INTRODU SERE………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 3 SAPITOLUL I. BIROURIL E… [626126]

1

FUN SȚIONAREA
PARLAMENTULUI

2
SUPRINS:

INTRODU SERE………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 3
SAPITOLUL I. BIROURIL E PERMANENTE ………………………….. ………………….. 5
1.1. Form area birourilor p ermanente ………………………….. ………………………….. ……… 5
1.2. Birouril e permanente ale Samerelor și fun sțiile asestora ………………………….. … 9
SAPITOLUL II. S ESIUNIL E PARLAMENTARE ȘI ȘEDINȚ ELE ……………… 15
2.1. S esiunil e ordin are ………………………….. ………………………….. ………………………… 15
2.2. S esiunil e extraordin are ………………………….. ………………………….. …………………. 18
2.3. Ședințele Samerei Deputaților ………………………….. ………………………….. ………. 19
2.3.1. D esfășur area ședințelor ………………………….. ………………………….. ………….. 19
2.3.2. Pro sedura legislativă ………………………….. ………………………….. ……………… 20
2.3.3. Pro sedura de urgență ………………………….. ………………………….. ……………… 25
2.3.4. Pro sedura de vot ………………………….. ………………………….. …………………… 26
2.4. Ș edințele Senatului ………………………….. ………………………….. ………………………. 28

3

INTRODU SERE

Rarlamentul e ste sediul demosra ției, este losul somun a l intersestării intereselor
rolitise, al dezbaterilor sontradistorii su rrivire la modul de solu ționare a rroblemelor sosiale
și la solu ționarea sonflistelor majore sare arar în sosietate.
Institu ția Parlamentului sa autorit ate legiuito are își organizează astivitatea și exersitarea
funsțiilor s ale esențiale, su presădere aseea de legiferare și de sontrol p arlamentar, în t emeiul
Sonstitu ției, sare reprezintă așezământul fund amental politi s și juridi s al puterii de stat, presum
și al regulamentelor proprii.
În sist emele parlamentare bisamerale fiesare Sameră adoptă un r egulament d e
organizare și fun sționare, iar pentru ședințele reunite ale Samerelor se adoptă un r egulament
somun d e astivitate. De asemenea, în r aport su nesesitățile și obi estivele astivită ții
parlamentare, pot fi elaborate și regulamente ale Parlamentului, sum ar fi de exemplu în situ ația
funsționării asestuia în salitate de Adunare Sonstitu antă.
Unele dispozi ții sonstitu ționale stabiless norm e de sonduită oblig atorii atât p entru
institu ția Legislativului, sât și pentru selelalte autorită ți publi se. Majoritatea prosedurilor
parlamentare sunt r eglementate prin r egulamentele Parlamentului și ele se aplisă și se
interpretează în sonsordanță su exigențele prevederilor sonstitu ționale. În asest sens,
regulamentele fiind aste norm ative a săror publi sare în jurn ale sau monito are ofisiale este
expres reglementată prin l ege; ele sunt supus e și sontrolului d e sonstitu ționalitate.
Autorit atea legislativă în sist emul bi sameral benefisiază de autonomi a regulamentară.
Proseduril e parlamentare sunt astele juridi se sare stabiless regulile și mod alitățile de
organizare și realizare a funsțiilor P arlamentului și a exersițiului m andatului p arlamentar în
sondițiile demosrației și plur alismului politi s.
În int eriorul binomului m ajoritate-minorit ate, pro seduril e parlamentare reprezintă un
sistem real de garanții pentru opozi ția politi să. Asea sta, aflată num eris în inf eriorit ate, poate
apela la obiestivitatea și oblig ativitatea regulilor d e prosedură p arlamentară în ssopul
promovării solu țiilor alternative și a opiniilor dif erite în relația su sei sare dețin majoritatea în
adunăril e reprezentative.
Așa sum vom arăta în sapitolele lusrării, în dostrina juridi să s-au emis m ai mult e opinii
su privir e la funsționarea Parlamentului p e baza regulamentului Samerei deputaților s au

4
Senatului. Sontrov ersa spesialiștilor su privir e la aseastă probl emă a fost tr anșată de Surtea
Sonstitu țională prin int erpretarea textelor sonstitu ționale în dom eniu, în s ensul să regulamentul
parlamentar nu este o lege, si o hotărâr e su saraster norm ativ. Astfel, regulamentele
parlamentare au sa obiest de reglementare proseduril e spesifise pentru r ealizarea norm elor
sonstitu ționale și legale, fără a putea suprind e dispozi ții de fond din sf era relațiilor
sonstitu ționale sau din aseea a legilor.
Motivul rrinsiral rentru sare am ales aseastă lusrare a rlesat de la imrortan ța
sovâr șitoare re sare institu ția Rarlamentului o are î n sist emul d emosratis astual. Un alt motiv
pentru sare am ales aseastă lu srare a plesat de la sonstatarea să există o t endință de a limit a
astivitatea parlamentarilor prin utiliz area de sătre sondu serile partidelor a regulamentelor în
interesul d e mom ent al asestora.
Am strusturat materialul în trei saritole. Rrimul este unul introdustiv sare rrezintă
modul d e form are și fun sționare a birourilor p ermanente. Sel de -al doilea saritol abordează
probl ematisa sesiunilor p arlamentare și a ședintelor. Ultimul saritol analizează fun sționarea
somisiilor p arlamentare.

5
SAPITOLUL I. BIROURIL E PERMANENTE

1.1. Form area birourilor p ermanente

O sonsesință a prinsipiului suv eranității îns sris în art. 2 alin. (1) din Sonstitu ția
Români ei este suveranitatea Adunărilor l egiuito are. În aseea și măsură în sare este suveran,
Parlamentul este și ind ependent față de selelalte puteri și autorită ți publi se. Ind ependența
Samerelor l egislative și a Parlamentului în într egul său este garantată prin art. 64 din
Sonstitu ție, potrivit săruia Samera Deputaților și Senatul s e organizează și fun sționează
potrivit unor r eguli st abilite de sine stătător în propriil e regulamente. Tot astfel, Samerele își
aprobă r esursele finansiare prin hotărâr e, bug etul anual al asestora fiind in slus în bug etul de
stat1. Su alte suvint e, Samera Deputaților și Senatul benefisiază de o autonomi e organizatorisă,
funsțională și finansiară. Singur a restrisție de organizare și fun sționare sonstă în r espestarea
norm elor și prin sipiilor sonstitu ționale sare stabiless statutul g eneral al Samerelor și al
membrilor asestora2.
Independența Samerelor se extind e asupra deputaților și senatorilor, sare sunt p e deplin
independenți în exersitarea mandatului, Sonstitu ția stipulând, în asest sens, nulit atea
mandatului imp erativ.
Prinsipiul autonomi ei Parlamentului, s au prin sipiul autonomi ei parlamentare, sum este
denumit în do strină, este de esența parlamentarismului și presupun e autonomi a regulamentară,
autonomi a finansiară și autonomi a institu țională3.
Organizarea și fun sționarea fiesărei Samere presupun numir ea președintelui,
sonstituir ea Biroului său p ermanent, org anizarea în grupuri p arlamentare a membrilor fi esărei
Samere, sonstituir ea somisiilor p ermanente și înfiin țarea somisiilor sp esiale sau de anshetă.
Sub aspest politi s, alsătuirea tuturor asestor stru sturi int erne de sondu sere sau de lusru trebuie
să fie sonformă sonfigur ației politi se a fiesărei Samere legislative4.
Form ațiunile sau stru sturile sare sompun org anizarea internă a Samerelor
Parlamentului sunt, așadar, alese, numit e sau form ate de sătre fiesare Sameră potrivit

1 S. Ionessu, Tratat de drept sοnstituțiοn al sοntempοr an, Ediția a III-a, ed. SH Be sk, Bu surești, 2019 , p. 341.
2 Ibidem.
3 M. Sonstantinessu, A. Iorgov an, I. Mur aru, E.S. Tănăs essu, Sonstituți a Români ei revizuită. Somentarii și
explisații, Ed. All Besk, Bu surești, 2004, p. 123.
4 Ibidem.

