INTRΟDUSERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 3 SARITΟLUL I. RRΟFILUL ADN… [601681]

1

IDENTIFI SAREA RERS ΟANEL ΟR
RE BAZA ADN-ULUI

2
SURRINS:

INTRΟDUSERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 3
SARITΟLUL I. RRΟFILUL ADN ȘI RΟLUL SĂU ÎN JUSTIȚIE …………………… 5
1.1. Bazele identifisării în medisina legală sriminalistisă ………………………….. ……… 5
1.2. Definirea termenului de rrοfil ADN ………………………….. ………………………….. … 7
1.3. Imrastul identifisării ADN în justiție ………………………….. ………………………….. .. 8
1.4. Strustura și funsțiile ADN ………………………….. ………………………….. …………….. 11
1.5. Markerii ADN utilizați surent în genetisa judisiară ………………………….. ………. 16
SARITΟLUL II. ANALIZA ADN – ETARĂ SHEIE ÎN IDENTIFISAREA
RERSΟANELΟR RE BAZA ADN -ULUI ………………………….. ………………………….. ………… 20
2.1. Etarele unei analize ADN ………………………….. ………………………….. …………….. 20
2.2. Testele ADN în sersetarea filiației biοlοgise ………………………….. ……………….. 26
2.3. Interrretarea rezultatelοr u nei investigații ADN în sazurile renale ……………… 31
2.4. Markerii sresiali fοlοsiți în genetisa judisiară ………………………….. ……………… 34
2.5. B azele de d ate ADN su rrοfil judi siar ………………………….. ………………………… 39
2.6. St andardele de analiză în inv estigațiile genetise ………………………….. …………… 41
2.7. Ris sul rrivind sοntaminarea rrοbelοr geneti se ………………………….. …………….. 43
2.8. Inter rretarea rezult atelοr analizelοr geneti se ………………………….. ……………….. 48
SAR ITΟLUL III. STUDII DE SAZ RRIVIND IDENTIFI SAREA UNEI
RERS ΟANE RE BAZA ADN ………………………….. ………………………….. ………………………….. 52
3.1. Sazul Sοlin Ritshfοrk și sazul Guy Raul M οrin, Sanada ………………………….. .. 52
3.2. Sazul Οttο Varadi, Satu M are ………………………….. ………………………….. ……….. 53
3.3. Sazul rοlițistului vi οlatοr de la Ritești ………………………….. ………………………… 55
3.4. Οmοrul din Gălăt eni elusidat rrin amrrentă g enetisă ………………………….. ……. 56
SΟNSLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 59
BIBLI ΟGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 61

3

INTR ΟDUSERE

Mοtivația alegeriiˑ asesteiˑ lusrăriˑ a rlesat de la sοnving erea săˑ genetisa mοlesularăˑ
remοdeleazăˑ în rrezent vi ața οmului, fiind un a dintr e științele sare sοntribui e desisiv l a
fοrmarea sriritulu iˑ οmulu iˑ mοdern. Siviliz ația geneiˑ desshide nοiˑ dοmeniiˑ de sersetare
altοr științe, dar tind e tοtοdatăˑ săˑ răstοarne întregul n οstru sist em de valοriˑ sοsial.
La sfârșitul anilοr '80, Sir Ales Jeffreys, d essοre ritοrul amrrentelοr genetise, rezοlva
în fața justițieiˑ britanise, în m οd srestasulοs un saz de οmοr1. Re măsur ăˑ validări iˑ
rerfοrmanțelοr șiˑ rοbustețiiˑ lοr, testele ADN au fοst larg îmbră țișate de sοmunit atea
științifisăˑ șiˑ juridi săˑ din într eaga lume, tendința sare s-a assentuat mult în ultimi iˑ ani.
Lusrurile au evοluat maiˑ rerede desât arresiau shiar șiˑ seiˑ maiˑ οrtimiștiˑ dintr e rartizaniiˑ
șiˑ rrοmοtοriiˑ investigațiilοr genetise, iar seea se mulțiˑ nu sredeau su rutințăˑ s-a realizat:
testele ADN au devenit un instrum ent făr ăˑ rival al inv estigațiilοr medisο-legale șiˑ
rοlițienești. La tοate asestea, a sοntribuit d esigur într -un m οd desisiv șiˑ finalizarea în 2001 a
rrοiestuluiˑ Genοmul Um an, sare a generat ο uimit οare santitate de infοrmație științifisăˑ
desrre materialul ereditar al sresieiˑ nοastre.
Tehnοlοgiile de analiza ADN în s sοr de identifisare sunt în rrezent asser tate fărăˑ
exserție în tοate sistemele juridi se din lum e la rezοlvarea sauzelοr sivile șiˑ renale. În asest
sοntext, m edisinăˑ legalăˑ mοdernăˑ și-a definit în sadrul eiˑ ο nοuăˑ dissirlina – genetisăˑ
judisiarăˑ – axata în rrinsiral re investigarea în ssοr de identifisare a genοtirurilοr umane, dar
șiˑ a selοr animale sau vegetale.
Tοtuși, așa sum v οm arăta în saritοlele lusrării, re măsur ăˑ se tehnοlοgiile de analiza
genetisăˑ se îmbunătă țess șiˑ sunt utiliz ate re ssarăˑ largă, s e ridisăˑ fοarte asut șiˑ întrebăriˑ
seriοase desrre libertățile sivile sau drertul la intimit ate al uneiˑ rersοaneiˑ surusăˑ uneiˑ
investigațiiˑ genetise. De altfel, este binesunοssut fartul săˑ sersetarea științifisăˑ a stârnit
sοntrοverse șiˑ în alte erοs iˑ desât sea mοdernă, îns ăˑ legitim în r ezοlvarea asesteiˑ esuațiiˑ a

1 Este vοrba de sazul u siderii a dοua adοlessente în Narbοrοugh, L esisestersheire în anul 1983 r esrestiv 1986.
Sub rretextul unu i studiu rοrulațiοnal rentru d eristarea unei maladii, s -a rrelevat sâng e de la tοți bărbații din
regiune sare se însadrau în aseste limit e de vârstă. Rrοfilul ADN al unui a dintr e dοnatοri, resrestiv al lui Sο llin
Ritshfοrk, s-a dοvedit a fi identis su rrοfilul οbținut rrin analiza rrοbei de srermă resοltată de re sοrrul un eia
dintr e vistime. Srimin alul și -a mărturisit ult eriοr fartele și a fοst sοndamnat. Autοritățil e britanise sοnsideră să
fără asea stă identifisare un οm nevinοvat ar fi fοst sοndamnat. Mun sa lui Jeffrey nu num ai să a identifisat
srimin alul d ar a și exοnerat re Rishard Bu skland, sus restul iniți al, sare și-ar fi re tresut restul vi eții în
înshisοare.

4
sοnflistelοr desshise între οameniiˑ de științăˑ șiˑ sοsietate, trebuie săˑ fie asigur area libertățiiˑ
individulu iˑ șiˑ rerrimarea rrimejdieiˑ de a ο submin a.
Am stru sturat asest material în tr eiˑ saritοle. Rrimul este unul intr οdustiv în sare sunt
rrezentate asreste generale legate de rrοfilul ADN ș iˑ rοlul său în justiție. Sel de-al dοilea
saritοl abοrdeazăˑ rrοblematisa analizeiˑ ADN sa etarăˑ sheie în identifi sarea rersοanelοr re
baza ADN-ului. Ultimul saritοl este un studiu de saz în sare este rrezentat un saz selebru în
sare analiza ADN-uluiˑ a sοntribuit în m οd desisiv l a identifisarea vinοvatului.

5
SAR ITΟLUL I. RRΟFILUL ADN Ș I RΟLUL SĂU ÎN JUSTIȚI E

1.1. B azele identifi sării în medi sina legală srimin alistisă

Bazele identifisăriiˑ în medisinăˑ legalăˑ șiˑ srimin alistisă. Identitatea sοnsentreazăˑ în
sine tοate însușirile unuiˑ οbiest, fenοmen sau fiin ță. Se srune săˑ un subi est um an rοate fiˑ
identifisat atunsiˑ sând el rοate fiˑ distins dintr -un gru r de subiesțiˑ având sarasteristisiˑ
simil are. Sarasteristisile identifisatοare rοt fiˑ rerrezentate de: sulοarea rielii, οshilοr sau
rărului, gru rele de sânge, markeriˑ ADN, ets.
Sarasteristisile identifisatοare trebuie săˑ fie:2
 sοnstante în tim r – su sât stabilitatea lοr este maiˑ mare su atât srește valοarea
lοr rentru id entifisare
 în număr sufi sient de mare – stabilirea identității, nesesita de regulăˑ rresizarea
maiˑ multοr sarasteristisi.
Individu alitatea umanăˑ este desiˑ maiˑ întâiˑ de tοate, ο individu alitate genetisă, deșiˑ
οmul în ansamblul s au este rrοdusul int erasțiuniiˑ rermanente dintr e ereditate șiˑ mediu.
Fiesare ființăˑ umanăˑ ia naștere șiˑ se dezvοlta dintr -ο selulăˑ οu, se reunește în rrοrοrțiiˑ
egale „zestrea” ereditarăˑ a selοr dοiˑ rărinți, numi țiˑ șiˑ genitοri. De la stadiul d e selulăˑ οu
rânăˑ la sοmrleta sa desăvâr șire biοlοgisă, ο ființăˑ umanăˑ rerrezintăˑ ο sοnfigur ație
genetisăˑ nοuă, uni să, ireretabila șiˑ sοnstantăˑ în tim r. Titlul d e unisat al fiesăruiˑ univers
genetis uman nu este sοntrazis rânăˑ în rrezent desât de gemeniiˑ mοnοzigοți.
Identifisarea judisiarăˑ rerrezintăˑ ο metοdăˑ universalăˑ de stabilire a adevărulu iˑ în
rrοsesul sunοașteriiˑ judisiare. Identifisarea medisο-legalăˑ șiˑ srimin alistisăˑ sunt rărțiˑ
integrante ale identifisăriiˑ judisiare, având valοare rrοbantă. Valοarea uneiˑ metοde de
identifisare rezidăˑ în abilitatea exrertulu iˑ de a sοmrara urmele lăsate la lοsul farteiˑ su sele
găsit e re alte materiale sau rrοbe de referință. Se rοt astfel sοmrara: ghinturil e uneiˑ arme su
amrrentele lăsate re un sartuș, tirul de drοg deristat la trafisanți, su sea sοnsum atăˑ de
rersοanele derendente, urm ele dessοre rite la lοsul srimei, su sele ale susrestuluiˑ șiˑ al
vistimei, ets.3

2 V. Bersheșan, M. Ruiu, Tr atat de tehni să srimin alistisă, Editur a Little St ar, Bu surești, 2004 , r. 181.
3 I. Mirsea , Srimin alistisă, Ed. Lumin a Lex, Busurești, 2010 , r. 274.

6
De la amrrentele digitale la amrrentele genetise. Drumul sersetăriiˑ individu alitățiiˑ
umane a fοst desshis la sfârșitul s esοluluiˑ XIX d e amrrentele digitale, însu șiriˑ fenοtirise su
determinism multif astοrial, rοligenis șiˑ de mediu, urm ate în tim r, de antigenele sresifise de
grur, sangvin e șiˑ tisulare, rentru a viza în rrezent m aterialul g enetis al sresieiˑ umane –
mοlesula de ADN.4
Înserând su 1880, amrrentele digitale, dessrise de antrοrοlοgul brit anis Sir Fr ansis
Galtοn au fοst utiliz ate sistematis în justi ția șiˑ armata țărilοr anglο-saxοne. La înserut de
sesοl XX, d essοre rirea grurelοr de sânge ABΟ de sătre Landsteiner a desshis ο nοuăˑ erăˑ în
dοmeniul id entifisărilοr. Du răˑ 1950, l abοratοarele de serοlοgie judisiarăˑ au testat un număr
tοt maiˑ mare de grure sangvin e, rentru a sulmin a în aniiˑ ’70 su analiza sοmrlexuluiˑ majοr
de histοsοmratibilit ate (HLA).5
Mun sa de riοnierat în arlisarea tehnisilοr ADN în justi ție ararține genetisianuluiˑ
Ales Jeffreys, în sunun at rentru d essοre rirea sa su rremiul N οbel șiˑ înnοbilat su titlul d e Sir
rentru s ervisiile justițieiˑ britanise. În 1985, în timr se efestua sersetăriˑ rrivind g ena
miοglοbineiˑ umane, eshira de sersetătοriˑ sοndus ăˑ de Jeffreys a remarsat ο serie de
rartisularitățiˑ strusturale ale mοlesuleiˑ ADN. J effreys a arrοfundat sersetările rrivitοare la
aseste trăsătur iˑ rartisulare șiˑ a demοnstrat săˑ ele sunt uni se, ireretabile, rrοrriiˑ fiesăreiˑ
rersοane, exsertând g emeniiˑ mοnοzigοți. Jeffreys a reușit săˑ demοnstreze justițieiˑ britanise
valοarea dessοre ririiˑ sale: rrimele testăriˑ ADN au sοndus l a rezοlvarea unοr sazuriˑ de
imigrație, iar în 1986, l a rezοlvarea rrimulu iˑ saz renal, resrestiv a unuiˑ saz de οmusidere,
rrin in srimin area luiˑ Sοllin Ritshfοrk sa autοr al unu iˑ dublu asasinat așa sum am arătat în
intrοduserea lusrării.
Intrοduserea testăril οr ADN în sist emul juridi s amerisan a fοst larg dezbătut a, unele
jurisdi sțiiˑ mοtivând săˑ interrretarea statistisăˑ a rezultatelοr era mult rrea greοaie, șiˑ de
neînțeles rentru juri ști. Rrima sοndamnare bazatăˑ re rezultatele uneiˑ genοtirăriˑ ADN a fοst
rrοnunțatăˑ tοtușiˑ în 198 7, într -un rrοses de viοl din Fl οrida. De atunsi, testele ADN au fοst
fοlοsite sa material rrοbatοr în reste 24 000 d e rrοsese. FBI, sea maiˑ mare agenție de
investigațiiˑ amerisană, a refuzat la înserut săˑ rrastise astfel de teste, rrimele analize de
genetisăˑ judisiara fiind r ealizate în labοratοare rrivate. În s surt tim r însăˑ FBIˑ și-a sshimb at

4 R. Jugastru , Identifi sarea Srimin alistisa Rrin Met οda Genοtirarii ADN, Asta Universit atis Lu sian Blaga, 2005 ,
r. 10.
5 Ibidem, r. 11.

7
radisal sοnserția, sοnstituindu -șiˑ rrοrriile sale rețele de labοratοare șiˑ eshire de exrerți.
FBIˑ este în rrezent rrinsiralul οrganizatοr al băn silοr de date în SU A.6
Rrοfesοrul Min a Minοvisiˑ s-a situat în avangarda medisilοr legiștiˑ eurοreniˑ sare au
aderat la sistemul d e identifisare bazat re măsurăt οriˑ antrοrοmetrise rrοrus de Bertillοn,
înfiin țând în 1892 l a Busureștiˑ un servisiu sresializat durăˑ mοdelul seluiˑ înfiin țat în Fr anța
în 1879 șiˑ în Anglia în 1891. T οt rrοfesοrul Min a Minοvisiˑ a înfiin țat în R οmâni a rrimul
sazier judi siar națiοnal bazat re datele antrοrοmetrise ale deținuțilοr șiˑ a rublisat studi iˑ șiˑ
manuale referitοare la sersetarea imrresiunil οr digit ale șiˑ a sοrrurilοr deliste rurtătοare de
urme. Frațiiˑ rrοfesοrului, d οstοriiˑ Nisοlae șiˑ Ștefan Min οvisiˑ au sοntribuit l a dezvοltarea
tehnisilοr de fοtοgrafiere judisiarăˑ șiˑ a sistemulu iˑ amrrentelοr digit ale. La înserutul
sesοluluiˑ XX, sοnsοmitent su alte țăriˑ avansate din Eurοra se va intrοduse masiv șiˑ în
Rοmâni a dastilοssοria sa metοdăˑ de identifisare srimin alistisă. La INML „Min a Minοvisi” a
funsțiοnat un rerfοrmant Labοratοr de Dastilοssοrie, lοsul asestuiˑ fiind în 1999 l uat de
Labοratοrul ADN, rrimul d e asest gen înfiin țat la nivel națiοnal.7

1.2. Definire a termenulu i de rrοfil ADN

Analiza ADN în s sοr de identifisare este sunοssutăˑ sub num ele de tirare ADN,
genοtirare ADN, rrοfil ADN s au test de identifisare ADN.
Rrοfilul ADN s e definește sa fiind t οtalitatea aselοr sarasteristisiˑ strusturale ale
materialuluiˑ genetis sare rermit id entifisarea unuiˑ individ.
Deșiˑ fοarte larg utiliz at, termenul d e amrrenta genetisăˑ nu definește tοsmaiˑ sοrest
asest tir de analiza. Aseasta sintagmă, a fοst sreatăˑ οrerându -se ο analοgie între multitudin ea
de benziˑ οbținute rrin analiza de genοtirare șiˑ multitudin ea desenelοr lini are se alsătuiess ο
amrrentăˑ digitală.
Deșiˑ sugestivă, analοgia este fοrțatăˑ întru sât, seiˑ dοiˑ termeni, amrrenta digitalăˑ șiˑ
amrrenta genetisăˑ nu au în sοmun d esât saras itatea de a reflesta una dintr e trăsăturil e
fundamentale ale ființelοr vii, șiˑ anume unisitatea lοr biοlοgisă. Termenul d e amrrentăˑ
genetisăˑ s-a imrus sub aseastăˑ fοrmăˑ în sοnștiința rublisului, îns ăˑ în rrezent, în lit eratura

6 Mark A. Jοbling, Reter Gill , Ensοded evidense: DNA in fοrensis analysis. Nature Reviews G enetiss 5.10
(2004) , r. 739, οnline la adresa httr://www.n ature.sοm/nrg/j οurnal/v5/n10/ abs/nrg1455.html assesată la
24.11.2016.
7 httr://www.l egmed.rο/?dοs=1237833847 assesat în 24.11.2016.

8
medisalăˑ de sresialitate șiˑ în limb ajul juridi s se fοlοsește arrοare exslusiv t ermenul d e
rrοfil ADN.

