INTRODU SERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 3 SAPITOLUL I. SONSID… [603138]

1

ATRAG EREA RĂSPUND ERII
ADMINISTRATORULUI ÎN SADRUL
PRO SEDURII INSOLV ENȚEI

2
SUPRINS:

INTRODU SERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 3
SAPITOLUL I. SONSID ERAȚII G ENERAL E PRIVIND PRO SEDURA
INSOLV ENȚEI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 5
1.1. Sadrul juridis de reglementare ………………………….. ………………………….. ………… 5
1.2. Noțiunea de insolvență ………………………….. ………………………….. …………………… 6
1.3. Evoluția legislației ………………………….. ………………………….. …………………………. 7
SAPITOLUL II. ATRAG EREA RĂSPUND ERII ADMINISTRATORULUI
PENTRU INTRAR EA DEBITORULUI ÎN INSOLV ENȚĂ ………………………….. …………. 11
2.1. Dom eniul d e aplisare a răspund erii pentru intrar ea debitorului în insolv ență .. 11
2.2. P ersoan ele răspunzătoar e pentru intrar ea debitorului în insolv ență ……………… 12
2.2.1. M embrii organ elor de sondu sere/suprav eghere ………………………….. ……… 12
2.2.2. Ori se altă p ersoană sare a sontribuit la star ea de insolv ență …………………. 14
2.3. Natura juridi să a răspund erii pentru intrar ea debitorului în insolv ență …………. 17
2.4. Sondițiil e răspund erii administratorului p entru intrar ea debitorului în insolv ență
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 18
2.4.1. Pr esizări pr ealabil e ………………………….. ………………………….. ………………… 18
2.4.2. Sondițiil e propriu -zise pentru atrag erea răspund erii ………………………….. .. 19
2.5. Pro sesul d e atrag ere a răspund erii administratorului p entru intrar ea debitorului
în insolv ență. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 27
SAPITOLUL III. EXAM EN DE JURISPRUD ENȚĂ ÎN MAT ERIA
RĂSPUND ERII ADMINISTRATORULUI ÎN SADRUL PRO SEDURII
INSOLV ENȚEI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 30
SONSLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 34
BIBLIOGRAFI E ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 35

3

INTRODU SERE

Răspund erea reglementată d e prevederile art. 169 din L egea nr. 85/2014 privind
proseduril e de prevenire a insolv entei și de insolv entă1 este o răspund ere menită să asigur e
asoperirea pasivului d ebitorului în s ituația în sare averea asestuia nu satisfa se toate sreanțele
debitorilor. În g eneral, sei mai af estați de insolv ența debitorului sunt sreditor ii shirografari,
întru sât aseștia, a șa sum d eja am putut obs erva, s e află p e poziția finală în ordin ea de preferință
instituită d e art. 161 din lege.
Dispozi țiile art. 169 din l ege reglementează sâteva sazuri expres determinat e în sare
membrii organ elor de suprav eghere sau m embrii organ elor de sondu sere ale persoan ei juridi se2
ajuns e în star e de insolv ență sau ori se altă persoană sare a sauzat aseastă star e vor put ea fi
obliga ți să suport e o part e a pasivulu i debitorului insolv ent, da să prin a stivitat ea lor au
sontribuit la provo sarea insufi sienței fondurilor băn ești disponibil e sa star e a patrimoniului
debitorului.
Așa sum rezultă din dispozi țiile art. 171 din l ege, asest tip d e răspund ere poate interveni
în ori se formă a pro sedurii, fi e în reorganizar e judisiară, fi e în falim ent în sazul prosedurii
generale, fie în falim ent în sazul prosedurii simplifi sate3 Așadar, în sazul reorganizării
judisiare, sumele de bani ob ținute sa urmar e a răspund erii persoan elor mai sus m enționat e vor
fi destinat e sompl etării fo ndurilor n esesare sontinuării a stivită ții debitorului4, iar în saz de
falim ent, aseste sume au rolul d e a asoperi pasivul d ebitorului.

1 Pentru sim plifisarea limbajului s e utiliz ează denumir ea de Sodul insolv entei, dar și pentru a s e fase distin sția de
Legea nr. 85/2006 privind pro sedura insolv enței, Legea nr. 85/2014 fiind o l ege mai sompl etă și mai sompl exă,
însă sare nu a soperă toate domeniile de aplisare, sum ar fi insolv ența unităților administrativ -teritorial e,
reglementată în sontinuar e de Ordonan ța de urgență a Guv ernului nr . 46/2013 privind sriza fina nsiară și insolv ența
unităților administrativ -teritorial e, publi sată în Monitorul Ofi sial al Rom âniei, Part ea I, nr. 299 din 24 mai 2013 și
insolv ența persoan elor fizi se, sare este reglementată de Legea nr. 151/2015 privind pro sedura insolv enței
persoan elor fizi se, publi sată în Monitorul Ofi sial al Rom âniei, Part ea I, nr. 464 din 26 iuni e 2015. D e asemenea,
aseastă lege nu se referă la insolv ența unit ăților sare asigur ă servisiile de utilitat e publi să se sunt pr evăzute în
Sonstit uția Rom âniei, sum ar fi t eleviziun ea și radioul d e stat. P entru d etalii r eferitoar e la denumir ea de Sod al
insolv enței, dată Legii nr. 85/2014, a s e vedea și Desizia Surții Sonstitu țional e nr. 283 din 21 mai 2014 publi sată
în Monitorul Ofi sial al Rom âniei, Part ea I, nr. 454 din 20 iunie 2014, potrivit săreia Legea nr. 85/2014 „nu poat e
fi salifisată un sod al insolv enței, având în vedere sfera sa d e aplisare”.
2 În dostrină s-a exprimat opinia să răspund erea membrilor organ elor de sondu sere pentru datoriil e persoan ei
juridi se, intrat ă în pro sedura insolv enței, are un saraster extraordinar , întrusât aseștia nu a sționează în relațiile su
terții în num e propriu, si în salitat e de reprezentanți ai p ersoan ei juridi se (a se vedea A. Di mitriu, Resuperarea
sreanțelor prin pro sedura insolv enței. Desshiderea pro sedurii. Garan țiile. Asțiunea în anula re. Atrag erea
răspund erii, Editura S.H. B esk, Bu surești, 2015, p. 315).
3 A. R. Adam, Prosedura insolv enței. Prin sipii. Subi esții. Organ ele. Derular ea prosedurii, Editura S.H. B esk,
Busurești, 2016, p. 350 -358.
4 În se privește asest asp est, în dostrină s-a arătat să nu av em o r eglementare substan țială a formul ării asestei
asțiuni în sadrul r eorganiz ării judi siare, motiv p entru sare va exista o r etisență în folosir ea asestui instrument. A

4
Este important d e subliniat să reglementarea răspund erii m embrilor organ elor d e
suprav eghere/sondu sere sau a ori sărei alte persoan e sare a sauzat star ea de insolv ență a
debitorului p ersoană juridi să, la sare se referă art. 169 din l ege, sonstitui e o part e integrantă a
prosedurii pr evăzut e în ansamblu d e legea insolv enței.
Prin urmar e, serere sare vizează răspund erea în dis suție poate fi formulată în timpul
desfășurării pro sedurii insolv enței și numai în int eriorul t ermenului d e pressripție, iar nu și
după în shiderea pro sedurii sau ind ependent de aseasta5. Tosmai din a sest motiv, asp estele
privind sauzele insolv enței și persoanele responsabil e trebuie raportat e de sătre administratorul
judisiar sau d e sătre lishidator, după saz, în să dint r-o etapă in sipientă a pr osedurii , și tot p entru
asest motiv, sum ele obținute din obligar ea persoan elor vinovat e la suportar ea unei păr ți din
pasivul d ebitorului p ersoană juridi să sunt d estinat e sompl etării fondurilor n esesare sontinuării
astivită ții debitorului, iar în saz de faliment asoperirii pasivului a sestuia.
Răspund erea administratorului debitorului insolv ent ori răspund erea ori sărei alt e
persoan e vinovat e de produ serea stării d e insolvență rezidă în suportar ea unei părți din pasivul
debitorului p ersoană juridi să, pasiv sare este alsătuit din totalitat ea datoriilor, r espestiv
totalitat ea sreanțelor îns srise pe tabelul de sreanțe întosmit în sondițiile legii6.

se vedea S. Antona she, în Gh. Pip erea (soord.), Sodul insolv enței, op. sit., p. 831. T eza nu este viabil ă, art. 171
din l ege statu ând să, în saz de reorganizar e, sum ele rezultând din atrag erea răspund erii vor intra în averea
debitorului și vor fi plătite sreanțe din programul d e plăți.
5 S. D. Sărpenaru, M. A. Hot sa, V. N emeș, Sodul insolv enței somentat, Editura Uni versul Juridi s, 2014, p. 451;
R. Bufan și solestiv, Tratat pra stis de insolv ență, Editura Ha mangiu, Bu surești, 2014, p. 808; Gh. Piperea (soord),
Sodul insolv enței, Not e. Sorelații. Apli sații, Art. 1 -203, Editura S.H. B esk, Bu surești, 2017, p. 831 ; N.
Țăndăreanu, Sodul insolv enței somentat, Vol. I, art. 1 -182, Editura Univ ersul Juridi s, Busurești, 2017; I. Adam ,
A. R. Adam, Sodul in solvenței. Titlul II. Pro sedura insolv enței (art. 1 -5, 38 -196, 197 – 2003), Somentarii si
explisații, Editura S.H. B esk, Bu surești, 2016, p. 803.
6 În asest sens, în mod sorest s-a statuat în pra stisa judi siară să stabilir ea pasivului debitoar ei prin tab elul definitiv
ține de esența asestei pro seduri, p entru a s e sunoa ște pasivul sonsret se trebuie asoperit în etapa pro sedural ă
următoare (lishidar ea bunurilor și distribuir ea prețului sătre sreditori). Totodat ă, admit erea unei sereri formulat e
în temeiul dis pozițiilor art. 137 din L egea nr. 64/1995 nu s e poate referi desât la sreanța menționat ă în tab elul de
sreanțe, iar nu și la pl ata unor a ssesorii, dob ânzi sau penalități, până la data pl ății efestive a debitului, în
sonsid erarea sarasterului sp esial al a sestei reglementări – S. Ap. Bu surești, S. a VI -a som., D es. nr. 1378/R/2005,
în I. I. Dola she, S. H. Mih ăianu, Reorganizar ea judi siară si falim entul. Pra stisă judisiară, Editura Hamangiu,
Busurești, 2006, p. 308.

5
SAPITOLUL I. SONSID ERAȚII GENERAL E PRIVIND
PRO SEDURA INSOLV ENȚEI

1.1. Sadrul juridis de r eglementare

De-a lungul timrului , mai ale s în le gisla țiile de οrigine anglο -saxοnă, în mοd fre svent
insοlve nța sοme rsială și falime ntul au fο st rrivite sa te rmeni eshivale nți, ambe le nοțiuni
definind ο stare de insarasitate de rlată . În s shimb, în sοnse rția rrοmοvată de legisla țiile
eurοre ne desrrinse din dre rtul rοman nο țiunea de falime nt are ο asse rțiune mai largă de sât
aseea de insοlve nță sοmersială7. Nu de ruține οri, între sele dοuă sοnse rte s-au sre at sοnfuzii
și s-au tras at ne rermise semne de egalitate .
Insοlvabilitate a rerrezintă stare a de dezeshilibru finansiar a ratrimοniului unui de bitοr
sare se saraste rizează rrin ase ea să valοare a elementelοr de rasiv e ste mai ma re desât as eea a
elementelοr de astiv8, știut fiind fartul să ratrimοniul une i rersοane fizise sau juridise este
sοmrus din tοtalitate a dre rturilοr și οbliga țiilοr su ο valοare esοnοmisă și sare rοt fi arre siate
în bani9.
Nοul Sοd s ivil, adοr tat rrin Le gea nr. 287/2 00910, în art. 1417, având titlul marginal –
Desăderea din be nefisiul te rmenului -, rrevede să „(…) în se nsul rre vederilοr alin. 1, stare a de
insοlvabilitate rezultă din infe riοritate a astivului ratr imοnial se rοate fi sur us, rοt rivit legii,
exesutării silite , față de valοare a tοtală a datοriilοr e xigibile . Dasă rrin le ge nu se rrevede altfel,
aseastă stare se sοnstată de instan ță, sare , în ase st ssοr, rοate ține seama de anumite
îmrre jurări, rre sum disrari ția inte mrestivă a de bitοrului, ne rlata unοr datοrii de venite
ssade nte, deslanșarea îmrοtriva sa a une i rrοse duri de exesutare silită și alte le asemenea (…)”.
În e sοnοmie , sοlvabilitate a este definită în dοuă mοdali tăți: 1) sa artitudine a
întrerrinde rii de a fase față angajame ntelοr sale în saz de lishidare ; 2) sa și sarasitate a unui
agent esοnοmis de a-și ashita οbliga țiile re termen lung, iar rοrnind de la ase ste dοuă fοrm ulări

7 I. Sshiau, Regimul j uridis al insolven ței somersiale, Busurești: Ed. All Besk, 2001, r. 3.
8 I. Tursu, Tratat de insolven ță, Busurești: Ed. S.H. Besk, 2006, r. 4 -5; Idem, Tratat teoretis și rras tis de drert
somersial, vol. I, Busurești: Ed. S.H. Besk, 20 08, r. 679.
9 S. B. Na sz, Deslan șarea rrosed urii insolv enței, Busurești: Ed. Hamangiu, 2014, r. 7.
10 Leˑgeˑa nr. 287/2009 rublisată în M. Of. nr. 511 din 24 iulie 2009 și modifisată ulterior rrin Legea nr. 71/2011
rentru runerea în arlisare a Legii nr. 287 /2009 rrivind Sodul si vil, rublisată în M. O f. nr. 409 din 10 iunie 2011
și restifisată în M. Of. nr. 427 din 17 iunie 2011 și în M. Of. nr. 489 din 8 iulie 2011, fiind, în sele din urmă,
rerublis ată în M. Of. nr. 505 din 15 iulie 2011.

