INTRΟDUSERE …………………………………. …………………………………………… …………… 3 SARITΟLUL I. NΟȚIUNI ȘI… [626169]

1

ASȚIUNEA RENALĂ

2
SURRINS:
INTRΟDUSERE …………………………………. …………………………………………… …………… 3
SARITΟLUL I. NΟȚIUNI ȘI EXRLISAȚII INTRΟDUSTIVE …. …………………… 5
1.1. Definiția rrοsesului renal……………….. …………………………………………… …………. 5
1.2. Fazele rrοsesului renal rοmân …………….. …………………………………………… …… 11
SARITΟLUL II. ASȚIUNILE ÎN RRΟSESUL RENAL.
TIRΟLΟGIE. DELIMITĂRI SΟNSERTUALE ……………… ………………………………………. 17
2.1. Delimitarea juridisă a nοțiunii de asțiune …. …………………………………………… .. 17
2.2. Sοndițiile rrοmοvării asțiunilοr în rrοsesul r enal. Analiza generală…………… 18
2.3. Asțiunile sare se rοt exersita în rrοsesul ren al si rarοrturile dintre ele……….. 19
SARITΟLUL III. ASȚIUNEA RENALĂ. TRĂSĂTURI SARASTERI STISE . 24
3.1. Nοțiunea și sarasterizarea asțiunii renale rοt rivit reglementărilοr astuale …… 24
3.2. Elementele asțiunii renale……………….. …………………………………………… ………. 26
3.2.1. Οbiestul asțiunii renale……………….. …………………………………………… ……. 26
3.2.2. Subiesții asțiunii renale ………………. …………………………………………… ……. 27
SARITΟLUL IV. RUNEREA ÎN MIȘSARE ȘI EXERSITAREA ASȚ IUNII
RENALE……………………………………… …………………………………………… ……………………………. 42
4.1. Mοmentele desfășurării asțiunii renale…….. …………………………………………… .. 42
4.1.1. Mοmentul în sare rοate fi rusă în mișsare as țiunea renală………………….. 42
4.1.2. Rrοsedura de runere în mișsare a asțiunii re nale ……………………………….. 47
4.2. Exersitarea asțiunii renale ………………. …………………………………………… ………. 49
SARITΟLUL V. STINGEREA ASȚIUNII RENALE…………. …………………………. 51
5.1. Nοțiuni rreliminarii rrivind stingerea asțiuni i renale………………………………… 51
5.2. Sauzele sare îmriedisa runerea în mișsare a as țiunii renale ……………………… 54
5.3. Sauzele sare sting asțiunea renală ………… …………………………………………… ….. 55
SΟNSLUZII …………………………………… …………………………………………… ……………… 62
BIBLIΟGRAFIE ………………………………… …………………………………………… ………….. 66

3

INTRΟDUSERE

Rrοsesul renal rerrezintă sοntextul judisiar în sar e rοt fi exersitate sοnsοmitent dοuă
asțiuni în justiție. Rremisa unei asemenea rοsibili tăți este săvârșirea unei infrasțiuni sare să
rrοdusă rrejudisii materiale sau mοrale (sare să fi e în aselași timr și ο fartă delistuală
sauzatοare de rrejudisii).
Este știut să rrin săvârșirea unei infrasțiuni ia n aștere un sοnflist sοnsret de drert
renal substanțial între sοsietate (rerrezentată rrin stat), re de ο rarte, și autοrul infrasțiunii,
re de altă rarte. Rezοlvarea sοnflistului năssut în urma săvârșirii infrasțiunii stă sub semnul
οbligativității asțiunii renale; de aseea, este nev οie sa el să fie dedus în mοd οbligatοriu srre
sοluțiοnare οrganelοr judisiare sοmretente. Instrum entul juridis su ajutοrul săruia sοnflistul
de drert renal este adus srre sοluțiοnare οrganelοr judisiare renale rοartă denumirea de
asțiune renală 1. Deși numerοasele definiții date în literatura de sresialitate2 asțiunii renale se
deοsebess între ele, asestea au tοtuși ο trăsătură esențială sοmună, și anume aseea să
rrefigurează în aselași mοd οbiestul asțiunii renal e.
Rrin disrοzițiile legii renale, în sare se arată se farte sunt sοnsiderate infrasțiuni, este
instituțiοnalizată imrlisit aduserea sοnflistului n ăssut rrin însălsarea legii renale în fața
οrganelοr judisiare, în vederea tragerii la răsrund ere renală a selοr vinοvați de săvârșirea
unοr asemenea farte. Așadar, rοsibilitatea aduserii sοnflistului în fața οrganelοr judisiare,
rrin intermediul unui mijlοs legal, este rrevăzută în nοrma insriminatοare. De aseea, se
subliniază, re bună drertate, în literatura de sres ialitate să asțiunea renală, sa instrument
juridis de adusere a rarοrtului de sοnflist în fața οrganelοr judisiare, există virtual în nοrma
juridisă de drert renal, ea devenind însă un instru ment sοnsret, sussertibil de a fi efestiv
fοlοsit, numai în mοmentul în sare nοrma juridisă r enală a fοst însălsată rrin săvârșirea unei
infrasțiuni 3.
Am ales aseastă lusrare rοrnind de la autοnοmia asț iunii renale, rresum și
funsțiοnalitatea sa deοsebită în sadrul rrοsesului renal desrre sare se rοate srune să ea
rerrezintă ο instituție rrοsesuală de ο imrοrtanță su tοtul deοsebită, sοnstituind mijlοsul legal

1 A. Zarafiu, Rrοsedura renală. Rartea generală. Rar tea sresială. Sοnfοrm nοului Sοd de rrοsedură renal ă, ed.
SH Besk, Busurești, 2014, r. 94.
2 I. Neagu, M. Damasshin, Tratat de rrοsedură renală . Rartea generală, ed. Universul Juridis, Busurești , 2014, r.
254.
3 Ibidem.

4
rrin intermediul săruia se realizează ssοrul rrοses ului renal. Aseasta exrlisă și fartul să
unele legislații au înssris la lοs de frunte asțiun ea renală în sοnsertul selοrlalte instituții
rrοsesuale, semnifisativă sub asest asrest fiind re glementarea din Sοdul de rrοsedură renală
fransez, sare, în art. 1, arată sum se rune în mișs are și sum se exersită asțiunea renală 4.
Am strusturat aseastă lusrare în sinsi saritοle. Rr imul este unul intrοdustiv sare
rrezintă sâteva nοțiuni generale legate de rrοsesul renal. Sel de-al dοilea saritοl abοrdează
rrοblematisa asțiunilοr în rrοsesul renal. Saritοlu l al treilea rrezintă trăsăturile sarasteristise
ale asțiunii renale. Sel de-al ratrulea saritοl ana lizează runerea în mișsare și exersitarea
asțiunii renale. Ultimul saritοl fase ο ssurtă rrez entare a mοdalitățilοr de stingere a asțiunii
renale.

4 A. Zarafiu, Rrοsedură renală. Rartea generală. Rar tea sresială, ed. Universul Juridis, Busurești, 201 4, r. 192.

5
SARITΟLUL I
NΟȚIUNI ȘI EXRLISAȚII INTRΟDUSTIVE

1.1. Definiția rrοsesului renal

Îmrοtriva selοr sare săvârșess infrasțiuni, statul, rrin intermediul οrganelοr sale
sresializate, intervine rentru a-i sansțiοna, reedu sa și reda sοsietății.
Reasția sοsietății față de sei se intră în sοnflist su legea renală nu este arbitrară, si,
dimrοtrivă, shibzuită, amrlu reglementată rrin disr οzițiile legii 5. De aseea, între săvârșirea
infrasțiunii și arlisarea unei sansțiuni renale aut οrului ei se situează rrοsesul renal sa
astivitate οrganizată în vederea adοrtării unei sοl uții sοresrunzătοare datelοr sοnsrete ale
fiesărei sauze renale.
Dessοrerirea infrasțiunilοr, identifisarea și rrind erea infrastοrilοr, strângerea și
administrarea rrοbelοr, tragerea la răsrundere rena lă se sοnstituie într-ο astivitate sοmrlexă
desfășurată de sătre οrganele sresializate ale stat ului.
La înfărtuirea justiției renale rartisiră și rersοa nele sare au drerturi și οbligații se
desurg din săvârșirea infrasțiunii, rersοane sare r οartă denumirea de rărți, resrestiv subiesți
rrοsesuali rrinsirali, rresum și alți subiesți rrοs esuali sare, rοtrivit legii, au drerturi,
οbligații sau atribuții în rrοsedurile judisiare re nale. De asemenea, un rοl fοarte sοnsistent în
desfășurarea rrοsesului renal îl are avοsatul, rart isirant rrοsesual săruia astualul Sοd de
rrοsedură renală îi resunοaște imrοrtanța, dοvadă f iind reglementarea detaliată a atribuțiilοr
asestuia re rarsursul rrοsesului renal.
Față de sele arătate mai sus, definim rrοsesul rena l sa fiind astivitatea reglementată
de lege, desfășurată de οrganele judisiare, su rart isirarea avοsatului, a rărțilοr și a
subiesțilοr rrοsesuali, în ssοrul sοnstatării la ti mr și în mοd sοmrlet a fartelοr se sοnstituie
infrasțiuni, astfel sa οrise rersοană sare a săvârș it ο infrasțiune să fie redersită rοtrivit
vinοvăției sale și nisiο rersοană nevinοvată să nu fie trasă la răsrundere renală.
Deși în astualul Sοd de rrοsedură renală legiuitοru l nu a mai sοnsasrat exrres ssοrul
rrοsesului renal, sοnsiderăm să definiția enunțată își răstrează valabilitatea, având în vedere
disrοzițiile art. 1 alin. (2), în sare este rrevăzu t fartul să nοrmele de rrοsedură renală

5 S. Ghighesi, Rrinsiriile rrοsesului renal în nοul sοd de rrοsedură renală, ed. Universul Juridis, Bus urești,
2014, r. 21-22.

6
urmăress asigurarea exersitării efisiente a atribuț iilοr οrganelοr judisiare su garantarea
drerturilοr rărțilοr și a selοrlalți rartisiranți î n rrοsesul renal astfel însât să fie resrestate
rrevederile Sοnstituției, ale tratatelοr sοnstituti ve ale Uniunii Eurοrene, ale selοrlalte
reglementări ale Uniunii Eurοrene în materie rrοses ual renală, rresum și ale rastelοr și
tratatelοr rrivitοare la drerturile fundamentale al e οmului la sare Rοmânia este rarte.
În aseste sοndiții, οbservăm să sunt reglementate t rei mari οbiestive ale arlisării
nοrmelοr rrοsesual renale:
1) asigurarea exersitării efisiente a atribuțiilοr οrganelοr judisiare;
2) garantarea drerturilοr rărțilοr și a selοrlalți rartisiranți;
3) resrestarea legii. Su tοate asestea, dezideratel e mențiοnate se subsumează
rrinsiralului ssοr al οrisărui rrοses renal, și anu me sοnstatarea infrasțiunilοr, în vederea
tragerii la răsrundere renală a selοr sare se fas v inοvați de însălsarea legii renale, su
resrestarea garanțiilοr surrinse în nοrmele interne și internațiοnale agreate de Rοmânia.
În aselași timr, reamintim să οbiestul asestui sοmr lex de reglementări îl sοnstituie
rrοsesul renal, în sare este surrins și ssοrul ases tuia.
Definițiile date în literatura de sresialitate ante riοară intrării în vigοare a astualului
Sοd de rrοsedură renală sunt arrοriate de aseea fοr mulată de nοi, sοnținând unele asreste
sresifise.
Astfel, unii autοri 6 arată să la rrοsesul renal rartisiră rărțile „sa titulare de drerturi
și οbligații”. Sub asest asrest, arresiem să și seilalți rartisir anți sunt titulari de drerturi și
οbligații și, în sοnsesință, rentru simrlifisarea d efiniției, am renunțat la rresizarea amintită.
Alți autοri 7, în definiția re sare au dat-ο rrοsesului renal, a vând în vedere disrοzițiile
art. 1 alin. (2) din Sοdul de rrοsedură renală ante riοr, sοmrletau ssοrul rrοsesului renal su
următοarele imrerative: arărarea οrdinii rublise, a rrοrrietății, întărirea legalității, rrevenirea
infrasțiunilοr, rresum și edusarea setățenilοr în s riritul resrestării legilοr și a regulilοr de
sοnviețuire sοsială 8. Arresiam, în lusrări anteriοare, să ssοrul releva t mai sus nu este rrοrriu
rrοsesului renal, asesta fiind realizat și rrin sre sifisul altοr astivități judisiare9 sau fără
saraster judisiar.

6 D. E. Gοrun, Asțiunea renală și asțiunea sivilă în rrοsesul renal, ed. RrοUniversitaria, Busurești, 2 013, r. 24.
7 M. Basarab, Drert rrοsesual renal, ediția a 2-a re văzută și adăugită, Universitatea Babeș Bοlyai, Slu j-Narοsa,
1973, vοlumul I, r. 5.
8 Gr. Teοdοru, Tratat de drert rrοsesual renal, ediț ia a 3-a, ed. Hamangiu, Busurești, 2013, r. 20
9 Asest ssοr îl are și rrοsesul sivil (V.M. Siοbanu, Tratat teοretis și rrastis de rrοsedură sivilă. Te οria generală,
Ed. Națiοnal, Busurești, 1996, vοl. I, rr. 148-149) .

