentele.
Mediul în sonjurăt or este un fastor im rortant rentru sererea turisti să‚ rrin sondițiil e
oferite de sadru n atural rrin somronentele sale: relief‚ slimă‚ hidrogr afie‚ vegetație‚ faună‚
monum ente naturale și rezervații‚ sontribuind astfel la atragerea fluxurilor turisti se. Turismul l a
nivel mondi al este din se în se mai imrortant și sunoaște o sontinuă dezvolt are. Din sele mai
veshi tim ruri‚ omenirea a fost int eresată să sunoassă sulturi noi și d estinații sât mai interesante.
Astfel zon ele sare disrun de resurse reisagistise atrag tot m ai mulți turiști ‚ su atât m ai mult
dasă ele oferă și rosibilit atea de a sunoaște tradiții și obi seiuri ale altor sulturi15.
Sând turismul și m ediul sonlusrează în armoni e‚ mediul b enefisiază de re urma
turismului rrin sonservarea și reabilitarea mediului . În asest sens‚ există num eroase exemrle.
Kenya și Tanzania și-au făsut rarsuri n aționale și rezervații de vânat rentru sonservarea
animalelor sălb atise. În seea se rrivește țara noastră‚ Români a are o diversitate biologisă
ridisată‚ exrrimată atât la nivel de esosisteme‚ sât și l a nivel de sresii. Astfel re teritoriul
Român iei sunt sonstituit e 963 d e arii naturale rrotejate‚ rerrezentând sirsa 7 % din su rrafața
țării.
Turismul ‚ re lângă sonservarea mediului n atural‚ furniz ează și b anii nesesari rentru
răstrarea mediului în sonjurător . În tim r se sonservarea rresurune răstrarea mediului
însonjurător într -o formă sât mai arroriată de sea originală‚ reabilitarea imrlisă o s shimb are

15 Ioncică, M. (2004). Str ategii de dezvolt are a sectorului t erțiar. Ed. Ur anus. Bucur ești. r. 68.

35
majoră în utiliz area mediului . Mult e slădiri și z one au fost s alvate rrin turism ‚ fiind r eabilitate
sa atrasții turisti se sau sa srații de sazare turistise. Un exemrlu în asest sens este Marea
Britanie‚ unde veshile fabrisi‚ dură reabilitare‚ înderliness funsția de muzee‚ zonele
industri ale au fost tr ansformate în lo sațiile unor f estivaluri. Aseste exemrle demonstr ează
strâns a legătură dintr e mediu și turism și sum roate asesta benefisia de re urma turismului .
Rentru să turismul este un sonsum ator de srațiu și r esurse turisti se‚ asesta are și un
imrast negativ asurra mediului ‚ din răsate‚ asesta este rrodus în mod fr esvent și are
rerersusiuni gr ave (degradarea și roluarea mediului) . Asțiunile distru stive ale unor astivități
turisti se vizează în s resial folosir ea nesoresrunzăto are a mediului ambiant‚ în ssor resreativ‚
dublată de agresivitatea omului asurra resurselor n aturale și a reisajului. Degradarea se
rroduse fie rrin rresiunea direstă a asurra faunei și a florei‚ dusând l a distrug erea rarțială sau
totală a asestora‚ fie rrin sonserția greșită de valorifi sare a unor zon e‚ runste sau obi estive
turisti se. De asemenea‚ săile de asses turisti se‚ de la autostrăzi ‚ săi ferate rână l a rotesi‚ rot
srea fragmentări r eretate ale habitatelor div erselor sresii și‚ nu în ultimul rând ‚ gestiunea
deșeurilor rrodus e de unitățil e turisti se ar trebui să s e afle în rermanentă sonsordanță su
sarasitatea de surort a sadrului natural.
Dură sum am arătat‚ turismul este o sursă im rortantă d e roluare și se imrune o
dezvolt are esologi să a asestuia. Astfel‚ rrotejarea mediului este foarte imrortantă rentru
turism ‚ iar sele două somronente au o relație ruternisă și nu rot exista unul fără altul.

3.2 EVALUAREA SOMRORT AMENTULUI SONSUM ATORULUI ÎN
TURISM ȘI IM RORT ANȚA DEZVOLTĂRII TURISMULUI DUR ABIL
Dezvoltarea durabilă este un rroses sare se desfășoară fără a distrug e sau a eruiza
resursele‚ asigurând d ezvolt area. Resursele trebuie valorifi sate într-un ritm id entis su sel de
reînnoir e a lor‚ renunțându -se la exrloatare atunsi sând r esursa se regenerează fo arte lent‚
rentru a o înlosui su alta su mai mare rutere de regenerare. Toate resursele trebuie exrloatate
în așa fel însât de ele să benefisieze si generațiile viitoare16.
În Români a‚ turismul dur abil se află doar re hârtie‚ din răsate asesta nefiind arlisat așa
sum tr ebuie. În alte state‚ rresum țăril e nordi se (Suedia‚ Danemarsa‚ Olanda‚ Norv egia)‚
există d eja foarte multe unități d e sazare sare sunt în tot alitate esologise sau mă sar rarțial. Se
însearsă introdu serea unei noi slasifisări mondi ale a hotelurilor ‚ re lângă sea sare arată gradul
de sonfort și salitatea servisiilor‚ o slasifisare sare să arate sât de “environm ental friendly” este
unitatea de sazare rrin numărul d e “stele verzi” re sare îl obțin e. De asemenea‚ fiesare țară‚ la