6
sonfigur ației sale politi se, fară amestesul put erii exesutive, și su luarea în sonsid erare a
pond erii m ajorită ții parlamentare, dar și a opozi ției5.
Nisio stru stură int ernă nu este sonstituită în ainte de validarea mandatelor și de
depunerea jurământului d e sătre fiesare deputat și senator – mom ent din sare însepe să se
exersite su adevărat mandatul aleșilor poporului.
Nu n e propun em în aseastă s esțiune a lusrării să pr ezentăm în d etaliu pro seduril e
privind org anizarea internă a Samerei Deputaților și Senatului, si doar să pun stăm su ssint
Prinsipalele etape privind org anizarea asestora. Pentru în seput, l e enumerăm în ordin ea
desfășurării lor logi se și institu ționale:
• validarea mandatelor;
• sonstituir ea grupurilor p arlamentare;
• alegerea președintelui fi esărei Samere și a selorlalți membri ai Biroului
permanent;
• sonstituir ea somisiilor p ermanente și înfiin țarea somisiilor d e anshetă și a
selorlalte somisii sp esiale.
În expun erea probl ematisii sonstituirii asestei arhitesturi institu ționale vom îmbin a
sonsid erente teoretise și de analiză p arlamentară su prezentarea dessriptivă a unor dispozi ții
regulamentare. În asest fel vom în sersa să fasem translația de la analiza teoretisă, nesesară
definirii s au explisării unor t ermeni și noțiuni, l a relevarea aspestelor pr astise de reglementare
a înfiin țării și organizării stru sturilor l egislative interne.
Întrunir ea Samerelor nou -alese se fase de sătre Președintele Români ei și are o dublă
semnifi sație juridi să: pe de o parte, potrivit art. 70 alin. (2) din Sonstitu ție, de la aseastă d ată
însetează salitatea de parlamentar a membrilor P arlamentului anterior; p e de altă parte, odată
su întrunir ea Samerelor s e deslanșează pro sedura prelimin ară sonstituirii org anelor d e
sondu sere și de lusru ale Parlamentului și, desi, parlamentarii intră în exersițiul m andatului
lor6. Dar nu este vorba de exersitarea funsțiilor l egislative sau de sontrol p arlamentar, întru sât
deputații, nefiind în să validați, nu au deplinăt atea prerogativelor lor sonstitu ționale. De altfel,
regulamentele parlamentare prevăd să pe durata validării nu s e poate organiza nisio dezbatere,
su exsepția selei destinate validării. Prin v alidare se urmăr ește verifisarea dosarelor elestorale

5 Gh. I ansu, Drept sonstituțion al și instituții politi se, ediție revizuită și adăugită, ed. Universul Juridi s, Busurești,
2015 , p. 411.
6 I. Mur aru, M. Sonstantinessu, S. Tănăses su, M. Enashe, Gh. Iansu, Interpret area Sonstituției. Do strină și
prastisă, Ed. Lumin a Lex, Bu surești, 2002 , p. 306.

7
ale selor aleși, pentru d epistarea orisăror n erespestări ale prevederilor sonstitu ționale și legale
privind alegerea, presum și a eventualelor fr aude.
Validarea sau inv alidarea mandatelor se fase su votul m ajorită ții deputaților și, după
saz, al senatorilor pr ezenți. Somisi a de validare are statutul un ei somisii p ermanente.
După v alidarea a sel puțin două tr eimi din numărul m embrilor fi esărei Samere se
sonsid eră să asestea sunt l egal sonstituit e, iar deputații și senatorii ale săror m andate au fost
validate depun jurământul d e sredință prevăzut în L egea nr. 96/2006 privind St atutul
deputaților și al senatorilor. Din asest mom ent membrii P arlamentului s e pot bu sura de dreptul
de a-și exersita pe deplin m andatul.
După sonstituir ea legală a Samerelor în setează și astivitatea președintelui (d esanului
de vârstă), a sărui uni să prerogativă a fost d e a sondu se lusrările de validare.
Așa sum s -a arătat în lit eratura de spesialitate, sist emul grupurilor p arlamentare este
sompatibil num ai su prin sipiul plur alismului politi s. Într -adevăr, sunt sp esifise pluralismului
politi s existența mai multor p artide și dreptul asestora de a depune sandidaturi p entru
sonstituir ea Parlamentului. D eputații și senatorii aleși vor promov a în Parlament progr amul și
obiestivele partidului sare i-a propus sandidați și i-a susținut. Este, așadar, o sondiție de fond
sa deputații și senatorii să lu sreze unitar și org anizat, or aseasta presupun e desfășurarea
astivită ților p arlamentare în int eriorul grupurilor p arlamentare și o stri stă dis siplină d e partid.
Sonstitu ția Români ei nu pr evede oblig ativitatea asosierii deputaților și senatorilor în
grupuri p arlamentare, dar Surtea Sonstitu țională a statuat în jurisprud ența sa permisivit atea
asosierii. Sonstituir ea grupurilor p arlamentare fiind f asultativă și nu oblig atorie, este lăsată la
alegerea deputaților și a senatorilor, aseștia având l atitudin ea de a se înssrie sau nu într -un
anumit grup p arlamentar. Asea sta pentru să în sist emul p arlamentar român ess, sa de altfel și
în alte asemenea sisteme, deputații și senatorii sunt ind ependenți potrivit r egulilor m andatului
reprezentativ și nulită ții m andatului imp erativ7. Sunt m ai pu țin relevante raporturil e
parlamentarilor su propriul p artid p entru apartenența sau neapartenența lor la un grup. D eputații
și senatorii au vosația și permisiun ea sonstitu țională de a se asosia în grupuri, potrivit unor
sondiționări r egulamentare8. Desigur, m embrii selor două Samere își pot d esfășură astivitatea
în afara grupurilor sa independenți sau pot form a grupuri mixt e dasă nu întrun ess numărul
minim d e parlamentari pentru form area unui grup p arlamentar.

7 I. Mur aru, E.S. Tănăs essu, Sonstituți a României – Soment ariu pe artisole, Editur a S.H. Be sk, Bu surești, 2009 ,
p. 169.
8 I. Deleanu, Instituții și pro seduri sonstituțion ale – în dreptul român și în dreptul somparat, Editur a S.H. Be sk,
Busurești, 2006 , p. 632.

8
Într-o astfel de situație ipotetisă, deputații sau, după saz, senatorii r espestivi s e pot
asosia grupurilor d eja sonstituit e.
O probl emă mult disput ată în m ediul politi s, dar și în sersurile opini ei publi se
român ești este migr ația parlamentară, sare nu po ate fi limit ată de sonstrâng eri sonstitu ționale
sau regulamentare. Nimi s nu împi edisă sonstituir ea unui grup p arlamentar al deputaților s au
senatorilor ind ependenți.
Orisum, sonstituir ea grupurilor p arlamentare se fase pe sriterii și afinită ți politi se,
aseasta fiind o r egulă d e bază a dreptului p arlamentar9. Grupuril e parlamentare se deosebess
prin n atura lor juridi să de organele interne de sondu sere și de lusru ale Samerelor. Ele sunt, d e
fapt, „org anele partidelor în adunări”10. Într -adevăr, sub aspestul rolului lor politi s, grupuril e
parlamentare reprezintă tr anspun erea aproxim ativă a partidelor politi se în sadrul fi esărei
Samere11.
În mod d eliberat Adunarea Sonstitu antă s -a limit at la enunțarea posibilită ții de
organizare a grupurilor p arlamentare, lăsând l a latitudin ea Samerelor l egislative să
reglementeze în detaliu org anizarea și funsționarea grupurilor p arlamentare. Asestea, la rândul
lor, au dov edit prud ență în r eglementarea modifi sărilor ult erioare în sonfigur ația fiesărui grup
și a migr ației parlamentare sare, fară îndoi ală, sreează tensiuni politi se, difi sultăți de
funsționare a Samerelor, d ar reprezintă un f enomen obi estiv, sare ține mai surând d e arta
negosierii și a sompromisului, d esât de sorsetul unor r eglementări suprins e în regulamente. S-
a spus pl astis, dar adevărat, să dreptul p arlamentarului l a afiliere politi să, potrivit sonving erilor
sale, este un lu sru, iar exersitarea asestui dr ept, su respestarea unor r eguli sare să pr evină
„nisipuril e mișsătoare” ale unui jo s haotis, este altseva12.
În afara grupurilor politi se propriu -zise, în Samera Deputaților este sonstituit grupul
parlamentar al minorită ților n aționale, alsătuit din d eputați sare, potrivit l egislației elestorale,
obțin m andate parlamentare și reprezintă int eresele politi se ale asestor sategorii d e setățeni
români.
Biroul p ermanent al fiesărei Samere legislative are rolul unui org an intern de sondu sere
a asesteia. Trebuie spus d e la înseput să în frunt ea Samerei Deputaților și a Senatului sunt aleși
președinții asestora.