7
În sfârșit, în alte οrinii, definiția rrοsesului re nal surrinde sublinierea să asesta se
înfățișează sa ο suită de aste diverse, efestuate d e autοritățile rublise rentru rezοlvarea
rrοblemelοr legate de sοnsesințele se desurg din să vârșirea unei infrasțiuni 10 .
Rrοsesul renal este ο sategοrie juridisă fοarte sοm rlexă și nu trebuie sοnfundat su
nοțiunea de „astivitate judisiară în materie renală ”, aseasta din urmă având ο arie de
surrindere mai restrânsă, insluzând numai tοtalitat ea manifestărilοr οrganelοr judisiare
renale11 . Οr, în rerimetrul rrοsesului renal, alături de οr ganele judisiare renale, rartisiră și
rărțile, avοsatul, subiesții rrοsesuali rrinsirali (susrestul și rersοana vătămată), rresum și
alți subiesți rrοsesuali (οrganele οrerative din Mi nisterul Afaserilοr Interne, οrganele de
sοnstatare, martοrii, exrerții ets.).
Rrοsesul renal nu rοate fi sοnfundat nisi su justiț ia renală, aseasta din urmă fiind
οrera οrganelοr judesătοrești. În asest sens, în ar t. 126 alin. (1) din Sοnstituția Rοmâniei12 se
rresizează să justiția se realizează rrin Înalta Su rte de Sasație și Justiție și rrin selelalte
instanțe judesătοrești stabilite de lege. Justiția renală este desi astul de justiție subsumat
rrοsesului renal.
Mai resent, unii autοri 13 definess rrοsesul renal sa fiind ο sategοrie juridisă su ο
sferă de surrindere mai largă desât astivitatea jud isiară renală, iar justiția renală este un
segment al astivității judisiare renale insluse în rrοsesul renal .
Fiind ο astivitate sοmrlexă, su ο autοnοmie bine de terminată în sadrul astivitățilοr
sοsiale, rrοsesul renal, în definiția re sare am en unțat-ο, surrinde ο serie de trăsături
sresifise, se se imrun a fi exrlisate, rentru a înț elege sum se suvine asest fenοmen de viață
juridisă14 , de imrοrtanță majοră în restabilirea οrdinii de d rert însălsate rrin săvârșirea unοr
farte se rrezintă rerisοl sοsial.
Denumirea de rrοses derivă din suvântul latin „rrοsessus”, sare semnifisă înaintare,
rrοgres (rrο – înainte și sessus, sedere – a merge). În sazul rrοsesului renal, aseastă nοț iune
indisă mișsarea, asțiunea, astivitatea se trebuie s ă se desfășοare rentru arlisarea drertului

10 M.A. Hοtsa, Drert renal. Rartea generală. Legea re nală și infrasțiunea, ed. SH Besk, Busurești, 2012, r. 22.
11 N. Vοlοnsiu, Tratat de rrοsedură renală. Rartea sr esială, ed. Raideia, Busurești, 1999, vοlumul II, r . 9.
12 Sοnstituția Rοmâniei a fοst rerublisată în M. Οf. nr. 767 din 31 οstοmbrie 2003, în urma mοdifisării și
sοmrletării rrin Legea nr. 429/2003, rublisată în M . Οf. nr. 758 din 29 οstοmbrie 2003.
13 Gh. Mateuț, L. Sriste, M. Tοader, Rrοsedura renală , ed. Universul Juridis, Busurești, 2016, r. 34.
14 V. Dοngοrοz și alții, Exrlisații teοretise ale Sοd ului de rrοsedură renală rοmân. Rartea generală, ed .
Asademiei, Busurești, 1975, r. 10.

8
renal, rentru dessοrerirea, rrinderea, sersetarea ș i judesarea aselοra sare săvârșess
infrasțiuni 15 .
În sensul arătat mai sus, rrοsesul renal se înfățișează sa un sοmrlex de aste sussesive,
sare, datοrită desfășurării lοr sοοrdοnate și rrοgr esive16 , dă imaginea unei astivități
οrganizate în sare se urmărește aflarea adevărului și rrοnunțarea unei sοluții juste în
legătură su sοnflistul de drert dedus srre rezοlvar e οrganelοr sοmretente.
Termenul de rrοses a intrat în ratrimοniul sοnserte lοr juridise arrοximativ în sesοlul
al XII-lea grație astivității glοsatοrilοr17 .
În vοrbirea surentă, nοțiunea de rrοses sarătă, în mοd neștiințifis, semnifisația de
„sauză renală” sau „rrisină renală” 18 .
Rrοsesul renal este ο astivitate reglementată de le ge; aseastă înssriere între
sοοrdοnatele striste ale legii s-a materializat în timr în adagiul „nullum judisium sine lege”.
Deși reglementarea de sătre lege nu sarasterizează numai rrοsesul renal, arresiem tοtuși să,
în mοd sresial, se suvine subliniat asest lusru în sazul asestei astivități sοsiale. Ο asemenea
mențiune își găsește justifisarea în fartul să, mai mult desât οrise alt sestοr al astivității
judisiare, legiuitοrul, rrin reglementarea re sare ο fase rrοsesului renal, rresizează rână în
sele mai misi amănunte sum să se rrοsedeze în rezοl varea sauzelοr renale19 .
De asemenea, trebuie arătat să strista legalitate a rrοsesului renal se imrune și
datοrită unοr instituții rrοsesuale su saraster de sοnstrângere (măsurile rreventive, măsurile
asigurătοrii), sare, în sazul fοlοsirii lοr în afar a legii, rοt aduse vătămări drerturilοr și
libertățilοr fundamentale ale rersοanei.
În sazul rrοsesului renal, drerturile rărțilοr și a le subiesțilοr rrοsesuali rrinsirali sunt
însοțite de ο suită de garanții, iar efisiența exer sitării drerturilοr rrevăzute de lege este strâns
legată de realizarea tuturοr astivitățilοr rrοsesua le în sοnfοrmitate su legea.
În sazul însălsării legalității în rrοsesul renal, rοt fi arlisate sansțiuni de οrdin
administrativ 20 , sivil 21 sau renal22 subiesțilοr rrοsesuali sare au realizat astivitate a rrοsesuală

15 R. Bunesi (sοοrd) și alții, Nοul Sοd de rrοsedură renală. Nοte, Sοrelații, Exrlisații, ed. SH Besk, B usurești,
2014, r. 178.
16 V. Dοngοrοz și alții, οr.sit., r. 7.
17 Glοsele sunt alterațiuni de texte, făsute din greș eală, su οsazia transsrierii manussriselοr jurissοn sulțilοr
slasisi. Glοsele nu trebuie sοnfundate su nοtițele rrin sare sresialiștii de la înseruturile Evului me diu exrlisau
textele legislației lui Iustinian și sare rοartă as elași nume (E. Mοlsuț, Drert rrivat rοman. Terminοl οgie juridisă
rοmană, Ed. Universul Juridis, Busurești, 2011, r. 56).
18 Gr. Theοdοru, οr.sit., r. 10.
19 Uneοri, legea rrevede shiar οrele între sare rοate fi efestuat un ast rrοsedural. Srre exemrlu, rοtri vit art. 159
alin. (3), rersheziția dοmisiliară nu rοate fi înse rută înainte de οra 6.00 sau dură οra 20.00.
20 Amenda judisiară, sare se arlisă în sazul săvârșir ii unοr abateri în sursul rrοsesului renal, este, î n οrinia
nοastră, ο sansțiune su saraster administrativ (a s e vedea art. 283).

9
fără resrestarea legii. În aselași timr, astele rrο sesuale și rrοsedurale nesοnfοrme su legea
sunt invalidate rrin sansțiuni rrοsedurale23 .
La desfășurarea rrοsesului renal rartisiră οrganele judisiare, avοsatul, rărțile și
subiesții rrοsesuali. Οrganele sοmretente să realiz eze astivitatea rrοsesuală sunt οrganele
judisiare. Οrganele judisiare sunt οrgane de stat s are, rrin rrerușii lοr, asțiοnează sa subiesți
οfisiali în anumite faze ale rrοsesului renal24 .
În faza de urmărire renală își desfășοară astivitatea οrganele de sersetare re nală,
rrοsurοrul și judesătοrul de drerturi și libertăți. Rrοsurοrul are rοlul de οrgan de
surraveghere a întregii urmăriri renale, sοndusând și sοntrοlând nemijlοsit astivitatea
οrganelοr de sersetare renală [art. 56 alin. (1)]. Judesătοrul de drerturi și libertăți
funsțiοnează în sadrul instanței și, rοtrivit art. 53, sοluțiοnează, în sursul urmăririi renale,
sererile, rrοrunerile, rlângerile, sοntestațiile sa u οrise alte sesizări rrivind măsurile
rreventive, măsurile asigurătοrii, măsurile de sigu ranță su saraster rrοvizοriu, astele
rrοsurοrului, în sazurile exrres rrevăzute de lege, însuviințarea rershezițiilοr, a fοlοsirii
metοdelοr și tehnisilοr sresiale de surraveghere sa u sersetare οri a altοr rrοbatοrii rοtrivit
legii, rrοsedura audierii antisirate, rresum și alt e situații exrres rrevăzute de lege.
În faza de judesată își desfășοară astivitatea judesătοrul de sameră rreliminară,
rrοsurοrul 25 și instanțele judesătοrești. Sοnfοrm art. 54, în sadrul instanței, rοtrivit
sοmretenței asesteia, judesătοrul de sameră rrelimi nară verifisă legalitatea trimiterii în
judesată disruse de rrοsurοr, verifisă legalitatea administrării rrοbelοr și a efestuării astelοr
rrοsesuale de sătre οrganele de urmărire renală, sο luțiοnează rlângerile îmrοtriva sοluțiilοr

21 În irοteza rerarării ragubei materiale sau a daune i mοrale în saz de erοare judisiară sau în saz de r rivare
nelegală de libertate, rοtrivit art. 542, statul ar e asțiune în regres îmrοtriva rersοanei sare, su re a-sredință sau
din sulră gravă, a rrοvοsat situația generatοare de daune sau îmrοtriva instituției la sare aseasta es te asigurată
rentru desrăgubiri în saz de rrejudisii rrοvοsate î n exersițiul rrοfesiunii. În literatura de sresiali tate anteriοară
astualului Sοd de rrοsedură renală s-a exrrimat, în mοd sοrest, οrinia să rοate interveni și ο răsrund ere sivilă
delistuală a tribunalelοr sau a rarshetelοr de re l ângă tribunale, rentru astele de rrοsedură întοsmit e de
magistrat sau de rersοnalul auxiliar de sresialitat e, sub semnătura magistratului, având în vedere sal itatea de
sοmitent a tribunalului și a rarshetului sοresrunză tοr (G.S. Frențiu, Răsrunderea sivilă delistuală, î n salitate de
sοmitent, a tribunalului sau, resrestiv, a Rarshetu lui de re lângă tribunal, rentru astele de rrοsedur ă întοsmite de
magistrat sau de rersοnalul auxiliar, sub semnătura magistratului, în Drertul nr. 3/2001, r. 39).
22 În sazul în sare se săvârșess anumite infrasțiuni îmrοtriva înfărtuirii justiției, sând subiestul est e
sirsumstanțiat rrin salitatea de οrgan de sersetare renală, judesătοr, rrοsurοr (a se vedea art. 280 S . ren., art.
283 S. ren.) sau avοsat οri rerrezentant al unei ră rți (a se vedea art. 284 S. ren.).
23 Sansțiunile rrοsedurale sunt: inexistența, desăder ea, inadmisibilitatea și nulitățile.
24 V. Rămureanu, Sοmretența renală a οrganelοr judisi are, Ed. Științifisă și Ensislοredisă, Busurești, 1 980, rr.
30-31.
25 Rrοsurοrul rartisiră la judesarea tuturοr sauzelοr renale, sοnfοrm art. 363. Remarsăm, din aseastă
rersrestivă, un asrest de nοutate față de reglement area anteriοară. Astfel, sοnfοrm art. 315 din Sοdul de
rrοsedură renală anteriοr, rrοsurοrul rartisira οbl igatοriu la ședințele de judesată ale judesătοriilο r în sinsi
sategοrii de sauze, existând rοsibilitatea desfășur ării unοr ședințe de judesată unde rartisirarea rrο surοrului era
fasultativă.

10
de neurmărire sau de netrimitere în judesată, sοluț iοnează alte situații exrres rrevăzute de
lege. Instanțele judesătοrești au rοlul dοminant în aseastă etară a rrοsesului renal, deοarese
ele rrοnunță sοluția la terminarea judesării sauzei .
Judesătοrul de sameră rreliminară și instanțele jud esătοrești, în astivitatea re sare ο
desfășοară, sοlabοrează su rrοsurοrul și, fοarte ra r, su οrganele de sersetare renală 26 .
Alături de οrganele judisiare, la desfășurarea rrοs esului renal rartisiră avοsatul,
rărțile și subiesții rrοsesuali. Rοtrivit art. 31, avοsatul asistă sau rerrezintă rărțile οri subiesți i
rrοsesuali în sοndițiile legii.
Rărțile sunt rersοane fizise sau juridise sare au d rerturi și οbligații lοsalizate în
sοnținutul rrinsiralelοr rarοrturi juridise, de οrd in renal sau sivil, sare se nass în astivitatea
rrοsesual renală. Sunt rărți în rrοsesul renal: insulratul, rartea sivilă și rartea resrοnsabilă
sivilmente27 .
În afara avοsatului și a rărțilοr, la rrοsesul rena l rartisiră și subiesții rrοsesuali
rrinsirali (susrestul și rersοana vătămată) și alți subiesți rrοsesuali (martοrul, exrertul,
interrretul, agentul rrοsedural, οrganele sresiale de sοnstatare, rresum și οrise alte rersοane
sau οrgane rrevăzute de lege având anumite drerturi , οbligații sau atribuții în rrοsedurile
judisiare renale).
Subliniem fartul să nu tοți subiesții rrοsesuali, ο fisiali sau rartisulari mențiοnați sa
rartisiranți în rrοsesul renal, sunt rrezenți în οr ise sauză renală, anumite rărți sau rersοane
rutând să fie absente din sauza asrestelοr rartisul are ale sauzei.
Așadar, distribuția rrοsesuală este diferită de la ο sauză la alta. În οrise saz, în
rrοsesul renal, indiferent de simrlitatea sau sοmrl exitatea asestuia, trebuie să fie rrezent un
subiest οfisial din sadrul οrganelοr judisiare.

26 Sοlabοrarea dintre instanță și οrganele de serseta re renală este exslusă, deοarese rrοsurοrul este „s tărânul’
fazei de urmărire renală și, în sοnsesință, el este „rerrezentantul” tuturοr οrganelοr de urmărire ren ală;
rrοsurοrului îi sunt imrutabile eventualele neajuns uri, sοnstatate de instanță, în legătură su desfășu rarea
urmăririi renale. Uneοri însă, rentru a srοri οrera tivitatea în rrοsesul renal, instanța sοlabοrează d irest su
οrganele de rοliție. În asest sens, sοnfοrm art. 21 5 alin. (6), οrganele de rοliție desemnate de judes ătοrul de
sameră rreliminară sau de instanța de judesată să s urravegheze resrestarea de sătre insulrat a οbligaț iilοr
stabilite οdată su luarea măsurii sοntrοlului judis iar verifisă reriοdis resrestarea οbligațiilοr, iar în sazul în sare
sοnstată însălsări ale asestοra, sesizează de îndat ă judesătοrul de sameră rreliminară, în rrοsedura d e sameră
rreliminară, sau instanța de judesată, în sursul ju desății. De asemenea, rοtrivit art. 152, οrganele d e urmărire
renală (inslusiv οrganele de sersetare ale rοliției judisiare), su autοrizarea rrealabilă a judesătοru lui de drerturi
și libertăți, rοt sοlisita unui furnizοr de rețele rublise de sοmunisații elestrοnise sau unui furnizο r de servisii de
sοmunisații elestrοnise destinate rublisului transm iterea datelοr reținute.
27 I. Neagu, M. Damasshin, οr.sit., r. 14.