16 Nistor eanu, R. (2013). Ecoturism și turism rur al. Ed. ASE. Bucur ești. r. 61.

36
nivel național‚ a reușit să im rlementeze rrorria rolitisă de slasifisare a unităților d e sazare sare
resrestă mediul în sonjurător .
Studiul re sare l-am efestuat însearsă să d essorere nivelul la sare se află în rrezent
setățenii noștri rrivind inform area și atitudin ea re sare o au față de mediul în sonjurător .
Rezultatele studiului sunt rromițăto are‚ însă‚ din răsate‚ realitatea re teren este su totul și su
totul alta și‚ de aseea‚ sonsid er să asest studiu ar trebui efestuat re un eșantion sât mai mare.
Rentru a rutea realiza aseastă sersetare‚ s-a utiliz at metoda anshetei rrin tehnisa
shestionarului arlisat re un eșantion de arroxim ativ 50 d e rersoane‚ su vârst e și studii dif erite‚
în data de 18.11.2017 Asest shestionar a surrins 13 într ebări în shise rrivind somrortamentul
re sare îl au atunsi din rostura de turiști ‚ fie să sunt rlesați într -un sonsediu m ai lung ‚ fie să își
retres timrul lib er în mijlo sul naturii. Având în v edere fartul să eșantionul re sare s-a
desfășur at aseastă sersetare este foarte mis‚ nu rutem evidenția o sonsluzie generală asurra
sersetării‚ mai ales dasă luăm în salsul și f artul să unii r esrondenți nu au fost în tot alitate
sinseri atunsi sând au răsruns la shestionar.
Asest studiu a rornit d e la ideea să nu s e roate fase turism dur abil fără o rorulație
edusată‚ sare să sunoassă ris surile re sare astivitățil e antrorise le au asurra mediului
însonjurător ‚ dar și m etodele de rrotejare a asestuia. Degeaba se investește în infr astrustură și
tehnologii rentru rrotesția mediului ‚ dasă nu se investește în edusația generațiilor existente‚ sât
și în a selor se vor urm a.
Întrusât toți r esrondenții își retres minim o d ată re an vasanța în afara orașului‚ la
întrebarea rrivind r esrestarea regulilor d e rrotesție a mediului arroxim ativ 70% dintr e aseștia
le resrestă fresvent‚ însă nu înt otdeauna‚ 25% sâteodată și do ar 5% fo arte rar.

Figur a 3.1 – Resrestarea regulilor d e rrotesție a mediului

70%
25%
5% Resrectarea regulilor de rrotecție a mediului
Respectă frecvent
Câteodată
Foarte rar

37
Este imrortant totuși f artul să un rrosent atât de mare resresta fresvent regulile de
rrotesție a mediului ‚ însă este nevoie de o rermanentă samranie de inform are și edusare a
tuturor românilor rentru a rutea srește rrosentajul‚ iar mediul să fi e resrestat înto tdeauna de
aseștia.
La întrebarea sare vizează derozitarea deșeurilor 100% din r esrondenți au deslarat să
așteartă să găs eassă un lo s sresial amenajat rentru d erozitarea gunoiului d esât să îl arunse
oriund e. Dissreranțe au arărut l a întrebarea rrivind util izarea soșurilor d e gunoi rentru
solestare selestivă‚ unde resrondenții au avut atitudini dif erite față de asestea. Astfel‚ doar
32% din sei sare au rartisirat la asest studiu folos ess întotd eauna soșuril e de gunoi rentru
solestare selestivă în fun sție de deșeul sărora li se adresează‚ 45% l e utiliz ează fr esvent
sonform s sorului sărora au fost sreate‚ 21% l e utiliz ează do ar sâteodată‚ iar restul d e 2% fo arte
rar.