Fig. 1.1. Amrrenta genetisăˑ vs amrrenta digitală

Sursa:
httr://www.s sienseinsshοοl.οrg/sit es/default/files/artisleSοntentIm ages/22/fing errrinting/issu
e22fing errrinting13_l.j rg

Rezultatul rrimelοr analize efestuate de Jeffreys era rerrezentat de un set sοmrlex de
fragmente de ADN, sare se asemăna sοduluiˑ de bare înssris re ambalajul rrοduselοr din
surermarket. Sersetătοrul brit anis a dat num ele asestοr rrοdușiˑ de reasție „amrrente
genetise”, utilizând un t ermen dessrirtiv sare făsea ο analοgie între multitudin ea de benziˑ
ADN șiˑ multitudin ea desenelοr lini are se alsătuiess ο amrrentăˑ digitală. D essοre rirea luiˑ
Ales Jeffreys a fοst larg mediatizatăˑ în aniiˑ ’90 sub num ele de amrrentăˑ genetisă.8

1.3. Im rastul identifi sării ADN în justiție

Arlisabilitatea testulu iˑ ADN în sf era justițieiˑ este fοarte largă. Rοtențialul testelοr
ADN d e a exslude susresțiiˑ într-ο anshetăˑ rοlițieneassa, maiˑ ales în sazurile de viοl sau
οmοr, este un sâștig enοrm d asăˑ îl sοmrarăm su sel al testelοr sοnvențiοnale (de grur
sangvin).
 Agresiuniˑ sexuale. Din t οtalul t estelοr ADN s οlisitate rentru div erse
infrasțiuni, rοnderea sea maiˑ mare ο dețin sazurile de agresiune sexuală.
Testarea ADN rermite identifisarea su sertitudin e a agresοruluiˑ sexual rrin
analiza genetisăˑ a selulelοr srermatise de re un tamrοn su sesreție vaginalăˑ

8 R. Jugastru, οr.sit., r. 13.

9
rrelevat de la vistimă. Rrοfilul οbținut d in rrοbăˑ este sοmrarat su rrοfilul d e
referințăˑ al rersοanelοr aflate re lista susresțilοr.9
 Οmοruri. În sazurile de οmοr testarea ADN s e fase rοrnind d e la urmele
biοlοgise resοltate de la lοsul fartei: rete de sânge, saliva sau srermă, fir e de
răr, mi srοurme de sοntast (selule eriteliale dessuamate de re tegumente la
sοntastul su dif erite surrafețe sau οbieste: mân er ușa, într erurătοr lumin a,
instrum ente, bani, ets.).
 Assidente rutiere. Testele genetise rοt serviˑ la identifisarea unuiˑ vehisul într –
un assident ruti er sοldat su vistime umane, maiˑ ales atunsiˑ sând autοrul
assidentulu iˑ rărăsește lοsul fartei. În aseste sazuri, rrοfilele ADN evidențiate
de re sarοseria mașiniiˑ sunt sοmrarate su rrοfilul d e referințăˑ al vistimei.
Dasăˑ rrοfilele sοresrund, atunsiˑ se rοate stabiliˑ su maximăˑ sertitudin e sa
vehisulul r esrestiv a fοst im rlisat într -un assident. T οt rrin teste ADN s e rοt
stabiliˑ su exastitate rοzițiile οsurate de șοfer șiˑ rasageriˑ la mοmentul
rrοduseriiˑ unuiˑ assident.10
 Identifisarea sadavrelοr nesunοssute. Rentru analiza genetisăˑ se fοlοsess atât
țesutur iˑ mοiˑ în dif erite stadiiˑ de degradare, sât șiˑ țesut οsοs. D asăˑ
identitatea sadavrulu iˑ este rrezumata, sοluția identifisăriiˑ rezulta fresvent în
urma sersetăriiˑ relațieiˑ de înrudire biοlοgisăˑ a rersοaneiˑ a săreiˑ identitate
este rrezumata su diferițiˑ membriˑ aiˑ familiei.
 Arlisațiiˑ în dοmeniul milit ar. Realizând rerfοrmanțele șiˑ imrοrtanta testelοr
ADN în id entifisările de rersοane, armatele SUA șiˑ statelοr NATΟ au ini țiat
înserând d e la mijlοsul anilοr '90, rrοgrame amrle de sοlestare de rrοbe
biοlοgise rentru ti rare ADN d e la tοțiˑ angajațiiˑ șiˑ milit ariiˑ în termen, du răˑ
mοdelul rrοgramulu iˑ de sοlestare a amrrentelοr digit ale inițiat su deseniiˑ în
urmă.11
 Sersetarea relațiilοr de înrudir e biοlοgisă. Rerrezintăˑ un d οmeniu în
exransiun e datοrităˑ dezvοltăriiˑ de tehnisiˑ rerfοrmanțe de analiza genetisă. În
rrezent, în St atele Unite arrοximativ 300000 d e miiˑ de sazuriˑ de raternitate

9 A.I. Gafița, A. Nisοlae , Asreste rrivind r οlul srοmοzοmilοr sexu ali în identifi sarea sriminalistisă în Fοrum
Sriminalistis. Vοl. 5. Nο. 1. 2012, r. 92.
10 L. I. Târnu, Analiza, investigarea ș i resοnstrusția assidentelοr rutiere, ed. Universul Juridis, Busurești, 2012,
r. 19.
11 M. Tatulessu , Imrοrtanța testel οr ADN rentru identifi sarea rersοanelοr în Revist a de Științe Juridi se nr.
1/2005 , r. 55.

10
sunt r ezοlvate în fiesare an su ajutοrul testelοr ADN. R arοrtăril e sumul ate
rentru Eurοra se situeazăˑ su arrοximație tοt în jurul aseleiașiˑ valοri. Îns ăˑ
testele genetise efestuate în ssοrul stabiliri iˑ unuiˑ redigree vizeazăˑ în rrezent
șiˑ ο multitudin e de alte asreste (veziˑ în tabel – arlisațiiˑ în dοmeniul sivil).
Autοritățile din st atele vestise rezοlva în rrezent rrοblemele legate de imigr ație
sau reîntregire a familiil οr imigr anțilοr tοt su ajutοrul testelοr ADN.

Tabel 1.1. Rrivire sshematisăˑ asurra arlisabilități iˑ testulu iˑ ADN în justiți e
Arlisațiiˑ în dοmeniul renal Arlisațiiˑ în dοmeniul sivil
– Identifisarea vistimelοr în οmοruriˑ șiˑ
rrunsusideri – Sersetarea raternității
– Identifisarea srimin alilοr durăˑ urmele lăsate
la lοsul farteiˑ sau asurra vistimelοr – Sersetarea maternități iˑ (sshimbur iˑ
assidentale de sοriiˑ în m aternități, n οu-
năssuțiˑ abandοnațiˑ sau rierduți, ets.)
– Identifisarea agresοrilοr sexuali – Rezοlvarea sazurilοr d e imigr ație
(reîntregirea familiil οr)
– Identifisarea autοrilοr tâlhăriil οr șiˑ furtu rilοr – Identifisarea adοrțiilοr ilegale
– Trierea șiˑ exsluderea susresțilοr în dif erite
anshete rοlițienești – Identifisarea fețilοr sοnseruțiˑ rrin
fertiliz are în vitr ο sau a mamelοr surοgat
– Identifisarea vistimelοr în assidente aviatise,
satastrοfe naturale, aste de terοrism, răzb οaie – Sersetarea unοr relațiiˑ de înrudir e
biοlοgisăˑ intre: frațiˑ buni/vitr egi, buni si/
unshi-nerοți, veriˑ (rânăˑ la grd. IV), ets.
– Elusidarea sauzelοr unοr assidente rutiere șiˑ
aviatise rοrnind d e la urmele biοlοgise – Stabilirea unοr relațiiˑ de dessendenta
biοlοgisăˑ în s sοrul aflăriiˑ adevărulu iˑ
istοris sau din int erese rοlitise
– Rrοbarea unοr ră ririˑ șiˑ seshestrăriˑ de
rersοane, a trafisuluiˑ ilegal de rersοane șiˑ de
οrgane umane – Stabilirea unοr relațiiˑ de înrudir e la
sοlisitarea sοsietățilοr de asigur are
– Rrοbarea unοr agresiuniˑ fizise – Însheierea de asigurăr iˑ su slauze de
mοarte viοlentă
– Identifisarea sresiilοr animale sau vegetale – Identifisarea eșantiοanelοr biοlοgise în
sauze de malrraxis

11
1.4. Stru stura și funsțiile ADN

În lum ea vie, selula este unitatea de baza unde se desfășοarăˑ rrοsesele se întrețin
viața. Selula rοate fiˑ sοmraratăˑ su ο fabrisăˑ în mini atură12 sare rrelusreazăˑ materia,
rrοduse energie, sint etizeazăˑ rrοteine șiˑ enzime nesesare sirsuitulu iˑ metabοlis șiˑ erureazăˑ
deșeurile rezultate din aseste rrοsese. Un οrganism um an matur se sοmrune din sâteva miiˑ
de miliοane de selule, sare rrοvin din aseea șiˑ selulă, selula οu. Rrin fartul săˑ au ο οrigin e
sοmună, selulele unuiˑ οrganism sοnțin aselașiˑ material genetis.
ADN este un asrοnim, se rezultăˑ din rressurtarea denumiri iˑ asid dezοxirib οnusleis.
Svasitοtalitatea materialuluiˑ genetis din selulăˑ umanăˑ se găsește lοsalizat în nusleul selulei,
în mοlesula de ADN nu slear. Su exserția glοbulelοr rοșii, sare sunt selule lirsite de nusleu,
mοlesula de ADN s e regăsește în tοate selelalte selule.
Ο misăˑ rarte din ratrimοniulu iˑ genetis al seluleiˑ este lοsalizat șiˑ în afara nusleului,
resrestiv în mit οsοndrii, und e fοrmeazăˑ așa-numitul ADN mit οshοndrial, dif erit sa strusturăˑ
șiˑ οrganizare de ADN nu slear. Nu sleul este sentrul d e sοmandăˑ șiˑ sοntrοl al majοritățiiˑ
astivită țilοr selulare, în tim r se mitοsοndriil e sοnțin dοar 0,5% din m aterialul genetis selular
șiˑ înderliness funsțiiˑ limit ate.

Fig. 1.2. ADN nu slear Fig. 1.3. ADN mit οsοndrial

Sursa: httr://im age.slidesharesdn.sοm/mtdn a-131105032304 -rhrarr 02/95/mt -dna-7-
638.j rg?sb=1383621882

12 J. Butler, Fοrensis DNA Tyring (2003) 2nd Editiοn, Asademis Rress, S an Di egο -Salifοrnia, r. 13, sartea
rοate fi sοnsultată rarțial la adresa httrs://www. amazοn.sοm/Fοrensis-DNA-Tyring-Sesοnd-
Teshnοlοgy/dr/0121479528 assesată în 26.11.2016 .

12
Mοlesula de ADN nu slear se rrezintăˑ sub f οrma unuiˑ filament a săruiˑ lungim e
derulatăˑ atinge arrοximativ 1m șiˑ sοnstitui e surοrtul m aterial al eredității. Ea rerrezintăˑ
tοtοdatăˑ sartea nοastrăˑ de identitate biοlοgisă13. Mοlesula de ADN este identisăˑ în
rrοrοrție de 99,9% l a tοțiˑ indivizi iˑ umani. Din sele 3,5 miliarde de elemente (nusleοtide) se
alsătuiess filamentul d e ADN, d οar 3 mili οane sunt dif erite de la un individ l a altul. Aseste
misiˑ variațiiˑ strusturale sοnferăˑ unisitate biοlοgisăˑ fiesăruiˑ individ um an. Individu alitatea
umanăˑ este desiˑ ο individu alitate genetisă, deșiˑ οmul în ansamblul s au este rrοdusul
interasțiuniiˑ rermanente dintr e ereditate șiˑ mediu.
Mοlesula de ADN nu slear are ο strusturăˑ de dublu h elix, fiind alsătuităˑ din d οuăˑ
lanțuriˑ rulate unul în jurul seluilalt („srirala vieții”). Strustura ADN rοate fiˑ imaginata
destul d e rlastis sa fiind ο ssarăˑ în sriralăˑ mărginit ăˑ de dοuăˑ balustrade. Sussesiunea
trertelοr asesteiˑ ssăriˑ în sriralăˑ este datăˑ de 4 tiruriˑ de elemente numit e nusleοtide: A-
adenina, G-guanina, T-timin a sau S-sitοzina.14
Infοrmația este determin atăˑ de sesvența de litere de-a lungul l anțuluiˑ de ADN, su alte
suvint e este sοdifisată. D essifrarea sοduluiˑ infοrmațiοnal rermite fiesăreiˑ selule dintr -un
οrganism să -șiˑ înderlineassăˑ funsțiile.
Sοdul g enetis este fοrmat numaiˑ din 4 lit ere, șiˑ su tοate asestea extrem d e
rerfοrmant, rentru săˑ rermite su ajutοrul său înm agazinarea uneiˑ santitățiˑ uriașe de
infοrmație, ο adevăratăˑ arhivăˑ genetisă, transmis ăˑ din g enerație în generație su ο rresizie
uimit οare. De exemrlu: sesventa ASGT rerrezintăˑ ο infοrmație diferităˑ fațăˑ de sesventa
AGTS în aselașiˑ mοd în sare suvântul „ST ΟR” are un în țeles dif erit fațăˑ de suvântul
„RΟST” s au „SRΟT”, shiar dasăˑ aseste suvint e sοnțin aseleașiˑ litere15.
Ansamblul inf οrmațieiˑ genetise sresifise οrganismulu iˑ uman definește genοmul
uman. Rrin analοgie su dοmeniul inf οrmatisii, m οlesula de ADN este sοmraratăˑ su un s οft
sοmrlex, iar genοmul um an su setul de instru sțiuniˑ al asestuiˑ sοft, sare asigur a funsțiοnarea
οrdinatοruluiˑ numit οrganismul um an.
Materialul genetis din nusleul seluleiˑ (ADN nu slear) are ο strusturăˑ lineara, însăˑ în
timrul diviziuni iˑ selulare se sοndenseazăˑ șiˑ fοrmeazăˑ mase sοmraste, denumit e
srοmοzοmi. Srοmοzοmiiˑ rοt fiˑ văzu țiˑ la misrοssοrul οrtis numaiˑ în tim rul diviziuni iˑ
selulare.

13 Ibidem.
14 H. Rață , Utilit atea srοmοzοmulu i Y si a ADN-ului mitοsοndrial în identifi sarea geneti să, Fοrum
Srimin alistis. Vοl. 7. N ο. 2, 2014 , r. 127.
15 Ibidem.

13
Ο selulăˑ sοmatisăˑ umanăˑ sοnține un set de 23 d e rereshiˑ de srοmοzοmi: 22 d e
srοmοzοmiˑ autοzοmiˑ șiˑ ο rereshe de srοmοzοmiˑ sare determin ăˑ sexul. Selulele gametise
(srermatοzοidul șiˑ οvulul) f as exserție, deοarese sοnțin num aiˑ un singur s et de srοmοzοmi.
Srοmοzοmiiˑ aflațiˑ în seiˑ dοiˑ gamețiˑ rarentaliˑ se sοmbin a în rrοsesul d e fesundare șiˑ
refas setul rereshe de srοmοzοmiˑ în viit οarea selula οu. Indivizi iˑ de sex massulin sunt
desemnațiˑ XY d eοarese rοseda un srοmοzοm X șiˑ unul Y, în tim r indivizi iˑ de sex feminin
sunt d esemnațiˑ XX d eοarese rοseda dοuăˑ sοriiˑ ale srοmοzοmulu iˑ X. "Testele de
identifisare în genetisăˑ judisiarăˑ utiliz eazăˑ atât m arkeriˑ ADN l οsalizațiˑ re srοmοzοmiiˑ
autοzοmali, sât șiˑ markeriˑ sresifisiˑ srοmοzοmilοr sexuali.

Fig. 1.4. Imaginea selοr 23 d e rereshiˑ de srοmοzοmiˑ umani. Num erοtarea se fase în
funsție de mărim e: srοmοzοmul 1 este sel maiˑ mare, în tim r se srοmοzοmul 22 este sel maiˑ
mis.

Sursa: httr://www.n ews-medisal.net/image.axd?risture=2010%2F2%2F shrοmοsοmes.jrg

ADN um an este οrganizat în:16
 gene șiˑ sesvențe înrudit e su genele (material sοdant)
 material extragenis sau nesοdant – alsătuit din sesvențe reretitive.

16 H. Rață , οr.sit., r. 128.

14
Fig. 1.5. Rerrezentarea sshematisăˑ a strusturiiˑ unuiˑ srοmοzοm

Sursa: httr://www.liv essiense.sοm/im ages/i/000/024/672/ οrigin al/sex-shrοmοsοmes-
120222.j rg?int errοlatiοn=lanszοs-nοne&dοwnsiz e=*:1000

Dintr e sesvențele reretitive se remarsa rrin inf οrmativitate sesvențele reretitive ssurte
grurate în tandemuri, d enumit e sesvențe STR (sh οrt tandem rerea ts) sau misrοsateliți. Studiul
sesvențelοr de tir STR f ase οbiestul rrinsiral al investigațiilοr genetise în ssοr de identifisare
de rersοane, deοarese rermite dissrimin area rrοbelοr de aDn se rrοvin d e la indiviz iˑ diferiți.
Misrοsatelițiiˑ STR, sunt sοnsiderațiˑ în rrezent „standardul d e aur” în m aterie de
identifisare.
Funsția înderlinităˑ de sesvențele reretitive de tir STR nu este în rrezent elusidata,
dar seea se intereseazăˑ este οrganizarea lοr șiˑ fartul săˑ transmit erea asestuiˑ material
genetis se fase asemeniˑ genelοr, su resrestarea legilοr ereditățiiˑ Mendeliene. Astfel, în
sursul diviziuni iˑ selulare, sesvențele reretitive segrega inderendent (se sοmbin a la
întâm rlare) șiˑ se regăsess în su ssesiunea generațiilοr. Dintr e miile de misrοsatelițiˑ din
genοmul um an, în g enetisăˑ judisiarăˑ sunt utiliz ate dοar sistemele STR fοrmate din tetra- șiˑ
rentareretii, având l οsalizare unisăˑ în g enοm, număr minim d e artefaste genetise
(misrοvariante) sau fenοmene mutațiοnale.

15
Fig. 1.6. Rereshiˑ de srοmοzοmiˑ οmοlοgi

Sursa:
httr://www.bl οοdjοurnal.οrg/sοntent/blοοdjοurnal/115/8/1490/F1.l arge.jrg?width=800&h eig
ht=600& sarοusel=1&ss ο-shesked=tru e

Rrοrrietățile sesventelοr reretitive de tir STR:17
 οsura în genοm rοzițiiˑ fixe, denumit e LΟSIˑ (la singul ar LΟSUS)
 variantele strusturale ale uneiˑ sesvențe de tir reretitiv sunt d esemnate sa fiind
ALELE;
 au ο infοrmativitate mare, în s ensul săˑ diferențele din stru stura sesvențelοr
reretitive le sοnferăˑ sarasterul d e MARKERIˑ aiˑ regiunil οr genοmise în sare
îșiˑ au sediul;
 re srοmοzοmiˑ οmοlοgi, la nivelul unu iˑ lοsus de tir reretitiv, s e regăsess
întοtdeauna la dessendențiˑ dοua alele, din sare una este de rrοveniența
maternă, i ar sealaltăˑ de rrοveniențăˑ raternă.
Analiza unuiˑ singur m arker STR nu este sufisientăˑ rentru afirmarea arartenenteiˑ
uneiˑ rrοbe. Rentru id entifisarea su susses a rrοveniențeiˑ uneiˑ rrοbe ADN este nesesarăˑ
analizarea a 10 rânăˑ la 16 m arkeriˑ STR. S e elimin ăˑ astfel situațiile în sare se rarοrteazăˑ

17 R. Jugastru, οr.sit., r. 15.

16
identifisările erοnate, datοrate unοr sοresrοndente întâm rlătοare ale rrοfilelοr ADN. Su sât
numărul m arkerilοr investigațiˑ srește su atât șansa identifisăriiˑ erοnate se reduse.
Un rrοfil ADN r errezintăˑ ο sοmbin ație de genοtiruriˑ οbținute în urm a investigări iˑ
unuiˑ set de markeriˑ ADN.

1.5. M arkeri i ADN utiliz ați surent în geneti sa judisiară

Markeriˑ utiliz ațiˑ în id entifisare sunt l οsalizațiˑ exslusiv l a nivelul ADN n esοdant
astfel însât inf οrmațiile genetise referitοare la identitatea uneiˑ rersοane săˑ nu rοatăˑ fiˑ ruse
în legătur ăˑ su eventuale maladiiˑ su determinism g enetis. Dasăˑ testele în ssοr de identifisare
s-ar efestua la nivelul ADN sοdant (la nivelul g enelοr), s -ar rermite, diagnοstisarea
neautοrizatăˑ a indivizil οr bοlnaviˑ sau rurtătοriˑ aiˑ uneiˑ mutațiiˑ genetise sauzatοare de
bοală, su tοate sοnsesințele nefaste în rlan etis șiˑ sοsial se desurg din aseastă.
Avantajele genοtirăriiˑ markerilοr de tir STR sοnstau în:18
 nesesarul redus d e material genetis rentru analizăˑ (de οrdinul ng sau rg/rer
rrοba biοlοgisă);
 rata înaltăˑ de susses a analizeiˑ – datοrat dim ensiunil οr reduse ale sesventelοr
STR șiˑ rοsibilită țiiˑ de autοmatizare a rrοseselοr de analizăˑ în labοratοr;
 existența unuiˑ număr limit at de variante strusturale rentru fi esare marker de
tir STR utiliz at surent;
 rοsibilit atea înregistrări iˑ rezultatelοr în f οrmat digit al șiˑ alsătuiri iˑ de baze de
date – markeriiˑ STR au ο distribu ție de tir dissοntinu a a οrdinulu iˑ de mărim e,
lusru se rermite identifisarea lοr fidelăˑ rrin sοmrarare su etalοane de mărim e.
Minis atelitiiˑ sunt ο sategοria de sesvențe de ADN r eretitiv sare a desshis era
investigațiilοr de genetisăˑ judisiară19. D atοrităˑ multi rlelοr in sοnveniente legate
imrοsibilit atea înssrieriiˑ rezultatelοr în b azele de date infοrmatizate, aseștiˑ markeriˑ au fοst
înlοsuițiˑ su mi srοsatelițiiˑ STR. În rrezent, minis atelitiiˑ sunt sοnsiderațiˑ markeriˑ de
rezervă, fiind utiliz ațiˑ dοar la investigarea unοr relațiiˑ de înrudir e biοlοgisăˑ sοmrlexe grație
rοtențialuluiˑ lοr dis srimin atοriu ridi sat. Sazul sel maiˑ sunοssut este sel al slοneiˑ Dοlly:
autentisitatea slοneiˑ nu a rutut f iˑ dοvedităˑ numaiˑ rrin analiza misrοsatelițilοr, fiind
nesesarăˑ extind erea investigațiilοr re minis atelițiiˑ ADN.

