. Intreprinderea In Mediul Competitiv (s.c. Xyz S.r.l., Ploiesti)

CAPITOLUL I

Prezentarea generala a societatii:

Denumirea societatii este S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. Ploiesti. In toate actele emise de societate sau privind societatea, denumirea acesteia va fi urmata de cuvintele „societate cu raspundere limitata” sau initialele „S.R.L.” si numarul de inregistrare la Registrul Comertului.

Cod unic de inregistrare al societatii este R 1354553.

Numarul de inregistrare la Oficiul Registrului Comertului este J 29 / 679 / 11 iunie 1991.

Sediul societatii se afla in municipiul Ploiesti, Strada Laboratorului Nr. 5A Jud.Prahova.

Durata societatii este nelimitata.

Societatea dispune si de un cont 2511.1-179.1/ROL deschis la B.C.R. Ploiesti.

Capitalul social initial al S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. Ploiesti este in valoare de 350 000 000 lei si se compune din facturi, active imobilizate si expertize ale caror valoare a fost insusita de toti actionarii, stabilindu-se un numar de 350 actiuni nominative a 1 000 000 lei o actiune.

Aportul fiecarui asociat la capitalul social este urmatoarea:

1. Domnul Nemes Constantin 96 000 000 lei respectiv 96 actiuni

2. Doamna Nemes Iuliana 90 000 000 lei respectiv 90 actiuni

3. Domnul Nemes Sorin 68 000 000 lei respectiv 68 actiuni

4. Domnul Nemes Bogdan 62 000 000 lei respectiv 62 actiuni

5. Domnul Vasile Liviu 34 000 000 lei respectiv 34 actiuni

Participarea actionarilor la pierderile si beneficiile societatii se face in limita aportului lor la capitalul social. Capitalul social poate fi redus sau marit pe baza hotararii Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor, in conditii si cu respectarea procedurii prevazute de lege.

Societatea va tine evidenta actiunilor intr-un registru numerotat, sigilat si parafat de presedintele Consiliului de Administratie, care se pastreaza la sediul societatii.

Actiunile sunt indivisibile cu privire la societate, care nu recunoaste decat un singur proprietar pentru fiecare actiune. Cesiunea totala sau partiala a actiunilor intre actionari sau terti se face in conditiile si cu respectarea procedurii prevazute de lege.

In cazul pierderii unor actiuni, proprietarul va trebui sa anunte Consiliul de Administratie si sa faca public faptul pentru presa in cel putin doua ziare de larga circulatie din localitatea in care se afla sediul societatii. Dupa sase luni va putea obtine un duplicat al actiunii.

Adunarea Generala a Actionarilor este organul suprem de conducere a societatii care decide asupra activitatii acestuia si asigura politica si economica si sociala.

Comisia de cenzori:

Gestiunea societatii este controlata de actionari, Consiliul de Administratie si de comisia de cenzori formata din trei membri si anume:

1. Domnul Nemes Constantin, cetatean roman, domiciliat in Ploiesti, str. Laboratorului, nr. 5a, actionar

2. Doamna Nemes Iuliana, cetatean roman, domiciliata in Ploiesti, str. Laboratorului, nr. 5a, actionar

3. Doamna Marin Iuliana, cetatean roman, domiciliata in Ploiesti, str. Izvoare, nr. 99, bis, expert contabil

Supleantii comisiei de cenzori vor fi:

1. Constantin Maria

2. Vasile Catalina

3. Vlad Razvan – Expert contabil

Comisia de cenzori si supleantii sunt numiti pe o perioada de trei ani si isi desfasoara activitatea in conformitate cu prevederile prezentului statut si ale legii.

Exercitiul financiar:

Exercitiul economico-financiar al societatii cuprinde perioada

1 Ianuarie – 31 Decembrie a fiecarui an. Evidenta gestiunii contabile se va tine in lei. Bilantul anual, precum si contul de profit si pierdere va fi intocmit in lei.

Profitul societatii se stabileste pe baza bilantului aprobat de Adunarea Generala a Actionarilor. Profitul impozabil se stabileste in conditiile legii.

Din profitul societatii ramas dupa plata impozitului pe profit se pot constitui fonduri destinate modernizarii, investitiilor, cercetarii si dezvoltarii de noi produse.

Plata dividendelor cuvenite actionarilor se va face pe societate, in conditiile legii, in cel mult doua luni de la aprobarea bilantului de catre Adunarea Generala a Actionarilor.

Lichidarea societatii:

Adunarea Generala a Actionarilor poate decide lichidarea societatii in urmatoarele cazuri:

– cand obiectul de activitate al socitatii nu poate fi realizat

– falimentul

– numarul de actionari se va reduce sub 3

– pierderea unei jumatati din capitalul social, dupa ce s-a consumat fondul de rezerva, daca Adunarea Generala a Actionarilor nu decide completarea capitalului sau reducerea lui la suma ramasa

– in orice alta situatie neprevazuta.

Modul de lichidare va fi stabilit de Adunarea Generala a Actionarilor.

Litigii:

Litigiile ce pot aparea in cadrul societatii vor fi solutionate de catre actionari pe cale amiabila.

In cazul nerezolvarii litigiilor pe cale amiabila atunci acestea vor fi solutionate de institutiile judecatoresti de drept comun, functie de competenta lor.

Litigiile nascute din raporturile contractuale dintre societate si persoane juridice romane pot fi solutionate si prin arbitraj, potrivit legii.

I.1 Scurt istoric:

S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. Ploiesti s-a constituit ca Asociatie cu scop lucrativ conform Decretului-lege nr. 54/1990. In 1991, dupa aparitia Legii 31, asociatia s-a transformat in societate comerciala si s-a inregistrat la Oficiul Registrului Comertului.

Pana in prezent ea s-a dezvoltat permanent si s-a impus ca una dintre cele mai profesionale firme in acest domeniu amplu al constructiilor.

Dispunand de un colectiv de specialisti policalificati, de tehnologii de ultima ora, si de o dinamica constanta in executie, societatea este in masura sa abordeze orice tip de lucru.

Pe parcursul celor 12 ani de functionare S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. a reusit sa creasca semnificativ numarul utilajelor si al autovehiculelor din dotare, sa creeze un numar mare de locuri de munca si sa angreneze in activitatea de productie si management, specialisti competenti.

I.2 Obiectul de activitate:

Obiectul principal de activitate il constituie: lucrari de constructii, inclusiv lucrari de arta, cod CAEN 4521. Societatea a prestat urmatoarele activitati: constructia de hale industriale; constructia de benzinarii; constructii industriale diverse (platforme, estacade, fundatii utilaje, etc); constructii de case si vile; reparatii si consolidari ale constructiilor afectate de seisme, cutremure si coroziune chimica; consolidarea terenurilor de fundare; protectii antiacide; torcrete si inzidiri refractare; finisaje si amenajari interioare; constructii sedii firme; etc.

I.3 Resursele intreprinderii:

I.3.1 Financiare:

Resursele financiare sunt constituite din fonduri proprii si fonduri atrase, dintre care amintim: avansuri acordate de beneficiari; credite de la furnizorii de materii prime si materiale livrate prin credit-furnizor (decontare la termene de 1-2 luni); credite de la banca sau credite acordate de actionari.

I.3.2 Umane:

Resursele umane sunt constituite din angajati si colaboratori. Angajatii sunt specializati in activitatile prestate de firma si au experienta profesionala corespunzatoare. Personalul se imparte in doua categorii: personal de executie (direct productiv) si personal auxiliar (indirect productiv). Personalul de executie este compus din salariati cu studii medii (muncitori) si personal cu studii superioare (ingineri). Personalul auxiliar este compus din salariati cu studii medii si personal cu studii superioare (economisti, ingineri). In cazuri exceptionale, societatea angajeaza colaboratori pentru domenii specializate cum ar fi: proiectare, verificare documentatii, expertize, litigii comerciale, etc.

Potentialul uman al societatii dat de numarul, structura, comportamentul si calificarea personalului este structurat astfel:

Societatea SERVSPEC-NEMES S.R.L. dispune de personal de inalta calificare, cu inalt nivel profesional si o indelungata experienta atat pentru lucrarile din tara, cat si pentru cele din strainatate.

Personalul societatii SERVSPEC-NEMES S.R.L. la 31 decembrie 2003 era reprezentata de 400 salariati din care 25 ingineri, 2 subingineri, 6 economisti, 10 tehnicieni, 13 sudori calificati, 83 zidari, 75 fierari betonisti, 50 dulgheri, 30 electricieni, 32 vopsitori-zugravi, 6 mecanici utilaje, 10 mataicari, 15 faiantari, 25 necalificati, 1 presedinte, 2 vicepresedinti, 2 directori-tehnici, 3 soferi, 3 ingineri departamentul tehnic, 1 secretara, femei de serviciu.

Structura resurselor umane dupa nivelul de calificare si pregatire profesionala:

– personal cu studii superioare 58

– personal cu studii medii 232

– muncitori calificati 80

– personal necalificat 30

Structura resurselor umane dupa vechimea in societate:

– sub 5 ani 278

– intre 5 si 10 ani 87

– intre 10 si 12 ani 35

Structura resurselor umane dupa sex:

– barbati 346

– femei 54

Structura resurselor umane pe grupe de varste:

– sub 25 ani 10

– intre 25-35 ani 281

– intre 35-45 ani 97

– peste 45 ani 12

Pentru asigurarea conditiilor normale de lucru conducerea adopta impreuna cu organizatia de sindicat sau reprezentantii salariatilor, dupa caz, un program de masuri care sa cuprinda imbunatatirea conditiilor de munca in subunitatile de productie prin: retehnologizare, dotarea instalatiilor si masinilor cu dispozitive de protectie, dotarea cu aparatura de masura si control a parametrilor tehnologici, precum si de avertizare a starilor de pericol, dotarea salariatilor cu echipamente de protectie individuala corespunzator conditiilor specifice locului de munca. Programul va cuprinde masuri cu prioritate pentru locurile de munca cu conditii deosebite si a celor ce depasesc valorile maxime ale concentratiilor admisibile de noxe.

I.3.3 Materiale:

Resursele materiale sunt constituite din doua grupe distincte: o grupa o constituie dotarea cu masini, utilaje si echipamente necesare desfasurarii activitatii, dotarea cu spatii si ateliere de lucru. Alta grupa o constituie stocul de piese de schimb, materii prime si materiale necesar interventiilor rapide. Resursele materiale sunt dozate in functie de previziunea asupra tipurilor de lucrari ce urmeaza a fi executate in perioada urmatoare.

I.4 Caracterul economico-financiar al activitatii intreprinderii:

Societatea este o societate comerciala cu capital integral privat. Scopul intregii activitati este obtinerea de profit. In acest sens, societatea contracteaza, executa si incaseaza contravaloarea prestatiei sale. Singura sursa de venit a societatii o constituie contravaloarea prestatiei executate. Prin pretul propus, societatea trebuie sa acopere plata fortei de munca, costurile materialelor puse in opera, amortizarea mijloacelor fixe, precum si cheltuielile generale ale firmei, constand in taxe si impozite locale, cheltuieli cu personalul auxiliar, echipamente de protectie, taxe si avize pentru functionare, etc.

Analiza economico-financiara efectuata pe baza bilantului contabil ajuta la efectuarea diagnosticului financiar intern al societatii comerciale si furnizeaza informatii utile urmatoarelor grupe de utilizatori:

conducerea societatii, care le foloseste ca baza a politicii sale financiare, pentru buna gospodarire a patrimoniului in functie de echilibrul financiar, de rentabilitate, solvabilitate si risc financiar

salariatilor care pot aprecia perspective financiara a societatii in care lucreaza si eventualele modificari organizatorice generate de aceasta

partenerilor societatii comerciale: fie clienti, banci, care pot aprecia daca societatea isi poate onora la timp obligatiile contractuale sau daca isi poate rambursa ratele si dobanzile la credite

detinatorilor de titluri imobilizate in capitalul societatii care pot aprecia nivelul dividendelor pe care le vor incasa

potentialilor investitori care pot aprecia daca isi plaseaza bine fondurile

organele fiscale, care pot aprecia situatiiscale, care pot aprecia situatia societatii comerciale privind: lichiditatea, solvabilitatea, gradul de indatorare, perioada de recuperare a creantelor sau de rambursare a dotarilor, relatia stocurilor.

Solvabilitatea este capacitatea societatii de a-si onora datoriile, apreciate prin intermediul Activului Net Contabil care se calculeaza astfel:

ANC = Total activ – Datorii

ANC = Total capitaluri proprii

El constituie o garantie pentru creditorii societatii, dovedind ca societatea are, prin activele sale, capacitatea de a-si plati datoriile.

Putem calcula solvabilitatea si sub forma de indici astfel:

I = Utilizari>1 an/ Resurse>1 an si

I = Utilizari<1 an/ Resurse<1 an.

Lichidatea este capacitatea societatii de a-si transforma activele in bani pentru a face fata pasivelor exigibile (datoriilor), este apraciata prin intermediul Fondului de Rulment Financiar (FRf) care se calculeaza astfel:

FRf = Resurse<1 an – Utilizari>1 an = Utilizari<1 an – Resurse<1 an

Echilibrul financiar este asigurat atunci cand:

capitalurile proprii si imprumuturile pe termen mediu si lung asigura cel putin finantarea imobiliarelor

activele circulante (stocuri) creante, disponibilitati, depasesc datoriile pe termen scurt. In acest caz avem FRf pozitiv, dovedind capacitatea de plata a societatii comerciale.

Bilant contabil:

ACTIV PASIV

1. Active imobilizate 40000 1. Capital social 40000

2. Stocuri 10000 2. Provizioane pentru riscuri si

cheltuieli 7000

3. Creante 15000 3. Credite bancare pe termen

lung 25000

4. Disponibil 30000 4. Furnizori 8000

5. Titluri plasament 5000 5. Credite bancare pe termen

scurt 20000

TOTAL ACTIV 100000 TOTAL PASIV 100000

Bilant functional:

ACTIV PASIV

1. Utilizari stabile 50000 1. Resurse stabile 82000

2. Utilizari de exploatare 25000 2. Resurse de exploatare 8000

3. Trezoreria activa 35000 3. Trezorerie pasiva 20000

TOTAL ACTIV 110000 TOTAL PASIV 110000

FR = Resurse stabile – Utilizari stabile

= 82000– 50000 = 32000

NRF = Utilizari exploatare – Resurse exploatare

= 25000 – 8000 = 17000

FR – NRF = 32000 – 17000 = 15000

Total activ – Total pasiv = 35000 – 20000 = 15000

Din situatia prezentata mai sus rezulta ca:

capitalurile acopera finantarea imobilizarilor

nevoia de fond de rulment va fi acoperita din fondul de rulment de 32000

situatia este echilibrata

Bilant financiar:

ACTIV PASIV

1. Utilizari>1 an 50000 1. Resurse>1 an din care 82000

datorii 25000

2. Utilizari<1 an 60000 2. Resurse<1 an 28000

TOTAL ACTIV 110000 TOTAL PASIV 110000

Solvabilitate → AMC = Total utilizari – Total resurse imprumutate

= 11000 – 53000

= 57000

= Total capitaluri proprii = capital social +

+ amortizare + provizioane pentru riscuri

si cheltuieli =

= 40000 + 10000 + 7000 = 57000

I = Utilizari>1 an/Resurse>1 an = 50000/82000 = 0,61 (resurse > utilizari)

I2 = Utilizari<1 an/Resurse<1 an = 60000/28000 = 2,1 (utilizari > resurse)

Lichiditate:

FRf = Resurse>1 an – Utilizari>1 an = 82000 – 50000 = 32000

FRf = Utilizari<1 an – Resurse<1 an = 60000 – 28000 = 32000

In ansamblu societatea are asigurat echilibrul financiar.

Din schemele de mai sus se observa ca atat cifra de afaceri, cat si profitul au inregistrat o evolutie ascendenta pe tot parcursul celor 13 ani de activitate.

CAPITOLUL II

Implicarea factorilor de mediu in activitatea intreprinderii:

Firma isi organizeaza si desfasoara activitatea sub impactul conditiilor concrete ale mediului ambiant. Mediul ambiant reprezinta un ansamblu de factori eterogeni de natura economica, sociala, politica, stiintifico-tehnica, juridica, geografica si demografica ce actioneaza pe plan national si international asupra intreprinderii influentand relatiile de piata.

Intreprinderea este parte integranta a mediului ambiant, este o componenta economica a acestuia.

In conditiile actuale mediul ambiant se caracterizeaza printr-un dinamism accentuat, printr-o crestere spectaculoasa a frecventei schimbarilor. Mediul ambiant este de trei feluri:

mediu stabil, unde schimbarile sunt rare, de mica amploare si usor vizibile;

mediu schimbator, unde schimbari sunt frecvente, de o amploare variata, dar in general previzibile;

mediu turbulent, unde schimbarile sunt foarte frecvente, de amploare mare, cu incidente profunde asupra activitatii intreprinderii si greu de anticipat.

Componentele mediului ambiant al intreprinderii:

micromediul

macromediul

Micromediul intreprinderii cuprinde ansamblul componentelor cu care aceasta intra in relatii directe. Acestea sunt:

furnizorii de marfuri care sunt agentii economici ce asigura resursele necesare de materii prime, materiale, echipamente si masini;

prestatorii de servicii reprezentati de firme sau persoane particulare care ofera o gama larga de servicii utile realizarii obiectivelor firmei;

furnizorii fortei de munca sunt unitatile de invatamant, oficiile fortei de munca si persoanele ce cauta un loc de munca;

clientii care sunt consumatori, utilizatori industriali, intreprinderi comerciale sau agentiile guvernamentale pentru care bunurile produse de intreprindere le sunt oferite spre consum;

organismele publice – asociatiile profesionale, asociatiile consumatorilor, mediile de informare in masa si publicul consumator;

concurentii sunt firme sau persoane particulare care-si disputa aceeasi categorie de clienti, iar in situatii frecvente aceiasi furnizori sau prestatori de servicii.

Macromediul unei firme este locul de unde aceasta trebuie sa porneasca in identificarea ocaziilor favorabile si a amenintarilor la adresa sa. El consta din totalitatea factorilor si a fortelor care afecteaza actiunile si rezultatele firmei. Firmele trebuie sa cunoasca tendintele si megatendintele caracteristice ale lumii contemporane.

Macromediul unei firme este format din sase forte majore: elementul demografic, elementul economic, elementul natural, elementul tehnologic, elementul politic si elementul cultural. Mediul demografic se caracterizeaza printr-o crestere exploziva a populatiei globului, schimbari in structura grupelor de varsta, etnice si educationale, aparitia unor noi tipuri de familii, deplasari geografice ale populatiei si segmentarea pietelor de masa in micropiete. Mediul economic se caracterizeaza printr-o plafonare a veniturilor reale, posibilitati de economisire scazute asociate existentei unor datorii mari si modificarea structurii cheltuielilor de consum. Mediul natural se caracterizeaza prin scaderea rezervelor de materii prime, variatia costului energiei, cresterea gradului de poluare si a amplorii miscarii ecologiste. Analiza mediului tehnologic pune in evidenta accelerarea progresului tehnologic, existenta unor posibilitati nelimitate de inovatie, a unor bugete substantiale destinate cercetarii-dezvoltarii, concentrarea asupra imbunatatirilor minore in dauna descoperirilor majore si inmultirea reglementarilor referitoare la transferul tehnologiei. Mediul politic se caracterizeaza printr-o imbogatire a legislatiei de afaceri, cresterea atributiilor organismelor guvernamentale si cresterea numarului gruparilor de actiune publica. Mediul cultural se caracterizeaza prin tendinte pe termen lung orientate spre autorealizarea, automultumire si accentuarea laicizarii societatii.

