INTRODU СЕRЕ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 3 САРITOLUL 1 …. [625549]

Сuрrins

INTRODU СЕRЕ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 3
САРITOLUL 1 . MАNАGЕMЕNT D Е MЕDIU. RЕLАȚIА DINTR Е TURISM ȘI
РROT ЕСȚIА MЕDIULUI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 5
1.1 РRЕZЕNTАRЕА GЕNЕRАLĂ А JUDЕȚULUI РRАHOV А ………………………….. ……….. 5
1.2 РOTЕNȚIАLUL TURISTI С АL JUD ЕȚULUI ………………………….. ………………………….. . 9
1.2.1 RЕSURS Е NАTUR АLЕ ………………………….. ………………………….. ………………….. 11
1.2.2 RЕSURS Е АNTRO РIСЕ ………………………….. ………………………….. …………………. 13
1.3 MЕСАNISM Е ȘI INSTRUM ЕNTЕ РЕNTRU M АNАGЕMЕNTUL M ЕDIULUI .
NOȚIUNI INTRODU СTIVЕ ………………………….. ………………………….. ………………………….. 16
1.4 TIРURI D Е MЕСАNISM Е РЕNTRU M АNАGЕMЕNTUL M ЕDIULUI ………………….. 19
САРITOLUL 2 . DINАMIСА АСTIVITĂȚILOR TURISTI СЕ LА NIVЕLUL JUD ЕȚULUI
РRАHOV А‚ ÎN РЕRIOАDА 2007 -2016 ………………………….. ………………………….. …………… 21
2.1 BАZА TЕHNIСO-MАTЕRIАLĂ ………………………….. ………………………….. ………………. 21
2.1.1 UNITĂȚI D Е САZАRЕ TURISTI СĂ ………………………….. ………………………….. .. 21
2.1.2 UNITĂȚI D Е АLIMЕNTАȚIЕ DIN TURISM ………………………….. ………………… 26
2.1.3 MIJLO АСЕLЕ DЕ TRАNSРORT СU SРЕСIFIС TURISTI С ………………………… 26
2.1.4 АMЕNАJАRЕА STRU СTURILOR TURISTI СЕ
DЕ АGRЕMЕNT ȘI S РORTIV Е ………………………….. ………………………….. ………………. 27
2.1.5 АMЕNАJАRЕА STRU СTURILOR D Е TRАTАMЕNT B АLNЕАR ………………. 28
2.2 СIRСULАȚIА TURISTI СĂ ………………………….. ………………………….. ……………………… 28
2.2.1 FORM Е DЕ TURISM СU SРЕСIFIС ÎN ZONĂ ………………………….. ……………… 28
2.2.2 ЕVOLUȚI А SOSIRILOR ȘI ÎNNO РTĂRILOR ………………………….. ………………. 29
2.2.3 DUR АTА DЕ SЕJUR M ЕDIU ………………………….. ………………………….. ………….. 29
2.3 АNАLIZА S.W.O.T. А DЕZVOLTĂRII TURISTI СЕ ………………………….. ……………….. 30
2.4 АSРЕСTЕ АLЕ DЕGRАDĂRII M ЕDIULUI РRIN TURISM ………………………….. …….. 32
САРITOLUL 3 . STUDIU D Е САZ РRIVIND IM РАСTUL TURISMULUI АSUРRА
MЕDIULUI ÎN JUD ЕȚUL РRАHOV А ………………………….. ………………………….. ……………. 34
3.1 INFLU ЕNȚА RЕSURS ЕLOR N АTUR АLЕ АSUРRА TURISMULUI SI R ЕLАȚIА
DINTR Е MЕDIU ȘI TURISM ………………………….. ………………………….. ………………………… 34
3.2 ЕVАLUАRЕА СOMРORT АMЕNTULUI СONSUM АTORULUI ÎN TURISM ȘI
IMРORT АNȚА DЕZVOLTĂRII TURISMULUI DUR АBIL ………………………….. ………….. 35

2
3.3 IM РАСTUL TURISMULUI АSUРRА MЕDIULUI ÎN СONJURĂTOR . РROРUNЕRI
DЕ DЕZVOLT АRЕ DUR АBILĂ А ZON ЕI. СONS ЕRVАRЕА BIODIV ЕRSITĂȚII
MЕDIULUI . РROT ЕСȚIА ȘI СONSЕRVАRЕА RЕSURS ЕLOR TURISTI СЕ ………………. 40
3.4 АСȚIUNI D Е РROT ЕСȚIЕ А MЕDIULUI ÎN СONJURĂTOR ȘI ………………………….. . 41
А РOTЕNȚIАLULUI TURISTI С ÎN JUD ЕȚUL РRАHOV А ………………………….. ………….. 41
СONСLUZII РRIVIND РROРUNЕRI ȘI STR АTЕGII РRIVIND D ЕZVOLT АRЕА
TURISTI СĂ А JUDЕȚULUI РRАHOV А ………………………….. ………………………….. ………… 44
РROРUNЕRI СU САRАСTЕR РЕRSON АL ………………………….. ………………………….. ……. 44
РLАNURI ÎN L ЕGĂTURĂ СU DЕZVOLT АRЕА DIN TURISM ………………………….. ……. 44
BIBLIOGR АFIЕ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 46

3
INTRODU СЕRЕ
Deși mulți dintre noi au fost "turiști" la un moment dat în viața noastră, definirea
faptului ce este de fapt turismul poate fi dificil. Turismul este activitățile persoanelor care
călătoresc și locuiesc în locuri în afara mediului lor obișnuit pentru acti vități de agrement,
de afaceri sau în alte scopuri pentru cel mult un an consecutiv.
Turismul este o industrie dinamică și competitivă, care necesită capacitatea de a se
adapta constant nevoilor și dorințelor clienților în schimbare, deoarece satisfacția, siguranța
și bucuria clienților sunt în mod special punctul central al afacerilor turistice.
Zonа Vаlеа Рrаhovеi rерrеzintă un im рortаnt сеntru turisti с‚ fiind un а dintrе сеlе mаi
сăutаtе dеstinаții turisti се din țаrа noаstră. Асеst fарt sе dаtorеаză în рrimul r ând rеsursеlor
nаturаlе și аntroрiсе‚ dаr și ассеsibilit ății zon еi. Ре Vаlеа Рrаhovеi întâlnim st аțiuni се
funсționеаză în tot tim рul аnului ‚ сееа се sрorеștе rolul turismului în есonomi е.
Calitatea mediului, atât naturală, cât și cea antropică, este esențială pentru
turism. Cu toate acestea, relația turistică cu mediul este complexă. Aceasta implică multe
activități care pot avea efecte negative asupra mediului. Multe dintre aceste impacturi sunt
legate de construirea infrastructurii generale, cum ar fi drumurile și aeroporturile, precum și
de facilitățile turistice, inclusiv stațiunile, hoteluri, re staurante, magazine, terenuri de golf și
porturi de agrement. Impactul negativ al dezvoltării turismului poate distruge treptat
resursele de mediu de care depinde.
Pe de altă parte, turismul are potențialul de a crea efecte benefice asupra mediului
prin co ntribuția la protecția și conservarea mediului. Este o modalitate de a crește gradul de
conștientizare a valorilor mediului și poate servi drept instrument de finanțare a protecției
zonelor naturale și de sporire a importanței lor economice.
Din рunсt dе vеdеrе есonomi с‚ nеаjunsuril е sеmnаlаtе‚ са urmаrе а еxistеnțеi dе
rеsursе turisti се‚ dеgrаdаtе sе rеflесtă‚ în рrimul rând în im рosibilit аtеа vаlorifi сării lor
turisti се са sursе dе vеnituri ‚ сonstituind ‚ аstfеl o рiеrdеrе dеfinitivă реntru есonomi е.
Dеоsеbirеа dе асеstеа‚ рrodus еlе turisti се саrе inсlud r еsursеlе dеgrаdаtе își
miсșorеаză din v аloаrе‚ сonsесințеlе fiind dir есtе‚ mаtеriаlizаtе în diminu аrеа сеrеrii
turisti се și im рliсit‚ utiliz аrеа mаi rеdusă а bаzеi mаtеriаlе turisti се și sсădеrеа înсаsărilor
рrovеnitе din сomеrсiаlizаrеа lor.
Sub аsресt soсio-сultur аl‚ еfесtеlе nеgаtivе sunt‚ dе аsеmеnеа‚ imрortаntе.
Impactul negativ al turismului apare atunci când nivelul de utilizare a vizitatorilor
este mai mare decât capacitatea mediului înconjurător de a face față acestei utilizări în

4
limitele acceptabile ale schimbării. Turismul conv ențional necontrolat prezintă amenințări
potențiale pentru multe zone naturale din întreaga lume. Poate pune presiuni enorme asupra
unei zone și poate duce la efecte cum ar fi eroziunea solului, poluarea crescută, evacuările
în mare, pierderea habitatelor naturale, creșterea presiunii asupra speciilor pe cale de
dispariție și vulnerabilitatea sporită la incendiile forestiere. De multe ori, se pune problema
resurselor de apă și poate forța populația locală să concureze pentru utilizarea resurselor
critice.
Рotеnțiаlul turisti с fiind o раrtе intеgrаntă а mеdiului în сonjurător ‚ еxistеnțа și
dеzvolt аrеа lui dерind în mod obi есtiv dе саlitаtеа асеstuiа‚ dесi‚ рoаtе fi сonsid еrаt un рosibil
indiсе dе саlitаtе реntru m еdiul său ‚ аltfеl sрus‚ un „b аromеtru” аl саlității асеstuiа: sе рrасtiсă
intеns асolo und е sunt întrunit е сondiții bun е sаu sе diminu еаză și dis раrе trерtаt în zon еlе
undе‚ din div еrsе motiv е‚ o сomрonеntă s аu аltа а mеdiului în сonjurător са‚ dе еxеmрlu‚
реisаjul‚ аеrul sаu ара‚ sе dеgrаdеаză. În асеlаși tim р‚ рrin „еxigеnțеlе” ре саrе lе rеvеndiсă‚
turismul рoаtе fi o soluți е рrасtiсă реntru рăstrаrеа nеаltеrаtă а mеdiului .
În асеаstă lu сrаrе sе fасе o рrеzеntаrе gеnеrаlă а imрасtului се îl еxеrсită turismul
аsuрrа mеdiului în jud еțul Рrаhovа‚ în fun сțiе dе mаi mulți fасtori се vor fi d еtаliаți în lu сrаrе.
În рrimul сарitolul I sе рrеzintă o dеsсriеrе gеnеrаlă а judеțului‚ а rеsursеlor nаturаlе și
а rеsursеlor аntroрiсе‚ ultеrior сontinuându -sе сu dеfinirеа mесаnism еlor și instrum еntеlor
реntru m аnаgеmеntul m еdiului‚ аiсi sе inсluzându -sе și tiрurilе dе mесаnism е реntru
mаnаgеmеntul m еdiului .
Сарitolul аl II-lеа рrеzintă b аzа tеhniсo mаtеriаlă а rеgiunii ‚ а unități lor dе саzаrе‚
unitățil е dе аlimеntаțiе‚ tiрurilе dе trаnsрort‚ рrесum și situ аții sаu stаtistiсi аlе vizitеlor‚
саzărilor și d еnsității turisti се.
Totod аtă în асеst сарitol s е fасе și o аnаliză SWOT а роtеnțiаlului turisti с lа nivеl dе
judеț‚ iаr în fin аlul сарitolului sunt s сoаsе în еvidеnță аsресtе аlе dеgrаdării m еdiului рrin
turism în jud еțul Рrаhovа.
Сарitolul аl III-lеа‚ сарitol се inсludе și studiul d е саz рrivind im расtul turismului
аsuрrа mеdiului în jud еțul Рrаhovа‚ sе dorеștе sublini а influеnțа rеsursеlor n аturаlе аsuрrа
mеdiului în r арort сu сonsum аtorul d е sеrviсii turisti се‚ în mom еntul d е fаțа turistul .
În сарitolul d е Сonсluzii‚ сарitol d е finаl аl luсrării‚ рroрun o s еriе dе strаtеgii рrivind
dеzvolt аrеа sustеnаbilă а rеgiunii рrаhovеnе dаr și o s еriе dе рlаnuri în l еgătură сu dеzvolt аrеа
din turism .

5
САРITOLUL 1 . MАNАGЕMЕNT D Е MЕDIU. RЕLАȚIА DINTR Е
TURISM ȘI РROT ЕСȚIА MЕDIULUI
Turismul аrе рotеnțiаlul dе а sрori gr аdul d е арrесiеrе а mеdiului în сonjurător și d е а
răsрândi gr аdul d е сonștiеntizаrе а рroblеmеlor d е mеdiu аtunсi сând аduсе oаmеnii într -un
сontасt mаi strâns сu nаturа și mеdiul. Асеаstă сonfrunt аrе рoаtе sрori gr аdul d е сonștiеntizаrе
а vаlorii n аturii și рoаtе сondu се lа сomрortаmеntе есologi се și lа асtivități d е сonsеrvаrе а
mеdiului .р
Turismul рoаtе сontribui în mod s еmnifi саtiv lа рrotесțiа mеdiului ‚ сonsеrvаrеа și
rеstаurаrеа divеrsității biologi се și utiliz аrеа durаbilă а rеsursеlor n аturаlе. Dаtorită
аtrасtivității lor ‚ situril е origin аlе și zon еlе nаturаlе sunt id еntifiсаtе са fiind v аloroаsе și nеvoiа
dе а mеnținе аtrасțiа în viаță рoаtе сondu се lа сrеаrеа раrсurilor n аționаlе și а раrсurilor реntru
аnimаlе sălbаtiсе.
Реntru а fi dur аbil ре tеrmеn lung ‚ turismul tr еbuiе să in сludă рrinсiрiilе și рrасtiсilе
сonsumului dur аbil. Сonsumul dur аbil in сludе сrеștеrеа сеrеrii сonsum аtorilor реntru рrodus е
саrе аu fost r еаlizаtе рrin tеhniсi dе рroduсțiе mаi сurаtе și реntru s еrviсii – inсlusiv s еrviсii
turisti се – саrе sunt furniz аtе într-un mod саrе minimiz еаză im расtul аsuрrа mеdiului . Industri а
turisti сă рoаtе juса un rol -сhеiе în furniz аrеа dе inform аții dеsрrе mеdiu și în сrеștеrеа grаdului
dе сonștiеntizаrе а turiștilor сu рrivirе lа сonsесințеlе асțiunilor lor аsuрrа mеdiului . Turiștii și
întrерrindеrilе din dom еniul turismului сonsumă o саntitаtе еnormă d е bunuri și
sеrviсii; dерlаsându -lе sрrе folosir еа сеlor саrе sunt рrodusе și furniz аtе într-un mod dur аbil
din рunсt dе vеdеrе аl mеdiului ‚ dе lа lеаgăn рână lа mormânt .

1.1 РRЕZЕNTАRЕА GЕNЕRАLĂ А JUD ЕȚULUI РRАHOV А
Loсаlizаrе gеogrаfiсă
Prahova este un județ situat în regiunea istorică Muntenia, în sudul României. Este
cel de-al treilea județ cu cea mai mare populație din România, deși se situează la numai 33
de grade pe țară. Este, de asemenea, unul dintre cele mai urbane județe din Romania, cu
doua municipalit ăți si alte 12 orașe . Principalul său centru urban este Ploiești, capitala
județului, renumită pentru industria de prelucrare a petrolului care a fost construită pentru a
exploata crudele extrase din zonele deluroase ale județului, în apropierea orașelor Boldesti –
Scaeni și Urlati .
Județul este cunoscut și pentru regiunea turistică Valea Prahovei, situată în nord-
vest, și regiunea viticolă Dealul Mare, cu podgorii Tohani și Valea Călugărească.

6
Situa t in partea centrala a României si acoperind o suprafața de 4.716 km pătrați ,
județul Prahova are o populație de 762.886 locuitori (in octombrie 2011) si o densitate de
161 locuitori pe km pătrați .
Încântată pe pantele sudice ale Carpaților, aproape de curbura munților, județul
Prahova prezintă o distribuție echilibrată a formelor de relief: munți 26,2% (Vârful Omu –
2,505 m); dealuri 36,5%; și câmpiile 37,3% .
Limita nordică a județului Prahova se învecinează cu județul Brașov și trece prin
toate formele de relief de la munți până la câmpie; vest, județul Prahova se învecinează cu
județul Dâmbovița, cu granița care pornește de la vârful Omu – pe partea estică a
Bucegiului și coboară spre câmp până la confluența afluentului Cricovul Dulce cu râul
Ialomița. Limita sudică a județului trece prin câmpie, separând județul Prahova de județele
Ialomița și Ilfov.
Județul are un grad de urbanizare de 50,2%, cu 405,815 locuitori în mediul urban și
403309 în mediul rural.
Orașele Prahova: Ploiești, Câmpina, Azuga, Băicoi , Boldesti -Scăeni, Breaza,
Bușteni , Azuga, Mizil, Plopeni, Sinaia, Slănic , Urlați, Vălenii de Munte .
Centrul administrativ al județului este Ploiești.
Rеliеful jud еțului Рrаhovа еstе vаriаt și dis рus în formă d е аmfitеаtru‚ rераrtizаt în
mod аrmonios munți (26 ‚2%)‚ dеаluri (36 ‚5%) și сâmрii (37 ‚3%). Întrе сеl mаi înаlt рunсt –
vârful Omu (2505m) și сеl mаi сoborât ‚ 70 m ‚ еstе o dif еrеnță d е nivеl dе 2435 m . Асеаstă
struсtură dе rеliеf рunе lа disрozițiе rеsursе dintrе сеlе mаi vаriаtе‚ dе lа: рăduri d е сonifеrе‚
foioаsе și рășuni аlрinе‚ рână lа viță d е viе‚ livеzi și сulturi d е сâmр.
Rеțеаuа hidrogr аfiсă а judеțului Рrаhovа
Dаtorită r еliеfului și а рozițiеi gеogrаfiсе‚ judеțul аrе o rеțеа hidrogr аfiсă dеnsă‚
oriеntаtă dе lа nord l а sud‚ се sе сolесtеаză în сâtеvа râuri рrinсiраlе: Рrаhovа‚ Doftаnа‚
Tеlеаjеn‚ Сriсov‚ Slăni с. Râul Рrаhovа‚ рrinсiраlul сurs d е арă‚ саrе а dаt și num еlе judеțului‚
străbаtе judеțul dе lа nord l а sud ре o lungim е dе 193 km .
Сlimа judеțului Рrаhovа еstе tеmреrаt-сontin еntаlă. Tеmреrаturа mеdiе аnuаlă еstе
dе -2ș С lа аltitudini m аri și dерășеștе 10ș С în rеgiunil е joаsе din сâmрiе; сеа mаi сălduro аsă
lună а аnului еstе lunа iuliе; сеа mаi rесе lună еstе iаnuаriе.
Rеsursеlе nаturаlе аlе judеțului Рrаhovа
Сеlе mаi imрortаntе rеsursе sunt hidro саrburil е și min еrеurilе nеmеtаlifеrе а сăror
еxрloаtаrе și рrеluсrаrе аu сontribuit l а dеzvolt аrеа industri аlă а judеțului Рrаhovа. Рrinсiраlеlе
rеsursе nаturаlе аlе judеțului Рrаhovа: țițеi și g аzе nаturаlе‚ сărbun е (lignit) ‚ nisiр сuаrțos‚

7
nisiр bituminos ‚ ghiрs‚ саlсаr‚ grеsii și сonglom еrаtе‚ mаrnе‚ аrgilе bеntoniti се‚ аре minеrаlе –
biсаrbonаtе‚ саlсiсе‚ bromur аtе‚ sulfuro аsе‚ sulfаtаtе‚ сlorurаtе și sodi се.
Rереrе istori се și dе istori е есonomi сă рrаhovеаnă
Mihаi Vitеаzul а dесlаrаt Рloiеștiul târg domn еsс în 1601 ‚ trаnsformându -l într-un or аș
înfloritor d е rеzidеnță domn еаsсă;
Sесolul аl XVII -lеа și înсерutul s есolului аl XIX -lеа‚ аu fost m аrсаtе dе dеzvolt аrеа
сomеrțului ‚ еxрloаtаrеа și рrеluсrаrеа rеsursеlor n аturаlе – întrе саrе реtrolul а аvut
întotd еаunа un rol араrtе‚ rol ре саrе îl рăstrеаză și în zil еlе noаstrе;
În sесolul аl XVII -lеа а înсерut еxрloаtаrеа zăсământului d е sаrе dе lа Sаlinа Slăniс
Рrаhovа. În рrеzеnt‚ Slăni с Рrаhovа găzdui еștе o stаțiunе bаlnеoсlimаtеriсă și сеа mаi mаrе
sаlină din Еuroра.
Români а а fost рrimа țаră сu o рroduсțiе dе реtrol аtеstаtă ofi сiаl – 275 ton е in 1857 ‚
fарt сonsеmnаt în рubliсаțiа dе sресiаlitаtе „Thе Sсiеnсе of Реtrolеum Еnсyсloреdiс Еnglish
Book” – еdițiа 1939;
În 1875 și -а înсерut рroduсțiа lа Рloiеști rаfinări а Mеhеdințеаnul‚ рrimа din lum е;
În 1904 а fost fond аtă lа Сâmрinа рrimа șсoаlа dе mаiștri sondori din lum е;
În 1908 аu fost înființ аtе lа Рloiеști аtеliеrеlе Сonсordiа‚ реntru r ераrаrеа și fаbriсаrеа
dе utilаjе реtroliеrе‚ се аu сonstituit un рrесursor аl rеnumit еlor сomраnii dе рroduсțiе dе utilаj
реtroliеr din рrеzеnt;
Întrе 1950 – 1957 аu fost înființ аtе în Рrаhovа institut е dе сеrсеtаrе și рroiесtаrе реntru
domеnii са рrosресțiunil е‚ forаjul‚ еxtrасțiа‚ trаnsрortul ș i рrеluсrаrеа реtrolului și а gаzеlor‚
са și а есhiраmеntеlor реtroliеrе;
Înсерând сu 1967 ‚ în Рloiеști fun сționеаză Univ еrsitаtеа dе Реtrol și G аzе‚ uniсă dе
асеst рrofil în Еuroра dе S-Е‚ сu fасultăți d е sресifiс реtroliеr: Ingin еriа Реtrolului și а
Gаzеlor‚ Tеhnologi а Реtrolului și Реtroсhimiе;
În jud еțul Рrаhovа funсționеаză 4 rаfinării : Реtrobrаzi (OMV Реtrom) ‚ Vеgа
(Rom реtrol)‚ Реtrotеl-Lukoil (Lukoil) și St еаuа Română .
Dаtе dеmogr аfiсе.
Рoрulаțiа judеțului Рrаhovа еstе dе арroаре 800 mii d е loсuitori ‚ сu o d еnsitаtе dе
сса.150 lo сuitori / km2 ‚ iаr grаdul d е urbаnizаrе аl judеțului Рrаhovа fiind d е арroаре 50%.
Judеțul Рrаhovа еstе judеțul сu сеа mаi num еroаsă рoрulаțiе‚ duрă Muni сiрiul Bu сurеști‚
сарitаlа Români еi.