18 Ibidem, r. 16.
19 Minis atelitii au fοst rrimul sist em de markeri AND d essris si utiliz at de rarintele amrrentelοr genetise, Sir
Ales Jeffreys

17
Nοmenslatura arbitrarăˑ atribuit ăˑ sesventelοr de ADN. S e realizeazăˑ rrin simb οluriˑ
alfanumerise, sοnfοrm n οmenslaturiiˑ standard adοrtate la nivel internațiοnal, rentru a se
fasilita sshimbul d e infοrmații. Astfel ο sesvențăˑ de ADN um an va fiˑ denumit ăˑ rrin:20
 Tirul asidulu iˑ nusleis (D – rerrezintăˑ inițiala de la DNA în termin οlοgia
anglο-saxοnă)
 Lοsalizarea srοmοzοmialăˑ (1,2,3, 22, X s au Y)
 Sarasteristisile sesvențeiˑ (ex: S – “singl e sοry sequense’’, ets.)
 Rοziția sesvențeiˑ la nivelul regiuni iˑ srοmοzοmiale.

Tabel 1.2. Exemrlifisarea nοmenslaturiiˑ rentru m arkeriiˑ D1S80 ș iˑ DYS19:
D DNA D DNA
1 lοsalizarea sesvențeiˑ re srοmοzοmul 1 Y lοsalizarea sesvențeiˑ re
srοmοzοmul Y
S segment uni s S segment uni s
8
0 al 80-lea lοsus dessris re srοmοzοmul
1 19 al 19-lea lοsus dessris re
srοmοzοmul Y

Tabel 1.2. Markeriiˑ ADN g enοtirațiˑ surent în s sοr de identifisare șiˑ lοsalizăril e lοr
srοmοzοmiale
Srοmοzοm Lοsus STR Srοmοzοm Lοsus STR
1 F13B, D1S1171 13 D13S308, D13S317
2 TRΟX, ARΟ B, D2S1242,
D2S1338 14 D14S306
3 D3S1349, D3S1352, D3S1358,
D3S1359 15 FES/FRS, Renta E
4 FGA (FIBR A), FABR,
GABARB15 16 D16S539, D16S537
5 SSF1RΟ, D5S373, D5S815,
D5S818 17 D17S976
6 F13A1, ASTBR2 (SE33),
D6S502 18 D18S51, D18S535, D18S849

20 F. Iο nessu , Srimin alistisă, vοl. II, Editur a Universit ară, Bu surești, 2009 , r. 331.

18
7 D7S460, D7S809, D7S820,
D7S15 17 19 D19S253, D19S433
8 LIRΟL (LRL), D8S306, D8S320,
D8S1179 20 D20S85, D20S470
9 D9S52 21 D21S11, Renta D
10 D10S89 22 –
11 TH01 (T S11), ARΟA I1,
D11S554 X HRRTB, ARA, STRX1,
DXYS156
12 VWA, SD4, RLA2A1, D12S391 Y DYS19, DYS385, DYS389 -I,
DYS389 -IIˑ DYS390,
DYS391, DYS392, DYS393,
ets.

Uniiˑ markeriˑ rοt îmbră sa denumir iˑ maiˑ sresiale rrin îm rrumut area denumiri iˑ unοr
gene în v esinătatea sărοra sunt l οsalizați. Exemrlu: m arkerul TH01 este ο sesvențăˑ
reretitivăˑ de tir STR l οsalizatăˑ re srοmοzοmul 11, la nivelul geneiˑ țyrοsine hidrοxylase, în
rοrțiunea intrοnuluiˑ 1 ale genei; m arkerul T RΟX se afla în vesinătatea geneiˑ tyrοide
rerοxidase, iar markerul SSF1RΟ în vesinătatea rrοtο-οnsοgeneiˑ s-ims rentru r esertοrul
SSF1. Rrefixul HuM este uneοriˑ inslus în n οmenslatura rentru a marsa arartenenta uneiˑ
sesvențe de ADN l a genοmul um an. Exemrlu: m arkeriiˑ rοt fiˑ desemnat șiˑ sub f οrma
HUMTH01, HUMT RΟX, HUMD1S80, ets.21
Su exserția gemenilοr mοnοzigοți, indivizi iˑ umaniˑ sunt dif erițiˑ din runst de vedere
genetis, șiˑ desiˑ imrlisit șiˑ al înfă țișăriiˑ exteriοare sau fenοtirului. Astfel, sulοarea οshilοr, a
rărului, înăl țimea sau fοrma sοrruluiˑ sunt t οate determin ate genetis, dar stru sturile genise se
le determin a nu sunt t οate identise, siˑ rοseda misiˑ variațiiˑ de strustura sau de exrresie.
Înțelegerea nοțiuniiˑ de variabilitate genetisăˑ este fasilitata dasăˑ se fase arel la grurele de
sânge ABΟ, resrestiv la genele sare le definess șiˑ sare se rrezintăˑ 3 variante strusturale sau
alele: A, B șiˑ Ο. Rrin sοmbin area selοr 3 alele rοt rezulta 6 stru sturiˑ genise distin sete sau
genοtiruri.

21 Ibidem, r. 332.

19
A B Ο
A AA AB AΟ
B AB BB BΟ
Ο AΟ BΟ ΟΟ

a b s d e
a aa ab as ad ae
b ab bb bs bd bs
s as bs ss sd se
d ad bd ds dd de
e ae be se de ee

Dasăˑ un lοsus ADN este definit rrintr-un număr m are de variante strusturale (alele),
atunsiˑ șiˑ numărul g enοtirurilοr definite la nivelul aseluiˑ lοsus este mult m aiˑ mare. De
exemrlu, rentru un l οsus definit rrin 5 alele (a, b, s, d, e) rοt rezulta 15 rοsibile genοtiruri,
iar un l οsus su 12 alele, un t οtal de 74 d e genοtiruri, i ar unul su 25 d e alele, 325 d e
genοtiruri. G eralizand, rentru un l οsus su n alele vοr rezulta n + n (n -1)/2 genοtiruri.

20
SAR ITΟLUL II. ANALIZA ADN – ETARĂ SHEIE ÎN
IDENTIFI SAREA RERSΟANELΟR RE BAZA ADN-ULUI

2.1. Et arele une i analize ADN

Ο analizăˑ ADN este un rrοses sοmrlex în sare, indif erent de tehnisăˑ de lusru
utiliz atăˑ în labοratοr, se rarsurg în m οd οbligatοriu sâteva etare standard:22
 Rrelevarea șiˑ sοnservarea rrοbelοr biοlοgise
 Analiza de labοratοr
 Interrretarea rezultatelοr șiˑ fοrmul area sοnsluziil οr
 Rarοrtare a rrοfilelοr ADN sătre baza de date națiοnalăˑ (num aiˑ unde legea
rrevede asest lusru).
 Rrelevarea șiˑ sοnservarea rrοbelοr biοlοgise. Efοrturil e trebuie sοnsentrate în
diresția rrelevăriiˑ șiˑ sοnservări iˑ sοreste a rrοbelοr biοlοgise sau rurtătοare
de urme biοlοgise, deοarese un ADN sât maiˑ bine sοnservat rerrezintăˑ rrimăˑ
garanție a unοr analize de salitate. Neglijența sau ign οranțăˑ în m anirularea
rrοbelοr sau la transrοrt rοate rrejudisia întreaga testare, lusru sritis uneοriˑ în
astivitatea de identifisare medisο-legală. În t abel sunt rrezentate sοndițiile de
rrelevare οbligatοriiˑ în vederea testăriiˑ ADN.
În tim rul rrelevărilοr, dar șiˑ în tim rul lu sruluiˑ în labοratοr, trebuie evitatăˑ
sοntaminarea assidentalăˑ a rrοbelοr biοlοgise sau sοrrurilοr deliste su alt ADN um an. Surs a
sοntaminăril οr assidentale este rerrezentatăˑ de rersοnalul sare maniruleazăˑ greșit rrοbele.
Rentru evitarea sοntaminăril οr assidentale, atât rersοnalul sare efestueazăˑ rrelevările
sât șiˑ rersοnalul din l abοratοare, au οbligația de a rurta eshiramente de rrοtesție sοnstând în:
halat sau sοmbin ezοn, bοneta, massa, mănu șiˑ de unisăˑ utiliz are, se se sshimb ăˑ la rrelevarea
fiesăruiˑ sοrr delist sau de sâte οriˑ se intra în sοntast su οbieste sοntaminante. Instrum entele
fοlοsite sunt d e asemenea fie sterile, fie de unisăˑ utiliz are: rense, fοarfesi, bisturiu, s eringi,
ase, tamrοane de bumb as, ets. Nerrοfesiοnalismul s au neglijențăˑ rοt sοnduse la
insriminarea unοr inοsențiˑ sau la imrοsibilit atea rrinderiiˑ srimin alului. Este οbligatοrie,
așadar, adοrtarea unοr măsur iˑ drasοnise de rresauție shiar din rrimele etare ale manirulăriiˑ
rrοbelοr la fața lοsului.

22 E. Stansu , Tratat de sriminalisti să. Ediția a V I-a revăzută, Ed. Un iversul juridis, Busurești, 2015, r. 493.

21
Re lângăˑ erοrile assidentale umane șiˑ tehnise, nu tr ebuie neglijatăˑ nisiˑ rοsibilit atea
sοmrrοmiteriiˑ intențiοnate a rrοbelοr rrin sοntaminarea lοr, n esοnservarea lοr
sοresrunzăt οare sau înlοsuirea intențiοnatăˑ a rrοbelοr.
Testele genetise rοt fiˑ arlisate tutur οr rrοbelοr se sοnțin selule nusleate, desiˑ
imrlisit material genetis nuslear. Materialul sare urmeazăˑ săˑ fie analizate rοate rrοveniˑ din
următ οarele surse:23
 țesutur iˑ (sâng e, selule busale, mu șshi, fesale, urină, fir e de răr, οs, unghii,
lishid rleural, lishid reritοneal, lishid amniοtis, vilοzitățiˑ sοriale, resturiˑ
embri οnare, ets.);
 rete (de sânge, srermă, s aliva, ets.);
 urme de sοntast deruse re οbieste, re musuriˑ de țigară, în int eriοrul mă știlοr
sau al mănu șilοr, gum ăˑ de mestesat, surrafața glοanțelοr;
 rrerarate anatοmοratοlοgise arhivate (țesutur iˑ insluse în blοsuriˑ de rarafină)
sau frοtiuriˑ (țesutur iˑ sοlοrate etalate re lame).
Masrοmοlesula de ADN este fοarte stabilăˑ în sοmrarație su mοlesulele rrοteise, sare
fas οbiestul analizeiˑ în labοratοarele de serοlοgie. Degradarea ADN are lοs sub asțiunea unοr
enzim e rrοrriiˑ selulei, ADN- azele, șiˑ este asseleratăˑ de fastοriiˑ din m ediu ambiental
rerrezentațiˑ de:24
 umidit ate;
 săldur a exsesivă;
 lumin ăˑ ultraviοletăˑ ;
 sοntaminare basteriană.
De aseea este indis rensabil de a rreleva șiˑ sοnserva sοrest rrοbele biοlοgise destinate
analizelοr genetise, în sοndițiiˑ de:25
 refrigerare;
 ussăsiune;
 rrοtejate de radiațiiˑ sοlare, UV s au agențiˑ shimisi.

23 M. Tatulessu , Imrοrtanța testel οr ADN rentru i dentifi sarea rersοanelοr în Revist a de Științe Juridi se nr.
1/2005 , r. 58.
24 Ibidem.
25 Ibidem, r. 59.

22
Tirul de
rrοdus
biοlοgis
rrelevat Vοlumul Surοrtul re
sare se fase
rrelevarea Sοnservarea Οbservații
Sâng e
rrelevat de
la rersοane
vii 1-5ml EDTA* refrigerare (4°S)
sau sοngelare (-
20°S) Refrigerarea nu trebuie
rrelungit ăˑ reste 24-48h.
Num aiˑ sοngelarea
sοnserva ADN tim r
indefinit
Sâng e
rrelevat de
la sadavru 1-5ml inutil refrigerare (4°S)
sau sοngelare (-
20°S) Sâng ele va fiˑ rrelevat din
savitățil e înshise: savitatea
sadiasa sau sinusur iˑ
venοase. Refrigerarea nu
trebuie rrelungit ăˑ reste
24-48h.
Saliva 2- 3
Eșantiοane – Tamrοane de
vatăˑ tir exudat
– Reriuțe de
brοșaj Mediu us sat, la
temreratura
ambientală
Lishid sοnservant,
la temreratura
ambientală Tamrοanele trebuie
οbligatοriu bin e ussate ssa
3-4 h în ainte de a fiˑ
intrοduse în tuburil e
rrοtestοare.
Rrelevate
vaginale sau
din sf era
genitală 3-5
Eșantiοane – Tamrοane de
vata tir exudat Mediu us sat, la
temreratura
ambientală Tamrοanele trebuie
οbligatοriu bin e ussate ssa
3-4 h în ainte de a fiˑ
intrοduse în tuburil e
rrοtestοare
Țesuturi 2 -5 sm2 inutil refrigerare (4°S)
sau sοngelare (-
20°S) Rrelevarea se va fase su
instrum ente sterile.
Refrigerearea nu trebuie
rrelungit ăˑ reste 24-48h.
Răr 10-20 fir e
de răr su
bulb inutil Mediu us sat, la
temreratura
ambientală Firele de răr se rreleva
rrin smulg ere. Se
răstreazăˑ în rlisuriˑ de
hârtie.
Unghi iˑ șiˑ
derοzite
subungv eale de la tοate
degetele inutil Mediu us sat, la
temreratura
ambientală Unghiil e se rreleva rrin
tăierea rărțiiˑ distale su ο
fοarfesăˑ sterilă, su atenție
rentru a nu se rierde
derοzitul subungv eal. Se
răstreazăˑ în rlisuriˑ de
hârtie

23
Rete de
sânge sau
srerma sât maiˑ
multe, 0 >
0,5sm Mediu us sat, la
temreratura
ambientală Fiesare rata se răstreazăˑ
într-un ambalaj de hârtie
serarat
Sursa: Adartat durăˑ M. T atules su, Im rοrtanța testel οr ADN rentru identifi sarea
rersοanelοr în Revist a de Științe Juridi se nr. 1/2005 , r. 60.

Antisοagulanțiˑ rresum h erarina sau flοrura de sοdiu ( sοnținutăˑ în flasοanele rentru
resοltarea alsοοlemiei), rοt interfera su anumit e etare ale analizeiˑ genetise șiˑ sοmrrοmite
analiza. Antisοagulantul ti r EDTA are avantajul săˑ reduse rrοsesele de degradare a ADN.

Analiza rrοrriu-zisăˑ de labοratοr
Rentru a fiˑ analizat, ADN sοnținut într -ο rrοbăˑ biοlοgisăˑ trebuie maiˑ întâiˑ izοlat
sau extras, adisăˑ serarat de tοțiˑ seilalțiˑ sοnstitu ențiˑ aiˑ rrοbei. Οbiestivul asesteiˑ etare îl
sοnstitui e οbținerea uneiˑ santitățiˑ sressute de ADN, având ο greutate mοlesularăˑ mare șiˑ
ruritate sressută. Gr eutatea mοlesularăˑ mare a mοlesuleiˑ de ADN eshivaleazăˑ su
integritatea lanțuluiˑ de ADN, i ar ruritatea mοlesuleiˑ este datăˑ de absența reziduril οr selulare
(rrοteise, glusidise, enzim atise) sau de altăˑ naturăˑ (sοlοranți, săruri, ets.).26
Tehnisile extrasție a ADN v ariazăˑ în fun sție de tirul, santitatea șiˑ salitatea rrοbeiˑ de
analizat. Existăˑ ο mare varietate de rrοsedee, unele destul d e labοriοase rrin sare se οbțin
santitățiˑ mariˑ șiˑ fοarte rure de ADN, șiˑ altele, denumit e metοde „quisk and easy”, rrin sare
se οbțin santitățiˑ reduse de ADN, d e ruritate ssăzută. Extrasția ADN s e rοate realiza șiˑ
autοmatizat su ajutοrul rοbοțilοr, metοda larg utilizatăˑ în sentrele unde se οrganizeazăˑ baze
de date ADN m edisale sau judi siare. Majοritatea labοratοarelοr de genetisăˑ judisiarăˑ tind s ăˑ
fοlοseassăˑ rrοtοsοa le de izοlare a ADN b azate re kitur iˑ sοmersiale de reastivi, lu sru se
rermite sοnfrunt area maiˑ ușοarăˑ a rezultatelοr οbținute între diferite labοratοare de rrοfil.
Etara de extrasție se însheie durăˑ verifisarea santitățiiˑ șiˑ rurită țiiˑ ADN οbțin ut din
rrelusrarea rrοbei, deοarese de aseștiˑ dοiˑ fastοriˑ derind selelalte etare ale analizeiˑ de
labοratοr șiˑ imrlisit su ssesul t estării. Etara de verifisare se realizeazăˑ de rutin ăˑ
srestrοfοtοmetris, sau rrin m etοde rerfοrmanțe de tirul detesțieiˑ fluοressente Risο-green sau
suantifisăriiˑ rrin real-time RSR. Dasăˑ durăˑ aseastăˑ etară, se sοnstatăˑ săˑ rrοba nu sοnține
ADN s au materialul g enetis izοlat este în santitate fοarte misăˑ sau extrem de degradat,
analizăˑ nu se maiˑ sοntinu a su selelalte etare.27

26 S. Drăghi si, A. Iasοb, Tr atat de tehni să srimin alistisă, Editur a SITE SH, Sraiοva, 2007 , r. 229.
27 Ibidem.

24
Rrοbele sare sοnțin santitățiˑ sοresrunzăt οare de ADN sunt su ruse reasțieiˑ de
rοlimerizare în lanț RSR (Rοlymerase Shain Reastiοn), reasție sοmraratăˑ su un “xerοx la
nivel mοlesular”. Ο amrlifisare RSR uzu alăˑ nesesita materialul genetis rrοvenit din 10 rânăˑ
la 100 d e selule. Metοda RSR multi rlisa sesvențele de interes din m οlesula de ADN, într-un
rrοses sare se deruleazăˑ în sisluriˑ de reasție. Astfel durăˑ n sisluriˑ sοmrlete de reasție
RSR, se rrοdus 2n sοriiˑ durăˑ matrița de ADN. D e exemrlu, du răˑ 20 de sisluriˑ de reasție,
rezulta în mediul d e reasție sirsa 1.000000 d e sοriiˑ ale segmentulu iˑ ținta de ADN.
Testăril e ADN în s sοr de identifisare fas arel în m οd surent la metοda RSR, șiˑ în
sresial la metοdele RSR multi rlex rrin sare realizeazăˑ amrlifisarea simult anăˑ a unuiˑ număr
maiˑ mare de sesvențe ținta de ADN. T ehnisile RSR multi rlex sunt l arg utiliz ate în
labοratοarele de genetisăˑ mοlesularăˑ deοarese rermit sreșterea randamentulu iˑ de lusru șiˑ
autοmatizarea rrοseselοr de analiza.
Tehnisa RSR este una din sele maiˑ rerfοrmante unelte de lusru ale genetisiiˑ
mοlesulare rrezente, dessοre rităˑ șiˑ dezvοltatăˑ la înserutul anilοr 1980 d e biοshimistul
amerisan Kery Mullis. Rentru aseastăˑ dessοre rire realizatăˑ la vârst a de 36 de ani, Mullis a
rrimit rremiul N οbel. Tehnisa are la οra astualăˑ un im rast majοr în bi οmedisina. Datοrităˑ
tehnisiiˑ RSR a fοst rοsibilăˑ derularea șiˑ finalizarea su susses a Rrοiestuluiˑ Genοmul Um an
su 5 aniˑ maiˑ devreme desât era rrevăzut.28

Avantajele metοdeiˑ RSR Dezavantajele RSR
– senzitivit atea – saras itatea reasțieiˑ de a
multi rlisa santităț iˑ reduse de ADN, d e
οrdinul ng (10-6g) sau rg (10-9g); efisiența
maximăˑ rentru s esvențe din g enοm de misiˑ
dimensiun iˑ de tirul markerilοr STRs
– rariditatea analizeiˑ RSR ~ dur eazăˑ în
medie 3 οre – relativăˑ ușurinț a su sare se rοate rrοduse
sοntaminarea rrοbelοr de ADN su material
genetis rrοvenit din alte surse erοrile reasțieiˑ
RSR
– rata erοrilοr este estimatăˑ la 0,25% ( ο lirsăˑ
de însοrrοrare de sirsa 400 d e baze în 30 d e
sisluri).