II.1 Macromediul intreprinderii si influenta componentelor:

Mediul demografic – numarul populatiei, structura pe sexe si grupe de varsta, numarul de familii si dimensiunea medie a unei familii, repartizarea teritoriala si pe medii a populatiei, rata natalitatii.

Mediul demografic, populatia este prima fata care trebuie urmarita, deoarece oamenii sunt cei care formeaza pietele. Marketerii sunt extrem de interesati de dimensiunea si ritmul de crestere a populatiei diferitelor orase, regiuni, state, de repartizareea ei pe grupe de varste si pe categorii etnice, pe niveluri de pregatire, pe tipuri de familii, pe caracteristici si evolutii regionale. Vom analiza in continuare principalii factori demografici si tendintele acestora, ilustrand implicatiile lor asupra planificarii de marketing.

CRESTEREA EXPLOZIVA LA NIVEL MONDIAL. Aceasta tendinta reprezinta o preocupare centrala a guvernelor si a diferitelor organisme din lumea intreaga. Exista doua motivatii ale acestei preocupari.

Cea dintai este legata de caracterul limitat al resurselor Terrei, resurse necesare pentru asigurarea vietii unui numar atat de mare de locuitori la un nivel la care aspira majoritatea oamenilor.

Al doilea motiv al preocuparii il constituie faptul ca rata cea mai ridicata de crestere a populatiei se inregistreaza in tarile sau comunitatile mai sarace.

Cresterea exploziva a populatiei lumii are implicatii majore asupra sferei afacerilor. Ea atrage cresterea nevoilor umane, fara a insemna in mod obligatoriu si cresterea pietelor, mai ales daca puterea de cumparare este mai scazuta. In situatia in care cresterea populatiei va exercita presiuni prea mari asupra resurselor alimentare si naturale, costurile vor exploda, iar marjele de profit vor scadea vertiginos.

NIVELUL EDUCATIONAL. Populatia unei tari se imparte in cinci categorii educationale: analfabeti, persoane cu studii elementare, persoane cu studii medii, persoane cu studii superioare si persoanele cu studii post-universitare.

Oamenii au inceput sa fie tot mai constienti de faptul ca bunastarea unei natiuni nu depinde in primul rand de resursele naturale, ci de resursele sale umane. Persoanele cu o educatie sumara nu pot sa presteze decat munci manuale, sau gospodaresti. Tarile care aspira sa ajunga in varf trebuie sa investeasca in primul rand in educatie pentru a le oferi cetatenilor lor un sistem educational si de pregatire profesionala la nivel mondial.

STRUCTURA FAMILIEI. Se considera ca familia traditionala este compusa din sot, sotie si copii. In prezent, familiile sunt formate din persoane necasatorite care locuiesc singure, adulti care locuiesc impreuna, familii cu un singur parinte, cupluri casatorite fara copii. Fiecare din aceste familii are un set distinct de nevoi si deprinderi de cumparare. De exemplu, familiile formate din persoane necasatorite, din persoane care locuiesc separat, din vaduve sau din persoane divortate au nevoie de locuinte mai mici, de articole casnice, mobilier si instalatii sanitare mai mici si mai ieftine si de produse alimentare in ambalaje de dimensiuni mai reduse. Marketerii trebuie sa acorde o tendinta sporita nevoilor familiilor de tip netraditional, ca urmare a faptului ca numarul lor creste mai repede decat cel al familiilor traditionale.

DEPLASARI GEOGRAFICE ALE POPULATIEI. Anii 2000 se caracterizeaza prin masive miscari migratorii intre tari si in interiorul tarii. Populatia migreaza din zonele rurale catre cele urbane si apoi spre cele suburbane.

TRECEREA DE LA PIETELE DE MASA LA MICROPIETE. Efectul tuturor acestor schimbari il constituie fragmentarea pietei de masa in numeroase micropiete diferentiate prin varsta, sex, structura etnica, educatie, repartizarea populatiei, stil de viata etc. Fiecare categorie de cumparatori are preferinte si caracteristici de consum proprii si este abordata prin canale specifice de comunicare si distributie. Firmele au inceput sa renunte la abordarea care viza clientela „medie” traditionala, elaborandu-si produsele si programele de marketing in functie de specificul micropietelor.

Mediul demografic este un factor decisiv si pentru activitatea desfasurata de S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L., pentru ca asa cum am mai spus oamenii sunt cei care formeaza pietele. Toate elementele mediului demografic sunt importante in egala masura si influenteaza tot astfel activitatea firmei.

Cresterea exploziva a populatiei determina o crestere a nevoilor pentru spatiile de locuit (a constructiilor). Nivelul educational este si el de asemenea important pentru activitatea noastra pentru ca in functie de nivelul de cultura al populatiei, de „gustul” pentru frumos sunt orientate si cererile pentru locuinte, pentru locul de munca, sau poate chiar pentru casele de vacanta.

Structura familiei este si ea decisiva pentru obiectul de activitate. O familie restransa presupune o locuinta mica, pe conditia ca o familie numeroasa are nevoie de o constructie pe masura.

Mediul economic. Alaturi de populatie, pietele au nevoie si de puterea de cumparare a acesteia. Intr-o economie puterea de cumparare depinde de: veniturile curente, preturi, marimea economiilor, a datoriilor si de posibilitatile de creditare in vederea cumpararii. Firmele trebuie sa acorde atentie tendintelor majore ale marimii veniturilor si structurii cheltuielilor de consum ale populatiei.

Ansamblul elementelor care compun viata economica a spatiului in care actioneaza intreprinderea determina mediul economic. Acesta determina volumul si structura ofertei de marfuri, nivelul veniturilor banesti, marimea cererii de marfuri, miscarea preturilor la nivelul concurentei.

PIATA. S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. cuprinde aproape toate judetele tarii, aceasta participand la licitatii pentru lucrari din mai multe judete ale tarii.

Avand in vedere profilul societatii, acela de executie de constructii industriale, civile si agricole la cheie, piata pe care aceasta isi desfasoara activitatea este foarte vasta. Astfel, la nivelul pietei de prestari de servicii sociale isi desfasoara activitatea in mai multe judete ale tarii, cu posibilitatile extinderii si la nivel international. In cazul contractarii de lucrari din exterior. Avand in vedere faptul ca numarul de locuitori este in permanenta crestere si de asemenea economia si activitatile comerciale se dezvolta mereu, piata domeniului sau de activitate – constructiile sunt in permanenta dezvoltare. Practic, oriunde este nevoie de o activitate noua, in care sunt necesare mijloace fixe (activele imobiliare), acolo se creeaza o extindere a pietei constructiilor care favorizeaza desfasurarea activitatii acestei societati. Este adevarat, activitatea de constructie depinde foarte mult de mediul inconjurator, de temperatura. Astfel ca in sezonul rece cand temperatura este foarte scazuta este imposibila desfasurarea activitatii de constructie. Dar si in acest caz exista posibilitatea desfasurarii activitatii in continuare prin executarea lucrarilor de finisari interioare.

Societatea poate lucra atat ca unic executant al diferitelor lucrari, cat si ca subantreprenor al unui contractant general. De asemenea, poate fi ea insasi antreprenor general care sa aiba subantreprenori pentru desfasurarea anumitor parti dintr-o lucrare generala.

In ceea ce priveste piata furnizorilor, S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. are o contributie importanta in dezvoltarea activitatii acestora, avand in vedere faptul ca marile lucrari pe care le executa necesita o cantitate mare si constanta de materiale necesare diferitelor stadii in care se afla constructia respectiva. Astfel, de la materii prime cum ar fi: ciment, agregate, beton, pietris, nisip, caramida, apa, fier-beton etc. La cele specializate: glet, adeziv, mozaic, faianta, var, vopsea, gresie, retele de apa, gaze, electricitate, ferestre, usi, corpuri de iluminat, obiecte sanitare (si de asemenea tot ceea ce este necesar pentru fixarea acestora: nituri, suruburi, reductoare, intrerupatoare etc.). Se poate observa astfel numarul impresionant de materiale necesare pentru construirea unei cladiri la cheie. Si este de inteles cat de importanta este prezenta pe piata a unui constructor, in beneficiul furnizorilor si cat de stimulativa este pentru ca genereaza o concurenta acerba in asa fel incat sa ofere cel mai bun raport calitate/pret, lucru care are ca prima si cea mai importanta consecinta, dezvoltarea economica in domeniul respectiv.

PUTEREA DE CUMPARARE. Piata din domeniul constructiilor este profitabila pentru ca prezinta o cerere continua si este o consecinta a cresterii schimbarii lor economice la nivel national.

Desi puterea de cumparare a populatiei majoritare este relativ scazuta cererea pentru constructii este mare.

Nivelul si ritmul dezvoltarii economice reprezinta un factor decisiv spunem noi pentru activitatea desfasurata de S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L., pentru ca odata cu dezvoltarea economica se dezvolta si nivelul si amploarea constructiilor.

Cercetarile in domeniul imbunatatirii materiilor prime a avut-o ca rezultat cresterea calitatii produselor obtinute. De exemplu, in prezent exista mai multe tipuri de ciment cu perioada de intarire care variaza (acceleratoare si intaritoare de intarire) lucru care usureaza munca oamenilor.

Factorii tehnici si tehnologici. Intreprinderea se implica in dinamica mediului tehnologic, atat ca beneficiar, cat si ca furnizor, in principal prin intermediul pietei. Este una din cele mai dinamice componente ale macromediului intreprinderii si dobandeste o exprimare concreta prin inventii, inovatii, marimea si orientarea fondurilor destinate cercetarii, explozia productiei noi, perfectionarea productiei traditionale, reglementari privind delimitarea tehnologiilor poluante S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. in exeutarea lucrarilor sale foloseste tehnologii de inalta performanta cum ar fi:

aparitia unor noi sisteme de ferestre (tamplarie din aluminiu sau PVC cu geam termopan);

sisteme de inchidere, usi activate electric sau pe senzori;

substante ignifugare (sunt substante speciale cu care se trateaza tamplaria de lemn indiferent daca sunt usi ferstre sau structuri ale acoperisului, care au ca scop intarzierea procesului de aducere a lemnului;

sisteme de ventilatie incorporate in cladiri;

sisteme de incalzire prin microcentrale;

aparitia unor scule, echipamente si utilaje din ce in ce mai performante care usureaza munca oamenilor fluxuri, ciocane retopercutoare, bormasini, circulare cu discuri diamante, ascavatoare, buldozere.

Faptul ca intreprinderea beneficiaza de astfel de echipamente si tehnologii similare celor utilizate de firmele din strainatate ce au ca obiect de activitate constructii industriale, civile si agricole la cheie, constituie un avantaj fata de firmele concurente.

Chiar in aceste conditii S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. urmareste perfectionarea continua nivelului calitativ al utilajelor, echipamentelor si tehnologiilor folosite.

Descoperirile din domeniu obliga conducerea S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. sa acorde o mai mare importanta activitatilor de cercetare, documentare si inovare pentru a face fata cu succes concurentei.

Factorii de management au o influenta deosebita asupra activitatii intreprinderii intrucat se refera la aspecte privind gradul de poluare, organizare, coordonare, evaluare, mediul ambiant, exprimand masura in care cadrul organizatoric si de gestiune creat stimuleaza personalul firmei sa foloseasca posibilitatile respectivului mediu.

Acesti factori isi pun amprenta atat direct, cat si indirect asupra activitatii economice desfasurate de S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. In cadrul intreprinderii responsabilitatile managementului sunt distribuite pe verticala, generand astfel un numar variabil de niveluri ale piramidei ierarhice in functie de complexitatea operatiilor.

In cazul planificarii, rezolvarea centralizata a problemelor consta in elaborarea de catre directorul general a planului strategic de ansamblu al firmei. Pentru a se adapta rapid si eficient la conditiile mediului de afaceri si pentru a mari productivitatea interna a firmei, S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. a adoptat un stil de conducere participativ. Astfel angajatii participa la adoptarea deciziilor, manifestandu-si potentialul realizat, iar managerii primesc din interiorul organizatiei informatii mai bune, utile in luarea deciziilor.

Factorii socio–culturali. Printre factorii socio–culturali care influenteaza activitatea firmei se numara: raportul dintre populatia urbana si rurala, nivelul de dezvoltare al invatamantului, nivelul de ocrotire al sanatatii, ponderea si calitatea activitatii cultural–artistice, mentalitatea.

In cadrul S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. raporul dintre salariatii care provin din mediul urban si cei care provin din mediul rural este relativ echilibrat, intrucat aproximativ 47% dintre acestia locuiesc in mediul rural, acestia sunt in special muncitori calificati si necalificati.

Desi aceste persoane detin o pondere mare in cadrul firmei si au un nivel de calificare redus nu influenteaza negativ dezvoltarea acesteia, contributia lor fiind indispensabila prestarii serviciilor.

Din punct de vedere al nivelului de dezvoltare al invatamantului se poate remarca ca la S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L., personalul cu studii superioare si medii detine o pondere relativ scazuta 34 %.

Ocrotirea sanatatii personalului constituie o preocupare permanenta a S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. concretizata prin adoptarea si aplicarea unui program de asigurare medicala salariatilor si de protectie a muncii. Conducerea firmei a luat si alte masuri in acest sens, cele mai importante fiind examinarea medicala anuala a fiecarui salariat.

S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. este preocupata si de refacerea capacitatii de munca a salariatilor, conditie esentiala pentru desfasurarea unei activitati eficiente. Acest lucru se realizeaza prin participarea salariatilor la activitati cultural–artistice organizate in mod regulat si la care acestia au accesul gratuit.

Mentalitatea salariatilor si nu numai a reprezentat un obstacol in calea dezvoltarii societatii. Oamenii nu au reusit sa depaseasca perioada comunismului, acea economie centralizata, in contextul careia exista perceptia timpului in zile, luni, ani astfel incat utilizarea timpului de catre personal era mult inferioara asteptarilor managerilor, mai ales ca timpul de predare al unei constructii cheie este prevazut in contract si trebuie respectat, atat pentru satisfacerea clientului, cat si pentru atragerea altora noi. Conducerea a luat masuri in acest sens, iar personalul actual al firmei stie ca „timpul costa bani”.

Mediul juridic are o mare influenta asupra deciziilor de marketing. Acesta se compune din legi, organisme guvernamentale si grupuri de presiune, care influenteaza si limiteaza actiunile diferitelor organizatii si membri ai societatii. Vom prezenta in continuare principalele tendinte politice actuale si implicatiile lor asupra deciziilor de marketing.

CRESTEREA NUMARULUI REGLEMENTARILOR DIN SFERA AFACERILOR. Legislatia referitoare la afaceri a sporit o data cu trecerea timpului. Comisia Europeana s-a dovedit a fi foarte activa in elaborarea unui mare cadru juridic referitor la concurenta, standardele de calitate a produselor, garantarea produselor si tranzactiile comerciale dintre cele 12 state membre ale Comisiei Europene. Dupa colapsul blocului sovietic, fostele state membre ale acestuia au trecut la adoptarea rapida a unor legi care sa promoveze si sa reglementeze economia de piata libera.

Legislatia de afaceri are o menire multipla. In primul rand, ea urmareste sa protejeze firmele unele fata de altele. Toti oamenii de afaceri se pronunta in favoarea concurentei libere, dar incearca sa o neutralizeze atunci cand aceasta ii afecteaza. Cand amenintarea este serioasa, unii iau masuri dure in privinta preturilor sau a promovarii, ori incearca sa intrerupa activitatea de distributie a concurentelor lor. Rolul legilor este, deci, de a defini si preveni concurenta care depaseste limitele corectitudinii.

A doua menire a reglementarilor guvernamentale o constituie protectia consumatorilor fata de practicile comerciale incorecte. In absenta unor reglementari stricte, unele firme ar fi tentate sa vanda produse contrafacute, sa furnizeze informatii eronate prin publicitate, sa insele prin modul de ambalare sau sa ademeneasca clientela cu ajutorul preturilor. Legile definesc practicile incorecte de atragere a consumatorilor, in organismele abilitate urmaresc aplicarea cadrului juridic. Multi directori de firme vad rosu in fata ochilor la aparitia unei noi legi in domeniu, foarte putini fiind dispusi sa recunoasca utilitatea protectiei consumatorilor.

A treia menire a sistemului legislativ guvernamental este protectia intereselor societatii fata de practicile comerciale scapate din frau. Acestea ar putea duce la cresterea produsului national brut al unui stat, dar ar atrage in paralel scaderea calitatii vietii. Unul din obiectivelemajore ale noilor reglementari este acela de a pune pe seama firmelor costurile sociale generate de produsele sau procesele lor de productie.

Problema reala pe care o ridica legislatia de afaceri este aceea a determinarii punctului in care costurile reglementarii depasesc beneficiile. Legile nu sunt aplicate intotdeauna corect de cei imputerniciti sa le puna in practica. Unii functionari pot fi prea zelosi sau capriciosi. Organismele sunt chemate de avocati si economisti care de multe ori nu inteleg mecanismele intime ale unei afaceri si, prin actiunile lor, pot aduce prejudicii unor firme bine intentionate, descurajand noile inventii si patrunderea altor firme pe piata. Legile antitrust foarte stricte au fost criticate pentru ca reduc capacitatea firmelor de a concura pe piata internationala si sporesc cheltuielile de consum. Chiar daca fiecare lege nou promulgata ar urmari atingerea unui obiectiv rational, sistemul legislativ in ansamblul sau ar putea eroda initiativa si ar putea incetini dezvoltarea economica.

In orice caz pentru firme este absolut necesara cunoasterea legislatiei refritoare la protectia concurentei, a consumatorilor si a societatii. In general, firmele tin cont de procedurile legale si elaboreaza standardele de natura etica dupa care trebuie sa se ghideze directorii de marketing in activitatea lor. Cu toate acestea, exista insa destui speialisti de marketing care sunt nemultumiti de faptul ca prea multe decizii de marketing sunt influentate de departamentul juridic si si-ar dori o mai mare libertate in luarea deciziilor importante.

Mediul politic reflecta structurile societatii, clasele sociale si rolul lor in societate, fortele politice si raporturile dintre ele, gradul de implicare a statului in economie, gradul de stabilitate al climatului politic intern, zonal, international.

In conditiile actuale, ale trecerii de la economia centralizata la economia de piata au loc o serie de transformari in toate domeniile de activitate. Astfel in domeniul constructiilor s-a inregistrat ritmuri mari de dezvoltare ce au contribuit la dezvoltarea intreprinderilor ce isi desfasoara activitatea in acest domeniu, inclusiv S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L.

Prin desfasurarea unei activitati eficiente, firma a contribuit alaturi de celelalte firme ce fac parte din aceasta ramura de activitate la dezvoltarea ramurii respective. Un rol esential il are si managementul firmei, care prin deciziile adoptate a contribuit la aceste realizari.

Mediul ecologic – conditiile naturale ce determina modul de localizare si de distribuire in spatii a activitatii umane. Aceasta conjunctura economica reprezinta starea curenta si concreta a fenomenelor, proceselor si evenimentelor specifice unei ramuri, a unei economii nationale. Importanta sa este data de reducerea resurselor de materii prime neregenerabile si de accentuarea gradului de poluare.

Deteriorarea calitatii mediului natural este una din problemele majore cu care se confrunta firmele si consumatorii in momentul actual. In foarte multe orase din lume, poluarea aerului si a apei a atins cote alrmante. Una din cele mai amri probleme o ridica produsele chimice industriale care afecteaza stratul de ozon „strapungerea” acestora avand ca urmari aparitia efectului de sera si, deci, incalzirea periculoasa a planetei.

CRIZA MATERIILOR PRIME. Resursele globului pot fi grupate in trei categorii: infinite, finite reinnoibile si finite nereinnoibile.