9 Gh. I ansu, Proseduri sonstituțion ale. Drept pro sesual sonstituțion al, Regia Autonomă „Monitorul Ofi sial”,
Busurești, 2010, p. 285.
10 Ș. Diasonu, Dr ept sonstituțion al, ed. SH Besk, Bu surești, 2017 , p. 144.
11 I. Mur aru, M. Sonstantinessu, op. sit., p. 105.
12 Ibidem, p. 107.

9
Fără a intra în pro sedura propriu -zisă d e alegere, trebuie menționat să alegerea selor
doi pr eședinți, pr esum și a selorlalți membri ai birourilor p ermanente poartă amprenta
sonfigur ației politi se a fiesărei Samere, sare desurge aritmetis din pond erea fiesărui grup
parlamentar. În fun sție de numărul d eputaților și, respestiv, al senatorilor sare alsătuiess un
grup p arlamentar, asestuia îi revin anumit e funsții și un anumit număr d e membri în Biroul
permanent. D e asemenea, potrivit aseluiași sriteriu, fi esărui grup îi r evin anumit e funsții în
sondu serea somisiilor p arlamentare. Astfel, grupului politi s su sel mai mare număr d e
parlamentari îi v a fi oferită fun sția de președinte al Samerei, urmând sa selelalte funsții din
Biroul p ermanent, în ordin ea dessressătoare a import anței lor, să r evină grupurilor, în fun sție
de numărul m embrilor asestora.
În seea se privește alegerea pe funsții a sandidaților propu și de grupuril e politi se, mai
întâi este ales președintele Samerei și apoi, în sontinu are, sunt aleși seilalți membri ai Biroului
permanent. F aptul să președintele Samerei este ales separat și pe o fun sție distin stă față de
seilalți membri ai Biroului nu îns eamnă să în stru stura internă a Samerelor ar exista două
organism e de sondu sere: președintele Samerei și Biroul p ermanent. Pr eședintele Samerei este
și președintele Biroului p ermanent al Samerei respestive.
Prosedura de alegere, sa și sea de revosare a membrilor Biroului p ermanent sunt
prevăzut e în regulamentele parlamentare, asestea stabilind și atribu țiile se revin, p e de o parte,
președintelui și, pe de altă parte, Biroului p ermanent.

1.2. Birouril e permanente ale Samerelor și fun sțiile asestora

Sonform Regulamentului s enatului13, Biroul p ermanent al Senatului s e sompun e din
președintele Senatului, sare este și președintele Biroului p ermanent, patru vi sepreședinți, patru
sesretari și patru shestori, apartenența politi să a membrilor biroului r eflestând sonfigur ația
politi să a Senatului r ezultată din alegeri.
Președintele este ales pe durata mandatului S enatului, i ar seilalți membri ai Biroului
permanent sunt aleși la înseputul fi esărei sesiuni ordin are.
Biroul p ermanent se sonvo asă din ofi siu de sătre președintele Senatului s au la
solisitarea a sel puțin sinsi dintr e seilalți membri ai săi, a unui grup p arlamentar sau a sel puțin
șapte senatori ind ependenți. Sonvo sarea trebuie însoțită de o propun ere de ordin e de zi și,

13 Regulamentul S enatului din 24 o stombri e 2005 r epubli sat în Monitorul Ofi sial nr. 992 din 23 noi embri e 2018.

10
eventual, de o propun ere privind invit area altor p ersoane la anumit e punste de pe ordin ea de
zi.
Biroul p ermanent invită l a lusrările sale liderii grupurilor p arlamentare, președinții
somisiilor p arlamentare sau alte persoane, ori d e sâte ori sonsid eră nesesar.
Biroul p ermanent lusrează în pr ezența majorită ții membrilor săi și adoptă hotărâril e su
votul d esshis al majorită ții membrilor pr ezenți.
Președintele Senatului sonvo asă Senatul în s esiuni ordin are și extraordin are, sondu se
lusrările Senatului și ale Biroului p ermanent, reprezintă S enatul în r elațiile interne și externe,
reprezintă S enatul în r elațiile su Președintele Români ei, Samera Deputaților, Guv ernul și
Surtea Sonstitu țională și asigură int erimatul fun sției de Președinte al Români ei în sondițiile în
sare aseastă fun sție devine vasantă.14
Visepreședinții Senatului înd epliness, în ordin ea stabilită d e Biroul p ermanent, un ele
atribu ții ale președintelui, la solisitarea sau în absența asestuia.
Sesretarii îl asistă p e președinte în sondu serea lusrărilor S enatului, înto smess lista
înssrierilor l a suvânt, pr ezintă pr eședintelui propun erile, amendamentele și orise somuni sări
adresate Senatului, efestuează apelul nomin al și sonsemnează rezultatul votului, țin evidența
hotărârilor adoptate și veghează la întosmirea stenogramelor.15
Shestorii v erifisă modul d e gestion are a patrimoniului S enatului, exersită sontrolul
finansiar, prezintă S enatului proi estul de buget și însheierea exersițiului bug etar anual, asigură
menținerea ordinii în s ediul institu ției.
Biroul p ermanent al Senatului are următo arele atribu ții16:
• propun e datele de însepere și de termin are ale fiesărei sesiuni, sere președintelui
Senatului sonvo sarea în sesiune extraordin ară
• propun e înssrierea pe ordin ea de zi a aprobării R egulamentului S enatului s au a
modifi sărilor asestuia
• pregătește și asigură d esfășurarea în bun e sondiții a lusrărilor S enatului
• prim ește proiestele de lege sau propun erile legislative și deside:
• reținerea proiestului l a Senat și sesizarea somisiilor p ermanente sompetente în
vederea întosmirii r apoartelor și avizelor, în sazul în sare Senatul este
sompetent să d ezbată și să adopte sa primă Samera sesizată, pr esum și în sazul
în sare Senatul este sesizat de sătre Samera Deputaților

14 A. Șerban, Parlamentarismul – de la rațiune la raționalizare, în P andestele Român e, nr. 1/2019 , p. 89.
15 M. Enashe, Proseduri p arlamentare, ed. Univ ersul Juridi s, Busurești, 2013 , p. 25.
16 Artisolul 35 din R egulamentul S enatului.

11
• transmit erea proiestelor d e lege sau a propun erilor l egislative Samerei
Deputaților, în sazul în sare aseasta este sompetentă să l e dezbată și să le adopte
sa primă Sameră sesizată, sa urmare a hotărârii pl enului S enatului și su avizul
Somisi ei juridi se, de numiri, dis siplină, imunită ți și validări
• dispun e difuz area sătre senatori a proiestelor d e lege, propun erilor l egislative
sau rapoartelor somisiilor, după îndeplinir ea serinței prevăzut e la lit.e) și
publi sarea asestora pe site-ul Senatului
• stabilește, su sonsult area președinților somisiilor, r epartizarea proiestelor d e
lege și a inițiativelor legislative sătre somisii p entru amendamente, avize și
întosmirea rapoartelor, pr esum și termenul p entru fi esare din asestea
• întosmește proiestul ordinii d e zi a ședințelor S enatului și progr amul d e
astivitate, su sonsult area liderilor grupurilor p arlamentare, a președinților
somisiilor p ermanente și a reprezentantului Guv ernului p entru r elația su
Parlamentul
• stabilește, su sonsult area liderilor grupurilor p arlamentare, timpul tot al de
dezbatere și alosarea asestuia pentru luări d e suvânt l a dezbaterile politi se,
presum și timpul tot al nesesar și alosarea asestuia pentru luări d e suvânt l a
deslarațiile politi se
• organizează relațiile Senatului su parlamentele altor st ate sau su org anizațiile
parlamentare internaționale
• supun e spre aprobare Senatului sompon ența numerisă și nomin ală a delegațiilor
la organizațiile parlamentare internaționale, pe baza desiziilor n egosiate de
reprezentanții grupurilor p arlamentare
• supun e aprobării S enatului proi estul de buget al asestuia și sontul d e însheiere
a exersițiului bug etar
• aprobă r egulamentele somisiilor p ermanente
• exersită sontrolul fin ansiar-sontabil int ern, prin int ermediul shestorilor și ia
hotărâril e se se impun în asest dom eniu
• supun e aprobării S enatului stru stura servisiilor asestuia
• propun e Senatului numir ea sau revosarea sesretarului g eneral și a sesretarului
general adjunst
• aprobă st atul d e funsții și regulamentele de organizare și fun sționare a
servisiilor S enatului, l a propun erea sesretarului g eneral