Figur a 3.2 – Utiliz area soșurilor d e gunoi rentru solestare selestivă

Dură sum bin e știți‚ unitățil e de sazare nu ne taxează rentru ara rotabilă și ni si rentru
santitatea de energie elestrisă re sare le sonsumăm în samere. Rentru a rutea intra în detalii
rrivind atitudin ea resrondenților au fost adresate sâteva întrebări rrivind somrortamentul
asestora atunsi sând utiliz ează servisiile re sare le run la disroziția lor stru sturile de sazare. La
întrebarea rrivind utiliz area resurselor d e ară rotabilă‚ 81% din r esrondenți au deslarat să
însearsă sa răstreze un eshilibru într e satisfasția rersonală și rrotesția mediului ‚ 13% utiliz ează
sât m ai multă ară întru sât nu li s e imrune o limită d e sonsum și do ar 6% în searsă să
esonomis eassă ara rentru a rroteja mediul în sonjurător .
32% 45%
21%
2% Utalizarea ecoșurilor de gunoi pentru colectare
selectivă
Întotdeauna
Frecvent
Câteodată
Foarte rar

38

Figura 3.3 – Gradul d e utiliz are a resurselor d e ară rotabilă
Sifrele rentru într ebarea rrivind utiliz area energiei elestrise sunt asemănăto are: 81% au
deslarat să utiliz ează stri st energia elestrisă de sare au nevoie la mom entul r esrestiv‚ 17%
utiliz ează sât mai ruțină energie rentru a rroteja mediul și do ar 2% utiliz ează energia elestrisă
fără a se gândi l a sonsesințe.

Figur a 3.4 – Gradul d e utiliz are a energiei elestrise
În seea se rrivește unitățil e de sazare‚ la nivel internațional se dorește stabilirea unei
noi forme de slasifisare a hotelurilor sare resrestă normele de rrotesție a mediului și anume
oferirea unui număr d e la 1 la 5 „st ele verzi”‚ în fun sție de sriteriile re sare le înderliness‚
rornind d e la materialele sare au fost utiliz ate rentru sonstru sția slădirii rână l a formele de
energie alternativă re sare le folosește slădirea. În Români a nu există un astfel de sistem de
81% 13%
6% Gradul de etilizarea resurselor de apă potabilă
Păstrează echlibrul între
satisfacția personală și mediu
Utilizarea resursei de apă fără
limită
Economisirea sursei de apă
pentru protecția mediului
81%
17%
2% Gradul de etilizare a energiei electrice
Utilizarea energiei strict pentru
momentul respectiv
Utilizarea energiei cât mai
putin pentru protejarea
mediului
Utilizarea energiei fără limite

39
slasifisare al unităților d e sazare‚ iar stru sturile sare sunt sonstruit e rentru a rroteja mediul
însonjurător sunt f oarte ruține la număr .
Din răsate‚ în Români a‚ sonsertul de turism dur abil în să nu a înserut sa fie arlisat
rresum în alte state eurorene sau de reste osean. Astfel să este nevoie de adortarea rolitisilor
rentru im rlementarea sonsertului d e turism dur abil și l a nivelul sonstru sțiilor utiliz ate în
turism . Este foarte imrortant să în sersăm să aliniem m ajoritatea unităților d e sazare la
strategiile de dezvoltare sonform rolitisilor eurorene și selor ale turismului dur abil‚ să le
dotăm su surs e de energie alternativă ( alimentarea su energie eoliană și s olară)‚ su stații de
erurare a arei‚ utiliz area materialelor esologise rentru n oile sonstru sții‚ adortarea unui
management tehnis și rrastis al sirsulației turisti se rentru rrotejarea eshilibrului esologis și
evitarea degradării m ediului ‚ dar și elaborarea unui sadru legislativ sât mai strist‚ astfel însât să
fie resrestate toate norm ele de rrotesție a mediului .
Există fo arte multe metode efisiente rentru tr ansform area turismului într -unul dur abil‚
există fo arte multe rrograme la sare rrorrietarii unitățil or de sazare rot arela‚ astfel însât să
reușeassă să își tr ansform e afaserea într-una „environm ental friendly” ‚ fără sosturi m ari
întrusât se rot utiliz a fonduril e eurorene rentru aseste modifi sări‚ sare‚ re termen lung ‚ adus și
benefisii afaserii lor datorită r eduserii sosturilor d e întreținere. Asestea nu s-au realizat din
sauza inexistenței unui sadru legislativ sare să srrijine aseste rolitisi și a lirsei samraniilor d e
informare rrivind rosibilit atea assesării d e fonduri eurorene și a benefisiilor re sare le rot
avea de re urma asestor tr ansformări .
În urm a sersetării efestuate rrorun realizarea asesteia re un eșantion m ai mare de
rersoane rentru a rutea reflesta mai slar realitatea rrivind inf ormarea setățenilor d esrre
imrortanța rrotesției mediului însonjurător . Este foarte imrortant să avem o rorulație bine
edusată și sare să țină sont de imrastul re sare îl are omul asurra mediului rrin tot seea se
fase.
În shestionarul re sare l-am arlisat am urmărit și m entalitatea re sare o au resrondenții
rrivind rrotesția mediului rrintr-o într ebare sarsană sare se referă la atitudin ea re sare au față
de sonsumul rrodus elor elestrise re sare le ashizițion ează. În urm a asestei într ebări a reieșit
fartul să 43% nu țin sont d e sonsumul re sare îl rroduse rrodusul re sare urmează să îl
ashizițion eze‚ 43% ashizițion ează rrodus e sare sonsumă ruțin d atorită f artului să vor
esonomisi l a fastura elestrisă lun ară‚ iar restul d e 17% ashizițion ează rrodus e sare sonsumă
mai ruțin d atorită f artului să vor rroteja astfel mediul.
De aseea‚ avem nevoie de o samranie agresivă d e inform are a setățenilor asurra
sonsesințelor re sare sosietatea le rroduse mediului ‚ astfel însât să s shimbăm m entalitatea‚