O resursa infinita, cum este aerul, nu ridica probleme imediate, desi unele grupari au sustinut cu tarie necesitatea interzicerii unor substante folosite la recipientele cu pulverizator din cauza efectului nociv pe care acesta il pot avea asupra stratului de ozon. Apa constituie deja o problema majora in unele regiuni ale globului.

Resursele finite reinnoibile, cum sunt padurile sau hrana, trebuie folosite cu intelepciune. Firmelor de exploatare a lemnului li se cere sa puna in aplicare programe de impadurire in urma taierilor.

Resursele nereinnoibile (petrolul, carbunele, platina, zincul, argintul) ridica mari probleme pe masura ce momentul epuizarii lor se apropie. Firmele ale caror produse inglobeaza aceste materiale rare se confrunta cu o crestere substantiala a costurilor, acestea fiind din ce in ce mai dificil de transferat pe seama cumparatorilor. Firmele implicate in activitatea de cercetare–dezvoltare beneficiaza in aceasta situatie de posibilitati excelente de creare a unor noi inlocuitori.

CRESTEREA GRADULUI DE POLUARE. Anumite activitati industriale contribuie inevitabil la degradarea mediului inconjurator. Sa ne gandim numai la depozitarea reziduurilor chimice sau a celor nucleare, la nivelul alarmant concentratiei mercurului in apa oceanelor, la cantitatea de DDT si de alte chimicale in sol si alimente, la murdarirea mediului cu sticle, materiale plastice si alte ambalaje care nu sunt biodegradabile.

Firmele inteligente nu bat pasul pe loc, ci initiaza actiuni de cooperare cu miscarea ecologista demonstrand in acest fel preocuparea pentru felul cum va arata mediul inconjurator in viitor.

Activitatea desfasurata S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. de este ecologica, nefiind poluanta pentru mediul inconjurator.

Factorii mediului de afaceri care sunt determinanti pentru activitatea intreprinderii sunt :

Legislatia – legislatia economica si legislatia tehnica constituie un factor puternic perturbator in activitatea intreprinderii, datorita schimbarii prea dese. Anticiparea schimbarilor legislative, precum si actualizarea informatiilor din domeniul legislativ este o grea problema pentru orice întreprindere. Daunele pe care o întreprindere le poate suferi prin neaplicarea corecta si imediata a prevederilor legii in continua schimbare, pot duce intreprinderea in stare de faliment.

Conditiile meteorologice – datorita specificitatii activitatii in constructii, conditiile de mediu pot influenta hotarator activitatea intreprinderii, cu toate masurile de prevedere care se iau.

II.2 Micromediul intreprinderii si influenta componentelor:

Micromediul include factorii si fortele de actiune imediata asupra intreprinderii, care influenteaza direct succesul activitatii desfasurate si asupra carora si intreprinderea isi exercita controlul intr-o masura mai mica sau mai mare: intreprinderea insasi, furnizorii, intermediarii, concurenta si publicul.

Activitatea oricarei intreprinderi este influentata direct de organizatii externe cu care intreprinderea are diverse relatii de cooperare, informare, asigurare, finantare, control-evaluare etc. Principalele organizatii din mediul extern al intreprinderii sunt clientii, furnizorii, intreprinderile concurente, institutiile bancare, societatile de asigurare, mass-media, Camerele de Comert si Industrie, institutiile statului.

Furnizorii de marfuri reprezinta partenerii intreprinderii de la care aceasta se aprovizioneaza cu materii prime, materiale, energie electrica, termica, apa etc.

Relatiile economice ale intreprinderii atat cu clientii, cat si cu furnizorii se concretizeaza in contracte economice. Cel mai des intalnit contract este cel de vanzare-cumparare. Acesta reprezinta un acord de vointa intre doua parti, in virtutea caruia cel care vinde se obliga sa transmita celui care cumpara dreptul de proprietate asupra unui obiect (materie prima, utilaj, produs etc.) in schimbul unui pret pe care il plateste cumparatorul. In general, contractul de vanzare-cumparare cuprinde:

Denumirea si adresele partilor contractante.

Personalul imputernicit sa semneze contractul.

Produsul care constituie obiectul contractului, cantitatea care urmeaza a fi luata.

Conditiile de calitate.

Conditiile de ambalare, etichetare, transport.

Durata de executare a obiectului contractului, termenele de realizare a contractului.

Conditiile de receptie a obiectului contractului.

Formele de asistenta tehnica si regimul de garantie.

Pretul de vanzare si modalitatile de plata.

Alte clauze menite sa asigure un continut cat mai complex, clar si precis contractului.

Furnizorii de marfuri sunt reprezentati de diversi agenti economici care in baza relatiilor contractuale de vanzare-cumparare asigura intreprinderii resursele necesare pentru desfasurarea activitatii: materii prime, materiale, utilaje.

Principalii furnizori ai S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. pentru anii in curs sunt: Cirex, Comcas, Contera, Europal, Doka, Dyafull, Fd Stil, Grerom, Ilgo, Imsat, Inspet, Ipsal, Ama Style, Andail, Arabesa, Arneto, Beruc, Bicks, Borsa, Bulgareli, Calitam, Klij, Lafarge, Linx, Lotus, Min. Int., Magnum, Megagrup, Moniserv, Muzeu Stn., Ncn, Odineea, Rodut, S&Horatiu, Serida, Serplo, Sipex, Trifagan, Sivi Orom, Veldcom, Tantor, Sonerg, Tap, Valras, Voimir, Wavin, Time Serv.

Contractele cu cei mai multi dintre acesti furnizori au fost incheiate la data de 31.12.1999, dar ca urmare a bunelor relatii dintre firma noastra si cele furnizoare, conducerea S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. a reinoint contractele cu acestia, astfel ca in perioada curenta S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. colaboreaza cu aceste firme, pentru furnizarea de materiale necesare desfasurarii activitatii.

Clientii. Succesul unei intreprinderi este conditionat de clientii sai. De aceea, este necesara analiza comportamentului clientului prin identificarea pozitiei acestuia fata de posibilitatile intreprinderii si prin cunoasterea mediului sau de a gandi si actiona.

Clientii firmei S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. sunt atat persoane fizice, cat si juridice, institutii de invatamant, de cultura etc. Avand in vedere profilul de activitate al firmei si anume constructii industriale, civile si agricole la cheie, clientii firmei SERVSPEC-NEMES S.R.L. sunt in permanenta altii. Pe parcursul desfasurarii intregii sale activitati S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. nu a avut nici macar o data acelasi client. Odata cu dezvoltarea societatii este nevoie din ce in ce de mai multe constructii, spatii pentru desfasurarea de noi activitati, institutii de educatie si cultura, divertisment etc.

Printre cei mai importanti clienti pentru care S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. presteaza lucrari la ora actuala amintim:

Palatul Brancovenesc – Potlogi – lucrari de restaurare a monumentelor si cladirilor istorice.

Cartierul Harry Coanda – Baneasa.

Colegiul National Mihai Viteazu – Ploiesti – renovare si consolidare etc.

Asa cum se poate vedea clientii S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. sunt de tot felul si din mai multe localitati ale tarii (Potlogi, Baneasa, Ploiesti etc.).

Contractele pentru prestarea de lucrari pentru acesti clienti au fost obtinute prin licitatie.

S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. poate avea clienti atat din tara, cat si din strainatate, deoarece nivelul calitatii serviciilor pe care le ofera firma noastra sunt la acelasi nivel cu cele din alte tari europene.

Furnizorii fortei de munca.

Furnizorii fortei de munca sunt agentii de mediu cu influente considerabile in activitatea intreprinderii datorita rolului factorului uman in procesul muncii. Oamenii au inceput sa fie tot mai constienti de faptul ca bunastarea unei natiuni nu depinde in primul rand de resursele naturale, ci de resursele sale umane. Tarile care aspira sa ajunga in varf trebuie sa investeasca in primul rand in educatie pentru a le oferi cetatenilor lor un sistem educational si de pregatire profesionala la nivel mondial. Conducerea S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. tine cont acest lucru astfel ca furnizorii fortei de munca sunt: Facultatea de Constructii IASI; Politehnica Bucuresti; Academia de Stiinte Economice Bucuresti; Universitatea de Petrol si Gaze Ploiesti – sectia A.S.E.

Personalul S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. este recrutat dupa: competenta si aptitudini, vointa de perfectionare a rezultatelor, studii, experienta, cunostinte in domeniu. Calitatea angajatilor – angajatii sunt selectati in functie de tipul si complexitatea activitatii pe care urmeaza sa o desfasoare. In general, stabilizarea fortei de munca este o sarcina prioritara a conducerii. Ea se realizeaza atat prin salarizare corespunzatoare cat si prin asigurarea cazarii in spatiile proprii ale firmei, pentru forta de munca provenita din alte localitati.

Relatia intre angajati, intre angajati si conducere, intre angajati si patronat – trebuie sa fie una de colaborare si este reglementata prin Regulamentul de ordine interioara. Acesta prevede atat modul cum trebuie respectate ierarhiile functionale, cat si sanctiunile prevazute pentru nerespectare.

Prestatorii de servicii sunt persoane fizice sau juridice care ofera o gama larga de servicii utile pentru realizarea obiectului de activitate al S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. Dintre acestia enumeram:

S.C. Fides S.R.L. – servicii de transport marfuri (materii prime, materiale, echipamente).

AV Media – firma de publicitate

B.C.R. – pentru depunerea incasarilor si plata loturilor si a salariilor.

Concurenta. Competitia este un factor cheie care trebuie luat in considerare inainte ca o intreprinderea sa se hotarasca sa patrunda pe piata. Din momentul in care intreprinderea obtine accesul pe piata, este necesara o analiza continua a concurentei. Intreprinderile pot fi concurente direct sau indirect altor intreprinderi. Un concurent direct vinde un produs similar cu cel al altei intreprinderi, un concurent indirect vinde un produs total diferit, dar care se adreseaza acelorasi cumparatori si este destinat aceleiasi utilizari. Spre exemplificare pentru o firma de constructii civile este un concurent direct, iar pentru o persoana fizica care da spre inchiriere o locuinta este un concurent indirect.

Analiza concurentei pe piata trebuie sa ia in considerare: structura si intensitatea concurentei; cauzele succesului intreprinderilor concurente; sansele reala de a castiga competitia.

In Romania sunt peste 440 de societati comerciale de acelasi profil cu S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L., in judetul Prahova firma ocupand locul II in randul societatilor comerciale cu activitate in sfera constructiilor industriale, civile si agricole la cheie. Dupa 1996 au aparut mai multe firme de acelasi profil de activitate, care au ridicat probleme si care a condus la o diminuare treptata a numarului de clienti.

In judetul Prahova S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. are ca principal concurant pe S.C. ROMCONSTRUCT S.A. Ploiesti, ambele detinand in ultimii ani cote aproximativ egale pe piata.

Concurenta consta dintr-o multitudine de forme de comportament ce se manifesta in cadrul relatiilor dintre furnizori pentru captarea interesului unei clientele cat mai numeroase.

Pentru a defini aceste forme de manifestare a concurentei se pot avea in vedere: in conditiile economiei de piata, concurenta apare ca o necesitate obiectiva, face parte din regulile pietei. Competitivitatea unui agent economic este determinata in principal de trei mari carateristici si anume: servicii, costuri si calitate. Mijloacele si instrumentele utilizate in relatiile de concurenta se pot delimita in jurul produsuli, pretului, promovarii si distributiei.

Dintre concurentii de masa ai S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. amintim: Frisomat S.A., S.C. Trecolli Impex S.R.L., Baumeister, S.C. Comrep S.A., Recom Construct S.R.L., Aral Construct S.R.L.

Organismele publice constituie o componenta reprezentata de asociatii profesionale, asociatiile consumatorilor, mediile de informare in masa, publicul consumator, orgenele de stat fata de care intreprinderea are obligatii legale.

Institutiile bancare alaturi de principalul rol, respectiv de finantare a intreprinderilor, pot oferi informatii, consultanta servicii precum: rapoarte privind tendinte economice nationale si internationale, rapoarte asupra situatiei comerciale si solvabilitatii unor intreprinderi, metode de plata si cursuri de schimb; date despre oameni de afaceri etc.

Societatile de asigurari reprezinta acele institutii la care intreprinderile pot sa apeleze pentru a-si proteja cladirile, constructiile, magaziile si alte anexe ale acestora impotriva incendiilor, a inundatiilor, exploziilor etc.

Mass-media indeplineste un dublu rol pentru intreprindere: de reprezentare, pentru a face reclama si publicitate produselor sale; de informare, ca sursa de baza pentru stirile economice, politice si sociale pe plan local, regional, national si international.

Camerele de Comert si Industrie reprezinta interesele membrilor lor care sunt intreprinderile. Ele pot oferi informatii utile pentru cercetarile de piata la nivel local, regional sau national. Camerele de Comert si Industrie exista la diferite niveluri. Astfel, la Paris exista Camera International de Comert, care are ca membri Camerele de Comert nationale. Publicatiile acestuia evidentiaza principalele aspecte ale relatiilor economice internationale. La nivelul cooperari intre doua sau mai multe state exista Camerele de Comert si Industrie Binationale (exemplu: Franco-Romana). Acestea sunt constituite pentru a promova relatiile de cooperare intre statele partenere. Camerele de Comert si Industrie nationale, regionale si locale ofera informatii despre reglementarile comerciale, locale sau regionale, oferind oportunitati de afaceri intreprinderilor membre si solicitantilor.

Institutiile statului sunt reprezentate de Camerele de Munca, Casele de Asigurari Sociale, Administratiile Financiare, Primarii, Prefecturi, Politie etc. Aceste institutii indeplinesc rolul de asigurare, finantare, control-evaluare etc.

Asociatiile comerciale reprezinta interesele intreprinderilor din anumite ramuri sau sectoare de activitate. Ele au un rol de reprezentare a membrilor sai in dialogul cu institutiile guvernamentale pentru solutionarea anumitor revendicari. De asemenea, ele pot fi surse importante de informatii despre domeniul de activitate al membrilor sai.

In scopul realizarii obiectului de activitate, S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. va intretine relatii cu diverse organisme publice, de avizare, coordonare si control, precum: organe de stat – Ministerul Finantelor, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale; organe de avizare – Ministerul Culturii si Cultelor; banci – B.C.R.; primariile si prefecturile din judetul unde are amenajat sediul (Ploiest); Administratii financiare

Componentele principale ale micromediului intreprinderii care au influenta hotaratoare in functionare sunt:

Clientii – potentialii clienti depind de surele de finantare pentru lucrarile propuse

Furnizorii de materii prime si materiale – furnizorii sunt alesi dupa competitivitatea lor pe piata, relatia calitate-pret avand rol determinant. In unele cazuri, beneficiarul alege atat calitatea materialelor puse in opera, cat si furnizorul.

Concurenta – concurenta loiala nu pune probleme, dar exista in zona de activitate a firmei concurenta neloiala care intervine in jocul pietei si-i perturba activitatea. Principalii factori care genereaza concurenta neloiala sunt: eludarea impozitelor (munca la negru, contracte neinregistrate), interventia factorilor de putere si de influenta in atribuirea contractelor.

II.3 Relatia întreprindere-piata:

In calitatea sa de componenta a mediului, intreprinderea se afla intr-un contact permanent cu diferite componente. Intreprinderea intra intr-un ansamblu de relatii prin care isi orienteaza si finalizeaza activitatea economica. Aceste relatii dintre intreprindere si componentele mediului sau extern sunt prin natura si continutul lor de doua feluri: relatii de piata si relatii de concurenta. Din multitudinea de relatii ale intreprinderii cu mediul sau extern se remarca prin amploare si complexitate relatiile de piata. Acestea au ca obiect de vanzare si cumparare de marfuri si servicii, imprumutul de capital si angajarea fortei de munca. Studierea pietei constituie premisa si punctul de plecare in activitatea oricarei intreprinderi.

Mecanismul pietei reprezinta pentru intreprinderea moderna termenul de confruntare a situatiei prezentate cu cea de perspectiva, sursa de idei pentru produse noi sau pentru modernizarea celor existente.

Relatiile intreprinderii cu piata sunt reflectate si de fluxul de aprovizionare productie, desfacere. De asemenea, aceasta relatie se reflecta si in orientarea activitatii intreprinderii catre obiective prioritare cum sunt satisfacerea in conditii superioare a nevoilor consumatorilor prin produsele create si oferite, crearea rentabilitatii si eficientei economice pe baza sporirii vanzarilor totale si a profitului unitar.

Relatiile intreprinderii cu piata vizeaza trei mari componente si anume:

piata marfurilor

piata capitalului

piata fortei de munca.

Natura si dimensiunile relatiilor intreprinderii depind de o serie de factori generali si specifici, obiectivi si subiectivi, interni sau externi intreprinderii, cei mai importanti fiind cadrul economico-social, specificul pietei si caracterul intreprinderii.

Relatiile intreprinderii cu piata cunosc astfel o mare diversitate si se pot grupa dupa mai multe criterii:

dupa obiectul relatiilor. Potrivit acestui criteriu, relatiile intreprinderii cu piata sunt de doua feluri: relatii de vanzare-cumparare si relatii de transmitere, receptie de informatii.

Relatiile de vanzare-cumparare pot lua forme diferite si anume livrarea de marfuri, achizitionarea de marfuri si servicii, prestarea de servicii, inchirierea, imprumutul, precum si activitatile de intermediere.

Principalele forme pe care le imbraca succesiv relatiile de vanzare-cumparare sunt:

relatiile precontractuale;

relatiile contractuale;

relatiile postcontractuale;

Relatiile precontractuale se realizeaza in principal prin negociere, comanda, cerere de oferta si oferta ferma.

Relatiile contractuale au ca instrument principal contractul la care se adauga o serie de activitati ca: facturarea, livrarea, transportul, receptia si decontarea.

Relatiile postcontractuale apar in perioada de garantie si postgarantie.

Relatiile de transmitere de informatii au ca scop sustinerea si concretizarea relatiilor de vanzare-cumparare, realizandu-se prin publicitate, relatii publice si alte forme de promovare.

dupa profilul agentilor de piata, relatiile pot fi: cu furnizorii si prestatorii de servicii, cu beneficiarii si cu institutiile si cu mecanismele de stat;

dupa frecventa, relatiile sunt: permanente, periodice sau ocazionale.

dupa gradul de concentrare, reltiile pot fi concentrate dimensional, spatial sau temporal si relatii dispersate.

Piata este principala componenta a mediului economic extern in care firma apare atat ca producator, cat si ca beneficiar sau consumator; mijloceste legaturile multiple ale intreprinderii cu mediul sau si este un sistem de coordonare, de cooperare care are la baza schimbul si contractul.

Studierea pietei si a problemelor legate de materii prime,precum si materiale, forta de munca, resurse financiare si informationale constituie o preocupare majora pentru S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L.

Pozitionarea S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. in cadrul diferitelor piete poate fi reprezentata astfel:

II.4 Obiectivele economice ale intreprinderii in conditiile pietei concurentiale:

In conditiile actuale intreprinderea nu se poate reduce la un organism simplu care urmareste maximizarea profitului, ci este un organism complex, ce se confrunta cu o multitudine de obiective contradictorii ce tin de strategia fiecarei intreprinderi.

Concurenta consta dintr-o multitudine de forme de comportament ce se manifesta in cadrul relatiilor dintre furnizori pentru captarea interesului unei clientele cat mai numeroase.