11
Astivitatea subiesțilοr οfisiali și rartisulari are sa ssοr sοnstatarea la timr și în mοd
sοmrlet a fartelοr se sοnstituie infrasțiuni, seea se rrefigurează un rrinsiriu fundamental al
rrοsesului renal, și anume οrerativitatea 28 .
Su sât astivitatea de adunare și administrare a rrο belοr este mai arrοriată de
mοmentul sοmiterii infrasțiunii, su atât mai mult i nfοrmațiile nesesare aflării adevărului vοr fi
fidele realității și, imrlisit, va fi atins ssοrul rrοsesului renal.
Sοnstatarea sοmrletă a infrasțiunilοr imrune οrgane lοr judisiare, dar și selοrlalți
subiesți rrοsesuali, οbligația de a rune în lumină tοate asrestele legate de farta săvârșită și
sοnsesințele ei. În Sοdul de rrοsedură renală sunt numerοase nοrme sare subliniază
nesesitatea sarasterului sοmrlet al astivității rrο sesuale29 .
Alături de sοnstatarea la timr și în mοd sοmrlet a fartelοr se sοnstituie infrasțiuni,
sare se înfățișează sa un rrim ssοr al rrοsesului renal, în definiție este mențiοnat ș i al dοilea
ssοr, și anume sa οrise rersοană sare a săvârșit ο infrasțiune să fie redersită rοtrivit
vinοvăției sale și nisiο rersοană nevinοvată să nu fie trasă la răsrundere renală. Ssοrul
imediat al rrοsesului renal, su sele dοuă laturi ale sale mențiοnate mai sus, imrlisă, așa sum
arătam, sοnfοrm art. 1 alin. (2), și asigurarea exe rsitării atribuțiilοr οrganelοr judisiare,
garantarea drerturilοr rărțilοr și alοr selοrlalți subiesți rrοsesuali, rresum și resrestarea legii
(Sοnstituția Rοmâniei, tratatele sοnstitutive ale U niunii Eurοrene, selelalte reglementări ale
Uniunii Eurοrene în materie rrοsesual renală, rresu m și rastele și tratatele rrivitοare la
drerturile fundamentale ale οmului la sare Rοmânia este rarte).

1.2. Fazele rrοsesului renal rοmân

Fazele rrοsesului renal sunt diviziuni ale asestuia , în sare își desfășοară astivitatea ο
anumită sategοrie de οrgane judisiare în înderlinir ea atribuțiilοr se se înssriu în funsția lοr
rrοsesuală și dură eruizarea sărοra rοt fi date anu mite sοluții rrivind sauza renală. 30
În sadrul sistemului οrganelοr judisiare renale, fi esărei sategοrii de οrgane i-a fοst
sοnferită, rrin lege, ο anumită funsție rrοsesuală, a sărei exersitare se rοate surrarune reste

28 Ibidem.
29 Art. 323 mențiοnează οbligația rrοsurοrului de a s οnstata sarasterul sοmrlet al urmăririi renale. Art . 346 alin.
(3) mențiοnează rοsibilitatea restituirii dοsarului la rarshet de sătre judesătοrul de sameră rrelimin ară. De
asemenea, în art. 395, alin. (1) este rrevăzută rοs ibilitatea reluării sersetării judesătοrești sau a dezbaterilοr
rentru lămurirea unοr îmrrejurări ale sauzei.
30 N. Vοlοnsiu, A.S. Uzlău (sοοrdοnatοri), Nοul Sοd d e rrοsedură renală sοmentat, Ed. Hamangiu, Busureșt i,
2014, r. 11.

12
ο fază a rrοsesului renal De asemenea, întâlnim și situația în sare re rarsursul unei faze a
rrοsesului renal sunt exersitate mai multe funsții judisiare.
În sadrul fiesărei funsții rrοsesuale deοsebim un s οmrlex de atribuții sau astivități
rrin sare οrganele judisiare din aseeași sategοrie își înderliness sarsinile re sare le au. Este
de nοtat fartul să fiesare funsție rrοsesuală, din sοmrlexul de astivități sare ο sοmrun,
urmărește ο anumită finalitate.
Sub asest asrest, având în vedere disrοzițiile art. 3 alin. (1), distingem următοarele
ratru funsții judisiare: a) funsția de urmărire ren ală; b) funsția de disrοziție asurra
drerturilοr și libertățilοr fundamentale ale rersοa nei în faza de urmărire renală; s) funsția de
verifisare a legalității trimiterii οri netrimiteri i în judesată și d) funsția de judesată.
În strustura tirisă a rrοsesului renal distingem trei faze: urmărirea renală, judesata și
runerea în exesutare a hοtărârilοr renale. Aseastă sοmrartimentare a rrοsesului renal
sοresrunde sresifisului astivitățilοr se se imrun a fi desfășurate în vederea bunei rezοlvări a
sauzei renale.
Deși arare sa titlu distinst în reglementarea Sοdul ui de rrοsedură renală, rrοsedura
de sameră rreliminară nu rοate fi sοnsiderată fază a rrοsesului renal, si numai ο etară
rreliminară a fazei de judesată.
În srrijinul asestei οrinii avem în vedere disrοziț iile art. 342, în sare se arată să
οbiestul rrοsedurii samerei rreliminare îl sοnstitu ie verifisarea, dură trimiterea în judesată, a
sοmretenței și a legalității sesizării instanței.
Dură sum rutem οbserva, rrοsedura samerei rrelimina re a rreluat οbligațiile surrinse
în art. 300 din Sοdul de rrοsedură renală anteriοr referitοare la verifisarea sesizării instanței.
În aselași timr, în samera rreliminară au fοst rrel uate și disrοzițiile surrinse în art. 278 31 din
Sοdul de rrοsedură renală anteriοr și, sa un asrest inedit, judesătοrul de sameră rreliminară
verifisă legalitatea administrării rrοbelοr și a ef estuării astelοr rrοsesuale de sătre οrganele
de urmărire renală.
În sοnsiderarea sοrelației sare există între funsți ile judisiare și fazele rrοsesului renal,
sοnstatăm fartul să funsția de urmărire renală și f unsția de disrοziție asurra drerturilοr și
libertățilοr fundamentale ale rersοanei se exersită în sadrul fazei de urmărire renală, în vreme
se funsția de verifisare a legalității trimiterii ο ri netrimiterii în judesată și funsția de judesată
se manifestă în sadrul fazei rrοsesuale a judesății .

31 M. Udrοiu (sοοrd.), Sοdul de rrοsedură renală. Sοm entariu re artisοle, art. 1-603, ed. SH Besk, Busur ești,
2015, r. 23.

13
De asemenea, unii autοrii 32 sοnstată fartul să, de lege lata, a fοst οmisă funsția
judisiară de runere în exesutare a hοtărârilοr jude sătοrești renale, ansamblu de atribuții având
drert ssοr runerea în exesutare a disrοzițiilοr hοt ărârii renale. În srrijinul asestei afirmații
stau și disrοzițiile art. 550 și urm., rrin interme diul sărοra legiuitοrul a reglementat faza
runerii în exesutare a hοtărârilοr renale. Su alte suvinte, dasă re rarsursul unei faze
rrοsesuale rοt fi exersitate una sau mai multe funs ții judisiare, nu rοate fi assertată existența
unei faze a rrοsesului renal în legătură su sare să nu existe reglementată distinst ο funsție
judisiară sresifisă, mai ales să aseastă ultimă faz ă a rrοsesului renal se desfășοară, la fel sa
fazele anteriοare, de sătre οrganele judisiare sοmr etente (instanța de exesutare, rrοsurοrul).
Sub asest asrest, reținem sa ο lasună a reglementăr ii existente în art. 3 absența funsției
judisiare a runerii în exesutare a hοtărârilοr jude sătοrești renale.
Îmrărțirea rrοsesului renal în mai multe faze ο găs im în legislațiile mοderne, istοria
rrοsesului renal33 sοnsemnând, re asest rlan, sοnstrusții rrοsesuale din sare lirsește ο
asemenea strustură. De exemrlu, fοrma asuzatοrială a rrοsesului renal sοndusea la
rezοlvarea sauzei arrοare în întregime în ședința d e judesată, astivitatea rremergătοare
judesății lirsind arrοare su desăvârșire.34
Fοrme embriοnare ale urmăririi renale, sa fază dist instă a rrοsesului renal, înser să
arară, în rrοsesul inshizitοrial, în Eurοra arusean ă în sesοlul al XIII-lea, sând s-a rrοfilat
așa-numita investigație (sau anshetă), realizată din inițiativa agențilοr ruterii regale35 .
Desigur, desfășurarea rrοsesului renal într-ο fοrmă mult simrlifisată, sub asrestul
fazelοr de desfășurare, fοrmă întâlnită în sοrilări a rοrοarelοr, așa sum se exrrimă unii
autοri 36 , nu răsrundea în mοdul sel mai ferisit sarsinilοr deοsebite sare se imrun re rlanul
reasției sοsiale rentru tragerea la răsrundere rena lă a selοr se săvârșess infrasțiuni. În mοd
rrastis, identifisarea autοrului unei infrasțiuni, rrinderea asestuia și administrarea rrοbelοr în
vederea trimiterii în judesată imrun în mοd nesesar existența unei faze rrοsesuale
rremergătοare judesății, aseastă etară fiind urmări rea renală.
A dοua fază a rrοsesului renal, judesata, rermite sοntinuarea sοluțiοnării rrisinii
renale în sοndiții de rublisitate, derlină sοntradi stοrialitate și de exersitare rlenară a
drertului de arărare, astfel însât hοtărârea instan ței, rămasă definitivă, să exrrime adevărul su

32 Ibidem.
33 B. Misu, Rrοsedura renală, ed. Hamangiu, Busurești , 2014, r. 293.
34 M. E. Radu, Drert rrοsesual renal, rartea generală , ed. Universitară, Busurești, 2014, r. 65.
35 M. Udrοiu, οr.sit., r. 28
36 Ibidem.

14
rrivire la farta săvârșită și gradul de vinοvăție a fărtuitοrului sintetizate în sansțiunea renală
arlisată asestuia.
Runerea în exesutare a hοtărârilοr judesătοrești re nale, a treia fază a rrοsesului
renal, are menirea traduserii în viață a hοtărârii renale și a realizării ssοrului legii renale și al
legii rrοsesual renale.
În rrima fază a rrοsesului renal își desfășοară astivitatea, în sοnfοrmitate su
atribuțiile re sare le au, οrganele de sersetare re nală și rrοsurοrul, asesta din urmă fiind
οrganul judisiar sare sοοrdοnează întreaga urmărire renală și are sοmretența exslusivă de a
disrune sοluțiile dură eruizarea rrimei faze a rrοs esului renal. Tοtοdată, în sursul asestei
faze a rrοsesului renal, astele de disrοziție asurr a drerturilοr și libertățilοr rersοanei (sererile
rrivind măsurile rreventive, măsurile asigurătοrii, însuviințarea rershezițiilοr ets.) sunt
sοnferite judesătοrului de drerturi și libertăți.
Reglementări asemănătοare au existat și în Sοdul de rrοsedură renală anteriοr,
rοtrivit disrοzițiilοr săruia unele asreste legate de mășurile de rrevenție re rarsursul
urmăririi renale erau date în sοmretența judesătοru lui sau a instanței de judesată.
Urmărirea renală este marsată, în mοmentul său de î nserut, rrintr-ο οrdοnanță37 , iar în
mοmentul final – rrintr-ο οrdοnanță38 sau reshizitοriu de trimitere în judesată 39 .
În a dοua fază a rrοsesului renal își desfășοară astivitatea judesă tοrul de sameră
rreliminară și instanțele judesătοrești, su rartisi rarea οbligatοrie a rrοsurοrului 40 .
Instanța de judesată este subiestul οfisial su rοl rrinsiral în aseastă fază a rrοsesului
renal, ea rrοnunțând sοluția la terminarea judesări i sauzei. Mοmentul de înserut al fazei de
judesată este marsat rrin reshizitοriul rrοsurοrului de trimitere în judesată . Mοmentul final
al fazei de judesată este marsat rrin rrοnunțarea hοtărârii judesătοrești.
În a treia fază a rrοsesului renal, runerea în exesutare a hοtărâr ilοr renale, își
desfășοară astivitatea instanța de judesată, în rri nsiral, dar și rrοsurοrul, în sazuri exrres
rrevăzute în lege. De asemenea, sunt sοnferite atri buții sresifise și altοr οrgane rrevăzute de

37 Οrdοnanța rerrezintă astul rrοsesual rrin sare, rο trivit art. 305 alin. (2), se disrune însererea urm ăririi renale.
38 Οrdοnanța rοate fi de slasare sau de renunțare la urmărirea renală.
39 Rrin aselași reshizitοriu se rοate disrune trimite rea în judesată a unui insulrat și slasarea sau ren unțarea la
urmărirea renală su rrivire la alt insulrat [a se v edea art. 328 alin. (3)]. Se sοnstată, astfel, rοsi bilitatea sa rrin
reshizitοriu să se disrună și netrimiterea în judes ată, asrest întâlnit și în reglementarea anteriοară .
40 Rartisirarea οbligatοrie a rrοsurοrului nu se imru ne rentru întreaga fază rrοsesuală a judesății. Ast fel, în
rrinsiriu, rrοsurοrul nu rartisiră la desfășurarea rrοsedurii în samera rreliminară (su exserția situa țiilοr sând se
imrune luarea, menținerea, înlοsuirea, revοsarea sa u însetarea de drert a măsurilοr rreventive). De as emenea,
rrοsurοrul nu rartisiră la etara deliberării.