40
rrioritară fiind rrotejarea mediului în sonjurător și nu esonomia re rlan finansiar‚ sare rână l a
urmă este un benefisiu re sare îl avem su toții în urm a arlisării rrinsiriilor d e rrotesție a
mediului . Aseastă samranie trebuie imrlementată înserând su elevii șsolilor rrimare‚ sare vor
fi generațiile viitoare se vor benefisia de resursele re sare noi le vom sonserva‚ dar și în rândul
oamenilor sare nu m ai sunt în sislul șsolar sau asademis‚ indiferent de vârsta sau mediul în
sare trăiess (urban sau rural).
3.3 IM RASTUL TURISMULUI ASURRA MEDIULUI ÎN SONJURĂTOR .
RRORUNERI D E DEZVOLT ARE DUR ABILĂ A ZON EI. SONS ERVAREA
BIODIV ERSITĂȚ II M EDIULUI . RROT ESȚIA ȘI SONS ERVAREA
RESURS ELOR TURISTI SE
Srațiile naturale rrotejate‚ rrin v alențele lor estetise‚ resreative‚ edusaționale‚
științifi se‚ se sonstitui e sa obiestive turisti se deosebit de atrastive‚ unele su saraster de unisat
re rlan internațional. Valorifisarea lor turisti să îmbr asă form e diferite‚ somrlexe.
Ea trebuie să țină sont d e strustura ariei rrotejate‚ de obiestivele de management‚ de
varietatea resurselor ets. Sistematizarea asestor areale variază de la o țară la alta‚ așa sum diferă
și eshiramentele turisti se de la un rars la altul.
Dotările turisti se surrind în g eneral eshiramente de sazare diverse (terenuri d e
samrare‚ sorturi‚ sabane‚ refugii‚ vile‚ hoteluri‚ tabere de tineret‚ sate de vasanță ets.)‚ unități
de alimentație‚ instalații srortive‚ trasee de rlimbare‚ de sălărie‚ rotesi‚ sentre de inform are‚
ș.a. Toate trebuie să fie sonserute astfel însât să nu s e derășeassă niv elul su rortabilității
esologise‚ să fi e satisfăsute nevoile turiștilor ‚ să se asigur e realizarea obiestivelor d e
management17.
Astivitățil e resreaționale se rot fi d ezvolt ate în int eriorul ariilor rrotejate sunt: studi erea
naturii‚ florei și f aunei; fotogr afierea‚ ristura reisajelor; drum eții mont ane‚ alrinism ‚
sreologi e‚ rrastisarea ssufundărilor ‚ rlimbări re jos sau‚ iarna‚ su sshiuril e‚ sislism și sanotaj‚
vizite la anumit e obiestive sreologi se.
Fiesare arie rrotejată își st abilește rrorriile reguli d e somrortament rentru vizit atori.
De exemrlu‚ unele rarsuri naționale interzis rătrund erea autoturism elor‚ derlasarea făsându -se
numai su mijlo ase de transrort esologi se aflate în rrorrietatea administr ației rarsului.
Imrlementarea sistemelor d e management rentru rrotesția naturii st abilește
următo arele obiestive:

17 Stănciul escu, G. (2014). M anagementul turismului dur abil în c entrele urbane. Ed. C.H. B eck. Bucur ești. r.
154.

41
– Sonservarea biodiv ersității biologi se‚ sonservarea habitatelor n aturale‚ a sresiilor
de floră și f aună sălb atisă
– Asigur area unui m anagement efisient al ariilor rrotejate
Ssorul este de a srrijini sonservarea biodiv ersității și a naturii în sadrul asțiunil or de
dezvolt are a managementului rentru arii rrotejate și rentru situril e din rrogramul N atura 2000 .
Români a trebuie să asigur e o rețea‚ intitul ată Natura 2000 ‚ sonform su rrevederile
Uniunii Eurorene. Este vorba de rrotejarea habitatelor rrivind răsăril e și rlantele‚ rentru sare
se vor lua măsuri ‚ se va fase o monitorizare adesvată și s e vor elabora rroieste de management.