Pentru a defini aceste forme de manifestare a concurentei se poate avea in vedere urmatoarele aspecte: interesele si aspiratiile clientelei; libertatea de a actiona; interesele si aspiratiile producatorilor in calitate de ofertanti; existenta in mediul economic a unor regelmentari juridice si a unei stari psihologice si sociale care impun sau favorizeaza anumite actiuni sau comportamente din partea agentului economic. In conditiile economiei de piata concurenta apare ca o necesitate obiectiva, face parte din regulile de joc ale pietei.

Competitivitatea unui agent economic este determinata in principal de trei mari caracteristici, si anume: servicii, costuri si calitate.

Ansamblul raportului de interactiune in care intra agentii economici in lupta pentru asigurarea resurselor de aprovizionare si a pietei de desfacere formeaza sistemul relatiilor de concurenta. Mijloacele si instrumentele utilizate in relatiile de concurenta se pot delimita in jurul produsului, pretului, promovarii si distributiei.

Concurenta este de doua tipuri:

directa, manifestata intre intreprinderile care realizeaza bunuri identice sau cu mici diferentieri, destinate satisfacerii aceleiasi game de nevoi;

indirecta, manifestata intre intreprinderile care se adreseaza acelorasi nevoi sau nevoi diferite prin oferta unei game variate de lucru.

Pentru a se asigura desfasurarea in bune conditii a activitatii economice, statul trebuie sa asigure un cadru concurential normal care presupune existenta urmatoarelor elemente:

Autonomia intreprinderii;

Libertatea de infiintare a oricarui tip de intreprindere;

Promovarea celor mai rentabile produse din punct de vedere al intereselor fiecarei firme;

Reglementari economico-financiare egale pentru toti agentii economici, indiferent de forma de proprietate;

Formarea libera a preturilor;

Stabilitate prin reglementari bugetare pe piata externa;

Masuri pentru favorizarea participarii pe piata extrabugetara

Reglementari clare pentru sanctionarea prin instantele juridice a firmelor nerentabile.

Principalele obiective ale S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. in conditiile pietei concurentiale sunt urmatoarele: studierea pietei si a problemelor societatii legate de materii prime si materiale, forta de munca, resurse financiare; imbunatatirea serviciilor prestate tuturor clientilor sai; rezolvarea rapida a sesizarilor cu privire la calitate, termen de livrare sau alte conditii prevazute in contract; perfectionarea pregatirii personalului; satisfacerea cerintelor tuturor clientilor sai; mentinerea pozitiei pe piata; realizarea constructiilor intr-un timp cat mai scurt si cu preturi minime; folosirea ultimelor tehnologii in domeniu pentru o mai buna calitate a serviciilor prestate; realizarea contractelor conform programelor, in concordanta cu cerintele clientilor si resursele materiale.

Obiectivul principal il constituie acoperirea costurilor de productie si, eventual, un profit necesar in special retehnologizarii activitatii.

Daca totusi intreprinderea obtine un profit, orientarea ei va fi de reinvestire in achizitionarea de masini si echipamente competitive, in primul rand pentru a elimina inchirierea acestora (uneori este nevoie doar de doua-trei ore de un utilaj, iar inchirierea se face cu ziua).

CAPITOLUL III

Structura organizatorica a intreprinderii:

Organizarea si functionarea intreprinderii sunt orientate spre realizarea obiectivelor sale, in sensul ca fiecare componenta organizatorica sau actiune sa corespunda unor cerinte clar definite reiesite din obiectivele acesteia.

Sistemele de conducere a unei intreprinderi reprezinta totalitatea elementelor componente si a relatiilor dintre acestea, structurate intr-un anumit cadru organizatoric in care se desfasoara procesele de conducere ale activitatii in ansamblul sau. Sistemul de conducere al unei intreprinderi si componentele sale se prezinta astfel: exista un sistem alcatuit din doua componente principale:

structura de conducere;

procesul de conducere.

La randul sau, structura de conducere cuprinde structura organizatorica si sistemul informational. Procesul de conducere este structurat in patru componente, si anume: subsistemul decizional sau conducator; subsistemul operational sau condus; subsistemul informational sau de legatura. Elementele care formeaza cadrul organizational sunt decisive pentru existenta, functionarea si dezvoltarea intreprinderii.

Crearea si rationalizarea structurii organizatorice constituie o forma de exercitare directa a functiei de organizare a conducerii. Realizarea acestei functii la un nivel superior trebuie sa asigure determinarea si gruparea difertitelor activitati necesare realizarii obiectivelor de baza ale unitatii, si stabilirea masurilor ce se impun, utilizand rational resursele umane, materiale si financiare disponibile.

Elaborarea unei structuri organizatorice rationale necesita stabilirea elementelor sale de baza, si anume: postul, functia, ponderea ierarhica, compartimentul de munca, legaturile dintre compartimente, treptele ierarhice.

In mod practic, numarul posturilor este egal cu numarul locurilor de munca din cadrul structurii functionale.

Prezentarea in detaliu a tuturor elementelor caracteristice unui post este cuprinsa intr-un document intitulat ”Fisa postului”, in care se precizeaza: descrierea postului si cerintele postului. Descrierea postului cuprinde: functia, serviciul si directia unde este incadrata persoana; relatiile ierarhice, cui ii este subordonat si pe cine are in subordine; relatiile functionale – interne si externe; descrierea sarcinilor ce ii revin; responsabilitatile; limitele de competenta. Cerintele postului se refera la: studiile necesare – pregatirea de baza, specializarea, perfectionarea etc.; vechimea necesara; calitati personale – capacitate, aptitudini etc.

De exemplu, functiei de contabil-sef ii sunt subordonate mai multe posturi din domeniul financiar-contabil. In general, prin denumirea functiei se exprima competentele, autoritate si responsabilitatile stabilite pentru persoana ce o va executa; in raport cu continutul lor se deosebesc doua tipuri principale de functii: de conducere si de executie.

Functiile de conducere se caracterizeaza prin faptul ca ele cuprind sarcini si si atributii de coordonare a activitatii persoanelor subordonate, avand astfel un grad mare de responsabilitate si autoritate. Principalele functii de conducere sunt: director, director adjunct tehnic, inginer sef, director adjunct comercial, contabil sef, sef serviciu, sef de sectie etc.

Director general

Director adjunct tehnic Director adjunct comercial

Inginer sef Contabil sef

Fig. 1: Functii de conducere in S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L.

Functiile de executie cuprind sarcini de executare a unor lucrari sau de rezolvare a unor probleme, fara sa le revina si sarcini de coordonare. Functiile de executie de specialitate sunt: functii de executie cu caracter general (inginer principal, economist principal, inginer economist etc.), functii cu sarcini de revizie contabila (revizor contabil), functii pentru activitatea de personal-invatamant etc. .

Deoarece, pe de o parte, activitatea de coordonare, presupune stabilirea unor relatii intre conducator si subordonati pe baza carora se stabilesc actiunile de realizat, iar pe de alta parte, capacitatea oamenilor de a receptiona, prelucra si interpreta informatiile intr-un interval de timp dat are un caracter limitat, rezulta ca eficienta activitatii de conducere este direct influentata de stabilirea unor ponderi ierarhice optime.

Marimea ponderii ierarhice pentru un manager se stabileste in functie de o serie de factori, cum ar fi:

natura activitatii colectivului subordonat;

gradul de interdependenta a sarcinilor ce revin executantilor;

nivelul de pregatire si capacitatea organizatorica a conducatorilor si subordonatilor;

dispersia teritoriala a posturilor ce intra in subordinea conducatorului etc.

Tinand cont de acesti factori, se apreciaza ca ponderea ierarhica optima a cadrelor de la nivelurile superioare ale conducerii este de patru-opt subalterni, iar la nivelurile de baza aceasta creste in raport de particularitatile activitatilor respective. Persoanele ce formeaza compartimentul de munca se grupeaza in functie de structura activitatilor de indeplinit, care pot fi omogene sau complementare.

Structura organizatorica cuprinde compartimente de munca reprezentate de birouri, servicii etc.

Biroul se constituie pentru activitati omogene, de regula,ce necesita o organizare o organizare distincta, atunci cand volumul de munca necesita un numar de minimum cinci persoane. Serviciul se organizeaza pentru realizarea unor activitati omogene cu un volum mare de munca sau pentru activitati complementare care necesita o conducere unitara, atunci cand volumul de activitate solicita, de regula, minimum opt persoane. Daca serviciul necesita peste zece persoane, atunci se pot organiza birouri in competenta sa.

Compartimentele de munca se clasifica dupa diferite criterii:

In functie de structura interna si de modul de distribuire a autoritatii ierarhice se intalnesc compartimente de baza (elementare) si compartimente de complex.

Compartimentul de baza reprezinta o grupare simpla de persoane, asupra carora isi exercita autoritatea numai seful respectiv, subalternii avand in exclusivitate sarcini de executie.

Compartimentul de complex reprezinta o grupare de persoane din care face parte, poate fi subordonata direct sefului de compartiment, iar o alta parte indirect, prin intermediul sefului unui compartiment de baza.

Sef compartiment financiar

Economist Contabil Casier

b. Director general

Director economic Director comercial

Sef Sef

compartiment compartiment

contabilitate financiar

Fig. 2 : Structura interna a compartimentelor de munca

a. Compartimentele elementare

b. Compartimentele complexe

B. Dupa natura autoritatii pe care o exercita prin delegare, compartimentele de munca se impart in: ierarhice, functionale, de stat major.

In cazul compartimentelor ierarhice, conducatorii acestora dispun de autoritate ierarhica asupra conducatorilor compartimentelor situate pe o treapta inferioara si astfel au dreptul sa dea ordine, dispozitii si sa fie informati in legatura cu modul in care se transpun in practica dispozitiile date.

Director economic

Compartiment Compartiment

Contabilitate Financiar

Fig. 3: Exemplu compartiment ierarhic

In compartimentele functionale, conducatorii acestora dispun de autoritate functionala in raport cu alte compartimente, avand astfel posibilitatea de a da indrumari, instructiuni etc., in domeniul in care sunt specializati.

Rezulta deci ca acelasi compartiment poate fi ierarhic fata de anumite compartimente si functional fata de conducerea altora.

Director tehnic santier

Inginer sef Inginer Sef punct

Instalatii Constructii de lucru

Fig. 4: Exemplu compartiment functional

Compartimentele de stat major au rolul de a acorda asistenta de specialitate conducerii unitatii elaborand studii, analize, informari etc. care sa ajute la pregatirea deciziilor (de ex. Comprtimentul de marketing). In functie de importanta si volumul de munca aferent, compartimentele se mai pot clasifica in directii, servicii, birouri, colectie. Datorita marii varietati de legaturi (relatii) structurale se impun clasificarea acestora dupa diferite criterii:

Din punct de vedere juridic se intalnesc relatii formale si relatii informale.

Relatiile formale sunt stabilite prin „Regulamentul de Organizare si Functionare” al unitatii, si sunt reprezentate grafic prin diagramele de relatii.

Relatiile informale nu sunt prevazute in regulamente sau alte acte normative si se stabilesc datorita unor criterii subiective.

Cunoasterea acestor legaturi poate contribui la cresterea eficientei procesului de conducere, deoarece ele apar ca urmare a unor necesitati reale.

Dupa continutul informatiilor transmise, legaturile dintre compartimente pot fi: ierarhice, functionale, de cooperare, de stat major, de reprezentare.

Relatiile ierarhice se stabilesc intre doua compartimente si decurg din delegarea de autoritate pe care un compartiment o are fata de celalalt; aceste legaturi sunt concretizate in dispozitii, directive, decizii etc. din partea conducatorilor compartimentelor ierarhice, si raspunsuri, raportari etc., din partea conducatorilor compartimentelor subordonate.

Director general

Director Director Director Consilier

Economic Comercial Tehnic Juridic

Fig. 5: Exemplu relatii ierarhice

Relatiile functionale care se stabilesc intre doua compartimente intre care exista autoritate functionala, acestea asigurand coordonarea unitara a activitatii de ansamblu; aceste legaturi sunt complementare celor ierarhice.

Birou Birou Birou Birou Birou

financiar aprovizionare contabilitate desfacere financiar

Fig. 6: Exemplu relatii functionale

Relatiile de cooperare nu sunt reglementate in mod formal, au un caracter facultativ si se manifesta in general pe orizontala intre compartimente aflate pe acelasi nivel ierarhic, in scopul unei informari suplimentare in vederea clarificarii unor probleme ce apar in activitatea curenta.

Director economic – Director comercial

Fig. 7: Exemplu relatii cooperare

Relatiile de stat major se intalnesc intre compartimente de stat major si restul compartimentelor, urmarind transmiterea de informatii sau recomandari de specialitate, fara ca acestea sa aiba un caracter obligatoriu.

Director general – Director comercial – probleme administrative

Fig. 8: Exemplu relatii de stat major

Relatiile de reprezentare se stabilesc intre compartimente si persoane de pe niveluri ierarhice digerite, si reprezentantii unor organe de conducere colectiva, a unor organizatii de masa sau obstesti, ele avand rolul de a contribui la fundamentarea si lucrarea operativa a unor decizii de conducere.

Director general – Camera de Comert si Industrie Prahova

Fig. 9: Relatii de reprezentare

Fiecarui nivel ierarhic ii este specifica o anumita autoritate si responsabilitate necesare indeplinirii corespunzatoare a sarcinilor. Totalitatea treptelor ierarhice si a legaturilor structurale dintre compartimentele de munca aflate pe diferite niveluri ierarhice formeaza piramida ierarhica, care poate fi reprezentata astfel:

A.G.A.

C.A.

Director executiv

Structura functionala a compartimentelor

Structura de productie si conceptie

Fig. 10: Piramida ierarhica

Orice piramida ierarhica se caracterizeaza prin doua elemente: inaltimea si baza structurii organizatorice. Inaltimea piramidei ierarhice defineste numarul de niveluri ierarhice ale structurii organizatorice, marimea bazei sale este influentata direct de numarul formatiilor de munca din unitate.

Piramida ierarhica inalta este specifica in general unitatilor mari, in timp ce unitatile mijlocii si mici au o piramida aplatizata. Ambele forme de piramida ierarhica prezinta o serie de avntaje si dezavantaje.

Piramida inalta, ca avantaje, permite: o informare si documentare riguroasa in legatura cu diferitele probleme ce apar; posibilitatea luarii unor decizii multilateral fundamentale; specializarea compartimentelor pe circuitele informationale si astfel incetinirea procesului decizional; numar ridicat de personal administrativ-functionaresc; cheltuieli ridicate cu salariile personalului de conducere etc.

Piramida aplatizata are o serie de avantaje , si anume: operativitate, luarea deciziilor, apropierea conducerii de locul de actiune; cheltuieli mai reduse cu salarizarea personalului de conducere etc.; ca dezavantaje intalnesc: incarcarea excesiva in unele cazuri a personalului de conducere; aparitia unor elemente subiective in adoptarea deciziilor etc.

Analizand structurile organizatorice de conducere ale societatii comerciale in raport de numarul compartimentelor functionale si in functie de tipurile de legaturistructurale se pot intalni urmatoarele variante: structura ierarhica, Structura functionala, structura ierarhic-functionala.

Structura ierarhica se caracterizeaza prin faptul ca fiecare persoana este subordonata unui singur sef care are dreptul sa-i dea dispozitie si sa-i controleze activitatea; acest tip de structura se aplica la unitatile mici, fiecare conducator de compartiment trebuind sa posede cunostinte dindiferite domenii – economic, tehnic, de personal etc.

Structura functionala se caracterizeaza prin constituirea unor compartimente functionale specializate pe diferite activitati – financiare, contabilitate, organizare, personal etc. In aceasta situatie un executant primeste dispozitii atat din partea conducatorului sau ierarhic, cat si din partea conducatorilor unor compartimente functionale. Datorita dublei subordonari a unui executant pot sa apara o serie de dereglari in activitatea de conducere, fapt care face ca acest tip de structura sa se intalneasca mai rar in practica.

Structura ierarhic-functionala (mixta) imbina caracteristicile celor doua tipuri de structuri anterioare. In componenta sa sunt constituite compartimentele functionale, sefii acestora neavand insa autoritate ierarhica asupra executantilor din alte compartimente. Ca urmare a acestui fapt, intre diferitele compartimente se stabilesc relatii de cooperare prin furnizare de informatii. Acest tip de structura permite atat respectarea unitatii de conducere, cat si folosirea cunostintelor de specialitate din cadrul diferitelor compartimente functionale.

III.1 Prezentarea stucturii functionale:

Luarea de decizii inseamna de fapt conducerea intreprinderii, directia generala reprezentand centrul de comanda ce priveste intreprinderea in mod global si care isi asuma intraga responsabilitate pentru aceasta. In cadrul directiei generale sunt inclusi in primul rand conducatorii plasati la nivelul ierarhic cel mai inalt care indeplinesc si functia de administratori.

Principalele atributii ale directiei generale a S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. sunt:

sa acorde salariatului toate drepturile ce decurg din contractul individual de munca, din contractul colectiv de munca si din lege;

sa asigure permanent conditiile tehnice si organizatorice avute in vedere la elaborarea normelor de munca si conditiile corespunzatoare de munca;

sa informeze salariatul asupra conditiilor de munca si asupra elementelor care privesc desfasurarea relatiilor de munca;

sa elibereze la cerere toate documentele care atesta calitatea de salariat a solicitantului;

sa asigure confidentialitatea datelor cu caracter personal ale salariatului;

sa stabileasca sanctiune disciplinara aplicabila in raport cu gravitatea abaterii disciplinare savarsita de salariat;

sa dispuna aplicarea sanctiunii disciplinare printr-o decizie emisa in forma scrisa, in termen de 30 de zile calendaristice de la data luarii la cunostiinta despre savarsirea abateriii disciplinare, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data savrsirii faptei;

are obligatia sa creeze toate conditiile necesare in vederea asigurarii sanatatii si vietii salariatilor, pentru prevenirea accidentelor de munca sau imbolnavirilor profesionale, prin urmare raspunde de: evaluarea si combaterea riscurilor la sursa; evidentierea riscurilor ce nu pot fi evitate si instruirea corespunzatoare a salariatilor; stabilirea instructiunilor, tehnologiilor si normelor specifice, dotarea corespunzatoare cu echipament individual de protectie, alte masuri specifice necesare;

imbunatatirea conditiilor mediului de munca (iluminat, microclimat, noxe chimice, ventilare si zgomot, functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor de protectie, a aparaturii de masura si control, precum si a instalatiilor de captare, retinere si neutralizare a substantelor nocive degajate in desfasurarea proceselor tehnologice, angajarea anexelor sociale (vestiare, bai, grupuri sanitare, Sali repaus si masa), eliminarea treptata a surselor poluante;

organizarea comitetelor de securitate si sanatate in munca, cu respectarea prevederilor Normelor generale de protectie a muncii si a Ordinului elaborat de Ministerul Muncii si Solidaritatii in acest scop;

desfasurarea activitatilor de productie sau prestarilor de servicii pe baza autorizatiei de functionare din punct de vedere al protectiei muncii, emisa de catre inspectoratele teritoriale de munca;

autorizarea exercitarii meseriilor si a profesiilor prevazute in normele de protectie a muncii, pe cheltuiala unitatii;

are obligatia ca la angajare si ulterior, cel putin o data pe an, sa organizeze examinarea medicala a salariatilor in scopul de a constata daca sunt apti pentru desfasurarea activitatii in postul in care ar urma sa-l ocupe si pentru prevenirea imbolnavirilor profesionale;

angajatorul nu va refuza angajarea sau dupa caz mentinerea in munca a persoanelor handicapate, in cazurile in care acestea sunt apte pentru indeplinirea obligatiilor de serviciu aferente posturilor existente;

conducerea administrativa va organiza evidenta privind prezenta la program a salariatilor si va urmari indeplinirea de catre acestia a atributelor de serviciu;

conducerea unitatii se obliga sa aduca la cunostinta salariatilor posturile disponibile si conditiile de ocupare a lor;

conducerea administrativa va adopta o pozitie neutra pentru fiecare dintre ele si pentru salariatii proprii, libertatea de opinie;

conducerea administrativa asigura participarea reprezentantilor salariatilor sau sindicatele libere la sedintele care au pe ordinea de zi probleme salariale sau de natura organizatorica care privesc interesele salariatilor. Participarea se face cu statut de observator, cu drept de opinie, dar fara drept de vot.

conducerea administrativa se angajeaza ca la incheierea contractelor de asociere cu parteneri straini sa prevada o clauza prin care partea externa se obliga sa respecte drepturile prevazute in prezentul contract colectiv de munca si legislatia in vigoare.