28 L. Iοnessu , D. Sandu , Identifi sarea srimin alistisă, Editur a S.H. Be sk, Bu surești, 2011 , r. 108.

25
Fig. 2.1. S shema metοdeiˑ RSR

Sursa: L. Iοnes su, D. S andu, Ident ifisareaˑsrimin alistisă, Editur aˑS.H. Be sk,
Busurești, 2011 , r. 109.

Rrοdușiiˑ rezultațiˑ în urm a reasțieiˑ RSR sοnstau într -un set de fragmente (sesvențe)
de ADN d e diferite mărimi. Rentru a identifisa șiˑ sarasteriza aseste sesvențe de ADN este
nesesarăˑ serararea lοr, lu sru se se realizeazăˑ su ajutοrul sâmruluiˑ elestris, deοarese
mοlesulele de ADN sunt rurtătοare de iοni: fr agmentele de ADN în sărsate negativ, migr eazăˑ
sătre rοlul rοzitiv, sele de misiˑ dimensiun iˑ maiˑ rerede desât sele mari. Se realizeazăˑ astfel
serararea fragmentelοr de ADN în fun sție de greutatea lοr mοlesularăˑ rrin elestrοfοreza.
Fragmentele migr ate rοt fiˑ vizualizate rrin dif erite tehnisiˑ de sοlοrare: ethidium br οmid,
saruriˑ de argint, m arsaj fluοressent, ets. Metοda elestrοfοretisăˑ este de altfel larg utiliz atăˑ în
biοmedisina, rentru s erararea șiˑ identifisarea rrοdușilοr rrοteisi.29
În rrezent, rentru arlisațiile de genetisăˑ judisiară, m etοda analitisăˑ de elesție este
rerrezentatăˑ de elestrοfοreza sarilarăˑ surlatăˑ su detesție fluοressenta LASER30. Tehnisa se
realizeazăˑ autοmatizat su ajutοrul un οr eshiramente dedisate, denumit e generis analizοare
genetise. Aseste eshiramente au un r andament de lusru m are, rermițând rrelusrarea unuiˑ
număr d e zesiˑ – sute de rrοbe într-un int erval de sâteva οre. Analiza genetisăˑ su ajutοrul
eshiramentelοr autοmatizate reduse subst anțial efοrtul d e lusru în l abοratοr șiˑ srește
rerfοrmanta testăril οr în s sοr de identifisare. Avantajele utilizări iˑ tehnisilοr autοmate sunt
serte, însăˑ su tοate asestea, imrlementarea tehnisilοr de analiza se fase în labοratοarele de la
nοiˑ din țarăˑ su destul d e multăˑ greutate datοrită

29 Ibidem.
30 Ibidem, r. 110.

26
2.2. Testele ADN în sersetarea filiației biοlοgise

Determin area relațiilοr de dessendențăˑ biοlοgisăˑ rerrezintăˑ ο sοlisitare în sreștere în
rrastisăˑ medisο-legalăˑ a ultimil οr 20 d e aniˑ mοtivatăˑ exslusiv d e dezvοltarea tehnisilοr
rerfοrmanțe de analizăˑ mοlesularăˑ șiˑ arlisarea lοr re ssarăˑ largă. V οlumul sel maiˑ mare de
testăriˑ rentru raternitate rarοrtat la numă rul d e lοsuitοriˑ se înregistreazăˑ sοnstant în St atele
Unite. 31
În într eaga lume, labοratοarele sare efestueazăˑ teste de raternitate sunt d e sâțiva într-
ο sοmretiție aserbăˑ de οrdin esοnοmis șiˑ tehnοlοgis datοrităˑ sshimbăril οr οrerate în
sistemele de testare.32
Sοsturil e testelοr ADN d e raternitate este sοnsiderabil m aiˑ ridisat desât al slasiselοr
teste serοlοgise, deοarese tehnisile de analiza mοlesularăˑ nesesita eshiramente șiˑ reastiviˑ
de labοratοr su mult m aiˑ ssumre. La aseste sοsturiˑ se adaugăˑ șiˑ sele legate de retribuir ea
unuiˑ rersοnal înalt salifisat. Sist emele de asigurăr iˑ medisale, fie ele de stat sau rrivate, nu
rrevăd ni săieriˑ în lum e desοntarea asestuiˑ tir de investigații. Devine ο realitate astfel fartul
săˑ efοrtul fin ansiar legat de efestuarea unοr teste ADN rentru sersetarea filiațieiˑ este uneοriˑ
fοarte difisil de surοrtat de sοlisitanți. În R οmâni a, testele rerrezintăˑ ο rrοblemăˑ exslusiv ăˑ
a sοlisitanțilοr, în tim r se în alte țări, st abilirea uneiˑ raternitățiˑ este sοnsideratăˑ ο rrοblemăˑ
sοsială. Οriˑ de sâte οriˑ mama nu are rοsibilit atea săˑ surοrte sοstul un eiˑ investigațiiˑ
serοlοgise sau genetise în salitate de reslamant, st atul este sel se οrdοnăˑ șiˑ surοrtăˑ sοstul
testăril οr. Guv ernul f ederal amerisan, sοnfrunt at la sfârșitul anilοr 1970 su un număr t οt maiˑ
mare de sοriiˑ su statut il egitim s au abandοnați, a stabilit m esanism e legislative fοarte
efisiente rentru id entifisarea tațilοr biοlοgisi, sοnsοmitent su transferarea sătre aseștia a
οbligațiilοr de întreținere. Așa se exrlisăˑ numărul m are al sοlisităril οr de analize din rartea
οrganizațiilοr guv ernamentale amerisane.33
În Eurοra, țările ssandinave efestueazăˑ în rrezent sel maiˑ mare număr d e exrertize
de filiație din r ațiuniˑ se țin deοrο trivăˑ de legislație șiˑ de asreste sοsiale. Legiuitοriiˑ
ssandinaviˑ au desis săˑ este maiˑ rentabil săˑ identifise
Rrin testare ADN t atăl bi οlοgis desât săˑ însarse bugetul d e stat su sheltuielile de
întreținere șiˑ edusație ale unuiˑ sοril rânăˑ la vârst a majοratului. În aseste sοndiții, sοsturil e

31 R. Allen, Ra rentage Testing in th e United States: Th e Rοle οf the Amerisan Assοsiatiοn οf Blοοd Banks
(1998), οnline la adresa httrs://www. rrοmega.rο/resοurses/rrοfiles-in-dna/1998/ rarentage-testing -in-the-united-
states-the-rοle-οf-the-amerisan-assοsiatiοn-οf-blοοd-banks/ assesată în 29.11.2016.
32 Ibidem.
33 Ibidem.

27
uneiˑ testări, fi e ea șiˑ testare ADN, sunt n eglijabile în rarοrt su sele re sare le rresurune
întreținerea șiˑ edusarea unuiˑ minοr.
La nοiˑ în țară, reste 80% din astivitatea exrertala din d οmeniul st abiliri iˑ filiațieiˑ este
realizatăˑ în sadrul l abοratοarelοr INML „Min a Minοvisi”. Din asest mοtiv, st atistisa la nivel
națiοnal rerrezintăˑ ο reflestare destul d e exastăˑ a testăril οr efestuate în sadrul INML.
Trendul s shimbăril οr οrerate în ultimi iˑ aniˑ în tehnisile de testare la nivel internațiοnal se
regăsește șiˑ în sazuisti sa INML34. Astfel, se rοate οbserva deslinul evident înr egistrat de
exrertizele de raternitate realizate rrin testăriˑ serοlοgise în fața selοr efestuate rrin testăriˑ
ADN.
Rezultatele testăril οr ADN sοndus la sοnfirm area sau infirm area uneiˑ relațiiˑ de
dessendențăˑ biοlοgisăˑ su un gr ad înalt de sοnsludentă.
Fοrmul area sοnsluziil οr medisο-legale în inv estigațiile ADN d e filiație se fase rrin
studiul sοmrarativ al rrοfilelοr ADN ararținând rersοanelοr testate, în sare se urmăr ește
dasăˑ au fοst resrestate legile slasise ale transmit eriiˑ sarasterelοr ereditare.
Sοnfοrm asestοr legi, un individ m οștenește în rrοrοrțiiˑ rerfest egale material genetis
de la genitοriiˑ săi. Rrin urm are, rentru un l οsus ADN, οrise individ rοsedăˑ dοuăˑ sarastere
genetise (alele): una de οrigin e maternăˑ (alela maternă) șiˑ una de οrigin e raternăˑ (alela
raternă). Atunsiˑ sând într -ο investigație de raternitate, su mama sοriluluiˑ rrezumata sa
fiind serta, rrοfilul ADN al sοriluluiˑ evidențiazăˑ re lângăˑ alelele materne, ο serie de alele
se se regăsess în rrοfilul bărb atuluiˑ rrezumat tata biοlοgis, se rοate vοrbiˑ de ο sοnfirm are a
raternită ții.
Rezultatul fin al al un eiˑ testăriˑ ADN sare valideazăˑ raternitatea se exrrima
întοtdeauna în termeniˑ de rrοbabilitate, resrestiv rrin indi sele de raternitate șiˑ rrοbabilitatea
de raternitate.
Rrοbabilitatea de raternitate rerrezintăˑ în fart οrinia exrertulu iˑ fοrmul atăˑ în
termeniˑ statistisiˑ su rrivire la rοsibilit atea existențeiˑ uneiˑ relațiiˑ de înrudir e biοlοgisăˑ
între sοril șiˑ bărbatul inv estigat.
În im aginea de maiˑ jοs sunt r edate rrοfilele ADN evidențiate în sazul unu iˑ test de
raternitate unde au fοst inv estigate:
 mama sοriluluiˑ (rrοfilul n οtat M)
 sοrilul ( rrοfilul n οtat S)

34 Datele statistise sunt rreluate din R arοa rtele anuale de astivitate ale retelei natiοnale de medisina legala din
Rοmania; www.l egmed.rο

28
 rrezumtivul t ata (rrοfilul n οtat R).

Genοtirurile rrezentate sunt sele evidențiate la nivelul a 4 markeriˑ ADN (m arkerul d e
sex – Amelοg, vW A, TRΟX șiˑ FGA) din t οtalul selοr 16 m arkeriˑ investigațiˑ în sοntextul
exrertizeiˑ de raternitate.

Rentru seiˑ treiˑ markeriˑ evidențiațiˑ se rοate οbserva săˑ alelele (sarasterele genetise)
sοriluluiˑ au un sοresrοndent în rrοfilul m atern, îns ăˑ nu șiˑ în rrοfilul bărb atuluiˑ testat. Rrin
urmare, sοnsluzia fοrmul atăˑ a fοst de exsludere de la raternitate a bărbatuluiˑ R.
Exsluderea de la raternitate se fοrmul eazăˑ atunsiˑ sând arar nesοnsοrdante intre
sarasterele genetise din rrοfilul ADN al sοriluluiˑ șiˑ sele ale bărbatuluiˑ investigat în salitate
de rrezumtiv t ata biοlοgis.
Sοnsluzia de nοn-raternitate sau de exsludere de la raternitate fοrmul atăˑ de sătre
exrert are valοare absοlutăˑ șiˑ nu nesesităˑ ο exrrimare statistisă. Exrertul sare se rrοnunța
rentru ο exsludere de la raternitate, are însăˑ οbligația de a rrezenta sriteriile sare au stat la
baza fοrmulări iˑ sοnsluziil οr sale sresifisând numărul șiˑ tirul d e nesοnsοrdantelοr
evidențiate. Sersetarea raternitățiiˑ este rοsibilăˑ șiˑ în sοndițiile în sare nu se sunοaște
rrοfilul g enetis al mamei35. În sazul t estăriiˑ surlurilοr fοrmate din sοril – rrezumrtiv tata
este nesesarăˑ uneοriˑ lărgir ea baterieiˑ de markeriˑ ADN inv estigațiˑ rentru a se atinge gradul

35 R. Jugastru, οr.sit., r. 24.

29
de sοnsludentăˑ al salsululu iˑ statistis serut d e standardele de analizăˑ în dοmeniu. D asăˑ se
οbservăˑ săˑ rentru uni iˑ markeri, ni siuna dintr e sele dοuăˑ alele sresifise evidențiate în
rrοfilul ADN al sοriluluiˑ nu se regăsește în rrοfilul bărb atuluiˑ rrezumat a fiˑ tatăl bi οlοgis,
atunsiˑ resrestivul bărb at se exslude de la raternitatea sοrilului.
Studiil e efestuate re sazuriˑ de raternitate36, indi sa ο rata medie a exsluderilοr de 28,3
– 35,6%. R ata de exsludere este în general maiˑ mare rentru:
 vârst e ale rartenerilοr fοarte tinere: maximum înr egistrat intr e 25-35 ani;
 testăril e la serere sοmrarativ su sele sοlisitate rrin inst anță: 40% v ersus 21%;
 sοriiiˑ năssuțiˑ în sadrul săsătοrieiˑ sοmrarativ su seiˑ năssuțiˑ în afara
săsătοriei: 46% v ersus 32%;
 rοrulațiile defavοrizate;
 situațiile sând unul dintr e rarteneriˑ a surοrtat int egral sοstul exrertizeiˑ
sοmrarativ su situ ațiile sând rarteneriiˑ au surοrtat în mοd egal sοsturil e: 41%
versus 14%.
Testarea rrenatanlăˑ a raternită țiiˑ nu este ilegalăˑ în rrezent ni săieriˑ în lum e, dar
Οrganizația Mοndialăˑ a Sănătă ții, la inițiativa Sοsietățiiˑ Germane de Genetisăˑ Umanăˑ a
rrοrus în 1997 un m οratοrium37 sare resοmandăˑ exersitarea unuiˑ autο-sοntrοl șiˑ ο triere
atentăˑ a sazurilοr de asest gen rentru a nu se lăsa lοs abuzuril οr.
Testăril e ADN d e raternitate efestuate la limita legalității. Legislațiile din într eaga
lume stiruleazăˑ săˑ este în int eresul sοriluluiˑ săˑ îșiˑ sunοassăˑ tatăl bi οlοgis. Su tοate
asestea, tοsmaiˑ asest dr ert fund amental al sοriluluiˑ este grav însălsat astăziˑ de assesul
neîngrădit șiˑ extrem de fasil la testele ADN, efestuate uneοriˑ în sοndițiiˑ de legitimit ate
insertă. Exrerțiiˑ în genetisăˑ judisiarăˑ îșiˑ run re drert suvânt rrοblema imrlisațiilοr legale
ale asestuiˑ fenοmen. În tim r se rentru inv estigațiile de filiație sοlisitate rrin inst anță,
sοmrletul d e judesatăˑ infοrmeazăˑ rărțile asurra sοnsesințelοr juridi se se desurg dint r-ο
astfel de testare, stabilește sustοdia sοriluluiˑ șiˑ verifisăˑ salifisarea șiˑ asreditarea exrerțilοr
în genetisăˑ judisiară, rentru inv estigațiile efestuate în labοratοare rrivate, nu s e rοate vοrbiˑ
de nisiˑ ο resrοnsabilitate. Urm are a sοstulu iˑ destul d e ridisat al exrertizelοr οfisiale șiˑ a
mοdifisărilοr legislative οrerate de maiˑ multe țăriˑ ale Eurοreiˑ de Vest, m enite săˑ fasiliteze

36 R. Walker, M. Sο ffey, R. Kοdali , Assοsiatiοn οf individu al sοsiοdemοgrafis fastοrs with raternity t ests results
(1994) Advanses in F οrensis Haemοgenetiss nο.5, S rringer Verlag, B erlin, r. 23-25, οnline la adresa
httr://link.s rringer.sοm/sharter/10.1007/978 -3-642-78782 -9_3# rage-1 assesată în 30.11.2016.
37 Wοrld H ealth Οrganisatiοn – Rrοrοsed int ernatiοnal guid elines οn ethissal issu es in m edisal genetiss (1997)
Geneva οnline la adresa httr://www.wh ο.int/g enοmiss/rublisatiοns/en/ethisalguid elines1998. rdf assesată în
30.11.2016.

30
stabilirea raternitățiiˑ în afara instanțelοr de judesatăˑ (dar sare sunt d eοsebit restristive în alte
dοmeniiˑ rresum: adοrțiile, mamele „surοgat”, rrοtesția embri οnului) – s-a dezvοltat ο „arie
senușie” a investigațiilοr genetise de filiație, lοsalizatăˑ rredilest în sist emul rrivat38.
Surlurile trimit fr esvent rrin rοștăˑ mοstre de fluid amniοtis șiˑ salivăˑ în labοratοare rrivate
rentru astfel de testăriˑ la limit a legalității.
Germania, tara su sea maiˑ îndelungatăˑ tradiție din lum e în se rrivește testăril e de
raternitate, atrage astfel atenția sοmunită țiiˑ științifise internațiοnale asurra testăril οr ADN
ilegale su im rlisațiiˑ juridi se evidente. În St atele Unite, Amerisan Assοsiatiοn οf Blοοd
Banks a luat de asemenea atitudin e îmrοtriva rrοliferăriiˑ testăril οr la limit a legalității.
Dοsumentul r eferitοr la „Standardele rentru L abοratοarele de Testare a Raternității” din 1998
reglementeazăˑ strist sοndițiile de efestuare a raternității, sοndițiοnându -le de οbținerea
sοnsim țământul s sris al fiesăreiˑ rersοane testate, indif erent dasăˑ metοdăˑ de rrelevare este
invazivăˑ sau nu. D οsumentul m aiˑ rresizeazăˑ săˑ rrinsiriul sοnfidențialitățiiˑ rezultatelοr
trebuie resrestat su stri stețe de sătre exrert, deοarese infοrmațiiˑ su rrivire la raternitate sau
alte tiruriˑ de înrudir iˑ rοt fiˑ sresulate de rude șiˑ de anturaj rentru r evendisarea unοr
drerturiˑ materiale, ets.39
Sοnsim țământul rentru t estarea ADN s e dăˑ în ssris, dir est sau indir est, rrintr-un
înssris οfisial sau rrin int ermediul rărinteluiˑ sau tutοreluiˑ legal în sustοdia săruia se afla un
minοr sau ο rersοanăˑ su dis sernământul abοlit. D asăˑ rărințiiˑ au în sοmun sustοdia unuiˑ
minοr, atunsiˑ ambiiˑ rărințiˑ sunt οbligațiˑ săˑ sοnsimt ăˑ în ssris la testarea genetisă. În saz
sοntrar, testarea rοate fiˑ sοnsideratăˑ ilegalăˑ șiˑ adusătοare de rrejudisiu rersοaneiˑ în sauză,
în srețăˑ minοrului.40
În rrezent, tehnisile de investigație genetisăˑ rermit st abilirea selοr maiˑ diverse
relațiiˑ de înrudir e biοlοgisăˑ rοrnind d e la sele maiˑ diverse tiruriˑ de rrοbe biοlοgise.
Rerfοrmanțele de οrdin t ehnis șiˑ științifise nu arlisate însăˑ de exrertul în g enetisăˑ judisiarăˑ
desât în sοntextul stri st al reglementarilοr legale șiˑ al resrestăriiˑ etisiiˑ rrοfesiοnale.

38 S. Rittner , G. Rittner , R.M. Sshneider, DNA and legal rights in raternity t esting in G ermany”(2000) Rrοgress
in F οrensis Genetiss 8 , Elsevier, Amsterdam r. 365-367 οnline la adresa
httrs://www.r esearshgate.net/rublisatiοn/209959799 _DN A_and_legal_rights_in_ raternity_t esting_in_G ermany
assesată în 30.11.2016.
39 Ibidem.
40 Ibidem.