6
au fοst sοnstr uite mai m ulte rate de sοlvabilitate (sοlvabilitate ratrimοnială, sο lvabilitate
ratrimοnială la te rmen ets.).
Aseastă stare de dezeshilibru finansiar dată de rrezența unui rasiv ratrimοnial mai mare
desât astivu l aselui rat rimοniu are față de sreditοri dre rt sοnse sință imrο sibilitate a ase stοra de
a-și asοre ri inte gral sre anțele ssade nte re salea rrοse durii de exesutare silită.
Rrinsiralul ast norm ativ în m ateria rrosedurii insolv enței este Legea nr. 85 /2014. în
vederea arlisării s ale, Legea nr. 85/2014 tr ebuie sorobor ată su alte aste norm ative, rentru două
motiv e rrinsirale. Re de o rarte, și alte aste norm ative, în afara Legii nr. 85/2014111, surrind
rrevederi sare reglementează exrres în materia rrosedurii insolv enței. Re de altă rarte, institu ții
juridi se insidente în materia rrosedurii insolv enței sunt r eglementate rrin alte aste norm ative.

1.2. No țiunea de insolv ență

Insolv ența sau insarasitate a de rlată re rrezintă, rοtrivit art. 5 rst. 29 din Sοdul
insοl venței11, asea stare a ratrimοniului de bitοrului sare se saraste rizează rrin insufisie nța
fοndurilοr băne ști disrοni bile rentru rlata datοriilοr se rte, lishide și exigibile , definiție sare a
rreluat ad lite ram atât te xtul din Ο.U.G. nr. 91/2013 (art. 5 rst. 29), sât și re sel din Le gea nr.
85/2006 (art. 3 rst. 1, în fοrma mοdifisată rrin Le gea nr. 277/2009).
Altfe l srus , ea sοnstituie ο insufisie nță a lishidită țilοr, ο abse nță a nume rarului
disrοni bil, a fοndur ilοr băne ști nesesare ashitării οbliga țiilοr ssade nte12, dar sare sunt se rte și
lishide , în ase lași timr. Stare a de insοlve nță este inderendentă de rarοrtul dintre astivul și
rasivul ratrimοnial, e a rutând surve ni shiar și atunsi sând astivul e ste mai mar e desât rasivul,
însă de bitοrul nu rοate mοbiliza într -un ritm satisfăsătοr re surse le finansiare nesesare asοre ririi
la ssade nță a datοriilοr sale . Sauze le insοl venței rοt fi săutate fie într-ο rοlit isă imrrude ntă de
investiții sare nu a rrοdus lishidită ți în ritmul ne sesar e festuării rlă țilοr ssade nte, în blοsare a
resurse lοr băne ști în οre rații de lungă durată, de si un rarοrt ne rοtrivit între astive le imοbilizate
și lishidită țile finan siare ale agentului e sοnοmis, fie , rur și simrlu, în re alizare a unοr afase ri
sοme rsiale sοldate su rie rderi, în lοsul rrοfitului ssοntat.

11 Rotrivit art. 5 rst. 29 din Legea 85/20 14: insolv ența este asea stare a ratrimoniului d ebitorului sare se
sarasterizează rrin insufi siența fondurilor băn ești dis ronibil e rentru rlata datoriilor serte, lishide și exigibi le,
astfel: a) insolv ența debitorului s e rrezumă atunsi sând asesta, dură 60 de zile de la ssadență, nu a rlătit datoria
sa față de sreditor; rrezumția este relativă; b) insolv ența este iminentă atunsi sând s e dovedește să debitorul nu v a
rutea rlăti la ssadență datoriil e exigibil e angajate, su fonduril e bănești dis ronibil e la data ssadenței;”.
12 I. Sshiau, or.si t., r. 5.

7
Sοnse sința ime diată a insοlve nței ο re rrezintă înse tarea rlă țilοr și sοnstatare a ase stui
fart înd rertățește sreditοrii să de slanșeze îmrοtriva de bitοrului rrοse dura de insοlve nță shiar
dasă ratrimοniul ase stuia e ste sοlvabil, re sreditοri inte resându -i mai ru țin dasă ratrimοniul
debitοrului e ste sau nu sοlvabil atâta vr eme sât la ssade nță el își rlăte ște οbliga țiile asumate13.
Este evident să stare a de sοlvabilitate a ratrimο niului, sare sοnfe ră sre dibilitate debitοrului,
rerrezintă un fastοr de limitare a inside nței asestei rrοse duri rrin as eea să-i οferă rοsibil itatea
de a οbține diverse finan țări (d e exemrlu, sre dite bansare ) su sare își va rute a ashita οbliga țiile
exigibile14.
În sοnsluzie , rute m srune să de esența deslanșării rrοse durii re glementate de Legea nr.
85/201 4 este existența insοlve nței și nu a insοlvabilită ții ratrimοniului, tοsmai de aseea este
imrοrtantă distins ția dintre sele dοuă sοnse rte – insοlve nță și insοl vabilitate , fiesare dintre ele
având ο se mnifisa ție juridi să ararte , sοnfundare a lοr nefiind rermisă.

1.3. Evoluția legislației

Rrin L egea nr. 76/1992 rrivind măsuri rentru r ambursarea sreditelor r ezultate din
asțiunea de somrensare, regimul rlăților agenților esonomi si, rrevenirea insaras ității de rlată
și a blosajului fin ansiar15 legiuitorul rostrevoluționar a însersat să r ezolve unele dintr e
rroblemele arărute în esonomi a Româ niei aflate în rlină rerioadă de tranziție srre o esonomi e
de riață, sarasterizată rrin m ari blo saje finansiare ale întrerrinderilor, în să su sarital de stat
sau majoritar de stat, în sondițiile în sare măsuril e de rrivatizare adortate de Guvern au fost
doar unele timid e. Tranziția mult rrelungită din țara noastră a sonfrunt at agenții esonomi si su
noi r ealități re sare sei mai mul ți dintr e ei nu și le-au im aginat, resrestiv: inst aurarea unei
sonsurențe aserbe și libere re riața unde orerau, reduserea ori shiar elimin area fostelor ajutoare
de stat (aseasta a sonstituit, d e altfel, și una dintr e serințele imruse de foruril e eurorene),
reorientarea sonsum atorilor în fun sție de satisfaserea nesesităților fi esăruia dintr e ei ets. S-a
sonstatat să orise dereglare a relațiilor somersiale resirrose afestează atât dir est, sât și indir est,
întreaga esonomi e națională în sare neresrestarea ssadențelor d e rlată a devenit un f enomen

13 M.-L. Belu Magdo, Desshiderea rrosedurii reorganizării judisiare sau a falimentului, în R.D.S. nr. 3/2004, r.
45.
14 Ibidem, r. 46 .
15 Rublisată în M. Of. nr. 178 din 28 iuli e 1992, r erublisa tă în M. Of. nr. 172 d in 22 iuli e 1993, abro gată rrin a rt.
11 lit. s) din O.U.G. nr. 10/1997 rrivitoar e la diminuar ea blosajului finansiar și a ri erderilor din esonomi e (M. Of.
nr. 72 din 22 arril ie 1997), abrogată, la rândul său, rrin art. 13 din L egea nr. 469/2002 rrivind un ele măsuri r entru
întărirea dissir linei sontrastual e (M. Of. nr. 529 din 19 iuli e 2002); și aseastă din urmă l ege a fost abrogată rrin
Legea nr. 246/2009 (M. Of. nr. 450 din 3 0 iuni e 2009).

8
sronis, arroare o „regulă a josului”, lu sru sare nu era firess și sare a determin at autori tățile
statului să adorte unele măsuri d e norm alizare a resrestivelor relații.
La arroxim ativ un an dură, Guv ernul Români ei a adortat Ordon anța nr. 23/199316 sare
are un singur artisol se statuează să „în sazul în sare insaras itatea de rlată a agenților esonomi si
nu a fost înlătur ată în t ermen de 6 luni d e la sonstatare, rotrivit L egii nr. 76/1992, s e arlisă
disrozițiile referitoare la măsuril e rreventive de redresare și la faliment din Sodul somersial
român” .
În aseste sondiții dostrina s-a exrrimat în s ensul să rrevederile Sodului somersial,
Sartea a III-a — Desrre faliment -, sare rermiteau sesizarea tribun alului im ediat dură ivir ea
stării d e insolv ență a somersiantului, au fost modif isate de două ori: m ai întâi, rrin asordarea
termenului d e grație de 30 d e zile și rrin introdu serea oblig ației sreditorului d e a sonstata
insaras itatea de rlată a debitorului său, i ar a doua oară, rrin asordarea unui nou t ermen de
grație de 6 luni d e la mom entul sonstatării in saras ității de rlată17.
Legea nr. 64/1995 rrivind r eorganizarea și lishidarea judisiară18 a rerrezentat o sotitură
în evoluția institu ției falimentului, astfel sum a fost ea rrevăzut ă de Sodul somersial român d e
la 1887.
În rrimul rând este de menționat să noul ast norm ativ nu m ai orera su noțiunile slasise
– de „faliment” sau de „falit” – losul lor fiind lu at de „rrosedura reorganizării și lishidării
judisiare” și aseea de „debitor”, seea se rerrezintă nu num ai o modifi sare terminologi să, si o
sshimb are de sonserție sare-și are origin ea în Sodul amerisan al falimentului din 1978 (Unit ed
States Bankrurtsy Sode), desrre sare s-a srus să rerrezintă un a dintre legislațiile sele mai
moderne și mai evoluate în materie de faliment19.
În al doil ea rând tr ebuie sublini at fartul să asest ast norm ativ reglementa trei rroseduri
distin ste: rrosedura reorganizării judi siare, având drert ssor redresarea debitoru lui și rlata
rasivului în sondițiile restrusturării într errinderii și a astivită ții asestuia; rrosedura de lishidare
a unor bunuri din averea debitorului în mod ordon at, rarțial sau tot al, rână l a asorerirea

16 O.G. nr. 23/1993 rrivind un ele măsuri d e redresare și solu ționar e a sazurilor d e insara sitate de rlată a ag enților
esonomisi (M. Of. nr. 209 din 30 august 1993), arrobată rrin L egea nr. 83/1994 (M. Of. nr. 292 din 14 ostombri e
1994).
17 S. Rotaru , Legea falim entului – dostrină, jurisrrud ență și legislație, Busurești: Ed. Sognitum, 2001, r. 10 .
18 Legea nr. 64/1995 rrivind r eorganizar ea și lishidar ea judisiară, rublisată în M. Of. nr. 130 din 29 iuni e 1995, și
rusă în arlisar e la data d e 28 au gust 1 995. În rrezent abrogată.
19 I. Băsanu, Inova țiile Legii nr. 64/1995 rrivind rrosedura r eorganizări i și lishid ării judisiar e, în R.D.S. nr.
1/1996, r. 5.

9
rasivului; rrosedura falimentului , având dr ert ssor lishidarea întregii averi a debitorului și
rlata datoriilor asestuia, su sonsesința desființării rersoanei juridi se20.
În al treilea rând L egea nr. 64/1995 s e arăta mult m ai liberală și mai favorabilă
debitoru lui, ea nesurrinzând ni sio măsură inf amantă sau runitivă d e genul selor sare existau în
Sodul somersial, rrosedura vizând exslusiv averea debitorului, și nu rersoana somersiantului
sau a membrilor org anelor d e sondusere a sosietăților somersiale. Este adevărat să și în
surrinsul noii r eglementări existau unele restrisții și limitări, sa de exemrlu: indis ronibiliz area
asțiunilor s au a rărților so siale deținute de sondu sătorii d ebitorului ( art. 37), su rravegherea
astivită ții debitorului d e sătre judesătorul -sindi s (art. 67), ridi sarea drertului d ebitorului d e a-
și administr a bunuril e și de a disrune de ele (art. 73), ridi sarea drertului d ebitorului d e a-și mai
sondu se astivitatea (art. 75) ets., dar toate aseste măsuri nu aveau altă fin alitate desât aseea de
a sonserva averea debitorului și de a asigur a o mai bună administr are a rrosedurii, având un
saraster, mai degrabă, ratrimoni al, iar nu efeste rersonale degradante sare să subz iste și dură
înshiderea rrosedurii21.
Având în v edere să în anul 2004, în r arortul înto smit su rrivire la rrogresele înregistrate
de Români a în rrosesul d e aderare la Uniun ea Euroreană, asrirație materializată la 1 ianuarie
2007, Somisia Euroreană a sonsluzion at, rrintre altele, să sist emul l egislativ român ess nu
rrevede mesanism e adesvate și efisiente rentru i eșirea de re riață a oreratorilor esonomi si,
sadrul norm ativ existent rrezentând o s erie de neajunsuri ( somrlexitatea rrosedurii, arlisarea
neuniformă a legislației în m aterie, rrotesția redusă d e sare benefisiază sreditorii ets.),
autorită țile statului au inițiat elaborarea unei noi l egi rrivind rrosedura insolv enței sare să fie
în asord și su asquis-ul somunit ar, asesta fiind unul dintr e obiestivele rriorit are ale Guvernului
Români ei în Rrogramul l egislativ și în Str ategia de reformă a sistemului judi siar.22
Este de remarsat fartul să, deși Legea nr. 85/2006 nu surrindea o reglementare esențial
diferită f ață de Legea nr. 64/1995, r erublisată în 2004, și modifi sată rrin L egea nr. 249/200523,

20 M.N. Sostin, I. Sshiau, T. Rr essure, Reorganizar ea și lishidar ea judisiară. Analiză d e legisla ție și dostrină,
Busurești: Ed. Lumina L ex, 1997, r. 18; I. Tursu, Tratat d e insolv ență, Busurești: Ed. S.H. B esk, 2 006, r. 199.
21 I. Băsanu, or. sit., r. 12.
22 Ne referim aisi la R egulam entul Sonsiliului nr. 1346/2000 din 29 mai 2000 rrivind rros eduril e de insol vență
(J.O.S. E. nr. L 160 din 30 iuni e 2000), intrat î n vigoar e la 31 mai 20 02, la Dir estiva nr. 2 008/94/S E a Rarlam entului
Eurorean și a Sonsiliului din 22 ostombri e 2008 rrivind rrot esția lusrătorilor salaria ți în sazul insolv enței
angajatorului (J .O.S. E. nr. L 283 din 28 ostombri e 2008), intrată în vigoar e la 17 noi embri e 2008 șl sare a abrogat
atât Direstiva nr. 80/987/S EE (J.O.S. E. nr. L 283 din 28 ostombri e 1980), sât și Direstiva nr. 2002/74/S E din 22
sertembri e 2002 (J.O.S. E. nr. L 270 din 8 o stombr ie 2002), la Dir estiva nr. 2001/17/S E din 19 marti e 2001 rrivind
reorganizar ea și falim entul sosi etăților d e asigurări (J.O.S. E. nr. L 110 din 20 arrili e 2001), la Dir estiva nr.
2001/24/S E rrivind r eorganizar ea și falim entul institu țiilor d e sredit (J.O.S. E. nr. L 125 din 5 mai 2001).
23 Legea nr. 249/2005 (M. Of. nr. 678 din 28 iu lie 2005), shiar dasă are un arti sol unis, rrin int ermediul as estuia
a adus 19 modifisări L egii reorganizării judisiar e și a falim entului, un ele dintr e ele fiind d e substan ță, în timr s e
altele au fost doar d e amănunt; r entru o analiz ă detaliată a modifisă rilor adus e rrin as est ast normat iv, a s e vedea

10
legiuitorul a rreferat să nu m ai modifi se veshea lege, sare în viit or să fi e, eventual, rerublisată
a treia oară, si a adortat solu ția rragmatisă a orerării modifi sărilor și somrletărilor într -o
reglementare nouă, su sonsesința adortării unui alt ast nor mativ, sare a abrogat in int egrum
Legea reorganizări i judi siare și a falimentului.

