Intrebuintari ale Stufului In Arhitectura Moderna

Stuful (Phragmites australis) este o planta erbacee perena, cu o tulpina dreapta si inalta (1-4m), care datorita caracteristicilor sale fizice si ecologice poate fi considerat un material de constructie desavarsit. Inalta performanta este obtinuta numai atunci cand produsul este pus in straturi/ maldar, aerul din interiorul tulpinii cat si cel dintre fire asigura o izolatie fonica si termica foarte buna, un confort ridicat. De asemenea stuful poate fi utilizat in combinatie cu alte materiale : pamant, lemn sau chiar ciment in prefabricarea altor produse.

Utilizarea stufului in arhitectura nu trebuie vazuta ca o practica depasita, ci dimpotriva, ca o tehnologie ce are in prim plan viitorul. Acest lucru trebuie luat in seama si in cazul Romaniei, a zonei Deltei Dunarii unde utilizarea acestui material poate fi un stimulent economic, ecologic pentru cultura traditionala, dar si o orientare spre o dezvoltare durabila.

Principalele utilizari ale stufului :

Material in constructii : acoperisuri, izolare exterioara si interioara, materiale de constructie prefabricate

Sursa de energie

Impletituri : umbrare, jaluzele, pereti despartitori, umbrare pentru sere

Hrana pentru animale

Resursa ecologica : adapost pentru fauna (pasari, pesti)

Materiale de constructie prefabricate realizate din stuf si-au dovedit eficienta in arhitectura moderna.

Placa de stuf este un element realizat prin presarea mecanica si legarea cu sarma metalica galvanizata a manunchiurilor de stuf. Poate fi utilizata cu usurinta pentru izolatia interioara, exterioara, dar si pentru acoperirea caselor.

Perete de stuf este un element realizat prin presarea intre 2 forme de lemn si legat cu sarma zincata. Utilizat ca pereti despartitori ce nu au calitatea unui perete de rezistenta.

Tesatura de stuf este un produs realizat prin alaturatea tulpinilor, legate intre ele cu o sarma zincata. Calitatea acestui produs este reprezentata de flexibilitate. Tesatura poate si utilizata ca baza pentru mortare de argila, sau de var, atat in interiorul cladirilor cat si la exterior.

Placa granulata reprezinta un produs conglomerat din stuf tocat/ maruntit si clei de lemn presat la termperaturi ridicate pentru a se realiza priza celor 2 materiale. De asemenea acest produs poate fi utilizat ca baza pentru mortare, in interior sau exterior, pentru spatii greu accesiblile.

Produse din stuf in faza de cercetare

In cadrul Grupului de Tehnologie Adaptata Viena s-a constatat ca cea mai mare problema a produselor din stuf este reprezentata de legarea cu sarma a manunchiurilor, modalitate ce limiteaza utilizarea acestui material la o scara mai larga. Astfel sunt testate noi procedee de strangere a stufului prin actiunea unor lianti. Produsele rezultante avand rol de izolare fonica si termica.

Placa alcatuita din stuf, fulgi de celuloza si clei din rasina naturala ( a )

Placa din stuf, trestie maruntita fin si clei din rasina naturala ( b )

( a ) ( b )

Produs realizat prin alaturarea tulpinilor de stuf si acoperirea acestora cu un liant cald din porumb, care intarindu-se leaga intr-un tot elementele ( c )

Placa rigida din stuf si mortar de var realizata prin umplerea golurilor dintre tulpini. Greutare ridicata, dar foarte bun izolator fonic. ( d )

( c ) ( d )

Izolarea exterioara cu panouri de stuf – se elimina puntile termice, datorita flexibilitatii materialului se impiedica aparitia crapaturilor in zona fatadelor. Usor de montat si de tencuit cu argila, tencuiala de var. Fixarea se face cu ajutorul diblurilor de plastic. Dimensiunea standard a acestor panouri de stuf este de 1200x1000mm, iar grosimile variaza de la 5cm, 8cm, 10cm si 12cm.

Izolarea interioara se poate realiza cu panouri de stuf, dar si cu placi granulate de stuf, iar pentru sporirea calitatii termice a peretelui acesta va fi dublat spre interior cu un sistem de incalzire prin perete ( tuburi de plastic sau cupru ).

De asemenea aceste panouri de stuf pot fi folosite si in executarea unor ziduri despartitoare, cu precizarea necesitatii unei structuri de lemn.