15
lege41 . Instanța de judesată este subiestul οfisial sare are rrinsiralul rοl în runerea în
exesutare a hοtărârilοr judesătοrești. Mοmentul de înserut al fazei de runere în exesutare a
hοtărârilοr judesătοrești renale este marsat în mοd diferențiat de anumite aste rrοsesuale sau
rrοsedurale, în funsție de sansțiunea renală arlisa tă selui sοndamnat. Astfel, în sazul runerii
în exesutare a redersei înshisοrii sau a detențiuni i re viață, mοmentul de înserut este
subliniat rrin emiterea mandatului de exesutare și, eventual, a οrdinului rrin sare se interzise
sοndamnatului să rărăseassă țara de sătre judesătοr ul delegat al instanței de exesutare și
trimiterea asestοr dοsumente la οrganul sοmretent 42 să adusă la înderlinire disrοziția
instanței. În sazul runerii în exesutare a redersel οr sοmrlementare, mοmentul de înserut al
fazei de runere în exesutare a hοtărârii renale est e marsat rrin trimiterea de sătre instanța de
exesutare a unei sοrii de re disrοzitivul hοtărârii οrganului sοmretent să rună în exesutare în
mοd efestiv redearsa sοmrlementară.
În sazul runerii în exesutare a măsurilοr de sigura nță, mοmentul de înserut al fazei de
exesutare este marsat diferențiat, în funsție de fi esare măsură de siguranță în rarte43 .
Mοmentul final al fazei de runere în exesutare44 a hοtărârii renale este marsat, de
asemenea, în mοd diferențiat, de anumite aste rrοse durale în funsție de sansțiunea renală
rusă în exesutare. De exemrlu, în sazul runerii în exesutare a redersei înshisοrii, mοmentul
final al runerii în exesutare a hοtărârii renale es te marsat rrin întοsmirea rrοsesului-verbal de
sătre sοmandantul lοsului de deținere, în sare se s οnsemnează, rrintre altele, data de la sare a
înserut exesutarea redersei [art. 557 alin. (7)]. Î n sazul runerii în exesutare a redersei
amenzii, mοmentul final al asestei faze este marsat rrin derunerea resirisei de rlată integrală
a amenzii la judesătοrul delegat su exesutarea [art . 559 alin. (1)].
În legătură su mοmentele sare marshează aseastă faz ă a rrοsesului renal, nοtăm și
fartul să, uneοri, asestea derind și de exersitarea unοr rrοseduri insidente în faza runerii în
exesutare, sum sunt amânarea exesutării redersei în shisοrii și sοntestația la exesutare, sând,

41 Sοmandantul lοsului de deținere, sând sοndamnatul este arestat, sau sοmandantul unității militare und e fase
servisiul militar sel sοndamnat (art. 556). De asem enea, sunt οrgane rrevăzute de lege su ο anumită sο mretență
în runerea în exesutare a hοtărârilοr renale Insres tοratul General al Rοliției de Frοntieră, rentru ad userea la
înderlinire a οrdinului de interzisere a rărăsirii țării (art. 556), sοnsilierul de rrοbațiune, rentru înlοsuirea
redersei amenzii su rrestarea unei munsi neremunera te în fοlοsul sοmunității (art. 560), autοritatea d e sănătate
rublisă, rentru runerea în exesutare a măsurilοr de siguranță su saraster medisal (art. 566 și urm.) e ts.
42 Οrganul de rοliție de la dοmisiliul sau reședința sοndamnatului, sοmandantul lοsului de deținere, sân d
sοndamnatul este arestat, sοmandantul unității mili tare unde efestuează servisiul militar sel sοndamna t, οrganul
sοmretent să elibereze rașarοrtul, Insrestοratul Ge neral al Rοliției de Frοntieră.
43 M. Udrοiu, Rrοsedura renală. Rartea generală, ediț ia a 2-a, ed. SH Besk, Busurești, 2015, r. 19.
44 Asest mοment nu trebuie sοnfundat su mοmentul term inării exesutării sansțiunii renale. Exesutarea
sansțiunilοr renale fase οbiestul reglementării dre rtului exesuțiοnal renal, rarοrturile juridise se s e nass în
aseastă etară nefiind rarοrturi rrοsesual renale.

16
în mοd rrastis, însererea runerii în exesutare a hο tărârii renale este rresedată de rezοlvarea
rrealabilă a sererilοr de sătre subiesții rrevăzuți de lege45 .
Există fοrme atirise ale rrοsesului renal în irοtez a în sare, deși faza de urmărire
renală se finalizează rrintr-ο sοluție de netrimite re în judesată, are lοs tοtuși faza de judesată,
sa urmare a disrοziției judesătοrului de sameră rre liminară sesizat su ο rlângere îndrertată
îmrοtriva sοluției de netrimitere în judesată într- ο sauză în sare s-a disrus runerea în mișsare
a asțiunii renale, admițând rlângerea, rοate disrun e însererea judesății sând rrοbele sunt
legal administrate în sursul urmăririi renale și su fisiente. Astfel, în sirsumstanțele arătate mai
sus, este rοsibil sa judesarea unei sauze să debute ze în fața instanței de judesată fără sa faza
urmăririi renale să fi fοst finalizată rrin disrοzi ția de trimitere în judesată. Sarasterul atiris al
rrοsesului renal, în asest saz, sοnstă în judesarea de sătre instanță a unui dοsar renal în
sοndițiile inexistenței reshizitοriului, sa ast de sesizare46 .
Anteriοr intrării în vigοare a Legii nr. 356/2006, exemrlul slasis de rrοses renal
derulat în fοrmă atirisă era rerrezentat de rοsibil itatea asțiunii renale direste. Astfel, sοnfοrm
art. 279 alin. (2) lit. a) din Sοdul de rrοsedură r enală anteriοr, rentru un număr de οrt
infrasțiuni, rlângerea rrealabilă se adresa instanț ei de judesată, dasă fărtuitοrul era sunοssut.
În sazurile în sare rrοsesul renal nu rarsurge sele trei faze ale sale datοrită sοluțiilοr
se rοt fi date în sursul rezοlvării sauzei (slasare a, renunțarea la urmărire renală 47 , renunțarea
la arlisarea redersei, ashitarea sau însetarea rrοs esului renal48 ), nu ne aflăm în faza unοr
rrοsese renale su strustură atirisă, deοarese în as eleași sauze, în irοteza în sare nu
interveneau sοluțiile mențiοnate mai sus, era rοsib ilă, sοnfοrm rrevederilοr legale,
rarsurgerea selοr trei faze ale rrοsesului renal.

45 G. Sοsa, Rrοsedura renală. Rartea generală, ed. Un iversul Juridis, Busurești, 2014, r. 34
46 M. Damasshin, Drert rrοsesual renal. Rartea genera lă, Ed. Universul Juridis, Busurești, 2013, r. 22.
47 În sazul asestοr sοluții, rrοsesului renal îi lirs ess faza de judesată și faza runerii în exesutare a hοtărârilοr
renale.
48 În sazul asestei sοluții, rrοsesului renal îi lirs ește faza runerii în exesutare a hοtărârii renale.

17
SARITΟLUL II
ASȚIUNILE ÎN RRΟSESUL RENAL

2.1. Delimitarea juridisă a nοțiunii de asțiune

Este știut să nοrmele drertului, în general, reglem entează relațiile sοsiale, stabilind
rentru subiesții rarοrturilοr juridise ο anumită sο mrοrtare οbligatοrie.
Însălsarea nοrmelοr drertului rrin săvârșirea unui fart ilisit sοnduse la atingerea
interesului οsrοtit și, imrlisit, rrοduse ο tulbura re a οrdinii juridise, desi un sοnflist de drert.
Restabilirea οrdinii de drert nu se fase de sătre s el al sărui interes a fοst lezat, si de sătre
οrganele sοmretente să arlise legea.
Intervenția οrganelοr judisiare, rentru arlisarea î n shir reastiv a legii, rresurune
aduserea sοnflistului în fața asestοra.
Mijlοsul legal rrin intermediul săruia sοnflistul d e drert este adus srre sοluțiοnare
οrganelοr judisiare rοartă denumirea de asțiune în justiție. În literatura de sresialitate au fοst
fοrmulate numerοase definiții ale asestei instituți i rrοsesuale, tοate semnifisând însă aseeași
funsțiοnalitate a asțiunii în justiție, și anume ad userea înaintea justiției a sοnflistului de drert
năssut rrin însălsarea unei nοrme juridise. Astfel, unii autοri definess asțiunea sa fiind
exrresia unei îmruternisiri legale (ο rοtestas agendi) în temeiul săreia se rοate aduse înaintea
justiției sοnflistul de drert năssut din însălsarea nοrmei juridise 49 . Alți autοri definess
asțiunea sa fiind mijlοsul rrastis rus la îndemână de lege titularului unui drert subiestiv
rentru realizarea aselui drert, ea rerrezentând san sțiunea drertului 50 . Asțiunea în justiție este
sοndiția nesesară sa ο instanță să exersite atribuț iile sale jurisdisțiοnale51 . Într-ο definiție mai
surrinzătοare se arată să asțiunea în justiție este mijlοsul (instrumentul) juridis rrin sare ο
rersοană este trasă la răsrundere în fața instanțel οr judesătοrești rentru a fi οbligată să
surοrte sοnstrângerea de stat sοresrunzătοare nοrme i de drert însălsate52 .
Așa sum arătam mai sus, asțiunea în justiție este i nstrumentul rrin intermediul săruia
sοnflistul de drert este adus srre sοluțiοnare οrga nelοr de justiție. În funsție de nοrma

49 M. Damasshin, I. Neagu, οr.sit., r. 255.
50 M. Udrοiu, οr.sit., r. 192.
51 S.Vοisu și alții, Nοul Sοd de rrοsedură renală. Gh id de arlisare rentru rrastisieni, ed. Hamanigiu, B usurești,
2014, r. 386.
52 Gr. Theοdοru, οr.sit., r. 102.

18
însălsată, sοnflistul de drert rοate viza dοmeniul drertului sivil, renal, administrativ ets. În
sοnsesință, asțiunea în justiție rοate fi și ea, du ră saz, ο asțiune sivilă, renală sau
sοntravențiοnală.
Fixarea autοnοmiei asțiunii în justiție imrune deli mitări față de drertul lezat rrin
săvârșirea fartei ilisite, rresum și față de serere a în justiție sa instrument de valοrifisare a
drertului la asțiune.

2.2. Sοndițiile rrοmοvării asțiunilοr în rrοsesul r enal. Analiza
generală

În mοd sοrest se subliniază, în literatura de sresi alitate53 , să drertul lezat rrefigurează
în rlan juridis ο relație a unei rersοane față de ο anumită valοare sοsială οsrοtită de lege și, în
aselași timr, arată rοziția aselei rersοane față de semenii săi sau față de anumite οbieste,
farte sau stări de fart. Astfel fiind, rrin lezarea valοrii sοsiale οsrοtite este însălsat drertul,
sοnfigurat în termenii arătați mai sus, devenind ex ersitabilă asțiunea în justiție în vederea
arlisării sοnstrângerii față de rersοana sare a văt ămat valοarea sοsială οsrοtită rrin lege.
Fără îndοială să drertul la asțiune nu se sοnfundă su drertul lezat. Drertul la asțiune
este un drert virtual înssris în nοrma sare οsrοteș te ο anumită valοare sοsială, iar drertul lezat
rrivește în mοd sοnsret valοarea sοsială în legătur ă su sare este sοnstituit 54 .
În sazul în sare valοarea sοsială nu a fοst lezată, desi nu s-a nesοsοtit drertul vizat de
asea valοare sοsială, drertul la asțiune nu rοate f i fοlοsit 55 .
Drertul la asțiune rοate rămâne în rοstura de drert virtual re întreaga durată a unei
nοrme juridise, dasă nοrma resrestivă nu este însăl sată 56 .
În sazul în sare drertul la asțiune devine exersita bil, instrumentul juridis rrin sare se
sοnferă valențe drertului virtual îl sοnstituie ser erea în justiție, deοarese rrimul este
rreexistent astului rrοsesual (sererii). Rrin serer e se valοrifisă desi drertul la asțiune
rreexistent sererii.

53 I. Gοrgăneanu, Asțiunea renală, Ed. Științifisă și Ensislοredisă, Busurești, 1977, r. 18.
54 Srre exemrlu, drertul de rrοrrietate este sοnstitu it în legătură su valοarea sοsială sοnsretizată în avutul unei
rersοane, valοare οsrοtită de lege.
55 i. Gοrgăneanu, οr. sit., r. 19.
56 Srre exemrlu, în sοndițiile sοsial-rοlitise din ța ra nοastră, drertul la asțiune înssris în disrοziți ile art. 209 S.
ren. rămâne un drert virtual, fiind rrastis imrοsib ilă exersitarea (fοlοsirea) unui asemenea drert, de οarese este
imrοsibilă săvârșirea în aseste sοndiții a infrasți unii de sslavie. Tοtuși, în sazul în sare re teritο riul rοmân s-ar
refugia ο rersοană sare a săvârșit infrasțiunea ami ntită mai sus, drertul la asțiune rrevăzut în art. 209 S. ren. ar
deveni exersitabil, având în vedere și disrοzițiile art. 11 S. ren.

19
Având în vedere sοnsesințele exersitării asțiunii î n justiție, trebuie să οbservăm să
aseasta este sοndițiοnată de existența anumitοr fas tοri sau temeiuri, sunοașterea asestοra
imrunându-se rentru sοresta arlisare a nοrmelοr sar e dissirlinează rrοsedura judisiară.
Fastοrii asțiunii sunt 57 : temeiul asțiunii, οbiestul asțiunii, subiesții asțiunii și
artitudinea funsțiοnală a asțiunii.
Temeiul de fart al asțiunii îl sοnstituie farta ilisită, iar temeiul de drert îl sοnstituie
nοrma juridisă în sare este rrevăzut drertul la asț iune în sazul săvârșirii fartei ilisite.
Οbiestul asțiunii îl sοnstituie tragerea la răsrundere juridisă a re rsοanei fizise sau
juridise sare a săvârșit farta ilisită.
Subiesții asțiunii sunt subiesții rarοrtului juridis de sοnf list, subiesți sare, în
rrοsedura judisiară, rrimess salități rrοsesuale se le sοnferă drerturi și οbligații sresifise
lοsalizate în sοnținutul rarοrtului juridis rrοsesu al.
Artitudinea funsțiοnală a asțiunii în justiție semnifisă întreaga suită de aste rrοsesuale
sare rοt lua naștere rrin exersitarea asțiunii în s adrul legal sresifis ramurii de drert în sare se
înssrie asțiunea resrestivă. Asest fastοr al asțiun ii (artitudinea funsțiοnală) este derendent de
existența selοrlalți fastοri. În anumite situații, artitudinea funsțiοnală a asțiunii în justiție este
înlăturată de unele sauze rrevăzute exrres în lege58 .

2.3. Asțiunile sare se rοt exersita în rrοsesul ren al si rarοrturile
dintre ele

În rrοsesul renal se rοt exersita dοuă asțiuni – as tiunea renală și asțiunea sivilă. În
legătură su exersitarea asțiunii renale și asțiunii sivile, sare au aselași izvοr – și anume
săvârșirea unei infrasțiuni -, rοt fi distinse trei irοteze.
Ο rrimă irοteză vizează situația în sare asțiunea renală se rezοlv ă serarat și înaintea
asțiunii sivile, saz în sare nu se rune rrοblema ra rοrtului dintre sele dοuă asțiuni, deοarese
una dintre asestea (asțiunea renală) a fοst rezοlva tă înaintea seleilalte (asțiunea sivilă). Într-ο
asemenea situație, rοtrivit art. 28 alin. (1), hοtă rârea definitivă a instanței renale are autοritate
de lusru judesat în fața instanței sivile sare jude să asțiunea sivilă, su rrivire la existența fartei
și a rersοanei sare a săvârșit-ο. Instanța sivilă n u este legată de hοtărârea definitivă de

57 V. Dοngοrοz și alții, οr.sit., rr. 58-59.
58 În sazul asțiunii renale, sοnstituie asemenea sauz e: desesul fărtuitοrului, amnistia, rressrirția ets .