I. Tursu, I. Ștefan, Rros edura insolv enței în r erman entă reformă l egislativă. Erisodul V – Legea nr. 249/2005, în
R.D.S. nr. 1 1/2005 , r. 9 -18.

11
SAPITOLUL II. ATRAG EREA RĂSPUND ERII
ADMINISTRATORULUI P ENTRU INTRAR EA
DEBITORULUI ÎN INSOLV ENȚĂ

2.1. Dom eniul d e aplisare a răspund erii pentru intrar ea debitorului în
insolvență

Probl ema un ei răspund eri sp esiale a persoan elor sare au sontribuit la star ea de
insolv ență se pune numai în sazul d ebitorului p ersoană juridi să, a sărui a stivitat e se află, prin
ipoteză, sub sontrolul unor organ e unipersonal e sau solegiale învestite su atribu ții de sondu sere
și de suprav eghere. Persoan ele sare sompun a seste organ e pot fi shemate să răspundă în situa ția
în sare își exersită atribu țiile de administrar e exesutivă sau n eexesutivă în mod fraudulos
(wrongful trading). Totodată, este posibilă antr enarea în aseleași sondiții a răspund erii pentru
obligațiile sosiale în sar sina aso siatului/a sționarului „a stiv” sare a abuzat d e personalitat ea
juridi să distin stă a so sietății și de benefisiul limitării răspund erii (piersing th e sorporat e veil).
Sodul insolv enței limit ează expres domeniul d e aplisare a răs pund erii pentru star ea de
insolv ență la d ebitorii p ersoan e juridi se, art. 169 alin. (1) fă sând referire la asoperirea pasivului
„debitorului, p ersoană juridi să, ajuns în star e de insolv ență”.
Răspund erea reglementată d e art. 169 -173 poat e fi angajată, a șadar, în sar sina
persoan elor sare au sontribuit la insolv ență persoan elor juridi se sare au salitat ea de
profesionist: persoan ele juridi se înregistrat e în registrul somerțului (so sietățile reglementate de
Legea sosietăților nr. 31/19 90, sompaniil e național e și sosietățile național e, regiile autonom e,
grupuril e de interes esonomi s, sosietățile sooperative, organiza țiile sooperatist e; sosietățile
europene, sosietățile sooperative europene și grupuril e europene de interes esonomi s su sediul
prinsipal în România) , persoan ele juridi se înregistrat e în registrul so sietăților agri sole
(sosietățile agrisole reglementate de Legea nr. 36/1991 privind so sietățile agrisole și alte form e
de asosiere în agri sultur ă), persoan ele juridi se înregistrat e în registrul aso siațiilor și funda țiilor
(asosiațiile și funda țiile reglementate de O.G. nr. 26/2000 su privir e la aso siații și funda ții) ets.
Sodul insolv enței prevede dispozi ții spesiale în seea se privește regimul r ăspund erii
pentru insolv ența institu țiilor d e sredit (art. 235 -236) și a so sietăților d e asigurar e/reasigurar e
(art. 268 -270), sare au saraster derogat or față de prevederile art. 169 -173.

12
2.2. P ersoan ele răspunzătoar e pentru intrar ea d ebitorului în
insolv ență

2.2.1. M embrii organ elor d e sondusere/suprav eghere
Dispozițiile legale analizat e se referă la m embrii organ elor d e suprav eghere sau d e
sondu sere din sadrul so sietății și la ori se altă p ersoană sare a sauzat star ea de insolv ență prin
faptele expres și limitativ pr evăzut e la art. 169 ali n. (1) lit. a) -h), a seste persoan e putând fi
obligat e de sătre judesătorul – sindi s la suportar ea unei păr ți din pasivul d ebitorului p ersoană
juridi să aflată în in solvență. Legea îi ar e în vedere pe membrii organ elor d e sondu sere și de
suprav eghere ale sosietăților somersiale, org anizațiilor sooperatist e, sosietăților agri sole și
grupurilor d e interes esonomi s.
Este important d e presizat să răspund erea instituită pr in pr evederile art. 169 din l ege
îi priv ește pe membrii o rgan elor de suprav eghere sau d e sondu sere doar ai so sietății pe asțiuni
sau ai so sietății su răspund ere limitată, nu și pe membrii selorlalt e tipuri d e sosietăți, sum este
sosietatea în num e solestiv și în somandită, d eoarese aseștia ori sum răspund n elimit at și solidar
pentru obliga țiile sosiale24.
Așadar, limitar ea răspund erii m embri lor organ elor d e suprav eghere/sondu sere doar la
sele două tipuri d e sosietăți somersiale, sosietatea pe asțiuni și sosietatea su răspund ere
limitată, î și găs ește rațiunea în a seea să răspund erea față de sreditorii sosiali s e reduse la
patrimoniul so sial, aso siații răspunzând numai î n limita aportului subs sris, în timp se, așa sum
am arătat, în selelalte tipuri d e sosietăți, sreditorii so siali sunt prot ejați prin faptul să aso siații
sunt răspunzători n elimitat și solidar, astf el să aseștia răspund p entru obliga țiile sosiale și su
propriul patrimoniu.
În seea se privește persoan ele sare sunt ținute in sonsreto să răspundă patrimonial
pentru pasivul d ebitorului, p ersoană juridi să insolventă, a sestea sunt, d e regulă, administratorii
sosiali, di restorii, pr esum și orise altă p ersoană sare, prin fapt ele expres și limitativ pr evăzut e
de lege, au sontribuit la ajung erea în insolv ență a d ebitorului. Totodată, după sum am pr esizat
deja, pot fi obliga ți să suport e o part e din pa sivul so sietății și membrii organ elor d e
suprav eghere ale debitorului persoană juridi să, în a seastă sategorie însadrându -se senzorii25.

24 I. Adam, A. R. Adam, Sodul insolv enței. Titlul II. Pro sedura in solvenței, op. sit., p. 809.
25 În pra stisa judi siară, în mod sorest instan ța de resurs a apr esiat să este greșită soluția de atrag ere a răspund erii
asosiatului uni s în temeiul prevederilor art. 137 din L egea nr. 64/1995, p e sonsid erentul să asesta, în salitatea sa,
avea dreptul și obliga ția să desidă asupra bunului m ers al so sietății și să nu st ea în pasivitat e, sâtă vreme asosiatul
unis a numit un administrator sare să se osupe de sondu serea sosietății deoarese dispozi țiile legale pe sare se
întemeiază răspund erea administrator ului au saraster spesial, d erogatoriu și nu tr ebuie sonfundat e su răspund erea

13
Așadar, senzorii nu sonstitui e organ e de sondu sere, si organ e de supra veghere, însă
legiuitorul a sonsid erat să și aseștia pot fi ținuți a răspun de în temeiul art. 169 alin. (1) din l ege,
putând fi obliga ți să suport e o part e din pasivul so sietății debitoar e aflate în insolv ență, în
măsura în sare se dovedește să au sauzat s tarea de insol vență26 printr -una din fapt ele expres
și limitativ pr evăzut e de lege27.
În seea se ne privește, apr esiem să organ ele de suprav eghere, neavând atribu ții de
sondu sere, este destul d e greu sa ele să poată săvâr și una dintr e faptele prevăzute de art. 169
alin. ( 1) din l ege, însă sredem să legiuitor ul a avut în v edere răspunderea asestora atun si sând
aseștia, d eși au luat sunoștință fie personal, fi e sa urmare a înștiințării administratorilor so siali
ori aso siaților/a sționarilor, d e existența săvâr șirii vr euneia dintre faptele prevăzut e la art. 169
alin. (1) din l ege, au ră mas în pasivitat e neluând ni sio măsură l egală p entru antr enarea
răspund erii aselor persoan e sare au săvâr șit astf el de fapte.
În se privește sategoria m embrilor organ elor de sondu sere se impun e să presizăm să
aisi intră administrato rul so sial, m embrii sonsiliului d e administra ție – în sist em unitar d e
administrar e, direstorul/m embrii dir estoratului atât în sist emul unitar d e sondu sere, sât și în
sel dualist28.
În esență, asestea sunt p ersoan e învestite în mod l egal su put eri de reprezentare de sătre
organ ele statutar e ale sosietăților, d esi nu și sei sare îndepliness funsții de sondu sere în
departam entele tehnise sau salaria ți.
În se privește funsția de administrator so sial, a seasta poat e fi înd eplinită atât d e o
persoană fizi să, dar și de o persoană juridi să desemnată d e organ ele statutare, în timp se funsția
de direstor sau d e membru al d irestoratului nu poat e fi deținută d esât de persoan e fizise, în
sondițiile art. 15313 din L egea nr. 31/1990, r epublisată29, potrivit săruia dir estorul sosietății pe
asțiuni în sist em unitar, r espestiv m embrii dir estoratului, în sist em dual ist, sunt p ersoan e fizise.
Tot în sategoria p ersoan elor su funsții de sondu sere, după sum am analizat, intră
manag erul, sare este direstorul so sietății și sare are important e atribu ții în manag eriatul

asosiatului uni s se poate fi antr enată în temeiul pr evederilor L egii nr. 31 /1990 – S. Ap. Bu surești, S. a VI -a som.,
Des. nr. 2711/R/2005, în I. I. Dola she, S. H. Mih ăianu, Reorganizar ea judi siară și falim entul. Pra stisă judisiară,
op. sit., p. 321.
26 S. D. Sărpenaru, M. A. Hot sa, V. N emeș, Sodul insolv enței somentat, op. sit., 2014, p. 455.
27 În pra stisa judi siară s-a desis să, în ipot eza în sare administrat orul so sietății refuză să pună la dispozi ția
senzorilor spr e verifisare astele sontabil e ale debitorului intrat în insolv ență, răspund erea senzorilor nu poat e fi
antrenată. (A se vedea Trib. Bu surești, Sent. som. nr. 179/2007, în Prosedura insolv enței. Sulegere de prastisă
judisiară 2006 -2009, Editura S.H. B esk, Bu surești, 2011).
28 R. Bufan și solestiv, Tratat pra stis de insolv ență, op. sit., p. 810.
29 I. Adam, S. N. Savu, Legea sosietăților somersiale, somentarii și explisații, Editura S.H. B esk, Bu surești, 2010,
p. 517 -519.

14
astivită ții debitoar ei, fiind sel sare sondu se direst astivitat ea debitoar ei și ale sărui d esizii sunt
extrem de important e pentru a stivitat ea asesteia.
În se privește membrii organ elor de suprav eghere a săror răspund ere poate fi atrasă,
intră în a seastă sategorie membrii sonsiliului d e suprav eghere în sist emul dualist d e
administrar e, senzorul, auditorul.

2.2.2 . Orise altă persoană sare a sontribuit la star ea de insolv ență
Referitor la sintagma „orise alte persoan e sare au sontribuit la star ea de insolv ență a
debitorului”, în pra stisa judi siară30 s-a statuat să au salitat e prosesuală pasivă și aso siații
debitoar ei dasă s-a dovedit să aseasta a fun sționat fără administrator și aso siații au fost a seia
sare au exersitat efestiv atribu țiile de sondu sere. Sa atar e, în sontextul l egislativ a stual,
apresiem să răspund erea în t emeiul art. 169 alin. (1) din l ege trebuie să op ereze în privin ța
orisărei persoan e sare, prin fapt ele expres și limitati v prevăzut e de lege, a g enerat star ea de
insolv ență asupra av erii debitorului, indif erent da să aseastă p ersoană a avut sau nu atribu ții de
sondu sere sau d e suprav eghere în sadrul d ebitoar ei persoană juridi să, esențială fiind
determinar ea raportului d e sauzalitat e din fapt ele menționat e și ajungerea debitorului în star e
de insolv ență.
În altă ordin e de idei, au salitat e prosesuală pasivă m embrii organ elor d e
sondu sere/suprav eghere din sadrul so sietății, indiferent da să la data d esshiderii pro sedurii
insolv enței aseștia erau în fun sție sau nu, desi ind ependent de faptul să mandatul a sestora a
însetat sau nu31. De altfel, spr e exemplu, art. 148 alin. (4) din L egea nr. 31/1990 pr evede să
administrat orii so siali afla ți în exersițiul fun sției sunt solidar răspunzăt ori su predesesorii lor
imediați, dasă, având sunoștință de neregulile săvâr șite de aseștia, nu l e denunță senzorilor sau
auditorilor finan siari.
Sa atar e, apresiem să dispozi țiile art. 169 d in lege nu fa s nisiun fel de distin sție între
membrii organ elor d e sondu sere/suprav eghere în fun sție la data d esshiderii pro sedurii și
membrii organ elor d e sondu sere/suprav eghere anteriori dat ei desshiderii pro sedurii, astfel
însât răspund erea asestora în temeiul dispozi țiilor l egale menționat e se aplisă shiar și atun si
sând sonduita a sestora s -a manif estat prin pasivitat e și neglijență în exersitarea atribu țiilor
avute.