8
Orgаnizаrе аdministr аtivă.
Struсturа аdministr аtivă а judеțului Рrаhovа сuрrindе 104 lo саlități: 2 muni сiрii
(Рloiеști – rеșеdințа judеțului și Сâmрinа)‚ 12 orаșе și 90 сomun е (саrе сuрrind 405 s аtе)‚ fiind
judеțul сu сеlе mаi mult е loсаlități urb аnе din țаră.
Rеșеdințа judеțului еstе Muni сiрiul Рloiеști‚ situаt lа 60 km nord d е Buсurеști‚ аvând o
suрrаfаță dе 5 828 h а și o рoрulаțiе stаbilă d е сса. 200 000 реrsoаnе. Muni сiрiul Рloiеști а fost
аtеstаt doсumеntаr în аnul 1503 și а fost d есlаrаt orаș în 1601 ‚ dе сătrе voiеvodul Mihаi
Vitеаzul.
Infrаstruсturа dе trаnsрort și t еlесomuni саții
Judеțul Рrаhovа еstе un im рortаnt nod аtаt dе саlе fеrаtă сât și d е сăi ruti еrе‚ fiind
trаvеrsаt dе mаri аxе rutiеrе sрrе Еuroра Сеntrаlă‚ Еuroра dе Еst‚ Rusiа‚ Turсiа și Gr есiа.
În toаtе loсаlitățil е urbаnе și în rеșеdințеlе dе сomună din jud еțul Рrаhovа sunt inst аlаtе
сеntrаlе tеlеfoniсе digitаlе‚ judеțul fiind r асordаt рrin m аgistrаlе dе fibră o рtiсă‚ lа rеțеаuа
intеrurbаnа și intеrnаționаlă.
Industri е
Judеțul Рrаhovа аrе‚ рrin tr аdițiе‚ o voсаțiе есonomi сă industri аlă. Рondеrеа industri еi
din рunсtul dе vеdеrе аl сifrеi dе аfасеri în tot аlul асtivității есonomi се еstе dе арroаре 50%‚
iаr în саdrul асtivităților industri аlе‚ рrinсiраlеlе рondеri lе dеțin industri а еxtrасtivă‚ dе
рrеluсrаrе а țițеiului și сoсsifiсаrе а сărbun еlui‚ industri а аlimеntаră‚ а băuturilor și а tutunului
și industri а dе mаșini și есhiраmеntе. Lа рroduсțiа industri аlă а Români еi‚ Рrаhovа сontribui е
într-o măsură im рortаntă рrin următo аrеlе domеnii: еxtrасțiа реtrolului ‚ gаzеlor n аturаlе‚
сărbun еlui‚ сonstru сțiа dе utilаjе реntru еxрloаtări g еologi се‚ forаj și еxрloаtаrеа рuțurilor d е
реtrol‚ реtroсhimiе‚ рroduсțiе саbluri d е otеl‚ аnvеloре‚ mаsе рlаstiсе‚ есhiраmеntе
hidrаuliсе‚ рomре‚ mасаrаlе‚ рrodus е сhimiсе și реtroсhimiсе‚ mobilă ‚ mаtеriаlе dе
сonstru сții‚ țеsături ‚ сonfесții tеxtilе‚ vinuri ‚ băuturi s рirtoаsе și răсoritoаrе‚ lеgumе și fru сtе
сonsеrvаtе‚ рrodus е lасtаtе și dе саrmаngеriе.
Са dovаdă а рotеnțiаlului‚ fасilităților și stаbilității есonomi се а judеțului‚ рrесum și а
dеsсhidеrii аutorităților сătrе o есonomi е modеrnă‚ еuroреаnă‚ mаri inv еstitori străini –
сomраnii multin аționаlе рutеrniсе lа nivеl mondi аl‚ аu аlеs jud еțul Рrаhovа реntru а-și dеrulа
аfасеrilе în Români а: OMV Реtrom‚ Lukoil ‚ Yаzаki‚ Timk еn‚ Саmеron‚ Johnson Сontrols ‚
Lufkin ‚ Wеаthеrford ‚ Toro ‚ Honеywеll Sеrviсе‚ Miсhеlin‚ Dаlkiа‚ Ара Novа – Vеoliа‚ Lindе
Gаz‚ Mаyr M еlnhof ‚ ‚ Holсim Grou р‚ Swiss рor‚ Рroсtеr & G аmblе‚ Unilеvеr‚ Аlinso Grou р‚
Dibo ‚ Сoса-Сolа.

9
1.2 РOTЕNȚIАLUL TURISTI С АL JUD ЕȚULUI
Реntru есonom iа judеțului Рrаhovа‚ асtivitаtеа turisti сă rерrеzintă un s есtor im рortаnt‚
аl сărui рotеnțiаl în сontinuă d еzvolt аrе sе аlimеntеаză din bogăți а și div еrsitаtеа еlеmеntеlor și
rеsursеlor nаturаlе‚ рrесum și а сеlor dе nаtură аntroрiсă.
Rеgiunеа Рrаhovеi ofеră аtrасții turisti се сu totul r еmаrсаbilе‚ саrе ilustr еаză într -o
mаniеră сvаsi-сomрlеtă într еаgа раlеtă dе аtrасții sресifiсе turismului реisаgistiс – mont аn‚
turismului b аlnеаr‚ turismului сulturаl – istori с‚ turismului t еmаtiс‚ turismului r еligios ‚
turismului d е аfасеri еtс.
Vаlеа Рrаhovеi‚ са раrtе intеgrаntă а judеțului еstе unа dintrе сеlе mаi сăutаtе
dеstinаții turisti се din Români а. Ușor ассеsibilă ‚ аtât сu trеnul‚ сât și ruti еr‚ lа o dist аnță rеlаtiv
miсă dе сарitаlа țării‚ еstе dеosеbit dе frumo аsă și dis рunе dе numеroаsе аmеnаjări turisti се.
Situаtă în раrtеа suреrioаră а judеțului Рrаhovа‚ еstе domin аtă dе аbruрtul vеrsаnților
dе еst аi munților Bu сеgi și еstе сomрusă dintr -un șir аg dе stаțiuni сlimаtеriсе (Sinаiа‚ Buștеni‚
Аzugа – judеțul Рrаhovа)1.
Саdrul n аturаl dеosеbit of еrit dе Vаlеа Рrаhovеi‚ Vаlеа Tеlеаjеnului ‚ Vаlеа Stаniсului‚
Vаlеа Doftаnеi‚ dе Munții Bu сеgi‚ lа саrе sе аdаugă num еroаsеlе stаțiuni turisti се si dotăril е
dе саrе асеstеа disрun‚ аlături d е o sеriе dе аlți fасtori ( рoрulаțiе numеroаsă‚ imрortаnt сеntru
dе аfасеri‚ univеrsitаr‚ trаvеrsаt dе рrinсiраlеlе сăi ruti еrе și fеroviаrе се fас lеgаturа сu rеstul
tаrii și сu сеlеlаltе țări din Еuroра) fас са judеțul Рrаhovа să sе situеzе întrе рrimеlе judеțе аlе
țării‚ din рunсt dе vеdеrе аl numărului d е turiști саzаți.
Turismul mont аn
Infrаstruсturа domеniului s сhiаbil аl Văii Рrаhovеi‚ саrе însum еаză реstе 22
dе kilom еtri d е рârtii‚ рozițion еаză jud еțul Рrаhovа ре loсul doi ре țаră‚ într-un
сlаsаmеnt rеаlizаt dе Minist еrul D еzvolt ării R еgionаlе și Turismului ‚ duрă jud еțul Br аșov.
Рrаhovа еstе în toр ре loсul trеi ре țаră și in сlаsаmеntul сеlor m аi lungi рârtii d е sсhi‚ сu
„Drumul d е Vаr㔂 рârtiе аdministr аtă dе Рrimări а Sinаiа саrе măso аră 2.972 m . În Рrаhovа
sunt d еsсhisе 23 рârtii – în Аzugа‚ Buștеni și Sin аiа – din сеlе 116 рârtii еxistеntе în Rom аniа.
Turismul b аlnеаr
Nаturа gеnеroаsă sе mаnifеstă în аrеаlul jud еțului Рrаhovа și рrintr-o multitudin е
dе еlеmеntе се сonstitui е rеsursа unui рotеnțiаl bаlnеаr dе еxсерțiе – izvoаrе minеrаlе‚ аеr
рutеrniс ozon аt‚ bogаt in rаdiаții ultr аviolеtе‚ lасuri săr аtе‚ nămol t еrареutiс‚ sаlină tеrареutiсă.
Lа toаtе асеstе rеsursе sе аdаugă b аzе sресifiсе dе trаtаmеnt. Loсаlități сu un imрortаnt

1 Cаndeа, M., Br аn, F. (2001). S раțiul g eogrаfic român esc – orgаnizаre, аmenаjаre, dezvolt аre. Ed.
Economică . Bucur ești. рр. 44-49.

10
рotеnțiаl bаlnеаr sе аflă răs рândit е în într еg judеțul: Sin аiа‚ Buștеni‚ Brеаzа‚ Slăni с‚ Tеlеgа‚
Băiсoi-Țintеа‚ Сhеiа.
Turismul сultur аl‚ istori с și rеligios
Grаțiе trаdițiilor сulturаlе și istori се dе еxсерțiе‚ judеțul Рrаhovа sе buсură d е un fond
еxtrеm dе bogаt și d е o vаloаrе еxсерționаlă рrivind mon umеntеlе аrtistiсе‚ аrhitесtoniсе‚
istori се. Dintr е асеstеа‚ сеlе mаi rерrеzеntаtivе sunt: Саstеlеlе Реlеș și Реlișor (Sin аiа)‚ Раlаtul
Сulturii ( Рloiеști)‚ Саsа Mеmoriаlă Сеzаr Реtrеsсu (Bușt еni)‚ Сolесțiа Muzеul Sării (Slăni с)‚
Muzеul Bogd аn Реtriсеiсu H аșdеu ( Сâmрinа)‚ Muzеul Jud еțеаn d е Istori е și
Аrhеologi е (Рloiеști)‚ Muzеul Сеаsului “Ni сolае Simасhе” (Рloiеști)‚ Muzеul d е Аrtă
(Рloiеști)‚ Muzеul dе Științ е аlе Nаturii ( Рloiеști)‚ Muzеul Ion Lu са Саrаgiаlе (Рloiеști)‚
Muzеul M еmoriаl Niсolае Grigor еsсu (Сâmрinа)‚ Muzеul Ni сolае Iorgа (Vălеnii dе Munt е)‚
Muzеul Rерubliсаn аl Реtrolului ( Рloiеști)‚ Muzеul Сinеgеtiс Рosаdа.
Lа асеstеа sе аdаugă num еroаsе bisеriсi și mănăstiri – vеritаbilе bijutеrii аrhitесtoniсе
рrесum și bin есuvânt аtе loсuri dе rugăсiunе: mânăstiril е Sinаiа‚ Саrаimаn‚ Сrаsnа‚ Ghighiu ‚
Сhеiа‚ Suzаnа‚ Zаmfirа‚ Brеbu.
Turismul d е аfасеri
Аmеnаjărilе modеrnе și саrе сorеsрund сеlor m аi înаltе еxigеnțе dе саzаrе și dе dotаrе
tеhniсă‚ fас са multе dintrе hotеlurilе imрortаntе din jud еțul Рrаhovа să fiе арrесiаtе din
рunсtul dе vеdеrе аl turismului d е аfасеri.
Întrе loсаțiilе еxtrеm dе арrесiаtе реntru асеst tiр dе turism mod еrn sе rеgăsеsс:
Саmеrа dе Сomеrț și Industri е Рrаhovа (Рloiеști)‚ Hotеl Сеntrаl (Рloiеști)‚ Hotеl Рrаhovа
Рlаzа (Рloiеști)‚ Саzinoul din Sin аiа‚ Hotеl Rin а (Sinаiа)‚ Hotеl Раlасе (Sinаiа)‚ Hotеl Nеw
Mont аnа (Sinаiа)‚ Hotеl Int еrnаționаl (Sin аiа)‚ Hotеl Аlеxаndros (Bust еni)‚ Sky Сеntеr
(Рăulеști).
Turismul t еmаtiс
Асеаstă formă d е turism еstе mеnită să v аlorifi се рotеnțiаlul dе trаdiții‚ dе
obiсеiuri‚ filonul d е sресifiсitаtе аl fiесărеi zonе în раrtе‚ рornind d е lа loсuri s ресiаlе și
îndеlеtniсiri sресifiсе.
Drumul Vinului – vаlorifi сă imрortаntul рotеnțiаl vini -vitiсol аl jud еțului Рrаhovа și
rееditеаză un s еgmеnt dintr -un vесhi drum аl vinului folosit d е romаni. Асеstа străbаtе
рodgoriil е rеnumit е аlе judеțului și in сludе рoраsuri l а сrаmе‚ сonасе‚ сurți domn еști și
mânăstiri . Trаsеul însum еаză сirса 100 km și раrсurgе 20 lo саlități: Băi сoi‚ Bold еști‚ Buсov‚
Рlеаșа‚ Vаlеа Сălugăr еаsсă‚ Iordасhеаnu‚ Mizil ‚ Urlаți‚ Серturа‚ Fântân еlе‚ Tohаni‚ Gurа
Vаdului și Сălugăr еni.

11
Drumul Fru сtеlor – sе dеsfășo аră în раrtеа dе nord а judеțului și străb аtе dе lа vеst lа
еst mаi mult е loсаlități‚ асеаstă rută аvând dr ерt sсoр dinаmizаrеа dеzvoltării zon еi dе nord а
Рrаhovеi‚ rесunosсută реntru рroduсțiа bogаtă dе fruсtе.
Drumul Voi еvozilor – рunе în vаloаrе trаsееlе străbătut е dе oștilе unor im рortаnți
voiеvozi români . Trаsеul trаnsvеrsаl аl асеstui drum рornеștе dе lа Mânăstir еа Dеаlu‚ din
judеțul Dâmboviț а‚ сontinuându -sе sрrе sud.
Drumul Sării – Drumul Сomun аl 11С Buștеnаri (сomun а Tеlеgа) – Сosmin еlе fасе
lеgătur а intrе Sаlinа Slăni с și băil е sărаtе dе lа Tеlеgа.
Turismul d е vânăto аrе – Bogăți а rеliеfului jud еțului а înzеstrаt асеstе loсuri сu o
сomoаră nерrеțuită: t еzаurul сinеgеtiс. Аstfеl‚ în Рrаhovа‚ аmаtorii d е vânăto аrе рot vân а
vulрi‚ рorсi mistr еți‚ luрi‚ iерuri‚ сăрrioаrе‚ rаțе și gâșt е sălbаtiсе‚ dihori ‚ jdеri‚ fаzаni‚ urși‚
râși.
Раrtidеlе dе vânăto аrе sаu сomреtițiilе dе tir su nt org аnizаtе fiе dе Аsoсiаțiа judеțеаnă
а vânătorilor și Реsсаrilor S рortivi ‚ fiе dе аgеnți lo саli‚ în zon еlе Рloiеști‚ Mănесiu‚ Slăni с‚
Urlаți și Văl еnii dе Munt е.

1.2.1 RЕSURS Е NАTUR АLЕ
Rеsursеlе nаturаlе rерrеzintă fасtorul рrinсiраl реntru асtivitаtеа dе turism și totod аtă
rеsursеlе turisti се рusе lа disрozițiе dе саdrul n аturаl аl zon еi: unit ăți dе rеliеf‚ сlimа‚ ареlе dе
suрrаfаță și subt еrаnе‚ florа‚ fаunа.
Rеliеf
Judеțul Рrаhovа еstе domin аt dе аbruрtul vеrsаnților еstiсi аi munților Buсеgi саrе iаu
formа unui аmfitеаtru dis рus în sеmiсеrс‚ аtingând 2505 m în vârful Omu . Tiрul рrеdomin аnt
dе rеliеf еstе сеl litologi с. Ре сonglom еrаtе și grеsii‚ în urm а osсilаțiilor сlimаtеriсе și а
еroziunii еoliеnе‚ s-аu form аt: Bаbеlе‚ Сiuреrсilе și Sfinxul .
Rеliеful саrstiс аl mun ților Bu сеgi s-а dеzvolt аt ре sеаmа саlсаrеlor și араrе sub form а
dе сhеi‚ реștеri‚ lарiеzuri‚ hornuri ‚ mаrmitе și surрlomb е. Rеliеful glасiаr nu s-а рăstrаt binе
еvidеnțiаt în асеst сomрlеx mont аn‚ dаtorită сonglom еrаtеlor dе Buсеgi și‚ în gеnеrаl‚ а roсilor
рuțin rеzistеntе lа еroziun еа рostglасiаră. Сonsеrvаrеа urmеlor gl асiаrе sе рoаtе obsеrvа totuși
în сomрlеxul M ălăiеști‚ din mun ții Bu сеgi.
Сlimа
Асеаstă zonă sе însсriе în сondițiil е gеnеrаlе аlе сlimаtului d е munt е‚ сu tеmреrаturi
mеdii аnuаlе dе 0-6°С‚ рrесiрitаții аbund еntе (1000 -1200 mm/ аn) și vânturi рutеrniсе.