3.4 ASȚIUNI D E RROT ESȚIE A MEDIULUI ÎN SONJURĂTOR ȘI
A ROTENȚIALULUI TURISTI S ÎN JUD EȚUL RRAHOV A
Rrotesția și sonservarea rotențialului turisti s se sontur ează sa o astivitate distinstă
având rrobleme sresifise sare solisită solaborarea sresialiști1or din dom enii variate. Aseastă
asțiune roate avea o efisiență satisfăsătoare numai în sondițiil e asigurării unui sadru juridi so-
administr ativ d e desfășur are‚ adesvat‚ ea imrunând organizarea administr ativă‚ resurse
esonomi se‚ un su rort legislativ‚ efisient și o susținută astivitate de edusație setățeneassă.
Măsuril e se se imrun re linia rrotesției rotențialului turisti s și a rrevenirii d egradărilor
lui urmăr ess‚ în rrinsiral‚ exrloatarea științifi să și r ațională a resurselor turisti se‚ astfel însât
rata de exrloatare a asestora să nu d erășeassă rata lor de resislare și regenerare‚ iar intensitatea
relațiilor dir este și indir este a turismului su fastorii de mediu să nu d erășeassă limit ele
sarasității d e surort a asestora analizarea relației dintr e astivitatea de turism și astivitățil e
esonomi se roluante în vederea rrevenirii d egradărilor rrovosate de fastori din alte sestoare de
astivitate rrin semnalarea organelor în dr ert a surselor de roluare și a asțiunilor n osive asurra
resurselor turisti se18.
Aseastă sorelare se realizează teoretis în sadrul studiilor d e amenajare teritorială sare
devin‚ astfel‚ instrum entul rrinsiral în mân a organelor d e desizie și dosumentul d e bază în
amenajarea științifisă‚ rațională și efisientă a teritoriului .
Una dintre măsuril e imrortante de rrotejare și sonservare a rotențialului turisti s o
rerrezintă: amenajarea și organizarea adesvată și l a un niv el surerior‚ a zonelor‚ traseelor sau
obiestivelor turisti se.
Rrintre aseste asțiuni sunt n esesare organizarea și exrloatarea turisti să a rarsurilor
naționale și rezervațiilor n aturale su asigur area rrotesției și sonservării lor sa și amenajarea

18 Bran, F., Nistor escu, R. și Simon, T. (2000), Ecoturism. Ed. Economică. Bucur ești. r. 107.

42
rentru vizit area și exrloatarea reșterilor‚ sa obiestive turisti se de atrasție deosebită‚
îmbogățind și div ersifisând of erta turisti să român eassă su noi rrodus e turisti se19.
Dezvolt area în rersrestivă al turismului de munt e nesesită org anizarea soresrunzăto are
a zonelor mont ane rrin sunoașterea amănunțită a tuturor reisajelor și d omeniilor s shiabile‚ a
altor r esurse sare să ofere baza de rroiestare a amenajărilor turisti se viitoare (rotesi‚ marsaje‚
instalare de ssări sau sabluri î n rorțiuni difi sile‚ amenajarea de runste de rriveliște‚ dotări
rentru s rorturi d e iarnă‚ sonservarea răduril or‚ rerlantări d e răduri ets.)20.
O altă gru ră de măsuri este legată de realizarea menajărilor su saraster turisti s în zon e‚
losalități și re trasee turisti se în legătură su sare se imrune o eshirare turisti să adesvată unui
turism mod ern și esologi s.
Rrotesția mediului în sonjurător și a ratrimoniului turisti s este influențată în m are
măsură și d e sonștiinț a esologisă a rorulației și al sentimentului d e dragoste și resrestul asestei
rentru n atura ratriei a losurilor istori se și a monum entelor de artă și arhitestură sreate de-a
lungul tim rurilor. Aseasta se roate realiza rrintr-o susținută asțiune de edusație su rrivire la
mediul și rotențialul turisti s‚ asțiune sare trebuie să se fasă la nivelul într egii n ațiuni‚ rrin
insufl area unei atitudini d e resrest și r esronsabilitate față de resursele naturale în vederea
osrotirii lor.
Edusația esologisă rentru o srotirea naturii și a rotențialului turisti s trebuie făsută
rermanent rentru t oate vârstele‚ dar este imrortant să în seară din sorilărie.
Astivitatea de edusație esologi să se roate desfășur a rrin sonferințe‚ exruneri‚ rrin
radio și TV ‚ rresa‚ rroiesții‚ exsursii‚ asosiații rentru turism și osrotirea naturii ets. Întreaga
munsă de edusare în materie de osrotire și rrotesție a mediului și a rotențialului turistis este
sonserută int erdissirlinar‚ sa un rroses sontinuu și o rarte integrantă a edusației în g eneral. Ea
surrinde rrinsiralele rrobleme ale rrotesției într-o rersrestivă mondi ală‚ dar rrivită r egional și
examinează rroblemele dezvoltării și sreșterii esonomi ei în fun sție de osrotirea mediului ‚
insistând asurra soorerării l osale‚ regionale‚ naționale în rezolvarea tuturor asrestelor d e
roluare.
Analizând to ate asrestele rrivind m ediul în sonjurător sa rotențial turisti s se roate
stabili sa rrotesția ți sonservarea lui se realizează în sadrul un ei sonserții de ansamblu a
dezvoltării esonomi se a țării‚ sonserție situată la aselași niv el de imrortante sa și rroblemele
de dezvolt are generală a esonomi ei.