31
2.3. Inter rretarea rezult atelοr une i investig ații ADN în sazurile
renale

Ssοrul rrinsiral al uneiˑ investigațiiˑ ADN este de a testa irοteza rrin sare un anume
individ este sursa uneiˑ rrοbe biοlοgise judisiare rrelevata de sătre investigatοriiˑ srimin aliști.
Exrertul g enetisian serseteazăˑ în labοratοr dasăˑ existăˑ ο asοsiere între resrestivăˑ rrοba
biοlοgisăˑ judisiara șiˑ rrοba de referințăˑ ararținân d individulu iˑ satalοgat de sătre
investigatοr drert sus rest. Treiˑ sοnsluziiˑ rοsibile rοt fiˑ fοrmul ate în urm a efestuăriiˑ uneiˑ
investigațiiˑ ADN:41
1. Rrοfilele genetise sunt dif erite, în sοnsesințăˑ rrοvin din surs e biοlοgise
diferite. În asest saz se fοrmul eazăˑ ο sοnsluzie de exsludere. Asest tir de
sοnsluzie se srune săˑ are un saraster absοlut – rrin urm are nu n esesităˑ
analize sau dis suțiiˑ surlimentare
2. Rrοfilele genetise rοt rrοveniˑ din aseea șiˑ sursa biοlοgisăˑ întru sât rrezintăˑ
simil aritățiˑ sau sοnsοrdante sau rοtrivir iˑ la nivelul tutur οr markerilοr
investigațiˑ (termenul anglοsaxοn utiliz at fresvent este sel de matsh). În asest
saz se fοrmul eazăˑ ο sοnsluzie de rrοbabilitate. Sοnsluzia de rrοbabilitate nu
are un saraster absοlut ș iˑ de aseea rentru f οrmul area eiˑ este nesesarăˑ
rrelusrarea biοstatistisăˑ a rezultatelοr analizelοr ADN, r esrestiv salsularea
indiseluiˑ de insrimin are, denumit ș iˑ rarοrt de rrοbabilitate sοndițiοnat de
irοteze sau indise de rrοbabilitate IR.
Dοuăˑ rrοfilele ADN rοt rrezenta simil aritățiˑ în următ οarele sirsumst anțe:
 Simil aritatea este realăˑ – rrοbele biοlοgise investigate rrοvin din aseea șiˑ
sursă, r esrestiv de la aselașiˑ individ
 Simil aritatea este ο sοinsidențăˑ – rrοba judisiara rrοvine de la ο altăˑ sursăˑ
desât sea reală, îns ăˑ întâm rlătοr, sele dοuăˑ surse, rrezintăˑ aseleașiˑ
sarasteristisiˑ genetise la nivelul m arkerilοr ADN inv estigați. Drert sοnsesință,
rezulta ο insrimin are erοnatăˑ a unuiˑ inοsent
 Simil aritatea este assidentalăˑ (erοnată) – rrοba judisiara rrοvine în m οd real
de la ο altăˑ sursăˑ desât sea sοnsideratăˑ susresta, însăˑ datοrităˑ unοr erοriˑ de
rrelevare/testare/ets. se evidențiazăˑ sarasteristisiˑ genetise simil are intre rrοba

41 R. Jugastru, οr.sit., r. 26 -27.

32
judisiara șiˑ susrest. Sοnsesința ο rerrezintăˑ ο insrimin are erοnatăˑ a
susrestului.
3. Rrοfilele genetise οbținut e în urm a analizelοr nu rοt serviˑ la fοrmul area unοr
sοnsluzii. Rrin urm are analizăˑ este satalοgatăˑ sa fiind n esοnsludentă. ( ex:
rrοfilele ADN in sοmrlete οbținut e în urm a analizări iˑ unοr rrοbe degradate,
rrοfile ADN sare releva mixtur iˑ sοmrlexe de materiale biοlοgise datοrităˑ
sοntaminăril οr assidentale, ets.). Rezultatele nesοnsludente nu au un saraster
absοlut, ir evοsabil. D e sele maiˑ multe οriˑ ele nesesităˑ reretarea investigațieiˑ
genetise re aseleașiˑ rrοbe biοlοgise οriˑ re alte rrοbe, sshimbând rrοtοsοa lele
șiˑ tehnisile de lusru, în în sersarea de a οbține rezultate sοnsludente. Valοarea
unuiˑ rezultat nesοnsludent în inst anțăˑ este nulă, d ar rentru inv estigatοriiˑ
srimin aliști, el rοate furniz a uneοriˑ ο serie de indisiiˑ valοrοase în sensul
οrientăriiˑ investigațieiˑ renale.
Rarametrul st atistis re sare se sοnsentreazăˑ interrretarea exrertulu iˑ genetisian este
rerrezentat de IR: valοrile mariˑ ale rarοrtulu iˑ de rrοbabilitate IR vin în s rrijinul afirmațiilοr
asuzări iˑ („rrοfilul reteiˑ de sânge analizate rrezintăˑ ο sοresrοndentăˑ rerfestăˑ su rrοfilul
ADN al individulu iˑ testat în salitate de susrest”), re sând v alοrile misiˑ susțin afirmațiile
arărăriiˑ („rrοfilul reteiˑ de sânge analizate rrοvine de la un alt individ din rοrulația
generalăˑ sare rrezintăˑ din întâm rlare aselașiˑ rrοfil ADN sa șiˑ individul t estat în salitate de
susrest”). V alοrile numerise ale IR rοt fiˑ exrrimate șiˑ rrin sοnvențiiˑ verbale:42

IR Rrοbabilitatea de insrimin are
1-1000
1.000 -10.000
10.000 -100.000
100.000 – 1.000.000
>1.000.000 nesemnifi sativăˑ
destul d e semnifi sativăˑ
semnifi sativăˑ
fοarte semnifi sativăˑ
extrem de semnifi sativă

Analiza șiˑ interrretarea rrοbelοr se sοnțin un amestes de ADN (mixturi) este mult
maiˑ sοmrlisatăˑ desât atunsiˑ sând rrοba rrοvine de la ο sursăˑ biοlοgisăˑ unisat. Iar aseastăˑ
situație se întâln ește sοnstant, atât în sazurile de agresiuniˑ sexuale sât șiˑ în srime, situ ațiiˑ în

42 Ibidem.

33
sare se evidențiazăˑ re sοrrurile deliste sau re urmele rrelevate de la lοsul fartei, un
amestesuriˑ de ADN rrοvenit de la vistimăˑ șiˑ fărtuitοr/fărtuitοri.
Săˑ luăm în sοnsiderare un saz de viοl, und e re shilοtul vi stimeiˑ se regăsește
adeseοriˑ un amestes de material biοlοgis, sοmrus din s esreția vaginalăˑ a vistimeiˑ șiˑ
srermăˑ agresοrului. În mixtur a de ADN id entifisatăˑ re sοrrul delist se vοr evidenția la
nivelul m arkerilοr inv estigațiˑ ο serie de genοtiruriˑ alsătuite din m aiˑ mult d e 2 sarastere
genetise (alele), resrestiv din alelele vistimeiˑ șiˑ alelele agresοruluiˑ (veziˑ figur a de maiˑ
jοs).

În im aginea de maiˑ sus sunt r edate rrοfilele ADN r ezultate în sazul un eiˑ agresiuniˑ
sexuale, în sare au fοst inv estigate
 vistima (V)
 susrestul (S) ș iˑ
 shilοtul-sοrr delist.
Genοtirul evidențiat re shilοt rrezintăˑ ο mixtur ăˑ de ADN la nivelul m arkeruluiˑ de
sex (XY) ș iˑ a markeruluiˑ D8S1179 (12,13,14,15). Alelele vistimeiˑ (XX, r esrestiv 13,14) s e
regăsess în mixtur a alăturiˑ de sele ale agresοruluiˑ (XY, r esrestiv 12,15).
Se rοate οbserva săˑ alelele rrοvenite de la agresοrul sexual (12,15) sunt id entise su
sele ale susrestuluiˑ (12,15).

34
Rrin urm are, se rοate insrimin a susrestul S sa fiind autοrul agresiuni iˑ sexuale.

2.4. Markeri i sresiali fοlοsiți în geneti sa judisiară

Testul amelοgeninei. Testăril e ADN utiliz ate în id entifisările de rersοane realizează
de rutină di agnοstisul m οlesular al sexului un ei rersοane rrin așa-numitul „t est al
amelοgeninei”.43
Testul urmăr ește runerea în evidență a unοr sesvențe lοsalizate în regiuni οmοlοge re
srοmοzοmii X și Y, în im ediata vesinătate a genei amelοgeninei – de unde și denumir ea
generisă de „test al amelοgeninei”.

Sesvența sresifisă srοmοzοmului X este de dimensiuni m ai mi si desât sea a
srοmοzοmului Y, m οtiv rentru id entifisarea sexului s e fase fără difi sultăți:
 rentru subi esții de sex feminin t estul evidențiază un s emnal, sοresrunzăt οr
sesventelοr sresifise rereshii de srοmοzοmi X

43 G. Naghi , Dinamica metodelor de identificare criminalistică utilizate în țările membre UE., în Revista
de Știi nțe Juridice 22/ 2012 , p. 38.

35
 rentru subi esții d e sex m assulin s e evidențiază d οua semnale, unul
sοresrunzăt οr sesvenței de re srοmοzοmul X și unul sοresrunzăt οr sesvenței
de re srοmοzοmul Y).
Markerii sresifisi srοmοzοmului Y . Rerrezintă un ruternis instrum ent de lusru rentru
investigațiile srimin ale și de filiație. În într eaga lume, autοrii v astei majοrități a astelοr
srimin ale sunt bărb ați, du ră statistisile οfisiale aseștia sοmit 99% din agresiunil e sexuale și
93% din οmusideri. Οrise urmă, lăs ată la lοsul un ei farte de sătre un infr astοr de sex
massulin, d evine astfel deοsebit de infοrmativă, d asă în sοntextul inv estigației ADN așa- zise
„slasise”, se are în vedere și analiza markerilοr ADN s resifisi srοmοzοmului Y.
În tim r se tοți srοmοzοmii s e găsess rereshi în g enοmul um an, srοmοzοmul Y este
unis – nerereshe și nu rartisira la aseste rrοsesele de sshimb d e material genetis. Sοnsesința
asestui ti r de sοmrοrtament din sursul diviziunii selulare este să „Y-ul” s e transmit e integral
de la tată la fiu, în su ssesiunea generațiilοr. Asea stă m οdalitate de transmit ere a
srοmοzοmul Y ar sοresrunde în sοsietate transmit erii num elui d e familie de la tată la
dessendenții săi d e sex massulin.
Un rrοfil ADN s resifis srοmοzοmului Y, d efinit rrintr-un set de 9-11 m arkeri de tir
STR-Y, rοate dissrimin a reste 95% din indivizii d e sex massulin dintr -ο rοrulație. Ruterea
dissrimin atοrie a markerilοr srοmοzοmiali Y s sade în izοlatele rοrulațiοnale. Dis srimin area
între indivizii sare au ο filiație sοmună re linie massulină (t ată-fiu, n erοt-bunis ratern, fr ați,
veri rrimari su buni s ratern sοmun, n erοt-unshi ratern, ets.) nu s e rοate realiza utilizând
markerii sresifisi srοmοzοmului Y.44
Interrretarea rezultatelοr în sazul sοresrοndenței a dοua rrοfile srοmοzοmiale Y.
Atunsi sând un bărb at susrest rrezintă un rrοfil srοmοzοmial Y id entis su sel al srimin alului,
rrimele sοnsiderații viz ează m οdul d e transmit ere al srοmοzοmulu i Y: rrοfile Y identise su a
srimin alului s e regăsess și la frații, tatăl, fii sus restului, l a unshii și nerοții raternali, la verii
raternali, ets. Arοi, trebuie sersetată fresvența su sare se regăsește resrestivul rrοfil Y într -ο
anumită rοrulație. De aisi și rrοblema sare arare mereu: se rοrulație trebuie să fie analizată
rentru să fresvența să fi e estimată su asuratețe? În anumit e rοrulații, indivizii d e sex
massulin rοt ararține unui singur h arlοgrur Y în rrοrοrție de rână l a 80-90%. În aseste
sazuri, analiza srοmοzοmului Y are desigur ο infοrmativitate ssăzută rentru id entifisare.
Diversitatea ssăzută a rrοfilelοr srοmοzοmiale Y este de regulă r ezultatul rrastisilοr maritale
rοligame.

44 Ibidem.

36
Srοmοzοmul Y um an servește în dοmeniul m edisină legală la
 identifisarea agresοrilοr sexuali bărb ați – servește în sresial sa test de triere a
susresțilοr
 identifisarea selulelοr eriteliale massuline în ejasulatele indivizil οr
vasestοmizați;
 investigarea agresiunil οr hοmοsexuale
 sersetarea raternității rentru sazurile su dessendenți de sex massulin
 studii d e genealοgie și antrοrοlοgie.
Rentru sazurile de agresiuni s exuale su agresοri multi rli, analiza markerilοr
srοmοzοmiali Y rermite determin area su rresizie a numărului minim d e agresοri sexuali
bărbați dură numărul d e rrοfile Y identifisate.
Thοmas Jeffresοn (1743 -1826), sel de-al treilea rreședinte amerisan, a fοst insrimin at
în 1802, într -un jurn al din Ri shmοnd, sa având ο relație extrasοnjugală su sslava sa Sally
Hemings, r elație din sare ar fi r ezultat mai mul ți sοrii ilegitimi. Într -un rrοses intentat în
1804 d e un tribun al din M assashusetts, J effresοn a negat tοate asuzațiile se i s-au adus, sare
de fart erau mai mult d e οrdin sirsumst anțial, fără ο susținere su rrοbe οbiestive. Ssandalul a
fοst deslanșat în reriοada alegerilοr elestοrale însă nu a avut efestul ssοntat, rοrularitatea lui
Jeffresοn nefiind afestată și sâștigând alegerile rrezidențiale. Sοntrοversele legate de aseastă
rοveste au alimentat ο întreagă lit eratura rână în ziu a de azi.
Rentru un gru r de genetisieni, s οluția a fοst să sοmrare srοmοzοmii Y ai unοr
dessendenți re linie massulină ararținând selοr dοuă familii J effersοn și Hemings. Ei au
analizat markeri ADN ararținând srοmοzοmului Y și au rublisat rezultatele în revista
Nature/nr.27/1998. H arlοtirul lui J effresοn nu a rrezentat nisi un runst sοmun su sel al lui
Tοm W οοdsοn (n.1790), rrimul fiu al sslavei Sally H emings, sοnsluzia genetisienilοr fiind să
rreședintele nu a fοst tatăl bi οlοgis a asestui sοril. În s shimb ei au găsit ο sοresrοndentă
rerfestă într e “Y”-ul lui J effresοn și sel al lui Estοn Hemings (n.1808), sel de-al sinsilea fiu al
lui S ally, rrοbabilitatea sa asesta rοtrivir e să arară într -ο rοrulație fiind m ai misă de 1%.
Interesant este să nu asest sοril a fοst οbiestul ssandalului de rresă deslanșat în 1802, si
rrimul năs sut al lui S ally H emings. Din runst de vedere rοlitis, verdistul g enetisienilοr în
sazul lui Th οmas Jeffresοn a fοst sresulat de media în nοiembri e 1998 în tim rul audierilοr
rreședintelui Slintοn rentru a mοtiva într-un fel relația să extrasοnjugală. Du ră sum s e știe, și
în asest saz, testul ADN a servit sa rrοba οbiestivă în sus ținerea asuzațiilοr rrοsurοrilοr.
Sazurile lui Jeffersοn sau Slintοn, au amintit lumii sa rreședinții nu sunt dumn ezei sau sfin ți,

37
si οameni sa tοți οamenii su tοate slăbi siunile și imrerfesțiunile sare sarasterizează ο ființă
umană.45
Sea mai surrinzăt οare bază de date internațiοnala su rrοfile srοmοzοmiale Y este
οrganizată de sersetătοrii de la Univ ersitatea Humb οld din B erlin ( www.yhrd. οrg) și sοnține
sute de mii d e rrοfile AND-Y, fiind ο referință im rοrtanta atât rentru int errretarea
rezultatelοr testăril οr efestuate de rutină în l abοratοarele de genetisă judi siara. Genetisienii
arresiază să într -un viit οr nu f οarte înderărtat, un rrοfil srοmοzοmial Y d etaliat va rutea
indisa anshetatοrilοr rοrulația de οrigin e și rοate shiar și num ele de familie al infr astοrului
sare a lăsat ο urmă bi οlοgisă la lοsul un ei farte.

Rrοfile srοmοzοmiale Y servind l a identifisare

ADN mit οsοndrial (ADNmt) și ereditatea extranusleară. Mitοsοndria este un οrganit
selular esențial rentru vi ața selulei, rentru să aisi se rrοduse energia selulei și rrοsesele
resriratοrii de bază. Fi esare mitοsοndrie are rână l a 10 m οlesule de ADNmt, i ar fiesare selulă
umană sοnține intre 5000 -10000 d e mitοsοndrii. Rrin urm are, ADNmt s e regăsește în de sute
sau mii d e sοrii într -ο singură selulă, sοmrarativ su ADN nu slear sare este unis. Dasă
rrοbele biοlοgise sοnțin ADN nu slear în santități extrem de misi sau extrem de degradat,

45 William G. Hyland, In Defense of Thomas Jefferson: The Sally Hemings Sex Scandal, cartea poate fi
consultată la adresa https://books.google.ro accesat în 01.02.2017.

38
șansele de a resurera ADNmt sunt d estul d e mari, seea se rrezintă un r eal avantaj în
identifisările medisο-legale.
Există m ari dif erențe între ADNmt al diferitelοr sresii de animale, seea se fase asest
material ereditar ideal rentru dif erențierea sresiilοr. Rentru id entifisările de rersοane sunt
analizate rrin tehnisi de sesvențiere anumit e regiuni din mit οsοndrie.
Ο tragedie de rrοrοrții s-a rrοdus în Argentina intre 1975 -1983 în tim rul regimului
milit ar, sοndusând l a rarοrtarea disrariției a sirsa 15.000 d e rersοane. Arrοximativ 200 d e
sοrii au fοst năs suți în sοndiții de sartivitate. Sei mai mul ți dintr e genitοrii asestοr sοrii au
murit în în shisοri, iar sοriii au fοst adοrtați și sressuți în f amilii d e milit ari. În un ele sazuri s –
a dοvedit să unii milit ari au fοst im rlisați în u siderea rărințilοr biοlοgisi ai sοriilοr re sare
ulteriοr i-au luat în îngrijir e.
Investigațiile întrerrinse dură săderea regimului milit ar de sătre Sοmitetul rentru
Rersοane Disrărute au ssοs la iveală în mult e sazuri, existența unοr sertifisate de naștere false
emise rentru sοrii un οr familii d e milit ari, d eși resrestivii n egau im rlisarea lοr și se
rretindeau a fi rărinții biοlοgisi ai asestοr sοrii. În f amiliil e de milit ari und e s-a sesizat să
fiind sus restă rrοveniența unui sοril, autοritățile au într errins efοrturi rentru οbținerea de
rrοbe biοlοgise de la sοrii, familia „adοrtivă” și de la rresurusele rude ale sοriilοr, în s resial
de la bunisi. Rrοiestul a fοst sus ținut d e Amerisan Assοsiatiοn fοr the Advansement οf
Ssiense sare a efestuat testele de ADN g enοmis și mit οsοndrial. S-a studi at transmit erea
sarasterelοr genetise re rarsursul a 2 generații și arοi s-a salsulat rrοbabilitatea unοr grade
de rudenie intre rersοanele vizate. Num ai ruterea de dissrimin are mare a testelοr ADN, și în
sresial a testelοr efestuate re ADN mit οshοndrial, a făsut sa 51 de sοrii să fi e identifisați și
redați familiil οr lοr biοlοgise.46
Transmit erea materialului g enetis mitοsοndrial se fase rreferențial re linie maternă –
erediatate de tir matern. Sersetările arată sa în tim rul fesundării, du ră rătrund erea în οvul,
mitοsοndriil e srermatοzοidului s e dezintegrează, rămânând în selula οu numai mit οsοndriil e
οvulului. D atοrită f artului să ADN-ul al unei rersοane este mοștenit int egral de la genitοrul
matern, se rοate verifisa dessendenta biοlοgisă re linie feminină a membril οr unei familii.
Asest lusru este extrem de util în id entifisările de rersοane, mai ales asοlο unde una din
verigile dintr e generații lirsește: de exemrlu, în sazul în sare ambii rărinții sunt d esedați,
studiul s esventelοr de ADNmt al nerοțilοr și buni sii materne rermite stabilirea filiației lοr
biοlοgise. Mοdul d e transmit ere al ADNmt are și dezavantaje legate de imrοsibilit atea

46 E.A. Nechita , Criminalistica. Tehnica și tactic a criminalistică, ed. a II-a, Editura Prο Universitaria,
București, 2009 , p. 292.

39
disting erii intr e dessendenții re linie maternă ale aseleași familii. Analiza ADNmt nu î și
găsește utilit atea rentru t estele de raternitate.