Structura functionala de conducere a S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. se prezinta astfel:

A.G.A.

Comisia de cenzori

C.A.

Director general

Director comercial, economic, tehnic, personal, consilier juridic.

Adunarea generala a actionarilor (A.G.A.) este organul suprem de conducere a societatii care decide asupra activitatii acesteia si asigura politica ei economica si comerciala.

Adunarea generala a actionarilor a S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. este formata din: domnul Nemes Constantin; doamna Nemes Iuliana; domnul Nemes Sorin; domnul Nemes Bogdan; domnul Vasile Liviu.

Adunarile generale ale actionarilor sunt ordinare si extraordinare si au urmatoarele atributii importante: aproba modificarea contractului de societate si a statutului; discuta, aproba sau modifica bilantul dupa ascultarea raportului administratorilor si cenzorilor; fixeaza remuneratia administratorilor, cenzorilor si stabilesc dividentul; stabilesc bugetul de venituri si cheltuieli si dupa caz programe de activitate pe exercitiul urmator; aproba marirea sau micsorarea capitalului social; decid cu privire la schimbarea formei juridice a societatii sau a sediului; aproba fuziunea sau asocierea cu alte societati; alege administratorii sau cenzorii; se pronunta asupra gestiunii administratorilor; hotaraste in orice alte probleme privind societatea; accepta noi asociati la capitalul social.

Urmatorul nivel din structura functionala a S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. este reprezentat de Comisia de cenzori. Comisia de cenzori este formata din trei membri, si anume: domnul Nemes Constantin; doamna Nemes Iuliana; doamna Marin Iuliana. Comisia de cenzori este numita pe o perioada de trei ani.

Comisia de cenzori are urmatoarele atributii principale: in cursul exercitiului economico-financiar verifica gspodarirea mijloacelor fixe si mijloacelor circulante, casa si registrele de evidenta contabila si informeaza Consiliul de Administratie asupra neregulilor constatate; la incheierea exercitiului economico-financiar controleaza exactitatea inventarului, a documentelor si a informatiilor prezentate de Consiliul de Administratie asupra conturilor societatii, a bilantului si a contului de profit si pierdere, prezentand Adunarea Generala a Actionarilor un raport scris; la lichidarea societatii controleaza operatiunile de lichidare; prezinta Adunarea Generala a Actionarilor punctul sau de vedre la propunerile de reducere a capitalului social sau de modificare a statutului si a obiectului societatii.

Comisia de cenzori se intruneste la sediul societatii si ia decizii in unanimitate.

In organigrama societatii urmatorul nivel ierarhic este ocupat de Consiliul de Administratie (C.A.).

Consiliul de Administratie are urmatoarele obligatii:

sa preia si sa pastreze documente privitoare la constituirea societatii;

sa administreze societatea;

sa aduca la indeplinire hotararile Adunarea Generala a Actionarilor si cele stabilite in contractul de societate si statut;

sa asigure respectarea legii la repartizarea beneficiilor si plata dividendelor;

sa aprobe efectuarea orelor suplimentare peste plafonul de 120 ore/om/an, dar nu mai mult de 360 ore anual;

sa adopte o pozitie neutra si impartiala fata de organizatiile sindicale si reprezentantii salariatilor din unitati;

sa ia parte la sedintele Adunarii Generale a Actionarilor;

sa numeasca o persoana in functia de director general.

Directorul general este subordonat direct Consiliului de Administratie si are in subordine directa directorii economic, comercial, tehnic, personal, consilier juridic.

Directorul general are rolul de a reprezenta S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. in relatiile cu partenerii de afaceri, de a informa periodic Adunarea Generala a Actionarilor si Comisia de cenzori asupra activitatii globale, de a incheia contracte; are intreaga responsabilitate si libertate de decizie asupra activitatii firmei si salariatilor.

Directorul general are urmatoarele obligatii mai importante:

sa repartizeze sarcini de lucru tuturor salariatilor prin sefii locurilor de munca;

organizarea muncii pe schimburi, ture, brigazi;

sa selectioneze in vederea angajarii de personal cu calificarea necesara pentru exploatare, intretinere, reparare;

sa ia masuri pentru protectia muncii;

sa asigure salariatilor echipament de lucru si protectie conform normelor legale;

sa coordoneze activitatea globala a societatii;

sa aprobe bugete de promovare si publicitate etc.

Directorul comercial organizeaza, indruma si controleaza activitatea de aprovizionare. Directorul comercial se afla in subordinea directa a directorului general si are in subordine biroul de aprovizionare tehnico-materiala, biroul de marketing, gestionar, sofer.

Directorul comercial al S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. are urmatoarele atributii: aprovizionarea cu materii prime si materiale necesare in vederea realizarii obiectului de activitate; asimilarea in fabricatie a unor produse cu caracteristici superioare; coordonarea si respectarea tehnologiilor de fabricatie folosite; functionarea, utilizarea si exploatarea in deplina siguranta a utilajelor; studierea pietelor de desfacere, contractarea de servicii cu beneficiarii.

Directorul economic se ocupa de partea financiar-contabila a societatii prin cele doua departamente pe care le are in subordine.

Directorul economic are urmatoarele atributii: selecteaza personalul ce urmeaza a fi angajat in activitatea pe care o are in subordine directa; participa impreuna cu ceilalti sefi de departament si administratori la negocierile privind contractul individual de munca pentru personalul salariat din activitatile direct subordonate; intocmeste un raport sau avizeaza raportul prezentat de contabilulsef Consiliului de Administratie; supravegheaza activitatile contabilului sef si a celorlalti sefi de serviciu si compartimente aflate in structura Departamentului Economic; coordoneaza si supravegheaza activitatile privind executatrea bugetului de venituri si cheltuieli la nivelul intregii societati.

Directorul tehnic organizeaza activitatile specifice si resursele pe compartimentele subordonate; adopta politica si obiectiunile specifice activitatii de antrepriza generala.

Atributiile directorului tehnic sunt: efectuarea operatiilor de intretinere, revizii si reparatii, cu respectarea normelor tehnice; instruirea individuala privind respectarea normelor tehnice de securitate a muncii; respectarea si aplicarea tuturor reglementarilor privind siguranta in functionarea instalatiilor; cercetarea si dezvoltarea de noi tehnologii in realizarea serviciilor pentru clienti; asigurarea echipamentelor de productie si lucru specific locului de munca.

Directorul de personal se ocupa de selectarea angajatilor, de motivarea financiara a acestora, de buna desfasurare a activitatii salariatilor si a relatiilor dintre acestia.

Directorul de personal are urmatoarele atributii: eliberarea de legitimatii, ecusoane tuturor salariatilor; selectarea si incadrarea personalului conform calificarii; stabilirea necesarului de personal pe meserii si profesiuni; organizarea formelor de perfectionare a pregatirii profesionale; instruirea individuala privind respectarea contractului individual de munca.

Consilierul juridic asigura legal protectia firmei in relatiile acesteia cu celelalte societati.

III.2 Prezentarea structurii operationale:

Structura de productie si conceptie a intreprinderii reprezinta numarul si componenta verigilor de productie, control si cercetare, modul lor de constituire si organizare interna, precum si legaturile de productie ce se stabilesc intre acestea.

Componentele procesului de productie pot fi clasificate dupa mai multe criterii:

→ in raport cu modul in care participa la executarea diferitelor produse, lucrari sau servicii in procesul de munca ce constituie principala componenta a unui proces de productie sunt:

procesele de munca de baza prin care se inteleg acele procese care au ca scop transformarea diferitelor materii prime si materiale in produse, lucrari sau servicii care constituie obiectul activitatii de baza a intreprinderii;

procesele auxiliare sunt acelea care prin realizarea lor asigura obtinerea unor produse sau lucrari care nu constituie obiectul activitatii de baza a intreprinderii, dar care asigura si conditioneaza buna desfasurare a proceselor de munca de baza;

procesele de munca de servire au ca scop executarea unor servicii productive care nu constituie obiectul activitatii de baza sau activitatii auxiliare, dar care prin realizarea lor conditioneaza buna desfasurare atat a activitatii de baza, cat si a celor auxiliare.

→ procesele de productie se mai pot clasifica si in raport cu modul de executare, acestea sunt:

procesele manuale;

procesele manual-mecanice;

procese de aparatura.

→ in raport cu modul de obtinere a produselor finite din materii prime:

procese de munca directe – atunci cand produsul finit se obtine ca urmare a efectuarii unor operatii succesive asupra acelorasi materii prime;

procese sintetice – atunci cand produsul finit se obtine din mai multe feluri de materii prime dupa prelucrari succesive;

procese analitice cand dintr-un singur fel de materii prime se obtine o gama larga de produse.

→ in raport cu natura tehnologica a operatiilor efectuate:

procese chimice;

procese de schimbare a configuratiei sau formei;

procese de ansamblu;

procese de transport.

→in raport cu natura activitatii desfasurate:

procese de productie propriu-zise formate din diferite operatii tehnologice;

procese de depozitare sau magazinaj;

procese de transport.

Diferitele procese si operatii elementare se reunesc intr-un anumit mod formand un flux de productie specific fabricari diferitelor produse sau executarii diferitelor lucrari sau servicii.

Conceptul de productie are o acceptiune complexa, ceea ce necesita o abordare dupa diferite criterii:

dupa natura productiei se deosebesc:

intreprinderi care furnizeaza servicii;

intreprinderi care isi realizeaza productia prin montaj;

intreprinderi care fabrica produse prin transformarea materiilor prime si a materialelor.

In prima categorie intra prestarile de servicii sau prestarile de ordin intelectual care nu se concretizeaza intr-un produs material.

In a doua categorie intra acele intreprinderi care efectueaza numai operatiuni de montaj pe baza pieselor sau a diferitelor componente pe care le achizitioneaza de la alte intreprinderi. In acesta categorie intra si S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L., firma noastra neexecutand o productie propriu-zisa, ci pe baza materiilor si materialelor de constructii achizitionate de la alte intreprinderi cu un astfel de profil, cladind „constructii civile, industriale si agricole la cheie”.

In a treia categorie intra intreprinderile care obtin produse prin transformarea materiilor prime si a materialelor cu ajutorul unor utilaje sau instalatii.

sub raportul continuitatii desfasurarii lor, procesele de productie se pot clasifica:

procese de productie discontinue, adica procese de productie neliniare, ce se caracterizeaza prin aceea ca produsele se obtin prin prelucrari succesive la diferite locuri de munca grupate in ateliere sau sectii de productie, iar productia discontinua este o productie fabricata pe laturi de unicat si productie de masa;

procese de productie continue, a caror productie este de tip liniar si se caracterizeaza prin faptul ca procesul de prelucrare a materiilor prime si materialelor nu se intrerupe intre doua locuri de munca consecutive si necesita stocaje intermediare intre posturi.

Productia de tip continuu se realizeaza pe linii tehnologice sau de fabricatie caracterizate printr-o viteza regulata de transformare si de transfer si cu aprovizionare continua.

dupa tipurile de fabricatie care definesc relatiile intreprindere-client:

fabricatia pe comanda ce se caracterizeaza prin faptul ca produsul nu se executa decat dupa primirea unei comenzi ferme care stabileste felul produsului, cantitatea, calitatea si termenele de executie. Profilul de activitate al S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. obliga firma noastra sa lucreze numai in urma incheierii de contract. „Produsul” executat de S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. nu este de asa natura incat sa poata fi „daplasat” (furnizat) la client. Mai mult, chiar daca s-ar incerca o „productie pe stoc” investitiile sunt prea mari, pentru a risca ca „productia” sa nu fie vanduta. In acest domeniu de activitate nu exista un model anume cerut de clienti, fiecare client isi personalizeaza locuinta intr-un fel anume in functie de nevoile si posibilitatile lui.

fabricatia pe stoc, ce se caracterizeaza prin faptul ca produsele se executa fara a se cunoaste cumparatorii, produsele putand fi comandate imediat de clienti;

fabricarea mixta reprezinta o varianta a productiei la comanda, intreprinderea executand pe stoc piese sau subansamble ce se vor monta operativ la comanda beneficiarilor.

Structura operationala este formata din ansamblul persoanelor, compartimentelor si relatiilor organizatorice constituite in vederea realizarii directe a obiectului de activitate al S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L.

Elementele componente ale structurii operationale sunt:

departamentul de cercetare-dezvoltare;

departamentul de aprovizionare;

departamentul de marketing;

departamentul personal, departamentul de secretariat;

departamentul financiar-contabil;

departamentul preturi.

Departamentul cercetare-dezvoltare se afla in subordinea directorului tehnic. Departamentul cercetare-dezvoltare se ocupa de cautarea , cercetarea de noi tehnologii, precum si dezvoltarea tehnologiilor existente, in vederea prestarii de servicii de calitate, in vederea satisfacerii clientelei si atragerea de noi clienti.

Departamentul de aprovizionare se afla in subordinea Directorului Comercial. Acesta are ca atributii studierea pietei de aprovizionare cu materii prime si materiale in vederea procurarii acestora pentru desfasurarea obiectului de activitate.

Rolul acestui departament este foarte important deoarece calitatea materialelor aprovizionate se reflecta 100% in produsul finit realizat de S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L.

Departamentul de marketing se afla si el in subordinea Directorului Comercial. Departamentul de marketing se ocupa de cercetarea pietei, de studierea cerintelor consumatorilor, la cercetarea unor potentiale piete noi. Foarte important pentru S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. este cercetarea in ceea ce priveste noile tehnologii folosite in domeniu si materiale performante care usureaza munca oamenilor si ofera o mai mare calitate produsului finit.

Pentru S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. nu este foarte important studierea cerintelor consumatorilor pentru ca firma noastra lucreaza numai pe baza de contract, iar in acest act sunt mentionate si cerintele clientului asa incat, studierea acestei piete nu reprezinta un factor decisiv in activitatea desfasurata de S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L.

Departamentul de personal are ca atributii proiectarea si stabilirea nivelurilor salariale.

Departamentul de personal se ocupa de necesarul de personal, efectueaza angajarile si incheie sau desface contractele de munca pentru angajati. Furnizeaza date comisiei tehnice de incadrare si promovare, intocmeste fisele de post, controleaza si coordoneaza activitatea personalului din cadrul compartimentului.

Departamentul secretariat supravegheaza activitatea de secretariat, in vederea bunei desfasurari a lucrarilor de secretariat. Acest departament se afla in subordinea directorului de personal.

Departamentul financiar-contabil are atributia de a redistribui veniturile, de a face planul financiar, de finantare a unor autoinvestitii, se ocupa de evidenta contabila, de a intocmi actele contabile (bilantul, contul de profit si pierdere etc.). Aceste departament se afla in subordinea directorului economic.

Departamentul preturi stabileste dinamica preturilor in functie de pret. La stabilirea contractului S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. stabileste un plan de aprovizionare si costurile care se impun. Pe parcursul executarii lucrarii, inginerii de constructii realizeaza ca planul prevazut in contract nu se potriveste cu ce este pe teren (de exemplu fundatia este stabilita pe o suprafata de 50 m², dar in practica se observa ca spatiul nu permite o fundatie asa de mare, asa incat costurile pentru realizarea fundatiei devin mai mici; este frecventa si situatia inversa. De aceea departamentul preturi are un rol foarte important in realizarea obiectului de activitate.

Organizarea informala a intreprinderii:

Legatura dintre sistemul decizional si cel informational al firmei:

Sistemul decizionaleste foarte strans legat de sistemul informational. Functionarea adecvata a firmei si realizarea obiectivelor cuprinse in previziunile sale nu sunt posibile doar printr-o buna organizare structurala a firmei.

Este necesara existenta unui sistem informational care sa ofere materia prima informationala necesara stabilirii si indeplinirii obiectivelor manageriale.

De aceea procesul managerial este inteles ca un proces de folosire a informatiilor.

Legatura dintre sistemul decizional si cel informational se poate prezenta astfel:

in primul rand, la intrare, sistemul informational furnizeaza sistemului decizional datele de care acesta are nevoie si pe care le prelucreaza dandu-le forma adecvata pentru a putea fi folosite in cadrul procesului decizional;

in al doilea rand, datele, odata prelucrate si luata decizia, aceasta este prelucrata de catre sistemul informational si dirijata spre compartimentele unde ea trebuie sa ajunga pentru a putea fi pusa in practica;

in al treilea rand, sistemul decizional necesita chiar in interiorul sau un circuit intermediar de informatii in conditiile in care firma este condusa prin intermediul managementului participativ.

Caracteristicile intreprinderilor moderne:

Acestea sunt caracterizate prin marea varietate a circuitelor si fluxurilor informationale, care in functie de directiile de vehiculare, pot fi de trei tipuri:

→ verticale – cand se stabilesc intre posturi si compartimente situate pe niveluri ierarhic diferite si intre care exista relatii de subordonare nemijlocite;

→ orizontale, cand se stabilesc intre posturi si compartimente situate pe acelasi nivel ierarhic, intre care exista relatii de cooperare sau functionale;

→ oblice, cand se stabilesc intre posturi si compartimente situate per nivele ierarhice diferite, intre care nu exista relatii de subordonare nemijlocita, relatiile fiind de natura functionala sau de control.

Comunicarea in cadrul intreprinderii:

In prezent, comunicarea in intreprindere este tot atat de vitala cum informatia este cunoscuta ca materie prima pentru decizie si ea se utilizeaza la diferite nivele, dupa cum urmeaza: in primul rand intre oameni, apoi intre servicii si compartimente, precum si intre intreprindere si mediul inconjurator.

Comunicarea poate fi de trei feluri:

→ descendenta – cand opereaza incepand de la varful piramidei organizationale pana la baza sa;

→ ascendenta – cand mesajele individuale urca pana la conducerea firmei;

→ laterale – cand are loc schimbul de mesaje intre colaboratori.

In practica, comunicarea se stabileste sub forme foarte variate si anume: ea poate fi mai mult sau mai putin organizata.

Astfel, activitatile practice aflate sub controlul conducerii intreprinderii favorizeaza comunicarea fara ca ea sa fie sistematic organizata.

Pe de alta parte, organizarea de reuniuni care necesita obligatia prezentarii de rapoarte presupune sistematizarea comunicatiei in cadrul intreprinderii.

De asemenea, mesajele sunt transmise sub forme variate. Ele se pot prezenta sub forma scrisa, orala, in limbaj curent sau codificat.

Pe de alta parte, reteaua de informatii poate sa fie mai mult sau mai putin complexa.

Sistemul de comunicare care functioneaza in intreprindere combina toate formele elementare.

Principalele componente ale comunicarii sunt: emitentii, receptorii, canalele de comunicare, mijloacele tehnice de comunicare si suporturile materiale de comunicare.

Calitatea comunicarii se poate imbunatati pe doua cai, si anume:

prima presupune scurtarea retelei de informare; cu cat o retea este mai scurta, cu atat se micsoreaza riscul de parazitare al ei. Organizarea de reuniuni care permite oamenilor sa intre in contact direct constituie un progres din acest punct de vedere;

simplificarea codificarii si formalizarea codificarii. Operatiunea de codificare si apoi decodificarea, poate, prin complexitatea ei, sa multiplice riscul aparitiei erorilor. Punerea in practica a procedurilor standard de formalizare si de circulare a mesajelor reduc riscul aparitiei erorilor.