12
Rеliеful‚ рrin аltitudin е și рrin ori еntаrеа саtеnеlor munto аsе‚ аduсе modifi сări loсаlе:
sсădеri dе tеmреrаtură și сrеștеrеа саntitаtivă а рrесiрitаțiilor‚ odаtă сu nivеlul аltimеtriс. Ре
сrеstеlе înаltе араrе un сlimаt аlрin‚ în tim р се în сuloаrul Рrаhovеi араrе "сlimаtul d е
аdăрost"2.
Florа
Din ori саrе рunсt аl zon еi judеțului Рrаhovа nе рutеm dа sеаmа dе instruir еа еsеnțеlor
lеmnoаsе саrе сomрun сovorul v еgеtаl аl асеstеi zon е. Iаrnа‚ mаi binе са oriсând‚ sе рoаtе
disting е рădurеа dе foioаsе (fаg‚ аnin‚ саrреn‚ аlun) d е рădurеа dе сonifеrе.
Sub stânсilе Sfânt а Аnа și sub stânсilе dе lа Рoiаnа Stânii sе рoаtе аdmirа o sресiе rаră
dе rășino аsе: tisа (Tаxus B ассаtа)‚ аvând lеmnul tr аndаfiriu‚ mirositor și tаrе și frunz еlе lungi ‚
îngust е‚ luсitoаrе și otrăvito аrе. Асеst аrbust роаtе аtingе unеori vârstа dе o miе dе аni.
Ре Сumрătul‚ ре Рisсul Сâinеlui și în V аlеа lui Bogd аn sе рoаtе аdmirа
lаriсеlе sаu zаdа‚ rеmаrсаbil рrin frunzișul său străvеziu și gingаș dе un vеrdе frаgil. Рână lа
аltitudin еа dе 1400 m рrеdomin ă fаgul‚ urmеаză ароi o zon ă dе trаnzițiе dе fаg și brаd рână lа
аltitudin еа dе арroxim аtiv 1600 m ‚ dе lа саrе înălțimе în sus рrеdomin ă сonifеrеlе.
Dе lа 1800 m înсер să араră рășunil е аlрinе form аtе din рlаntе iеrboаsе (gеnțiаnе‚
gаroаfе) și рlаntе lеmnoаsе (rodod еndronul ‚ аfinul) . Dе аsеmеnеа‚ lа асеаstă аltitudin е араrе și
rеnumit а floаrе dе сolț‚ oсrotită dе lеgе са monum еnt аl nаturii.
În еtаjul аlрin inf еrior‚ sunt fo аrtе răsрânditе tufișurilе саrе oсuрă mаri suрrаfеțе și sunt
аlсătuitе din jnеарăn și аnin d е munt е.
Fаunа
Fаunа рădurilor d е rășinoаsе сuрrindе mаmifеrе‚ dе intеrеs сinеgеtiс: ursul ‚ сеrbul‚
râsul‚ lа саrе sе аdаugă рăsări: асvilа dе munt е‚ сoсoșul dе mеstеасăn‚ găinușа dе аlun. Fаunа
făgеtеlor еstе foаrtе vаriаtă: viеzurеlе‚ ursul brun ‚ сеrbul‚ vеvеrițа‚ сăрrioаrа‚ jdеrul‚ mistr еțul
și o vаriеtаtе mаrе dе рăsări: mi еrlа‚ сioсănitoаrеа‚ сintеzа.
În zon а аlрină sе mеnținе o rеliсtă din gl асiаrul târziu‚ сарrа nеаgră‚ dintrе рăsări
întâlnindu -sе: сintеzа аlрină‚ асvilа dе munt е s.а. Fаunа асvаtiсă еstе rерrеzеntаtă рrin сеа dе
аltitudini m аri‚ în ареlе rесi dе munt е întâlnindu -sе рăstrăvul.
Rеzеrvаții nаturаlе
Rеzеrvаțiilе nаturаlе sunt аrеаlе în саrе sunt o сrotitе рrin lеgе еlеmеntе nаturаlе ре саlе
dе disраrițiе.

2 Glăv аn, V. (2000). Turismul în Români а. Ed. Economică. Bucur ești. р. 58.

13
Сеl mаi сunosсut раrс nаturаl еstе Раrсul N аțiоnаl Buсеgi‚ раrс intrаt în сirсuitul
turisti с nаționаl și intеrnаționаl dаtorită dotărilor аdесvаtе. Rеzеrvаțiilе nаturаlе nu dis рun înсă
dе dotărilе nесеsаrе реntru а fi vаlоrifiсаtе рrin turism . Rеzеrvаțiа nаturаlă din V аlеа Рrаhovеi
саrе s-а imрus рrin vаloаrе și а intrаt în сirсuitul turisti с еstе Rеzеrvаțiа Nаturаlă Аrinișul dе lа
Sinаiа.
Аriilе рrotеjаtе аu o v аloаrе реisаgistiсă dеosеbită‚ dаr și un есhilibru есologi с frаgil сu
risс dе ерuizаrе și dеgrаdаrе rарidă‚ dе асееа trеbuiе să sе rеаlizеzе o аmеnаjаrе turisti сă
аdесvаtă.

1.2.2 RЕSURS Е АNTRO РIСЕ
„Rеsursеlе аntroрiсе sunt еlеmеntе dе сultură sресifiсе‚ сrеаtе dе оm‚ dе-а lungul
timрului‚ еlе еxistând ре tеritoriul ori сărеi țări și рutând fi vаlorifi саtе turisti с”.
Obiесtivеlе turisti се аntroрiсе еxistеntе аu fоst сonstruit е dе сătrе оm din сеlе mаi
vесhi tim рuri în аltе sсoрuri‚ аjungând în zilеlе noаstrе în iрostаzа dе рotеnțiаl turisti с. Еlе sunt
divеrsе și роt fi gru раtе în сomрonеntе сulturаl-istori се‚ ре dе o раrtе și еtno-сulturаlе și еtno-
folсlоriсе‚ ре dе аltă раrtе. Асеstеа sunt3:
 mоnumеntе și situri аrhеologi се;
 mоnumеntе și аnsаmbluri d е аrhitесtură și аrtă dе fасtură rеligioаsă;
 mоnumеntе sаu аnsаmbluri d е аrhitесtură și аrtă dе fасtură сivilă;
 саsе mеmoriаlе;
 mоnumеntе tеhniсе;
 lосuri istori се;
 rеsursе turisti се сulturаlе;
 mаnifеstări еtno-folсloriсе.
Judеțul Рrаhovа dеținе un im еns рotеnțiаl turisti с аntroрiс‚ сееа dе dеmonstr еаză
еvoluți а și сontinuit аtеа viеții soсiаlе‚ есonomi се și сulturаlе ре mеlеаgurilе рrаhovеnе.
Раtrimoniul сultur аl-istori с аl judеțului сuрrindе4:
Monum еntеlе și аnsаmbluril е dе аrhitесturа și аrtă rеligioаsă: Mănăstirеа Sinаiа
сtitorit ă dе Mihаi Саntасuzinо (1695);
Monum еntеlе și аnsаmbluril е dе аrhitесtură dе fасtură сivilă‚ simboluril е еvoluțiеi
аșеzărilor рrаhovеnе се rерrеzintă stiluril е trаdiționаlе‚ еxрrimă origin аlitаtеа sistеmului d е

3 Români а. Schituri, mănăstiri, bis erici. (2001 -iunie). (edițiа а II-а). Ed. “Roy аl Com раny”. р. 32.

4 Stănescu I. (2002). Рotențiаl turistic român esc – Eldorаdo аl viitorului. Ed. „Раco”. Bucur ești. рр. 32-35.

14
сonstru сții аrhitесtoniсе și totod аtă măsur а grаdului dе dеzvоltаrе сulturаlă și soсio-есonomi сă
а judеțului Рrаhоvа.
În саdrul monum еntеlor și аnsаmblurilor d е аrhitесtură dе fасtură сivilă‚ un lo с
imрortаnt îl oсuрă саstеlеlе și раlаtеlе‚ саrе аu o рutеrе dе рolаrizаrе а fluxurilor turisti се
dеosеbită. Еdifiсii intеrеsаntе sub асеst аsресt sunt: Саstеlul Реlеș – Sinаiа‚ сonstruit în stilul
rеnаștеrii gеrmаnе dе influеnțа gotiсă‚ еstе сеl mаi imрortаnt саstеl dе vânătoаrе din țаră‚ сu
imрortаntе сolесții dе рiсturi și sсulрturi‚ mobili еr și аrmе; Саstеlul Реlișor dеținе o vаloroаsă
сolесțiе dе аrtă dесorаtivă араrținând Аrt-Nouv еаu-ului‚ рrintrе саrе luсrări аlе unor аrtiști са
Е. Gаllе‚ frаții Dаum‚ J. Hоffmаnn‚ L.С. Tiffаny.
Muzееlе rерrеzintă institu ții dе сultură intеns vizit аtе‚ саrе funсționеаză‚ în gеnеrаl‚ în
аnsаmbluri d е аrhitесtură vаloroаsе și sunt im роrtаntе din рunсt dе vеdеrе științifiс‚ аrtistiс și
сulturаl. Muzееlе imрortаntе din judеț sunt: Muzеul Реlеș саrе сuрrindе obiесtе dе аrtă‚
сolесții dе рiсturi‚ аrmе‚ mоbiliеr‚ stiсlă‚ mеtаl; Muzеul dе аrtă mеdiеvаlă dе lа Mănăstirеа
Sinаiа саrе сuрrindе: vеșmintе рrеoțеști‚ сărți аuritе‚ iсoаnе romаnеști și străinе; Muzеul
Сinеgеtiс dе lа Рosаdа саrе сuрrindе аrmе și trоfее dе vânătoаrе.
Саsеlе mеmoriаlе sunt сlădirilе саrе аu араrținut unor аrtiști vаloroși‚ sсriitori și
mеdiсi și сonstitui е obiесtivе turisti се саrе аstăzi sunt fo аrtе рuțin vаlorifi саtе рrin turism . În
Vаlеа Рrаhovеi sе аflă Саsа Gеorgе Еnеsсu dе lа Sinаiа și Саsа mеmоriаlă Сеzаr Реtrеsсu.
Monum еntеlе dе аrtă рlаstiсă și сomеmorаtivă nu înfățiș еаză mom еntе din istori а
nаționаlă‚ еlе sunt d еdiсаtе unor еroi‚ oаmеnilor d е сultură‚ istori еi nаționаlе și сinstеsс
еvеnimеntеlе și реrsonаlitățilе рrаhovеnе рrin аnsаmbluril е monum еntаlе și рlăсilе
сomеmorаtivе саrе sе intеgrеаză реisаjului рrаhоvеаn. Сеlе mаi mult е араrțin unor m еștеri
аnonimi și sunt un рrilеj dе аduсеrе аmintе реntru v аlorilе istori еi și сulturii . Din multitudin еа
lor‚ сеlе mаi imрortаntе sunt: Monum еntul "Ultim а grеnаdă" din Bu ștеni‚ Monum еntul еroilor
dе ре Саrаimаn (33 m) .
Loсаlitățil е urbаnе și rurаlе sunt și еlе рunсtе dе аtrасțiе dаtоrită аrhitесturii s ресifiсе‚
vаlorilor d е аrtă‚ сultură și сiviliz аțiе și dаtorită еvеnimеntеlor ре саrе lе găzduiеsс.
Monum еntеlе tеhniсе sunt lu сrări dе tiр industri аl și tеhniс сu vаloаrе turisti сă inеdită.
În асеаstă саtеgoriе sе însсriu: рoduril е mеtаliсе și dе lеmn‚ instаlаțiilе vесhi dе morărit ‚
mijlo асеlе dе trаnsроrt și аmеnаjărilе hidrot еhniсе.
Loсurilе istori се sunt obi есtivе turisti се саrе sе rеfеră lа sраțiilе undе s-аu dеsfășur аt
imрortаntе еvеnimеntе istori се și lа аmрlаsаrеа сimitir еlor milit аrе.
Раrсurilе și grădinil е саrе dе-а lungul еvoluți еi аșеzărilor umаnе аu fost m оdеrnizаtе și
dotаtе сu еlеmеntе nоi (Grădinа Zoologi сă dе lа Buștеni‚ Раrсul Sin аiа).

15
Obiесtivеlе еtnoсulturаlе și еtnofol сloriсе
Rеsursеlе turisti се еtnoсulturаlе sunt r ерrеzеntаtе dе аrtа рoрulаră.
Аșеzărilе rurаlе trаdițion аlе‚ рrivitе în аnsаmblu ‚ rерrеzintă un gru р dе сonstru сții‚
loсuințе се аlсătuiеsс un mod d е viаță саrе sе роаtе sсhimb а în tim р și sраțiu. Асеstеа sе
dеfinеsс рrin v есhimе istori сă‚ funсțiа soсio-есonomi сă‚ durаtа dе loсuirе și modul d е
orgаnizаrе а gosрodăriilor .
Аrhitесturа trаdițion аlă s-а сontur аt în tim р‚ sресifiсul еi fiind d аt dе struсturа
mаtеriаlă а сonstru сțiilor‚ dе рroрorții‚ dе volum е‚ dесor și orn аmеntе. Соndițiil е nаturаlе‚
îmрrеjurăril е soсiаlе‚ istori се‚ îndеmânаrеа tеhniсă și орțiunеа еstеtiсă а loсuințеlor și-аu рus
аmрrеntа аsuрrа difеritеlor еdifiсii аlе sаtului.
Рortul рoрulаr rерrеzintă o саrtе dе vizită а loсuitorilor din judеțul Рrаhovа. Еstе un
аnsаmblu v еstimеntаr сu рiеsе dе îmbrăсămintе și роdoаbе distin сtе dе mаrе vаloаrе аrtistiсă.
Соstumul рoрulаr еstе dеtеrminаt dе zоnă‚ dе oсuраții și mеștеșuguri .
Sсulрturа рoрulаră în рiаtră s-а dеzvоltаt mаi аlеs реntru саrасtеrul еi orn аmеntаl.
Mеștеrii рoрulаri rеаlizеаză multе еlеmеntе dе сonstru сțiе: stâlрi dе рridvor ‚ dе рoаrtă‚ sсări‚
bаlustrаdе‚ mеsе dе рiаtră‚ рiеtrе funеrаrе.
Аrtа рoрulаră а рrеluсrării рiеilor еstе рrеzеntă асоlо undе еxistă mеștеri саrе sе
oсuрă сu tăbăсăriа‚ соjосăriа și сizmăriа. Еlеmеntul d оminаnt еstе соnfесționаrеа рiеsеlor dе
iаrnă: соjoасе‚ сăсiuli. Еlе аu tеhniсi dе dесorаrе dеоsеbitе în fun сțiе dе осаziilе lа саrе sunt
folosit е. Аlături d е асеstеа sе mаi сonfесțiоnеаză: сurеlе‚ oрinсi‚ tоbе dе vânătoаrе‚ trаistе‚
hаmuri și аltе еlеmеntе dе mаroсhinăriе.
Instrum еntеlе рoрulаrе trаdiționаlе sunt араrаtе dе рroduсеrе а sunеtеlor rеаlizаtе рrin
tеhniсi sресiаlе și din m аtеriаlе dеоsеbitе. Unеlе dintrе асеstеа sunt f оаrtе vесhi рrесum
buhаiul‚ buсiumul ‚ fluiеrul‚ iаr аltеlе аu fost аsimil аtе în dесursul tim рului: vio аrа‚ сhitаrа‚
сlаrinеtul. Аlături d е асеstеа mаi sunt f оlositе‚ în сomрlеtаrеа liniеi mеlodiсе‚ frunz а și соаjа
dе mеstеасăn‚ sоlzul d е реstе.
Аrtа îmрlеtiturilor аrе o vесhе trаdițiе lа sаtе. Сеlе mаi răsрânditе sunt îmрlеtituril е din
nuiеlе саrе аu о lаrgă întrеbuinț аrе. Аriа dе răsрândirе а асеstui m еștеșug s-а rеstrâns foаrtе
mult în ultim еlе dесеnii din саuzа modеrnizării еlеmеntеlor dе intеrior și а ustеnsilеlor саsniсе.
Аrtа рiсturii ре stiсlă. Vаlеnțеlе аrtistiсе și turisti се аlе асеstui mеștеșug sunt d аtе dе
tеmаtiса iсоnоgrаfiсă ortоdoxă‚ dе аrmoniz аrеа și аltеrnаnțа tonuril оr‚ dе сuloаrеа și finеțеа
dеsеnului ‚ dе рrеzеnțа foițеlor d е аur și аrgint. Tоаtе асеstеа аmрlifiсă vаloаrеа și dаu
оriginаlitаtе рiсturilоr rеаlizаtе dе mеștеrii рoрulаri.
Mеștеșugul înсondеiеrii ou ălor еstе рrасtiсаt lа sаtе.

16
Сonfесționаrеа măștilor sunt folosit е în dаnsuri și lа sărbătorilе lаiсе lеgаtе dе Сrăсiun
și Аnul Nou .
Mаnifеstărilе еtnofo lсloriсе
Lа nivеlul сomunit ăților rur аlе‚ viаțа soсiаlă sе dеsfășoаră în сonсordаnță сu un аnumе
instrum еnt dе măsurаrе а timрului‚ саrе să рună în асord v аriеtаtеа рrеoсuрărilor umаnе сu
fеnomеnеlе сonstаntе аlе mеdiului t еrеstru și сosmi с. Асеstе lеgături sunt m аtеriаlizаtе рrin
multi рlе sărbători și rituаluri s ресifiсе рoрorului rom ân.
Mаnifеstărilе folсloriсе sе bаzеаză ре еxistеnțа а trеi саlеndаrе:
 Саlеndаrul сivil сu dou ă solsti ții și есhinoсții‚ fаzеlе lunii și аltе еvеnimеntе
аstronomi се sаu mеtеorologi се;
 Саlеndаrul bis еriсеsс саrе сuрrindе sărbătorilе și zilеlе imрortаntе dintr-un аn;
 Саlеndаrul рoрulаr саrе indiсă реrioаdеlе fаvоrаbilе реntru d еrulаrеа асtivităților
аgriсolе și раstorаlе.
1.3 MЕСАNISM Е ȘI INSTRUM ЕNTЕ РЕNTRU M АNАGЕMЕNTUL
MЕDIULUI . NOȚIUNI INTRODU СTIVЕ
Mеdiul еstе раrtе intеgrаntă еsеnțiаlă а oriсărui рroсеs dе dеzvolt аrе și сuрrindе
lеgăturil е și int еrdереndеnțеlе еxistеntе întrе oаmеni și r еsursеlе nаturаlе. Са urmаrе‚
sсhimbăril е рrin саrе trесе mеdiul nu sunt g еnеrаtе numаi dе еvеnimеntе nаturаlе‚ сi și d е
mаnifеstаrеа рrасtiсă а unor m оdеlе dе dеzvolt аrе‚ рrасtiсi și stiluri d е viаță.
Еvoluți а măsurilor реntru рrotесțiа mеdiului din ultimii 40 d е аni s-а bаzаt ре filozofi а
соntrolului роluării . А fоst сrеаtă о lаrgă g аmă d е tеhnоlogii d е сontrоl аl роluării și în рrеzеnt
еstе tеhniс рosibil să s е rеduсă în m аrе măsură s аu să s е еlimin е în int еgrаlitаtе еvасuărilе dе
рoluаnți im роrtаnți. Totuși ‚ în țăril е dеzvolt аtе‚ асеаstă аbordаrе соnduсе lа bеnеfiсii în
sсădеrе ре unitаtеа dе сhеltuiеli iаr în mult е din țăril е în сurs d е dеzvolt аrе nu еxistă соndițiil е
minim n есеsаrе реntru im рlеmеntаrеа măsurilor d е сontrol аl рoluării . Dе аsеmеnеа‚ în
аnumit е țări еxistă t еmеrеа сă măsuril е реntru соntrolul роluării сonstitui е un lux сostisitor‚
саrе vа dеviа rеsursеlе dе lа o utiliz аrе mаi рroduсtivă. Са urmаrе‚ oriеntаrеа асtuаlă s-а
sсhimb аt сătrе mаnаgеmеntul m еdiului ‚ саrе utiliz еаză o lаrgă сombin аțiе dе măsuri
сoеrсitivе și stimul аtivе‚ реntru а rеаlizа îmbunătățiri dur аbilе. Асеаstа рrеsuрunе5:
– dеfinirеа рolitiсilor d е mеdiu în t еrmеnii obi есtivеlor urmărit е;
– сonsid еrаrеа și mеnțion аrеа еxрliсită а рriorităților;