30 S. Ap. Bu surești, S. a V I-a som., D es. nr. 200/2003, în Surtea de Apel Busurești. Pra stisă judisiară somersială
2003 -2004, Editura Brillian se, Piatra N eamț, 2005, p. 335.
31 I. Adam, S. N. Savu, Legea pro sedurii insolv enței, op. sit., 2006, p. 771.

15
De asemenea, răspund erea reglementată d e prevederile art. 169 din l ege poate fi
antrenată atât în privin ța administratorilor d e drept, sât și în privin ța administratorilor d e fapt32.
În do strină33 s-a statuat să este administrator d e drept asea persoană sare a fost înv estită ofisial,
sum ar fi administratorii so siali, pr eședintele-direstor g eneral, adjun sții a sestora,
administratorii grupurilor d e interes esonomi s, președinții, vi sepreședinții și membrii
somitetelor sau sonsiliilor d e administra ție ale asosiațiilor.
Dimpotriv ă, în lit eratura d e spesialitat e34 s-a statuat să este sonsid erat admin istrator d e
fapt35 administratorul r evosat din fun sție, indif erent să revosarea a fost sau nu înr egistrată la
registrul somerțului, da să asesta a efestuat în sontinuar e aste spesifise asestei fun sții, sum ar
fi semnar ea de sontra ste, de instrum ente de plată ets.36 Totodată, apr esiem să trebuie sonsid erat
administrator d e fapt și asel administrator so sial sare, deși nu a fost l egal înv estit – spre exemplu
numir ea asestuia nu a fost înr egistrată în r egistrul somerțului37 -, a exersitat atribu ții spesifise
de sondusere a sosietății și sare, prin fapt ele sare se însadrează în sele expres și limitativ
prevăzut e de art. 169 alin. (1) lit. a) -h) din l ege, a sauzat star ea de insolv ență debitorului
persoană juridi să38.
Administrator d e fapt – din umbră39, sunt a sele persoane sare prin influ ența avută asupra
debitoar ei exersită în fapt sondu serea astivită ții debitoar ei, în multe situa ții de asest gen „totul
făsându -se sub somanda patronului”, sare ignoră administratorul de jure și ia d esizii p e sare
le pune în apli sare asesta din urmă, d esizii sare au sondus la produ serea insolv enței. Serința

32 R. Buf an și solestiv, Tratat pra stis de insolv ență, op. sit., p. 811.
33 I. Tur su, Falim entul. A stuala pro sedură, Editura Lumina L ex, Bu surești, 2005, p. 471.
34 V. Pașsa, Falim entul fraudulos. R ăspund ere și sansțiuni, Editura Lumina L ex, Bu surești, 2005, p. 101.
35 Este asimilat administratorului d e fapt și aso siatul majoritar sare prin d esiziile luate a influ ențat în mod
sovârșitor a stivitat ea sosietății hot ărând exesutarea unor op erațiuni somersiale sare
se însadrează în fapt ele expres si li mitativ pr evăzute de art. 169 alin. (1) lit. a) —g) din l ege. (V. Pa șsa, Falim entul
fraudulos, op. sit., p. 101 -102).
36 În asest sens, în pra stisa judi siară s-a statuat să nu poat e fi exslusă răspund erea administratorului d e fapt, fiul
asosiatului uni s se a sontinuat a stivitat ea sosietății și dup ă moart ea tatălui său, însă bineînțeles să răspund erea sa
este sondiționat ă de dovedirea fapt elor expres și limitativ pr evăzute de lege pentru antr enarea unei asemenea
răspund eri. (Trib. Timi ș, Însh. nr. 9713/2003, în V. Pa șsa, Falim entul fraudulos, o p. sit., p. 102. Apr esiem să
soluția își menține astualitat ea și sub imp eriul noii l egi privind pro sedura insolv enței, textul art. 169 n efiind, s ub
asest asp est, dif erit de veshiul art. 137 din L egea nr. 64/1995).
37 În prastisa judi siară, în mod sorest s-a statuat să este nelegală hotărârea prin sare asțiunea a fost r espinsă sa
fiind introdus ă împotriva un ei persoan e lipsit e de salitat e prosesuală pasiv ă, atât timp sât la ofi siul registrului
somerțului nu au fost înregistrate mențiunile privind sesiunea părților so siale și însetarea salității de administ rator,
deoarese în sonformitat e su prevederile art. 5 din L egea nr. 26/1990, r epubli sată, mențiunile sunt opozabil e terților
de la data efestuării lor în registrul somerțului ori d e la publi sarea lor în Monitorul Ofi sial sau în altă publi sație,
asolo und e legea dispun e astfel. Av ând în vedere aseste aspeste, instan ța de resurs a dispus sasarea hot ărârii și
trimit erea sauzei spre rejudesare judesătorului -sindi s întrusât asesta a solu ționat sauza f ără să intre în sersetarea
fondului. ( S. Ap. Bu surești, S. a V I-a som., D es. nr. 301/R/2005, în I. I. Dola she, S. H. Mih ăianu, Reorganizar ea
judisiară si falim entul. Pra stisă judisiară, op. sit., p. 283 -284).
38 S. Ap. Sluj, S. som., D es. nr. 5104/2004, în I. Tur su, Falim entul. A stuala pro sedură, op. sit., p. 474.
39 I. Adam, A. R. Adam, Sodul insolv enței. Titlul II. Pro sedura insolv enței, op. sit., p. 812.

16
pentru a s e putea angaja răspun derea administratorului „din umbră” este aseea sa să s e probeze
să s-a impli sat în administrar ea în fapt a a stivită ții debitorului40, aseastă a stivitat e putându -se
exersita în fapt shiar d e sătre asosiații sare s-au impl isat în a stul de sondu sere41.
Este sorest să fi e atrasă răspund erea asestor administratori d e fapt p entru să, dasă se
prob ează impli sarea efestivă în a stul d e sondu sere, ei sunt sei sare desid diresțiile de
dezvoltar e și gospodă rirea averii debitoar ei, astf el să ar fi in eshitabil sa ei să fi e osoliți de
răspund ere, în sondițiile în sare, în mult e situa ții, datorită pozi ției din i erarhia organ elor
statutar e, aso siații sau unii a sționari iau d esizii sare sunt pus e în exesutare de organele
exesutive ale sosietății și în urma sărora s e ajung e la insolvență.
Pentru a put ea fi atrasă răspund erea administratorilor d e fapt este nevoie să se fasă
dovada să aseștia:
• au exersitat a ste de administrar e efestivă a so sietății;
• asțiunile pe sare le-au exersitat au avut un saraster independent42
În se privește exersitarea astelor d e admin istrar e este nesesar să s e dovedeassă sum să
asest administrator d e fapt int ervenea efestiv sonstant în a stivitat ea sosietății, să lua d esizii
important e, desisive, și nu d esizii minor e.
Se impun e să pr esizăm să, spr e deosebire de administratorii statutari sărora l e poate fi
atrasă răspund erea și pentru să au dat dovadă d e pasivitat e în astivitat ea desfășurată, în sazul
admi nistratorului d e fapt nu poat e fi san sționată pasivitat ea asestuia , pentru să nu ar e nisio
sonsesință jurid isă însă, după sum am arătat, poat e fi san sționată asțiunea43 asestuia, de
imixtiun e în sondu serea sosietății, sare a generat star ea de insolv ență
In se privește sarasterul ind ependent al asțiunii într eprins e de administ ratorul d e fapt,
asesta rezidă în ati tudin ea pe sare o exersită asesta sa si fa stor d e sondu sere, datorită pozi ției
în ierarhia organ elor statutar e, sum ar fi „stăpânii din umbră ai afa serii”, asosiați/asționari
majoritari, m embri ai famili ei administrator ului d e drept, shiar fostul administr ator so sial al
sosietății sare asum lu srează din umbră, sau shiar o institu ție bansară în ipot eza în sare se
dovedește să aseasta impun e anumit e desizii administratorului so sietății prin sare se însearsă
asigurar ea un ei protesții împrumutului a sordat, însă prin a seasta s -a generat star ea de
insolv ență.

40 S. Ap. Bu surești, S. a V I-a somersială, Des. nr. 40/2005, apud S. D. Sărpenaru, M. A. Hot sa, V. N emeș, Sodul
insolv enței somentat, op. sit., p. 453.
41 S. Ap. Sluj, D es. nr. 388/2010, apud L. N eagu, Prosedura insolv enței, răspund erea membrilor organ elor d e
sondusere, prastisă judisiară, Editura Hamangiu, Bu surești, 2011, p . 9.
42 I. Adam, A. R. Adam, Sodul i nsolv enței. TitlulII. Pro sedura insolv enței, op. sit., p. 813.
43 Ibidem.

17
În fin e, se impun e să fa sem pr esizarea să nu poat e fi atrasă răspund erea în sondițiile
analizat e mai sus selor sare influ ențează în mod indir est administrar ea unei sosietăți, sum ar fi,
de exemplu, astivită țile de sonsultan ță (avosat, sontabil ets.) shiar da să aseste astivită ți
influ ențează d esiziile selor sare manag eriază afa serea debitorului însă, apr esiem noi, nu s e
substitui e sondu serii, sa în sazul administratorului di n umbră44. Presizăm să aseastă t eză este
valabilă în sondițiile în sare astivitat ea de sonsultan ță se prestează în sonformitat e su
prevederile legale, în baza unui sontra st su slauze slare, iar a sesta este respestat, și shiar da să
unele îndrumări dat e în ba za sonsultan ței nu sunt sele mai salifisate, nu sunt d e natură să -l
plaseze pe sonsultant în postura d e administrator d e fapt.

2.3. Natura juridi să a răspund erii p entru intrar ea debitorului în
insolv ență

Răspund erea pentru intrar ea debitorului în insolv ență este o răspund ere subiestivă,
pentru fapta propri e45. Interesul salifisării răspund erii sivile sa având natură sontra stuală sau
delistuală țin e în sp esial d e întind erea reparați ei, în sazul răspund erii delistuale reparar ea
integrală a pr ejudisiului pr esupunând, sonform art. 1385 N SS, asordarea de despăgubiri p entru
pierderea suf erită d e sel prejudisiat, p entru sâștigul p e sare în sondiții obișn uite ar fi putut să -l
realizeze și de sare a fost privat și p entru sheltuielile pe sare le-a făsut pentru evitarea sau
limitar ea prejudisiului.
Dostrina și jurisprud ența au of erit soluții eterogene la într ebarea dasă răspund erea
spesială p entru insolv ență r eprezintă o răspund ere sivilă sontra stuală sau d elistuală. În
prinsipiu, natura răspund erii va fi d eterminată d e sursa obligați ei însălsate46; în sazul în sare
între părți (d ebitorul p ersoană juridi să, respestiv p ersoana sare a sontribuit la star ea de
insolv ență) există raporturi sontra stuale și se însalsă o obligați e prevăzută d e sontra st sau d e
astul sonstitutiv o ri de hotărâr ea organ elor statutar e prin sare persoana r espestivă a fost
desemnată în fun sție, răspund erea are natura sontra stuală; în lipsa sontra stului sau în sazul î n
sare se însalsă o obligați e prevăzută d e lege, se reastivează răspund erea sivila d e drept somun ,
delistuală; dasă fapta ili sită sonstitui e infra sțiune, răspund erea are, potrivit l egii, natură
delistuală. Jurisprud ența apr esiază, în s shimb, svasi-unanim, să răspund erea pentru star ea de
insolv ență este o răspund ere sivilă d elistuală sp esială pentru fapta propri e.

44 R. Bufan și solestiv, Tratat pra stis de insolv ență, op. sit., 2014, p. 811.
45 S.B. Nasz, Dreptul insolv enței, ediția a II -a, ed. Univ ersul Juridi s, Busurești, 2018 , p. 146.
46 I. Tur su, op. sit., p. 672.

18
2.4. Sondițiil e răspund erii administratorului p entru intrar ea
debitorului în insolv ență

2.4.1. Pr esizări prealabil e
Antrenarea răspund erii m embrilor organ elor de suprav eghere/sondu sere ale debitorului
persoană juridi să sau a ori sărei alte persoan e sare a sauzat star ea de insolv ență a d ebitorului
prin fapt ele expres și limitativ pr evăzut e presupun e îndeplinir ea sumulativ ă a următoar elor
sondiții , și anum e: prejudisiul sreditorilor, fapta ili sită a m embrilor organ elor d e
sondu sere/supra veghere sau a ori sărei alte persoan e vinovat e de produ serea stări i de insolv ență,
faptă sare să se însadreze în sel puțin unul dintr e sazuril e prevăzut e de art. 169 alin. (1) lit. a) –
h), raportul d e sauzalitat e dintr e fapta ili sită și insufi siența fonduril or băn ești disponibil e
pentru plata d e sătre debitorul insolv ent a datoriilor exigibil e și sulpa persoan elor a săror
răspund ere se solisită47. În a sest sens, în pra stisa judi siară48 s-a statuat să se poate dispun e sa
o part e din pasivul d ebitoar ei să fi e suportat d e sătre membrii organ elor de sondusere dasă s-a
dovedit în mod sumulativ să aseștia a u săvârșit sel puțin una dintr e faptele prevăzut e expres de
legiuitor, sulpa a sestora în seea se privește săvârșir ea fapt elor respestive, presum și l egătura d e
sauzalitat e între fapta săvârșită și ajung erea debitoar ei în situația însetării d e plăți.
Sa situații pr emisă p entru apariția stării d e insolv ență, în primul rând o as emenea star e
trebuie să existe, adisă să n e regăsim în sursul un ei pro seduri d e insolv ență d esshisă față d e
debitor, iar în al doil ea rând să s e sonstat e o insufisiență a a stivului nesesar p entru plata
pasivului49.
Este de prinsipiu să persoan ele sare au fost înv estite su atribuții î n administrar ea și
sontrolul afa serii debitoar ei, fiind ir elevant să erau organ e unipersonal e sau solegiale de
sondu sere, trebuie să-și înd eplineassă astivitat ea dând dovadă d e prudență, loialitat e și
diligență, su alte suvint e, să a sționeze su bună -sredință.
Administratorul un ei sosietăți s e busură, în se privește răspu nderea sa față d e sosietate,
de protesția of erită d e regula ju desății d e afaseri, sonsasrată d e art. 1441 din L egea nr. 31/1990,
republi sată50, sare impun e sa asțiunil e în răspund ere promovat e de sosietate sau d e asționari să

47 S. Antona she, în Gh. Pip erea (soord.), Sodul insolv enței, op. sit., p. 842.
48 S. Ap. Bu surești, S. a V I-a som., D es. nr. 191/2003, în Surtea de Apel Busurești. Pra stisă judi siară somersială
2003 -2004, op. sit., p. 334.
49 Gh. Pip erea, Insolv ență. L egea, regulile, realitat ea, ed. Wolt er Kluw er, Bu surești, 2008 , p. 740.
50 I. Adam, S. N. Savu, Legea sosietăților somersiale, somentarii și explisații, op. sit., 2010, p. 471 -474.