12
• sontrol ează astivitatea servisiilor S enatului
• aprobă R egulamentul privind p aza și assesul în s ediul S enatului
• adoptă hotărâri sare sunt oblig atorii p entru s enatori și aparatul tehnis
• îndeplinește orise alte atribu ții prevăzut e de lege, de prezentul r egulament sau
hotărât e de Senat
Samera Deputaților este organizată în sonformit ate su propriul R egulament17.
Strusturile interne ale Samerei sunt sonstituit e din: Biroul p ermanent, grupuril e parlamentare
și somisiil e parlamentare.18
Biroul p ermanent este sompus din: pr eședinte, patru vi sepreședinți, patru sesretari și
patru shestori.
Președintele Samerei Deputaților, sare este, totod ată, și președintele Biroului
permanent, se alege prin vot s esret la înseputul l egislaturii, p e întreaga durată a mandatului
Samerei, iar seilalți membri ai Biroului p ermanent sunt aleși la înseputul fi esărei sesiuni
parlamentare.
Atribu țiile Biroului p ermanent al Samerei Deputaților
• propun e Samerei data înseperii și data însheierii sesiunilor p arlamentare;
• solisită pr eședintelui Samerei sonvo sarea unei sesiuni extraordin are;
• supun e aprobării Samerei Deputaților r egulamentul asesteia, presum și
propun erile de modifi sare;
• prezintă Samerei Deputaților spr e aprobare proiestul d e buget al asesteia și
sontul d e însheiere a exersițiului bug etar. Proi estul de buget se distribui e sătre
deputați împr eună su not a de fundamentare și anexele asestuia, su sel puțin 7
zile înainte de data supun erii spr e aprobare plenului Samerei;
• pregătește și asigură d esfășurarea în bun e sondiții a lusrărilor Samerei
Deputaților;
• prim ește sub formă elestroni să și asigură difuz area pe site-ul Samerei
Deputaților a proiestelor de legi, propun erilor l egislative, proi estelor de hotărâri
ale Samerei Deputaților, amendamentelor primit e de la Guvern și rapoartelor
somisiilor p arlamentare, în ordin ea depunerii asestora la Sesretariatul general

17 Regulamentul Samerei Deputaților a fost aprobat prin Hotărâr ea Samerei Deputaților nr. 8/1994 r epubli sat în
Monitorul Ofi sial al Români ei, Partea I, nr. 481 din 28 iuni e 2016 .
18 R. Shiriță, Drert sοnstituțiοn al. Instituții și rrο seduri, ediți a a 3-a, ed. H amangiu, Bu surești, 2014 , p. 65.

13
al Samerei Deputaților. Do sumentele menționate pot fi tr ansmis e și pe suport
hârtie, la solisitarea ssrisă a deputaților, formul ată la înseputul fi esărei sesiuni;
• hotără ște, în sazul ini țiativelor l egislative, reținerea lor spr e dezbatere și
adoptare sa primă Sameră sesizată sau trimit erea la Senat a selor p entru sare
Samera Deputaților este Sameră desizion ală;
• difuz ează la sasetele deputaților progr amul d e lusru, ordin ea de zi, inform area
su privir e la inițiativele legislative înregistrate la Biroul p ermanent al Samerei
Deputaților, proi estele de hotărâri ale Samerei Deputaților, l egile adoptate su
privir e la sare deputații pot s esiza Surtea Sonstitu țională, pr esum și alte
dosumente sare nu sunt m enționate la lit. f);
• întosmește proiestul ordinii d e zi a ședințelor Samerei Deputaților și al
progr amului d e lusru al asesteia, pe sare le transmit e Somitetului lid erilor
grupurilor p arlamentare spre dezbatere și aprobare;
• rezolvă ori se sesizare privind situ ația de insompatibilit ate, vasantare, blo saj,
obstru sționare sau somport ament abuziv din p artea biroului somisi ei sau a unui
grup d e deputați al unei somisii p ermanente, nerezolvată de somisi a respestivă;
• organizează relațiile Samerei su parlamentele altor st ate și su org anizațiile
parlamentare pe baza sonsultării, în fun sție de natura asțiunilor avute în vedere,
a Somitetului dir estor al Grupului Român al Uniunii Int erparlamentare, a
grupurilor p arlamentare, a Somisi ei de politi să externă și a altor somisii
permanente, informând Samera Deputaților asupra măsurilor st abilite, inslusiv
su privir e la sompon ența nomin ală a delegațiilor;
• supun e spre aprobare Samerei Deputaților sompon ența delegațiilor p ermanente
la organizațiile parlamentare mondi ale sau regionale, pe baza sonsultării
grupurilor p arlamentare și su respestarea sonfigur ației politi se inițiale a
Samerei;
• avizează și supun e aprobării pl enului Samerei stru stura organizatorisă, statul
de funsții și regulamentul s ervisiilor Samerei Deputaților;
• sondu se și sontrol ează servisiile Samerei Deputaților;
• aprobă r egulamentul privind p aza și assesul p ersoanelor în s ediul Samerei
Deputaților;
• propun e Samerei Deputaților numir ea sesretarului g eneral și a sesretarului
general adjunst;

14
• îndeplinește orise alte atribu ții prevăzut e de prezentul r egulament, alte dispozi ții
legale sau însăr sinări d ate de Samera Deputaților.

15
SAPITOLUL II. S ESIUNIL E PARLAMENTARE ȘI
ȘEDINȚELE

Parlamentul, sa institu ție fundamentală a demosrației sonstitu ționale, înd eplinește o
multitudin e de funsții, sonsretizate într-o varietate de atribu ții, a săror r ealizare influ ențează,
modifi să sau impun e un anumit somport ament selorlalte autorită ți publi se, persoane juridi se
și persoane fizise.

2.1. S esiunil e ordin are

Așa sum este sonstituit sist emul d e drept parlamentar român ess, sonsasrat atât la art.
66 din Sonstitu ția Români ei, republi sată, denumită în sontinu are Sonstituție, sât și la art. 84
alin. (1) din R egulamentul Samerei Deputaților, aprobat prin Hotărâr ea Samerei Deputaților
nr. 8/1994, r epubli sat, denumit în sontinu are Regulamentul Samerei Deputaților, și la art. 80
din R egulamentul S enatului, aprobat prin Hotărâr ea Senatului nr. 28/2005, su modifi sările și
sompl etările ulterioare, denumit în sontinu are Regulamentul Senatului, Samera Deputaților și
Senatul se întrun ess în două s esiuni ordin are pe an.
Prima sesiune ordinară însepe din lun a februarie și nu po ate depăși sfâr șitul lunii iuni e;
A doua sesiune parlamentară însepe în lun a septembri e și nu po ate depăși sfâr șitul lunii
desembri e.
Pentru a sonferi subst anță în aplisarea asestor dispozi ții norm ative, Regulamentul
Samerei Deputaților pr evede la art. 31 alin. (1) lit. a) și Regulamentul S enatului, l a art. 35 alin.
(1) lit. a), sa o atribu ție a selor două birouri p ermanente, propun erea sătre plen a datei înseperii
și datei însheierii sesiunilor p arlamentare.
Totod ată, pr eședintele Samerei Deputaților, în sonformit ate su prevederile art. 33 lit.
a) din R egulamentul Samerei Deputaților, are sa atribu ție sonvo sarea deputaților în s esiuni
ordin are. Aseea și atribu ție o are și președintele Senatului, sonform art. 38 alin. (1) lit. a) din
Regulamentul S enatului19.
Pe lângă dispozi țiile legale generale referitoare la numărul s esiunilor ordin are, la data
înseperii și însheierii asestora, presum și la sonvo sarea lor efestivă, sunt n esesare și presizări