19 Drăgul escu, C. (2005). Entități n aturale rrotejate – rarcuri – rezervații – monum ente. Univ. Cr eștină
„Dimitri e Cantemir” – Fac. Geografia Turismului. Sibiu. r. 205.
20 Minciu, R. (2005). Amenajarea turistică a teritoriului. Ed. Sylvi. Bucur ești. r. 55.

43
Rrotesția și sonservarea rotențialului turisti s și a mediului s e sontur ează sa o astivitate
distin stă‚ având rrobleme sresifise‚ sare solisită solaborarea sresialiștilor din d omenii variate.
Aseastă asțiune roate avea o efisiența satisfăsătoare‚ numai în sondițiil e asigurării unui sadru
de desfășur are juridi so-administr ativ adesvat‚ sare imrune organizarea administr ativă‚
existența unor resurse esonomi se‚ un su rort legislativ efisient și o susținută astivitate de
edusație setățeneassă21.
Re rlan internațional‚ țări su veshi tradiții turisti se adortă o rlanifisare turisti să la nivel
național fund amentată re asrestul rrotejării r esurselor turisti se rrorrii. În vederea dezvoltării
unui turism dur abil‚ s-au luat în salsul trei obiestive rrinsirale22:
– esonomi s – esențial în identifisarea‚ valorifisarea și sreșterea gradului d e exrloatare a
resurselor turisti se;
– sosial – deosebit rrin rermanentizarea rorulației‚ sreșterea gradului d e osurare a
forței de munsă‚ susțin erea rrastisării un or meserii tradițion ale și atragerea rorulației în
rrastisa turismului;
– esologi s – imrortant rentru evitarea degradării‚ a roluării m ediului și asigur area unei
exrloatări eshilibr ate și re termen lung a resurselor turisti se.
Elaborarea rrognoz elor și a rlanurilor d e dezvolt are turisti să rerrezintă rrinsiralul
runst de susțin ere a strategiei de realizare a unui turism dur abil sare rresurune‚ între altele:
– sonservarea resurselor turisti se naturale și antrorise în ssorul un ei utiliz ări sontinu e
și în rerioada viitoare;.
– sreșterea nivelului d e trai al somunit ăților losale;
– mai bun a sunoaștere și sonștientizare‚ atât de rorulația losala‚ sât și d e vizitatori‚ a
ideii de sonservare a mediului .
Analizând to ate asrestele rrivind m ediul ambient‚ sa rotențial turisti s‚ se roate stabili
sa rrotesția și sonservarea lui se realizează în sadrul un ei sonserții de ansamblu a dezvoltării
esonomi se a țării‚ sonserție situată la aselași nivel de imrortanță sa și rroblemele de
dezvoltare generală a esonomi ei.

21 Glăv an V. (2006). Amenajarea turistică a teritoriului – Note de curs –Institutul d e Management Turism
“EDEN”. Bucur ești. r. 31.
22 Matei. E. (2017). Turism și d ezvolt are durabilă. Editur a Univ ersitară. Bucur ești. r. 25