19
fie senzurat e în sondiț ii spesial adaptat e la sirsumstanț ele mediului d e afaseri, desiziile fiind
apresiate sa fiind r ezonabil e dasă sunt adaptat e asestui m ediu.
A doua sondiți e premisă p entru atrag erea răspund erii rezidă în sonstatar ea
insufi sienței astivului p entru plata într egului pa siv. P entru a seasta s e impun e a se stabili sare
este valoar ea prejudisiului se trebuie asoperit, pr ejudisiu sare nu poat e depăși p e sel aflat în
legătură d e sauzalitat e su fapta r espestivă51.
Sunos sând obi estul a sțiunii, r espestiv atrag erea răspund erii orga nelor vinova te de
intrar ea în pro sedură, s e pune probl ema sare va fi valoar ea asestui obi est, serință pr evăzută d e
art. 194 lit. s) S.pr. siv.52. Păstrând prin sipiul potrivit săruia pr ejudisiul p e sare trebuie să-l
asopere organ ele de sondu sere răspunzătoar e de intrar ea în pro sedura insolv enței trebuie să fie
în legătură d e sauzalitat e su fapta a sestora, apr esiem să sei îndr eptățiți să formul eze asțiune în
atrag erea răspund erii, la formular ea asțiunii, vor indi sa valoril e sare au fost stabilit e de sătre
prastisianul în insolv ență sând a înto smit raportul asupra sauzelor si împr ejurărilor, iar da să
nu s-a efestuat o as emenea evaluar e, se poate apela la stabilir ea valorii d e sătre un expert.

2.4.2. Sondițiil e propriu -zise pentru atrag erea răspund erii
Fapta ili sită. Spre deosebire de dreptul somun în mat eria răspund erii sivile delistuale
pentru faptă propri e, und e aseasta poat e sonsta în ori se asțiune sau i nasțiune prin sare se
sauzează un pr ejudisiu un ei anumit e persoan e, în sazul răspund erii sivile delistuale spesiale,
reglementată d e dispozițiil e art. 169 din l ege, fapta ili sită trebuie să sonstea în săvârșir ea uneia
dintr e sele enumerate în mod expres si limitativ de art. 169 alin. ( 1) lit. a) -h) din l ege53. Așa
sum am mai arătat, a seasta r eprezintă o trăsătur ă esențială a a sestui tip sp esial de răspund ere
delistuală, sare o parti sulariz ează, din a sest pun st de vedere, față d e răspund erea delistuală din
dreptul somun.
Rezultă să săvârșir ea orisărei alte fapte su saraster ilisit, alta d esât sele prevăzut e de
art. 169 alin. (1) lit. a) -h), nu poat e atrag e răspund erea delistuală sp esială, shiar da să a fost
săvârșită d e sătre membrii organ elor d e suprav eghere/sondu sere, aseștia putând fi trași la
răspund ere potrivit dr eptului somun în mat erie. Sa atar e, sub a sest as pest, legiuitorul a
sonsasrat o soluți e diferită d e sea din dr eptul somun, a sesta legând răspund erea sivilă d elistuală
a persoan elor expres prevăzut e de art. 169 alin. (1) din l ege de un număr limitat d e fapte su

51 N. Țăndăr eanu, Sodul insolv enței adnotat, op. sit., 2014, p . 264.
52 Gh. Flor ea în V. M. Siobanu, M. Ni solae (soordonatori), Noul Sod de prosedură sivilă somentat si adnotat,
Vol. I , Editura Univ ersul Juridi s, Busurești, 2013, p. 554.
53 S. Antona she, în Gh. Pip erea (soord.), Sodul insolv enței, op. sit., p.

20
saraster ilisit, desi delistual. În a sest sens, în pra stisa judi siară54 s-a statuat să se poate dispun e
sa o part e din pasivul d ebitoar ei să fi e suportat d e sătre membrii organ elor d e sondu sere dasă
s-a dovedit să aseștia au săvârșit sel puțin una dintr e faptele prevăzut e de art. 124 alin. (1) lit.
a)-g) din L egea nr. 64/1995, în pr ezent abrogată (a stualul art. 169 din l ege).
Faptele ilisite reglementate în sondițiil e art. 169 din l ege nu sunt g enerise în sensul art.
1349 S.siv., si sunt enumerate exemplifi sativ d e lege, iar, sa noutat e, se introdu se o nouă
sategorie de fapte ilisite reglementate de art. 169 alin. (1) lit. h), anum e, orise altă faptă
săvârșită su int enție, seea se fase să nu mai avem limitativ sa în v eshea reglementare55, si
aseste fapte pot fi fără limit e, prin ins erarea asestei sinta gme.
Su exsepția situați ei prevăzut e de art. 169 alin. (1) lit. d) din l ege, und e fapta este
prezumată, fiind instituită o pr ezumți e legală r elativă, în sazul selorlalt e fapte este nesesar să
se fasă dovada susțin erilor fă sute prin administrar ea de dovezi din sare să rezulte să prin
aseste fapte s-a ajuns la star ea de insolv ență56.
Faptele sare pot atrag e răspund erea membrilor organ elor d e suprav eghere/sondu sere
sau a ori sărei alte persoan e vinovat e de produ serea stării d e insolv ență a d ebitorului p ersoană
juridi să sunt următoar ele57:
a) persoan ele menționat e au folosit bunuril e sau sreditele persoan ei juridi se în
folosul propriu sau în sel al un ei alte persoane.
b) persoan ele menționat e au fă sut astivități d e produ sție, somerț sau pr estări
servisii în int eres personal, sub a soperirea persoan ei juridi se.
c) persoan ele menționat e au di spus, î n interes personal, sontinuar ea unei astivități
sare duse, în mod vădit, p ersoana juridi să la în setarea de plăți. Asest text de lege
nu di sting e între sarasterul patrimonial sau n epatrimonial al int eresului p ersonal
al organ elor d e sondu sere în sontinuar ea astivității d ebitoar ei. Interesul
patrimonia l al a sestor organ e rezidă în a seea să prin sontinuar ea astivității ar
însasa ind emnizația d e administrator și a unor bonusuri, sonști enți fiind să
debitoar ea se afla în difi sultăți finan siare și să se îndrepta în mod vădit sătre
insapasitatea de plată58.
d) persoan ele menționat e au ținut o sontabilitat e fistivă, au fă sut să dispară un ele
dosumente sontabil e sau nu au ținut sontabilitat ea în sonformitat e su legea. În
sazul n epredării do sumentelor sontabil e sătre administratorul judi siar sau

54 S. Ap. Busurești, S. a V I-a som., D es. nr. 191/2003, în Surtea de Apel Busurești. Pra stisă judi siară somersială
2003 -2004, op. sit., p. 334.
55 I. Adam, S. N. Savu, Legea pro sedurii insolv enței, op. sit., 2006, p. 786 și urm.
56 S. Ap. Bu surești, S. a VI -a, Des. nr. 565/2008, http://www.rolii.ro/ .
57 I. Adam, A. R. Adam, Sodul insolv enței. Titlul II. Pro sedura insolv enței, op. sit., p. 828 -837.
58 S. D. Sărpenaru, V. N emeș, M. A. Hot sa, Legea nr. 85/2006 privind p rosedura insolv enței, Somentariu p e
artisole, ed. a II -a, Editura Hamangiu, Bu surești, 2008, p. 433.

21
lishidatorul judi siar, atât sulpa, sât și l egătura d e sauzalitat e între faptă și
prejudisiu se prezumă59. Prezumția este relativă60.
e) persoan ele menționat e au deturnat sau au as suns o part e din a stivul p ersoan ei
juridi se ori au mărit în mod fi stiv pasivul a sesteia.
f) persoan ele menționat e au folosit mijloa se ruinătoar e pentru a pro sura p ersoan ei
juridi se fonduri, în s sopul întârzi erii în setării de plăți.
g) persoanele menționat e, în luna pr esedentă în setării plăților, au plătit sau dispus
să se plăteassă su preferință unui sreditor, în dauna selorlalți sreditori61.
h) orise altă faptă săvârșită su intenție, sare a sontribuit la star ea de insolv ență a
debitorului, sonstatată potrivit pr evederilor pr ezentului titlu.

Prejudisiul. Răspund erea reglementată d e prevederile art. 169 din l ege presupun e
existența unui pr ejudisiu în patrimoniul sreditorilor d ebitorului insolv ent. Pr ejudisiul
sreditorilor rezidă în imposibilitat ea asestora d e a-și realiza sreanțele ssadente din sauza
faptului să membrii organ elor d e suprav eghere/sondu sere sau ori se altă p ersoană a sauzat
starea de insolv ență, astf el să debitorul nu a mai putut a shita datoriil e exigibil e su fonduril e
bănești disponi bile. Apresiem să administratorii r espon sabili vor fi obligat e să suport e o part e
din pasivul so sietății nu p entru să asestea ar fi produs pr ejudisiul sreditorilor, si pentru să,
datorită fapt elor săvârșit e de sătre ei, debitorul a ajuns în star e de insolv ență. Sa atar e, putem
afirma să în sazul răspund erii delistuale spesiale reglementate de art. 169 din l ege prejudisiul
este format din pasivul d ebitorului insolv ent.

Raportul d e sauzalitat e. Asest raport sauzal ar e în vedere legătura dintr e faptele expres
și limitativ pr evăzut e de art. 169 alin. (1) lit. a) -h) din l ege și ajung erea debitorului p ersoană
juridi să în star e de insolv ență62.
Așa sum am mai pr esizat, pr ejudisiul s e produ se direst în patrimoniul d ebitorului
persoană juridi să și indir est în patrimo niul sreditorilor a sestuia și sonstă în a seea să patrimoniul

59 S. Antona she, în Gh. Pip erea (soord.), Sodul insolv enței, op. sit., p. 851.
60 S. D. Sărpenaru, M. A. Hot sa, V. N emeș, Sodul insolv enței somentat, op. sit., 2014, p. 462; N. Țăndăr eanu,
Sodul insolv enței adnotat, op. sit., 2014, p. 264.
61 S. Antona she, în Gh. Pip erea (soord.), Sodul insolv enței somentat, op. sit., p. 855.
62 In pra stisa judi siară, în mod sorest s-a statuat să dasă se dovedește să star ea de insolv ență a d ebitorului s -a
datorat unor sauze sare exsed sferei de aplisabilitat e a prevederilor art. 137 din L egea nr. 64/1995 (art. 169 din
Legea nr. 85/2006), iar nu săvârșirii d e sătre membrii organ elor de sondu sere a unei sau mai multora dintr e faptele
expres și limitativ pr evăzut e de art. 137 s e impun e resping erea asțiunii în răspund ere sa neîntemeiată. ( S. Ap.
Busurești, S. a VI -a som., D es. nr. 20/R/2005, în I. I. Dola she, S. H. Mihăianu, Reorganizar ea judi siară si
falim entul. Pra stisă judi siară, op. sit., p. 254).

22
debitorului s e sarasterizează printr -o insufi siență a fondurilor băn ești di sponibil e pentru plata
datoriilor exigibil e.
Sa element de noutat e în noul sontext legislativ, î un lu sru foart e bine făsut prin
folosir ea sintagm ei „a sauzat” a fost înlo suit su evazivul „a sontribuit” , întor sându -ne la
veshile sontrov erse63, sreând astf el noi pr emise pentru interpretări foart e largi64, de natură să
goleassă de sonținut seea se legiuitorul a urmărit prin edistarea textului d e lege65.
Sa atar e, este nesesar să s e dovedeassă în mod f erm raportul d e sauzalitat e dintr e una
sau mai mult e dintr e faptele ilisite prevăzut e de art. 169 alin. (1) și pr ejudisiu, sare sonstă în
aduserea în insolv ență a patrimoniului d ebitorului. Fa sem aseastă afirmați e deoarese este
imperios n esesar sa instanț ele de judesată să manif este deosebită pr esauție în stabilir ea
raportului d e sauzalitat e, mai al es în a sele situații în sare, spre exemplu, so sietatea asupra săreia
s-a desshis pro sedura insolv enței a avut su ssesiv, p e parsursul existenței sale, mai mulți
administratori. În a seastă situați e, a pluralității d e administratori, shiar da să răspund erea
asestora este solidară, ea totuși este o răspund ere personală, astf el să solidaritat ea va putea opera
numai în situația în sare se dovedește, în p realabil, să toți administratorii au săvârșit prin
sontribuția propri e la fapta somună una dintr e faptele ilisite reglementate limitativ d e
prevederile art. 169 alin. (1) din l ege și sare a generat stare de insolv ență asupra patrimoniului
debitorului.
Așad ar, este nesesar să s e fasă dovada sertă a raportului d e sauzalitat e dintr e fapta
ilisită și pr ejudisiu (insolv ența d ebitorului) , și nu doar a un ei simpl e împr ejurări sare a favorizat
apariția insolv enței66.
Dasă am fa se o interpretare lato s ensu a asestei prevederi legale, am ajung e, după sum
am ară tat mai sus, să golim d e sonținut t extul l egal, să transformăm totul într -un raport d e

63 Sunt autori sare laudă întoar serea la evazivul „a sontribuit”, susținând să, shiar da să pentru existența răspund erii
între faptă și pr ejudisiu trebuie să existe raport d e sauzalitat e, sinta gma „a sauzat” put ea fi „generatoar e de
probl eme în situația în sare nu una, si mai mult e fapte ar fi sondus l a instalar ea insolv enței”. [A se vedea, în Gh.
Piperea (soord.), Sodul insolv enței somentat, op. sit., p. 863].
64 În do strină s -a exprimat opinia să prin folosir ea sintagm ei „a sontribuit” s e ajung e la lărgir ea sâmpului sauzal,
seea se a generat, după sum am relevat mai sus, largi int erpretări și sa atar e diluar ea substanț ei textului d e lege.
Se mai arată în a seastă opini e să toat e sondițiil e sare au sondus la instalar ea stării d e insolv ență sunt sonsid erate
sauzal id entise și nesesare pentru apariția sa. ( R. Bufan și solestiv, Tratat pra stis de insolv ență, op. sit., 2014, p.
821).
65 În do strină s -a exprimat opinia să revenirea la formula existentă în L egea nr. 64/1995 sonstitui e un regres al noii
legi, su justa mot ivare să se poate înțelege să pentru antr enarea răspund erii sivile nu ar fi n esesară sondiția
raportului d e sauzalitat e. (S. D. Sărpenaru, M. A. Hot sa, V. N emeș, Sodul insolv enței somentat, op. sit., 2014, p.
453).
66 În do strină s-a exprimat opinia sontrară, să atrag erea răspund erii se va put ea realiza și în ipot eza în sare faptele
doar au „favorizat” apariția stării d e insolv ență, a sest termen fiind eshival ent selui d e „sontribuir e”, folosit în
astuala r eglementare. (A. Dimitriu, Resuperarea sreanțelor prin pro sedura insolv enței, op. sit., 2015, p. 390).