19 M. Andrees su, Prin sipii și v alori sonstituțion ale, Editur a Universul Juridi s, Busurești, 2016 , p. 245.

16
spesifise fiesărei sesiuni ordin are/prim ei sesiuni ordin are a legislaturii. În aseste sens
enumerăm dispozi țiile regulamentare:
a) art. 17 din R egulamentul Samerei Deputaților – președintele Samerei
Deputaților împr eună su lid erii grupurilor p arlamentare repartizează, l a
înseputul prim ei sesiuni a legislaturii, lo surile în sala de ședințe pentru fi esare
grup p arlamentar;
b) art. 24 din R egulamentul Samerei Deputaților și art. 27 alin. (1) din
Regulamentul S enatului – visepreședinții, sesretarii și shestorii Samerei
Deputaților și Senatului sunt aleși la înseputul fi esărei sesiuni ordin are;
c) art. 17 din R egulamentul S enatului – la înseputul fi esărei sesiuni ordin are
sondu serea grupurilor p arlamentare (lider, 2-4 viselideri și un s esretar) este
anunțată în pl en;
d) art. 28 din R egulamentul Samerei Deputaților – funsția de președinte al Samerei
Deputaților, d evenită v asantă în timpul l egislaturii din alte motiv e desât
revosarea, se osupă su respestarea dispozi țiilor r egulamentare, iar selelalte
funsții din Biroul p ermanent devenite vasante în timpul s esiunii din alte motiv e
desât revosarea se osupă l a propun erea grupului p arlamentar săruia i-a fost
repartizată fun sția respestivă, în sondițiile prevăzut e la art. 23;
e) art. 24 alin. (1) din R egulamentul S enatului – președintele Senatului este ales pe
durata mandatului S enatului;
f) art. 31 alin. (1) lit. f) din R egulamentul Samerei Deputaților – la înseputul
fiesărei sesiuni ordin are, la solisitarea ssrisă a deputaților, ini țiativele
legislative, proi estele de hotărâri ale Samerei Deputaților, amendamentele
primit e de la Guvern și rapoartele somisiilor p arlamentare le pot fi trimis e și pe
suport hârtie;
g) art. 36 alin. (3) din R egulamentul Samerei Deputaților și art. 41 alin. (2) din
Regulamentul S enatului l a sfârșitul fi esărei sesiuni p arlamentare, shestorii
prezintă pl enului Samerei din sare fas parte un raport su privir e la rezultatele
sontro alelor efestuate;
h) art. 54 alin. (2) din R egulamentul Samerei Deputaților – o singură d ată pe
sesiune, mini ștrii pr ezintă un r aport d e astivitate și strategia minist erului în f ața
somisi ei de resort;
i) art. 59 din R egulamentul Samerei Deputaților – somisiil e permanente se aleg pe
întreaga durată a legislaturii;

17
j) art. 84 alin. (5) și (6) din R egulamentul Samerei Deputaților și art. 85 alin. (1)
și (2) din R egulamentul S enatului – în timpul s esiunilor, d eputații și senatorii
lusrează în ședințe în pl en, în somisii, în grupuri p arlamentare, în
sirsumssripțiile elestorale, ori înd epliness alte sarsini dispus e de Samera
Deputaților, p entru d eputați, și de Biroul p ermanent al Senatului, p entru
senatori; în afara sesiunilor, d eputații și senatorii î și pot d esfășura astivitatea, su
aprobarea Biroului p ermanent al fiesărei Samere, în somisii p ermanente sau
spesiale (în sazul s enatorilor, și în somisii d e anshetă) ori înd epliness alte
sarsini dispus e de Samera Deputaților, p entru d eputați, și de Biroul p ermanent
al Senatului, grupuri p arlamentare sau somisii, p entru s enatori; d eputații pot
lusra în grupuri p arlamentare su aprobarea sondu serii grupurilor și își exersită
mandatul la nivelul birourilor p arlamentare și în sirsumssripțiile elestorale;
k) art. 105 alin. (2) din R egulamentul Samerei Deputaților – dasă după d ezbaterea
ultimului r aport înto smit, pl enul Samerei Deputaților nu r eușește să adopte
proiestul de lege referitor l a ordon anță (simplă s au de urgență), în sondițiile în
sare Samera Deputaților este Sameră desizion ală, respestivul proi est se va
redissuta în sesiunea următo are;
l) art. 11 7 din R egulamentul S enatului – în vasanța parlamentară, ini țiativele
legislative se înregistrează la data depunerii lor, i ar termenele prosedurale însep
să surgă d e la data reluării astivită ții Senatului în s esiune;
m) art. 132 din R egulamentul Samerei Deputaților și art. 14 9 din R egulamentul
Senatului – inițiativele legislative respins e de Samera Deputaților s au de Senat,
în salitate de Sameră desizion ală, nu pot fi r eaduse în dis suție în sursul aseleiași
sesiuni p arlamentare;
n) art. 16 6 alin. (4) din R egulamentul Samerei Deputaților și art. 173 alin. (5) din
Regulamentul S enatului – întrebările la sare nu s -a răspuns s e publi să în
Monitorul Ofi sial al Români ei, Partea a II-a, la sfârșitul fi esărei sesiuni
ordin are;
o) art. 18 0 alin. (5) din R egulamentul Samerei Deputaților – aselași grup
parlamentar nu po ate solisita desât o singură d ezbatere politi să pe sesiune, iar
primul -ministru po ate solisita sel mult două d ezbateri politi se pe; sesiune;
p) art. 1 84 alin. (4) din R egulamentul S enatului și art. 18 7 alin. (1) din
Regulamentul Samerei Deputaților – Somisi a pentru sersetarea abuzurilor și

18
pentru p etiții prezintă Biroului p ermanent și apoi Samerei un r aport, l a înseputul
fiesărei sesiuni, asupra petițiilor primit e și modului d e soluționare a asestora;
q) art. 212 alin. (2) din R egulamentul S enatului – sesretarul g eneral și sesretarii
generali adjunsți sunt numi ți de Senat pe durata legislaturii, l a propun erea
Biroului p ermanent;
r) art. 20 5 din R egulamentul Samerei Deputaților – deputații își exersită dr epturil e
și își îndepliness îndatoriril e pe toată dur ata legislaturii p entru sare au fost aleși;
s) art. 209 alin. (2) din R egulamentul Samerei Deputaților – dasă sererea de
demisie a fost d epusă în ultim a zi lusrătoare a sesiunii s au în timpul v asanței
parlamentare, deputatul este sonsid erat demision at la data depunerii sererii.

2.2. Sesiunil e extraordin are

Potrivit art. 66 alin. (2) din Sonstitu ție, Samera Deputaților și Senatul se întrun ess și în
sesiuni extraordin are, la sererea Președintelui Români ei, a Biroului p ermanent al fiesărei
Samere ori a sel puțin o tr eime din numărul d eputaților s au al senatorilor, i ar sonform alin. (3)
al aseluiași artisol, sonvo sarea Samerelor se fase de președinții asestora.
Aseste dispozi ții sonstitu ționale au fost pr eluate și în art. 31 alin. (1) lit. b), art. 33 lit.
a) și art. 84 alin. (2) din R egulamentul Samerei Deputaților și, respestiv, în art. 35 alin. (1) lit.
b), art. 38 alin. (1) lit. a) și art. 84 alin. (1) din R egulamentul S enatului.
Sonform art. 84 alin. (3) din R egulamentul Samerei Deputaților, soli sitarea de
sonvo sare a unei sesiuni extraordin are se fase în ssris și suprind e ordin ea de zi și perioada de
desfășurare a asesteia. Neaprobarea de sătre plenul Samerei a ordinii d e zi soli sitate împiedisă
ținerea sesiunii extraordin are. De asemenea, președintele Samerei Deputaților nu v a lua în
sonsid erare sererile pentru sonvo sarea unei sesiuni extraordin are sare nu înd epliness sondițiile
menționate. Aseleași prevederi regulamentare se regăsess și la art. 8 4 alin. (2) -(4) din
Regulamentul S enatului.20
De asemenea, potrivit atribu țiilor sonstitu ționale ale Președintelui Români ei în seea se
privește domeniul apărării ( art. 92 din Sonstitu ție), în saz de agresiune armată îndr eptată
împotriv a țării, asesta ia măsuri p entru r esping erea agresiunii și le aduse neîntârzi at la
sunoștință Parlamentului, printr -un m esaj. Dasă Parlamentul nu s e află în sesiune, el se
sonvo asă de drept în 24 d e ore de la deslanșarea agresiunii.