Acoperisuri din stuf

Confectionarea acoperisurilor de stuf dateaza inca din epoca bronzului si este o tehnica de acoperie ce utilizeaza materialul local, arealul acestor tipuri de acoperire fiind constituit din zonele mlastinoase. In tari precum Anglia, Franta, Belgia sau Olanda acest procedeu de constructie reprezinta o traditie indelungata, datorita constientizarii calitatilor acestui material, dar si a spiritului local, a pastrarii unor trasaturi locale.

Acoperisurile din stuf se bucura de o sensibilitate redusa la precipitatii, grindina, zapada si inghet. Stuful are o valoare de izolare mult mai mare decat orice alta invelitoare. In functie de calitatea executiei si buna intretinere, va pastra o cladire calda in timpul iernii si una racoroasa peste vara, iar durata de viata va fi de aproximativ 50-70ani.

Protectia la foc

Cladirile cu stuf sunt deosebit de vulnerabile la foc. Cosurile de fum defecte pot permite gazelor fierbinti sa scape, si sa cauzeze incendii din interiorul straturilor de stuf. De asemenea la cele unde se folosesc lemne pe post de combustibil, scanteile antrenate de vant pot provoca incendii in acoperisurile de stuf. La efectuarea intretinerii si reparatilor la acoperisuri , cosurile trebuie intotdeauna verificate si reparate pentru a se evita anumite neplaceri.

Protectia la foc a stufului poate fi realizata prin ignifugare, dar aceasta nu poate stopa aparitia unui incendiu, ci doar ofera o rezistenta in timp la foc. Alta masura de prevenire a incendiilor poate fi instalarea unor alarme de depistare a fumului, masura ce ar anunta din timp aparitia unui incendiu si astfel s-ar putea lua rapid masuri.

Mentinerea intr-o stare cat mai buna a acoperisurilor din stuf necesita anumite intretineri si reparatii:

Stuful ar trebui inspectat in mod regulat de stricaciuni ca urmare a unor conditii meteorologice nefavorabile

Gaurile facute de pasarile care-si cauta adapost sau de paraziti ar trebui reparate imediat

Inlaturarea vegetariei si a muschiului crescut pe acoperis

O ventilare buna a stufului, iar cladirea incalzita

In cazul in care cladirea este folosita ca o casa de vacanta un sistem de ventilatie este recomandat. Mentinerea ferestrelor deschise poate preveni aparitia igrasiei si putregaiului in intreaga cladire

Doua tehnici de realizare a acoperisurilor din stuf sunt cele mai cunoscute : „Ruseste” si „Nemteste”

Invelitoarea realizata „ruseste” este o tehnica de invelire mai simpla, face posibila acoperirea casei pe toata suprafata, stuful dispus uniform, in doua straturi. Sarpantele realizate astfel sunt simple, in 2 ape, stuful este fixat pe o sarpanta cu capriori si sipci transversale de care se coase cu sarma.

Invelitoarea realizata „nemteste” utilizeaza o unealta speciala „batca” cu care al doilea strat de stuf se netezeste, uniformizeaza. Astfel se pot realiza acoperiri cu mai multe ape si un efect estetic superior.

Realizarea unui acoperis de stuf este conditionata de anumiti factori, panta trebuie sa nu permita apei sa stagneze pe acoperis, sa fie de aproximativ 45grade, grosimea ideala a straturilor suprapuse de stuf este de 30cm, realizandu-se astfel un acoperis etans, bun hidroizolant. Se impiedica realizariea muchiilor drepte la coama casei, motivul fiind reprezentat de infiltrarea apei, de aceea acoperisurile caselor cu stuf au forme rotunjite.

Construirea unui acoperis din stuf

Procedeul are ca punct de pornire baza acoperisului. Peste rigle se aseaza primul strat de stuf, strat cu tulpina mai groasa, iar peste acesta se aseaza un al doilea strat cu tulpina mai subtire. Diferitele straturi sunt apasate succesiv cu o rigla de lemn dispusa transversal si deplasata cu ajutorul unor sarme fixate de sarpanta. Cu „batca” stuful se bate, se uniformizeaza. Dupa aceasta procedura stuful este cusut cu sarma. Al doilea strat de stuf se fixeaza asemanator peste primul strat , deja fixat. Se reiau pasii in ritmul asta pana la coama acoperisului, unde se aseaza straturile longitudinale pe coama, pentru a acoperi terminatiile manunchiurilor. Cand tot procesul este finalizat, se scot riglele utilizate la asezarea si apasarea stufului, iar toata invelitoarea este inca o data uniformizata, definitivata.