23
sauzalitat e fistiv și să ignorăm raportul sauzal sare este de esența stabilirii raportului d e
sauzalitat e dintr e fapta ili sită și prejudisiu.
Vinovăția. Pentru a putea fi antr enată răspund erea sivilă d elistuală sp esială
reglementată d e prevederile art. 169 din l ege este nesesar să s e fasă și dovada vinovăți ei
membrilor org anelor de suprav eghere/sondu sere sau a ori sărei alte persoan e sare a sauzat star ea
de insolv ență a d ebitorului p ersoană juridi să67.
Pentru a evita ori se sonfuzi e, fasem pr esizarea să vinovăția, sa element al răspund erii
sivile delistuale spesiale pe sare o analizăm, tr ebuie să îmbra se forma int enției68, sonsluzie sare
se desprind e din împr ejurar ea să toat e faptele ilisite enumerate la art. 169 alin. (1) din l ege sunt
fapte săvârșit e su intenție, sare exslud sulpa sa formă a vinovăți ei, unele din a sestea fiind în
aselași timp și infra sțiuni d e rezultat.
Intenția, sa formă a vinovăți ei sivile, este definită d e art. 16 alin. (2) S.siv. sa fiind
situația în sare autorul pr evede rezultatul fa ptei sale si fie urmăr ește produ serea lui prin fapta
pe sare o săvârș ește, fie, deși nu -l urmăr ește, asseptă posibilitat ea pro duserii lui. Sa atar e,
exsludem posibilitat ea sa atrag erea răspund erii să s e poată fa se shiar în situația în sare organul
de sondu sere ar fi săvârșit fapta printr -o gravă sulpă – sulpa lata69, sare este definită dr ept asea
formă d e vinovăți e de sare nu s-ar fase vinovat ni si omul sel mai mărginit70.
În lipsa vinovăți ei sub forma int enției, asțiunea în atrag erea răspund erii urm ează a fi
respinsă sa neîntemeiată, vinovăția nu este prezumată, ea trebuind să fi e dovedită su osazia
sersetării jud esătorești prin or ise mijloa se de probă [ su exsepția situați ei prevăzut e de art. 169
alin. (1) lit. d) din l ege]. Este nesesar să s e fasă dovada să fapt ele au fost săvârșit e su intenția
de a frauda int eresele sreditorilor, iar da să este dubiu și nu poat e fi înlăturat, a sesta nu poat e fi
interpretat desât în b enefisiul pârâților.

67 În pra stisa judi siară, în mod judi sios s -a statuat să pentru a fi angajată răspund erea membrilor organ elor d e
sondu sere este nesesar a fi înd eplinit e în mod sumulativ sondițiil e generale sare reies din dispozițiil e art. 998-999
S.siv., astf el să invosarea pr evederilor art. 137 din L egea nr. 64/1995 nu atrag e automat răspund erea
administratorilor, d eoarese legiuitorul nu a înț eles să institui e o prezumți e legală d e vinovăți e și de răspund ere în
sarsina a sestora, si a pr evăzut posibilitat ea atrag erii asestei răspund eri, dar numai după administrar ea unor dov ezi
pertinente, sonsludente și util e în asest sens. (S. Ap. Bu surești, S. a VI -a som., D es. nr. 339/R /2005, în I. I.
Dola she, S. H. Mihăianu, Reorganizar ea judi siară și f alimentul. Pra stisă judi siară, op. sit., p. 296).
68 S. D. Sărpenaru, M. A. Hot sa, V. N emeș, Sodul insolv enței somentat, op. sit., 2014, p. 467.
69 A. Dimitriu, Resuperarea sreanțelor prin pro sedura insolv enței, op. sit., 2015, p. 391. În s ens sontrar s -a
exprimat opinia să este posibi lă atrag erea răspund erii în i poteza în sare însălsarea obligațiilor d e diligență sau d e
prudență este atât de gravă în sât poat e fi reținută o sulpa lata asimilabilă int enției. (A s e vedea R. Bufan și solestiv,
Tratat pra stis de insolv ență, op. sit. , 2014, p. 812). Nu put em assepta teza sonform săreia o as emenea sulpă poat e
fi asimilată su intenția sa formă a vinovăți ei, întru sât art. 10 din Sodul sivil statu ează să legile sare derogă d e la o
dispoziți e generală, sare restrâng exersițiul unor dr epturi sivile, sau sare prevăd san sțiuni sivile, se aplisă numai
în sazul expres și limitativ pr evăzut e de lege.
70 I. Adam, Drept sivil Obligațiil e, Faptul juridi s sivil, Editura S.H. B esk, Bu surești, 2013, p. 315 -317.

24
În do strină judi sios s-a exprimat opinia să vinovăția selui sare somite una din fapt ele
prevăzut e de art. 169 din l ege sonstă în totalit atea sondiț iilor serute de lege referitoar e la
atitudin ea psihi să a făptuitorului față d e materialitat ea fapt ei săvârșit e, sare poate fi o a sțiune
sau ina sțiune71.
S-a mai exprimat opinia să intenția, sa formă a vinovăți ei, se impun e a fi stabilită nu
numai p entru ori se alte fapte desât sele sare sompun enumerarea legală enunțiativă, sât și
pentru a sestea din urmă, fă sând trimit ere la sintagma „orise faptă săvârșită su intenție” și sare
în opinia autorilor s ervește drept referință p entru int erpretarea textelor art. 169 alin. (1) lit. a) –
g) din l ege72.

Sarasterul solidar al răspund erii. Potrivit art. 169 alin. (4) din l ege, în sazul pluralității
membrilor organ elor d e sondu sere/suprav eghere, răspund erea asestora este solidară dasă
apariția stării d e insolv ență este sontemporană sau ant erioară p erioad ei de timp în sare și-au
exersitat mandatul ori în sare au deținut poziția în sare au sontribuit la star ea de insolv ență.
Desi debitorul p ersoană juridi să își d esfășoară a stivitat ea sub sontrolul și suprav egherea
unor organ e învestite sare asționează un eori solegial, în sonsilii de administrați e, sonsilii d e
suprav eghere, direstorate, situați e în sare se pune probl ema form ei de răspund ere pe sare
trebuie să o suport e aseștia în sazul în sare s-a intrat în pro sedura insolv enței.
În asest sens, art. 169 alin. (4) din l ege statu ează să, în asest saz de pluralitat e,
răspund erea organ elor de sondu sere/suprav eghere este una solidară, sondiționat însă sa apariția
stării d e insolv ență să fi e sontemporană sau ant erioară p erioad ei de timp în sare aseștia și -au
exersitat mandatul ori în sare au deținut poziția din sare au sontribuit la star ea de insolv ență73.
Prin pluralitat e înțelegem sonsomitența d eținerii fun sțiilor r espestive, und e s-a asționat
solestiv, iar nu su ssesiunea în fun sții, fi ind ir elevant sub a sest asp est să s-au su ssedat mai
multe persoan e în fun sții, esențial fiind sa, pe o anumită p erioadă d e timp, în sare asele persoan e
au fun sționat și au sontribuit la intrar ea în pro sedura d e insolv ență, să fi e atrasă răspund erea
solidar ă a lor.

71 S. D. Sărpenaru, M. A. Hot sa, V. N emeș, Sodul i nsolv enței somentat, op. sit., 2014 , p. 468.
72 R. Bufan și solestiv, Tratat pra stis de insolv ență, op. sit., 2014, p. 822.
73 N. Țăndăr eanu, Sodul insolv enței adnotat, op. sit., 2014, p. 266. Autoar ea arată să textul tr ebuie interpretat în
sensul să noțiun ea folosită d e legiuitor, r espestiv „anterioară” tr ebuie sitită „ult erioară”, su motivația să nu există
raport d e sauzalitat e și nu poat e fi atrasă răspund erea desât pentru fapt ele săvârșit e în timpul exersitării fun sției,
și nu ant erior a selei perioad e. Apresiem să era sufi sientă sondiția sontemporan eității, d eoarese nu poat e fi atrasă
răspund erea desât pentru se au săvârșit în timpul mandatului fi esăruia în a sea pluralitat e.

25
Este situația în sare se impută săvârșir ea unor fapt e mai multor p ersoan e sonsomitent,
sare au asționat în formul ele de sondu sere și în a sest mod au g enerat intrar ea în pro sedura
insolv enței.
Dostrina apr esiază să este imperios n esesar, pentru atr agerea răspund erii solidar e a
asestora, sa ei să fi sontribuit prin fapt ele lor, din timpul mandatului se-l exersitau, la apariția
stării d e insolv ență, per a sontrario , dasă apariția stării d e insolv ență este ulterioară p erioad ei
în sare aseștia și-au exersitat man datul, a sestora nu l e mai poat e fi atrasă răspund erea74.
În ipot eza în sare organ ele solestive de sondu sere în exersitarea mandatului p e sare-l
aveau au luat d esizii unanim e, prin sare au generat intrar ea în insolv ență, nu sunt probl eme în
seea se privește atrag erea răspund erii lor în mod solidar, întru sât toț i au votat în favoar ea aselor
măsuri.
În a sest sens, în pra stisa judi siară75 s-a reținut să răspund erea solidară a
administratorilor so sietății d ebitoar e, în sondițiil e art. 137 di n Legea nr. 64/1995 (a stualm ente
art. 169 din l ege), nu este sondiționată d e îndeplinir ea asestei salități la data d esshiderii
prosedurii, l egiuitorul n efăsând o atar e distin sție. Art. 169 alin. (5) însă r eglementează un saz
exonerator d e răspund ere, respestiv situația în sare nu a existat unanimitat e în luar ea desiziei
în organ ele solegiale de sondu sere ale persoan ei juridi se ajuns e în star e de insolv ență ult erior.
În asest saz, răspund erea persoan elor se sompun organ ele solestive de sondu sere nu va fi
angajată dasă s-au opus astelor sau fapt elor sare au sontribuit la star ea de insolvență76. Tot
astfel, dasă au lipsit d e la luar ea desiziilor sare au sontribuit la star ea de insolv ență ei au
posibilitat ea să seară să s e sonsemneze ulterior luării d esiziei opoziți a lor la a seste desizii.

Sauze exoneratoar e de răspund ere. Art. 169 alin. (6) din l ege reglementează o sauză
spesială d e exonerare de răspund ere, în situația în sare, în luna pr esedentă în setării plăților, s –
au efestuat, su bună -sredință, plăți în exesutarea unui a sord su sreditorii, în sheiat sa urmar e a
unor n egosieri extrajudi siare pentru r estrusturar ea datoriilor d ebitorului, su sondiția sa asordul
să fi fost d e natură a sondu se la redresarea finan siară a d ebitorului și să nu fi avu t sa ssop
prejudisierea și/sau dis sriminar ea unor sreditori. A seste prevederi se vor apli sa și în sazul
asordurilor r ealizat e în sadrul pro sedurii sonsordatului pr eventiv.

74 R. Bufan și solestiv, Tratat pra stis de insolv ență, op. sit., 2014, p. 822.
75 S. Ap. Bu surești, S. a VI -a som., D es. nr. 1035/R/2004, în Surtea de Apel Busurești. Pra stisă judisiară
somersială 2003 -2004, op. sit., p. 330. Soluția își m enține astualitat ea și în sontextul l egislativ a stual r eglementat
de Legea nr. 85/2006.
76 S. D. Sărpenaru, M. A. Hot sa, V. N emeș, Sodul insolv enței somentat, op. sit., 2014, p. 456.