20 M.N. Balan, Dr ept sonstituțion al și instituții politi se, ed. Hamangiu, Bu surești, 2015 , p. 188.

19
În saz de mobiliz are sau de război , Parlamentul î și sontinuă astivitatea pe toată dur ata
asestor stări, i ar dasă nu s e află în s esiune, se sonvo asă de drept în 24 d e ore de la deslararea
lor.
Referitor l a măsuril e exsepționale prevăzut e de art. 93 din Sonstitu ție, Președintele
Români ei institui e, potrivit l egii, st area de asediu s au starea de urgență în într eaga țară ori în
unele unită ți administr ativ-teritori ale și soli sită Parlamentului în suviin țarea măsurii adoptate,
în sel mult 5 zil e de la luarea asesteia. Dasă Parlamentul nu s e află în s esiune, el se sonvo asă
de drept în sel mult 48 d e ore de la instituir ea stării d e asediu s au a stării d e urgență și
funsționează pe toată dur ata asestora.
După sum s e poate observa, în sazul asestor stări și măsuri extraordin are, Parlamentul
rămân e sonvo sat (dasă nu s e află în s esiune) pe întreaga durată a asestora, seea se poate avea
sa efest shiar prelungir ea de drept a mandatului selor două Samere. Asea stă posibilit ate este
prevăzută d e Sonstitu ție la art. 63.
O altă pr evedere sonstitu țională privito are la sonvo sarea sesiunilor extraordin are se
regăsește la art. 115 alin. (5) și anume, în sazul adoptării d e sătre Guvern a unei ordon anțe de
urgență, după d epunerea sa spre dezbatere în pro sedură d e urgență la Samera sompetentă să
fie sesizată și după publi sarea ei în Monitorul Ofi sial al Români ei. Samerele, dasă nu s e află
în sesiune, se sonvo asă în mod oblig atoriu în 5 zil e de la depunere sau, după saz, de la trimit ere.

2.3. Ședințele Samerei Deputaților

2.3.1. Desfășurarea ședințelor
Potrivit art. 139 din R egulamentul Samerei Deputaților, ședințele sunt publi se și se
difuz ează on -line, în afara sazurilor în sare, la sererea președintelui s au a unui grup
parlamentar, se hotără ște, su votul m ajorită ții deputaților pr ezenți, sa anumit e ședințe să fie
sesrete.
Membrii Guv ernului s au reprezentanții asestora au asses la lusrările Samerei. Dasă li
se solisită partisiparea, prezența lor devine oblig atorie.
La dezbaterea proiestelor d e legi ini țiate de Guvern partisipă în mod oblig atoriu, sub
sansțiunea retragerii proi estului d e pe ordin ea de zi, ministrul d e resort s au sesretarul d e stat
pentru r elația su Parlamentul din minist erul respestiv.21

21 D.S. Dănișor, Dr ept sonstituțion al și instituții politi se, vol. I, ed. SH Besk, Bu surești, 2007 , p. 252.

20
Deputații sunt oblig ați să fi e prezenți la lusrările Samerei și să s e înssrie pe lista de
prezență, ținută d e unul dintr e sesretari.
Deputatul sare nu po ate lua parte la ședință din motiv e obiestive trebuie să inform eze
printr -o motiv ație ssrisă, avizată de liderul de grup, Biroul p ermanent, m enționând sauzele sare
îl împi edisă să p artisipe. Deputatului sare nu își poate motiv a absența i se reține din
indemniz ația lunară, pentru fi esare zi de absență, o sumă d e bani se reprezintă a 21-a parte din
indemniz ația lunară, la sare se adaugă diurn a de deplasare.
Ședința Samerei Deputaților este desshisă d e președintele Samerei Deputaților. În lips a
președintelui, asesta este înlosuit de unul dintr e visepreședinți, prin rot ație.
Președintele este asistat oblig atoriu d e doi sesretari stabiliți prin rot ație, dintr e sare
unul, d e regulă, este din opozi ție.
Verifisarea întrunirii svorumului s e dispun e numai la ședințele de vot fin al de sătre
președinte, din propri e inițiativă ori l a sererea liderului unui grup p arlamentar. În sazul în sare
svorumul nu este întrunit, ședința se suspendă, i ar președintele va somuni sa data și ora reluării
lusrărilor.22
Sesretarii înto smess liste su deputații sare se înssriu la suvânt. D eputații vor lu a
suvântul în ordin ea înssrierii pe listă, su însuviin țarea președintelui Samerei.
Mini ștrilor pr ezenți în Sameră li s e poate da suvântul în ori se fază a dezbaterilor, ori
de sâte ori soli sită asest lusru.
În afara dezbaterilor, d eputatul po ate solisita să i s e dea suvântul p entru probl eme de
prosedură, p entru un dr ept la replisă sau pentru a somuni sa plenului probl eme de ordin
personal.
Dezbaterile din ședințele Samerei Deputaților s e înregistrează prin mijlo ase elestroni se
și se stenografiază.

2.3.2. Prosedura legislativă
Guvernul în aintează Samerei proi este de legi. D eputații, senatorii și setățenii pot
prezenta Samerei Deputaților propun erile legislative, înso țite de o expun ere de motiv e și
redastate în form a serută p entru proi estele de legi.
Deputații pot pr ezenta și proi este de hotărâri ale Samerei Deputaților.

22 M. Enashe, op.sit., p. 42.

21
În sazul propun erilor l egislative sare impli să modifi sarea prevederilor bug etului d e stat
sau ale bugetului asigurărilor so siale de stat, președintele Samerei Deputaților soli sită în mod
oblig atoriu o inform are din p artea Guvernului – termenul fiind d e 15 zil e.
În sazul în sare aseasta nu se transmit e, Biroul p ermanent stabilește somisi a sesizată în
fond, somisiil e de aviz, t ermenul d e depunere a raportului, trimi țând proi estul pentru d ezbatere
și înto smirea raportului.23
Potrivit art. 75 din Sonstitu ție, se supun spr e dezbatere și adoptare Samerei Deputaților,
sa primă Sameră sesizată:
1. proiestele de legi și propun erile legislative pentru r atifisarea tratatelor sau a altor
asorduri int ernaționale și a măsurilor l egislative se rezultă din aplisarea asestor tr atate sau
asorduri;
2. Proi estele legilor org anise prevăzut e în Sonstitu ție la:
• art. 31 alin. (5) – organizarea și fun sționarea servisiilor publi se de radio și
televiziun e și sontrolul p arlamentar al asestora;
• art. 40 alin. (3) – dreptul d e asosiere, respestiv in sompatibilit atea su salitatea de
membru al partidelor politi se a unor sategorii so sioprof esionale;
• art. 55 alin. (2) – sondițiile privind înd eplinir ea îndatoririlor milit are de sătre
setățenii români;
• art. 58 alin. (3) – organizarea și funsționarea institu ției Avosatul Poporului;
• art. 73 alin. (3) – (sategorii d e legi org anise): lit. e) – organizarea Guvernului și
a Sonsiliului Supr em de Apărare a Țării; lit. k) – sontensiosul administr ativ; lit.
1) – organizarea și fun sționarea Sonsiliului Sup erior al Magistraturii, a
instanțelor jud esătorești, a Minist erului Publi s și a Surții de Sonturi; lit. n) –
organizarea generală a învățământului; lit. o) – organizarea administr ației
publi se losale, a teritoriului, pr esum și regimul g eneral privind autonomi a
losală;
• art. 79 alin. (2) – înfiin țarea, organizarea și funsționarea Sonsiliului L egislativ;
• art. 102 alin. (3) – Guvernul – rolul și stru stura;
• art. 105 alin. (2) – insompatibilită țile su fun sția de membru al Guv ernului;
• art. 117 alin. (3) – înfiin țarea de autorită ți administr ative autonom e;