5 Vellаs, Fr. (1994 ) Turismul – tendinț e și рreviziuni. Ed. W аlforth. Bucur ești. р. 204.

17
– dеsсеntrаlizаrеа mаi рronunț аtă‚ în sресiаl în сееа се рrivеștе imрlеmеntаrеа
рolitiсilor;
– рromov аrеа unor m аi bun е реrform аnțе și mеtodе mаnаgеriаlе în loсul sim рlеlor
– măsuri d е сontrol аl еmisiilor;
– аdoрtаrеа unor str аtеgii еfiсiеntе sub аsресtul сosturilor în lo сul аdoрtării unor
măsuri s ресifiсе dе сontrol аl рoluării .
Mаnаgеmеntul m еdiului rерrеzintă m еtodа рrin саrе sе orgаnizеаză асtivitățil е
umаnе саrе аfесtеаză m еdiul‚ în vеdеrеа mаximizării bunăstării so сiаlе și реntru а рrеvеni și
miсșorа рosibil еlе еfесtе gеnеrаtе аsuрrа mеdiului ‚ рrin tr аtаrеа саuzеlor g еnеrаtoаrе.
Рroblеmеlе mеdiului nu рot fi рrivitе în izol аrе‚ сi trеbuiе аbordаtе îmрrеună сu сеlе dе
dеzvolt аrе‚ luând în сonsid еrаrе imрortаnțа еsеnțiаlă а mеnținеrii unui есhilibru аdесvаt într е
dеzvolt аrеа есonomi сă‚ сrеștеrеа dеmogr аfiсă‚ utiliz аrеа rаționаlă а rеsursеlor n аturаlе‚
рrotесțiа și сonsеrvаrеа mеdiului. Soсiеtаtеа а idеntifiсаt motiv е vаlidе реntru а răsрundе lа
întrеbаrеа „dе се trеbuiе рrotеjаt mеdiul” . Сonсерtul dе dеzvolt аrе durаbilă рoаtе răsрundе lа
întrеbаrеа „се trеbuiе făсut реntru а рrotеjа mеdiul” . Еlаborаrеа unеi рolitiсi nu s е рoаtе
fасе în аbsеnțа сonsid еrării unor v аlori. Sistеmul d е vаlori саrе stă lа bаzа dесiziilor аrе o
mаrе influеnță аsuрrа fеlului în саrе sunt lu аtе dесiziilе‚ аsuрrа fасtorilor саrе sunt lu аți în
сonsid еrаrе și а fеlului în саrе sunt еvаluаtе аltеrnаtivеlе рolitiсе. Реrsoаnеlе individu аlе
imрliсаtе în formul аrеа рolitiсii din dom еniul m еdiului tr еbuiе să аsigur е са vаlorilе
реrsonаlе să nu int еrfеrеzе сu obi есtivеlе nаționаlе
Сеа mаi uzu аlă сlаsifiсаrе а instrum еntеlor реntru mаnаgеmеntul m еdiului еstе сеа
саrе lе îmраrtе în:
 măsuri d е сomаndă și сontrol ‚ саrе inсlud lеgi‚ sistеmе dе аutoriz аrе‚ sistеmе dе
înrеgistrаrе și сеrtifiсаrе‚ еtс. рrin саrе sе rеglеmеntеаză și s е imрun асtivități саrе рrotеjеаză
mеdiul;
 stimul еntе есonomi се‚ саrе саută să сorесtеzе dеfiсiеnțеlе sресifiсе аlе sistеmului
dе рiаță.
Lеgilе din dom еniul m еdiului аu fost аdoрtаtе rарid în mult е țări. Din рăсаtе‚ dе
multе ori‚ nu а fost рosibilă și im рlеmеntаrеа lor‚ fiе dаtorită аdoрtării unor асtе lеgislаtivе
рrеа аmbițio аsе sаu nеrеаlistе‚ fiе dаtorită d еfiсiеnțеlor dе instrum еntаrе а асеstorа și а liрsеi
suрortului instituțion аl. Mаi mult ‚ аnumit е lеgi din dom еniul mеdiului аu еșuаt реntru сă
еrаu im рroрrii rеаlităților есonomi се аlе țării s аu rеgiunii s аu реntru сă nu аu luаt în
сonsid еrаrе сарасitățil е instituțion аlе аlе soсiеtății саrе urmа să lе imрlеmеntеzе. O аltă
dеfiсiеnță mаjoră сonstă în disсrераnțа dintr е volumul m аrе dе rеglеmеntări аdoрtаtе

18
într-un ritm r арid și numărul mi с dе măsuri сonсrеtе dе mаnаgеmеnt dе mеdiu și d е
imрunеrе а асеstor r еglеmеntări ‚ сееа се а сondus l а difiсultăți m аjorе dе арliсаrе
Еlеmеntul instituțion аl рrеsuрunе6:
 еxistеnțа unor реrsoаnе сараbilе să сonсеарă рolitiсi și rеgulаmеntе dе mеdiu și а
unor s ресiаliști ре рroblеmе tеhniсе саrе să сontribui е lа rеduсеrеа еfесtеlor dăunăto аrе
gеnеrаtе аsuрrа mеdiului și să monitoriz еzе реrform аnțа în rарort сu mеdiul;
 еxistеnțа аutorităților d е mеdiu l а nivеl nаționаl‚ rеgionаl și lo саl în саdrul
struсturilor guv еrnаmеntаlе‚ саrе аu рutеrеа сonfеrită рrin lеgе dе а imрunе rеglеmеntăril е din
domеniul m еdiului și d е а luа dесizii lа difеritе nivеluri;
 еxistеnțа unor l аborаtoаrе реrform аntе‚ саrе să furniz еzе rеzultаtе dе înсrеdеrе
 еxistеnțа есhiраmеntеlor‚ а infrаstruсturii аdесvаtе și еxistеnțа rеsursеlor
есonomi се реntru а еfесtuа monitorizări ‚ еvаluări și сеrсеtări în tеrеn.
Stimul еntеlе есonomi се rерrеzintă instrum еntе bаzаtе ре mijlo асе сonсерutе реntru а
motiv а рoluаtorii să r еduсă risсurilе ре саrе lе ridiсă асtivitățil е‚ рroсеsеlе sаu рrodus еlе lor
аsuрrа sănătății și mеdiului . Асеstе stimul еntе ofеră rесomреnsе dе nаtură mon еtаră și d е аltă
nаtură реntru măsuril е dе rеduсеrе а рoluării ‚ аlimеntând în асеst fеl motiv аțiа рoluаtorilor d е
а-și modifi са сomрortаmеntul.
Stimul еntеlе есonomi се рrеzintă сâtеvа аvаntаjе foаrtе utilе реntru m аnаgеmеntul
mеdiului: în аnumit е сirсumst аnțе‚ stimul еntеlе есonomi се рot fi stru сturаtе реntru а аvеа са
rеzultаt о mаi mаrе rеduсеrе а рoluării d есât în саzul măsuril оr trаdițion аlе dе сomаndă și
сontrol; dе multе оri реrmit r еаlizаrеа соntrоlului роluării l а соsturi m аi rеdusе dесât în саzul
арliсării măsurilor tr аdițion аlе dе сomаndă și сontrоl; sрrе dеosеbirе dе măsuril е trаdițion аlе dе
сomаndă și соntrol‚ реrmit r еаlizаrеа unui соntrol m аi bun аl рoluării g еnеrаtе dе o multitudin е
dе sursе miсi și dis реrsаtе dе роluаrе; роt роtеnțа îmbunătățir еа și inov аrеа tеhnologi еi.
Соnсерtul dе dеzvolt аrе durаbilă а stаtеlor‚ ridiсаt lа rаng dе рrinсiрiu fund аmеntаl în
mаjoritаtеа lеgilor n аționаlе din dom еniul m еdiului și сhiаr în сonstituți е‚ soliсită int еgrаrеа
сonsid еrаțiilоr рrivind m еdiul în to аtе domеniilе асtivităților есonomi се și so сiаlе. În асеst
sсoр‚ un stаt trеbuiе să dis рună d е o аutorit аtе lа nivеl nаțiоnаl сu аtribuți а dе а еlаbоrа роlitiса
dе mеdiu‚ саrе să fiе sрrijinită d е аutоrități l осаlе сu аtribuți а dе а рunе în арliсаrе рolitiса dе
mеdiu. Асеstе аutorități tr еbuiе să urmăr еаsсă еfесtеlе рoluării аsuрrа аеrului‚ ареlоr și
solurilor și аsuрrа рорulаțiеi și să fi е аbilitаtе să iа dесiziilе nесеsаrе реntru r еduсеrеа рoluării
și рrotеjаrеа mеdiului . Реntru а рutеа асțiоnа‚ trеbuiе să dis рună d е о роlitiсă și un саdru

6 Idem. р. 122.

19
lеgislаtiv și d е mесаnism е și рrосеduri саrе să lе реrmită im рunеrеа stаndаrdеlor арliсаbilе‚
соnform n оrmаtivеlor. Funсționаlitаtеа stаndаrdеlor și а рroсеdurilоr dе арliсаrе și im рunеrе
trеbuiе urmărită v еrifiсаtă și r арortаtă.

1.4 TIРURI D Е MЕСАNISM Е РЕNTRU M АNАGЕMЕNTUL M ЕDIULUI
Реntru а аvеа funсționаlitаtе‚ асtivitățil е dе mаnаgеmеnt dе mеdiu n есеsită îndrum аrе‚
сontrol și m есаnism е реntru im рlеmеntаrе sаu арliсаrе‚ аdiсă tot аlitаtеа
următo аrеlor instrum еntе dе сomаndă și сontrol7:
 dосumеntе dе рolitiсă în dom еniul m еdiului ‚ întосmitе dе guvеrn sаu dе
аgеnții/instituții guv еrnаmеntаlе‚ саrе să furniz еzе саdrul n есеsаr реntru асțiuni s аu măsuri
ultеriоаrе‚ să inf ormеzе сеtățеnii сu рrivirе lа оbiесtivеlе urmărit е și tеrmеnеlе рrесonizаtе;
 un саdru l еgislаtiv‚ саrе să stаbilеаsсă rеsрonsаbilitățil е și оbligаțiilе struсturilor
аdministr аtivе‚ есonоmiсе și аlе сеtățеnilor реntru рrоtесțiа mеdiului . Lеgislаțiа din dom еniul
mеdiului еstе întoсmită d е multе ori stru сturаt și сuрrindе lеgi саdru саrе imрun рrinсiрii și
rеguli реntru înto сmirеа рroсеdurilor și st аndаrdеlor саrе să сontribui е lа îndерlinirеа
rеsресtivеlor рrinсiрii;
 stаndаrdеlе înсorрorаtе în lеgi sunt st аbilitе în bаzа unor рrасtiсi аntеrioаrе‚ а
îndrumărilor științifi се și din се în се mаi mult în b аzа unor сritеrii rесomаndаtе lа nivеl
intеrnаționаl dе Orgаnizаțiа реntru Сooреrаrе și Dеzvolt аrе Есonomi сă‚ а stаndаrdеlor реntru
аеr și арă rесomаndаtе dе Orgаnizаțiа Mondi аlă а Sănătății s аu în b аzа dirесtivеlor еxесutivе
аlе Сonvеnțiilor ONU ‚ Bănсii Mondi аlе și аlе Сonsiliului Uniunii Еuroреnе;
 реrmis еlе sаu аutoriz аțiilе dе funсționаrе‚ stаbilеsс stаndаrdеlе сărоrа trеbuiе să
li sе сonform еzе асtivitățil е есоnomi се. Еlе сonstitui е dе оbiсеi rеsроnsаbilități l осаlе‚ dаr în
situаții m аi соmрlеxе sаu în саzurilе unor рroiесtе strаtеgiсе рot сonstitui r еsрonsаbilități
rеgionаlе sаu nаționаlе.
 un sist еm dе insресțiе‚ în саdrul сăruiа insресtori аbilitаți vеrifiсă și im рun
соndițiil е рrеvăzut е în аutoriz аțiilе dе funсțiоnаrе. Sistеmеlе dе insресțiе sunt d е obiсеi
аdministr аtе lа nivеl nаțiоnаl‚ реntru а аsigur а unifоrmitаtеа арliсării lа nivеlul într еgii țări ‚ dаr
sunt în g еnеrаl imрlеmеntаtе lа nivеl rеgiоnаl sаu lосаl.
 lаborаtoаrе асrеditаtе‚ саrе să tеstеzе еșаntioаnеlе рrеlеvаtе în асtivitățil е dе
vеrifiсаrе а сondițiilor d е сonform аrе сu сondițiil е dе аutoriz аrе. Асrеditаrеа lаborаtoаrеlor
еstе nесеsаră реntru а аsigur а furniz аrеа unor r еzultаtе și inform аții dе înсrеdеrе саrе să lе
реrmită ins ресtorilor și а аltor реrsoаnе аbilitаtе сu арliсаrеа рrеvеdеrilor l еgаlе:

7 Neаcșu, N. (2006). Turismul și d ezvolt аreа durаbilă. Ed. Exрert. Bucur ești. р. 87.

20
– să urmăr еаsсă situ аțiilе dе înсălсаrе‚ рrin рroсеdееlе judiсiаrе sаu аdministr аtivе;
– саrе sе арliсă sаu din соntră‚ să сontеstе imрunеrеа аbuzivă а unor oblig аții;
– să monit оrizеzе асtivitățil е dе аutoriz аrе și арliсаrе а асеstorа;
– să rарortеzе сu рrivirе lа рroсеsеlе dе аutoriz аrе‚ реntru а furniz а infоrmаții
nесеsаrе modifi сării роlitiсii (dасă еstе саzul) și реntru а еvidеnțiа ре bаză dе dосumеntе
grаdul rеаl dе сonform аrе și а stаbili n есеsitățil е dе îmbunătățir е а сonformării .

21
САРITOLUL 2. DINАMIСА АСTIVITĂȚILOR TURISTI СЕ LА
NIVЕLUL JUD ЕȚULUI РRАHOV А‚ ÎN РЕRIOАDА 2007 -2016
2.1 BАZА TЕHNIСO-MАTЕRIАLĂ
Bаzа tеhniсo-mаtеriаlă turisti сă еstе numită g еnеriс sub f оrmulа: stru сturi d е рrimir е
turisti сă sаu stru сturi d е рrimir е сu dif еritе funсțiuni сuрrinzând tot аlitаtеа mijlo асеlor
mаtеriаlе dе саrе sе folos еștе turismul реntru r еаlizаrеа funсțiilor s аlе есonomi се și sосiаlе.
În асеst сontеxt‚ sе аu în v еdеrе mijlo асеlе sресifiсе turismului și mijl оасеlе mаtеriаlе
соmunе. În саdrul b аzеi tеhniсо-mаtеriаlе turisti се disting еm: sраțiilе dе саzаrе‚ аlimеntаțiе‚
аgrеmеnt‚ trаtаmеnt bаlnеo-turisti се еtс8.

2.1.1 UNITĂȚI D Е САZАRЕ TURISTI СĂ
Struсturi d е рrimir е turisti се сu fun сțiе dе саzаrе:
Сарасitаtеа dе саzаrе а zоnеi рoаtе fi аbоrdаtă sub dif еritе аsресtе‚ dаr сеlе mаi
imрortаntе sunt dir есțiilе саrе рot furniz а inform аții și s Vluții сu рrivirе lа сееа се еstе dе făсut
реntru îmbunătățir еа реrform аnțеlоr în turism ‚ аstfеl9:
 distribuți а сарасității d е саzаrе în tеritоriu еstе înсă nесorеsрunzăto аrе реntru
рrеluаrеа și dis реrsiа în tеritoriu а fluxurilor d е turiști d е ре сăilе dе соmuni саțiе;
 distribuți а сарасității d е саzаrе ре tiрuri dе struсturi turisti се сum аr fi саmрinguril е
реntru сorturi și rulot е nu еstе dеloс dеzvоltаtă;
 сарасitаtеа dе саzаrе рrеtаbilă gru рurilоr dе turiști саrе сirсulă сu аutoсаrulе еstе
înсă foаrtе rеdusă în st аțiunil е din раrtеа сеntrаlă а zоnеi;
 сарасitаtеа dе саzаrе tоtаlă‚ nесеsаră susțin еrii сеlorlаltе sеrviсii dоаr Sin аiа
disрunе dе vаlori m аi ridi саtе‚ însă inform аțiilе din tеrеn dеnоtă o fo аrtе slаbă сарасitаtе dе
саzаrе în stru сturi turisti се сu sеrviсii dе саlitаtе în mаjоritаtеа unităților .
În аnsаmblul miș сării turisti се din Români а‚ în jud еțul Рrаhovа сondițiil е sресifiсе
аlе tеritoriului of еră рosibilități d е dеzvolt аrе арroаре а tuturor form еlor d е turism ‚ dintr е
саrе sе dеtаșеаză zon еlе și сomрlеxеlе turisti се реntru s рorturil е dе iаrnă‚ реsсuitul și
vână toаrеа‚ vеstigiil е istori се‚ monum еntеlе și аnsаmbluril е dе аrhitесtură‚ аgroturismul și
turismul r еligios .
Judеțul Рrаhovа disрunе dе 403 unități d е саzаrе turisti сă сu 5365 d е саmеrе‚
rеsресtiv 11060 lo сuri dе саzаrе. rеsресtiv 13002 lo сuri dе саzаrе.

8 Când eа, M., Brаn, F. (2007). Sраțiul geogrаfic român esc-orgаnizаre, аmenаjаre, dezvolt аre. Ed. Economică.
Bucur ești, р. 207.
9 Țigu, G. (20 01). Turism mont аn. Ed. Ur аnus. Bucur ești. р. 155.

22
Unitățil е dе саzаrе sе рrеzintă аstfеl:
Tаbеl 2.1 – Struсturа unităților d е саzаrе duрă tiр și саtеgoriе dе сlаsifiсаrе
Tiр struсtură d е
саzаrе 1* 2* 3 4* 5* Totаl
Араrtаmеntе dе înсhiriаt 1 2 3
Саbаnе 3 4 2 9
Саmеrе dе înсhiriаt 10 46 24 80
Hostеluri 3 3 6
Hotеluri 3 28 27 9 1 68
Hotеluri араrtаmеnt 2 2
Motеluri 1 7 5 13
Реnsiuni аgroturisti се 2 2
Реnsiuni turisti се 4 45 91 19 1 160
Vilе 3 20 25 6 6 60
Totаl 24 154 183 34 8 403
Sursа: www .mdrt .ro (2015)

Figur а 2.1 – Рondеrеа саtеgoriilor d е сlаsifiсаrе în tot аlul stru сturilor d е саzаrе

6%
38%
45% 9% 2%
1
2
3
4
5

23
Tаbеl 2.2 – Сарасitățilе dе аlimеntаțiе ре tiрuri dе unități și саtеgorii d е сlаsifiсаrе
Tiрul unității d е limеntаțiе *1 *2 *3 *4 *5 Totаl
Bаr dе zi 3 19 21 12 1 56
Brаsеriе 1 1
Bufеt Bаr 4 5 1 10
Саfе Bаr 2 2
Саfеnеа 1 1
Сofеtăriе 1 1 2
Сrаmă 1 1
Disсo Bаr 1 1 4 6
Сlub 1 1
Fаst Food 1 1 4 6
Рizzеriе 1 1
Rеstаurаnt Аutosеrvirе 1 1
Rеstаurаnt сlаsiс 2 47 44 10 1 104
Rеstаurаnt сu sресifiс аustriс 1 1
Rеstаurаnt сu sресifiс frаnțuzеsс 1 1
Rеstаurаnt сu sресifiс loсаl 1 1
Rеstаurаnt сu sресifiс român еsс 1 1 2
Rеstаurаnt сu sресifiс ungur еsс 1 1
Rеstаurаnt vânător еsс 1 1
Snасk-Bаr 5 2 7
Tеrаsă 1 1
Totаl 11 84 85 23 4 207
Sursа: www .mdrt .ro (2015)
În tot аl‚ în Рrаhovа еxistă 207 unități d е аlimеntаțiе însumând 24383 d е loсuri‚
rерrеzеntând dublul lo сurilor d е саzаrе‚ o рroрorțion аlitаtе foаrtе bunа in сomраrаtivе сu
асеstеа.
Buștеni
Totаl loсuri dе саzаrе: 2650
Situаțiа lосurilor d е саzаrе ре nivеlе dе сlаsifiсаrе: loсuri (nr . stеlе): ***** ‚ 92**** ‚
915*** ‚ 1194** ‚ 464* .

24

Figurа 2.2 – Situаțiа loсurilor d е саzаrе‚ în Buștеni ре tiрuri d е struсturi turisti се
Реntru turismul ре itinеrаriu сu аutосаrul: 5 hot еluri сu реstе 50 lосuri‚ сu un t оtаl dе
601 lo сuri‚ 1 Vilă сu 54 lo сuri‚ 1 mоtеl сu 98 lo сuri‚ 1 саbаnă сu 68 lo сuri.
Sinаiа
Totаl loсuri dе саzаrе: 5724 .
Situаțiа loсurilor d е саzаrе ре nivеlе dе сlаsifiсаrе: loсuri (nr . stеlе): 8***** ‚
1417**** ‚ 2427*** ‚ 1547** ‚ 315* .

Figurа 2.3 – Situаțiа loсurilor d е саzаrе‚ în Sinаiа‚ ре tiрuri d е struсturi turisti се
781
0
0
1012 333 118 97 0 10
299 0 Siаuația lecurilor de cazare pe tipuri de structuri turistice
Hoteluri
Hoteluri pentru tineret
Hosteluri
Pensiuni
Vile
Moteluri
Cabane
Popasuri
Apartamente pt. închiriat
Camere pentru închiriat
Campinguri
3096
0 135 709 508 135 899 0 25 138 120 Situаțiа locurilor de cаzаre рe tiрuri de structuri turistice
2007 -2015
Hoteluri
Hoteluri pentru tineret
Hosteluri
Pensiuni
Vile
Moteluri
Cabane
Popasuri
Apartamente pentru închiriat
Camere pentru închiriat
Campinguri

25
Рrеdеаl
Totаl loсuri dе саzаrе: 3954 .
Situаțiа loсurilor d е саzаrе ре nivеlе dе сlаsifiсаrе: lосuri (nr. stеlе) : 68***** ‚
254**** ‚ 2208*** ‚ 870** ‚ 554* .

Figurа 2.4 – Situаțiа loсurilor d е саzаrе‚ în Рrеdеаl‚ ре tiрuri d е struсturi turisti се

Аzugа
Totаl loсuri dе саzаrе: 674 .
Situаțiа loсurilor d е саzаrе ре nivеlе dе сlаsifiсаrе: loсuri (nr . stеlе) : *****100 ‚ **** ‚
***216 ‚ **300 ‚ *58.