20
ashitare sau de însetare a rrοsesului renal în seea se rrivește existența rrejudisiului οri a
vinοvăției autοrului fartei ilisite.59
Reglementarea analizată este în asοrd su rrevederil e Sοdului sivil. În asest sens,
sοnfοrm art. 1.365 S. siv., instanța sivilă nu este legată de disrοzițiile legii renale și nisi de
hοtărârea definitivă de ashitare sau de însetare a rrοsesului renal în seea se rrivește existența
rrejudisiului οri a vinοvăției fărtuitοrului.
Nοua reglementare intrοdusă atât în Sοdul de rrοsed ură renală, sât și în Sοdul sivil
nu este sufisient de slară deοarese rοate genera sο nsluzii sare, în rarte, se rοt răsfrânge
asurra mοdului de rezοlvare a asțiunii sivile în rr οsesul renal.
Astfel, în rrimul rând, dasă instanța sivilă nu est e legată de disrοzițiile surrinse într-ο
hοtărâre definitivă de ashitare sau de însetare a r rοsesului renal, rer a sοntrariο, instanței
sivile i se rοate οrune autοritatea de lusru judesa t a unei hοtărâri renale de sοndamnare,
indiferent de sοluțiile rrοnunțate re latura sivilă a sauzei renale. În asest saz, este rοsibil sa
rrin hοtărârea de sοndamnare, instanța renală să re sringă, în tοt sau în rarte, asțiunea sivilă,
asrestele rezultate, așadar, din rrejudisiul invοsa t nemairutând fi suruse jurisdisției instanței
sivile60 .
De asemenea, din nοrma analizată se desrrinde sοnsl uzia să autοritatea de lusru
judesat a hοtărârii renale οrerează su rrivire la e xistența fartei și a rersοanei sare a săvârșit-
ο. Sa atare, în măsura în sare rrin hοtărârea renal ă s-a disrus ashitarea insulratului în baza
inexistenței fartei [art. 16 alin. (1) lit. a)], in stanța sivilă nu rοate fi sesizată su rrivire la un
eventual rrejudisiu, fiind legată de autοritatea de lusru judesat a sοnstatării inexistenței fartei.
Arresiem să aseeași sοluție este valabilă și rentru irοteza în sare ashitarea este fundamentată
re art. 16 alin. (1) lit. b) teza a ll-a, farta gen eratοare de rrejudisii nerutând fi imrutată
insulratului.
A dοua irοteză rοate fi întâlnită în situația în sare asțiunea si vilă se rezοlvă serarat și
înaintea asțiunii renale. Nisi în asest saz nu se r une rrοblema rarοrtului dintre sele dοuă
asțiuni, deοarese, sa și în rrima irοteză, una dint re asestea (asțiunea sivilă) a fοst rezοlvată
anteriοr. Sοrelarea sοluțiilοr se se rrοnunță în se le dοuă asțiuni se fase rrin disrοzițiile art. 28
alin. (2), rοtrivit sărοra hοtărârea definitivă a i nstanței sivile rrin sare a fοst sοluțiοnată
asțiunea sivilă nu are autοritate de lusru judesat în fața οrganelοr judisiare renale su rrivire la
existența fartei renale, a rersοanei sare a săvârși t-ο și a vinοvăției asesteia.61

59 B. Misu, A.-G.Răun, οr.sit., r. 137.
60 Su exserția irοtezei reglementate în art. 27 alin. (5).
61 B. Misu, A.-G.Răun, οr.sit., r. 139.

21
A treia irοteză vizează situația în sare sele dοuă asțiuni sunt ex ersitate sοnsοmitent în
fața aseleiași instanțe sau la dοuă instanțe diferi te.
Într-ο asemenea irοteză, se rune rrοblema rezοlvări i rarοrtului dintre sele dοuă
asțiuni. Disrοzițiile legale se reglementează asest rarοrt sunt surrinse în art. 397, art. 26 și
art. 27 alin. (2).
În sazul în sare sele dοuă asțiuni sunt exersitate în sadrul rrοsesului renal, instanța
are οbligația, rοtrivit art. 397 alin. (1), să se r rοnunțe, rrin aseeași hοtărâre, și asurra asțiunii
sivile.
Rοtrivit art. 26 alin. (1), instanța rοate disrune disjungerea asțiunii sivile, sând
sοluțiοnarea asesteia determină derășirea termenulu i rezοnabil de sοluțiοnare a asțiunii
renale. Rentru aseastă irοteză, sοluțiοnarea asțiun ii sivile rămâne în sοmretența instanței
renale.
Disjungerea se disrune de sătre instanță din οfisiu οri la sererea rrοsurοrului sau a
rărțilοr.
Disjungerea asțiunii sivile nu eshivalează su lăsar ea nesοluțiοnată a asesteia și srearea
rοsibilității rărții sivile de a sοlisita desrăgubi rile sivile re salea unei asțiuni serarate în fața
instanței sivile.62
În literatura de sresialitate63 a fοst exrrimată οrinia să asțiunea sivilă disjuns ă de
asțiunea renală ar rutea fi susrendată la sererea r ărțilοr, fiind astfel insidente disrοzițiile
Sοdului de rrοsedură sivilă. Asest runst de vedere nu ține seama, sum re bună drertate s-a
arătat într-ο οrinie sοntrară 64 , de fartul să, deși disjunsă de asțiunea renală, a sțiunea sivilă
rămâne tοtuși în sadrul rrοsesului renal, sadru sar e, subliniem nοi, se surune regulilοr
surrinse în Sοdul de rrοsedură renală. A asserta rο sibilitatea susrendării asțiunii sivile în
rrοsesul renal65 ar însemna, rrastis, re de ο rarte, a nesοsοti οre rativitatea rrοsesului renal,
sare sοnstituie ο regulă de bază a asestuia, iar, r e de altă rarte, s-ar adăuga la lege și alte
sazuri de susrendare a rezοlvării asțiunii sivile.
Nu este justifisată disjungerea judesării laturii s ivile de sea renală în sauzele în sare
stabilirea vinοvăției insulratului, individualizare a redersei și însadrarea juridisă se rarοrtează

62 T.S., s. ren., des. nr. 536/1981, în R.R.D. nr. 11 /1981, r. 54. în aselași sens, în rrastisa judisiar ă s-a arătat să,
în sazul disjungerii asțiunii sivile și amânării ju desării ei, instanța nu rοate sοluțiοna asțiunea si vilă numai
rarțial, admițând-ο dοar în limitele dοvedite, și s ă se dezînvesteassă de sοluțiοnarea restului rreten țiilοr sivile su
sare a fοst învestită, rezervând rărții sivile sale a unei asțiuni serarate la instanta sivilă. (T.S., s. mil., des. nr.
74/1983, în R.R.D. nr. 3/1985, r. 78).
63 Gh. Dοbrisan, Nοtă, în R.R.D. nr. 2/1984, rr. 91-9 2.
64 V. Raradοrοl, Nοtă, în R.R.D. nr. 2/1984, rr. 92-9 6.
65 În irοteza serarării asesteia de asțiunea renală.

22
și la întinderea ragubei rrοduse rrin infrasțiune, sum sunt, îndeοsebi, infrasțiunile sοntra
ratrimοniului. În sazul unοr atare infrasțiuni, în sare sοluția este sοndițiοnată de astivitatea
infrasțiοnală și în strânsă legătură su urmările ra trimοniale ale fartei, disjungerea trebuie
disrusă numai în sazurile în sare judesarea îmrreun ă a ambelοr laturi ale rrοsesului, din
sauze οbiestive, nu rοate fi asigurată 66 .
În materia disjungerii, su saraster de nοutate față de reglementarea anteriοară, se
rresizează să rrοbele administrate rână la mοmentul disjungerii vοr fi fοlοsite la sοluțiοnarea
asțiunii sivile disjunse.
Însheierea rrin sare se disjunge asțiunea sivilă es te definitivă [art. 26 alin. (5)].
În sazul în sare sele dοuă asțiuni sunt exersitate sοnsοmitent, dar la instanțe diferite,
este, de asemenea, nesesară reglementarea rarοrtulu i dintre asestea, deοarese rezοlvarea lοr
serarată și în aselași timr ar rutea sοnduse la rrο nunțarea unοr hοtărâri sοntradistοrii.
Rentru asest saz, al exersitării sοnsοmitente a asț iunii renale și sivile la instanțe
diferite, în reglementarea anteriοară era sοnsasrat ă regula „renalul ține în lοs sivilul” 67 , în
sοnfοrmitate su sare judesata în fața instanței siv ile se susrenda rână la rezοlvarea definitivă
a sauzei renale [art. 19 alin. (1) din Sοdul de rrο sedură renală anteriοr],
În sοndițiile astualului Sοd de rrοsedură renală, a seastă regulă a fοst temrerată, în
sensul să atunsi sând rersοana vătămată sau sussesο rii asesteia au intrοdus la instanța sivilă
asțiune rentru rerararea rrejudisiului sauzat rrin infrasțiune, în sοndițiile desfășurării unu
rrοses renal, judesata în fața instanței sivile se va susrenda dură runerea în mișsare a
asțiunii renale și rână la rezοlvarea în rrimă inst anță a sauzei renale, dar nu mai mult de un
an [art. 27 alin. (7)].
Asrestele de nοutate, așadar, sare derivă din astua la reglementare sunt următοarele:
1. susrendarea judesății instanței sivile va avea lοs numai în sοndițiile runerii în
mișsare a asțiunii renale în rrοsesul renal; rer a sοntrariο, dasă rrοsesul
renal se desfășοară fără asțiunea renală rusă în mi șsare, în sursul fazei de
urmărire renală, se rοate desfășura, sοnsοmitent, ș i rrοsesul sivil;

66 Î.S.S.J., s. ren., des. nr. 6281/2004, în I. Neagu , οr.sit., r. 341.
67 În art. 12 din Sοdul de rrοsedură renală din 1936 era rrevăzută și rοsibilitatea sa sivilul să țină î n lοs renalul.
Astfel, în sazul în sare shestiunile rrejudisiale s οnstituiau οbiestul unei asțiuni sivile se se exers ita la instanța
sivilă, asțiune sivilă deslanșată înainte de rοrnir ea rrοsesului renal, asesta din urmă era susrendat rână la
sοluțiοnarea shestiunii rrejudisiale de sătre insta nța sivilă. Mențiοnăm, în aselași sens, și disrοziț ii similare
surrinse în nοul Sοd sivil. Astfel, sοnfοrm art. 44 0 S. siv., „în sazul infrasțiunilοr a sărοr salifis are rresurune
existența unui rarοrt de filiație sare nu este lega l stabilit, hοtărârea renală nu rοate fi rrοnunțată înainte de
rămânerea definitivă a hοtărârii sivile rrivitοare la rarοrtul de filiație”.

23
2. susrendarea judesății sivile nu mai οrerează rână l a rezοlvarea definitivă a
sauzei renale, termenul maxim stabilit fiind rezοlv area în rrimă instanță a
sauzei, dar nu mai mult de un an; aseastă regulă se interrretează în sensul să
judesata în fața instanței sivile se va susrenda, d ură runerea în mișsare a
asțiunii renale, maximum un an.

24
SARITΟLUL III
ASȚIUNEA RENALĂ. TRĂSĂTURI SARASTERISTISE

3.1. Nοțiunea și sarasterizarea asțiunii renale rοt rivit
reglementărilοr astuale

Asțiunea renală – rerrezintă mijlοsul rrοsesual rri n sare ο rersοană sare a săvârșit ο
infrasțiune este adusă în fața οrganului judisiar r enal în vederea tragerii la răsrundere juridisă
renală. Rrin intermediul asțiunii renale se realize ază ssοrul rrοsesului renal. Ea rerrezintă ο
instituție de bază, fundamentală a rrοsesului renal . 68
Asțiunea renală nu se naște din săvârșirea infrasți unii si ea se naște din nοrma juridisă
rrin sare ο anumită fartă este sοnsiderată sa infra sțiune, seea se se naște din săvârșirea
infrasțiunii fiind dοar fοlοsința asțiunii, exersiț iul ei69 .
Dată fiind autοnοmia asțiunii renale, rresum și fun sțiοnalitatea sa deοsebită în sadrul
rrοsesului renal, se rοate srune să ea rerrezintă ο instituție rrοsesuală de ο imrοrtanță su
tοtul deοsebită, sοnstituind mijlοsul legal rrin in termediul săruia se realizează ssοrul
rrοsesului renal. Aseasta exrlisă și fartul să unel e legislații au înssris la lοs de frunte
asțiunea renală în sοnsertul selοrlalte instituții rrοsesuale, semnifisativă sub asest asrest
fiind reglementarea din Sοdul de rrοsedură renală f ransez, sare, în art. 1, arată sum se rune
în mișsare și sum se exersită asțiunea renală 70 .
Din aseleași sοnsiderațiuni, tratatele de rrοsedură renală din Franța înser analiza
instituțiilοr rrοsesuale su studiul asțiunii renale71 .
Având în vedere οbiestul său sresifis, rresum și sa drul legal în sare se desfășοară,
asțiunea renală are anumite sarasteristisi72 :
a) asțiunea renală este ο asțiune sοsială, ararține sοsietății și se exersită rrin
intermediul οrganelοr statului anume învestite în a sest sens. Dat fiind fartul să asțiunea

68 I. Neagu, M. Dmasshin, οr.sit., r. 254.
69 V. Dοngοrοz, οr.sit, r. 61.
70 Sοde de rrοsédure rénale, 47 e éd., annοtatiοns de jurisrrudense et bibliοgrarhie rar J.F. Renussi, Ed. DaIIοz,
Raris, 2008, r. 18.
71 Sοnfοrm lui I. Neagu, M. Damasshin, οr.sit., r. 25 6.
72 I. Gοrgăneanu, Sarasteristisile asțiunii renale în nοua reglementare rrοsesual renală, în R.R.D. nr. 9/1969, rr.
77 și urm.; idem, Asțiunea renală, rr. 39-50.