Exemple in arhitectura contemporana

Casa in Zoetermeer, Olanda ; Arh. Arjen Reas

Cladirea a fost proiectata ca o imbinare intre o casa contemporana si o ferma traditionala olandeza. Arhitectul Arjen Reas afirma urmatoarele: „Ne-am dorit sa captam viata rurala si pe cea urbana intr-un singur design”. „Am folosit stuful ca o palarie calduroasa si l-am coborat pe margini”. „Beneficiul este ca stuful devine usor de atins, de asemenea atunci cand privesti pe fereastra, acesta te inconjoara”

Takern Visitor Centre Glänås, Suedia ; Arh. Wingårdh

Tehnicile traditionale de constructie au fost folosite pentru a acoperii peretii si acoperisul cladirii, cu stuf auriu, dar cu trecerea timpului acesta isi va modifica insusirile devenind gri.

Arhitectul Gert Wingårdh explica principiul acestei cladiri : „Aceasta este o arhitectura linistita, ce utilizeaza materiale locale traditionale, dar care rupe tacerea printr-o geometrie cristalina, asimetrica”

Primaria in Schipluiden, Olanda ; Arh. Inbo

Forma cladirii este proiectata in asa fel incat sa se incadreze perfect imprejurimii, cu dealurile si natura din jur.

Inspirata de fermele tipice regiunii, cladirea are un acoperis din stuf realizat din fibre lungi. Spre deosebire de un acoperis traditional din stuf, care este vulnerabil la foc, acesta este realizat printr-o infasurare stransa intr-un sistem de panouri prefabricate. Arhitectul afirma ca „la vechile hambare incendiile se propagau rapid din cauza aerului ce-l alimenta de dedesubt” „dar aici sunt utilizate panouri prefabricate mari care cresc rezistenta produsului foarte mult.” In proiectarea acestei cladiri s-a utilizat principii ai dezvoltarii durabile, elementele naturale sunt puse in practica alaturi de panouri fotovoltaice pe acoperis.

In Romania

Rezervatia Delta Dunarii este una dintre cele mai compacte zone cu stuf de pe glob, acoperind o suprafata de peste 150 000 ha. Astfel ca in localitatile din aceasta zona aceasta tehnica de acoperire a caselor cu stuf a devenit un mestesug de patrimoniu datorita pierderii spiritului si a utilizarii materialelor locale.S-a constata o distrugere lenta a patrimoniului national din Delta Dunarii. Acesta este motivul pentru care in ultimii ani acest mestesug este promovat din ce in ce mai mult si se incearca „gasirea unor modalitati prin care, lucruri traditionale de valoare pot fi salvate si integrate in prezent” – coexistenta.

Un proiect interesant care are in vedere aceasta orientare a fost realizat de Revista Igloo – „Stuf.Traditional inseamna modern” prin realizarea unor proiecte de arhitectura moderne pentru Delta Dunarii.

„Devine obligatorie gasirea unor modalitati de adecvare a casei traditionale la contextul cultural si tehnologiei momentului. Este nevoie de o reconsiderare a acesteia atat dimensional cat si structural, pentru a permite existentei contemporane sa se desfasoare complet si comod. Cu alte cuvinte, recursul la traditional poate sa insemne modern !” ( Album 15 proiecte Igloo – Stuf.Traditional inseamna modern ).

Concluzie : Stuful utilizat in constructii reprezinta un material ecologic, durabil, care nu are nevoie de substante chimice sa creasca, are un impact redus asupra mediului pe parcursul ciclului sau de viata, utilizat sub diferite infatisari in diferite domenii, iar la sfarsitul duratei de viata poate fi transformat in compost si utilizat ca ingrasamant.

Bibliografie :

www.nfi.at/dmdocuments/ausstellung_DD_web.pdf ( accesat 03.02.2015 )

www.english-heritage.org.uk/publications/eehb-insulating-thatched-roofs/eehb-insulating-thatched-roofs.pdf ( accesat 03.02.2015 )

www.helm.org.uk/guidance-library/thatch-and-thatching/ thatchandthatching.pdf ( accesat 03.02.2015 )

www.casamea.ro/casa/exterior/invelitori/tot-ce-trebuie-sa-stii-despre-acoperisul-din-stuf-8619 ( accesat 03.02.2015 )

www.cprehampshire.org.uk/housing/thatching.pdf ( accesat 03.02.2015 )

Stuf.Traditional inseamna modern – Album 15 proiecte Igloo