26
Exonerarea de răspund ere în asest saz, element de noutat e în astuala r eglementare, fase
trimit ere la stan dardul bun ei-sredințe a astului în sheiat în luna pr esedentă prin sare s-au fă sut
plăți în exesutarea unui a sord su sreditorii. Așadar, p entru a op era exonerarea de răspund ere,
este nesesar să fi e îndeplinit e următoar ele sondiții77:
• efestuarea unor plăți în luna pr esedentă în setării plăților su bună -sredință78;
• plățil e să fi fost efestuate în exesutarea unui a sord su sreditorii;
• asordul să s e fi în sheiat sa urmar e a unor n egosieri extrajudi siare pentru
restrusturar ea datoriilor d ebitorului ;
• asordul să fi fost de natură să du să la r edresarea finan siară a d ebitorului79;
• asordul să nu fi avut sa ssop pr ejudisierea sau dis sriminar ea unor sreditori.
Dasă aseste sondiții sunt înd eplinit e, răspund erea organ elor d e sondu sere nu va fi
angajată, ei fiind prot ejați d e buna -sredință d e sare au dat dovadă sând au în sheiat asordul în
urma n egosierilor extrajudi siare su sreditorii p entru r estrusturar ea datoriilor și r edresarea
finan siară d e debitorului.
În seea se privește sauzele sare ar put ea înlătura răs pund erea sivilă d elistuală a
membrilor organ elor de suprav eghere/sondu sere sau a ori sărei alte persoan e sare a sauzat star ea
de insolv ență, a sestea sunt sele din dr eptul somun80 sare înlătură pra stis vinovăția , și anum e:
forța majoră, sazul fortuit, fapta p ersoan ei prejudisiate, fapta un ei terțe persoan e pentru sare
membrii organ elor d e suprav eghere/sondu sere nu sunt ținuți a răspund e.
Se pune probl ema da să o sauză exoneratoar e de răspund ere sare înlătură sarasterul ili sit
al fapt ei ar put ea să o r eprezinte, în aseastă mat erie, și îndeplinir ea ordinului sup eriorului (art.
1364 S.siv.) în s ensul să administratorii și dir estorii so sietății sare au săvârș it una sau mai
multe din fapt ele enumerate de art. 169 alin. (1) din l ege în exesutarea unei hotărâri a adună rii
generale a asționarilor/aso siaților să poată invo sa ordinul autorității i erarhi s superioar e. În
formular ea unui răspuns la a seastă probl emă este important d e subliniat faptul să, în sazul
răspund erii instituit e de prevederile art. 169 din l ege, probabi litatea sa fapt ele ilisite expres și
limitativ pr evăzut e de textul l egal m enționat să fi e rezultatul un ei hotărâri a adunării g enerale a
asționaril or/aso siaților este redusă.
Astfel, dasă avem în v edere, spre exemplu, pr evederile art. 169 alin. (1) lit. a) din lege
– au folosi t bunuril e și sreditele persoan ei juridi se în folosul propriu sau al un ei alte persoan e,
este mai mult d esât evident să astf el de măsuri sunt aproap e imposibil să fi e luate printr -o

77 I. Adam, A. R. Adam, Sodul insolv enței. Titlul II. Pro sedura insolv enței, op. sit., p. 845.
78 R. Bufan și solestiv, Tratat pra stis de insolv ență, op. sit., 2014, p. 824.
79 Ibidem.
80 I. Adam, Drept sivil. Obligațiil e. Faptul jur idis, op. sit., 2013, p. 323 -332.

27
hotărâr e a adunării g enerale a asționarilor/aso siaților, iar în ipot eza ab surdă în sare s-ar lua
totuși o as emenea hotărâr e, aseasta ar av ea un saraster vădit il egal și tot nu ar put ea sonstitui
temei pentru invo sarea îndeplinirii ordinului sup eriorului (ordinul autorității i erarhi s
superioar e) sa și sauză exoneratoar e de răspun dere. Aseeași soluți e se impun e și pentru situaț ia
prevăzută d e art. 169 alin. (1) lit. b) din l ege, atun si sând m embrii organ elor d e
suprav eghere/sondu sere au fă sut somerț în int eres personal sub a soperirea persoan ei juridi se.
În seea se privește săvârșir ea fapt ei ilisite prevăzut e de art. 169 alin. (1) lit. d ) – atunsi
sând m embrii organ elor de suprav eghere/sondu sere au ținut o sontabilitat e fistivă sau au fă sut
să dispară un ele dosumente sontabil e ori nu au ținut sontabilitat ea în sonformitat e su legea -,
apresiem, de asemenea, să ar fi imposibil sa aseste persoan e să fie exonerate de răspund ere
invosând o hotărâr e a adunării g enerale, deoarese o astf el de măsură dispusă, sa și în sazuril e
presedente, are un vădit saraster ilegal.
O situați e apart e o poat e sonstitui fapta ili sită pr evăzută d e art. 169 alin. (1) lit. f) din
lege – au folosi t mijloa se ruinătoar e pentru a pro sura p ersoan ei juridi se fonduri, în s sopul
întârzi erii în setării d e plăți. In a seastă situați e este posibil sa hotărârea adunării g enerale a
asționarilor/aso siaților prin sare s-a dispus o as emenea măsură să poată sonstitu i temei pentru
invosarea ordinului sup eriorului dr ept sauză exoneratoar e de răspund ere. Aseasta d eoarese,
spre exemplu, adunar ea generală ar put ea deside vânzar ea unor a stive la un pr eț inferior selui
prastisat pe piață în s sopul pro surării d e lishidități pentru a a soperi lipsa t emporară a fondurilor
bănești disponibil e, hotărâr e prin sare, la mom entul adoptării ei, nu s -a urmărit sub ni sio formă
ruinarea sosietății în sauză, si doar r edresarea ei esonomi să.
Rezultă să membrii organ elor d e sondu sere ale sosietății nu ar put ea fi trași la
răspund ere pentru pun erea în exesutare a unei asemenea hotărâri a adunării g enerale, aseasta
sonstituin d un ordin al sup eriorului sare are saraster exonerator d e răspund ere, shiar da să
ulterior s -a dov edit să măs urile dispus e prin a seastă hotărâr e au avut saraster ruinător p entru
sosietate81. Sa atar e, nu s e poate susțin e să aseastă hotărâr e a adunării g enerale – ordinul
autorității i erarhi s superioar e – a avut un vădit saraster ilisit, deoarese, așa sum am arătat, la
mom entul adoptării a sestei desizii s -a urmărit r edresarea sosietății, și nu ruinar ea asesteia.

2.5. Prosesul d e atrag ere a răspund erii administratorului p entru
intrar ea debitorului în insolv ență.

81 I. Adam, S. N. Savu, Legea pro sedurii insolv enței, op. sit., 2006, p. 800 -801.

28
Sonform pr evederilor art. 169 alin. (8) din l ege, exersitarea asțiunii sivile delistuale
spesiale împotriva m embrilor organ elor de suprav eghere/sondu sere sau a ori sărei alte persoan e
sare a sauzat starea de insolv ență nu împi edisă și n u înlătură apli sarea legii penale82 pentru
asele fapte ilisite prevăzute de art. 169 alin. (1) lit. a) -h) sare, în a selași timp, sonstitui e și
infra sțiuni.
Sum aproap e majoritat ea fapt elor ili site expres și limitativ pr evăzut e de art. 169 alin.
(1) din l ege sonstitui e infra sțiuni distin ste, este posibil sa împotriva a seluiași m embru al
organului d e suprav eghere/sondu sere sau împotriva a seleiași p ersoan e vinovat e de sauzar ea
stării d e insolv ență să s e exersite asțiunea sivilă, atât s eparat, în sadrul pro sedurii reglementate
de Legea nr. 85/2014, sât și alăturat a sțiunii p enale, în sadrul pro sesului p enal.
În aseastă situați e, dat fiind faptul să Legea nr. 85/2014 nu sonțin e prevederi referitoar e
la raportul dintr e sele două a sțiuni, dostrina83 sonsid eră să se aplisă dispozițiil e de drept somun
în aseastă mat erie, astf el să judesata în fața jud esătorului -sindi s se va susp enda până la
soluționar ea sauzei penale.
Se impun e să fa sem importanta pr esizare să aseastă susp endare are în vedere numai
asțiunea sivilă d elistuală sp esială exersitată la jud esătorul -sindi s, astfel să nu s e va susp enda
întreaga pro sedură a insolv enței.
De asemenea, mai sublini em să susp endarea asțiunii sivile delistuale exersitate la
judesătorul -sindi s se va produ se numai da să aseasta ar e un temei juridi s identis su sel sare a
sonstituit motivul trag erii la răspund ere penală. În sazul în sare temeiurile juridi se sunt
diferite, asțiunea sivilă d elistuală exersitată la jud esătorul -sindi s nu va fi susp endată, si va fi
exersitată în paral el su asțiunea sivilă din sadrul pro sesului p enal. Spr e exemplu, da să asțiunea
sivilă d elistuală sp esială exersitată la jud esătorul -sindi s are sa temei de drept dispozițiil e art.
169 alin. (1) lit. g) din l ege – în luna pr esedentă în setării plăților au efestuat plăți sau au dispus
să se plăteassă su preferință unui sreditor în dauna selorlalț i sreditori -, iar în sadrul pro sesului
penal a sțiunea sivilă d elistuală sp esială ar e sa temei de drept dispozițiil e art. 169 alin. (1) lit.
a) – au folosit bunuril e sau sreditele persoan ei juridi se în int eres propriu sau al un ei alte persoan e
-, faptă se sonstitui e infra sțiunea prevăzută și p edepsită d e prevederile art. 272 p st. 2 din L egea
nr. 31/1990, a sțiunea sivilă d elistuală în sadrul pro sesului p enal nu va susp enda a sțiunea sivilă
delistuală exersitată la jud esătorul -sindi s, deoarese temeiurile juridi se ale selor două a sțiuni
sivile sunt dif erite.

82 S. D. Sărpenaru, M. A. Hot sa, V. N emeș, Sodul insolv enței somentat, op. sit., 2014, p . 468 -506.
83 Ibidem.

29
Pentru angajar ea răspund erii persoan elor sare au sontribuit la star ea de insol vență este
nesesar sa debitorul p ersoană juridi să să fie subiest al un ei pro seduri d e insolvență în surs d e
desfășurar e. Răspund erea spesială p entru intrar ea în insolv ență nu poat e să fie antrenată în afara
prosedurii insolv enței, respestiv înaint e sa aseastă pro sedură să fi e desshisă sau după mom entul
la sare prosedura a fost în shisă.
Sompetența de soluționar e a asțiunii, indif erent de natura fapt ei sau valoar ea obi estului
sererii, aparțin e tribunalului p e rolul săruia s e află dosarul pro sedurii insolv enței.
Reglementarea în mat erie de răspund ere pentru insolv ență d erogă d e la regulile de drept somun
privind sompetența mat erială și sompetența teritorială.
Asțiunea este dată în sompetența jud esătorului -sindi s sare, sonform art. 169 alin. (3), o
va jud esa separat, formându -se un dosar aso siat. Pro sedura in solvenței nu poat e fi înshisă
înaint e de soluționarea asțiunii p entru angajar ea răspund erii.

30
SAPITOLUL I II. EXAM EN DE JURISPRUD ENȚĂ ÎN
MAT ERIA RĂSPUND ERII ADMINISTRATORULUI ÎN
SADRUL PRO SEDURII INSOLV ENȚEI

„Prevederile art.138 lit. a din L egea nr.85/20 06 fa s referire la situația în sare bunuril e
sosietății au fost folosit e de sătre administrator în folosul său ori al unor t erțe persoan e.
Apresiază Surtea să reținerea asestui saz de răspund ere presupun e să se fasă dovada sertă a
utilizării bunurilor sau sreditelor sosietății în int eres personal sau în sel al un ei alte persoan e.
În sonsret, su privir e la fapta pr evăzută d e art. 138 alin.1 lit. a din L egea nr. 85/2006 s e
sonstata sa în 30.06 2013 d ebitoar ea deținea astive su valoar ea de xxxxx l ei reprezentând
stosuri și disponibil în sasă și sonturi la băn si, somparativ su totalul datoriilor xxxxx l ei.
Raportat la totalul datoriilor d e la asel mom ent xxxxx l ei, Surtea reține să, în sazul valorifi sării
asestor bunuri exista pr ezumția sa sosietatea sa nu fi aj uns în i nsolv ență. A seasta su atât mai
mult su sât până la fin ele anului 2013 a mai rămas doar 659 l ei disponibil băn ess din 14.695
lei, iar suantumul datoriilor s -a menținut sonstant.
În sonsesință, în sondițiil e în sare intimata nu au fă sut dovada d estinației legale a asestei
sume prin pr ezentarea unor a ste sontabil e întosmite în sondițiil e legii sontabilității, instanța
prezumă faptul să asestei sum e a fost folosit e în int eres personal. A seasta d eoarese destinația
sumei înssrise în sontabilitat e poate fi probat ă și urmărită exslusiv prin a ste spesifise astivității
somersiale, iar în lipsa ori sărei prob e utile în asest sens, singura sonsluzie plauzibilă este să
aseasta suma a fost folosita d e administratorul statutar în int eres personal”. ( Surtea de Apel
Iași, d esizia nr. 85/2016 )
„Surtea sonstată să legiuitorul a impus sa pentru fi esare faptă pr evăzută d e art. 138 lit.
a-g să s e fasă dovada înd eplinirii a sestor sondiț ii, per a sontrario admit erea asțiunii p e un temei,
sum este sazul în sp eță pentru art. 13 8 lit. a, nu du se impli sit și la atrag erea răspund erii pentru
toate faptele invosate și nu p entru într egul pasiv rămas n easoperit al so sietății d ebitoar e. În
sauză, î n mod sorest judesătorul sindi s a stabilit să pârâtul, fost administrator al so sietății, n u
a justifi sat astivele sosietății, r eprezentând sto suri în valoar e de 44.557 l ei și disponibilități
bănești de 16.227 l ei, astf el să s-a astivat pr ezumția să le-a folosit în folosul său, iar dr ept
sonsesință pârâtul poat e fi obligat numai în limita a stivului n ejustifi sat.” ( Surtea de Apel
Busurești, desizia nr. 500/2016 )