Metode si tehnici de adaptare a deciziilor de grup: Braitt, Gordon.

III.3 Documentele de formalizare a structurii organizatorice:

Cele trei documente de formalizare a structurii organizatorice sunt:

Regulamentul de Organizare si Functionare a fost adoptat prin decizia Adunarii Generale a Actionarilor si contine informatii referitoare la organizarea firmei, la atributiile firmei, la conducerea firmei.

Regulamentul de Organizare si Functionare cuprinde urmatoarele capitole:

prevederi generale;

organizarea conducerii;

atributii si sarcini;

dispozitii finale.

La capitolul de „Prevederi generale” sunt evidentiate o serie de elemente privind: data infiintarii societatii comerciale si actul normativ respectiv, obiectul de activitate al unitatii si destinatia produselor fabricate.

Capitolul „Organizarea conducerii” prezinta structura organizatorica a unitatii, precizand modul de desfasurare a activitatii organelor de conducere colectiva, Adunarea Generala a Actionarilor, Consiliul de Administratie, Comitetul de Directie; functiile individuale de conducere; compartimentele de munca; sistemul informational de circulatie a principalelor documente, organigrama unitatii si in unele cazuri, organigramele partiale.

In cadrul capitolului „Atributii si sarcini” sunt evidentiate unele aspecte privind data intrarii in vigoare a regulamentului, posibilitatile de modificare a acestui document.

Regulamentul de Organizare si Functionare al S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. cuprinde opt capitole:

Reguli privind protectia, igiena si securitatea in munca in cadrul unitatii.

Reguli privind respectarea principiului nediscriminarii si al inlaturarii oricarei forme de incalcare a demnitatii.

Drepturile si obligatiile angajatului si al salariatilor.

Procedura de solutionare a cererilor sau reclamatiilor individuale ale salariatilor.

Reguli concrete privind disciplina muncii in unitate.

Abaterile disciplinare si sanctiunile aplicabile.

Reguli referitoare la procedura disciplinara.

Modalitatile de aplicare a altor dispozitii legale sau contractuale specifice.

Fisa postului este un document operational important ce prezinta in detaliu elementele cerute unui salariat pentru ca acesta sa-si poata exercita in conditii normale activitatea. Fisa postului cuprinde:

denumirea si obiectele postului;

compartimentul din care face parte;

competentele si responsabilitatile;

cerintle referitoare la studii, vechime, aptitudini.

Organigrama este o reprezentare grafica a structurii organizatorice a intreprinderii si reda o parte din componentele struturii si anume:

compartimente;

niveluri ierarhice;

relatii organizationale;

ponderea ierarhica.

FISA POSTULUI

Fig. 11: Exemplu de Fisa a Postului

COMISIA DE

CENZORI

Fig. 12: Organigrama firmei S.C. Srevspec-Nemes S.R.L.

III.4 Masuri si metode de perfectionare a structurii organizatorice:

In aprecierea unei structuri de productie si conceptie se utilizeaza o serie de indicatori, dintre cei mai importanti sunt: proportia dintre sectiile de baza si cele auxiliare, stabilita pentru suprafetele de productie, numarul de utilaje, numarul de muncitori etc.; proportia dintre capacitatile de productie ale diferitelor sectii de baza, precum si dintre capacitatile de productie al sectiilor de baza si cele ale sectiilor auxiliare, si de servire; proportia verigilor structurale caracterizate prin ciclu inchis de fabricatie in cadrul structurii de productie si conceptie a intreprinderii etc.

Posibilitatea stabilirii unor astfel de indicatori evidentiaza faptul ca structura de productie si conceptie are un caracter dinamic si poate fi perfectionata actionandu-se pe diferite cai, cum ar fi:

→ stabilirea unor proportii optime intre sectiile de baza si cele auxiliare, respectiv unitatile de servire privind: marimea suprafetelor de productie, numarul utilajelor, numarul de muncitori etc.;

→ stabilirea unor proportii optime intre capacitatile de productie ale diferitelor sectii de baza, fapt care va conduce la evitarea aparitiei deficitelor de capacitate sau a excedentelor de capacitate;

→ adancirea specializarii sectiilor de baza si, implicit, a cooperarii, ceea ce determina atat simplificarea structurii de productie si conceptie, cat si imbunatatirea indicatorilor economici de baza ai intreprinderii;

→ rationalizarea legaturilor de productie dintre diferitele verigi structurale prin perfectionarea organizarii transportului intern, amplasarea rationala a diferitelor sectii, ateliere etc., pe teritoriul intreprinderii, alegerea celor mai corespunzatoare tipuri de cladiri pentru sectiile si atelierele de productie etc.

CAPITOLUL IV

Functiunile intreprinderii:

In general, prin organizare intelegem descompunerea unui proces, fenomen sau obiect in elementele sale cele mai simple si analiza acestora cu scopul recompunerii lor, cu un efect de sinteza ameliorat.

Organizarea intreprinderii are ca scop realizarea obiectivelor, ca ratiune a infiintarii si functionarii intreprinderii. De aceea, continutul organizarii si modul de manifastare a acestora sunt conditionate de caracteristicile obiectivelor pe termen lung, mediu si scurt ale intreprinderii.

Organizarea consta in descompunerea intreprinderii in elementele componente, respectiv in factori de productie, analiza acestora cu scopul recompunerii lor dupa anumite criterii tehnice, economice, de personal in vederea realizarii in conditii de eficienta sporita a obiectivelor stabilite.

In functie de sfera de cuprindere si de importanta pentru intreprindere, obiectivele pot fi clasificate in urmatoarele categorii: obietive fundamentale, derivate de gradul I, specifice, individuale.

Obiectivele fundamentale exprima scopul principal urmarit de intreprindere in ansamblul sau. Aceste obiective se refera la perioade mari de timp (ani).

Obiectivele derivate de gradul I se deduc din obiectivele fundamentale, iar realizarea lor implica o parte din procese de munca restranse, cu aceleasi caracteristici esentiale.

Obiectivele specifice sintetizeaza utilitatea unor lucrari sau actiuni care contribuie la realizarea obiectivelor derivate.

Obiectivele individuale reprezinta obiective specifice pentru fiecare persoana a intreprinderii. Pentru realizarea acestor obiective la nivelul intreprinderii se stabileste un ansamblu de procese si actiuni.

Organizarea procesuala are un caracter general,deoarece elementele sale componente se regasesc in orice tip de intreprindere, indiferent de dimensiune, forma juridica, obiect de activitate etc. De aceea, nu este necesar sa fie realizata pentru fiecare intrepindere in parte, ci numai pentru o categorie de unitati.

Organizarea procesuala a intreprinderii are ca efect aparitia functiunilor, activitatilor, atributiilor si a sarcinilor.

Functiunea unei intreprinderi reprezinta ansamblul activitatilor omogene si/sau complementare desfasurate de un personal specializat al intreprinderii, in scopul realizarii obiectivelor derivate de gradul I. Functiunea este, in esenta, o grupare de activitati pe baza anumitor criterii, activitati care reprezinta un ansamblu complex si dinamic, aflat intr-o continua transformare. Aceasta poate fi asimilata unui organism viu, a carui existenta este asigurata de indeplinirea anumitor functiuni biologice.

Activitatea reprezinta ansamblul atributiilor omogene pe care le indeplineste un personal specializat intr-un domeniu mai restrans, cu scopul indeplinirii obiectivelor derivate de gradul II. Activitatea are o sfera de cuprindere mai redusa decat functiunea, fiind caracterizata prin omogenitatea mai pronuntata a pregatirii personalului specializat in realizarea obiectivelor.

Atributia reprezinta ansamblul sarcinilor executate periodic de un personal ca are cunostinte specifice unui domeniu restrans si care concura la realizarea unui obiectiv specific.

Sarcina reprezinta componenta de baza a unui proces de munca simplu sau complex, desfasurat pentru realizarea unui obiectiv individual. In general, sarcina este specifica unei singure persoane.

In cadrul intreprinderii functiunile, activitatile si atributiile nu prezinta aceeasi intensitate in manifestare in fiecare etapa de dezvoltare a acesteia. Ele au un caracter dinamic, continutul lor schimbandu-le o data cu evolutia dimensiunilor intreprinderii si cu dezvoltarea economica.

IV.1 Functiunile componente ale sistemului organizarii procesuale:

In practica intreprinderilor se constata existenta unei interdependente intre functiunile acesteia, care se intrepatrund si se completeaza, formand sistemul organizarii procesuale a intreprinderii.

Initiatorul conceptului „functiune” a fost Henry Fayol, care a realizat o analiza a intregului complex de activitati din cadrul inei intreprinderi si o grupare rationala a acestuia in sase functiuni: tehnica, comerciala, financiara, contabila, de securitate si administrativa. Ulterior, acest concept a constituit domeniul a numeroase studii si cercetari, suferind repetate modificari. Evolutia lui a fost influentata in principal de doi factori, si anume: progresul tehnic, ca factor de baza al determinarii structurii si complexitatii activitatii intreprinderilor; sistemul socio-economic, in cadrul caruia a fost definit si aplicat.

Progresul tehnic a influentat, pe de o parte, ponderea si continutul diferitelor functiuni ale intreprinderii, iar pe de alta parte, a influentat chiar aparitia unor functiuninoi, cum ar fi, spre exemplificare, functiunea de cercetare-dezvoltare in cadrul intreprinderii, ca urmare a cresterii volumului activitatii de cercetare in cadrul acesteia la inceputul secolului XX.

In tara noastra, in prezent, pe baza realitatilor referitoare la nivelul de dezvoltare a intreprinderilor si a particularitatilor acestora, au fost stabilite urmatoarele functiuni in cadrul carora se grupeaza activitatile intreprinderii:

functiunea cercetare-dezvoltare

functiunea productie

functiunea comerciala

functiunea finaciar-contabila

functiunea de resurse-umane

Functiunea de cercetare-dezvoltare reprezinta totalitatea activitatilor desfasurate in scopul descoperirii de noi adevaruri stiintifice, a unor noi cunostinte.

Cercetarea poate avea doua forme de manifestare: cercetarea fundamentala si cercetarea aplicativa.

Dezvoltarea reprezinta ansamblul activitatilor intrerinse in scopul transformarii si realizarii, la scala macroeconomica, a cunostintelor acumulate, ca urmare a muncii de cercetare.

La nivelul intreprindelor, functiunea de cercetare-dezvoltare cuprinde in principal urmatoarele tipuri de activitati:

activitatea de cercetare stiintifica si inginerie tehnologica, cum sunt: cercetarea si proiectarea produselor, asimilarea de noi produse in fabricatie, modernizarea produselor existente etc.

activitati de investitii, care cuprind activitati referitoare la crearea de noi capacitati de productie sau dezvoltarea celor existente.

Pentru rezolvarea unor teme complexe, ce necesita un volum mare de activitate, care depaseste capacitatile compartimentelor de cercetare-dezvoltare este indeplinita de directorul tehnic. Acesta tine evidenta planului de investitii pe categorii de cheltuieli si structuri pana la receptia si darea in folosinta a obiectivelor realizate; emite contracte la inginerii proiectanti pentru proiectarea constructiilor; asigura gestionarea documentatiei tehnice pentru lucrarile contractate pe care o pune la dispozitia inginerilor constructori; elaboreaza studii de optimizare a capacitatilor de „productie” existente; elaboreaza proiecte pentru inlocuiri de utilaje; urmareste dotarea cu masini, utilaje si materiale performante.

Aceasta functiune este foarte importanta pentru S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. deoarece calitatea serviciilor prestate este reflectata de indeplinirea obiectivelor acestei functiuni. Cercetarile in domeniu au avut ca rezultat cresterea calitatii produselor obtinute. De exemplu, in prezent exista mai multe tipuri de ciment cu perioada de intarire care variaza (acceleratoare si incetinitoare de intarire), substante speciale pentru indepartarea cofrajelor, sapa auto nivelanta (ciment lichid care se uniformizeaza singur pe o suprafata denivelata).

Toate aceste materiale de constructii performante, care usureaza munca oamenilor si duce la un rezultat vizibil mai calitativ, nu ar fi putut fi folosite daca functiunea cercetare-dezvoltare nu ar fi fost bine reprezentata in cadrul S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L.

Functiunea de productie cuprinde totalitatea activitatilor legate nemijlocit de realizarea productiei. Este reprezentata de ansamblul activitatilor de baza, auxiliare si de servire prin care se realizeaza obiectivele din domeniul fabricarii produselor, elaborarii lucrarilor si prestarii serviciilor in cadrul firmei. Principalele activitati cuprinse in cadrul acestei functii sunt: fabricarea sau exploatarea, intretinerea si repararea utilajelor, productia auxiliara, controlul tehnic de calitate.

Prin aceasta functiune se coreleaza activitatile legate de miscarile si transformarile necesare ale obiectelor muncii pana la obtinerea produsului finit.

Din perspectiva etapelor necesare fabricarii produselor, activitatile incluse in functiunea de productie sunt: activitati de pregatire a productiei si activitati de executare propriu-zisa a produselor.

Activitatea de pregatire a productiei este influentata de gradul de noutate a produsului ce urmeaza a se fabrica (produs nou asimilat, produs modernizat sau produs a carui fabricatie se repeta). Din acest considerent, aceasta activitate este direct legata de activitatea de cercetare, fiind de cele mai multe ori o continuare a unor actiuni intreprinse in cadrul actiunii de cercetare-dezvoltare.

Executarea propriu-zisa a produselor cuprinde totalitatea activitatilor intreprinse in scopul indeplinirii sarcinilor de fabricare a produselor.

Volumul activitatilor functiunii de productie este influentat de anumiti factori, si anume: profilul intreprinderii; inzestrarea tehnica a acestuia; caracteristicile materiilor prime si a materialelor utilizate; complexitatea produselor fabricate etc.

Dat fiind obiectul de activitate al firmei: „ constructii industriale, civile si agricole la cheie”, S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. nu produce nimic, ci monteaza si asambleaza materiale si produse obtinute de alte intreprinderi productoare. De aceea in organigrama firmei nu vom gasi un director de productie si nici un „departament de contractare, programare, urmarire a productiei” si nici unul de „pregatire a productiei”.

Contractele firmei sunt obtinute prin licitatie, iar de acest lucru se ocupa directorul comercial. „Sectia de productie” in cazul firmei S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. sunt santierele, punctele de lucru, unde muncitorii monteaza si asambleaza materiale de constructii produse de alte firme.

Functiunea comerciala include activitatile de marketing, de aprovizionare tehnico-materiala, comercializare a produselor realizate de intreprindere, comert exterior si cooperare economica internationala.

Marketingul, ca domeniu distinct al functiunii comerciale, este prioritar in activitatea unei intreprinderi moderne, deoarece unitatea respectiva obtine informatii privind tendintele pietei, comportarea produselor sale pe piata, situatia concurentilor etc.

Aprovizionarea tehnico-materiala prezinta o importanta deosebita pentru buna desfasurare a intregului proces de productie si influenteaza direct calitatea produselor fabricate.

Activitatile desfasurate in cadrul functiunii comerciale constau din:

calcularea necesarului de resurse materiale (materii prime, materiale, combustibil, energie etc.) pentru realizarea productiei;

stabilirea necesarului de resurse materiale privind stocurile pentru productie;

determinarea normelor de consum specific de aprovizionare tehnico-materiala.

In mod corespunzator, in domeniile comercializarii si comertului exterior trebuie sa se desfasoare o serie de activitati cum sunt:

incheierea contractelor de vanzare-cumparare pentru produsele fabricate;

participarea la diferite targuri, expozitii in tara si strainatate;

vanzarea propriu-zisa a produselor.

Functiunea comerciala in cadrul S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. este indeplinita de directorul comercial prin biroul de marketing, biroul aprovizionare, biroul compensari preturi.

Biroul de marketing desfasoara urmatoarele activitati: cerceteaza piata, contribuie cu date si avizeaza negocierile de preturi cu furnizorii si beneficiarii; coordoneaza activitatea de publicitate; orienteaza conducerea asupra nivelului preturilor pe piata.

Biroul aprovizionare asigura aprovizionarea cu materii prime si materiale in baza datelor transmise de la departamentul tehnic; asigura intocmirea corecta a necesarului de aprovizionat; urmareste permanent aprovizionarea la timp a materiilor prime si materialelor de constructii.

Biroul compensari preturi asigura baza de preturi reflectand piata materialelor; raspunde pentru aplicarea preturilor si tarifelor negociate si asigura o informare prompta a preturilor de afectare si a preturilor de decontare la data aprovizionarii marfurilor; asigura intocmirea documentelor de compensare in baza solicitarilor.

Functiunea financiar-contabila reprezinta ansamblul activitatilor privind obtinerea, folosirea si inregistrarea mijloacelor financiare necesare desfasurarii activitatii intreprinderii si evidenta activitatilor economice.

In general, functiunea financiar-contabila are un rol static, pasiv. Activitatile principale din cadrul acestei functiuni sunt: activitatea financiara, care se refera la obtinerea si folosirea rationala a mijloacelor financiare necesare intreprinderii; activitatea contabila, care vizeaza inregistrarea si evidenta contabila in expresie valorica, a fenomenelor si proceselor economice din cadrul intreprindeii.

Functiunea financiar-contabila este indeplinita de departamentul financiar- contabil din cadrul S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L.

Biroul financiar contabil desfasoara urmatoarele activitati: efectueaza toate operatiile de evidenta contabila primara; tine inregistrarile financiar-contabile la zi; face analize periodice ale costurilor; intocmeste bilantul financiar; intocmeste statele de plata ale salariatilor; urmareste si are responsabilitatea achitarii la timp a datoriilor de catre stat; are responsabilitatea pastrarii contractului cu autoritatile financiare; are obligatia de a prezenta si sustine informarea asupra activitatilor financiar-contabile si fiscale in fata organelor de control, in fata comisiei de cenzori; efectueaza inventarii anuale asupra starii financiare a firmei; raspund din punct de vedere material, juridic, disciplinar, dupa caz pentru activitatile desfasurate; asigura distribuirea, folosirea si pastrarea resurselor materiale; asigura emiterea de cecuri pentru marfurile aprovizionate si incasarea ordinelor de plata.

Functiunea de resurse umane cuprinde ansamblul activitatilor intreprinderii in domeniul asigurarii, dezvoltarii si protectiei potentialului uman necesar.

Principalele activitati cuprinse in cadrul functiunii de resurse umane constau din:

recrutarea, selectia si incadrarea resurselor umane;

motivarea, evoluarea si promovarea angajatilor;

salarizarea resurselor umane;

protectia resurselor umane.

In cadrul acestei funtiuni conducerea intreprinderii trebuie sa asigure un echilibru intre interesele angajatilor si obiectivele stabilite la nivelul intreprinderii.

Functiunea de personal a S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. este asigurata de biroul resurse umane. Functiile acestui birou sunt:

testeaza periodic angajatii;

completeaza cartile de munca;

tine evidenta numerica, pe structuri de personal, meserii, functii;

stabileste dreptul la concediu de odihna al salariatilor;

organizeaza cursuri de calificare de scurta durata;

stabileste desfacerea contractelor de munca;

controleaza si coordoneaza activitatea personalului din cadrul biroului;

colaboreaza cu exteriorul, cu directorii executivi si cu santierele;

stabileste criteriile de promovare a salariatilor;

elibereaza legitimatii, ecusoane tuturor salariatilor.

Cel de-al doilea birou aflat in subordinea directorului de personal se ocupa cu activitatile administrative de secretariat si protocol.