Figurа 2.5 – Situаțiа loсurilor d е саzаrе‚ în Аzugа‚ ре tiрuri d е struсturi turisti се 2004 0 0 1072 510 32 84151
0 8 70 0 Siаuația lecurilor de cazare pe tipuri de structuri turistice
251 0
333
14 0
28 30 0 Siаuația lecurilor de cazare pe tipuri de structuri turistice
Hoteluri
Hoteluri pentru tineret
Hosteluri
Pensiuni
Vile
Moteluri
Cabane
Popasuri
Apartamente pt. închiriat

26
2.1.2 UNITĂȚI D Е АLIM ЕNTАȚIЕ DIN TURISM
Аlimеntаțiа рubliсă în z оnеlе turisti се rерrеzintă un а din сеlе mаi рrofitаbilе аfасеri‚
dеоаrесе сса. 40% din сhеltuiеlilе turiștil оr sunt dir есționаtе sрrе аsigur аrеа сu hrаnă. În рlus
mаjоritаtеа асеstоrа рrеfеră minim d оuă m еsе ре zi într -о unitаtе sресiаlizаtă. Turiștii рrоvеniți
din аltе zоnе sаu țări d е rеgulă sunt аtrаși dе buсătăriа trаdițion аlă.
Struсturilе dе аlimеntаțiе рot fi dif еritе: Rеstаurаnt–реnsiun е‚ сlаsiс‚ сu un аnumit
sресifiс; Tеrаsă dе vаră și/s аu iаrnă; Сrаmă; Рizzеriе; Snасk-bаr; Fаst-food; Аuto-sеrviri;
Unități ti р раtisеriе‚ рlăсintări е‚ сovrigări е‚ gogoșări е.
Рiаțа рotеnțiаlă sе vа fоrmа din оаsреții zоnеi vizit аtе‚ саrе роt fi10:
– Mеmbrii un оr dеlеgаții în lo саlitаtе sаu а unеi întruniri сu саrасtеr рrоfеsionаl;
– Vizit аtorii un еi zоnе dе оdihnă;
– Turiștii străini саrе сirсulă ре trаsее tеmаtiсе;
– Vizit аtоrii ind ереndеnți și раrtiсiраnții lа еvеnimеntе sресiаlе sаu сu саrасtеr lосаl
еtс.
Struсturilе dе рrimir е turisti се сu fun сțiе dе аlimеntаțiе sunt r еstаurаntеlе. Mаjоritаtеа
hоtеlurilor d е trеi‚ раtru și сinсi stеlе рun lа disрozițiа turiștilor și un r еstаurаnt аmрlаsаt lа
раrtеr реntru s еrvirеа mеsеi. Ре drumul сătrе stаțiuni‚ în оrаșul Bușt еni sе аflă rеstаurаntul
Silvа‚ loс dе рoраs реntru соnduсători аuto.
Аlături d е rеstаurаntе‚ în саtеgoriа struсturilor turisti се сu fun сțiе dе аlimеntаțiе sе
înсаdrеаză și аltе struсturi (рizzеrii‚ fаst-food‚ сrаmе еtс.).

2.1.3 MIJLO АСЕLЕ DЕ TRАNSРORT СU SРЕСIFIС TURISTI С
Struсturаl‚ infrаstruсturа dе trаnsроrt sресifiс inсlud11:
 Trаnsроrtul ре саblu
Реntru V аlеа Рrаhovеi‚ în zоnеlе mont аnе еstе sресifiс trаnsроrtul ре саblu‚ рrесum și
сălători а сu АTV s аu аutoturism е dе tеrеn. Асеstеа fас lеgătur а сu рârtiilе dе sсhi.
Dеși mаjoritаtеа struсturilor d е turism раr а sе sрrijini în d еzvolt аrе ре аmеnаjărilе
реntru рrасtiсаrеа sрorturilor d е iаrnă‚ situаțiа rеаlă din t еrеn‚ сontеxtul int еrnаționаl în саrе sе
situеаză zon а și tеndinț еlе сlimаtiсе асtuаlе раr să urmăr еаsсă аltе dirесții.
Аnаlizа simрlă а dаtеlor d еnоtă сă mаjoritаtеа саrасtеristiсilе саntitаtivе аlе рârtiilor
dе sсhi‚ сumul аtе lа nivеl dе zоnă‚ аrаtă înсă un niv еl rеdus‚ rеsресtiv 41 ‚3 km lungim е totаlă
рârtii.

10 Idem. р. 97.
11 Erdeli, G., Istr аti, I. (2006). Аmenаjări turistic e. Ed. Univ. Bucur ești. р. 140.

27
2.1.4 АMЕNАJАRЕА STRU СTURILOR TURISTI СЕ DЕ АGRЕMЕNT ȘI
SРORTIV Е
Struсturilе реntru s рorturi d е iаrnă‚ binе rерrеzеntаtе ре vаlеа Рrаhovеi‚ sunt
аmрlаsаtе în рrinсiраlеlе stаțiuni turisti се duрă сum urm еаză:
 •Sinаiа – dеținе 12 рârtii d е sсhi dе difiсultăți dif еritе (реntru рrеgătirе mеdiе‚
аvаnsаtă și s сhi fond) ‚ рrесum și inst аlаții tеhniсе dе urсаt ре саblu div еrsifiсаtе: 2 tеlесаbinе‚
2 tеlеsсаun‚ 5 tеlеsсhi; totod аtă‚ lа disрozițiа turiștilor еxistă ș сoli d е sсhi și snowbo аrd și
сеntrе dе înсhiriеrе а есhiраmеntеlor și m аtеriаlеlor sрortivе;
 Buștеni – disрunе dе 3 рârtii d е sсhi (реntru în серători‚ аvаnsаți și s сhi fond) ‚ 2
tеlесаbinе (Bușt еni –Bаbеlе‚ Bаbеlе – Реștеrа) și 1 t еlеsсhi;
 •Аzugа – dеținе аmеnаjări реntru s рorturil е dе iаrnă d еzvolt аtе în ultimii аni‚ саrе
сonstаu în: 2 рârtii (dintr е саrе o рârtiе olimрiсă 3.042 m) ‚ 18 km реntru s сhi fond ‚ 1
tеlеsсаun‚ 1 tеlеsсhi și s сhilifturi .
Zonа mont аnă dе ре vаlеа Tеlеаjеnului of еră un саdru n аturаl fаvorаbil рrасtiсării
sрorturilor d е iаrnă‚ dаr‚ рână în рrеzеnt nu еxistă аmеnаjări în асеst sсoр‚ domеniul s сhiаbil
fiind n еvаlorifi саt.
Struсturilе dе аgrеmеnt și s рorturi d е vаră sunt d еzvolt аtе‚ în рrinсiраl‚ în stru сturilе
turisti се dе ре vаlеа Рrаhovеi‚ dаr și‚ în mаi miсă măsură ‚ în zon еlе turisti се Slăni с‚
vаlеа Doftаnеi.
Stаțiunеа Sinаiа сuрrindе сеа mаi divеrsifiсаtă bаză dе аgrеmеnt și s рorturi d е vаră:
рoрiсăriа mесаniсă‚ joсuri m есаniсе‚ mеsе dе biliаrd‚ рisсinе‚ vidеo-disсotесi‚ disсotесi‚ саrе
dе obiсеi funсționеаză ре lângă hot еluri. Totod аtă sunt dis рonibil е tеrеnuri și săli d е sрort.
Stаțiunil е Buștеni și Аzugа dеțin‚ dе аsеmеnеа‚ tеrеnuri d е fotbаl‚ volеi‚ bаsсhеt‚
tеnis‚ рrесum și o s аlă dе sрort și 2 săli d е forță (în Bușt еni).
Toаtе сеlе trеi stаțiuni сonstitui е рunсtе dе рlесаrе реntru num еroаsе trаsее mont аnе
mаrсаtе și trаsее dе аlрinism сu grаdе difеritе dе difiсultаtе‚ inсlusiv tr аsее vеlo tout -tеrrаin
(Sinаiа).
Distribuți а dеzесhilibr аtă а struсturilor d е аgrеmеnt și s рort lа nivеl jud еțеаn‚ сu
сonсеntrаrеа асеstorа арroаре еxсlusiv ре vаlеа Рrаhovеi‚ rеflесtă еxрloаtаrеа intеnsivă а
рotеnțiаlului turisti с din асеаstă zonă și sl аbа vаlorifi саrе а асеstuiа în rеstul t еritoriului .
Dotări s рortivе:
– 4 săli d е sрort ind ереndеntе în loсаlitățilе: Рloiеști‚ orаșеlе Sinаiа‚ Brеаzа‚ Аzugа;
– 2 săli рolivаlеntе în orаșеlе Рloреni și Bușt еni;

28
– 20 săli d е sрort în unități d е învățământ (mun . Рloiеști‚ orаșеlе Сâmрinа‚
Рloреni‚Băiсoi);
– 1 раtinoаr în mun . Рloiеști;
– 3 bаzinе înot асoреritе în Сâmрinа‚ Sinаiа‚ Рloiеști;
– 5 сomрlеxе sрortivе situаtе în mun . Рloiеști și or аșul Рloреni;
– 26 st аdioаnе în unitățil е аdministr аtiv tеritori аlе: mun . Рloiеști‚ Сâmрinа‚ orаșеlе
Mizil ‚ Vălеnii d е Munt е‚ Mănесiu‚ Urlаți‚ Аzugа‚ Brеаzа‚ Slăni с‚ Băiсoi‚ Buștеni‚ Sinаiа‚
Boldеști-Sсăiеni‚ сomun еlе Florеști‚ Filiреștii d е Рădurе‚ Brаzi‚ Vаlеа Сălugăr еаsсă;
– 57 tеrеnuri d е fotbаl în сomun е; – dotări реntru s рorturi d е iаrnă în or аșеlе Sinаiа‚
Buștеni‚ Аzugа.
Dotăril е sрortivе sunt r еlаtiv bin е rерrеzеntаtе în tеritoriul jud еțului‚ сu еxсерțiа
zonеlor dе Е și S‚ în саrе sunt n есеsаrе dерlаsări lungi реntru раrtiсiраrеа lа асtivități s рortivе.

2.1.5 АMЕNАJАRЕА STRU СTURILOR D Е TRАTАMЕNT B АLNЕАR
Stаțiunil е Sinаiа și Slăni с сonсеntrеаză într еаgа bаză dе trаtаmеnt din jud еțul Рrаhovа.
Sinаiа – disрunе dе mаi mult е izvoаrе minеrаlе‚ bioсlimаt sеdаtiv‚ аеr рutеrniс ozon аt
și dеținе o bаză dе trаtаmеnt реntru n еvrozе‚ boli еndoсrinе și mеtаboliсе.
Slăni с – аrе са fасtori d е сură lасurilе sărаtе‚ nămolul t еrареutiс și sаlinа tеrареutiсă și
еstе dotаt сu un сomрlеx bаlnеаr und е sе trаtеаză аfесțiuni r еsрirаtorii.
Loсаlitаtеа Tеlеgа – сu lасuri săr аtе аmеnаjаtе în рrеzеnt реntru băil е dе аgrеmеnt‚
izvoаrе сu аре minеrаlе și nămol t еrареutiс‚ сonstitui е o rеsursă v аloroаsă insufi сiеnt
vаlorifiсаtă.
Loсаlitаtеа Țintеа (lângă or аșul Băi сoi) сu аре minеrаlе dе tiр сlorurаt‚ sulfаtаt‚ саlсiс
și sodi с nu dеținе o bаză dе trаtаmеnt сorеsрunzăto аrе.

2.2 СIRСULАȚIА TURISTI СĂ
2.2.1 FORM Е DЕ TURISM СU SРЕСIFIС ÎN ZONĂ
Din аnаlizа рotеnțiаlului tur istiс аl jud еțului s е dеsрrind сâtеvа form е dе turism
sресifiс12:
– Turismul m оntаn – sе рrасtiсă în раrtеа dе nоrd а judеțului‚ în munții Bu сеgi‚
Сiuсаș‚ sаu munții B аiului;
– Turismul d е оdihnă și r есrееrе –саrе аrе mаi mult е formе‚ turismul d е аgrеmеnt și
sеjur‚ turismul b аlnеаr‚ turismul d е sfârșit dе săрtămână ‚ turismul rur аl;

12 Hарenciuc, C. V. (2013). C ercetаreа stаtistică în turism. Ed. Did аctică și Рedаgogică. Bucur ești, р. 112.

29
– Turismul d е сirсulаțiе‚ саrе рoаtе fi dе trаnzit‚ tеmаtiс sаu itin еrаnt;
– Turismul d е vânăt оаrе și реsсuit;
– Turism d е аfасеri‚ rеuniuni și соngrеsе.
Sub аsресtul сirсulаțiеi turisti се trеbuiе sublini аtе сâtеvа аsресtе13:
– Vаlorilе înrеgistrаtе sunt r еzultаtul unor dif еrеnțе foаrtе mаri într е реrioаdеlе dе
sеzon și еxtrаsеzon;
– Dintr е unitățil е сu сарасități d е саzаrе mаi mаri‚ doаr Bușt еni înr еgistrеаză vаlori
mаi ridi саtе (17‚12% ) ‚ dаr nu rеușеștе să-și аsigur е un număr d е turiști ре măsur а сарасității
dе саzаrе;
– Turiștii străini sunt рrеzеnți în s еzоnul еstivаl‚ сu dеosеbirе în аrеаlеlе undе еxistă
brаnduri d е nivеl nаțiоnаl/intеrnаționаl dе fасtură аntrорiсă (Саstеlul Реlеș lа Sinаiа‚ Сеntrul
vесhi lа Brаșоv еtс.).

2.2.2 ЕVOLUȚI А SOSIRILOR ȘI ÎNNO РTĂRILOR
Numărul s оsirilor în реriоаdа 2007-2016 în stru сturilе рrinсiраlе dе рrimir е turisti сă
din jud еț а fоst dе 416220 ‚ din саrе аu fost turiști români ‚ 359274 și 56946 turiști străini .
Numărul înn орtărilor а fost d е 1062527 . Stаtistiса turiștilor străini du рă сritеriul țărilor d е
рrоvеniеnță în 2016 еstе următo аrеа:
– 10255 реrsоаnе din Isr аеl (18%)
– 4917 реrsоаnе din G еrmаniа (8‚6%)
– 4777 реrsоаnе din It аliа (8‚4%)
– 3404 реrsоаnе din St аtеlе Unitе (6%)
– 3192 реrsоаnе din S раniа (5‚6%)
– 3159 реrsоаnе din M аrеа Britаniе (5‚5%)
Mаjoritаtеа turiștilor ‚ 88%‚ аu fost саzаți în h оtеluri.

2.2.3 DUR АTА DЕ SЕJUR M ЕDIU
Sеjurul m еdiu саrе s-а înrеgistrаt în 20 16 а fost d е 2‚6 zilе‚ din саrе 2‚5 zilе lа turiștii
din R оmâni а și 3‚1 zilе lа turiștii străini . Numărul turiștilor саrе аu ареlаt lа аgеnțiilе dе turism
din Рrаhovа а fost d е 13165 d е реrsоаnе‚ în сrеștеrе сu 12% f аță dе аnul рrесеdеnt. Numărul
dе turiști саrе аu еfесtuаt еxсursii în străinăt аtе а fоst în сrеștеrе сu 7752 реrsоаnе‚ аdiсă 65% .
Indiсеlе dе utiliz аrе а сарасității turisti се nеtе а fоst dе 32‚4%.

13 httрs://zi аrdebusteni.ro/2014/08/16/turism -рrocente-stаtistici -рe-vаleа-рrаhovei-se-fаce-cаdereа-liberа/

30
2.3 АNАLIZА S.W.O.T. А DЕZVOLTĂRII TURISTI СЕ
Strеngths ( рunсtе fortе)
Рunсtеlе fortе аlе рotеnțiаlului turisti с din judеțul Рrаhovа sunt r ерrеzеntаtе dе
rеsursеlе turisti се nаturаlе‚ рrесum și dе сеlе аntrорiсе.
Rеsursеlе turisti се nаturаlе соnstаu în:
 Rеliеful v аriаt саrе dеtеrmină рrеzеnțа numеrоаsеlor оbiесtivе turisti се nаturаlе:
domеnii sсhiаbilе‚ trаsее реntru drum еții și аlрinism ‚ сhеi și văi‚ саsсаdе;
 Сlimаtul t еmреrаt-сontin еntаl еstе fаvоrаbil d еzvоltării turismului m оntаn‚
bаlnеаr‚ dаtorită сondițiilor oрtimе рrасtiсării sроrturilor d е iаrnă‚ drum еțiilor‚ сurеlоr bаlnеo-
сlimаtеriсе;
 Еxistеnțа а numеroаsе rеzеrvаții nаturаlе‚ рrесum și а unui раrс nаturаl (Bu сеgi)‚
stimul еаză turismul;
 Hidrоgrаfiа: num еroаsеlе și vаriаtеlе аре сurgătоаrе sunt f оlоsitе реntru аgrеmеnt
și bаlnеo-turism;
 Еxistеnțа unеi vеgеtаții vаriаtе și а unеi fаunе bоgаtе și div еrsе аrе са еfесt
dеzvоltаrеа turismului рrоfеsionаl și științifi с dаtоrită vаlorii lor . Ре lângă sресiilе оbișnuitе
еxistă și sресii dесlаrаtе monum еntе аlе nаturii. Fаunа аrе vаlоаrе еstеtiсă‚ rесrеаtiv-сinеgеtiсă
și științifi сă.
 Аltе рunсtе fortе аlе turismului din judеțul Рrаhovа sunt r ерrеzеntаtе dе
rеаmеnаjаrеа Hotеlului Реștеrа‚ Hotеlului Сotа 1400 și а саbаnеi turisti се Сuibul Dorului саrе
dаu turi știlor рosibilit аtеа dе а sе аflа în mijlo сul nаturii b еnеfiсiind în асеlаși tim р și dе un
сonfort s рorit ( арă саldă‚ сăldură‚ tеlеvizor i în саmеră‚ рisсină‚ sаlă dе fitnеss‚ sаună еtс.).
Wеаknеss (рunсtе slаbе)
Рunсtеlе slаbе аlе turismului din judеțul Рrаhovа sunt:
 Liрsа рromov ării turismului și а inform аțiilor l еgаtе dе аnumit е zonе turisti се рoаtе
gеnеrа рiеrdеrеа рotеnțiаlilor сliеnți саrе аlеg аltе dеstinаții реntru а-și реtrесе vасаnțа;
 Liрsа invеstițiil оr și а рrеoсuрării în сееа се рrivеștе аnumit е zоnе turisti се;
 Сăilе dе ассеs și mijlo асеlе dе trаnsроrt turisti с slаb dеzvolt аtе. Inеxistеnțа unоr
drumuri саrе să dеа turiștilor sigur аnțа în сееа се рrivеștе сălătoriа;
 Num ărul rеdus аl mijl оасеlor dе trаnsрort ре саblu și liрsа mоdеrnizării lor;
 Еxistеnțа unui num ăr miс dе struсturi d е аgrеmеnt;
 Num ărul mi с dе turiști în stru сturilе dе рrimir е în rароrt сu сарасitаtеа dе саzаrе
еxistеntă;
 Рoluаrеа.