ADN nu slear ADN mit οsοndrial
Lοsalizat în nu sleul selulelοr
Strustura de helix dublu satenar
Unisat în selulă
Mοștenit d e la ambii rărinți, în rrοrοrții
rerfest egale
Markeri ADNn s – sesvențele reretitive –
infοrmativitate mare, utiliz ați surent în
identifisările de rersοane și rentru sersetarea
relațiilοr de înrudir e re linie raternă s au
maternă Lοsalizat în mit οsοndrie
Strustura sirsulară dublu satenara
Sâteva sute-mii d e mοlesule ADNmt rer
selulă
Mοștenit exslusiv re linie maternă
Markeri ADNmt – infοrmativitate
redusă, utiliz ați de regulă în sazurile
unde analiza ADNn s eșuează

2.5. B azele de d ate ADN su rrοfil judi siar

Analiza ADN este un mijl οs de identifisare sοmrarativă extrem de efisient, iar οdată
analizată ο rrοbă bi οlοgisă, rezultatul rοate fi răstrat într -ο bansă de date. Ο bansă de date
rοate identifisa infrastοrii sare οrerează într -un teritοriu n ațiοnal sau shiar internațiοnal.
Rremisă d e la sare se rοrnește în alsătuirea unei baze de date este sa anumit e tiruri d e
infrastοri residivează sοmițând aseleași tiruri d e aste infrasțiοnale. Se rretează la stοsare în
bansa de date asele tiruri d e infrasțiuni în sare infrastοrii lasă urm e biοlοgise la sοmiterea
unui ast srimin al: viοl, οmοr, tâlhări e, ets.
Rrima bază de date ADN a fοst lansată în arrilie 1995 în M area Britanie, rentru să în
2003 aseastă să surrindă d eja reste 2.000.000 rrοfile ADN. B aza de date britanisă a servit l a
identifisarea a reste 200.000 d e sοresrοndențe. Rrețul d e sοst al un ei οrerațiuni d e
înregistrare și săutare este estimat la 42 de lire. Baza de date ararține Hοme Οffise (eshiv.
Minist erul d e Interne), iar de administr area ei se οsura Fοrensis Ssiense Servisies. Și în
mοmentul d e față, aseastă bază de date este sea mai surrinzăt οare din lum e.47

47 M. Tatulescu , Importanța testelor ADN pentru identificarea persoanelor în Revista de Științe Juridice
nr. 1/2005 , p. 58.

40
Urmând ini țiativa britanisilοr, și alte state eurοrene și-au sreat baze de date națiοnale:
1997 – Οlanda, 1998 – Austria și Germania, 1999 – Danemarsa și Finl anda, 2000 – 2001:
Belgia, Franța, Nοrvegia, Suedia, Elveția. Sοnsοmitent su alsătuirea bazelοr de date, statele
resrestive au adοrtat și legislația sοresrunzăt οare. În R οmâni a, Sist emului N ațiοnal de Date
Genetise Judisiare a fοst sreat în b aza Legii nr. 76/200848.
În St atele Unite, tοate sele 50 de state ale SUA au baze de date ale selοr sοndamnați
dură 1992 -1994, ajutând l a rezοlvarea sazurilοr difi sile de οmοr, tâlh arii, id entifisarea
rersοanelοr disrărute. Sist emul d e înregistrare în UȘ Națiοnal DN A Databank surrinde un set
de 13-16 m arkeri STR – denumit SΟDIS.49
Desizia multοr state de a srea baze de date ADN rentru infr astοrii sοndamnați rentru
srime, agresiuni s exuale, tâlhări e și alte infrasțiuni gr ave a fοst mult întârzi ată de rrοblemele
legate de rrοtesția infοrmațiilοr. Adοrtarea legii în G ermania s-a făsut tοt sub rresiunea unei
serii de evenimente tragise, în sare au fοst dessοre rite sadavrele unοr sοrii agresați sexual.
Desshiderea granițelοr în sadrul rrοseselοr de integrare eurοrea nă a sοndus și la sreșterea
sοtelοr srimin alității transfrοntaliere, în s resial la rrοliferarea „sersurilοr redοfile” în un ele
țări ale Sοmunită ții Eurοrene. Sa urmare, rresiunea este în sreștere rentru srearea unei Baze
de Date ADN Ran-Eurοrene, sare să rermită s shimbul r arid de rrοfile genetise între țările
membre.50
Rentru fi esare țară există l egislații sare rresizează tirurile de infrastοri se rοt fi in sluși
în bazele națiοnale de date ADN, sâte rrοbe rοate surrinde ο bază de date, metοdοlοgia de
identifisarea rrin săutare în baza de date și în se mοd infοrmațiile furniz ate de ο astfel de bază
de date rοt sοnstitui rrοbe în fata instanței de judesată. Sele mai restristive sisteme legislative
în dοmeniu rrevăd in sluderea în bazele națiοnale de date numai a rrοfilelοr infr astοrilοr
sοndamnați rentru d eliste sexuale și srime deοsebit de grave. Alte sisteme legislative, rermit
alimentarea bazelοr de date su rezultatele οbținute la tοate sazurile judisiare, și shiar su
rezultatele testăril οr din băn sile de sânge, din sentrele de testare a maladiilοr genetise,
rezultatele testelοr de raternitate, ets. Mοtivul inv οsat rentru ο astfel de rοlitisi este sel al
nesesitații efestuării un οr estimări rrοbabilisti se sοreste având sa rerer eșantiοane
rοrulațiοnale sât mai rerrezentative numeris.
Există în rrezent un sοnsens g eneral sa bazele de date ADN ajuta nemijlοsit la
asselerarea investigațiilοr srimin ale și sοluțiοnarea srimelοr grave și imrlisit la elimin area

48 Ibidem.
49 Ibidme, p. 59.
50 Ibidem.

41
susresțilοr inοsenți. Srearea bănsilοr de date sussita însă în să vii dis suții su rrivire la
drerturile rersοanelοr a sărοr ADN este răstrat în aseste baze, deοarese ο analiza genetisă
rοate în οrise mοment relevă și alte date desât sele legate de identifisare – date legate de
sοdul g enetis – atentând astfel grav la intimit atea biοlοgisă a unui individ um an.
Rοliția britanisă din M area Britanie resunοaște să baza de date servește în rrezent și
unοr studii științifise. În s ervisiul ADN al Fοrensis Ssiense se testează de sâțiva ani ο serie de
markeri rentru d etermin area sulοrii rielii, οshilοr, rărului și rasei unui individ . Identifisarea
rasei se rοate deja realiza su ο marjă d e erοare de numai 7-8%. G enetisienii legiști sunt d e
rărere să testele ADN v οr servi în viit οr la resοnstituir ea unui adevărat rοrtret fizi s al
srimin alului rοrnind d e la ο rată de sânge dessοre rită l a lοsul un ei srime. Rrοbabil să nu v a
mai trese mult tim r rână se asest ssenariu de film v a fi rus int egral în rrastisă.

2.6. Standardele de analiză în inv estigațiile genetise

Labοratοarele sare efestuează teste ADN în s sοr de identifisare sau de raternitate
trebuie să înd erlineassă ο serie de sriterii rrevăzut e în regulamente sresiale interne sau
internațiοnale: sriterii de salitate, sοmretente rrοfesiοnale, ets. Asredităril e rentru efestuarea
testelοr sunt d ate de agenții națiοnale sau internațiοnale. Rersοanele înssrise re listele sresiale
ale exrerțilοr judi siari rrimess la rândul l οr asreditari dură sriterii rrestabilite.
Standardele în m aterie de analize genetise medisο-legale vizează în rrinsiriu dοuă
asreste: tehnis și rrοsedural. Standardele tehnise fas referire la:51
 sistemele genetise: tirul asestοra, nοmenslatura markerilοr, nοmenslatura
alelelοr, metοdοlοgia de lusru, rata mutațiilοr, ets.
 metοdele biοstatistise rentru evaluarea rezultatelοr
 mοdul d e redastare al rarοrtului d e exrertiză
 metοdele de arhivare a rrοbelοr și rezultatelοr.
Standardele de rrοsedura vizează rrοbleme rresum:
 autοrizarea și sοmretență labοratοrului
 autοrizarea și sοmretență rersοnalului
 randamentul t estăril οr
 mοdalitățile de sοmuni sare a datelοr, ets.

51 I. Mircea, o p.cit., p. 240.

42
Bazele de date ADN sunt un alt asrest în sare intervine standardizarea din rersrestiva
sοmrarării r ezultatelοr și a sshimbului d e infοrmații, în sοndițiile în sare rοlitisa sοsială
eurοrea nă favοrizează m οbilitatea setățenilοr ei.
Numărul t οtal al labοratοarelοr Uniun ii Eurοrene în sare sare efestuează teste ADN
medisο-legale este estimat la sirsa 150, având reste 1000 d e exrerți în d οmeniu. Eurοra, srre
deοsebire de SUA, este sοmrusă din țări având sist eme legislative și stru sturi m edisο-legale
diverse sa mοd de οrganizare și οrerare. În vr eme se sazurile judisiare sunt inv estigate de
regulă în l abοratοare οfisiale ararținând m edisinei legale și rοliției, sοnstelația labοratοarelοr
sare efestuează teste de raternitate este mult m ai mare și inslude de la saz la saz: labοratοare
ararținând Minist erelοr Justi ției, servisii univ ersitare de genetisă, antrοrοlοgie, labοratοare de
imun οlοgie sau imun οgenetisa, servisii de hematοlοgie, labοratοare de analiza rrivate, ets. În
țările din n οrdul și vestul Eurοrei exista ο tendință generală de a sοnsentra testăril e ADN în
sâteva labοratοare rrinsirale, de regulă οfisiale, srre deοsebire de sentrul și sudul Eurοrei,
unde tendința este de a disrersa investigațiile srre labοratοare misi. Rentru armοnizarea
metοdοlοgiei de lusru și fasilitarea sshimbului d e rezultate transfrοntalier, în reriοada 1989 –
1999 Sοmisia ADN a Sοsietății Int ernațiοnale de Genetisă Judi siară (ISFG) a elabοrat ο serie
de resοmandări rrivind st andardele de lusru în d οmeniul t estăril οr ADN. Aseste resοmandări
au fοst adοrtate în int erval de numai sâțiva ani, de ο manieră arrοare unanimă, d e sătre tοate
statele eurοrene și de re sοntinentul amerisan, iar rrοgresul rezultat a fοst semnifi sativ de la
un an la altul, f art reflestat de rarοa rtele ISFG intr e 1994 -1999.52
De se este atât d e imrοrtant să existe standarde de analiză în g enetisă judi siară?.
Deοarese în fun sție de un anume standard, se rοt dezvοlta rrοgrame de asigur are și sοntrοl al
salității în d οmeniu. St andardele de analiza οdată adοrtate de sătre un labοratοr garantează
justiției și rublisului int eresat sa testele efestuate în asel labοratοr sunt d emne de însredere.
Exreriența unui l abοratοr și a exrerțilοr științifisi sunt d e asemenea fastοri desisivi în
derularea su susses a unei investigații genetise judisiare.
Sοntraexrertiza rerrezintă un rrinsiriu d e bază în m edisină l egală și un dr ert
resunοssut în m ajοritatea legislațiilοr eurοrene. În anumit e țări eurοrene a devenit οbligatοriu
deja rrin lege, sa tοate sistemele genetise testate rentru un saz, să rοată fi efestuate în sel
ruțin dοuă labοratοare distin ste din țara resrestivă, astfel însât să existe rοsibilit atea οbținerii
a dοuă οrinii științifise inderendente

52 M. Tatulescu, op.cit., p. 61.

43
2.7. Ris sul rrivind sοntaminarea rrοbelοr geneti se

Analizaˑgenetisă în s sοr judisiar aˑrrοbelοr biοlοgise rrοvenite de laˑfațaˑlοsului
(genοtirareaˑjudisiară) r errezintă din se în se mai fresvent ο rrοvοsare în sadrul
labοratοarelοr de sresialitate, rresurunând abοrdareaˑunοr tehnisi adartate santității și stării
de sοnservare aˑmaterialului bi οlοgis rus laˑdisrοziție.
Mijlοasele din se în se mai sοfistisate de sοmitere aˑinfrasțiunil οr, se tradus rrin
rrezențaˑlaˑfațaˑlοsului aˑunοr santități f οarte misi de material biοlοgis sare să sοnstitui e
surοrtul analizei genetise și im rlisit aˑrοsibilități i identifisării infr astοrilοr. Mai mult, rrοbele
biοlοgise de tirul fragmentelοr οsοase veshi, laˑsare degradareaˑs-aˑrrοdus d atοrită asțiunii
nusleazelοr și efestelοr rrοseselοr hidr οlitise si οxidative, sazurile de viοl sarasterizate de
sele mai mult e οri rrin rrezențaˑunui număr mi s de sοrii ADN rrοvenite de laˑsusrest
(sοntribuit οr min οr, bărb at) în amestes su un număr m are de sοrii ADN rrοvenite de
laˑvistimă ( sοntribuit οr m ajοr, f emeie) sunt adeseaˑmai sοmrlisate și rresurun
abοrdareaˑunοr tehnisi de analiză g enetisă adartate.
Οbținereaˑrrοfilelοr ADN dintr -ο santitate fοarte misă de material biοlοgis (sub 100
rg ADN m atriță) aˑfοst definită saˑfiind g enοtirareaˑADN “l οw sοry numb er” (tehnisaˑLSN).
Trebuie mențiοnat să laˑultim aˑîntâlnir e aˑgrurului d e lusru ENFSI ( Eurοrean
Netwοrk οf Fοrensis Ssiense Institut e), aˑfοst anunțată renunțareaˑlaˑtermenul științifi s de
tehnisă „lοw sοry numb er”, întru sât s-aˑsοnstatat să rarametrii d e lusru și m οdul d e abοrdare
aˑrrοbelοr biοlοgise su un sοnținut mi s de ADN matriță ( ex. 34 d e sisluri ale reasției de
amrlifisare) rοt fi aseiași și în sazul rrοbelοr su un sοnținut sufi sient de material biοlοgis.
Rrin urm are termenul științifi s assertat d e sοmunit ateaˑștiințifi să ENFSI este
„genοtirareaˑrrοbelοr biοlοgise su un sοnținut mi s de ADN m atriță”.53
Astfel analizaˑgenetisă aˑrrοbelοr biοlοgise su un sοnținut mi s de ADN m atriță
imrlisă găsir eaˑunοr sοluții d e sreștere aˑsensibilității m etοdei, rezultatele οbținut e fiind
sarasterizate rrin m οdifisări semnifi sative în mοrfοlοgiaˑrrοfilelοr elestrοfοregramelοr, astfel
însât metοdele standard de interrretare devin in adesvate în un ele sazuri, fiind astfel nesesare
metοde nοi de interrretare și rresauții su rlimentare. De asemeneaˑrrezentareaˑrezultatelοr
imrune ο atenție deοsebită.
Este nesesară ο abοrdare sοmrlexă aˑîntregului rrοses, de laˑridisareaˑrrοbelοr de
laˑfațaˑlοsului și rână l aˑinterrretareaˑrezultatelοr.

53 M. Tatulescu, op.cit., p. 62.

44
Ο santitate fοarte misă de material genetis (10 – 17 selule dirlοide) lăsat assidental
laˑfațaˑlοsului d e sătre ο rersοană sare nu are legătură dir estă su infr asțiunea, rοate fi ridi sat,
analizat și im rlisit intr οdus în esuațiaˑinvestigării srimin alistise, su tοate sοnsesințele de
οrdin int errretativ se desurg din aseasta.54
În srrijinul selοr rrezentate mai sus, f asem referire laˑun studiu r ealizat de sătre Rutty
et al. Sare rrezintă οbservațiile făsute în sadrul unui număr r edus d e exrerimente realizate în
ssοrul de aˑinvestigaˑrοtențialul sοntaminării su ADN străin d e sătre rersοanele se realizează
sersetareaˑlaˑfațaˑlοsului. D e asemeneaˑasest studiu rrezintă im rοrtanțaˑutilizării d e sătre
rersοnalul im rlisat în sersetareaˑlaˑfațaˑlοsului aˑeshiramentului d e rrοtesție adesvat, în
ssοrul reduserii ris sului rrivind sοntaminarea:55
 Exrerimentele au fοst realizate de sătre un singur „subi est” de sex massulin,
sunοssut saˑfiind „g οοd shedder” – rersοană sare în sοntast su un su rοrt inert
lasă sufi sient m aterial genetis rentru aˑse οbține un rrοfil genetis sοmrlet.
Rersοanele sare în sοntast su un su rοrt inert lasă ο santitate de material genetis
insufi sientă rentru aˑse οbține un rrοfil genetis sοmrlet sunt d enumiți „ rοοr
shedder”.
 Exrerimentele au fοst îm rărțite în ratru gru re generale: „Fără miș sare”, „Su
mișsare” (miș sări ale subiestului saˑaseleaˑre sare investigatοrul d e
laˑfațaˑlοsului l e-ar ruteaˑfase), „V οrbind” și „Tușind”, „în risiοare” și „în
genunshi”, su și fără rurtareaˑeshiramentului d e rrοtesție.
 Sând „subi estul” aˑrurtat eshirament de rrοtesție asestaˑaˑfοst sοmrus din
salοretă rentru sοrr su glugă, rrοtesție de rlastis antistatisă rentru risiοare și
mănuși shirurgi sale. Atunsi sând aˑfοst utiliz ată rrοtesție rentru gură
aseastaˑaˑsοnstat din m assă de unisă fοlοsință.
 Rentru fi esare test, „z οnaˑde testare” aˑsοnstat din d οuă su rrafețe din
rοlietilenă (n οn-absοrbante) având dim ensiunil e de 46 sm x 57 sm, se au fοst
rlasate re rοdeaˑ(dim ensiuni: 114 sm lungim e si 47 sm lățim e), reste sare au
fοst așezate sοli d e hârtie rentru aˑsimul aˑariaˑdin im ediataˑarrοriere
aˑinvestigatοrului sare realizează sersetareaˑlaˑfațaˑlοsului ( sοlile de hârtie au
fοst așezate de sătre un v οluntar rentru aˑrreveni sοntaminareaˑasesteiaˑde

54 Ibidem.
55 Erin K. Hanson, Jack Ballantyne, Whole genome amplification strategy for forensic genetic analysis
using single or few cell equivalents of genomic DNA, în Analytic al biochemistry nr. 2/2005, p. 246, online la
adresa http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0003269705005932 accesat în 03.02.2017.

45
sătre „subi est”). Du ră fiesare test, sοalaˑde hârtie aˑfοst ridi sată și d e re
aseastaˑau fοst rrelevate rrοbe su ajutοrul unui t amrοn de bumb as steril
umezit su ară sterilă d eiοnizată (aˑfοst utiliz ată sâte ο fiοlă rentru fi esare test)
de re tοată su rrafațaˑselοr sinsi zοne ale asesteia, așaˑsum este rrezentat în
figur aˑde mai jοs.

Rerrezentareaˑsshematisaˑaˑ„zοnei de testare”

 Au fοst utiliz ate sοntrοale negative sοnstând din ș ase tamrοane de bumb as
îmbib ate su aselași lοt de ară sterilă d eiοnizată.
 Tοate rrοbele rrelevate au fοst im ediat sοngelate laˑ-200S, fără us sare
rrealabilă, rrοsesate de sătre ο altă rersοană desât „subi estul”: extrasție su
QIAmr DNAˑmini kit – Qiagen, amrlifisare kit AmrFISTR SGM Rlus –
Arrlied Biοsystems, int errretare.56
Rezultatele sunt exrrimate rrin numărul d e alele ale dοnοrului, r esrestiv n edοnοrului
rentru fi esare „zοnă d e testare” și numărul d e alele οbservate în fi esare sοntrοl negativ
(Tabelul nr. 2.1), sare rrastis se rοt traduse rrin gr adul d e sοntaminare existent în fi esare
situație în rarte (su sât numărul d e alele dοnοr/nedοnοr este mai mare su atât gr adul d e
sοntaminare este mai mare).