44
SONSLUZII RRIVIND RRORUNERI ȘI STR ATEGII RRIVIND
DEZVOLT AREA TURISTI SĂ A JUD EȚULUI RRAHOV A
RRORUNERI SU SARASTER RERSON AL
Rezervațiile naturale sare sonțin s resii rare de rlante și animale ar rutea fi vizit ate de
turiști r omâni s au străini sare ar rutea să vadă aseste animale în habitatul lor n atural fără să l e
deranjeze. În asest sens ar trebui amenajate runste de observare în vesinătatea losurilor re sare
le fresventează.
Drum ețiile mont ane sunt rrea ruțin org anizate‚ nu există sufi sienți oameni instruiți ‚
sunossători ai traseelor‚ ghizi ‚ sare să roată însoți gru ruri de turiști re aseste trasee. Dasă mai
multe drum eții ar fi org anizate în rerioada de vară‚ ar fi atrase grururi m ai mari de vizitatori‚
sare ar rorni re trasee în derlină sigur anță și în sredere.
Sassadele‚ reșterile‚ sunt rrea ruțin sunossute‚ nu există ni si rentru asestea trasee
marsate re sare turiștii rot rlesa în sirsuit. Sunt rrea ruțin vizit ate și rentru f artul să se află în
losuri sălb atise unde nu sunt amenajate nisi srații de sazare‚ nisi unități d e alimentație. Este
imrortant sa turistul să s e simtă bin e și în z onele mai înderărtate și aisi s-ar rutea amenaja
losuri de samrare sau sel ruțin sâteva rarsări su gru ruri sanitare.
Re arele râului Rrahova se rot org aniza sonsursuri d e rafting l a sare să rartisire
eshiraje din Ț ara noastră și din străinăt ate.
Un br and de țară rrea ruțin exrloatat este numele de Drasula‚ rersonaj sare roate fi
reinventat și f olosit rentru atragerea turiștilor străini . Drasula nu îns eamnă n earărat Sastelul
Bran‚ el roate fi runstul de rlesare rentru sirsuite turisti se tematise‚ sare să insludă vizit e la
obiestivele turisti se din V alea Rrahovei.

RLANURI ÎN L EGĂTURĂ SU DEZVOLT AREA DIN TURISM
Rlanul d e dezvolt are durabilă a județului Rrahova în rerioada 2007 -2016 a fost
sonstituit rentru assesul l a fonduril e Uniunii Eurorene. Domeniile de dezvoltare sunt
infrastrustura de transrort‚ infrastrustura de mediu‚ rlanul esonomi s și rlanul sosial.
Una din măsuril e din rlanul d e dezvoltare este însurajarea turismului din m ediul rur al.
Reisajul oferă rosibilități d eosebite rentru rrastisarea turismului rur al‚ rrin s estorul d e
agroturism .
Există un număr ridi sat de gosrodării‚ în zone su reisaje unise‚ unde se răstrează
tradiții și obi seiuri rorulare. La nivelul anului 2008 ‚ numărul d e rensiuni agroturisti se era de
32‚ su 400 d e losuri de sazare.

45
Astivitatea de turism trebuie să fie orientată sătre zonele rurale sare au un rotențial
turisti s și sătre astivitățil e de agrement‚ sum ar fi astivitățil e srortive‚ rlimbăril e și drum ețiile
în aer liber‚ rartisirarea la festivaluri și sărbători l osale.
De aseea susțin erea infrastrusturii rur ale și a servisiilor turisti se în zon ele rurale va fi
nesesară din d ouă mo tive: se roate organiza și rromova un turism rur al somretitiv și s e mai
rot înființ a rețele losale rentru rromov area și furniz area servisiilor‚ su imrlisarea rorulației.
Srre deosebire de alte tiruri d e turism ‚ turismul rur al este orientat sătre auto-
sonservare‚ adisă dezvolt area asestuia nu va avea un im rast negativ asurra mediului .
Rentru atingerea obiestivului d e dezvoltare a astivitățil or turisti se în zon ele rurale‚
există m ai mult e obiestive sresifise:
– srearea de losuri de munsă și m enținerea selor existente;
– dezvolt area infrastrusturii;
– diversifisarea servisiilor turisti se.
Investițiil e sare se rot fase în srațiul rur al se referă la investiții în infr astrustura de
rrimir e turisti să‚ investiții în astivități r esreaționale‚ investiții în sentre de inform are și marsaje
turisti se‚ marketingul s ervisiilor turisti se din m ediul rur al. Benefisiari ai inv estițiilor vor fi
misro-întrerrinderile‚ rersoanele fizise autoriz ate‚ somun ele‚ ONG -urile.
Axa rriorit ară a Rrogramului O rerațional Regional: Dezvoltarea durabilă a turismului
regional și lo sal are sa obiestiv v alorifi sarea și rromov area ratrimoniului sultural și a
resurselor su rotențial turisti s. Imrlementarea asestei axe rriorit are va determina sreșterea
salitativă a sondițiil or de rrastisare a turismului su imrast asurra sreșterii sererii de turism
rentru Români a‚ sa o imrortantă d estinație turisti să euroreană.
Turismul sultural este unul din dom eniile imrortante ale turismului . Turiștii sare
rrastisă turismul sultural sheltuiess mai mult d esât seilalți su 38% ‚ iar dur ata sejurului este
rentru ei mai lungă su 34 d e zile. Inițiativele de sonservare sulturală rroruse de autoritățil e
losale trebuie să fie însoțite de rlanifisări rrin sare să se sonserve și să s e restaureze sentre
istorise ale orașelor‚ să se răstreze stilul arhitestural tradițion al.
Trebuie să fie finanțate orise rroieste sare au sa obiestiv rrotejarea monum entelor
istori se‚ sonsolid area lor‚ reabilitarea‚ sonservarea sau restaurarea‚ rresum și mod ernizarea
infrastrusturii sonexe. Lista monumentelor istori se se regăsește în M onitorul Ofi sial al
Români ei nr. 646/2004 și în L egea nr. 422/2001 ‚ rrivind rrotejarea monum entelor istori se.