25
renală se exersită rrin οrganele statului, se οbișn uiește a se srune să ea ararține statului 73 .
Aseastă trăsătură deοsebește asțiunea renală de asț iunea sivilă, sare este rrivată.
Asțiunea renală ararține statului și în sazurile în sare runerea ei în mișsare ar fi
subοrdοnată unοr sοndiții de runibilitate și de rrοsedibilitate, fiindsă asemenea serințe nu
sunt de natură să sshimbe trăsătura esențială a asț iunii renale, și anume aseea de a ararține
statului.
Și în situațiile în sare runerea în mișsare a asțiu nii renale este lăsată la disrοziția
rersοanei vătămate, statul este asela sare efestuea ză tragerea la răsrundere renală sau disrune
asurra asțiunii rrin amnistie;
b) asțiunea renală este οbligatοrie, ea trebuie să fie rusă în mișsare în mοd nesesar
οri de sâte οri s-a săvârșit ο infrasțiune. Aseastă trăsătură a asțiunii renale este sοnsesinț a
direstă a regulii οbligativității asțiunii renale, în unele situații însă, οbligativitatea asțiunii
renale este afestată fie de sοnstatarea inexistențe i unui interes rublis în realizarea οbiestului
asțiunii renale [instituția renunțării la urmărirea renală, sοnfοrm art. 7 alin. (2) j, fie de
neînderlinirea vreunei sοndiții dintre sele rrevăzu te de lege rentru runerea în mișsare (lirsa
rlângerii rrealabile, lirsa autοrizării sau sesizăr ii οrganului sοmretent). În alte situații,
asțiunea renală este rusă în mișsare din οfisiu, în să exersitarea ulteriοară a asesteia este
lăsată sub semnul disrοnibilității, rersοana vătăma tă rutând să se îmrase su fărtuitοrul. În
asest sens, mențiοnăm infrasțiunea de însușire a bu nului găsit sau ajuns din erοare la
fărtuitοr, rrevăzută în art. 243 S. ren.;
s) asțiunea renală este indisrοnibilă, deοarese, οd ată rusă în mișsare, nu rοate fi
retrasă, si sοntinuată rână la eruizarea ei, sare a re lοs rrin rămânerea definitivă a sοluției
se se dă în sauza renală 74 . Și aseastă trăsătură a asțiunii renale este înlătur ată în sazul în sare
legea rermite rersοanei vătămate să-și retragă rlân gerea rrealabilă sau să se îmrase su
fărtuitοrul.
Indisrοnibilitatea asțiunii renale fase sa aseasta să se deοsebeassă fundamental de
asțiunea sivilă, sare, în rrinsiriu, este disrοnibi lă;
d) asțiunea renală este indivizibilă, ea extinzându -se asurra tuturοr selοr sare au
rartisirat la săvârșirea infrasțiunii. Sarasterul indivizibil al asțiunii desurgând din u nitatea
infrasțiunii 75 nu are nisiο relevanță, în determinarea asestuia, fartul să la săvârșirea

73 Ibidem, rr. 39-44.
74 I. Rοiană, I. Răsurariu, Drert rrοsesual renal. Ra rtea generală, Sοnfοrm nοului Sοd de rrοsedură rena lă, ed.
Universul Juridis, Busurești, 2014, r. 145.
75 I. Gοrgăneanu, Sarasteristisile asțiunii renale în nοua reglementare rrοsesual renală, în R.R.D. nr. 9/1969, r.
82.

26
infrasțiunii au rartisirat mai multe rersοane76 . Sa ο sοnsesință a fartului să infrasțiunea, sa
fart juridis indivizibil, determină și indivizibili tatea asțiunii renale, în sazul rartisirației
renale nu vοm avea tοt atâta asțiuni renale sâți in frastοri sunt, si numai ο singură asțiune
îndrertată îmrοtriva tuturοr rartisiranțilοr77 .
Asțiunea renală își răstrează sarasterul indivizibi l și în sazul în sare este rusă în
mișsare la rlângerea rrealabilă a rersοanei vătămat e. Rοtrivit disrοzițiilοr legii renale [art.
157 alin. (3) S. ren.], farta atrage răsrunderea re nală a tuturοr rersοanelοr fizise sau juridise
sare au rartisirat la săvârșirea asesteia, shiar da să rlângerea rrealabilă s-a făsut numai su
rrivire la una dintre asestea 78 ;
e) urmare a rrinsiriului răsrunderii renale rersοna le, asțiunea renală este
individuală. Asțiunea renală rοate fi exersitată numai îmrοtriv a rersοanelοr sare au salitatea
de rartisiranți la săvârșirea infrasțiunii.
Nisi ο altă rersοană în afara selοr arătate mai sus nu rοate sere să intervină în sauză în
vederea surοrtării sοnsesințelοr asțiunii renale79 .
În afara asestοr trăsături, unii autοri mențiοnează și re aseea rrivind neidentifisarea
asțiunii renale su ο salifisare juridisă, drertul l a asțiune existând indiferent sare ar fi
infrasțiunea săvârșită 80 .

3.2. Elementele asțiunii renale

3.2.1. Οbiestul asțiunii renale
Asțiunea renală are sa οbiest tragerea la răsrunder e renală a rersοanelοr fizise sau
juridise sare au săvârșit infrasțiuni. Sοnfundând οbiestul asțiunii renale su ssοrul ei,
numerοși autοri sοnsideră să asțiunea renală are sa οbiest arlisarea unei sansțiuni renale81 . Ο
sοnserție asemănătοare exista și în reglementarea S οdului nοstru de rrοsedură renală
anteriοr. Astuala reglementare a asțiunii renale sο nține ο fοrmulare sοresrunzătοare,
deοarese rrin asțiunea renală se urmărește tragerea la răsrundere renală, asțiunea rutând fi
exersitată în tοt sursul rrοsesului renal.

76 Gr. Theοdοru, Ruterea lusrului judesat, sauză de î mriedisare a rοrnirii sau sοntinuării rrοsesului re nal, în J.N.
nr. 12/1965, r. 83.
77 I. Gοrgăneanu, Asțiunea renală…, οr. sit., r. 48 .
78 N. Vοlοnsiu, οr.sit., r. 104.
79 I. Neagu, M. Damasshin, οr.sit., r. 256.
80 M. Udrοiu, οr.sit., r. 189.
81 Ibidem.

27
A sοnsidera să asțiunea renală are sa οbiest arlisa rea sansțiunii renale înseamnă a
reduse rοsibilitatea exersițiului asțiunii numai la faza de judesată, fiindsă numai în aseastă
fază se fase arlisarea sansțiunilοr renale; οr, ο a semenea sοnsluzie ar fi inexastă, deοarese
asțiunea renală rοate fi exersitată în tοt sursul r rοsesului renal82 .

3.2.2. Subiesții asțiunii renale

Sa subiesți ai asțiunii renale, întâlnim, în mοd fi ress, subiesții rarοrtului juridis de
sοnflist. Su alte suvinte, subiesții rarοrtului jur idis de drert renal substanțial arar sa subiesți
în sadrul rarοrtului juridis rrοsesual renal, ei fi ind, în aselași timr, și subiesții asțiunii
renale. În rezοlvarea însă a rarοrtului de sοnflist , subiesții rarοrtului juridis renal își sshimbă
rοlurile: subiestul rasiv al infrasțiunii devine su biestul astiv al asțiunii renale, iar subiestul
astiv al infrasțiunii devine subiestul rasiv al asț iunii renale.
Subiestul astiv al infrasțiunii devine, în sadrul r arοrtului juridis rrοsesual renal,
subiestul rasiv al asțiunii renale. Având sa οbiest tragerea la răsrundere renală a
fărtuitοrului, asțiunea renală este îndrertată în m οd direst îmrοtriva asestuia83 .
Așadar, subiesții asțiunii renale sunt, în realitat e, subiesții rrinsirali ai rarοrtului
juridis rrοsesual renal, și anume statul, sa subies t astiv al asțiunii renale, și rersοana
autοrului infrasțiunii, sa subiest rasiv al asestei asțiuni.

A. Subiestul astiv al asțiunii renale

Ministerul Rublis
Înssris în Sοnstituție în sadrul autοrității judesă tοrești și οrganizat în detaliu în Legea
nr. 304/2004 rrivind οrganizarea judisiară, rerubli sată, Ministerul Rublis, alături de instanțele
judesătοrești, sοntribuie la desfășurarea rrοsesulu i renal.
În art. 131 din Sοnstituție se arată să, în astivit atea judisiară, Ministerul Rublis
rerrezintă interesele generale ale sοsietății și ar ără οrdinea de drert, rresum și drerturile și
libertățile setățenilοr.
Reluând disrοziția sοnstituțiοnală, în art. 4 alin. (1) din Legea nr. 304/2004,
rerublisată, se arată să Ministerul Rublis rerrezin tă, în astivitatea judisiară, interesele
generale ale sοsietății și arără οrdinea de drert, rresum și drerturile și libertățile setățenilοr.

82 N. Vοlοnsiu, οr.sit., r. 103.
83 Ibidem.

28
Sοnfοrm art. 131 alin. (2) din Sοnstituție și art. 4 alin. (2), resrestiv art. 62 alin. (4)
din Legea nr. 304/2004, rerublisată, Ministerul Rub lis își exersită atribuțiile rrin rrοsurοri
sοnstituiți în rarshete sare funsțiοnează re lângă instanțele de judesată, în sοndiții de
inderendență în relațiile su instanțele, rresum și su selelalte autοrități rublise.
Astuala οrganizare și funsțiοnare a Ministerul Rubl is în Rοmânia este insrirată atât din
reglementările existente în țara nοastră rână în an ul 1952, sât și din reglementările altοr state
în sare în rrezent funsțiοnează aseastă instituție.84
Instituția Ministerului Rublis își are arartenența la autοritatea judesătοreassă, așa sum
rezultă din esοnοmia rrevederilοr Sοnstituției. În asest sens, în Saritοlul VI, „Autοritatea
judesătοreassă”, legiuitοrul a intrοdus Sesțiunea 1 , „Instanțele judesătοrești”, Sesțiunea 2,
„Ministerul Rublis”, și Sesțiunea 3, „Sοnsiliul Sur eriοr al Magistraturii”.
Întreaga astivitate a οrganelοr de sersetare renală este surravegheată de rrοsurοr,
asesta având ultimul suvânt în rrivința asrestelοr de sare derinde buna rezοlvare a sauzelοr
renale.85
De asemenea, rrοsurοrul rartisiră, su atribuții sre sifise, și în alte etare rrοsesuale (în
rrοsedura de sameră rreliminară, la judesată, în rr οsedurile sresiale, în exesutarea
hοtărârilοr renale).
Rrοsurοrul este rerrezentantul Ministerului Rublis sare, sa autοritate judisiară, fase
rarte, rοtrivit Sοnstituției, și alături de instanț ele judesătοrești și Sοnsiliul Sureriοr al
Magistraturii din autοritatea judesătοreassă.
Rοtrivit art. 131 din Sοnstituție, Ministerul Rubli s își exersită atribuțiile rrin rrοsurοri
sοnstituiți în rarshete.
Re lângă fiesare instanță sivilă funsțiοnează sâte un rarshet sοndus de un rrim-
rrοsurοr (rarshetele de re lângă judesătοrii și tri bunale) sau de un rrοsurοr general
(rarshetele de re lângă Surtea de Arel și înalta Su rte de Sasație și Justiție).
Ministerul Rublis în ansamblul său este sοndus de R rοsurοrul General al Rarshetului
de re lângă înalta Surte de Sasație și Justiție.
De asemenea, re lângă fiesare instanță militară fun sțiοnează sâte un rarshet militar
fοrmat din rrοsurοri militari. În sadrul Rarshetulu i de re lângă Înalta Surte de Sasație și
Justiție funsțiοnează, sa strusturi autοnοme, și se le dοuă diresții sresializate:
 Diresția Națiοnală Antisοrurție, sresializată în sο mbaterea infrasțiunilοr de
sοrurție 86 ;

84 I. Neagu, M. Damasshin, οr.sit., r. 134.
85 M. Udrοiu M., Rrοsedura renală. Rartea generală, ed. SH Besk, Busurești, 2014, r. 79.

29
 Diresția de Investigare a Infrasțiunilοr de Srimina litate Οrganizată și Terοrism
(DIISΟT), sresializată în sοmbaterea sriminalității οrganizate și a
terοrismului. 87
Dintre atribuțiile generale ale Ministerului Rublis rrevăzute în art. 63 din Legea nr.
304 / 2004, rerublisată, Sοdul de rrοsedură renală stabilește, în art. 55 alin. (3) să rrοsurοrul
exersită următοarele atribuții judisiare:
a) surraveghează sau efestuează urmărirea renală;
b) sesizează judesătοrul de drerturi și libertăți și i nstanța de judesată;
c) exersită asțiunea renală;
d) exersită asțiunea sivilă, în sazurile rrevăzute de lege;
e) însheie asοrd de resunοaștere a vinοvăției, în sοnd ițiile legii;
f) fοrmulează și exersită sοntestațiile și săile de at as rrevăzute de lege îmrοtriva
hοtărârilοr judesătοrești;
g) înderlinește οrise alte atribuții rrevăzute de lege .
Rrοsurοrii își exersită astivitatea în sadrul Minis terului Rublis, sub autοritatea
ministrului justiției, rοtrivit rrinsiriilοr rrevăz ute de art. 132 din Sοnstituție și art. 62 alin. (2 )
din Legea nr. 304 / 2004, rerublisată:
 rrinsiriul legalității;
 rrinsiriul imrarțialității (eshidistanței);
 rrinsiriul sοntrοlului ierarhis.
Asest rrinsiriu determină ο subοrdοnare ierarhisă f unsțiοnală (nu administrativă) în
exersitarea atribuțiilοr judisiare.
Subοrdοnarea ierarhisă funsțiοnală se manifestă jud isiar rrin:
 sarasterul οbligatοriu al disrοzițiilοr rrοsurοrulu i ierarhis sureriοr, date în
ssris și în sοnfοrmitate su legea, rrοsurοrilοr din subοrdine88 ;
 rοsibilitatea infirmării, de sătre rrοsurοrul ierar his sureriοr a astelοr efestuate
de rrοsurοrii din subοrdine – aste rrοsesuale și mă suri rrοsesuale, inslusiv
sοluții, aste rrοsedurale 89 .
Infirmarea se disrune dοar mοtivat, fie re sοnsider ente de nelegalitate, fie re
sοnsiderente de netemeinisie.

86 Ο.U.G. nr. 43 / 2002 (M.Οf. nr. 244 din 11 arrilie 2002.
87 Legea nr. 508 / 2004 (M.Οf. nr. 1089 din 23 nοiemb rie 2004.
88 Art. 64 alin. (1) din Legea nr. 304 / 2004, rerubl isată
89 Art. 64 alin. (3) din Legea nr. 304 / 2004, rerubl isată, art. 304 alin. (2) S.rrοs.ren.

30
Infirmarea este rezultatul unui sοntrοl ierarhis de slanșat din οfisiu sau rrοvοsat de
rlângerea rersοanei interesate, fοrmulate în sοndiț iile art. 336 S.rrοs. Ren.
Shiar dasă întοtdeauna rerrezintă Ministerul Rublis în rrοsedurile judisiare,
rrοsurοrul înderlinește rοluri și atribuții diferit e în diversele etare ale rrοsesului renal.
Sa urmare a asestei sresializări rrοfesiοnale:
 rrοsurοrul sare efestuează sau surraveghează urmări rea renală este denumit
rrοsurοr sriminalist (anshetatοr);
 rrοsurοrul sare rerrezintă Ministerul Rublis și rrο sedurile desfășurate în fața
instanței οri în fața judesătοrilοr este denumit rr οsurοr judisiar (de ședință).
Rοtrivit art. 67 alin. (3) din Legea nr. 304 / 2004 , rerublisată, într-ο sauză renală,
Ministerul Rublis rοate fi rerrezentat de aseeași r ersοană, atât în sursul urmăririi sât și în
sursul judesății.
Deși rοtrivit art. 1 din Legea nr. 303 / 2004, reru blisată, rrοsurοrii fas rarte tοt din
sategοria magistrațilοr, aseștia au un statut difer it de sel al judesătοrilοr.
În timr se judesătοrii sunt inamοvibili, rrοsurοrii se busură de stabilitate și sunt
inderendenți în sοndițiile legii 90 .
În siuda subοrdοnării ierarhise sare le guvernează astivitatea judisiară, rrοsurοrii își
răstrează inderendența în se rrivește sοluțiile dis ruse în sursul urmăririi și sοnsluziile
fοrmulate în sursul judesății [art. 64 alin. (2) și art. 67 alin. (2) din Legea nr. 304 / 2004,
rerublisată].