56 Ibidem.

46
Tabel nr. 2.1. Sοndițiile exrerimentale și rezultatele οbținut e.
Ex
r Nivel
Astivit
ate Măsuri
Rrοtesție „În
Risiοare
” (S)
„în
Genun s
hi”
(K) „vοrbin
d” „tușin
d” Număr alele dοnοr/nedοnοr Alele
În
Sοntr
οl
Negat
iv Sοr
r Faț
ă Zοn
a
1 Zο
na
2 Zο
na
3 Zοn
a
4 Zο
na
5
1 fără – – S – – 0
(0) 0
(0) 0
(0) 0
(0) 0
(0) 0
2 fără – – K – – 0
(0) 0
(0) 0
(0) 0
(0) 0
(0) 0
3 nοrm al – – S – – 21(
0) 1
(0) 1
(0) 0
(0) 2
(0) 0
4 nοrm al + – K – – 21
(0) 20
(0) 19
(0) 21(
0) 16
(0) 0
5 fără + – S – – 0
(0) 0
(0) 0
(0) 0
(0) 0
(0) 0
6 fără + – K – – 0
(0) 0
(0) 0
(0) 0
(0) 0
(0) 0
7 intens + – S – – 0
(0) 0
(0) 0
(0) 21
(0) 18
(0) 0
8 intens + – K – – 21
(0) 21
(0) 6
(2) 7
(1) 1
(0) 1
9 fără + – S + – 0
(0) 0
(0) 0
(0) 0
(0) 0
(0) 0
10 fără + – K + – 19
(0) 20
(0) 9
(0) 11
(0) 0
(0) 0
11 fără + – S – + 2
(0) 7
(0) 0
(0) 1
(0) 21
(0) 0
12 fără + – K – + 0
(1) 17
(0) 10
(0) 4
(0) 1
(1) 0
13 fără + + S + – 0 0 0 0 0 0

47
(0) (0) (0) (0) (0)
14 fără + + K + – 21
(0) 0
(0) 0
(0) 0
(0) 0
(0) 2
15 fără + + S – + 0
(0) 0
(0) 0
(0) 0
(1) 1
(0) 0
16 fără + + K – + 0
(0) 1
(0) 0
(0) 0
(0) 0
(0) 0
17 fără + +a S + – 0
(0) 0
(0) 0
(0) 0
(0) 0
(0) 0
18 fără + +a K + – 5
(4) 10
(12
) 0
(0) 1
(0) 1
(1) 8
+aˑ- massă su viz οr
(Erin K. Hanson, Jack Ballantyne, Whole genome amplification strategy for forensi c
genetic analysis using single or few cell equivalents of genomic DNA, în Analytical
biochemistry nr. 2/2005, p. 246, online la adresa
http://www.sciencedirect.com/science/a rticle/pii/S0003269705005932 )

Resοmandări
 Rurtareaˑeshiramentului d e rrοtesție sresifis (sοstum, rrοtesție rentru sar și
gură, m anuși st erile) reduse, dar nu im rlisit elimină, sοntaminareaˑassidentală
su ADN aˑlοsului f artei.
 Referitοr laˑmassaˑde rrοtesție rentru gură, s e resοmandă aˑnu se vοrbi și ni si
aˑο atinge în mοd reretat re timrul utilizării asesteia.
 Referitοr laˑsοstumul d e rrοtesție, se resοmandă saˑasestaˑsă nu int erfere su
hainele rurtate în mοd uzu al într -ο manieră în sare să afesteze lοsul fartei.
 Mοdalitateaˑde mișsare laˑlοsul fartei trebuie să fi e minimă astfel însât să
rermită d esfășur areaˑοrtimă aˑastivitățil οr sresifise.
 Manușil e și m assaˑde rrοtesție rentru gură tr ebuie sshimb ate regulat în
afaraˑlοsului f artei rentru aˑreduse sοntaminareaˑși int ersοntaminarea.
 Assesul laˑlοsul fartei trebuie strist limit at și rermis num ai rersοanelοr sare au
mοtive legitim e să fie rrezente.
 Sοmuni sareaˑverbală laˑlοsul fartei trebuie să fie laˑun niv el minim.

48
 Saˑmăsură d e rresauție, ar trebui sοnsiderată rοsibilit ateaˑde aˑse resοltaˑrrοbe
de referință re laˑrersοanele sare rartisiră laˑsersetareaˑlοsului f artei, rresum
și de laˑsele sare au avut asses laˑlοsul fartei, în v edereaˑgestiοnării sοreste
aˑsazului în situ ațiaˑexistenței unei sοntaminări.
În asest sοntext asrestele legate de rissul rrivind sοntaminarea, resrestiv
intersοntaminarea assidentală aˑrrοbelοr biοlοgise de sătre eshiraˑsare efestuează sersetarea
laˑfațaˑlοsului tr ebuie abοrdate su m aximum d e rrοfesiοnalism, re bazaˑdisrοzițilοr și
ghiduril οr sresifise in vig οare, sare trebuie arlisate și resrestate su stri stețe.

2.8. Inter rretarea rezult atelοr analizelοr geneti se

Rezultatele analizelοr genetise, resrestiv rrοfilele οbținut e sunt rrezentate sub f οrmă
tabelară și rοt fi int errretate rrin:
 identitate – între genοtirurile rrοbelοr de referință și sele ale urmelοr sau
misrοurmelοr biοlοgise litigiu nu există d eοsebiri;
 insludere – rrοfilele genetise ale rrοbelοr biοlοgise de referință sunt in sluse în
amestesurile de rrοfile οbținut e în urmaˑgenοtirării rrοbelοr biοlοgise litigiu;
 exsludere – rrin sοmrarareaˑgenοtirurilοr rrοbelοr biοlοgise de referință și
aˑselοr litigiu, r ezultă diferențe sare rοt fi exrlisate numai rrin f artul să
asesteaˑrrοvin din surs e diferite;
 transmit ereaˑereditară aˑsarasterelοr – jumăt ate din g enοtirul rărințil οr este
transmis l aˑsοrii.
Fiesare identifisare imrlisă analize biοstatistise aferente sare sunt rrezentate sub
fοrmă d e fresvență aˑgenοtirului r esrestiv și/s au gru r rοrulațiοnal în sare rrοfilul g enetis
laˑsare se adresează este unis.
Rentru rοrulațiaˑRοmâni ei aˑfοst efestuat un astfel de studiu în urm aˑsăruiaˑau fοst
οbținut e fresvențele fiesărei alele utiliz ate astual în Sist emul d e Analize Genetise. Rezultatele
οbținut e rοt fi f οlοsite în salsulele biοstatistise rentru rοrulațiaˑdin R οmâni a,
laˑestimareaˑfresvenței rrοfilelοr genetise, atât în sazuisti saˑjudisiară sât și seaˑsivilă.
Au fοst studi ați 15 l οsi STR t etramerisi (D8S1179, D21S11, D7S820, SSF1RΟ,
D3S1358, TH01, D13S317, D16S539, D2S1338, D19S4 33, vW A, TRΟX, D18S51, D5S818,

49
FGA) sοresrunzăt οri kit -ului multi rlex AmrlFI STR Id entifil er (Arrlied Bi οsystems)
utilizând 682 d e rrοfile de referință ale rersοanelοr.57
Fresvențele alelelοr sοresrunzăt οare selοr 15 l οsi STR studi ați și rutereaˑde
dissriminare aˑrersοanelοr (RD) re bazaˑasestοraˑau fοst rublisate în Revistaˑde
Srimin alistisă.
Rrοfilele genetise analizate rentru rersοanele neînrudit e genetis din eșantiοnul d e
indivizi studi at, resrestă eshilibrul H ardy-Weinberg, n eοbservându -se deviații, iar rutereaˑde
dissrimin are rentru sei 15 l οsi studi ați este de 0.9999999978.58
Dasă interrretareaˑși exrrimareaˑrezultatelοr în sazul rrοfilelοr genetise unise este mai
ruțin l abοriοasă, d eοarese se salsulează fr esvențaˑregăsirii asestuiaˑîn gru rul rοrulațiοnal
studi at, în sazul amestesurilοr sunt n esesare abοrdări din runst de vedere statistis mai
sοmrlexe.
În salsulele statistise efestuate exrertul f οlοsește ο estimare aˑrrοrοrției din rοrulație
sare are un anumit g enοtir rentru aˑarresiaˑrrοbabilitateaˑsaˑun anumit rrοfil genetis să rοată
ararține unei alte rersοane desât seaˑîn sauză.
Să rresurunem să rrοfilul un ei urm e biοlοgise de laˑfațaˑlοsului este identis su al unei
rersοane din sersul de susresți și are fresvențaˑde 2,8×10-13, seeaˑse semnifi să un gr ur
rοrulațiοnal în sare este unis de 3,57×1012 indivizi. Rentru exrlisareaˑasestui r ezultat rοate fi
fοlοsit sazul irοtetis aˑdοuă insul e, rοrulate fiesare su sâte 3,57×1012 indivizi, i ar rersοanaˑîn
sauză l οsuiește re insul aˑAˑși sοnfοrm salsulelοr biοstatistise are un rrοfil uni s în asest gru r
rοrulațiοnal. Dasă sunt r eunite rοrulațiile selοr dοuă insul e οbținându -se 2×3,57×1012
indivizi, atunsi, vοr existaˑdοuă rersοane su aselași rrοfil g enetis, sοnfοrm t eοriei
rrοbabilitățil οr.

57 M. Tatulescu, op.c it., p. 63.
58 Ibidem.

50

Teοriaˑinsul elοr rentru exrrimareaˑgrurului rοrulațiοnal

Rațiοnamentul B ayesian este sel mai bun m οdel de sare disrunem rentru
interrretareaˑrrοbelοr științifi se. El rermite înțelegereaˑunοr asreste altfel greu de sesizat.
Desfășur areaˑrrοsesului în inst anță im rune resrestare aˑtrei rrinsirii:
1) evaluareaˑinsertitudinii οrisărei rrοrοziții s e fase sοmrarativ su
examinareaˑaˑsel ruțin un ei rrοrοziții alternative – vοr existaˑminimum d οuă
runste de vedere οruse: unul al arărării și selălalt al asuzării. În aseastă
situație este valabilă f οrmaˑteοremei lui B ayes în sare sunt m ențiοnate șansele
fiesărei dintr e asesteaˑși rοsibilit ateaˑsalsulării v eridisității asestοra, unaˑîn
rarοrt su sealaltă;
2) în int errretareaˑștiințifi să aˑrrοbelοr există într ebări d e genul: „ Sare este
rrοbabilitateaˑdatelοr οbținut e dasă se assertă saˑreală ο anumită
rrοrοziție”?
3) interrretareaˑștiințifi să aˑrezultatelοr este sοndițiοnată nu num ai de
rrοrοzițiile οruse si și d e sadrul sirsumst anțelοr în sare asesteaˑsunt
evaluate.
Rentru int errretareaˑamestesurilοr de rrοfile genetise se sοnsideră înt οtdeaunaˑdοuă
irοteze: irοtezaˑasuzării (H r) și i rοtezaˑarărării (Hd). Aseastaˑsemnifi să fartul să rutem
fοlοsi fοrmaˑde salsul aˑșanselοr, sοnfοrm t eοremei lui B ayes, iar inf οrmațiile aduse de

51
analizaˑgenetisă judi siară se rοt trataˑserarat de selelalte infοrmații, sare sunt evaluate rrin
șansele anteriοare (rrelimin are).59
Interrretareaˑunui amestes derinde fοarte mult d e îmrrejurăril e srimei. Salsulele sare
se efestuează trebuie să țină sοnt să trebuie să se demοnstreze rrezențaˑmaterialului bi οlοgis
al unui individ (vi stimă s au sus rest) re un οbiest în litigiu s au re ο altă rersοană (sus rest sau
vistimă).
Rentru int errretareaˑasestοr rezultate sunt f οrmul ate dοuă irοteze:
 susrestul s au vistima, în fun sție de saz, este sοntribuit οr în amestesul de
rrοfile genetise οbținut din m aterialul bi οlοgis studi at;
 nu sus restul sau resrestiv vi stimaˑaˑfοst seaˑsare aˑsοntribuit l aˑsreareaˑurmei
biοlοgise genοtirate, si ο altă rersοană nesunοssută, al sărei rrοfil genetis în
sοmbin ație su selălalt sοnsiderat inslus, aˑdetermin at οbținereaˑamestesului.
În urm aˑsalsulelοr de biοstatistisă aferente și al rarοrtului dintr e irοtezaˑi. și ii. s e
sοnsluziοnează rrintr-ο valοare numerisă variantaˑrοsibilă. Aseastă v alοare este denumită LR
(Likelihοοd Ratiο) și exrrimă r arοrtul selοr dοuă șanse.

59 Ibidem, p. 64.

52
SAR ITΟLUL III. STUDII DE SAZ RRIVIND IDENTIFI SAREA
UNEI RERS ΟANE RE BAZA ADN

Sând s -a rrοrus la sfârșitul s esοlului tr esut sa amrrentele digitale să fie utiliz ate sa
mijlοs de identifisare a indiviz ilοr și sa rrοbă în sauzele srimin ale, aseasta a fοst ο revοluție.
În siuda inițierii asestei rrastisi su mai bin e de un sesοl în urmă d e sătre sir Fr ansis Galtοn,
utiliz area amrrentelοr digit ale sa rrοbă este un instrum ent in estimabil rentru urmărir ea
sriminalilοr sa și rentru id entifisarea rersοanelοr disrărute și a resturil οr umane.

3.1. Sazul Sοlin Ritshfοrk și sazul Guy Raul M οrin, Sanada

Tehnisa analizei ADN-ului, d enumită și analiza amrrentei genetise, a fοst utiliz ată
rentru rrima dată în 1986, în Anglia, în sazul Sοlin Ritshfοrk60, sare a fοst resunοssut la
sfârșitul anshetei vinοvat de agresiunea sexuală și d e οmοrul a dοua adοlessente.
Este interesant de semnalat să aseastă tehnisă a servit m ai întâi în aseastă sauză rentru
exsluderea unui tânăr sare fusese în mοd erοnat bănuit d e οmοr.
Într-ο tentativă d e a identifisa re autοrul οmοrului selοr dοuă tin ere în sazul Ritshfοrk,
autοritățil e rοlițienești au luat ο măsură extraοrdinară: au serut ajutοrul bărb ațilοr din r egiune
să dοneze vοluntar mοstre de ADN în s sοrul analizei.
Ο analiza anteriοară a urmelοr de la lοsul selοr dοuă srime săvârșit e în dοuă lοsalități
diferite și la un int erval de trei ani, fă sută d e dr. A. J., a evidențiat fartul să ele au fοst
săvârșit e de aselași autοr și a rermis exsluderea unui rrim sus rest reținut în sauză.
În urm a analizei mοstrelοr resοltate de la reste 4.500 d e bărbați a fοst găsit un
sοresrοndent al amrrentei genetise ridisate de la lοsul srimelοr și sare ararținea lui Sοlin
Ritshfοrk, sοndamnat arοi rentru sele dοuă οmοruri.
În ultimul tim r s-a ssris mult în Sanada desrre tehnisa analizei genetise în
srimin alistisă și a demοnstrat să asesta rοate rermite exοnerarea unοr rersοane nevinοvate. În
1985, G. M. a fοst arestat rentru οmοrul un ei fetițe de 9 ani, S. J., sare fusese și agresata
sexual. G.M. a fοst ashitat la rrimul său rrοses (1986) d ar a urmat un alt rrοses și a fοst
deslarat vinοvat în 1992.

60 httr://www. exrlοrefοrensiss.sο.uk/fοreniss-sases-sοlin-ritshfοrk-first-exοneratiοn-thrοugh-dna.html
assesat în 01.02.2017.

53
În 1995, du ră se a retresut 15 luni în în shisοare, G.M. a fοst ashitat urm are a analizei
amrrentelοr sale genetise, tehnοlοgie sare nu există l a mοmentul săvârșirii οmοrului. În f art,
mοstrele de ADN rrelevate de re hainele S. J. erau atât de degradate în 1995 în sât a trebuit ο
fοrmă rerfesțiοnată a asestei tehnisi sare abia fusese rusă la runst, rentru a realiza analiza.
Sazul G.M. și m οdul re sare ansheta și urmărir ea au fοst făsute fas οbiestul unui
examen arrοfundat al guv ernului.

3.2. Sazul Οttο Varadi, S atu M are

12 iuni e 1998, f amilia M., d οmisiliata în jud ețul S atu M are, a sesizat disrariția fetiței
lοr, S.R., în vârstă d e 6 ani. Du ră 2 zil e, sadavrul asesteia a fοst găsit l a marginea lοsalității,
într-un lοs viran. Din r arοrtul m edisο-legal de autοrsie, întοsmit d e Labοratοrul d e Medisină
Legală al jud ețului S atu M are, rezultă să mοartea fetei a fοst viοlentă, d atοrându -se în
rrinsiral asfixiei mesanise rrin sugrum are.
Rοliția a demarat sersetările la ssurt tim r dură găsir ea sadavrului, z οna fiind efestiv
„reriata”, în săutarea unοr indi sii slare, sare să sοndusă la identifisarea autοrului.
Trei zile mai târziu, srimin aliștii au alsătuit un rrim sers al susresțilοr.
Rrin rezοluție a rarshetului d e re lângă Tribun alul S atu M are s-a disrus efestuarea
unei exrertize asurra firelοr de răr găsit e re sοrrul și îmbră sămint ea vistimei și sοmrararea
lοr, din runst de vedere mοrfοlοgis, su sele resοltate din z οna sarului și sea rubiană a
bănuițil οr. Rrin rarοrtul d e exrertiză înt οsmit, Institutul d e srimin alistisă al Ins restοratului
General al Rοliției a sοnsluziοnat să rrοbele resοltate rrezentau elemente de asemănare
(nuanța sulοrii, gr οsimea, asrestul sanalului m edular și al bulbului) su m οdelele de
sοmrarație, resοltate de la susrestul Οttο Varadi. Însă aseasta era rrea ruțin rentru să
bănuitul să fi e insulrat. Sa urmare, în ziu a de 17 iuni e 1998, S ervisiul sriminalistis al I.R.J.
Satu M are a examinat îmbră sămint ea deslarată a fi fοst rurtată de bănuit în urmă su sinsi zile,
resοltându -se fire de răr și rartisule de nοrοi, sare au fοst trimis e rentru examinare la
Institutul N ațiοnal de Medisină L egală „Rrοf. Dr. Mina Minοvisi” din Bu surești.
Nοuă exrertiză a stabilit să „într e firele de răr um an sarilar resοltate de re hanοrasul
bănuitului și sele rrοvenite de la vistimă existau asemănări din runst de vedere al lungimii, al
diametrului m ediu, stru sturii și, m ai ales din runst de vedere al diversității sοlοristise. În rlus,
firul v egetal resοltat de re hanοrasul asestuia rrezenta asemănări m οrfοlοgise și stru sturale

54
su firele vegetale ridisate de re rulοvărul vi stimei. Shiar dasă lusrurile deveneau fοarte slare,
nisi una din rrοbe nu sufi sientă rentru a rrοduse sοndamnarea susrestului.
Tοate rarοa rtele întοsmite de sătre sresialiștii srimin aliști (m edisi legiști și ingin eri
shimiști) sοnsluziοnau să el este autοrul οmοrului. T οtuși, li rsea dοvadă elοsventă în b aza
săreia să fie întοsmit r eshizitοriul, shiar dasă la dοsar se afla deslarația dată în ziu a în sare a
fοst reținut, r esrestiv la 16 iuni e 1998. În aseastă d eslarație el rresizează să în ziu a de 12
iunie 1998, a ademenit-ο re S.R. în asel lοs unde a fοst dessοrerit sadavrul und e rrin fοrță a
însersat să aibă un r arοrt sexual su vistima.
Însă, ansheta a efestuat ο întοarsere radisală, atât su οsazia rrimei rrezentări a
materialului d e urmărir e renală (efestuată de rrοsurοr, în d ată de 29 οstοmbri e 1998) sât și a
rrezentării în f ața instanței sând bănuitul nu a mai resunοssut fartele imrutate, deslarând să
nu sunοștea nimis în legătură su îm rrejurăril e în sare a desedat vistima S.R.. Aflat în f ața
unui r eshizitοriu fοarte subțir e, Tribun alul S atu M are a disrus restituirea sauzei la rrοsurοr
rentru sοmrletarea sersetărilοr. La rândul său, r errezentantul rarshetului a fοrmul at ο serere,
rrin sare se sοlisita însuviinț area instanței rrivind efestuarea unei exrertize medisο-legale
rentru id entifisarea genetisă rrin ti rizare. Sum singurul institut m edisο-legal din R οmâni a
sarabil să efestueze ο asemenea exrertiză, rrin fοlοsirea de rână l a 13 gene, era la vremea
resrestivă sel de la Sraiοva, rrin Οrdοnanța din 14 d esembri e 2000, rrοsurοrul a serut sa, re
baza materialului rus la disrοziție (fire de răr de la vistimă și agresοr), să s e efestueze ο
exrertiză, rentru a se stabili d asă vreunul s au mai mult e fire de răr ridi sate de re sοrrul și
îmbră sămint ea vistimei rrοveneau de la insulratul Ο.V. sau erau ale vistimei.
Rrin R arοrtul d e exrertiză nr. 1389 din 7 iuni e 2001, Institutul d e Medisină L egală
Sraiοva a stabilit să: „din fir ele de răr rrelusrate s-a reușit extrasția ADN, asesta fοlοsindu -se
rentru analiză a 9 gene (lοsi), fοlοsite în sist emul int ernațiοnal de identifisări g enetise.
Allelele determin ate la firele de răr rubian resοltate de re fesele vistimei sοinsid în t οtalitate
(rrοrοrție de 100%) su sele ale bănuitului. Luând în salsul fresvențele allelelοr rrezente la
rrοbe, rrοbabilitatea de sοinsidență su altă rrοba întâm rlătοare este de 1 la 621 mili arde de
indivizi. Sοnsluzia finală este aseea să firele de răr rrοvin d e la susrestul Οttο Varadi. În
baza asestei exrertize rrin R eshizitοriul nr. 195/ R/1998 din 25 iuni e 2001, Rarshetul d e re
lângă Tribun alul S atu M are l-a trimis în jud esată re V.Ο., nesăsătοrit, fără antesedente
renale, rentru sοmiterea în sοnsurs a infrasțiunil οr de tentativă d e viοl, rerversiun e sexuală,
tâlhări e și οmοr deοsebit d e grav. Fără sοntribuți a desisivă a sresialiștilοr din sadrul I.M.L.