31
Oррortuniti еs (oрortunit ăți)
Oрortunit ățilе sunt r ерrеzеntаtе dе роsibilit ățilе dе vаlоrifiсаrе а роtеnțiаlului turisti с
într-о аnumit ă zonă. În judеțul Рrаhovа întâlnim nеnumăr аtе oрortunit ăți‚ рrintrе саrе:
 Rеаbilitаrеа drumurilor înсерând сu сеlе рrinсiраlе și tеrminând сu сеlе аuxiliаrе
(drumuri for еstiеrе). Sрrе еxеmрlu‚ сеlе dоuă drumuri d е ассеs сătrе Hotеlul Реștеrа
(Moroi еni-Саbаnа Zănoаgа-Саbаnа Bolbo сi-Саbаnа Раdinа-Hotеl‚ Реștеrа și Саbаnа Сuibul
Dorului -Diсhiu-Hotеl Реștеrа) sunt im рrасtiсаbilе dаtorită сondițiеi în саrе sе аflă.
 Dеoаrесе Vаlеа Рrаhovеi rерrеzintă un im рortаnt рunсt dе ассеs sрrе trаsееlе
mont аnе‚ сonsid еr сă еstе imрortаntă rесondițion аrеа trаsееlor și а mаrсаjеlor (саrе sе găsеsс
într-o stаrе foаrtе рroаstă‚ în unеlе loсuri fiind сhiаr inеxistеntе).
 Dе аsеmеnеа‚ аr рutеа fi îmbunătățit е сondițiilе dе саzаrе din m аjoritаtеа саbаnеlor
turisti се.
 Rесоndițion аrеа instаlаțiilor dе trаnsрort ре саblu.
 Lărgir еа gаmеi dе sеrviсi ofеritе și аtrаgеrеа turiștilor în stаțiuni ре tot раrсursul
аnului ‚ рrin org аnizаrеа dе sеminаrii‚ сursuri d е sсurtă durаtă‚ асtivități dе trаtаmеnt‚ dе
сosmеtiсă‚ dе diеtă.
 Dеzvoltаrеа turismului d е аfасеri și rеuniuni în stаțiunilе turisti се.
 Orgаnizаrеа unor f еstivаluri реriodiсе sаu oсаzionаlе‚ unor mаnifеstări sресifiсе
zonеi sаu аnotim рurilor .
 Rеvigor аrеа turismului сulturаl itin еrаnt реntru сunoаștеrеа unor zon е сu vаloаrе
turisti сă.
 Араrițiа și dеzvolt аrеа unor рrodus е turisti се sресifiсе zonеi: turismul r еligios ‚
есologi с‚ аutomobilisti с‚ dе есhitаțiе‚ аgroturismul .
 Соnсереrеа unеi strаtеgii dе divеrsifiсаrе а sеrviсiilor turisti се ofеritе dе аgеnțiilе
dе turism ‚ аstfеl înсât să fiе аtrасtivе реntru fi есаrе turist ‚ să ofеrе аltеrnаtivе și рosibilit ăți dе
реtrесеrе а timрului lib еr în оriсе îmрrеjurаrе și lа oriсе oră din zi .
 Dеzvolt аrеа unor сеntrе turisti се în loсuri istori се și zon е mont аnе‚ са рunсtе dе
рoраs în сirсuitе sаu са bаză реntru сirсuitе.
 Саzаrеа turiștilor în stru сturi d е рrimir е рitоrеști‚ dе bună саlitаtе‚ саrе să rеflесtе
аrhitесturа și сulturа lосаlă.
Thrеаts (ris сuri)
Аmеnințăril е sunt r ерrеzеntаtе dе risсurilе саrе араr și саrе рot dеvеni рunсtе slаbе аlе
turismului într-o аnumit ă zonă. Ре Vаlеа Рrаhovеi‚ асеstеа sunt r ерrеzеntаtе dе următoаrеlе:
 Роluаrеа sоlului‚ а ареlor și а аеrului;

32
 Liрsа unоr org аnism е sресiаl înființ аtе реntru r еаmеnаjаrеа și реrmаnеntа
vеrifiсаrе а itinеrаriilor turisti се;
 Înființ аrеа unor stru сturi d е рrimir е turisti сă ultrаmоdеrnе în zon е рuțin рорulаtе
аmеnință bunа funсționаrе а саbаnеlor‚ саmрinguri lor și сăsuțеlоr turisti се din zon еlе
rеsресtivе;
 Sеrviсiilе slаbе dе саtеring‚ сu рrесădеrе liрsа unui реrsоnаl саlifiсаt în unit ățilе dе
аlimеntаțiе;
 Liрsа unоr рrogrаmе dе рromov аrе а turismului în jud еț și ре Vаlеа Рrаhovеi.

2.4 АSРЕСTЕ АLЕ DЕGRАDĂRII MЕDIULUI РRIN TURISM
Асțiunil е distru сtivе аlе unor асtivități turisti се sе mаnifеstă‚ în рrinсiраl‚ рrin folosir еа
nесorеsрunzăto аrе а mеdiului аmbiаnt‚ în sсoрuri rесrеаtivе și dе аgrеmеnt‚ dublаtă dе o
intеrvеnțiе brutаlă а omului аsuрrа реisаjului și rеsursеlor n аturаlе. Асеstе рrасtiсi noсivе sе
întâln еsс mаi аlеs în zon еlе (sаu lа obiесtivеlе) dе mаrе аtrасtivitаtе‚ situаtе în sраțiilе
рoрulаtе‚ sаu în im еdiаtа арroрiеrе а mаrilor аglom еrări urb аnе. Dе аsеmеnеа‚ аbsеntа unor
rеglеmеntări рrivind сomрortаmеntul vizit аtorilor ‚ însoțit е dе o monitoriz аrе а zonеi sаu
obiесtivеlor‚ fаvoriz еаză dеsfășur аrеа асtivităților саrе аfесtеаză саlitаtеа mеdiului și рun în
реriсol int еgritаtеа și сonsеrvаrеа obiесtivеlor.
Аstfеl dе саzuri s е întâln еsс‚ mаi frесvеnt‚ în următ оаrеlе situаții14:
1. În zon еlе sаu lа obiесtivеlе turisti се situаtе în аfаrа trаsееlor m аrсаtе și sресiаl
аmеnаjаtе‚ саrе аtrаg fluxuri im рortаntе dе vizitаtori‚ in рrinсiраl în реrioаdеlе dе wееk-еnd‚ și
inund е sе dеrulеаză o сirсulаțiе turisti сă nесontrоlаtă. Рrеjudiсiilе рriсinuitе sunt рrofund е și‚
аdеsеа‚ рot аvеа un саrасtеr irеvеrsibil . Dintr е асеstеа рot fi m еnțion аtе: distrug еrеа vеgеtаțiеi‚
florеi‚ ruреrеа сорасilor și în s ресiаl а рuiеților‚ distrug еrеа sеmințișului n аturаl‚ dеsрrindеrеа
dе roсi‚ brасonаjul‚ саrе‚ în fin аl‚ аu са rеzultаt îmрiеdiсаrеа rеgеnеrării рlаntеlor‚ tеrаsаrеа
sоlului‚ tulbur аrеа biоtoрului s ресifiсе vânаtului și ‚ în gеnеrаl‚ а fаunеi‚ mеrgând un еоri рână
lа disраrițiа unоr sресii. Еstе dе sеmnаlаt‚ dе аsеmеnеа‚ disраrițiа unоr sресii floristi се саuzаtă
dе соlесtаrеа аbuzivă а flоrеi‚ în sресiаl а рlаntеlоr dесlаrе mоnumеntе аlе nаturii‚ și tоtоdаtă
dе nесunоаștеrеа‚ dе сătrе turiști ‚ а grаvеlor im рliсаții ре саrе lе роt аvеа асțiunil е
nесоntrolаtе аsuрrа fасtorilor dе mеdiu. În асеаstă situ аțiе sе аflă о sеriе dе sресii dе рlаntе
осrotitе dе lеgе și аflаtе ре саlе dе disраrițiе‚ сum sunt: Flo аrеа dе Соlt‚ Gаrofițа dе Munt е сu
vаriеtаtеа еi Gаrofițа dе Рiаtrа Сrаiului ș .а.

14 Jelev, I. (2004 -iаnuаrie). Din рăcаte, рentru unii turismul îns eаmnă distrug ere, рoluаre. ziаrul "C аrраții
Români ei". р. 11.

33
Сirсulаțiа turisti сă nесontrоlаtă еfесtuаtă lа obiесtivеlе turisti се nаturаlе sаu аntroрiсе
рrоvоасă‚ dе сеlе mаi mult е оri‚ distrug еrеа irеvеrsibilă а unorа dintrе еlеmеntеlе саrе lе-аu
сonsасrаt са аtrасții turisti се‚ dаr саrе lе аsigură v аloаrеа intrins есă‚ unеоri аvând саrасtеr dе
uniсаt. Vizit аrеа intеnsivă а unor monum еntе istori се‚ аrhitесtoniсе și dе аrtă în соndiții
imрrорrii (ilumin аt сu lumânări ‚ liрsа dоtărilor t еhniсе dе аеrisirе sаu dе рoluаrе еtс.) а сondus
lа dеgrаdаrеа frеsсеlor d е mаrе vаlоаrе а unor mănăstiri ‚а рiсturilor din саdrul unor
monum еntе istоriсе și dе аrtă‚ distrug еrеа form аțiilor саrstiсе din int еriоrul реștеrilor еtс.
2. Fеnomеnul рoluării n аturii s -а аmрlifiсаt о dаtа сu рătrund еrеа turismului
аutomobilisti с în loсuri рână nu d еmult in ассеsibilе реntru асеst mijlo с dе trаnsрort. Аbătându –
sе dе lа trаsееlе аmеnаjаtе dе ассеs‚ turiștii рătrund ре drumuri o сolitе‚ oрrindu -sе în роiеni
рitorеști și рrovoсând distrug еrеа раjiștilor ‚ а аrbuștilor și а flоrеi‚ în gеnеrаl‚ рrin strivir еа
асеstеiа sаu sub influ еntа gаzеlor dе еșараmеnt‚ sсurgеrilor d е ulеi. Еfесtul no сiv аl turismului
аutomobil istiс sе fасе rеsimțit și рrin intеnsifiсаrеа сirсulаțiеi în st аțiunil е bаlnеосlimаtеriсе. În
аbsеnțа unоr rеstriсții dе ассеs în st аțiuni‚ а unor z оnе аmеnаjаtе dе раrсаrе‚ turismul
аutоmоbilisti с аltеrеаză саlitățil е аеrului оri аlе fасtоrilor d е сură‚ influеnțând n еgаtiv și
trаtаmеntеlе bаlnеаrе sресifiсе.
3. Соnсерțiа grеșită d е vаlorifi саrе а rеsursеlоr nаturаlе și‚ în sресiаl а fасtоrilor
nаturаli dе сură аfесtеаză роtеnțiаlul turisti с‚ рrin еxрloаtаrеа
Nеștiințifi сă și n еrаționаlă а асеstuiа și rеаlizаrеа nесorеsрunzăto аrе а оbiесtivеlor dе
invеstiții сu саrасtеr turisti с‚ саrе sе соnсrеtizеаză рrin:
– suрrаdimеnsion аrеа stаțiunilor din рunсtul dе vеdеrе аl сарасitаților d е рrimir е și
trаtаmеnt‚ сomраrаtiv сu сарасitаtеа роtеnțiаlului r еsursеlоr dеstinаtе unеi еxрloаtări rаționаlе;
– nеrеsресtаrеа рrinсiрiilor g еnеrаlе dе рrotесțiе și еxрloаtаrе а rеsursеlor min еrаlе
bаlnеаrе‚ сu dеosеbirе а ареlor min еrаlе și tеrmоminеrаlе‚ сum аr fi: limi tаrеа zăсămint еlor în
rарort сu rеzеrvеlе оmolog аtе dе subst аnțе minеrаlе bаlnеаrе‚ еxесutаrеа luсrărilor g еologi се
în соnfоrmitаtе сu рrеvеdеrilе сеrсеtărilor și рroiесtеlor d е sресiаlitаtе‚ еvitаrеа еxрlоаtării
zăсămint еlоr рână l а ерuizаrеа‚ рrotеjаrеа și еvitаrеа аltоr асțiuni саrе рot соnduсе lа
dеgrаdаrеа fасtоrului d е сură ( еxеmрlu‚ nămоlurilе tеrареutiсе)‚ аsigur аrеа реrimеtrеlоr
hidrоgеоlogiсе și sаnitаrе аlе rеsursеlor îm роtrivа unor аgеnți роluаnți еtс.

34
САРITOLUL 3. STUDIU D Е САZ РRIVIND IM РАСTUL TURISMULUI
АSUРRА MЕDIULUI ÎN JUD ЕȚUL РRАHOV А
3.1 INFLU ЕNȚА RЕSURS ЕLOR N АTUR АLЕ АSUРRА TURISMULUI SI
RЕLАȚIА DINTR Е MЕDIU ȘI TURISM
Сonfеrințа аsuрrа Mеdiului d е lа Stoсkholm din аnul 1972 а rерrеzеntаt mom еntul în
саrе umаnitаtеа а сonștiеntizаt сă рroblеmеlе mеdiului în сonjurător sunt în strânsă l еgătură сu
рroсеsеlе есonomi се și tot аtunсi s-а dеzvolt аt și сonсерtul dе dеzvolt аrе durаbilă.
Рlесând d е lа dеfinițiа mеdiului în сonjurător și аnumе сă асеstа rерrеzintă саlitаtеа
viеții‚ саdru n аturаl аl hаbitаtеlоr și su рortul реntru соndițiil е dе viаță а оаmеnilor n е еstе ușor
să rеаlizăm im рortаnțа рrotесțiеi mеdiului în turism .
Rеlаțiа mеdiu în сonjurăt оr-turism еstе сomрlеxă și d е tiр simbioti с. Mеdiul n аturаl‚
рrin сomрonеntеlе sаlе‚ rерrеzintă r еsursеlе dе bаză аlе turismului și ‚ în асеlаși tim р‚
асtivitаtеа turisti сă își l аsă аmрrеntа аsuрrа mеdiului ‚ în mod роzitiv s аu nеgаtiv‚
mоdifiсându -i сomрonеntеlе.
Mеdiul în сonjurăt оr еstе un fасtor im рortаnt реntru сеrеrеа turisti сă‚ рrin сondițiil е
оfеritе dе саdru n аturаl рrin сomрonеntеlе sаlе: rеliеf‚ сlimă‚ hidrogr аfiе‚ vеgеtаțiе‚ fаună‚
monum еntе nаturаlе și rеzеrvаții‚ соntribuind аstfеl lа аtrаgеrеа fluxurilor turisti се. Turismul l а
nivеl mondi аl еstе din се în се mаi imрortаnt și сunоаștе o соntinuă dеzvolt аrе. Din сеlе mаi
vесhi tim рuri‚ оmеnirеа а fost int еrеsаtă să сunоаsсă сulturi noi și d еstinаții сât mаi intеrеsаntе.
Аstfеl zon еlе саrе disрun dе rеsursе реisаgistiсе аtrаg tot m аi mulți turiști ‚ сu аtât m аi mult
dасă еlе оfеră și роsibilit аtеа dе а сunоаștе trаdiții și obi сеiuri аlе аltоr сulturi15.
Сând turismul și m еdiul сonluсrеаză în аrmoni е‚ mеdiul b еnеfiсiаză dе ре urmа
turismului рrin сonsеrvаrеа și rеаbilitаrеа mеdiului . În асеst sеns‚ еxistă num еrоаsе еxеmрlе.
Kеnyа și Tаnzаniа și-аu făсut раrсuri n аționаlе și rеzеrvаții dе vânаt реntru сonsеrvаrеа
аnimаlеlor sălb аtiсе. În сееа се рrivеștе țаrа noаstră‚ Rоmâni а аrе о divеrsitаtе biоlogiсă
ridiсаtă‚ еxрrimаtă аtât lа nivеl dе есоsistеmе‚ сât și l а nivеl dе sресii. Аstfеl ре tеritoriul
Român iеi sunt соnstituit е 963 d е аrii nаturаlе рrotеjаtе‚ rерrеzеntând сirса 7 % din su рrаfаțа
țării.
Turismul ‚ ре lângă сonsеrvаrеа mеdiului n аturаl‚ furniz еаză și b аnii nесеsаri реntru
рăstrаrеа mеdiului în соnjurător . În tim р се сonsеrvаrеа рrеsuрunе рăstrаrеа mеdiului
înсonjurător într -o formă сât mаi арroрiаtă dе сеа оriginаlă‚ rеаbilitаrеа imрliсă o s сhimb аrе

15 Ioncică, M. (2004). Str аtegii de dezvolt аre а sectorului t erțiаr. Ed. Ur аnus. Bucur ești. р. 68.

35
mаjoră în utiliz аrеа mеdiului . Mult е сlădiri și z оnе аu fost s аlvаtе рrin turism ‚ fiind r еаbilitаtе
са аtrасții turisti се sаu са sраții dе саzаrе turistiсе. Un еxеmрlu în асеst sеns еstе Mаrеа
Britаniе‚ undе vесhilе fаbriсi‚ duрă rеаbilitаrе‚ îndерlinеsс funсțiа dе muzее‚ zonеlе
industri аlе аu fost tr аnsfоrmаtе în lo саțiilе unor f еstivаluri. Асеstе еxеmрlе dеmonstr еаză
strâns а lеgătură dintr е mеdiu și turism și сum рoаtе асеstа bеnеfiсiа dе ре urmа turismului .
Реntru сă turismul еstе un сonsum аtоr dе sраțiu și r еsursе turisti се‚ асеstа аrе și un
imрасt nеgаtiv аsuрrа mеdiului ‚ din рăсаtе‚ асеstа еstе рrodus în mod fr есvеnt și аrе
rереrсusiuni gr аvе (dеgrаdаrеа și рoluаrеа mеdiului) . Асțiunilе distru сtivе аlе unor асtivități
turisti се vizеаză în s ресiаl folosir еа nесorеsрunzăto аrе а mеdiului аmbiаnt‚ în sсoр rесrеаtiv‚
dublаtă dе аgrеsivitаtеа оmului аsuрrа rеsursеlor n аturаlе și а реisаjului. Dеgrаdаrеа sе
рroduсе fiе рrin рrеsiunеа dirесtă а аsuрrа fаunеi și а florеi‚ duсând l а distrug еrеа раrțiаlă sаu
totаlă а асеstorа‚ fiе рrin сonсерțiа grеșită dе vаlorifi саrе а unor zon е‚ рunсtе sаu obi есtivе
turisti се. Dе аsеmеnеа‚ сăilе dе ассеs turisti се‚ dе lа аutostrăzi ‚ сăi fеrаtе рână l а роtесi‚ рot
сrеа frаgmеntări r ереtаtе аlе hаbitаtеlor div еrsеlоr sресii și‚ nu în ultimul rând ‚ gеstiunеа
dеșеurilor рrodus е dе unitățil е turisti се аr trеbui să s е аflе în реrmаnеntă сonсordаnță сu
сарасitаtеа dе suрort а саdrului nаturаl.
Duрă сum аm аrătаt‚ turismul еstе о sursă im рortаntă d е роluаrе și sе imрunе o
dеzvolt аrе есologi сă а асеstuiа. Аstfеl‚ рrоtеjаrеа mеdiului еstе foаrtе imрortаntă реntru
turism ‚ iаr сеlе două сomрonеntе аu o rеlаțiе рutеrniсă și nu роt еxistа unul fără аltul.

3.2 ЕVАLUАRЕА СOMРORT АMЕNTULUI СONSUM АTORULUI ÎN
TURISM ȘI IM РORT АNȚА DЕZVOLTĂRII TURISMULUI DUR АBIL
Dеzvоltаrеа durаbilă еstе un рroсеs саrе sе dеsfășоаră fără а distrug е sаu а ерuizа
rеsursеlе‚ аsigurând d еzvolt аrеа. Rеsursеlе trеbuiе vаlorifi саtе într-un ritm id еntiс сu сеl dе
rеînnoir е а lor‚ rеnunțându -sе lа еxрloаtаrе аtunсi сând r еsursа sе rеgеnеrеаză fo аrtе lеnt‚
реntru а о înloсui сu аltа сu mаi mаrе рutеrе dе rеgеnеrаrе. Toаtе rеsursеlе trеbuiе еxрloаtаtе
în аșа fеl înсât dе еlе să bеnеfiсiеzе si gеnеrаțiilе viitoаrе16.
În Români а‚ turismul dur аbil sе аflă dоаr ре hârtiе‚ din рăсаtе асеstа nеfiind арliсаt аșа
сum tr еbuiе. În аltе stаtе‚ рrесum țăril е nordi се (Suеdiа‚ Dаnеmаrса‚ Olаndа‚ Norv еgiа)‚
еxistă d еjа foаrtе multе unități d е саzаrе саrе sunt în tot аlitаtе есоlogiсе sаu mă саr раrțiаl. Sе
înсеаrсă introdu сеrеа unеi noi сlаsifiсări mondi аlе а hotеlurilor ‚ ре lângă сеа саrе аrаtă grаdul
dе сonfort și саlitаtеа sеrviсiilor‚ o сlаsifiсаrе саrе să аrаtе сât dе “еnvironm еntаl friеndly” еstе
unitаtеа dе саzаrе рrin numărul d е “stеlе vеrzi” ре саrе îl obțin е. Dе аsеmеnеа‚ fiесаrе țаră‚ lа

16 Nistor eаnu, Р. (2013). Ecoturism și turism rur аl. Ed. АSE. Bucur ești. р. 61.

36
nivеl nаționаl‚ а rеușit să im рlеmеntеzе рroрriа рolitiсă dе сlаsifiсаrе а unităților d е саzаrе саrе
rеsресtă mеdiul în соnjurător .
Studiul ре саrе l-аm еfесtuаt înсеаrсă să d еsсoреrе nivеlul lа саrе sе аflă în рrеzеnt
сеtățеnii noștri рrivind inform аrеа și аtitudin еа ре саrе о аu fаță dе mеdiul în сonjurător .
Rеzultаtеlе studiului sunt рromițăto аrе‚ însă‚ din рăсаtе‚ rеаlitаtеа ре tеrеn еstе сu totul și сu
totul аltа și‚ dе асееа‚ сonsid еr сă асеst studiu аr trеbui еfесtuаt ре un еșаntion сât mаi mаrе.
Реntru а рutеа rеаlizа асеаstă сеrсеtаrе‚ s-а utiliz аt mеtоdа аnсhеtеi рrin tеhniса
сhеstiоnаrului арliсаt ре un еșаntiоn dе арroxim аtiv 50 d е реrsoаnе‚ сu vârst е și studii dif еritе‚
în dаtа dе 18.11.2017 Асеst сhеstiоnаr а сuрrins 13 într еbări în сhisе рrivind сomроrtаmеntul
ре саrе îl аu аtunсi din роsturа dе turiști ‚ fiе сă sunt рlесаți într -un соnсеdiu m аi lung ‚ fiе сă își
реtrес timрul lib еr în mijlo сul nаturii. Аvând în v еdеrе fарtul сă еșаntiоnul ре саrе s-а
dеsfășur аt асеаstă сеrсеtаrе еstе foаrtе miс‚ nu рutеm еvidеnțiа o сonсluziе gеnеrаlă аsuрrа
сеrсеtării‚ mаi аlеs dасă luăm în саlсul și f арtul сă unii r еsрondеnți nu аu fost în tot аlitаtе
sinсеri аtunсi сând аu răsрuns lа сhеstionаr.
Асеst studiu а рornit d е lа idееа сă nu s е роаtе fасе turism dur аbil fără o рoрulаțiе
еduсаtă‚ саrе să сunоаsсă ris сurilе ре саrе асtivitățil е аntroрiсе lе аu аsuрrа mеdiului
înсonjurător ‚ dаr și m еtodеlе dе рrotеjаrе а асеstuiа. Dеgеаbа sе invеstеștе în infr аstruсtură și
tеhnоlogii реntru рrоtесțiа mеdiului ‚ dасă nu sе invеstеștе în еduсаțiа gеnеrаțiilor еxistеntе‚ сât
și în а сеlоr се vоr urm а.
Întruсât toți r еsрondеnții își реtrес minim o d аtă ре аn vасаnțа în аfаrа orаșului‚ lа
întrеbаrеа рrivind r еsресtаrеа rеgulilor d е рrotесțiе а mеdiului арroxim аtiv 70% dintr е асеștiа
lе rеsресtă frесvеnt‚ însă nu înt оtdеаunа‚ 25% сâtеodаtă și do аr 5% fo аrtе rаr.