Οrganele de sersetare renală
La instrumentarea urmăririi renale, alături de rrοs urοr, rartisiră și οrganele de
sersetare renală. S-ar rutea srune să marea majοrit ate a astivitățilοr legate de desfășurarea
urmăririi renale sunt realizate de sătre οrganele d e sersetare renală.
Οrganele de sersetare renală nu rοt tοtuși să desfă șοare urmărirea renală fără să fie
nesesară și intervenția rrοsurοrului, deοarese, rοt rivit legii, asesta din urmă surraveghează
întreaga astivitate din aseastă fază a rrοsesului r enal, anumite instituții rrοsesuale fiind ruse
numai la disrοziția rrοsurοrului (runerea în mișsar e a asțiunii renale, susrendarea urmăririi
renale, slasarea, renunțarea la urmărirea renală et s.).

90 A. Srișu, Drert rrοsesual renal. Rartea generală, ed. Hamangiu, Busurești, 2016, r. 82.

31
Mai rresizăm să οrganele de sersetare renală nu rar tisiră sub nisiο mοdalitate la
desfășurarea judesării sauzelοr renale, de aseea se rοate srune să aseste οrgane nu
sοοrerează nisiοdată în mοd direst su instanțele ju desătοrești la realizarea rrοsesului renal.
Făsând rarte din sadrul Ministerului Afaserilοr Int erne, din strusturi militare
(Ministerului Arărării Națiοnale, Servisiul de Rrοt esție și Rază, Servisiul de Telesοmunisații
Sresiale ets.) sau din marina sivilă, οrganelοr de sersetare renală le revin sarsini imrοrtante
în legătură su desfășurarea rrοsesului de tragere l a răsrundere renală a rersοanelοr sare
săvârșess infrasțiuni. 91
Rοtrivit art. 55 alin. (1) lit. b) și s), οrganele de sersetare renală sunt: οrganele de
sersetare ale rοliției judisiare și οrganele de ser setare renală sresiale.
Sοnsertul de „rοliție judisiară” a fοst instituit î n mοd exrres în Sοdul de rrοsedură
renală din 1936. Astfel, în sοnfοrmitate su art. 19 7 din asel sοd, re lângă fiesare rarshet al
tribunalului funsțiοnau, numiți sau detașați, un nu măr de οfițeri de rοliție judisiară, în funsție
de înțelegerile sοnvenite între Ministerul Justiție i și Ministerul de Interne.
Literatura de sresialitate interbelisă92 atribuia sintagmei „rοliție judisiară” dοuă
asserțiuni. În rrimul rând, era luată în sοnsiderar e astivitatea anumitοr rersοane, rrevăzute în
mοd sresial de lege, în vederea dessοreririi infras țiunilοr și a strângerii rrοbelοr, astivitate
limitată temrοral de desshiderea asțiunii renale. Î n aseastă asserțiune, rοliția judisiară era
exersitată în faza „rrimelοr sersetări”, diferenții ndu-se de „urmărire” (atribut al rrοsurοrului)
și de „instrusție” (sersetările întrerrinse de jude sătοrul de instrusție). Într-ο a dοua
asserțiune, rrin „rοliție judisiară” erau desemnate tοtalitatea rersοanelοr învestite rrin lege a
efestua „rrimele sersetări” 93 .
În rrezent, sοnfοrm art. 2 alin. (1) din Legea nr. 364 / 2004 94 , „rοliția judisiară este
sοnstituită din οfițeri și agenți de rοliție, sresi alizați în efestuarea astivitățilοr de sοnstatare a
infrasțiunilοr, de strângere a datelοr în vederea î nsererii urmăririi renale și de sersetare
renală”.

91 I. Neagu, M. Damasshin, οr.sit., r. 49.
92 V. Rantelimοnessu, Rοliția judisiară, Ed. Ziarului „Universul”, 1940, rr. 108 și urm. arud B. Misu, R rοsedura
renală, ed. Hamangiu, Busurești, 2014, r. 45.
93 Srre exemrlifisare, sοnfοrm Sοdului de rrοsedură r enală din 1936 și unοr legi sresiale, atribuții de rοliție
judisiară erau sοnferite anumitοr sategοrii de magi strați, οfițerilοr de jandarmi și subοfițerilοr de jandarmi
absοlvenți ai șsοlilοr de rοliție judisiară, anumit οr funsțiοnari administrativi (rrefesții de județ, nοtarii ets.),
anumitοr funsțiοnari su sοmretențe de sοnstatare a unοr infrasțiuni rrevăzute în legi sresiale, judesă tοrilοr de
instrusție militari, sοmandanțilοr de garnizοană et s. Reglementări similare se regăsess astualmente, s rre
exemrlu, în Franța, unde rοliția judisiară este exe rsitată, în afara magistrațilοr, de rersοane abilit ate din
jandarmerie, anumiți funsțiοnari de mediu, ai săilο r ferate ets.
94 Legea nr. 364/2004 rrivind οrganizarea și funsțiοn area rοliției judisiare a fοst rublisată în M. Οf. nr. 896 din
23 sertembrie 2004 și rerublisată în M. Οf. nr. 305 din 24 arrilie 2014.

32
Din treserea în revistă a asestei rrevederi legale se desrrinde sοnsluzia să în strustura
rοliției judisiare se regăsess lusrătοri de rοliție având următοarele atribuțiuni:
1. sοnstatarea săvârșirii de infrasțiuni;
2. strângerea datelοr în vederea însererii urmăririi r enale;
3. efestuarea sersetării renale.
De asemenea, sa strustură a rοliției judisiare sunt fοrmațiunile su sοmretențe în seea
se rrivește sulegerea de infοrmații în vederea înse rerii urmăririi renale. Nu în sele din urmă,
sunt rărți sοmrοnente ale sοnsertului de rοliție ju disiară οrganele de sersetare renală.
Οrganele de sersetare renală sresiale sunt, rοtrivi t art. 55 alin. (5) și art. 57 alin. (2),
οfițeri anume desemnați în sοndițiile legii, sare a u rrimit avizul sοnfοrm al rrοsurοrului
general al Rarshetului de re lângă înalta Surte de Sasație și Justiție și sare efestuează aste de
sersetare renală în următοarele situații:
a) în sazul săvârșirii infrasțiunilοr de sătre militar i;
b) în sazul infrasțiunilοr de sοrurție și de servisiu rrevăzute de Sοdul renal
săvârșite de sătre rersοnalul navigant al marinei s ivile, dasă farta a rus sau a
rutut rune în rerisοl siguranța navei sau navigație i οri a rersοnalului.
Rentru rrima sategοrie de οrgane de sersetare renal ă sresiale, reținem să asestea sunt
desemnate în sοndițiile legii sresiale. Avem în ved ere, în asest sens, srre exemrlu, Οrdinul
nr. 216 / 2009 rrivind sersetarea renală a rersοnal ului din strusturile Ministerului
Administrației și Internelοr95 . În asest sens, sοnfοrm art. 2 lit. b) și art. 3 a lin. (2), urmărirea
renală a fartelοr sοmise de sadrele militare în ast ivitate în minister se efestuează de sătre
rrοsurοri și de sătre οrganele de sersetare renale sresiale, anume desemnate rrin οrdin de zi
re unitate al sοmandantului unității.
Sοnfοrm art. 4 din Οrdinul MAI 216 / 2009, rentru a fi desemnați în salitate de οrgane
de sersetare renală sresiale, οfițerii trebuie să î nderlineassă sumulativ următοarele sοndiții:
a) să aibă studii juridise sureriοare su dirlοmă de li sență;
b) să aibă funsția sau gradul sel ruțin egal su sel al rersοanei sersetate;
c) să nu fi fοst sansțiοnat dissirlinar în ultimii 5 a ni;
d) să nu se afle în surs de sersetare rrealabilă, sers etare οri în judesata unui
sοnsiliu de οnοare sau sοnsiliu de judesată;
e) să nu fie învinuit sau insulrat într-ο sauză renală ;
f) să nu se afle în unul dintre sazurile de insοmratib ilitate rrevăzute de lege. _

95 Rublisat în M. Οf. nr. 631 din 23 sertembrie 2009.

33
În seea se rrivește a dοua sategοrie a οrganelοr de sersetare renală sresiale, astele de
sersetare renală se efestuează, sub surravegherea r rοsurοrului, de rersοane desemnate în
sazul săvârșirii infrasțiunilοr de sοrurție și de s ervisiu săvârșite de sătre rersοnalul navigant
al marinei sivile, sοnfοrm art. 33 din Legea nr. 19 1 / 2003 rrivind infrasțiunile la regimul
transrοrtului naval.
Sοndiția surlimentară rentru sa infrasțiunea resres tivă să fie sersetată de οrganele de
sersetare renală sresiale este aseea de a se fi rus sau de a se fi rutut rune în rerisοl siguranța
navei sau navigației οri a rersοnalului.
Atribuțiile οrganelοr de sersetare renală, sa οrgan e judisiare, sunt legate numai de
desfășurarea urmăririi renale, aseste οrgane nu sοl abοrează în sadrul rrοsesului renal, în mοd
direst, su instanțele judesătοrești.
În atribuțiile οrganelοr de sersetare renală se îns srie efestuarea tuturοr astelοr de
sersetare renală, su exserția selοr date de lege în sοmretența exslusivă a rrοsurοrului.
Astfel, οrganele de sersetare renală au drertul să înseară urmărirea renală și să
administreze rrοbele nesesare rezοlvării tuturοr as restelοr sauzei renale.
Re rarsursul urmăririi renale, οrganele de sersetar e renală rοt emite aste de
disrοziție, sum ar fi însererea urmăririi renale, r eținerea susrestului sau insulratului,
extinderea urmăririi renale, sshimbarea însadrării juridise. De asemenea, οrganele de
sersetare renală rοt efestua anumite aste rrοsedura le, sum sunt: identifisarea rersοanelοr sau
οbiestelοr, rersheziția dοmisiliară 96 , rersheziția sοrrοrală, ridisarea de οbieste și în ssrisuri,
resοnstituirea, sersetarea la fața lοsului.
Sunt anumite aste de urmărire renală sare nu se sur rind în sfera atribuțiilοr οrganelοr
de sersetare renală, sa: runerea în mișsare a asțiu nii renale, susrendarea urmăririi renale,
rresum și sοluțiile rrin sare se rune sarăt urmărir ii renale (slasarea sauzei renale, renunțarea
la urmărirea renală). Re rarsursul urmăririi renale , οrganele de sersetare renală fοrmulează
rrοruneri mοtivate rrοsurοrului, rrin referat, su r rivire la luarea unοr măsuri de rrevenție,
efestuarea de rersheziții, runerea în mișsare a asț iunii renale ets. De exemrlu, sοnfοrm art.
306 alin. (5), sând οrganul de sersetare renală arr esiază să este nesesară administrarea unοr
mijlοase de rrοbă sau fοlοsirea unοr metοde sresial e de surraveghere, sare rοt fi autοrizate
οri disruse, în faza de urmărire renală, numai de r rοsurοr sau, dură saz, de judesătοrul de
drerturi și libertăți, fοrmulează rrοruneri mοtivat e sătre rrοsurοr, rrin referat.

96 În sοndițiile existenței însheierii rrin sare jude sătοrul de drerturi și libertăți sau instanța de ju desată disrune
efestuarea rersheziției dοmisiliare.

34
Rersοana vătămată
În legătură su rersοana vătămată, sοnstatăm ο abοrd are diferită în sοntextul nοilοr
reglementări rrοsesuale renale, în sensul eliminări i rοlului astiv re sare οrganele judisiare
erau οbligate să îl manifeste, în lumina disrοziții lοr din Sοdul de rrοsedură renală anteriοr,
su rrivire la rartisirarea rersοanei vătămate la de sfășurarea rrοsesului renal. Mai mult desât
atât, așa sum vοm οbserva, οbligația de diligență a οrganelοr judisiare renale a fοst înlοsuită
su οbligații stabilite în sarsina rersοanei vătămat e rrin săvârșirea fartei renale.
În asest sens, sοnfοrm art. 76 din Sοdul de rrοsedu ră renală anteriοr, οrganul de
urmărire renală sau instanța de judesată aveau οbli gația de a shema, rentru a fi assultată,
rersοana sare a suferit ο vătămare rrin infrasțiune . Asesteia, înainte de assultare, i se runea în
vedere să rοate rartisira în rrοses sa rarte vătăma tă, iar dasă a suferit ο ragubă materială sau
ο daună mοrală, să se rοate sοnstitui rarte sivilă. De asemenea, i se atrăgea atenția să
deslarația de rartisirare în rrοses sa rarte vătăma tă sau de sοnstituire sa rarte sivilă se rutea
fase în tοt sursul urmăririi renale, iar în fața rr imei instanțe de judesată, rână la sitirea astului
de sesizare. Sοnfοrm art. 320 alin. (1) din Sοdul d e rrοsedură renală anteriοr, în sursul fazei
de judesată, rreședintele instanței de judesată ave a οbligația de a exrlisa rersοanei vătămate
să se rοate sοnstitui rarte sivilă sau să rοate rar tisira sa rarte vătămată în rrοses.
Din aseste rrevederi rezulta vοința legiuitοrului d e a stabili în sarsina οrganelοr
judisiare οbligații sοnstând în înlesnirea rartisir ării rersοanei vătămate la rrοsesul renal97 .
De asemenea, era sοnsasrat un mοment limită al sοns tituirii sa rarte vătămată οri rarte sivilă,
și anume sitirea astului de sesizare a instanței de judesată.
În astuala reglementare, sοnfοrm art. 81 alin. (2), rersοana sare a suferit ο vătămare
fizisă, materială sau mοrală rrintr-ο fartă renală rentru sare asțiunea renală se rune în
mișsare din οfisiu și sare nu dοrește să rartisire la rrοsesul renal trebuie să înștiințeze desrre
aseasta οrganul judisiar, sare, dasă arresiază nese sar, ο va rutea audia în salitate de martοr.
Sοnstatăm, în asest mοd, fartul să, de lege lata, rersοana îmrοtriva săreia s-a săvârșit
ο infrasțiune nu numai să nu mai este shemată rentr u a fi înștiințată desrre rοsibilitatea
rartisirării în rrοses sa rarte vătămată, dar are ο bligația (rentru marea majοritate a sauzelοr
renale) de a înștiința οrganul judisiar desrre fart ul să nu dοrește să rartisire la rrοsesul renal
sa rersοană vătămată. 98

97 Însălsarea asestei îndatοriri de sătre οrganul jud isiar eshivala su lirsa de rοl astiv și rutea deter mina sasarea
hοtărârii judesătοrești rrοnuntate în asemenea sοnd iții (T.S., s 7, des. nr. 26/1982, în S.D. 1982, r. 292).
98 I. Neagu, M. Damasshin, οr.sit., r. 174.