Organizarea muncii si evaluarea corespunzatoare a rezultatelor obtinute, aplicarea celui mai adecvat sistem de salarizare pentru stimularea performantelor si a competentei profesionale sta in atentia conducerii deoarece salariul si alte drepturi salariale trebuie sa constituie un instrument major de motivare a lucratorilor de la toate nivelurile organizatorice. Conducerea actioneaza prin sistemul de evaluare si compensare a muncii astfel incat salariile sa fie corelate cu performantele, iar salariatul sa fie constient ca rezultatele muncii ii apartin, ca valoarea este recunoscuta si promovata, ca munca de calitate este recompensata pe masura.

IV.2 Mecanismul functionarii intreprinderii:

proiectare: – produs

– tehnologie

comanda materii

prime

marketing

aprovizionare

desfacere
resurse

incasari

IV.3 Interdependenta functiunilor intreprinderii:

FUNCTIUNEA ← alocarea resurselor

FINANCIAR-CONTABILA → financiare

↓ ↑

realizarea

obiectivelor (de constructii)

↑ ↓

FUNCTIUNEA PRODUCTIE

Schema ilustreaza modul in care fiecare functiune depinde de cealalta, realizarea sa corespunzatoare determinand manifestarea corecta a celeilalte, dupa cum orice perturbare aparuta in cadrul unei functiuni are efect negativ asupra celeilalte.

Interdependenta dintre functiuni nu actioneaza intr-un singur sens; daca functiunea financiar-contabila nu isi indeplineste activitatea de alocare a resurselor, aceasta se va reflecta asupra functiunii de productie, activitatea de constructii neputand fi realizata. In activitatea de constructii fiind nevoie de resurse financiare pentru a fi rulate, cheltuieli facute cu materiale necesare construirii fiind recuperate la indeplinirea obiectivului. Tot astfel daca functiunea de productie, activitatea de constructii nu este realizata, atunci se va rasfrange asupra functiunii financiar-contabile un efect negativ: astfel nerealizandu-se obiectivul de construire, banii nu vor fi incasati, iar functiunea financiar-contabila nu va avea bani sa aloce personalului indirect productiv, banii pentru rulat vor ramane „blocati”, neexistand lichiditati. Astfel cele doua functiuni: financiar-contabila si de productie se pot influenta reciproc, existand o permanenta interdependenta intre cele doua, ca de altfel intre toate cele cinci functiuni ale intreprinderii.

CAPITOLUL V

Strategii economice ale intreprinderii, planul ca instrument de concretizare si realizare ale strategiilor:

Firmele de succes stiu cum sa se adapteze si cum sa raspunda schimbarilor continue ale pietei prin intermediul unei planificari strategice orientate catre piata. Ele stiu sa creeze si sa mentina un echilibru viabil intre obiective, resurse, aptitudini si responsabilitati. Activitatea de planificare strategica se desfasoara la nivel corporativ, la nivelul unitatilor si la cel al produsului. Obiectivele stabilite la primul nivel se transmit nivelurilor inferioare, unde se alcatuiesc planuri strategice pentru unitatile componente si planuri de marketing, menite sa jaloneze actiunile firmei. Planificarea strategica presupune parcurgerea repetata a unor cicluri de analiza, planificare, implementare si control. Planificarea strategica la nivel corporativ implica patru operatiuni: cea dintai consta in definirea misiunii firmei prin prisma domeniului sau de activitate, a produselor si a domeniului de utilizare al acestora, a capacitatilor segmentului de piata, a extinderii verticale si geografice a firmei. O declaratie clara asupra misiunii ofera angajatilor o perceptie unitara a telului, directiei si oportunitatilor actiunilor firmei.

A doua operatiune presupune identificarea unitatilor strategice de activitate ale firmei. O firma se defineste prin grupurile de cumparatori, nevoile acestora si tehnologiile aplicate. Planificarea unei firme se poate face separat, ea avand proprii sai concurenti si reprezentand o sursa de profituri.

Cea de-a treia activitate implica alocarea resurselor firmei catre fiecare client in functie de gradul de atractivitate a pietei si de potentialul firmei respective. Exista mai multe modele de portofoliu.

Cea de-a patra operatiune implica extinderea activitatilor curente si desfasurarea unor activitati noi, pentru anularea decalajului de planificare strategica. Firma poate identifica noi ocazii de piata, recurgand la dezvoltarea prin integrare si dezvoltarea prin diversificare.

Fiecare firma isi desfasoara propriul proces de planificare strategica alcatuita din opt etape: definirea misiunii, analiza mediului extern, analiza mediului intern, formularea obiectivelor, elaborarea strategiilor, a programelor, implementarea programelor, reactie si control. Parcurgerea acestor etape permite firmei mentinerea unui contact permanent cu mediul si sesizarea in timp util a ocaziilor de piata sau a disfunctionalitatilor aparute. In plus cadrul strategic al firmei ofera cadrul necesar elaborarii planurilor de piata pentru produse si servicii specifice.

V.1 Importanta strategiilor economice pentru activitatea intreprinderii:

Strategiile servesc drept fundament la elaborarea politicilor dedezvoltare de catre firma. In esenta, politica firmei cuprinde un set de obiective pe termen mediu, referindu-se fie la ansamblul activitatilor , fie la componentele majore ale acesteia, impreuna cu volumul si structura resurselor disponibile, actiunile principale de intreprins, principalii responsabili si executanti, sursele de finantare, termenele finale si intermediare si indicatorii de eficienta globala si partiala. Politicile nu reprezinta simple concretizari ale strategiilor de dezvoltare necuprinse in strategii. Politicile pot fi modificate pentru ca ele sa ramana realiste si mobilizatoare.

In ultimul deceniu s-a inregistrat o intensificare a preocuparilor de elaborare a strategiilor dezvoltarii firmelor mici. Aceasta, deoarece firmele mici au o serie de avantaje, cum ar fi: flexibilitate si adaptabilitate superioara; capacitate de valorificare mai eficienta a resurselor locale; apropiere de consumatori; costuri de aprovizionare, transport si desfacere mai mici; grad ridicat de specializare; disponibilitate pentru stimularea inovatiei. Continutul si functionarea strategiilor firmelor depind decisiv de optiunile incorporate.

Pozitia strategica se defineste in scopul pozitionarii relative a propriilor activitati in raport cu cele ale concurentei si are la baza urmatoarele elemente: „puncte tari” si „puncte slabe” ale firmei sunt relative, si se pot modifica in timp; „punctele tari” si „punctele slabe” trebuie intotdeauna comparate cu cele ale concurentei; „punctele tari” si „punctele slabe” proprii trebuie permanent raportate la factorii de succes ce caracterizeaza ramura in care firma activeaza.

In definirea strategiei firmei, o importanta deosebita o are stabilirea obiectivului pe care firma si-l propune. Aceasta presupune precizarea continutului obiectivului, cuantificarea nivelului acestuia, fixarea orizontului la care se propune realizarea obiectivului respectiv.

Exista mai multe modalitati de formulare a unui obiectiv: majorarea cifrei de afaceri, majorarea profitului, realizarea unui anumit volum al vanzarilor, imbunatatirea calitatii produselor, castigarea unui anumit segment de piata, crearea unui anumit numar de locuri de munca. In raport de continutul obiectivului se stabileste si modul de cuantificare, iar in functie de orizontul de timp la care este propusa realizarea, se pot stabili niveluri intermediare.

In raport de pozitia strategica a firmei si de obiectivul propus se formuleaza si propria strategie. Punerea in aplicare a unei strategii necesita un sistem de cuantificare a ansamblului de resurse necesare, un buget. Bugetul poate fi definit ca o reprezentare completa in expresia baneasca a activitatilor firmei, intr-o anumita perioada de timp. El reprezinta un instrument important de conducere.

Importanta strategiilor economice este determinata de actiunea unor factori cum ar fi:

accentuarea competentei intre firme;

aparitia si extinderea unor tehnologii moderne;

cresterea calitatii produselor oferite pentru piata;

aplicarea de catre unele intreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare;

extinderea folosirii calculatoarelor in cadrul managementului intreprinderii.

V.2 Elaborarea strategiei economice a intrprinderii (pe etape ):

Elaborarea unei strategii de conducere implica parcurgerea mai multor etape. In prima etapa se stabileste cat mai precis locul firmei in contextul in care isi desfasoara activitatea si, in functie de aceasta, principalele oportunitati care ii sunt accesibile. In acest scop se folosesc prognozele si planurile de perspectiva ale firmei si, eventual ale suprasistemelor din care face parte. In afara acestor elemente mai sunt si o serie de analize care sa raspunda la doua obiective: diagnosticarea complexa a firmei care sa-i stabileasca punctele forte si slabe si identificarea principalelor oportunitati economico-sociale si tehnice care vor fi luate in considerare. Pentru culegerea unor asemenea informatii se folosesc o serie de metode, dintre care cele mai cunoscute sunt urmatoarele: metoda Delphi, metoda BrainStorming, sintetica, anchetele obisnuite, lista de control ergonomic.

Pe baza informatiilor respective se realizeaza cuantificari cantitative, analize calitative, care permit luarea in considerare a influentelor variabilelor de conducere endogene umane si a unor factori care decurg din planurile de dezvoltare macroeconomica si din strategia social-politica promovata. Stabilirea oportunitatilor de dezvoltare asigura fundamentul necesar pentru trecerea la etapa urmatoare a formularii obiectivelor strategice. Acestea constau in precizarea principalelor schimbari economice, tehnice, organizatorice, preconizate si a principalelor restrictii economice sau de alta natura care trebuie avute in vedere.

In etapa urmatoare se stabilesc si abordari majore prin care se asigura realizarea obiectivelor strategice. In final, elementele componente ale strategiei de conducere sunt cuprinse intr-un proiect de plan pe termen lung sau mediu, care dupa amendamentele de rigoare devin plan.

Elaborarea unei strategii economice presupune urmatoarele etape:

Analiza situatiei curente;

Examinarea perspectivelor pentru viitor;

Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor si alegerea strategiei de urmat;

Punerea strategiei economice adaptate in aplicare;

Evaluarea si controlul strategiei.

ETAPA I:

Analiza situatiei curente necesita o identificare a misiunii intreprinderii si in raport cu aceasta o identificare a strategiei prezente si trecute, respectiv analiza diagnostic a performantei prezente si trecute.

Identificarea misiunii are ca obiect stabilirea masurii in care aceasta corespunde sau nu misiunii fixate daca economic corespunde noilor cponditii sau se impun anumite corecturi. Prin identificarea strategiei trecute si prezente trebuie sa se constate daca acestea au fost aplicate corect si daca au corespuns sau nu obiectivelor stabilite. Efectuarea diagramelor performantelor trecute si prezente trebuie sa permita aprecierea masurii in care performantele obtinute pe linia indicatorilor tehnici si economici de baza sau situat sau nu la nivelul cerintelor.

Strategia adoptata de S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. pana in prezent a fost o strategie de crestere in prima parte a „anilor de viata”, ca mai apoi sa se adopte o stratgie de mentinere a pozitiei pe piata. Prin perseverenta, cu un personal policalificat in dotare si cu o conducere de elita S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. a reusit pe tot parcursul activitatii desfasurate sa dea dovada de profesionalism, seriozitate, promptitudine in executarea lucrarilor si calitate la cel mai inalt grad. Prin aceste calitati ale sale S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. a avut clienti si contracte dintre cele mai importante (de exemplu in prezent S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. are incheiat un contract pentru cartierul Henry Coanda).

ETAPA II:

Examinarea perspectivelor de viitor trebuie sa permita stabilirea unui set de obiective pe termen lung. In acest scop se analizeaza factorii micromediului si macromediului firmei, situatia interna a acesteia pentru a obtine informatiile necesare asigurandu-se pe aceasta baza desprinderea setului de obiective pe termen lung prin precizarea: produselor care urmeaza a fi fabricate si vandute pe diverse piete, a costurilor si preturilor, a produselor noi ce urmeaza a fi lansate pe piata a investitiilor ce trebuie efectuate, a termenelor de recuperare a acestora, a actiunilor cu caracter social ce urmeaza a se realiza, a marimii profiturilor.

Efectuarea analizei situatiei interne a firmei au scopul de a evidentia aspectele pozitive si negative din interiorul ei. Masura in care structura organizatorica, sistemul organizarii, modul de stabilire si indeplinire a sarcinilor pe diferite nivele ierarhice sunt corespunzatoare.

Obiectivele pe care S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. si le propune pentru viitor sunt:

procurarea materiilor si materialelor necesare desfasurarii activitatii la un pret cat mai bun si intr-un timp cat mai scurt;

prelungirea contractelor de aprovizionare cu furnizorii cei mai promti si seriosi;

asigurarea resurselor financiare necesare inceperii lucrarilor contractate de la clientii sai;

motivarea personalului direct productiv in vederea desfasurarii unei activitati cat mai calitative si promte;

sustinerea activitatii de cercetare-dezvoltare;

mentinerea pozitiei pe piata;

satisfacerea in aceeasi masura a tuturor clientilor sai;

specializarea personalului prin alocarea de fonduri pentru cursuri de scurta durata;

obtinerea lucrarilor de constructii la costuri cat mai scazute.

Scopul fundamental al S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. este sa creasca numarul contractelor cu clientii sai cu 20% pe urmatorii doi ani cu 10% in fiecare an. Pentru realizarea acestui obiectiv S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. isi propune ca masura de realizare a acestuia diminuarea costului cu materiile si materiale pentru constructii cu 10%.

ETAPA III:

Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor si alegerea strategiei de urmat. Presupune ca element de baza elaborarea unui set de alternative strategice posibile, compararea acestora cu obiectivele prioritare fixate si adoptarea pe aceasta baza a strategiei economice de urmat.

Elaborarea setului de alternative strategice pentru viitor presupune elaborarea in prealabil a unui set de alternative strategice la nivel de organizare superioara, corporatie, holding si a unui set de alternative strategice la nivel de intreprindere ca centru de afaceri din analiza carora sa se desprinda directiile optime de dezvoltare viitoare tinand seama de procesul concurential si de cerintele de rentabilitate ce trebuie satisfacute la un anumit nivel.

Alternativa obiectului fundamental in cazul nerealizarii acestuia este mentinerea pozitiei actuale sau cresterea cu un procent mai mic decat cel propus a numarului de contracte incheiate cu clientii.

Obiectivele definesc ceea ce vrea sa realizeze o firma; strategia ii arata acesteia calea pe care trebuie sa o urmeze. Fiecare firma trebuie sa-si elaboreze o strategie adecvata pentru indeplinirea obiectivelor propuse.

Strategiile adoptate de S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. sunt:

strategia celor mai mici costuri totale;

strategia de diferentiere.

STRATEGIA CELOR MAI MICI COSTURI TOTALE: Activitatea este indreptata catre obtinerea celor mai scazute costuri de productie si distributie, astfel incat preturile produselor realizate sa fie sub cele ale concurentei si sa se castige o cota cat mai mare de piata. Firmele care aplica aceasta strategie trebuie sa detina un potential tehnologic, de aprovizionare, productiv si logistic ridicat, neavand nevoie de capacitatile de marketing deosebite.

STRATEGIA DE DIFERENTIERE: Firma se concentreaza asupra obtinerii unor performante superioare in ceea ce priveste o serie de avantaje oferite clientilor, apreciate de o mare parte a consumatorilor. Firma poate incerca sa obtina pozitia de lider in domeniul serviciilor, al calitatii, al tehnologiei etc., insa ii va fi aproape imposibil sa fie prima in toate aceste domenii deodata. Ea trebuie sa imbunatateasca acele puncte tari care ii confera un avantaj competitiv in privinta avantajelor oferite clientelei.

ETAPA IV:

Punerea strategiei economice in aplicare. Necesita stabilirea strategiilor functionale ce urmeaza a fi adoptate si precizarea masurilor prin intermediul carora trebuie sa se actioneze asupra factorilor de natura organizatorica pentru a se crea conditiile cele mai bune de punere in functie a strategiei adoptate.

Strategia celor mai mici costuri totale adoptata de S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. va fi pusa in aplicare prin adoptarea urmatoarelor masuri:

incheierea de contracte cu furnizorii alesi prin licitatie, care sa furnizeze materialele cele mai calitative si mai ieftine;

sa scurteze timpul de executie a lucrarilor prin cresterea productivitatii muncii;

incercarea achizitionarii din timp a materialelor necesare pentru a nu exista diferente de pret datorita perioadei lungi de timp pe care isi desfasoara activitatea;

scaderea cheltuielilor cu transportul, depozitarea.

Strategia diferentierii pe care S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. si-o propune sa o aplice va fi realizata prin prestarea unor servicii foarte calitative si la preturile cele mai mici. De asemenea S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. va acorda garantii si reparatii gratuite in primii trei ani de folosinta a constructiilor si utilitatilor.

ETAPA V:

Evaluarea si controlul strategiei. Un rol important in aplicarea cu succes a strategiei economice adoptate il are activitatea de evaluare si control a strategiei. Evaluarea trebuie sa se faca pe baza unor criterii obiective care sa stabileasca: compatibilitatea, consonanta, avantajul aplicarii, flexabilitatea.

Obiectivele stabilite de S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. se regasesc in strategia economica adoptata. Obiectivul fundamental de reducere a costului total se regaseste in „Strategia celor mai mici costuri totale”.

Strategia pe care S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. isi propune sa o adopte spunem noi ca este cea mai eficienta deoarece prin scaderea costurilor totale va fi posibila o reducere a preturilor de vanzare si imlicit cresterea competitivitatii pe piata, deoarece clientii vor fi mai mult decat incantati sa plateasca mai putin pentru aceeasi lucrare.

Acest lucru poate duce de asemenea la cresterea profitului daca scaderea pretului de vanzare este mai mica decat scaderea costului total.

V.3 Elaborarea planului economic al intreprinderii (pe sectiuni):

La nivelul agentilor economici desfasurarea in mod organizat a actiunilor prevazute si aplicarea cu succes a strategiei economice adoptate necesita o anumita activitate de planificare. Planificarea este o functie de baza a managementului si reprezinta programarea, organizarea, coordonarea si conducerea pe baza de plan a activitatii economice. A planifica inseamna, a concretiza in documente scrise cu caracter imperativ prevederile strategiei swi politicile adoptate pentru o anumita perioada sub forma de indicatori cantitativi si calitativi. Termenele la care acestea trebuiesc realizate, resursele necesare pentru indeplinirea lor, atributiile si sarcinile concrete ce revin executantilor la orice nivel de conducere si compartimente functionale, masurile ce trebuiesc aplicate pentru crearea conditiilor necesare si modul de urmarire si control al felului in care sunt indeplinite prevederile la toate nivelele ierarhice. Activitatea de planificare economica se concretizeaza intr-un ansamblu de planuri ce devin instrumente esentiale in activitatea de conducere si organizare.

Planul reprezinta documentul elaborat sub o anumita forma scrisa pe baza unei metodologii bine precizate prin care se concretizeaza prevederile strategiei economice in ansamblul ei sau pe diferite componente precizandu-se atributiile si sarcinile care revin compartimentelor de productie si functionale pe anumite perioade de timp.

Elaborarea planului economic al S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L.

A. Societatea

1. Denumire societate: S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L.

2. Forma juridica: societate cu raspundere limitata

3. Adresa: Ploiesti, str. Laboratorului, nr. 5A

4. Data Inmatricularii: 11 iunie 1991

5. Data inceperii activitatii: 11 iunie 1991

6. Valoarea capitalului social: 350.000.000 lei

7. Principalul obiect de activitate: „constructii industriale, civile si

agricole la cheie”

B. Productia industriala:

S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. isi organizeaza activitatea numai in baza contractelor obtinute prin licitatii.