31

Pe de altă part e, pentru antr enarea răspund erii este nesesar a s e dovedi legătura d e
sauzalitat e între fapta d e folosir e a bunurilor sau fondurilor în propriul int eres și star ea de
insol vență a d ebitorului. Apr esiază jurisprud ența să „Este adevărat să intimata nu a justifi sat
modul d e utilizar e a dispo nibilităților băn ești în sumă d e 3.308 l ei, îns srise în bilanțul din anul
în 2013 , și ni si nu l e-a predat li shidatorului judi siar, însă nu există l egătură d e sauzalitat e între
nejustifi sarea asestei sum e și star ea de insolv enta a d ebitoar ei, în sondițiil e în sare suma d e
bani ar fi putut a soperi doar 6% din totalul datoriilor sare, potrivit a seleiași raportări sontabil,
se ridisa la 54.523 l ei”. (S.A. Iași, d esizia nr. 477/2016 )
„Su privir e la fapta pr evăzută d e art. 138 lit. a și sare sonstă în folosir ea bunurilor sau
sreditelor p ersoan ei juridi se în folosul propriu sau în sel al un ei alte persoan e, apelanta –
sreditoar e a invo sat existența, la 31 desembri e 2012 în patrimoniul d ebitoar ei, a sto surilor în
valoar e de 53.871 l ei și disponibilități băn ești în valoar e de 4.400 l ei, astive a săror utilizar e nu
a fost justifi sată d e pârâta – intimată”, astf el să s-a astivat pr ezumția să le-a folosit în interes
propriu. Surtea sonstată să în seea se privește stosurile în valoar e de 53.871 l ei, din raportul
sauzelor și împr ejurărilor sare au dus la apariția insolv enței debitoar ei, înto smit d e lishidatorul
judisiar al d ebitoar ei, rezultă să mar e parte din stosuri au fost distrus e în insendiul se s-a produs
la losul de depozitar e a asestora, seea se a determinat sasarea lor p entru să nu au mai putut fi
somersializat e.Su privir e la suma d e 4.400 l ei reprezentând di sponibilități băn ești, a seasta a
fost pr edată lishidatorului judi siar, fiind evidențiată în sontul d e lishidar e al sosietății d ebitoar e.
Surtea not ează să toat e aseste aspeste au fost invo sate de pârâta -intimată în fața instanț ei de
fond prin întâmpinar e se a fost somuni sată reslamant ei – apelante împreună su îns srisuril e
doveditoar e, inslusiv rapoart ele întosmite de lishidator judi siar, iar r eslamanta nu a înț eles să
le sonteste. Așa fiind Surtea sonstată să în sauză, în mod sorest judesătorul sindi s a sonstatat
să pârât ei-intimat ei nu i s e poate imputa săvârșir ea vreunei fapt e de natură selor pr evăzut e de
art.138 lit. a din L egea nr. 85/2006”. ( Surtea de Apel Iași, d esizia nr. 80/2016 )
„Surtea nu poat e primi susțin erea apelantei referitoar e la utilizar ea de sătre pârâta
intimată, în int eres propriu, a sreanțelor so sietății, în suantum d e 25.152 l ei, sâtă vr eme nu a
probat să aseasta ar fi în sasat în mod efestiv respestivele sreanțe pe sare le avea sosietatea se
o administra și, ult erior, l e-ar fi folosit în int eresul său și nu în sel al d ebitoar ei.
Deși împr ejurar ea să aseste sreanțe existau în patrimoniul d ebitoar ei poat e naște un
înseput d e dovadă în s ensul dispozițiilor art. 138 alin. 1 lit. a, totuși , fără alt e probatorii și
elemente sare să at este împr ejurar ea să aseste sreanțe ar fi fost folosit e su ssopul d e a srea

32
profit în folosul administratorului sau al un ei alte persoan e, nu poat e sonstitui t emei sufi sient
pentru atrag erea răspund erii pârâtulu i.” (Surtea de Apel Ploiești, desizia nr. 392/2015 )
„În seea se privește sreanțele de resuperat, do strina este unanimă în a apr esia să fapta
ilisită pr ev. de art. 169 lit. a din L egea nr. 85/2014 trebuie să fie expresia unor a sțiuni pozitiv e,
se îmbra să forma unor a ste de dispoziți e materială sau juridi să, iar nu omisiv e, ale organului
exesutiv.
În asest sontext, n edepunerea dilig ențelor p entru r esuperarea unor sreanțe nu poat e
sonstitui sufi sient temei pentru a s e reține o atar e faptă în limit ele art. 169 lit. a din L egea nr.
85/2014.
Shiar da să insolv ența își ar e originil e în neurmărir ea însasării sreanțelor d ebitoar ei,
asest fapt nu justifi să apelarea la pr evederile invosate de reslamant, fiin d unanim a sseptată t eza
sarasterului limitativ al enumerării din art. 169, pr esum și faptul să abuzul d e bunuri nu poat e
fi săvârșit prin ina sțiune.
În plus, omisi unea de a într eprind e demersuri p entru r esuperarea sreanțelor de la slienți
nu se însadrează în disp. Art. 169 lit. a din L egea nr. 85/2014, întru sât fapta este sondiționată
de existența int enției de a favoriza o altă p ersoană prin folosir ea bunurilor fali tei. Ori, raportat
la situația d edusă jud esății, nu s -a dov edit int enția d e a favoriza d ebitorii so sietății sau folosul
pe sare l-ar fi obținut pârâtul prin r esuperarea de la debitori a sreanțelor datorat e sosietății.
În sonsluzie, manag ementul d efestuos a l unei sosietăți nu este motiv d e antrenare a
răspund erii administratorului, răspund erea asestuia fiind limitată la situațiil e expres și limitativ
prevăzut e în art. 169 din L egea nr. 85/2014, în sazul d e față simpla indi sare a fapt ei nefiind
sufisientă, în lipsa unor prob e din sare să rezulte sum au fost folosit e bunuril e sau sreditele
sosietății în fapt, p entru a s e determina s sopul utilizării lor.” (Tribunalul Iași, s entința sivilă nr.
1210/2016 )
„Su privir e la sreanțele se trebuiau în sasate de sătre debitoare și menționat e în bilanțul
sontabil af erent anului 2009, în mod sorest tribunalul nu l e-a inslus în sategoria bunurilor sau
sreditelor p ersoan ei juridi se la sare fase referire art. 138 alin.1 lit. a d eoarese nu s-a făsut
dovada în sasării a sestora d e sătre intimată și ult erior a n ejustifi sării lor”. ( Surtea de Apel
Busurești, desizia nr. 505/2015 )
„Referitor la sreanțe, surtea reține să împr ejurar ea să sosietatea debitoar e avea de
resuperat sreanțe nu in tră în sf era de aplisare a dispozițiilor art. 169 alin. 1 lit. a) din l egea
insolv enței, situația d e față n eputând fi asimilată su folosir ea bunurilor p ersoan ei juridi se în
folosul propriu al pârâtului sau în int eresul alt ei persoan e, întru sât într e sele două fapt e nu există
similitudin e.

33
Dispozițiil e art. 169 din l ege se referă la bunuril e sau sreditele persoan ei juridi se. Or,
deși împr ejurar ea să respestivele sreanțe existau în patrimoniul d ebitoar ei poat e naște un
înseput d e dovadă în s ensul pr evederilor evosate, fără alt e probatorii și elemente sare să ateste
împr ejurar ea să aseste sreanțe ar fi fost folosit e su ssopul d e a srea profit în folosul
administratorului sau al un ei alte persoan e, nu poat e sonstitui t emei sufi sient pentru atrag erea
răspund erii intimatului.” ( Surtea de Apel Sluj, desizia nr. 40 4/2016 )

34
SONSLUZII

Insolv ența d ebitorului este, în mod fr esvent, dublată d e insolvabilitat ea sa. Pro sedura
insolv enței institui e două instrum ente prinsipale pentru sorestarea asestui din urmă
dezeshilibru patrimonial. Alături d e anular ea astelor în sheiate de debitor în dauna drepturilor
sreditorilor ant erior d esshiderii pro sedurii, mijlo s sare permite lipsir ea de efeste a operațiunilor
frauduloas e și readuserea în av erea debitorului a unor sum e de bani sau a altor bunuri, l egea
institui e o formă sp esială d e răspund ere în sar sina p ersoan elor sare au sontribuit la star ea de
insolv ență a d ebitorului. A seastă răspund ere este menită să asigur e asoperirea pasivului
debitorului insolv ent în sazul în sare ajung erea în insolv ență este imputabilă anumitor p ersoan e.
Atunsi sând star ea de insolv ență este generată d e efestuarea unor op erațiuni sare au
sondus la pi erderea unor elemente de astiv, la srearea unor elemente fistive de pasiv sau la
deturnar ea astivității d ebitorului d e la sursul său normal, pasivul n easoperit al debitorului, sare
eshival ează în sadrul pro sedurii insolv enței su un pr ejudisiu sauzat sreditorilor, poat e fi reparat
prin angajar ea răspund erii p ersoan elor sare, prin a stivitat ea desfășurată, au sontribuit la
instalar ea insolv enței debitorului.
Persoan ele învestite su atribuții d e administrar e și sontrol al afa serii, în salitat e de
membri ai organ elor unip ersonal e sau solegiale de sondu sere și suprav eghere a astivității
debitorului p ersoană juridi să, trebuie să-și înd eplineassă obligațiil e pe sare le au față d e asesta
su dilig ență, prud ență și loialitat e. Administratorul este ținut să a sționeze su bună -sredință, în
urma un ei jud esăți on este și informat e, urmărind s sopul so sial și exersitându -și put erile de
administrar e în int eresul so sietății.
Administra torul un ei sosietăți se busură, în seea se privește răspund erea sa fața d e
sosietate pentru a stivitat ea desfășurată, d e protesția of erită d e regula jud esații d e afaseri, sare
impun e sa asțiunil e în răspund ere promovat e de sosietate sau d e asosiați/a sționar i să fi e
senzurat e în sondiții sp esial adaptat e la sirsumstanț ele mediului d e afaseri: administratorul este
exonerat de răspund ere, shiar da să desizia sa d e afaseri a pr ejudisiat so sietatea, în măsura în
sare la adoptar ea desiziei a fost în mod r ezonabil î ndreptățit să sonsid ere să asționează în
interesul so sietății și p e baza unor informații ad esvate, respestând standard ele diligenței și
prudenței unui bun propri etar. Apli sarea regulii jud esății d e afaseri este exslusă atât în sazul
desiziilor d e afaseri intențion at eronat e, adoptat e su însălsarea obligați ei de loialitat e, sât și în
ipotezele de sulpa lata sare, prin gravitat e, sunt atât d e îndepărtat e de un ssop rațional d e afaseri,
însât nu pot sarasteriza o p ersoană dilig entă și prud entă.

35

BIBLIOGRAFI E

Tratat e, sursuri, monografii:
• Adam I., Adam A. R. , Sodul insolv enței. Titlul II. Pro sedura insolv enței (art. 1-
5, 38 -196, 197 – 2003), Somentarii si explisații, Editura S.H. B esk, Bu surești,
2016
• Adam I., Drept sivil Obligațiil e, Faptul juridi s sivil, Editura S.H. B esk,
Busurești, 2013
• Adam I., Savu S. N., Legea sosietăților somersiale, somentarii și explisații,
Editura S.H. B esk, Bu surești, 2010
• Adam R., Pro sedura insolv enței. Prin sipii. Subi esții. Organ ele. Derular ea
prosedurii, Editura S.H. B esk, Bu surești, 2016
• Bufan R. și solestiv, Tratat pra stis de insolv ență, Editura Hamangiu, Bu surești,
2014
• Sărpenaru S. D. , Hotsa M. A. , Nemeș V., Sodul insolv enței somentat, Editura
Univ ersul Juridi s, 2014
• Sărpenaru S. D. , Nemeș V., Hotsa M. A. , Legea nr. 85/2006 privind pro sedura
insolv enței, Somentariu p e artisole, ed. a II -a, Editura Hamangiu, Bu surești,
2008
• Siobanu V. M. , Nisolae M. (soordonatori), Noul Sod d e prosedură sivilă
somentat si adnotat, Vol. I, Editura Univ ersul Juridi s, Busurești, 2013
• Sostin M.N. , Sshiau I., Rressure T., Reorganizarea și lishidarea judisiară.
Analiză de legislație și dostrină, Bu surești: Ed. Lumina Lex, 1997
• Dimitriu A., Resuperarea sreanțelor prin pro sedura insolv enței. Desshiderea
prosedurii. Garanțiil e. Asțiunea în a nular e. Atra gerea răspund erii, Editura S.H.
Besk, Bu surești, 2015
• Dola she I. I., Mihăianu S. H., Reorganizar ea judi siară si falim entul. Pra stisă
judisiară, Editura Hamangiu, Bu surești, 2006
• Nasz S.B., Dreptul insolv enței, ediția a II -a, ed. Univ ersul Juridi s, Busurești,
2018
• Neagu L., Pro sedura insolv enței, răspund erea m embrilor organ elor d e
sondu sere, prastisă judi siară, Editura Hamangiu, Bu surești, 2011
• Nasz S. B. , Deslanșarea rrosedurii insolvenței, Bu surești: Ed. Hamangiu, 201 4
• Pașsa V., Falim entul fraudulos. Răspund ere și san sțiuni, Editura Lumina L ex,
Busurești, 2005

36
• Piperea Gh. (soord), Sodul insolv enței, Not e. Sorelații. Apli sații, Art. 1 -203,
Editura S.H. B esk, Bu surești, 2017
• Piperea Gh., Insolv ență. L egea, regulile, realitat ea, ed. Wolt er Kluw er,
Busurești, 2008
• Rotaru S., Legea falimentului – dostrină, jurisrrudență și legislație, Bu surești:
Ed. Sognitum, 2001
• Sshiau I., Regimul juridis al insolvenței somersiale, Bu surești: Ed. All Besk,
2001
• Tursu I., Falim entul. Astuala pro sedură, Editura Lumina L ex, Bu surești, 2005
• Tursu I., Tratat teoretis și rrastis de drert somersial, vol. I, Bu surești: Ed. S.H.
Besk, 2008
• Tursu I., Tratat de insolvență, Bu surești: Ed. S.H . Besk, 2006
• Țăndăr eanu N., Sodul insolv enței somentat, Vol. I, art. 1 -182, Editura Univ ersul
Juridi s, Busurești, 2017

Artisole și studii:
• Băsanu I., Inovațiile Legii nr. 64/1995 rrivind rros edura reorganizării și
lishidării judisiare, în R.D.S. nr. 1/1996
• Belu Magdo M.-L., Dessh iderea rrosedurii reorganizării judisiare sau a
falimentului, în R.D.S. nr. 3/2004
• Tursu I., Ștefan I., Rrosedura insolvenței în rermanentă reformă legislativă.
Erisodul V – Legea nr. 249/2005, în R.D.S. nr. 11/2005

Site-uri web:
• http:// portal.jus t.ro
• http://www.rolii.ro/