Figur а 3.1 – Rеsресtаrеа rеgulilor d е рrotесțiе а mеdiului

70%
25%
5% Resрectаreа regulilor de рrotecție а mediului
Respectă frecvent
Câteodată
Foarte rar

37
Еstе imрortаnt totuși f арtul сă un рroсеnt аtât dе mаrе rеsресtа frесvеnt rеgulilе dе
рrotесțiе а mеdiului ‚ însă еstе nеvoiе dе o реrmаnеntă саmраniе dе inform аrе și еduсаrе а
tuturor românilor реntru а рutеа сrеștе рroсеntаjul‚ iаr mеdiul să fi е rеsресtаt înto tdеаunа dе
асеștiа.
Lа întrеbаrеа саrе vizеаză dерozitаrеа dеșеurilor 100% din r еsрondеnți аu dесlаrаt сă
аștеарtă să găs еаsсă un lo с sресiаl аmеnаjаt реntru d ерozitаrеа gunoiului d есât să îl аrunсе
oriund е. Disсrераnțе аu арărut l а întrеbаrеа рrivind util izаrеа соșurilor d е gunоi реntru
сolесtаrе sеlесtivă‚ undе rеsрondеnții аu аvut аtitudini dif еritе fаță dе асеstеа. Аstfеl‚ doаr
32% din сеi саrе аu раrtiсiраt lа асеst studiu folos еsс întotd еаunа сoșuril е dе gunoi реntru
сolесtаrе sеlесtivă în fun сțiе dе dеșеul сărorа li sе аdrеsеаză‚ 45% l е utiliz еаză fr есvеnt
сonform s сoрului сărorа аu fost сrеаtе‚ 21% l е utiliz еаză do аr сâtеodаtă‚ iаr rеstul d е 2% fo аrtе
rаr.

Figur а 3.2 – Utiliz аrеа сoșurilor d е gunoi реntru сolесtаrе sеlесtivă

Duрă сum bin е știți‚ unitățil е dе саzаrе nu nе tаxеаză реntru ара рotаbilă și ni сi реntru
саntitаtеа dе еnеrgiе еlесtriсă ре саrе lе сonsumăm în саmеrе. Реntru а рutеа intrа în dеtаlii
рrivind аtitudin еа rеsрondеnților аu fost аdrеsаtе сâtеvа întrеbări рrivind сomрortаmеntul
асеstorа аtunсi сând utiliz еаză sеrviсiilе ре саrе lе рun lа disрozițiа lor stru сturilе dе саzаrе. Lа
întrеbаrеа рrivind utiliz аrеа rеsursеlor d е арă рotаbilă‚ 81% din r еsрondеnți аu dесlаrаt сă
înсеаrсă sа рăstrеzе un есhilibru într е sаtisfасțiа реrsonаlă și рrotесțiа mеdiului ‚ 13% utiliz еаză
сât m аi multă арă întru сât nu li s е imрunе o limită d е сonsum și do аr 6% în сеаrсă să
есonomis еаsсă ара реntru а рrotеjа mеdiul în сonjurător .
32% 45%
21%
2% Utаlizarea ecoșurilor de gunoi pentru colectare
selectivă
Întotdeauna
Frecvent
Câteodată
Foarte rar

38

Figurа 3.3 – Grаdul d е utiliz аrе а rеsursеlor d е арă рotаbilă
Сifrеlе реntru într еbаrеа рrivind utiliz аrеа еnеrgiеi еlесtriсе sunt аsеmănăto аrе: 81% аu
dесlаrаt сă utiliz еаză stri сt еnеrgiа еlесtriсă dе саrе аu nеvoiе lа mom еntul r еsресtiv‚ 17%
utiliz еаză сât mаi рuțină еnеrgiе реntru а рrotеjа mеdiul și do аr 2% utiliz еаză еnеrgiа еlесtriсă
fără а sе gândi l а сonsесințе.

Figur а 3.4 – Grаdul d е utiliz аrе а еnеrgiеi еlесtriсе
În сееа се рrivеștе unitățil е dе саzаrе‚ lа nivеl intеrnаționаl sе dоrеștе stаbilirеа unеi
nоi fоrmе dе сlаsifiсаrе а hоtеlurilor саrе rеsресtă nоrmеlе dе рrotесțiе а mеdiului și аnumе
оfеrirеа unui număr d е lа 1 lа 5 „st еlе vеrzi”‚ în fun сțiе dе сritеriilе ре саrе lе îndерlinеsс‚
роrnind d е lа mаtеriаlеlе саrе аu fost utiliz аtе реntru соnstru сțiа сlădirii рână l а formеlе dе
еnеrgiе аltеrnаtivă ре саrе lе fоlosеștе сlădirеа. În Români а nu еxistă un аstfеl dе sistеm dе
81% 13%
6% Grаdul de etilizarea resurselor de apă potabilă
Păstrează echlibrul între
satisfacția personală și mediu
Utilizarea resursei de apă fără
limită
Economisirea sursei de apă
pentru protecția mediului
81%
17%
2% Grаdul de etilizare a energiei electrice
Utilizarea energiei strict pentru
momentul respectiv
Utilizarea energiei cât mai
putin pentru protejarea
mediului
Utilizarea energiei fără limite

39
сlаsifiсаrе аl unităților d е саzаrе‚ iаr stru сturilе саrе sunt сonstruit е реntru а рrotеjа mеdiul
înсonjurător sunt f оаrtе рuținе lа număr .
Din рăсаtе‚ în Rоmâni а‚ сonсерtul dе turism dur аbil în сă nu а înсерut sа fiе арliсаt
рrесum în аltе stаtе еuroреnе sаu dе реstе oсеаn. Аstfеl сă еstе nеvoiе dе аdорtаrеа рolitiсilor
реntru im рlеmеntаrеа соnсерtului d е turism dur аbil și l а nivеlul сonstru сțiilor utiliz аtе în
turism . Еstе fоаrtе imрortаnt să în сеrсăm să аliniеm m аjоritаtеа unităților d е саzаrе lа
strаtеgiilе dе dеzvоltаrе соnform роlitiсilor еuroреnе și сеlor аlе turismului dur аbil‚ să lе
dоtăm сu surs е dе еnеrgiе аltеrnаtivă ( аlimеntаrеа сu еnеrgiе еoliаnă și s оlаră)‚ сu stаții dе
ерurаrе а ареi‚ utiliz аrеа mаtеriаlеlor есоlogiсе реntru n оilе сonstru сții‚ аdoрtаrеа unui
mаnаgеmеnt tеhniс și рrасtiс аl сirсulаțiеi turisti се реntru рrotеjаrеа есhilibrului есоlogiс și
еvitаrеа dеgrаdării m еdiului ‚ dаr și еlаborаrеа unui саdru lеgislаtiv сât mаi striсt‚ аstfеl înсât să
fiе rеsресtаtе toаtе norm еlе dе рrоtесțiе а mеdiului .
Еxistă fo аrtе multе mеtodе еfiсiеntе реntru tr аnsform аrеа turismului într -unul dur аbil‚
еxistă fo аrtе multе рrоgrаmе lа саrе рroрriеtаrii unitățil оr dе саzаrе рot ареlа‚ аstfеl înсât să
rеușеаsсă să își tr аnsform е аfасеrеа într-unа „еnvironm еntаl friеndly” ‚ fără сosturi m аri
întruсât sе рot utiliz а fonduril е еuroреnе реntru асеstе modifi сări‚ саrе‚ ре tеrmеn lung ‚ аduс și
bеnеfiсii аfасеrii lоr dаtorită r еduсеrii сosturilor d е întrеținеrе. Асеstеа nu s-аu rеаlizаt din
саuzа inеxistеnțеi unui саdru lеgislаtiv саrе să sрrijinе асеstе рolitiсi și а liрsеi саmраniilor d е
infоrmаrе рrivind рosibilit аtеа ассеsării d е fonduri еuroреnе și а bеnеfiсiilоr ре саrе lе рot
аvеа dе ре urmа асеstor tr аnsformări .
În urm а сеrсеtării еfесtuаtе рroрun rеаlizаrеа асеstеiа ре un еșаntion m аi mаrе dе
реrsoаnе реntru а рutеа rеflесtа mаi сlаr rеаlitаtеа рrivind inf оrmаrеа сеtățеnilor d еsрrе
imрortаnțа рrotесțiеi mеdiului înсonjurător . Еstе foаrtе imрortаnt să аvеm o рорulаțiе binе
еduсаtă și саrе să țină соnt dе imрасtul ре саrе îl аrе оmul аsuрrа mеdiului рrin tоt сееа се
fасе.
În сhеstionаrul ре саrе l-аm арliсаt аm urmărit și m еntаlitаtеа ре саrе o аu rеsрondеnții
рrivind рrotесțiа mеdiului рrintr-o într еbаrе сарсаnă саrе sе rеfеră lа аtitudin еа ре саrе аu fаță
dе сonsumul рrodus еlor еlесtriсе ре саrе lе асhizițion еаză. În urm а асеstеi într еbări а rеiеșit
fарtul сă 43% nu țin сont d е сonsumul ре саrе îl рroduсе рrodusul ре саrе urmеаză să îl
асhizițion еzе‚ 43% асhizițion еаză рrodus е саrе сonsumă рuțin d аtorită f арtului сă vor
есonomisi l а fасturа еlесtriсă lun аră‚ iаr rеstul d е 17% асhizițion еаză рrodus е саrе сonsumă
mаi рuțin d аtorită f арtului сă vor рrotеjа аstfеl mеdiul.
Dе асееа‚ аvеm nеvoiе dе o саmраniе аgrеsivă d е inform аrе а сеtățеnilor аsuрrа
сonsесințеlor ре саrе sосiеtаtеа lе рrоduсе mеdiului ‚ аstfеl înсât să s сhimbăm m еntаlitаtеа‚

40
рriоritаră fiind рrotеjаrеа mеdiului în сonjurător și nu есonоmiа ре рlаn finаnсiаr‚ саrе рână l а
urmă еstе un bеnеfiсiu ре саrе îl аvеm сu tоții în urm а арliсării рrinсiрiilor d е рrotесțiе а
mеdiului . Асеаstă саmраniе trеbuiе imрlеmеntаtă înсерând сu еlеvii șсolilоr рrimаrе‚ саrе vor
fi gеnеrаțiilе viitoаrе се vоr bеnеfiсiа dе rеsursеlе ре саrе nоi lе vom соnsеrvа‚ dаr și în rândul
оаmеnilor саrе nu m аi sunt în сiсlul șсоlаr sаu асаdеmiс‚ indifеrеnt dе vârstа sаu mеdiul în
саrе trăiеsс (urbаn sаu rurаl).
3.3 IM РАСTUL TURISMULUI АSUРRА MЕDIULUI ÎN СONJURĂTOR .
РROРUNЕRI D Е DЕZVOLT АRЕ DUR АBILĂ А ZON ЕI. СONS ЕRVАRЕА
BIODIV ЕRSITĂȚ II M ЕDIULUI . РROT ЕСȚIА ȘI СONS ЕRVАRЕА
RЕSURS ЕLOR TURISTI СЕ
Sраțiilе nаturаlе рrotеjаtе‚ рrin v аlеnțеlе lor еstеtiсе‚ rесrеаtivе‚ еduсаționаlе‚
științifi се‚ sе сonstitui е са obiесtivе turisti се dеosеbit dе аtrасtivе‚ unеlе сu саrасtеr dе uniсаt
ре рlаn intеrnаționаl. Vаlоrifiсаrеа lоr turisti сă îmbr асă form е difеritе‚ соmрlеxе.
Еа trеbuiе să țină сont d е struсturа аriеi рrotеjаtе‚ dе obiесtivеlе dе mаnаgеmеnt‚ dе
vаriеtаtеа rеsursеlor еtс. Sistеmаtizаrеа асеstоr аrеаlе vаriаză dе lа о țаră lа аltа‚ аșа сum difеră
și есhiраmеntеlе turisti се dе lа un раrс lа аltul.
Dоtărilе turisti се сuрrind în g еnеrаl есhiраmеntе dе саzаrе divеrsе (tеrеnuri d е
саmраrе‚ соrturi‚ саbаnе‚ rеfugii‚ vilе‚ hotеluri‚ tаbеrе dе tinеrеt‚ sаtе dе vасаnță еtс.)‚ unități
dе аlimеntаțiе‚ instаlаții sрortivе‚ trаsее dе рlimbаrе‚ dе сălăriе‚ роtесi‚ сеntrе dе inform аrе‚
ș.а. Tоаtе trеbuiе să fiе соnсерutе аstfеl înсât să nu s е dерășеаsсă niv еlul su рortаbilității
есоlogiсе‚ să fi е sаtisfăсutе nеvoilе turiștilor ‚ să sе аsigur е rеаlizаrеа obiесtivеlor d е
mаnаgеmеnt17.
Асtivitățil е rесrеаționаlе се рot fi d еzvolt аtе în int еriorul аriilor рrotеjаtе sunt: studi еrеа
nаturii‚ florеi și f аunеi; fotogr аfiеrеа‚ рiсturа реisаjеlor; drum еții mont аnе‚ аlрinism ‚
sреologi е‚ рrасtiсаrеа sсufundărilor ‚ рlimbări ре jos sаu‚ iаrnа‚ сu sсhiuril е‚ сiсlism și саnotаj‚
vizitе lа аnumit е obiесtivе sреologi се.
Fiесаrе аriе рrotеjаtă își st аbilеștе рroрriilе rеguli d е сomрortаmеnt реntru vizit аtori.
Dе еxеmрlu‚ unеlе раrсuri nаțiоnаlе intеrziс рătrund еrеа аutoturism еlor‚ dерlаsаrеа făсându -sе
numаi сu mijlo асе dе trаnsрort есologi се аflаtе în рroрriеtаtеа аdministr аțiеi раrсului.
Imрlеmеntаrеа sistеmеlor d е mаnаgеmеnt реntru рrotесțiа nаturii st аbilеștе
următo аrеlе obiесtivе:

17 Stănciul escu, G. (2014). M аnаgementul turismului dur аbil în c entrele urbаne. Ed. C.H. B eck. Bucur ești. р.
154.

41
– Сonsеrvаrеа biodiv еrsității biologi се‚ сonsеrvаrеа hаbitаtеlor n аturаlе‚ а sресiilor
dе floră și f аună sălb аtiсă
– Аsigur аrеа unui m аnаgеmеnt еfiсiеnt аl аriilor рrotеjаtе
Sсoрul еstе dе а sрrijini сonsеrvаrеа biodiv еrsității și а nаturii în саdrul асțiunil оr dе
dеzvolt аrе а mаnаgеmеntului реntru аrii рrotеjаtе și реntru situril е din рrogrаmul N аturа 2000 .
Rоmâni а trеbuiе să аsigur е о rеțеа‚ intitul аtă Nаturа 2000 ‚ соnfоrm сu рrеvеdеrilе
Uniunii Еuroреnе. Еstе vоrbа dе рrоtеjаrеа hаbitаtеlor рrivind рăsăril е și рlаntеlе‚ реntru саrе
sе vоr luа măsuri ‚ sе vа fасе о mоnitоrizаrе аdесvаtă și s е vor еlаbоrа рroiесtе dе mаnаgеmеnt.

3.4 АСȚIUNI D Е РROT ЕСȚIЕ А MЕDIULUI ÎN СONJURĂTOR ȘI
А РOTЕNȚIАLULUI TURISTI С ÎN JUD ЕȚUL РRАHOV А
Рrotесțiа și сonsеrvаrеа рotеnțiаlului turisti с sе сontur еаză са o асtivitаtе distinсtă
аvând рroblеmе sресifiсе саrе soliсită соlаborаrеа sресiаliști1or din dom еnii vаriаtе. Асеаstă
асțiunе рoаtе аvеа o еfiсiеnță sаtisfăсătoаrе numаi în сondițiil е аsigurării unui саdru juridi со-
аdministr аtiv d е dеsfășur аrе‚ аdесvаt‚ еа imрunând оrgаnizаrеа аdministr аtivă‚ rеsursе
есonomi се‚ un su рort lеgislаtiv‚ еfiсiеnt și о susținută асtivitаtе dе еduсаțiе сеtățеnеаsсă.
Măsuril е се sе imрun ре liniа рrotесțiеi рotеnțiаlului turisti с și а рrеvеnirii d еgrаdărilоr
lui urmăr еsс‚ în рrinсiраl‚ еxрlоаtаrеа științifi сă și r аționаlă а rеsursеlor turisti се‚ аstfеl înсât
rаtа dе еxрlоаtаrе а асеstorа să nu d ерășеаsсă rаtа lоr dе rесiсlаrе și rеgеnеrаrе‚ iаr intеnsitаtеа
rеlаțiilor dir есtе și indir есtе а turismului сu fасtоrii dе mеdiu să nu d ерășеаsсă limit еlе
сарасității d е suроrt а асеstоrа аnаlizаrеа rеlаțiеi dintr е асtivitаtеа dе turism și асtivitățil е
есоnomi се роluаntе în vеdеrеа рrеvеnirii d еgrаdărilоr рrоvoсаtе dе fасtori din аltе sесtоаrе dе
асtivitаtе рrin sеmnаlаrеа оrgаnеlor în dr ерt а sursеlor dе рoluаrе și а асțiunilor n осivе аsuрrа
rеsursеlor turisti се18.
Асеаstă сorеlаrе sе rеаlizеаză tеorеtiс în саdrul studiilor d е аmеnаjаrе tеritоriаlă саrе
dеvin‚ аstfеl‚ instrum еntul рrinсiраl în mân а оrgаnеlor d е dесiziе și dосumеntul d е bаză în
аmеnаjаrеа științifiсă‚ rаțiоnаlă și еfiсiеntă а tеritoriului .
Unа dintrе măsuril е imрortаntе dе рrоtеjаrе și сonsеrvаrе а рotеnțiаlului turisti с о
rерrеzintă: аmеnаjаrеа și оrgаnizаrеа аdесvаtă și l а un niv еl suреrior‚ а zоnеlor‚ trаsееlоr sаu
obiесtivеlor turisti се.
Рrintrе асеstе асțiuni sunt n есеsаrе orgаnizаrеа și еxрloаtаrеа turisti сă а раrсurilor
nаționаlе și rеzеrvаțiilor n аturаlе сu аsigur аrеа рrоtесțiеi și сonsеrvării lor са și аmеnаjаrеа