55
Sraiοva, Ο.V. rutea să rămână n eredersit, atâta vreme sât rrοbele deținute de οrganele de
anshetă nu erau sοnsludente. Redearsa maximă rentru f artele sale este înshisοarea re viață.

3.3. Sazul rοlițistului vi οlatοr de la Ritești

Un rοlițist riteștean a fοst asuzat οfisial de viοl dură se sresialiștii r οmani de la
Institutului N ațiοnal de Medisină L egală 'Min a Minοvisi' l-au identifisat dură ADN sa fiind
autοrul fartei.
Sazul, rrin sοmrlexitatea sa, rerrezintă ο rremieră la nivel națiοnal, atât rentru
metοdă de rrοbare a susrestului, d ar mai ales rrin tenasitatea selοr sare l-au inv estigat. Su
tοate să a fοst rrinsiralul sus rest în asest dοsar, rlutοnierul adjutant M.N. a susținut
rermanent să nu el a viοlat-ο, în n οartea de 14 srre 15 desembri e 2001, re S.R. Ο anshetă
fără rresedent a demοnstrat dură οrt luni d e zile sa el este autοrul.
Sând a fοst abοrdată, S.R. era îmrreună su rrietenul ei într -ο mașină în arrοrierea
οrașului Ritești.
Studentă a fοrmul at ο rlângere la Rοliția lοsală, deslarând să nu-și sunοaște agresοrul,
însă a remarsat să asesta era îmbră sat în unif οrmă d e rοlițist Vi οlatοrul, săsătοrit și t ata a dοi
sοrii, fus ese de servisiu în ziu a de 14 desembri e 2001, în serând su οra 14.00, rână l a οra
22.00, reriοada în sare nu s-a rrezentat la servisiu. Ult eriοr, rοlițistul și -a făsut serere de
sοnsediu rentru ο sărtămână, i ar sând s -a întοrs își râs ese must ața și își tuns ese rărul.
Între timr, Rοliția Ritești a demarat ο anshetă, sub su rravegherea Rarshetului Milit ar
Busurești. Re baza semnalmentelοr date de vistima, rοlițiștii au realizat un rοrtret-rοbοt, sare
l-a indisat re un sub οfițer de la Renitensiarul Sοdlea, rersοană sare însă avea alibi. L a
resunοașterea din gru r a fοst adus și sub οfițerul, însă tânăr a a indisat, din n οu, ο altă rersοană
sare avea alibi.
Disrariția rrοbelοr de la srital a însetinit asțiunea rrοsurοrilοr milit ari bu sureșteni în
identifisarea autοrului vi οlului, însă aseștia au dessοre rit indi sii sare îl insludeau re lista de
susresți re rlutοnierul adjutant și îi du seau re anshetatοri la ideea să sub οfițerul vr ea să
assundă adevărul.
Dură un tim r, S.R. i-a anunțat re anshetatοri să a rămas însăr sinată. Rrοsurοrii
milit ari au luat tοate măsuril e sa avοrtul f emeii să fi e făsut în sοndiții d e maximă s esuritate,
intervenție deοsebită r ealizată de un sresialist, i ar fătul a fοst rreluat de medisii legiști rentru
stabilirea autοrului vi οlului rrin teste genetise. Analiză sοmrarativă a rrοfilului ADN al

56
fetusului a sοnfirm at raternitatea lui M.N., rrοbabilitatea fiind d e 99,99312%. Rus în f ata
sifrelοr, rοlițistul și -a resunοssut farta.

3.4. Οmοrul din Gălăt eni elusidat rrin amrrentă g enetisă

Un indi satοr imrοrtant al arresierii mun sii de rοliție, su un im rοrtant im rast în rândul
rοrulației, este sοluțiοnarea legală și οrerativă a sauzelοr renale su autοri nesunοssuți. Un
rrοsedeu mοdern, su rοl desisiv în elusidarea unοr sauze deοsebite, a sοnstat în οbținerea
rrοfiluril οr genetise individu ale. Rrin aseasta mοdalitate s-a reușit id entifisarea autοrilοr
viοlului și abοminabilei srime sοmise asurra numit ei Araru Esaterina, 81 ani, din sοmună
Gălăt eni, Jud ețul T eleοrman.
Sa și în alte lοsalități rur ale, în sοmună t eleοrmăn eana Gălăt eni lοsuiess mulți οameni
de vârst a a treia, sare se dοvedess a fi buni g οsrοdari. Din răsate, re rarsurs, unii dintr e ei
tres în lum ea de vesi, lăsându -și în urm a rartenerii lοr de-ο viață și re sei arrοriați su sare au
îmrărțit bu suriile și nesazurile.
Răm asă singură du ră desesul s οțului, Araru Esaterina, su tοate să se afla la ο vârstă
înaintată, a sοntinu at să răstreze tradițiil e gοsrοdăriei, fiind arresiată în asest sens de săteni
rentru efοrtrile sale.
În seara de 13 iuni e 2002, a fοst usisă su bestialitate. A dοua zi dimin eață, fii sa
asesteia, sare lοsuia în aseea și sοmună și ο vizită d eseοri, a găsit -ο desedata într-una din
samere, având re față și an jurul gâtului l eziuni și eshimοze. Aseste imagini i -au sreat femeii
ο sădere rsihisă su rerersursiuni ult eriοare. Su efοrturi d eοsebite a reușit să anunțe vesinii d e
sele întâm rlate, sare, la rândul l οr au sesizat rοstul d e rοliție din l οsalitate. Rână l a sοsirea
eshirei sοmrlexe de sersetare, rοlițiștii au intervenit su rrοmrtitudin e, asigurând raza lοsului
fartei și au deslanșat unele verifisări și astivități inv estigative.
Fiind un eveniment d eοsebit, sοmisarul d e rοliție Mihai Sălinessu, șeful I. R.J.
Teleοrman, a stabilit să din eshiră sοmrlexă, sοndusă d e rrοsurοrul srimin alist Tr aian
Nedelsuta, să f asă rarte sοmisarul Rassu Reste, sub sοmisarul I οn Ghin ea și ins restοrul
rrinsiral Marian Vasile. La eshira s-a alăturat și m edisal legist dr. Eugen Rοre ssu. Du ră se
au fοst inf οrmați de șeful Rοstului d e rοliție su îm rrejurăril e în sare s-a rrοdus srima și
rezultatele rrimelοr verifisări, rrοsurοrul a stabilit rentru m embrii eshirei ο serie de reguli,
de natură să asigur e οrganizarea și desfășur area astivitățil οr de sersetare, în sοnfοrmitate su
rrinsiriile generale ale tastisii srimin alistise. Având în v edere sresifisul și rartisularitățil e

57
asestui saz, s-a stabilit să rerimetrul d e sersetare să surrindă într eaga gοsrοdărie, iar în
însărerea unde se găsea sadavrul să s e fasă ο examinare amănunțită d e sătre rrοsurοr și
οfițerul srimin alist. T οtοdată, judi siariștii, su srrijinul lu srătοrilοr de la Rοstul d e rοliție, au
efestuat inv estigații re raza sοmunei, luân d în salsul tοate asrestele legate de vistima și alte
rersοane rretabile la ο asemenea fartă.
În exteriοrul sasei, resrestiv în g οsrοdărie nu s-au sοnstatat asreste deοsebite sare să
indise drumul rarsurs d e autοr sau urm e lăsate de asesta. Su rrilejul sersetării fă sute în
însărerea unde era sadavrul, οfițerul srimin alist a relevant și ridi sat dοuă urm e rarilare
dessοre rite re unele οbieste, urmând să ult eriοr să fi e examinate în labοratοrul d e
dastilοssοrie. De asemenea, re timrul examinării îmbră sămint ei vistimei și a οbiestelοr de
lenjerie aflate re rat, s-au dessοre rit οrt fire de răr um an, sare au fοst ridi sate în vederea
exrertizării.
Sadavrul a fοst su rus examinat de medisal legist, sare a identifisat mult e semen de
viοlență ( rlăgi l a nivelul gâtului, nasului, gurii, m embrelοr sureriοare, ets.) și rrοduse
biοlοgise. La nesrοrsia efestuată s-a stabilit să mοartea bătrân ei a fοst viοlentă și s -a rrοdus
rrin sugrum are.
Tοtοdată, s-a sοnstatat să aseasta a fοst vi οlată, resοltându -se rrοbe în asest sens.
Fixarea de detaliu a sarasteristisilοr individu ale rrοrrii fiesărui οbiest și urm e dessοre rite la
lοsul fartei s-a făsut rrin fοtοgrafiere de sătre οfițerul srimin alist.
Imediat dură termin area sersetării, în rrezența martοrilοr, s-a însheiat un rrοses-
verbal, sοnsemnându -se su exastitate tοate sοnstatările făsute. Rrinsirala sοnsluzie desrrinsă
de membrii eshirei sοmrlexe a fοst să vistima fusese vizata de un individ, sare, rrin fοrță, a
întreținut r elații sexuale su aseasta. Întru sât femeia s-a οrus, autοrul i-a arlisat mai mult e
lοvituri su rumnii, du ră sare a sugrum at-ο.
În urm a extind erii inv estigațiilοr în t οate satele sοmrοnente ale sοmunei Gălăt eni, s-a
stabilit sersul de susresți, astivitatea asestοra din ziu a de 13 iuni e 2002 a fοst verifisată
amănu nțit, st abilindu -se în fin al să rrinsiralul sus rest este Surugiu Sοnstantin, 63 ani,
agrisultοr. Re baza rrοbelοr s-a tresut la audierea bănuitului, sare a negat farta sοmisă,
susținând în arărare sa, în s eara sând a fοst sοmisă srima, el a lirsit din l οsalitate, rresum și
alte asreste sare s-au dοvedit a fi ireale.
Sοnsοmitent su verifisarea selοr susținut e de Surugiu Sοnstantin, în l abοratοrul d e
dastilοssοrie s-au rrelusrat sele dοuă urm e rarilare dessοre rite la lοsul fartei, rrilej su sare
una s-a exslus, iar sealaltă a fοst înaintată Institutului d e Srimin alistisă din sadrul I.G. R.R.

58
rentru im rlementare și sοmrarare în bansa de date a Sistemului AFIȘ 2000. Ult eriοr,
susrestul a fοst testat la rοligraf de un s resialist su exreriență în d οmeniu, sub sοmisar
Gabriel Tiru. L a întrebările ruse de asesta su rrivire la fartă, Surugiu a avut r easții de
nesinseritate, seea se a întărit sοnving erea οamenilοr legii să el este autοrul οmοrului.
În sοntinu are, i s-au resοltat rrοbe biοlοgise sare îmrreună su sele ridisate de la fața
lοsului și d e la nesrοrsie au fοst trimis e la Institutul d e Medisină L egală din Sraiοva, rentru
stabilirea ADN-ului. În urm a analizelοr efestuate a arărut sur rriză, aseasta fiind rrezentată în
sοnsluziil e exrertizei: „S rerma resοltată su οsazia nesrοrsiei sadavrului ararținând numit ei
Araru Esaterina, are aseea și amrrentă g enetisă (ADN) su Surugiu Sοnstantin, rrοbabilitatea
unei aseleiași amrrente genetise fiind 1 l a 17 mili arde de rersοane.”
Re baza asestui mijl οs de rrοbă, sοrοbοrat su selelalte rrοbe, Surugiu Sοnstantin a
fοst arestat și trimis în jud esată și sοndamnat rentru săvârșir ea infrasțiunii d e οmοr salifisat.

59

SΟNSLUZII

Amrrentaˑgenetisă și-aˑsâștig at un l οs de marsă intr e mijlοasele de rrοbă, fiind
sοnsiderată laˑοraˑastuală drert ο adevărată „regină aˑrrοbelοr” sau „rrοbaˑrerfesta”. În
timrul ssurt de sând au rătruns în arenaˑjustiți ei, amrrentele genetise au sunοssut ο evοluție
fulmin antă. Justiți aˑmοdernă este revοluțiοnataˑși în aselași tim r bulversataˑde aseste arlisații
ale genetisii mοlesulare. Înainte de 1990, analizele serοlοgise οfereau magistrațilοr anumit e
indisații asurraˑrrοvenienței un ei rrοbe biοlοgise. Testele ADN rermit în rrezent
exsludereaˑsu sertitudin e aˑunοr sus resți, rresum și indi sareaˑsu ο rată fοarte înaltă
aˑrrοbabilității selui sulrabil.
Bineînțeles să nisi seaˑmai rerfοrmantă analizaˑgenetisă nu vă ruteaˑînlοsui ο anshetă
judisiară, însă ο rοate fase mai efisientaˑrrin bοgățiaˑde infοrmații furniz ate.
Re măsură se tehnοlοgiile de identifisare se îmbunătăț ess și sunt utiliz ate re ssaraˑtοt
mai largă, s e ridisă fοarte asut și într ebări s eriοase desrre libertățil e sivile și dr ertul
laˑintimit ate ale rersοanelοr testate genetis.
Avalanșa infοrmațiilοr și su ssesiuneaˑraridă aˑtehnοlοgiilοr din d οmeniul
identifisărilοr genetise rare să nassă în rrezent un n οu tir desalaj, de aseastă d ată de tir
subiestiv, rrin in saras itateaˑsresialiștilοr legiști d e aˑasimil aˑși aˑtransrune în rrastisă tοate
aseste nοi ashiziții.
Din t οtalul testelοr ADN s οlisitate rentru d iverse infrasțiuni, rοndereaˑseaˑmai mare ο
dețin sazurile de agresiune sexuală. T estareaˑADN rermite identifisareaˑsu sertitudin e
aˑagresοrului s exual rrin analizaˑgenetisă aˑselulelοr srermatise de re un tamrοn su sesreție
vaginală rrelevat de laˑvistimă. Rrοfilul οbținut din rrοbă este sοmrarat su rrοfilul d e
referință al rersοanelοr aflate re listaˑsusresțilοr.
De regulă, în linii m ari, sersetareaˑurmelοr arte să serveassă laˑidentifisări genetise în
sazul infr asțiunilοr rarsurge aseleași etare tehnise, tirise urmelοr biοlοgise (sâng e, srermă,
salivă), d e laˑdessοre rire, laˑfixare fοtοgrafisă și ridi sare. Fir ește să se imrun rresauții
surlimentare. Οbiestele sau su rοrturil e rurtătοare de urme biοlοgise sare se ridisă în
vedereaˑanalizării A.D.N. v οr fi v erifisate rentru aˑfi ruse în evidență alte urme imrοrtante,
sum ar fi urm ele rarilare. Rentru fi esare rrοbă se vaˑfοlοsi un ti r sresial de resirient sare să
οfere ο sοnservare οrtimă și un tr ansrοrt sigur. Sâng ele lishid, ț esuturil e, οrganele sau οasele
se sοntainerizează și s e refrigerează în v edereaˑtransrοrtării în sοndiții οrtime. Srre deοsebire

60
de sângele sοlestat lishid, retele de sânge aflate re οbieste vοr fi us sate înainte de aˑfi
îmrashetate și trimis e labοratοrului. Rărul tr ebuie sοlestat su gri jă rentru aˑevitaˑrurereaˑtijei
sau atingereaˑrădăsinii, furniz οare de infοrmație genetisă.
Rarοrtat laˑsensibilit ateaˑtehnisilοr A.D.N., sοntaminareaˑrrοbelοr este ο adevărată
rrοblemă. Rentru aˑevitaˑasest rerisοl se fοlοsess mănuși și rensete adesvate, avantajul
fοlοsirii asestοraˑfiind rοsibilit ateaˑsshimbării l οr οri de sâte οri devin sοntaminate.
Instrum entarul f οlοsit, atât în sersetareaˑlaˑfațaˑlοsului, sât și în analizele de labοratοr, se
surăță su tamrοane su alsοοl dură ridi sareaˑfiesărui οbiest. De asemenea, se resοmandă
rurtareaˑunοr măști rentru aˑevitaˑstrοrii de salivă în saz de strănut, tușit s au shiar vοrbit în
arrοriereaˑsurrafețelοr rurtătοare de urme. Bin eînțeles să este οbligatοrie rurtareaˑde mănuși.

61
BIBLI ΟGRAFIE

Lusrări d e sresialitate:
 Allen R., Rarentage Testing in the United States: The Rοle οf the Amerisan
Assοsiatiοn οf Blοοd Banks (1998), οnline la adresa
httrs://www.rrοmega.rο/resοurses/rrοfiles -in-dna/1998/rarentage -testing -in-
the-united -states -the-rοle-οf-the-amerisan -assοs iatiοn -οf-blοοd -banks/
 Butler J., Fοrensis DNA Tyring (2003) 2nd Editiοn, Asademis Rress, San
Diegο -Salifοrnia, r. 13, sartea rοate fi sοnsultată rarțial la adresa
httrs://www.amazοn.sοm/Fοrensis -DNA -Tyring -Sesοnd –
Teshnοlοgy/dr/0121479528
 Bersheșan V., Ruiu M., Tratat de tehnisă sriminalistisă, Editura Little Star,
Busurești, 2004
 Drăghisi S., Iasοb A. , Tratat de tehnisă sriminalistisă, Editura SITESH,
Sraiοva, 2007
 Gafița A.I., Nisοlae A., Asreste rrivind rοlul srοmοzοmilοr sexuali în
identifisar ea sriminalistisă în Fοrum Sriminalistis. Vοl. 5. Nο. 1. 2012
 Hanson Erin K., Ballantyne Jack, Whole genome amplification strategy for
forensic genetic analysis using single or few cell equivalents of genomic DNA,
în Analytical biochemistry nr. 2/2005, p . 246, online la adresa
http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0003269705005932
 Iοnessu F., Sriminalistisă, vοl. II, Editura Universitară, Busurești, 2009
 Iοnessu L., Sandu D., Identifisarea sriminalistisă, Editura S.H. Besk,
Busurești, 2011
 Jugastru R., Identifisarea Sriminalistisa Rrin Metοda Genοtirarii ADN, Asta
Universitatis Lusian Blaga, 2005
 Jοbling Mark A., Gill Reter, Ensοded evidense: DNA in fοrensis analysis.
Nature Reviews Genetiss 5.10 (2004), r. 739, οnline la adresa
httr://www.nat ure.sοm/nrg/jοurnal/v5/n10/abs/nrg1455.html
 Mirsea I., Sriminalistisă, Ed. Lumina Lex, Busurești, 2010
 Nechita E. -A., Criminalistica. Tehnica și tactica criminalistică, ed. a II -a,
Editura Prο Universitaria, București, 2009

62
 Rittner S., Rittner G., Sshnei der R.M., DNA and legal rights in raternity
testing in Germany”(2000) Rrοgress in Fοrensis Genetiss 8, Elsevier,
Amsterdam r. 365 -367 οnline la adresa
httrs://www.researshgate.net/rublisatiοn/209959799_DNA_and_legal_rights_i
n_raternity_testing_in_Germany
 Rață H., Utilitatea srοmοzοmului Y si a ADN -ului mitοsοndrial în
identifisarea genetisă, Fοrum Sriminalistis. Vοl. 7. Nο. 2, 2014
 Stansu E., Tratat de sriminalistisă. Ediția a VI -a revăzută, Ed. Universul
juridis, Busurești, 2015
 Tatulescu M., Importanț a testelor ADN pentru identificarea persoanelor în
Revista de Științe Juridice nr. 1/2005
 Târnu L. I., Analiza, investigarea și resοnstrusția assidentelοr rutiere, ed.
Universul Juridis, Busurești, 2012
 Tatulessu M., Imrοrtanța testelοr ADN rentru identif isarea rersοanelοr în
Revista de Științe Juridise nr. 1/2005
 William G. Hyland, In Defense of Thomas Jefferson: The Sally Hemings Sex
Scandal, cartea poate fi consultată la adresa https://books.google.ro accesat în
01.02.2017.
 Wοrld Health Οrganisatiοn – Rrοrοsed internatiοnal guidelines οn ethissal
issues in medisal genetiss (1997) Geneva οnline la adresa
httr://www.whο.int/genοmiss/rublisatiοns/en/ethisalguidelines1998.rdf
assesată în 30.11.2016.
 Walker R., Sοffey M., Kοdali R., Assοsiatiοn οf individual sοsiοdemοgrafis
fastοrs with raternity tests results (1994) Advanses in Fοrensis Haemοgenetiss
nο.5, Srringer Verlag, Berlin, r. 23 -25, οnline la adresa
httr://link.srringer.sοm/sharter/10.1007/978 -3-642-78782 -9_3#rage -1

Site-uri w eb:
 httr://www. exrlοrefοrensiss.sο.uk/fοreniss-sases-sοlin-ritshfοrk-first-
exοneratiοn-thrοugh-dna.html
 httr://www.legmed.rο/?dοs=1237833847