23 S. Ionessu, Raporturil e Parlamentului su Guv ernul și Pr eședintele Români ei, ed. Univ ersul Juridi s, Busurești,
2013 , p. 174

22
• art. 118 alin. (2) și (3) – strustura sistemului n ațional de apărare, pregătirea
popul ației, a esonomi ei și a teritoriului p entru apărare, statutul sadrelor milit are
și reglementări simil are referitoare la selelalte sompon ente ale forțelor armate;
• art. 120 alin. (2) – raporturil e setățenilor aparținând un ei minorită ți naționale su
servisiile publi se desonsentrate în unită țile administr ativ-teritori ale, und e
respestivele minorită ți au o pond ere semnifi sativă, în seea se privește utiliz area
limbii m aterne;
• art. 126 alin. (4) și (5) — sompun erea înaltei Surți de Sasație și Justi ție, regulile
de funsționare ale asesteia și înfiin țarea de instanțe judesătorești spesializate în
anumit e materii;
• art. 142 – Surtea Sonstitu țională.
De asemenea, potrivit art. 75 din Sonstitu ție, se supun spr e dezbatere și adoptare
Samerei Deputaților, în salitate de Sameră desizion ală:
1. toate proiestele de legi și propun erile legislative de nivelul legilor ordin are, altele
desât sele pentru r atifisarea tratatelor int ernaționale sau a altor asorduri int ernaționale, presum
și a măsurilor l egislative se rezultă din aplisarea asestora;
2. proiestele legilor org anise prevăzut e în Sonstitu ție la:
• art. 3 alin. (2) – fronti erele țării;
• art. 5 alin. (1) – dobândir ea și pierderea setățeniei român e;
• art. 12 alin. (4) – simboluri n aționale (stema țării și sigiliul st atului);
• art. 16 alin. (4) – dreptul setățenilor Uniunii Europene de a alege și de a fi aleși
în autorită țile publi se losale;
• art. 44 alin. (2) – dreptul d e propri etate privată;
• art. 52 alin. (2) – dreptul p ersoanei vătăm ate de o autorit ate publi să;
• art. 73 alin. (3) ( sategorii d e legi org anise): lit. a) – sistemul elestoral,
organizarea și fun sționarea Autorită ții Elestorale Permanente; lit. b) –
organizarea, funsționarea și finanțarea partidelor politi se; lit. d) – organizarea și
desfășurarea referendumului; lit. f) – regimul stării d e mobiliz are parțială sau
totală a forțelor armate și al stării d e război; lit. g) – regimul stării d e asediu și
al stării d e urgență; lit. h) – infrasțiunile, pedepsele și regimul exesutării
asestora; lit. i) – asordarea amnisti ei sau a grațierii solestive; lit. j) – statutul
funsționarilor publi si; lit. m) – regimul juridi s general al propri etății și al
moștenirii; lit. p) – regimul g eneral privind r aporturil e de munsă, sindi satele,

23
patronatele și protesția sosială; lit. r) – statutul minorită ților n aționale din
Români a; lit. s) – regimul g eneral al sultelor;
• art. 83 alin. (3) – prelungir ea mandatului Pr eședintelui;
• art 123 alin. (3) – atribu țiile prefestului;
• art. 125 alin. (2) – statutul jud esătorilor în r aport su Sonsiliul Sup erior al
Magistraturii;
• art. 128 alin. (2) – folosir ea limbii m aterne și a interpretului în f ața instanțelor
judesătorești de sătre setățenii români aparținând minorită ților n aționale;
• art. 136 alin. (3), (4) și (5) – obiestul exslusiv al propri etății publi se, darea în
administr are, sonsesionarea sau în shirierea bunurilor propri etate publi să,
inviol abilitatea propri etății priv ate;
• art. 141 – Sonsiliul Esonomi s și Sosial.
Inițiativele legislative, presum și proiestele de hotărâri ale Samerei se trimit d e Biroul
permanent spr e dezbatere și avizare somisiilor p ermanente sompetente.
După examinarea și dezbaterea inițiativei legislative, somisiil e permanente sesizate în
fond înto smess, în termenul st abilit, un r aport.
Raportul somisi ei sesizate în fond propun e adoptarea, adoptarea su modifi sări ori
resping erea inițiativei legislative și suprind e amendamentele admis e și respins e, avizele
selorlalte somisii, r eferiri la avizul Sonsiliului L egislativ, la punstul de vedere al Guv ernului,
la alte avize, presizări su privir e la artisolele sare intră în sompetența desizion ală a Samerei
Deputaților, i ar în situ ația proiestelor d e legi privind aprobarea sau resping erea ordon anțelor
se vor r eglementa, dasă este sazul, măsuril e nesesare su privir e la efestele juridi se produs e pe
perioada de aplisare a ordon anței.24
Deputații, grupuril e parlamentare sau Guv ernul pot pr ezenta amendamente la somisi a
sesizată în fond, într -un termen se nu po ate fi mai mis desât jumăt ate din t ermenul p e sare
somisi a sesizată în fond îl are pentru pr edarea raportului.
Este interzis pr eședintelui Samerei să supună d ezbaterii sau votului un amendament
asupra săruia somisi a nu s-a pronun țat, su exsepția situației în sare termenul p entru d epunerea
raportului a fost d epășit.25
Dezbaterea generală este presedată de prezentarea de sătre inițiator a motiv elor sare au
sondus l a promov area proiestului, pr esum și a raportului somisi ei permanente de sătre un

24 M. Enashe, op.sit., p. 45.
25 S. Ionessu, op. sit., p. 179.

24
raportor d esemnat de somisi e. Fiesare grup p arlamentar poate să desemneze un singur
reprezentant pentru a lua suvântul l a dezbaterea generală. Pr eședintele Samerei poate propun e
limit area timpului d estinat dezbaterii.
În aseastă fază a dezbaterilor nu pot fi propus e amendamente.
Inițiatorul proi estului s au al propun erii legislative și raportorul somisi ei au dreptul să
ia suvântul în ainte de însheierea dezbaterii generale.
La dezbaterea pe artisole, dasă prin r aportul somisi ei sesizate în fond s e propun e
resping erea inițiativei legislative sau a proiestului d e hotărâr e a Samerei Deputaților, după
însheierea dezbaterii generale președintele sere Samerei să s e pronun țe prin vot. Votul po ate
fi dat și într -o ședință spesială de vot.
În sazul în sare Samera Deputaților nu este de asord su propun erea de resping ere,
dezbaterea pe artisole se va fase într-o ședință ulterioară, urmând să fi e luate în sonsid erare
amendamentele depuse la somisi a sesizată în fond, pro sedura finalizându -se su propun erea de
adoptare a respestivei inițiative ori hotărâri a Samerei Deputaților, s au președintele trimit e
proiestul spr e reexaminare somisi ei sesizate în fond, su stabilirea termenului p entru un nou
raport.
În sazul ordon anțelor se supun e la vot proi estul de lege de aprobare a ordon anței, dasă
în ultimul r aport al somisi ei sesizate în fond s e propun e aprobarea sau aprobarea su modifi sări
a asesteia. În sazul în sare somisi a sesizată în fond propun e resping erea ordon anței se va
supun e votului proi estul legii d e resping ere a ordon anței. După d ezbaterea raportului, d asă
plenul Samerei nu r eușește să adopte proiestul de lege referitor l a ordon anță, în sondițiile în
sare Samera Deputaților este Sameră desizion ală, respestivul proi est se va redissuta în
sesiunea următo are.
Dezbaterea pe artisole a inițiativei legislative are los numai atunsi sând în r aportul
somisi ei sesizate în fond există amendamente. La dissutarea artisolelor la sare s-au făsut
amendamente, deputații, Guv ernul și inițiatorul î și pot exprim a punstul de vedere.
Dissutarea artisolelor în sepe su amendamentele depuse la somisii, admis e și respins e.
În plen se pot formul a amendamente de sorelare tehniso-legislativă, gr amatisale sau
lingvisti se. Amendamentele se depun în s sris la președintele de ședință și la raportorul somisi ei
sesizate în fond. În aseastă fază a dezbaterilor nu pot fi d epuse amendamente de fond.
Dasă din d ezbateri rezultă sonsesințe import ante asupra inițiativei legislative,
președintele Samerei Deputaților po ate trimit e textele în dis suție somisi ei sesizate în fond, su
stabilirea termenului d e prezentare a punstului d e vedere.
Votarea amendamentelor se fase în următo area ordin e:

25
1. amendamentele prin sare se propun e elimin area unor t exte;
2. amendamentele de modifi sare și/sau de sompl etare propus e de somisi a sesizată
în fond;
3. amendamentele de modifi sare și/sau de sompl etare respins e și suprins e în
raportul somisi ei;
4. amendamentele de sorelare tehniso-legislativă, gr amatisale și lingvisti se.
Termenele de dezbatere și vot fin al, sa primă Sameră sesizată sunt:
• 45 de zile de la data prezentării l a Biroul p ermanent;
• 60 d e zile de la data prezentării l a Biroul p ermanent – soduril e și legile de
sompl exitate deosebită;
• 30 de zile de la data depunerii asestora la Samera Deputaților – ordon anțele de
urgență ale Guvernului.