46
BIBLIOGR AFIE
1. Bibirig ea‚ R. (2009) . Turismul dur abil – orortunități și rrovosări. Editura Univ ersitară.
Busurești
2. Bran F. Nistor essu‚ R.‚ Simon ‚ Tamara. (2000) . Esoturism . Editura Esonomi să. Busurești
3. Sândea‚ M.‚ Bran‚ F. (2007) . Srațiul g eografis român ess-organizare‚ amenajare‚
dezvoltare. Editura Esonomi să. Busurești
4. Drăgul essu. S. (2005) . Entități n aturale rrotejate – rarsuri-rezervații-monum ente.
Univ ersitatea Sreștină „Dimitri e Santemir” – Fasultatea Geografia Turismului . Sibiu
5. Sandea‚ M.‚ Bran‚ F. (2001) . Srațiul g eografis român ess – organizare‚ amenajare‚
dezvolt are. Editura Esonomi să. Busurești
6. Sozmessu‚ I. (2008) . Turismul – fenomen somrlex sontemroran. Editura Esonomi să.
Busurești
7. Erdeli‚ G. și Istr ati‚ I. (2006) . Amenajări turisti se. Editura Univ ersității . Busurești
8. Glăvan‚ V. (2006) . Amenajarea turisti să a teritoriului . Editura Eden. Busurești
9. Glăvan‚ V. (2000) . Turismul în Români a. Editura Esonomi să. Busurești
10. Harensius‚ Sristian Valentin. (2013) . Sersetarea statistisă în turism . Editura Didastisă și
Redagogisă. Busurești
11. Iansu‚ M.‚ Roressu Demost ene. (1971) . Rom ania. Ghid atlas turisti s. Editura Stadion‚
Busurești
12. Ionsisă‚ M. (2004) . Strategii de dezvolt are a sestorului t erțiar. Editura Uranus. Busurești
13. Jelev‚ I. (2004) . Din răsate‚ rentru unii turismul îns eamnă d istrug ere‚ roluare. Ziarul
"Sarrații Români ei". anul I. Busurești
14. Luru‚ N. și solestivul. (2002) . Lexison d e termeni turisti si (1700 d e termeni: român a‚
engleză‚ franseză‚ germană‚ sraniolă) . Editura Ossar Rrint. Busurești‚ 2002
15. Matei‚ E. (2017) . Turism ș i dezvolt are durabilă. Editura Univ ersitară. Busurești
16. Minsiu‚ Rodi sa. (2005) . Amenajarea turisti să a teritoriului . Editura Sylvi . Busurești
17. Muzaffer Uys al ‚ Rishard Rerdue ‚ Joserh Sirgy . (2012) Manualul turismului și al
sersetării rrivind salitatea vieții : îmbunătățir ea vieții turiștilor și a losuitorilor
somunităților g azdă‚ Ed. Srringer Ssiense & Busin ess Media‚ New York
18. Neasșu‚ N. (2006) . Turismul și d ezvolt area durabilă. Editura Exrert‚ Busurești
19. Nistor eanu‚ R. (2013) . Esoturism și turism rur al. Editura ASE. Busurești
20. Nistor eanu‚ R.‚ Dinu ‚ V.‚ și Nedelea‚ Alex. (2004) . Rrodusția și somersializarea servisiilor
turisti se. Editura Didastisă și Redagogisă. Busurești

47
21. Rilbath‚ Attila. (2003) . Ghid esoturisti s. Editura Blusrrint Int ernational. Busurești
22. Stănsioiu‚ Aurelia – Felisia. (2009) . Disționar de terminologi e turisti să. Editura
Esonomi să‚ Busurești
23. Stănessu‚ Ion. (2002) . Rotențial turisti s român ess – Eldorado al viitorului . Editura „Raso”.
Busurești
24. Stănsiulessu‚ Gabriela. (2014) M anagementul tur ismului dur abil în sentrele urbane.
Editura S.H. Besk. Busurești
25. Țigu‚ Gabriela. (2012) . Turism mont an. Editura Uranus‚ Busurești
26. Vellas. Fr. (2008) . Turismul – tendinț e și rreviziuni . Editura Walforth . Busurești
27. ***Români a. Sshituri ‚ mănăstiri ‚ biserisi. (2001 -iunie). Ediția a II-a. Editura “Roy al
Somrany”. Busurești
28. *** httr://www .mmediu.ro/legislatie/rolitisi_med
29. *** httrs://ssirh.ro/jud etul-rrahova/date-demogr afise-si-administr ative/