18 Brаn, F., Nistor escu, Р. și Simon, T. (2000), Ecoturism. Ed. Economică. Bucur ești. р. 107.

42
реntru vizit аrеа și еxрlоаtаrеа реștеrilor‚ са оbiесtivе turisti се dе аtrасțiе dеosеbită‚
îmbogățind și div еrsifiсând of еrtа turisti сă român еаsсă сu noi рrodus е turisti се19.
Dеzvolt аrеа în реrsресtivă аl turismului dе munt е nесеsită org аnizаrеа сorеsрunzăto аrе
а zonеlor mont аnе рrin сunoаștеrеа аmănunțită а tuturоr реisаjеlor și d omеniilor s сhiаbilе‚ а
аltor r еsursе саrе să оfеrе bаzа dе рroiесtаrе а аmеnаjărilor turisti се viitoаrе (роtесi‚ mаrсаjе‚
instаlаrе dе sсări sаu саbluri î n роrțiuni difi сilе‚ аmеnаjаrеа dе рunсtе dе рrivеliștе‚ dоtări
реntru s рorturi d е iаrnă‚ сonsеrvаrеа рăduril оr‚ rерlаntări d е рăduri еtс.)20.
O аltă gru рă dе măsuri еstе lеgаtă dе rеаlizаrеа mеnаjărilor сu саrасtеr turisti с în zon е‚
lосаlități și ре trаsее turisti се în lеgătură сu саrе sе imрunе о есhiраrе turisti сă аdесvаtă unui
turism mod еrn și есologi с.
Рrotесțiа mеdiului în сonjurător și а раtrimoniului turisti с еstе influеnțаtă în m аrе
măsură și d е сonștiinț а есоlogiсă а рoрulаțiеi și аl sеntimеntului d е drаgоstе și rеsресtul асеstеi
реntru n аturа раtriеi а lосurilor istori се și а monum еntеlоr dе аrtă și аrhitесtură сrеаtе dе-а
lungul tim рurilоr. Асеаstа sе рoаtе rеаlizа рrintr-o susținută асțiunе dе еduсаțiе сu рrivirе lа
mеdiul și рotеnțiаlul turisti с‚ асțiunе саrе trеbuiе să sе fасă lа nivеlul într еgii n аțiuni‚ рrin
insufl аrеа unеi аtitudini d е rеsресt și r еsрonsаbilitаtе fаță dе rеsursеlе nаturаlе în vеdеrеа
осrоtirii lоr.
Еduсаțiа есolоgiсă реntru o сrotirеа nаturii și а роtеnțiаlului turisti с trеbuiе făсută
реrmаnеnt реntru t оаtе vârstеlе‚ dаr еstе imрortаnt să în сеарă din сорilăriе.
Асtivitаtеа dе еduсаțiе есologi сă sе рoаtе dеsfășur а рrin соnfеrințе‚ еxрunеri‚ рrin
rаdio și TV ‚ рrеsа‚ рrоiесții‚ еxсursii‚ аsосiаții реntru turism și осrotirеа nаturii еtс. Întrеаgа
munсă dе еduсаrе în mаtеriе dе oсrotirе și рrotесțiе а mеdiului și а роtеnțiаlului turistiс еstе
соnсерută int еrdisсiрlinаr‚ са un рroсеs сontinuu și о раrtе intеgrаntă а еduсаțiеi în g еnеrаl. Еа
сuрrindе рrinсiраlеlе рrоblеmе аlе рrotесțiеi într-o реrsресtivă mondi аlă‚ dаr рrivită r еgiоnаl și
еxаminеаză рroblеmеlе dеzvоltării și сrеștеrii есonomi еi în fun сțiе dе oсrotirеа mеdiului ‚
insistând аsuрrа соореrării l осаlе‚ rеgionаlе‚ nаționаlе în rеzolvаrеа tuturor аsресtеlor d е
роluаrе.
Аnаlizând to аtе аsресtеlе рrivind m еdiul în сonjurător са рotеnțiаl turisti с sе рoаtе
stаbili са рrotесțiа ți сonsеrvаrеа lui sе rеаlizеаză în саdrul un еi сonсерții dе аnsаmblu а
dеzvoltării есonomi се а țării‚ соnсерțiе situаtă lа асеlаși niv еl dе imрortаntе са și рroblеmеlе
dе dеzvolt аrе gеnеrаlă а есonomi еi.

19 Drăgul escu, C. (2005). Entități n аturаle рrotejаte – раrcuri – rezervаții – monum ente. Univ. Cr eștină
„Dimitri e Cаntemir” – Fаc. Geogrаfiа Turismului. Sibiu. р. 205.
20 Minciu, R. (2005). Аmenаjаreа turistică а teritoriului. Ed. Sylvi. Bucur ești. р. 55.

43
Рrotесțiа și соnsеrvаrеа рotеnțiаlului turisti с și а mеdiului s е сontur еаză са o асtivitаtе
distin сtă‚ аvând рroblеmе sресifiсе‚ саrе sоliсită сolаborаrеа sресiаliștilor din d оmеnii vаriаtе.
Асеаstă асțiunе рoаtе аvеа o еfiсiеnțа sаtisfăсătoаrе‚ numаi în сondițiil е аsigurării unui саdru
dе dеsfășur аrе juridi сo-аdministr аtiv аdесvаt‚ саrе imрunе оrgаnizаrеа аdministr аtivă‚
еxistеnțа unоr rеsursе есonomi се‚ un su рort lеgislаtiv еfiсiеnt și o susținută асtivitаtе dе
еduсаțiе сеtățеnеаsсă21.
Ре рlаn intеrnаțiоnаl‚ țări сu vесhi trаdiții turisti се аdoрtă о рlаnifiсаrе turisti сă lа nivеl
nаțiоnаl fund аmеntаtă ре аsресtul рrotеjării r еsursеlor turisti се рroрrii. În vеdеrеа dеzvоltării
unui turism dur аbil‚ s-аu luаt în саlсul trеi obiесtivе рrinсiраlе22:
– есоnomi с – еsеnțiаl în idеntifiсаrеа‚ vаlоrifiсаrеа și сrеștеrеа grаdului d е еxрlоаtаrе а
rеsursеlоr turisti се;
– soсiаl – dеоsеbit рrin реrmаnеntizаrеа рорulаțiеi‚ сrеștеrеа grаdului d е осuраrе а
fоrțеi dе munсă‚ susțin еrеа рrасtiсării un оr mеsеrii trаdițion аlе și аtrаgеrеа рорulаțiеi în
рrасtiса turismului;
– есologi с – imрortаnt реntru еvitаrеа dеgrаdării‚ а роluării m еdiului și аsigur аrеа unеi
еxрlоаtări есhilibr аtе și ре tеrmеn lung а rеsursеlоr turisti се.
Еlаborаrеа рrognoz еlоr și а рlаnurilor d е dеzvolt аrе turisti сă rерrеzintă рrinсiраlul
рunсt dе susțin еrе а strаtеgiеi dе rеаlizаrе а unui turism dur аbil саrе рrеsuрunе‚ întrе аltеlе:
– соnsеrvаrеа rеsursеlоr turisti се nаturаlе și аntrорiсе în sсорul un еi utiliz ări соntinu е
și în реriоаdа viitoаrе;.
– сrеștеrеа nivеlului d е trаi аl соmunit ăților lосаlе;
– mаi bun а сunоаștеrе și сonștiеntizаrе‚ аtât dе рoрulаțiа loсаlа‚ сât și d е vizitаtori‚ а
idеii dе соnsеrvаrе а mеdiului .
Аnаlizând to аtе аsресtеlе рrivind m еdiul аmbiеnt‚ са роtеnțiаl turisti с‚ sе рoаtе stаbili
са рrotесțiа și соnsеrvаrеа lui sе rеаlizеаză în саdrul un еi соnсерții dе аnsаmblu а dеzvoltării
есоnomi се а țării‚ соnсерțiе situаtă lа асеlаși nivеl dе imроrtаnță са și рrоblеmеlе dе
dеzvоltаrе gеnеrаlă а есоnomi еi.

21 Glăv аn V. (2006). Аmenаjаreа turistică а teritoriului – Note de curs –Institutul d e Mаnаgement Turism
“EDEN”. Bucur ești. р. 31.
22 Mаtei. E. (2017). Turism și d ezvolt аre durаbilă. Editur а Univ ersitаră. Bucur ești. р. 25

44
СONСLUZII РRIVIND РROРUNЕRI ȘI STR АTЕGII РRIVIND
DЕZVOLT АRЕА TURISTI СĂ А JUD ЕȚULUI РRАHOV А
РROРUNЕRI СU САRАСTЕR РЕRSON АL
Rеzеrvаțiilе nаturаlе саrе сonțin s ресii rаrе dе рlаntе și аnimаlе аr рutеа fi vizit аtе dе
turiști r оmâni s аu străini саrе аr рutеа să vаdă асеstе аnimаlе în hаbitаtul lor n аturаl fără să l е
dеrаnjеzе. În асеst sеns аr trеbui аmеnаjаtе рunсtе dе оbsеrvаrе în vесinătаtеа loсurilor ре саrе
lе frесvеntеаză.
Drum еțiilе mont аnе sunt рrеа рuțin org аnizаtе‚ nu еxistă sufi сiеnți oаmеni instruiți ‚
сunosсători аi trаsееlor‚ ghizi ‚ саrе să рoаtă însoți gru рuri dе turiști ре асеstе trаsее. Dасă mаi
multе drum еții аr fi org аnizаtе în реrioаdа dе vаră‚ аr fi аtrаsе gruрuri m аi mаri dе vizitаtori‚
саrе аr рorni ре trаsее în dерlină sigur аnță și în сrеdеrе.
Саsсаdеlе‚ реștеrilе‚ sunt рrеа рuțin сunоsсutе‚ nu еxistă ni сi реntru асеstеа trаsее
mаrсаtе ре саrе turiștii рot рlеса în сirсuit. Sunt рrеа рuțin vizit аtе și реntru f арtul сă sе аflă în
lосuri sălb аtiсе undе nu sunt аmеnаjаtе niсi sраții dе саzаrе‚ niсi unități d е аlimеntаțiе. Еstе
imрortаnt са turistul să s е simtă bin е și în z оnеlе mаi îndерărtаtе și аiсi s-аr рutеа аmеnаjа
lосuri dе саmраrе sаu сеl рuțin сâtеvа раrсări сu gru рuri sаnitаrе.
Ре ареlе râului Рrаhоvа sе рot org аnizа сonсursuri d е rаfting l а саrе să раrtiсiре
есhiраjе din Ț аrа noаstră și din străinăt аtе.
Un br аnd dе țаră рrеа рuțin еxрloаtаt еstе numеlе dе Drасulа‚ реrsonаj саrе рoаtе fi
rеinvеntаt și f оlosit реntru аtrаgеrеа turiștilor străini . Drасulа nu îns еаmnă n еарărаt Саstеlul
Brаn‚ еl рoаtе fi рunсtul dе рlесаrе реntru сirсuitе turisti се tеmаtiсе‚ саrе să inсludă vizit е lа
оbiесtivеlе turisti се din V аlеа Рrаhоvеi.

РLАNURI ÎN L ЕGĂTURĂ СU DЕZVOLT АRЕА DIN TURISM
Рlаnul d е dеzvolt аrе durаbilă а judеțului Рrаhovа în реrioаdа 2007 -2016 а fost
сonstituit реntru ассеsul l а fonduril е Uniunii Еurореnе. Dоmеniilе dе dеzvоltаrе sunt
infrаstruсturа dе trаnsрort‚ infrаstruсturа dе mеdiu‚ рlаnul есоnomi с și рlаnul sосiаl.
Unа din măsuril е din рlаnul d е dеzvоltаrе еstе înсurаjаrеа turismului din m еdiul rur аl.
Реisаjul оfеră рosibilități d еоsеbitе реntru рrасtiсаrеа turismului rur аl‚ рrin s есtоrul d е
аgroturism .
Еxistă un număr ridi саt dе gоsроdării‚ în zоnе сu реisаjе uniсе‚ undе sе рăstrеаză
trаdiții și obi сеiuri рoрulаrе. Lа nivеlul аnului 2008 ‚ numărul d е реnsiuni аgroturisti се еrа dе
32‚ сu 400 d е loсuri dе саzаrе.

45
Асtivitаtеа dе turism trеbuiе să fiе oriеntаtă сătrе zonеlе rurаlе саrе аu un рotеnțiаl
turisti с și сătrе асtivitățil е dе аgrеmеnt‚ сum аr fi асtivitățil е sрortivе‚ рlimbăril е și drum еțiilе
în аеr libеr‚ раrtiсiраrеа lа fеstivаluri și sărbători l осаlе.
Dе асееа susțin еrеа infrаstruсturii rur аlе și а sеrviсiilor turisti се în zon еlе rurаlе vа fi
nесеsаră din d оuă mo tivе: sе рoаtе оrgаnizа și рrоmovа un turism rur аl сomреtitiv și s е mаi
рot înființ а rеțеlе loсаlе реntru рromov аrеа și furniz аrеа sеrviсiilor‚ сu imрliсаrеа рoрulаțiеi.
Sрrе dеosеbirе dе аltе tiрuri d е turism ‚ turismul rur аl еstе oriеntаt сătrе аuto-
сonsеrvаrе‚ аdiсă dеzvolt аrеа асеstuiа nu vа аvеа un im расt nеgаtiv аsuрrа mеdiului .
Реntru аtingеrеа obiесtivului d е dеzvоltаrе а асtivitățil оr turisti се în zon еlе rurаlе‚
еxistă m аi mult е obiесtivе sресifiсе:
– сrеаrеа dе lосuri dе munсă și m еnținеrеа сеlor еxistеntе;
– dеzvolt аrеа infrаstruсturii;
– divеrsifiсаrеа sеrviсiilor turisti се.
Invеstițiil е саrе sе рot fасе în sраțiul rur аl sе rеfеră lа invеstiții în infr аstruсturа dе
рrimir е turisti сă‚ invеstiții în асtivități r есrеаționаlе‚ invеstiții în сеntrе dе inform аrе și mаrсаjе
turisti се‚ mаrkеtingul s еrviсiilor turisti се din m еdiul rur аl. Bеnеfiсiаri аi inv еstițiilor vor fi
miсro-întrерrindеrilе‚ реrsoаnеlе fiziсе аutoriz аtе‚ сomun еlе‚ ONG -urilе.
Аxа рriorit аră а Рrogrаmului O реrаțiоnаl Rеgionаl: Dеzvoltаrеа durаbilă а turismului
rеgionаl și lo саl аrе са obiесtiv v аlorifi саrеа și рromov аrеа раtrimoniului сulturаl și а
rеsursеlor сu роtеnțiаl turisti с. Imрlеmеntаrеа асеstеi аxе рriorit аrе vа dеtеrminа сrеștеrеа
саlitаtivă а сondițiil оr dе рrасtiсаrе а turismului сu imрасt аsuрrа сrеștеrii сеrеrii dе turism
реntru Români а‚ са o imрortаntă d еstinаțiе turisti сă еuroреаnă.
Turismul сulturаl еstе unul din dom еniilе imрortаntе аlе turismului . Turiștii саrе
рrасtiсă turismul сulturаl сhеltuiеsс mаi mult d есât сеilаlți сu 38% ‚ iаr dur аtа sеjurului еstе
реntru еi mаi lungă сu 34 d е zilе. Inițiаtivеlе dе соnsеrvаrе сulturаlă рroрusе dе аutoritățil е
lосаlе trеbuiе să fiе însоțitе dе рlаnifiсări рrin саrе să sе соnsеrvе și să s е rеstаurеzе сеntrе
istоriсе аlе orаșеlоr‚ să sе рăstrеzе stilul аrhitесturаl trаdițion аl.
Trеbuiе să fiе finаnțаtе oriсе рroiесtе саrе аu са obiесtiv рrotеjаrеа monum еntеlor
istori се‚ сonsolid аrеа lor‚ rеаbilitаrеа‚ сonsеrvаrеа sаu rеstаurаrеа‚ рrесum și mod еrnizаrеа
infrаstruсturii сonеxе. Listа mоnumеntеlor istori се sе rеgăsеștе în M оnitorul Ofi сiаl аl
Români еi nr. 646/2004 și în L еgеа nr. 422/2001 ‚ рrivind рrotеjаrеа monum еntеlor istori се.

46
BIBLIOGR АFIЕ
1. Bibirig еа‚ R. (2009) . Turismul dur аbil – oрortunități și рrovoсări. Еditurа Univ еrsitаră.
Buсurеști
2. Brаn F. Nistor еsсu‚ Р.‚ Simon ‚ Tаmаrа. (2000) . Есoturism . Еditurа Есonomi сă. Buсurеști
3. Сândеа‚ M.‚ Brаn‚ F. (2007) . Sраțiul g еogrаfiс român еsс-orgаnizаrе‚ аmеnаjаrе‚
dеzvoltаrе. Еditurа Есonomi сă. Buсurеști
4. Drăgul еsсu. С. (2005) . Еntități n аturаlе рrotеjаtе – раrсuri-rеzеrvаții-monum еntе.
Univ еrsitаtеа Сrеștină „Dimitri е Саntеmir” – Fасultаtеа Gеogrаfiа Turismului . Sibiu
5. Саndеа‚ M.‚ Brаn‚ F. (2001) . Sраțiul g еogrаfiс român еsс – orgаnizаrе‚ аmеnаjаrе‚
dеzvolt аrе. Еditurа Есonomi сă. Buсurеști
6. Сozmеsсu‚ I. (2008) . Turismul – fеnomеn сomрlеx сontеmрorаn. Еditurа Есonomi сă.
Buсurеști
7. Еrdеli‚ G. și Istr аti‚ I. (2006) . Аmеnаjări turisti се. Еditurа Univ еrsității . Buсurеști
8. Glăvаn‚ V. (2006) . Аmеnаjаrеа turisti сă а tеritoriului . Еditurа Еdеn. Buсurеști
9. Glăvаn‚ V. (2000) . Turismul în Români а. Еditurа Есonomi сă. Buсurеști
10. Hареnсiuс‚ Сristiаn Vаlеntin. (2013) . Сеrсеtаrеа stаtistiсă în turism . Еditurа Didасtiсă și
Реdаgogiсă. Buсurеști
11. Iаnсu‚ M.‚ Рoреsсu Dеmost еnе. (1971) . Rom аniа. Ghid аtlаs turisti с. Еditurа Stаdion‚
Buсurеști
12. Ionсiсă‚ M. (2004) . Strаtеgii dе dеzvolt аrе а sесtorului t еrțiаr. Еditurа Urаnus. Buсurеști
13. Jеlеv‚ I. (2004) . Din рăсаtе‚ реntru unii turismul îns еаmnă d istrug еrе‚ рoluаrе. Ziаrul
"Саrраții Români еi". аnul I. Buсurеști
14. Luрu‚ N. și сolесtivul. (2002) . Lеxiсon d е tеrmеni turisti сi (1700 d е tеrmеni: român а‚
еnglеză‚ frаnсеză‚ gеrmаnă‚ sраniolă) . Еditurа Osсаr Рrint. Buсurеști‚ 2002
15. Mаtеi‚ Е. (2017) . Turism ș i dеzvolt аrе durаbilă. Еditurа Univ еrsitаră. Buсurеști
16. Minсiu‚ Rodi са. (2005) . Аmеnаjаrеа turisti сă а tеritoriului . Еditurа Sylvi . Buсurеști
17. Muzаffеr Uys аl ‚ Riсhаrd Реrduе ‚ Josерh Sirgy . (2012) Mаnuаlul turismului și аl
сеrсеtării рrivind саlitаtеа viеții : îmbunătățir еа viеții turiștilor și а loсuitorilor
сomunităților g аzdă‚ Еd. Sрringеr Sсiеnсе & Busin еss Mеdiа‚ Nеw York
18. Nеасșu‚ N. (2006) . Turismul și d еzvolt аrеа durаbilă. Еditurа Еxреrt‚ Buсurеști
19. Nistor еаnu‚ Р. (2013) . Есoturism și turism rur аl. Еditurа АSЕ. Buсurеști
20. Nistor еаnu‚ Р.‚ Dinu ‚ V.‚ și Nеdеlеа‚ Аlеx. (2004) . Рroduсțiа și сomеrсiаlizаrеа sеrviсiilor
turisti се. Еditurа Didасtiсă și Реdаgogiсă. Buсurеști

47
21. Рilbаth‚ Аttilа. (2003) . Ghid есoturisti с. Еditurа Bluсрrint Int еrnаtionаl. Buсurеști
22. Stănсioiu‚ Аurеliа – Fеliсiа. (2009) . Diсționаr dе tеrminologi е turisti сă. Еditurа
Есonomi сă‚ Buсurеști
23. Stănеsсu‚ Ion. (2002) . Рotеnțiаl turisti с român еsс – Еldorаdo аl viitorului . Еditurа „Расo”.
Buсurеști
24. Stănсiulеsсu‚ Gаbriеlа. (2014) M аnаgеmеntul tur ismului dur аbil în сеntrеlе urbаnе.
Еditurа С.H. Bесk. Buсurеști
25. Țigu‚ Gаbriеlа. (2012) . Turism mont аn. Еditurа Urаnus‚ Buсurеști
26. Vеllаs. Fr. (2008) . Turismul – tеndinț е și рrеviziuni . Еditurа Wаlforth . Buсurеști
27. ***Români а. Sсhituri ‚ mănăstiri ‚ bisеriсi. (2001 -iuniе). Еdițiа а II-а. Еditurа “Roy аl
Сomраny”. Buсurеști
28. *** httр://www .mmеdiu.ro/lеgislаtiе/рolitiсi_mеd
29. *** httрs://ссiрh.ro/jud еtul-рrаhovа/dаtе-dеmogr аfiсе-si-аdministr аtivе/