Pentru urmatorul an firma are deja cateva contracte incheiate si anume pentru: parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti, Casa Memorial Ion Luca Caragiale.

C. Capacitatile de productie industriale si gradul de utilizare al acestora:

S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. dispune de 400 angajati dintre care 385 muncitori care pot executa lucrari atat in tara, in orice judet, cat si in strainatate.

S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. executa lucrari in functie de contractele obtinute asa incat capacitatea de productie (resursele umane) este marita sau micsorata in functie de numarul contractelor.

D. Cercetarea stiintifica – dezvoltarea tehnologica si introducerea progresului tehnic:

Pe tot parcursul activitatii desfasurate S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. s-a aliniat la cele mai recente tehnologii in domeniu. Si in prezent S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. in vederea satisfacerii clientilor sai foloseste tehnologii de ultima ora cum ar fi:

– ciment cu perioada de intarire care variaza;

– sapa autonivelanta;

– substante ignifugare;

– tamplarie din aluminiu sau PVC cu geam termopan;

– sisteme de inchidere, usi actionate electric sau pe senzori;

– sisteme de incalzire prin microcentrale etc.

E. Imbunatatirea calitatii productiei si a produselor:

Utilajele si tehnologiile folosite de S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. asigura o calitate optima lucrarilor executate.

S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. isi propune sa achizitioneze cele mai bune materiale de constructii asa incat rezultatul obtinut sa fie de cea mai buna calitate.

F. Imbunatatirea calitatii productiei si a produselor:

Utilajele si tehnologiile folosite de S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. asigura o calitate optima lucrarilor executate.

S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. isi propune sa achizitioneze cele mai bune materiale de constructii asa incat rezultatul obtinut sa fie de cea mai buna calitate.

F. Investitii, constructii, reparatii capitale:

Firma a achizitionat cu un an in urma cele mai bune utilaje in domeniu, asa incat pe viitor nu se intrevad alte investitii.

G. Asigurarea pregatirii si perfectionarii fortei de munca:

S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. si-a propus sa aloce 40.000.000 lei pentru specializarea angajatilor sai.

Cursurile de scurta durata ce vor fi urmate va asigura personalului o pregatire optima pentru desfasurarea activitatii.

H. Productivitatea muncii, forta de munca si salarizarea:

Forta de munca, personalul direct productiv de regula este angajat pe cateva luni, un an, atat cat dureaza executarea lucrarilor contractate.Pe perioada rece (iarna) S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. are mai putine lucrari (finisaje interioare) asa incat nu este nevoie de tot personalul. Salarizarea se face in functie de performante, conducerea firmei stimuland personalul direct productiv atunci cand este cazul.

I. Aprovizionarea tehnico-materiala:

Activitatea de aprovizionare materiala este foarte importanta pentru desfasurarea obiectului de activitate. S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. isi alege furnizorii de marfuri prin licitatii si incheie contracte cu ei, pe care mai apoi daca este cazul le prelungeste. Furnizorii care s-au dovedit ineficienti au fost eliminati de pe lista furnizorilor firmei noastre.

J. Costurile de productie si eficienta mijloacelor fixe:

S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. si-a propus diminuarea costurilor totale cu 20% pe urmatorii doi ani, cu 10% in fiecare an.

Mijloacele fixe folosite de firma sunt utilajele folosite de muncitori in realizarea lucrarilor. Dotarea firmei cu mijloace fixe a fost reinoita acum un an cu cele mai performante utilaje de constructii.

K. Planul financiar:

Venituri din activitatea de baza: 70.000.000.000

TOTAL VENITURI: 70.000.000.000

Cheltuieli cu materiale: 180.000.000.000

Cheltuieli cu salariile: 6.000.000.000

Cheltuieli financiare: 900.000.000

Alte cheltuieli: 100.000.000

TOTAL CHELTUIELI: 187.000.000.000

Acest plan financiar nu este fix deoarece firma a incheiat doar cateva contracte pentru anulurmator, capacitatile de productie permitand incheierea si a altor contracte. Acest plan fiind incheiat pentru contractele deja incheiate.

V.4 Elaborarea planului de afaceri al intreprinderii (pe sectiuni):

A. Prezentarea generala a firmei:

A.1. Societatea:

1. Denumire societate: S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L.

2. Forma juridica: societate cu raspundere limitata

3. Adresa: Ploiesti, str. Laboratorului, nr. 5A

4. Data Inmatricularii: 11 iunie 1991

5. Data inceperii activitatii: 11 iunie 1991

6. Valoarea capitalului social: 350.000.000 lei

7. Principalul obiect de activitate: „constructii industriale, civile si agricole la cheie”.

A.2. Afacerea:

1. Scurta descriere a afacerii:

„Constructii industriale, civile si agricole la cheie”.

S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. executa:

– lucrari de constructii civile, industriale, agricole, hidrotehnice, drumuri si poduri, inclusiv instalatii (alimentari cu apa si gaze) cu echipe specializate;

– reparatii de orice volum si complexitate la utilaje de constructii si mijloace de transport;

– orice lucrare de strungarie, inclusiv rectificari de arbori cotiti, alezari si honuiri blocuri motoare, cu personal de inalta calificare;

– confectii si constructii metalice, atat cu materialul societatii, cat si al beneficiarului;

– montari-demolari si reparatii de orice volum si complexitate la instalatii de ridicat, societatea fiind autorizata ISCIR;

– capital integrat privat.

2. Stadiul actual al afacerii: S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. se afla in faza de maturitate , profitul fiind asigurat.

3. Necesar surse finantare – nu este cazul.

B. Analiza pietei:

B.1. Produsul:

1. Descrierea exacta a produsului:

S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. executa lucrari la comanda, fiecare beneficiar dorind intotdeauna altceva decat s-a lucrat pana atunci. In construirea de locuinte (constructii civile) de exemplu se pot alege mai multe variante: o casa mica cu cateva camere, sau o casa mare cu etaj si cu balcon. Domeniul de activitate este foarte vast astfel incat nu se poate face o descriere a produsului.

2. Parametru economici ai produsului:

Obiectul de activitate presupune costuri foarte mari asa incat si pretul cerut beneficiarului este mare.

B.2. Segmentul de piata:

1. Definirea pietei. Piata caracteristaca profilului de activitate al S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. este de tip elastica. Adica numarul cererilor este in functie de pret. Daca pretul este relativ mic, atunci cererea va fi mai mare, iar daca pretul creste cererea scade. Acest lucru se intampla indeosebi cu cererile personale fizice, pentru ca daca vorbim de persoane juridice acestea vor plati oricat este nevoie pentru a-si asigura cadrul fizic desfasurarii activitatii.

2. Localizarea pietei produsului firmei. S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. incheie contracte atat cu firme (persoane juridice), cat si cu persoane fizice. Firma noastra isi desfasoara activitatea pe mai multe piete: Bucuresti, Ploiesti, Potlogi, Baneasa etc., putand chiar sa presteze servicii si in strainatate daca este cazul.

3. Tendintele actuale ale pietei. Pe parcursul desfasurarii activitatii sale S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. a intampinat noi si noi competitori, piata constructiilor fiind in crestere. Acest lucru s-a datorat in mare masura cresterii economice care a generat o mai mare nevoie de constructii pentru desfasurarea activitatii, iar in al doilea rand pentru ca activitatea este foarte complexa oferind preturi mari.

4. Caracteristicile cererii produsului. Putem spune ca piata constructiilor se confrunta cu o cerere elastica. Daca pretul lucrarilor scade cererea creste, iar daca pretul lucrarilor creste cererea scade.

5. Tipul clientilor. Clientii firmei sunt atat persoane fizice, cat si persoane juridice. Persoanele juridice sunt in special private, dar pentru clientii societatii S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. s-au numarat si institutii de stat.

B.3. Strategii de comercializare:

S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. nu produce un bun pe care mai apoi sa-l comercializeze. Putem spune ca S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. „produce” o imagine a firmei pe care o „comercializeaza” clientilor sai. Firma noastra pe tot parcursul activitatii desfasurate a reusit sa-si formeze o imgine ca fiind o societate serioasa, care presteaza serviciu de calitate.

Strategiile adoptate de firma fiind: strategia celor mai mici costuri totale si strategia diferentierii. Prin ambele strategii S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. incearca atragerea clientilor si mentinerea unei pozitii competitive pe piata.

Mijloace de productie:

macarale turn;

buldozere;

buldoexcavatoare;

grupuri electrogene si de sudura;

automacarale de 5, 16 si 25 tone;

autopompe de beton;

autobetoniere;

rulouri compactoare;

autodube transport;

tractoare si remorci de 5 si 10 tone;

autoremorchere Tatra cu remorci de 20 si 40 tone;

autotransport ciment si alte materiale.

CAPITOLUL VI

Eficienta economica a activitatii intreprinderii:

Avand un rol esential, eficienta economica reprezinta raportul intre rezultat si eficientul necesar obtinerii lui sau raportul dintre factorii de productie si rezultatele obtinute. Cu cat rezultatul economic sau social este mai ridicat in conditiile unui efort dat, cu atat eficienta este mai mare. Acelasi lucru se poate exprima si prin reducerea cheltuielilor efectuate pentru obtinerea unei unitati de produs.

Cresterea eficientei agentilor economici se datoreaza in masura hotaratoare managementului. Aceasta se realizeaza prin mai multe modalitati, dintre care amintim, in primul rand, potentarea muncii de executie la nivelul fiecarui loc de munca, reflectata in cresterea productivitatii, ca urmare a deciziilor si actiunilor conducerii. O buna conducere poate sa asigure conditiile tehnice, umane, informationale, financiare, organizatorice si motivationale necesare cresterii productivitatii muncii ca urmare a unui grad ridicat de folosire a timpului de munca. Managementul contribuie la cresterea eficientei si prin integrarea la un nivel superior al activitatilor firmei in cadrul pietei si economiei nationale, ceea ce are ca urmare economii absolute si relative de factorii de productie. Concret, eficienta rezulta din imbunatatirea specializarii si cooperarii in productie si in masura in care oferta firmei corespunde dimensional si structural cu marimea si felul cererii de pe pietele pe care firma respectiva se manifesta. Contributia managementului este deosebit de importanta si in realizarea eficientei sociale, care se refera la rezultate necuatificabile direct, dar cu consecinte complexe asupra factorului uman. Este vorba, in special, de calitatea climatului intern, fluiditatea relatiilor ierarhice, intensitatea si continutul motivatiei personalului.

In cadrul problematicii eficientei, un loc tot mai mare ocupa eficienta managementului firmei, abordat din doua puncte de vedere. Un prim sens il reprezinta abordarea eficientei managementului in sens restrans, relativ, la eforturile nemijlocite implicate de functionarea si perfectionarea sistemului de management si efectele directe la nivelul sau. O a doua optica priveste eficienta managementului in sens larg, determinata in functie de eforturile si rezultatele ocazionate de functionarea firmei in ansamblul ei.

Indiferent de varianta utilizata, eficienta managementului poate avea doua forme: cuantificabila si necuatificabila. Eficienta necuatificabila se refera la aspecte functionale de ordin calitativ, relative la factorul uman, in general, la la compartimentul si interactiunile sale care in prezent sunt inca incomensurabile.

VI.1 Indicatorii de exprimare a eficientei economice: prezentarea,calculul si analiza lor:

Indicatori de active circulante:

viteza de rotatie a activelor circulante (zile):

V = Active circulante/ Cifra de afaceri * 360= 7340.000 mil /97.230.000 * 360 = 27 zile/an

durata de rupere a creantelor:

D = Creante/ Cifra de afaceri * 360 = 48 zile/an

Indicatori de bonitate:

solvabilitate patrimoniala:

S = Capital propriu/ Capital propriu + Credite bancare * 100 = 350.000.000/350.000.000 * 100 = 100%

Rata autonomiei financiare:

R = Capital propriu/ Capital imprumutat * 100

Lichiditate generala:

Lg = Active circulante/Datorii pe termen scurt * 100 = 7.340.000/5.920.000 * 100 = 123,98%

Lichiditate intermediara:

Lin = Active circulante – Stocuri/ Datorii pe termen scurt * 100 = 7.340.000/5.920.000 * 100 = 123,98%

Lichiditate imediata:

Lim = Disponibilitati/Datorii pe termen scurt * 100 = 6.200.000/5.920.000 * 100 = 104,7%

Indicatori de echilibru financiar si capacitate de plata:

Sol net de trezorerie = Fond de rulment net – Necesar fond de rulment

Rata de indatorare la termen:

Rind = Datorii pe termen mediu si lung/Capital propriu * 100 = 15.920.000/350.000.000 * 100 = 4,55%

Durata de plata a datoriilor (zile):

Dp = Total datorii/Cifra de afaceri * 360 = 19.140.000/97.230.000 * 360 = 70 zile

Concluzii:

Din analiza vitezei de rotatie a activelor circulante rezulta ca S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. nu lucreaza cu stocuri.

Durata de recuperare a creantelor nu este mare, lucru care permite firmei sa dispuna de lichiditati pentru plata datoriilor.

Solvabilitatea este de 100% ceea ce inseamna ca S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. au o situatie financiara buna.

Societatea nu are capital imprumutat de aceea rata autonomiei financiare este maxima.

Indicatorii pentru lichiditate generala, intermediara si imediata sunt peste 100% ceea ce inseamna ca S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. poate face fata datoriilor curente.

Trezoreria societatii are o valoare pozitiva ceea ce inseamna ca S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. are resurse financiare pentru a-si desfasura activitatea.

Rata de indatorare a societatii nu este foarte mare, firma platindu-si datoriile la timp.

Nefiind foarte indatorata S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. isi achita la timp datoriile.

VI.2 Indicatorii de eficienta a utilizarii fortei de munca: prezentarea,calculul si analiza lor:

WmL/2003 = Cifra de afaceri/ Numar personal = 90.120.000/385 = 234.078 mil/salariat/an 2003

WmL/2004 = Cifra de afaceri/Numar personal = 97.230.000/400 = 234075 mil/salariat/an 2003

Iw = W2004/W2003 * 100 = 234075/234078 * 100 = 103,84%

Productivitatea muncii in anul 2004 fata de anul 2003 a crescut cu 3,84%.

Productivitatea muncii este foarte importanta de calculat. Cresterea productivitatii muncii detrmina:

reducerea costurilor;

cresterea competitivitatii pe piata a firmei;

cresterea profitului;

economisirea factorilor de productie.

VI.3 Indicatorii rentabilitatii: prezentarea,calculul si analiza lor:

Indicatori de profitabilitate:

Rata rentabilitatii costurilor:

R = Profit brut/ Cost total * 100 = 57.425.000/139.804.000 * 100 = 41,07%

Rata rentabilitatii financiare:

R = Profit net/Capital propriu * 100 = 10.700.000/350.000.000 * 100 = 3,05%

Rata rentabilitatii vanzarilor:

R = Profit net/Cifra de afaceri * 100 = 10.700.000/97.230.000 * 100 = 11%

Rata rentabilitatii costurilor este mare, ceea ce inseamna un profit brut mai mare decat cheltuielile totale.

Rata rentabilitatii financiare ca indicator al rentabilitatii economice exprima randamentul capitalului propriu al firmei.

Rata rentabilitatii vanzarilor reflecta interdependenta dintre cresterea profitului si cresterea capitalului avansat.

VI.4 Posibilitatile de crestere a eficientei economice in cadrul firmei:

Sporirea eficientei economice reprezinta o necesitate obiectiva atatpentru societate, cat si pentru fiecare agent economic in parte.

Principalele directii de actiune folosite de S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. pentru cresterea eficientei economice sunt:promovarea la toate nivelurile a unor forme moderne de organizare a productiei, muncii si conducerii, concomitent si in interdependenta cu perfectionarea continua a mecanismului economico-financiar in ansamblul sau; cresterea productivitatii muncii; ridicarea nivelului de pregatire profesionala a salariatilor, dar si stimularea lor; promovarea de tehnologii noi; valorificarea superioara a resurselor; perfectionarea continua a calificarii salariatilor, proces impus de insasi nevoia utilizarii tehniciloe si tehnologiilor avansate; sporirea calitatii rezultatelor; micsorarea cheltuielilor; folosirea de inlocuitori; reducerea cheltuielilor administrativ-gospodaresti; organizarea productiei si a muncii cat mai bine; stimularea directa a celor care contribuie la reducerea costului; cresterea eficientei folosirii fortei de munca; utilizarea cu eficienta ridicata a capacitatilor de productie, modalitati care duc la micsorarea ponderii amortizarii in costul total, deci si la reducerea cheltuielilor materiale de ansamblu, precum si la evitarea gradului inalt de uzura fizica si morala a fondurilor fixe; reducerea consumurilor specifice de materii prime, materiale prin perfectionare tehnologiilor de fabricatie, modernizari organizatorice, ridicarea pregatirii profesionale, diminuarea la maxim a prevederilor in timpul transportului.

Posibilitatea de crestere a eficientei economice se poate analiza pornind de la costurile de productie. Acestea cuprind in mare urmatoarele cheltuieli:

cheltuieli cu forta de munca productiva – salarii si impozitele aferente

cheltuieli pentru procurarea materiilor prime si materialelor

cheltuieli pentru inchirierea utilajelor

cheltuielile generale ale firmei – salariile si impozitele aferente pentru personalul indirect productiv, taxe si impozite locale, utilitati pentru sediu si atelierele de productie, taxe pentru avize si autorizatii, papetarie si birotica, cheltuieli pentru amortizarea, repararea si intretinerea masinilor si utilajelor proprii, etc.

Cheltuielile cu forta de munca productiva – se utilizeaza pentru analiza indicatoarele de consumuri de resurse de forta de munca si se analizeaza incadrarea in prevederile lor.

Cheltuielile pentru procurarea materiilor prime si materialelor – se utilizeaza pentru analiza cantitativa indicatoarele de consumuri specifice de materiale pentru fiecare tip de activitate in parte, iar pentru pretul de procurare se analizeaza piata astfel incat raportul calitate-pret sa fie optim.

Cheltuielile pentru inchirierea utilajelor – se utilizeaza indicatoarele de consumuri specifice de utilaje pentru fiecare activitate si se incearca o comasare a lucrarilor care necesita acelasi utilaj pentru a nu avea timpi morti in utilizarea acestora dupa inchiriere

Cheltuielile pentru repararea si intretinerea utilajelor proprii-se urmareste asigurarea stocurilor de piese de schimb pentru scurtarea duratei de intrerupere in executie; se urmareste angajarea de personal specializat care sa execute reparatiile curente si asigurarea atelierelor cu sculele si echipamentele necesare.

Cheltuielile generale – se urmareste asigurarea functiunilor intreprinderii cu minimul de personal necesar; pentru anumite posturi, neincarcate suficient, se va recurge la angajarea de colaboratori externi. Se mai urmareste reducerea costurilor pentru utilitatile sediului si atelierelor (apa, gaze, energie electrica), costuri cu pondere importanta.

BIBLIOGRAFIE:

Philip Kotler – Managementul Marketingului, editura Teora

Bucuresti, 1997

Viorel Lefter – Economia intreprinderii, manual pentru clasa

a X-a Bucuresti, 2000

3. Constantin Popescu – Microeconomie concurentiala, editura

Economica

4. Tudor Nistorecu – Economia intreprinderii, Editura Scrisul

Romanesc,1995

5. Delia Silvia Olaru – Economia si gestiunea intreprinderii,

Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 1999

6. Statutul S.C.SERVSPEC-NEMES S.R.L.

7. ROF al S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L.

8. Memoriu tehnic al S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L.

9. Alte documente interne ale S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L.

10. Note de curs Economia si gestiunea intreprinderii – Lect.

Univ. Daniela Buzoianu