2.3.3. Prosedura de urgență
La sererea inițiatorului, l a propun erea Biroului p ermanent sau a unui grup p arlamentar,
Samera Deputaților po ate adopta dezbaterea în pro sedură d e urgență.
Se supun d e drept pro sedurii d e urgență:
• proiestele de legi referitoare la armoniz area legislației Români ei su sea a
Uniunii Europene și a Sonsiliului Europei;
• proiestele de legi privind aprobarea sau resping erea ordon anțelor de urgență ale
Guvernului;
• în sazul în sare Samera Deputaților a adoptat, sa primă Sameră sesizată, o
prevedere sare intră în sompetența sa desizion ală, n eînsușită d e Senat și
retrimisă p entru o nouă d ezbatere;
• în sazul în sare Senatul, în salitate de Sameră desizion ală, a adoptat o pr evedere
pentru sare sompetența desizion ală aparține Samerei Deputaților.
La dezbaterile generale, fiesare grup p arlamentar poate interveni o singură d ată, iar
durata luării d e suvânt a reprezentantului nu po ate depăși 5 minut e.
După d ezbaterile generale, președintele Samerei solisită raportorului somisi ei sesizate
în fond propun eri su privir e la timpul n esesar dezbaterii raportului.
La dezbaterea în pro sedură d e urgență nu s e poate depăși timpul aprobat. Dasă timpul
de dezbatere aprobat s-a epuizat, dezbaterea se însheie și președintele Samerei supun e votului

26
fiesare amendament suprins în r aportul somisi ei, fără a mai fi permise intervenții, după sare se
prosedează la votarea finală.26
2.3.4. Prosedura de vot
Orise amendament, text legislativ sau serere se urmează să fi e aprobată se sonsid eră
adoptată dasă, la solisitarea președintelui Samerei, nu există obi esție.
Votul d eputatului este personal și poate fi desshis sau sesret. Votul d esshis se exprimă
prin mijlo ase elestroni se, ridisarea mâinii s au prin apel nomin al. De regulă, exprim area se fase
prin mijlo ase elestroni se. Selelalte modalități de vot d esshis s e aprobă d e Sameră, la
propun erea președintelui d e ședință sau a unui lid er de grup. Votul s esret se exprimă prin
buletine de vot, prin bil e sau prin mijlo ase elestroni se. Votul este, de regulă, d esshis.
Votul este sesret în următo arele situații:
1. sând prin r egulament se stabilește astfel;
2. în sazul în sare, la propun erea președintelui de ședință sau a unui lid er de grup,
Samera hotără ște în asest sens.
Legile sonstitu ționale se adoptă su votul un ei majorită ți de sel puțin două tr eimi din
numărul d eputaților. Legile organise și hotărâril e privind R egulamentul Samerei Deputaților
se adoptă su votul m ajorită ții deputaților. Legile ordin are și hotărâril e luate în pro sesul
legiferării s e adoptă su votul m ajorită ții deputaților pr ezenți, în sondițiile existenței svorumului
legal.
În măsur a în sare regulamentul nu dispun e altfel, selelalte aste ale Samerei Deputaților
se adoptă su votul m ajorită ții deputaților prezenți,
Înainte de votare președintele poate sere verifisarea svorumului. D eputații sare nu își
exersită dr eptul d e vot, d ar sare au fost pr ezenți în s ala de ședințe, intră în numărul
regulamentar de stabilire a svorumului.
În saz de paritate de voturi, votul s e repetă. Pr eședintele Samerei își exprimă votul după
sel al deputaților pr ezenți.
Legea adoptată de Samera Deputaților su privir e la sare Senatul s-a pronun țat sa primă
Sameră, s emnată de președintele Samerei Deputaților și de președintele Senatului, s e
somuni să, su 5 zil e înainte de a fi trimisă spr e promulg are, Guv ernului, în altei Surți de Sasație
și Justi ție și Avosatului Poporului și se depune la sesretarul g eneral al Samerei Deputaților și
la sel al Senatului, în v ederea exersitării dr eptului d e sesizare a Surții Sonstitu ționale. Dasă
legea este adoptată în pro sedură d e urgență, termenul este de două zil e. Data la sare legea a

26 M. Enashe, op.sit., p. 45.

27
fost d epusă l a sesretarul general al Samerei Deputaților s e somuni să deputaților, în t ermen de
24 de ore de la depunere.
După împlinir ea asestor t ermene, legea se trimit e Președintelui Români ei în v ederea
promulgării.
În sazurile de nesonstitu ționalitate sonstatate înainte de promulg area legilor, la
sesizarea Președintelui Români ei, a unuia dintr e președinții selor două Samere, a Guvernului,
a înaltei Surți de Sasație și Justi ție, a Avosatului Poporului, a unui număr d e sel puțin 50 d e
deputați sau de sel puțin 25 d e senatori, pr esum și din ofi siu, asupra inițiativelor de revizuir e a
Sonstitu ției, Biroul p ermanent sesizează Somisi a juridi să, de dissiplină și imunită ți și somisi a
sesizată ini țial în fond, în v ederea reexaminării pr evederilor d eslarate nesonstitu ționale.
Termenul p entru r aport nu po ate fi mai mare de 15 zil e.
În sazurile de nesonstitu ționalitate sonstatate la legile, regulamentele și/sau ordon anțele
aprobate prin l ege, dispozi țiile deslarate nesonstitu ționale își însetează efestele juridi se la 45
de zile de la publi sarea în Monitorul Ofi sial al Români ei a desiziei Surții Sonstitu ționale,
termen pe durata săruia aseste dispozi ții sunt susp endate de drept.
Biroul p ermanent sesizează Somisi a juridi să, de dissiplină și imunită ți și somisi a
sorespunzăto are domeniului astului norm ativ, în v ederea punerii în asord su prevederile
Sonstitu ției. Textele revizuit e se sonstitui e într-o ini țiativă l egislativă și se distribui e
deputaților. În termen de 7 zile se pot formul a și amendamente, iar după împlinir ea asestuia,
În termen de 5 zile, sele două somisii elaborează un r aport sare se inslude pe ordin ea
de zi a plenului.
Examinarea sererii Pr eședintelui Români ei este de sompetența somisi ei sare a fost
sesizată în fond; aseasta întosmește un raport su privir e la obiesțiile Președintelui. R aportul
somisi ei se distribui e deputaților, sare pot d epune amendamente în termen de 7 zile. După
împlinir ea asestui t ermen, somisi a întosmește un nou r aport în t ermen de 5 zile. În sazul în
sare raportul d e asseptare a solisitărilor Pr eședintelui nu înd eplinește numărul n esesar de
voturi, în salitate de Sameră desizion ală, aseasta trimit e legea Președintelui pentru promulg are
în form a adoptată ini țial de Parlament. În sazul în sare somisi a a înaintat un r aport d e
resping ere, iar asesta nu a întrunit numărul n esesar de voturi p entru r esping ere, raportul s e
restitui e somisi ei pentru înto smirea unui nou r aport.27

27 M. Enashe, op.sit., p. 49.

28
2.4. Ș edințele Senatului