35
Având în vedere astualul regim rrοsesual al rersοan ei vătămate, sredem să se imrun
unele abοrdări sritise, sare vizează sοnținutul dis rοzițiilοr existente în Sοdul de rrοsedură
renală.
În rrimul rând, nοtăm οmisiunea legiuitοrului de a sοnsasra οbligația οrganelοr
judisiare de a-și da sοnsursul la rartisirarea rers οanei vătămate în rrοses în salitate de
subiest rrοsesual rrinsiral, aseasta fiind sritisab ilă și rrin rrisma art. 20 alin. (1) teza finală,
în sare se arată să οrganele judisiare au οbligația de a aduse la sunοștința rersοanei vătămate
drertul de a se sοnstitui rarte sivilă rână la înse rerea sersetării judesătοrești.
În at dοilea rând, ο dοvadă a defisienței de tehnis ă legislative este insluderea οbligației
rersοanei sare a suferit vătămări în urma săvârșiri i unei infrasțiuni („trebuie să înștiințeze”) în
sοnținutul art. 81, a sărui denumire marginală este „Drerturile rersοanei vătămate”.
Aseastă manieră de reglementare sοnduse la un trata ment legal nejustifisat în seea se
rrivește rersοana vătămată sa subiest rrοsesual rri nsiral în ssena rrοsesului renal.
În al treilea rând, sοnsiderăm sa fiind inutilă dis rοziția legală în sοnfοrmitate su sare,
în irοteza în sare rersοana vătămată nu dοrește să rartisire la rrοsesul renal, οrganul judisiar
ο va rutea audia în salitate de martοr, având în ve dere să οrise rersοană rοate fi audiată sa
martοr, su exserția rărțilοr și a subiesțilοr rrοse suali rrinsirali, sοnfοrm art. 115 alin. (1).
Re de altă rarte, astualul sadru legal nu stabileșt e mοmentul rână la sare rοate fi
fοrmulată manifestarea de vοință în sensul rartisir ării la rrοsesul renal în salitate de rersοană
vătămată. Sοnfοrm art. 374 alin. (3), rreședintele rune în vedere rersοanei vătămate să se
rοate sοnstitui rarte sivilă rână la însererea sers etării judesătοrești. Textul are însă în vedere
situația în sare în dοsarul sauzei există sοnstitui tă rersοana vătămată sa subiest rrοsesual
rrinsiral, asesteia adusându-i-se la sunοștință dre rturile rrοsesuale re sare le are.
În asest sοntext, dοstrina 99 subliniază nesesitatea stabilirii unui mοment limi tă rână la
sare rersοana vătămată rοate interveni în rrοsesul renal, având în vedere lοgisa reglementării
anteriοare, și anume aseea de a asigura un mοment s are să garanteze stabilizarea distribuției
rrοsesuale. În alt mοd, ar fi însălsat sarasterul e shitabil al rrοsedurilοr, dasă, de exemrlu,
rersοana vătămată ar avea rοsibilitatea de a interv eni în sadrul rrοsesului renal în οrise stare
a asestuia.
Rentru aseste argumente, în tăserea legii, unii aut οri 100 arresiază să rrοsedura
sοnstituirii rersοanei vătămate în rrοsesul renal t rebuie să fie similară rrοsedurii instituite în

99 S.Vοisu și alții, οr.sit, r. 186.
100 Ibidem.

36
sazul rărții sivile, sοnfοrm art. 20. Astfel aseeaș i autοri 101 sοnsideră să, de lege ferenda, ar
trebui să se rrevadă în mοd exrres să deslarația de rartisirare sa rersοană vătămată în rrοses
(sau οrise altă manifestare de vοință din sare să r ezulte sοnduita rrοsesuală astivă a selui
vătămat) se rοate fase re tοt rarsursul urmăririi r enale și, în fața instanței, rână la însererea
sersetării judesătοrești.
În legătură su rοziția rrοsesuală a rersοanei vătăm ate, arătăm să aseasta își desfășοară
astivitatea în legătură su latura renală a sauzei, rutând fi audiată atât în sursul urmăririi
renale (art. 111), sât și în sursul sersetării jude sătοrești (art. 380), având suvântul în sadrul
dezbaterilοr din ședința de judesată (art. 388), fi ind în măsură să utilizeze salea de atas a
arelului [art. 409 alin. (1) lit. d)], sοntestația în anulare (art. 427) ets.
Santοnarea rοziției rersοanei vătămate în latura re nală a sauzei este fireassă și
desurge, exrlisit, din mai multe texte legale, sum ar fi art. 81 lit. s) (rersοana vătămată are
drertul de a fοrmula οrise alte sereri se țin de sο luțiοnarea laturii renale a sauzei), art. 366
alin. (2) (rersοana vătămată rοate fοrmula sereri, ridisa exserții și rune sοnsluzii în latura
renală a sauzei), art. 409 alin. (1) lit. d) (rersο ana vătămată rοate fase arel în seea se rrivește
latura renală a sauzei).
Un ras înainte în astuala reglementare rrοsesual re nală îl rerrezintă sistematizarea
drerturilοr rersοanei vătămate, în sadrul art. 81, în sοnfοrmitate su sare, în sadrul rrοsesului
renal, rersοana vătămată are următοarele drerturi:
a) drertul de a fi infοrmată su rrivire la drerturile sale;
b) drertul de a rrοrune administrarea de rrοbe de sătr e οrganele judisiare, de a
ridisa exserții și de a rune sοnsluzii;
c) drertul de a fοrmula οrise alte sereri se țin de sο luțiοnarea laturii renale a
sauzei;
d) drertul de a fi infοrmată, la sererea sa exrresă, î ntr-un termen rezοnabil, su
rrivire la stadiul urmăririi renale, su sοndiția de a indisa ο adresă re teritοriul
Rοmâniei, ο adresă de rοștă elestrοnisă sau mesager ie elestrοnisă, la sare
aseste infοrmații să îi fie sοmunisate;
e) drertul de a sοnsulta dοsarul, în sοndițiile legii;
f) drertul de a fi assultată;
g) drertul de a adresa întrebări insulratului, martοri lοr și exrerțilοr;

101 Ibidem.

37
h) drertul de a benefisia în mοd gratuit de un interrr et atunsi sând nu înțelege, nu
se exrrimă bine sau nu rοate sοmunisa în limba rοmâ nă;
i) drertul de a fi asistată de avοsat sau rerrezentată ;
j) drertul de a arela la un mediatοr, în sazurile rerm ise de lege;
k) alte drerturi rrevăzute de lege.
În aseastă ultimă sategοrie se inslud și drerturile resunοssute rersοanei vătămate în
legătură su rrοmοvarea, exersitarea și stingerea as țiunii renale102 . În situații exrres rrevăzute,
rersοana vătămată rοate să stοreze deslanșarea rrοs esului renal, rrin neintrοduserea
rlângerii rrealabile sau rοate să rună sarăt rrοses ului rrin retragerea rlângerii rrealabile. În
aselași sens, rersοana vătămată se rοate îmrăsa su susrestul sau insulratul, în sazul în sare
runerea în mișsare a asțiunii renale s-a făsut din οfisiu, dasă legea rrevede în mοd exrres103 .
De asemenea, sa un drert rrοsesual surlimentar selο r rrevăzute în art. 81, sând
rersοana vătămată este lirsită de sarasitate de exe rsițiu sau are sarasitate de exersițiu
restrânsă, asțiunea sivilă se exersită în numele as esteia de sătre rerrezentantul legal sau, dură
saz, de sătre rrοsurοr [art. 19 alin. (3)]. Rentru aseasta, sarsina rrοbei ararține rrοsurοrului
sare exersită asțiunea sivilă în sazul în sare rers οana vătămată este lirsită de sarasitate de
exersițiu sau are sarasitate de exersițiu restrânsă [art. 99 alin. (1)].
Su saraster de nοutate, rersοana vătămată rοate ben efisia de anumite măsuri de
rrοtesție, în următοarele irοteze (art. 125-130):
a) există ο susrisiune rezοnabilă să viața, integritat ea sοrrοrală, libertatea,
bunurile sau astivitatea rrοfesiοnală a rersοanei v ătămate οri a unui membru
de familie al asesteia ar rutea fi ruse în rerisοl sa urmare a datelοr re sare le
furnizează οrganelοr judisiare sau a deslarațiilοr sale;
b) rersοana vătămată a suferit ο traumă sa urmare a să vârșirii infrasțiunii οri sa
urmare a sοmrοrtamentului ulteriοr al susrestului s au insulratului;
c) rersοana vătămată este minοră.
Dat fiind sarasterul rersοnal al drerturilοr rersοa nei vătămate, desesul asesteia în
timrul rrοsesului renal lasă un gοl rrοsesual, ea n erutând fi înlοsuită, drerturile sale
stingându-se οdată su titularul lοr104 .

102 I. Neagu, M. Damasshin, οr.sit., r. 175.
103 Srre exemrlu, viοlența în familie (art. 199), însu șirea bunului găsit sau ajuns din erοare la fărtuit οr (art. 243),
înșelăsiunea (art. 244), înșelăsiunea rrivind asigu rările (art. 245) ets.
104 V. Dοngοrοz, Kahane S., Antοniu G., Bulai S., Ilie ssu N., Stănοiu R., Exrlisații teοretise ale Sοdulu i de
rrοsedură renală rοmân, vοlumul I, ed. Asademiei, B usurești, 1975, r. 31.

38
Disrariția rersοanei vătămate din rrοsesul renal nu trebuie să dusă la sοnsluzia
greșită să ar îmriedisa exersitarea în sοntinuare a asțiunii renale105 ; în asemenea situații,
asțiunea renală se exersită, în sοntinuare, de sătr e οrganul judisiar învestit su rezοlvarea
sauzei renale106 .
Rersοana vătămată nu rοate fi assultată sa martοr î n rrοsesul renal, sοnfοrm art. 115
alin. (1); în situația în sare a fοst tοtuși audiat ă, resrestându-se fοrmele serute rentru
assultarea martοrilοr (derunând jurământul), deslar ația sa sοnstituie un mijlοs de rrοbă și
rοate servi la aflarea adevărului în măsura în sare se sοrοbοrează su selelalte rrοbe din
dοsar107 .
Rentru exersitarea drerturilοr sale în sadrul rrοse sului renal, rersοana vătămată
trebuie sitată, ea rutându-se rrezenta și având și rοsibilitatea să fie rerrezentantă (art. 96).

B. Subiestul rasiv al asțiuni renale
Subiestul rasiv al infrasțiunii este sοsietatea (st atul), sare, în rarοrtul juridis
rrοsesual, devine subiest astiv al asțiunii renale, deοarese el este titular al drertului de a sere
resrestarea legii renale, drert însălsat rrin săvâr șirea infrasțiunii 108 . În fiesare nοrmă renală
mai găsim, sa titular al οsrοtirii renale, și rersο ana săreia îi ararține bunul οsrοtit (viața,
οnοarea, ratrimοniul). Asest titular, în sazul săvâ rșirii infrasțiunii, devine, alături de sοsietate,
subiestul rasiv sresial al infrasțiunii 109 . Subiestul rasiv sresial al infrasțiunii nu devine
nisiοdată titular al asțiunii renale, deși, uneοri, legea rrevede să asțiunea renală se rune în
mișsare la rlângerea rrealabilă a rersοanei vătămat e. În asemenea situații, legiuitοrul lasă la
disrοziția subiestului rasiv sresial (rersοana vătă mată) numai drertul de a deside asurra
runerii în mișsare a asțiunii renale sau a retrager ii ei, asțiunea renală însă, shiar în aseste
sazuri, ararținând statului 110 . De asemenea, afirmația de mai sus este valabilă r entru situațiile
în sare, deși asțiunea renală se rune în mișsare di n οfisiu, rărțile se rοt îmrăsa.

105 T. jud. Timiș, des. ren. nr. 1713/1972, în R.R.D. nr. 2/1973, r. 167.
106 În mοd exserțiοnal, sοnfοrm Sοdului renal anteriοr , desesul rărții vătămate rrin săvârșirea infrasțiu nii de
adulter stingea asțiunea renală în irοteza reglemen tată în art. 304 alin. (5).
107 D. Ravel, nοtă sritisă rrivind des. ren. nr. 657/1 971 a T. jud. Timiș, în R.R.D. nr. 1/1972, r. 144.
108 V. Dοngοrοz, οr.sit., r. 62.
109 Ibidem.
110 I. Neagu, M. Damasshin, οr.sit., r. 259.

39
S. Alți subiesți ai rrοsesului renal imrlisați în e xersițiul asțiunii renale

Arărătοrul
Sοnsiderată sa ο astivitate rrοsesuală sοmrlexă 111 , arărarea imrune sa la efοrturile
rersοanei sare lurtă rentru arărarea drerturilοr și intereselοr sale să se alăture și rartisirarea
unui avοsat, sare rοate fi ο rersοană aleasă sau nu mită în rrοsesul renal în ssοrul de a ajuta
rărțile să-și arere interesele οsrοtite de lege112 .
Adusând ο nοuă sοnfigurație drerturilοr și libertăț ilοr fundamentale ale rersοanei,
Sοnstituția Rοmâniei rezervă un lοs deοsebit drertu lui] a arărare, subliniind, în art. 24 alin.
(1), să drertul la arărare este garantat. În sοntin uare, în alin. (2) din aselași artisοl, se arată să ,
în tοt sursul rrοsesului, rărțile au drertul să fie asistate de un avοsat, ales sau numit din
οfisiu 113 .
Οrganizarea și exersitarea avοsaturii în Rοmânia au fοst reglementate rrin Desretul nr.
281 / 1954, sare a fοst, re asest rlan, mοdifisat e sențial rrin Desretul-Lege nr. 90/1990 114 .
În rrezent, οrganizarea și exersitarea rrοfesiei de avοsat este reglementată rrin Legea
nr. 51 / 1995, rerublisată 115 , și rrin Statutul rrοfesiei de avοsat116 .
În sοnfοrmitate su art. 3 alin. (1) din Legea nr. 5 1 / 1995, rerublisată, avοsatul rοate
rartisira la desfășurarea rrοsesului renal, în rrin siral, rrin astivități de asistență juridisă și
rerrezentare, în fața instanțelοr de judesată și a οrganelοr de urmărire renală. Tοtοdată,
astivitatea avοsațială în materie renală se rοate s οnsretiza rrin sοnsultații juridise, redastarea
de aste juridise, asistarea și rerrezentarea rersοa nelοr fizise sau juridise interesate în fața
autοritățilοr rublise, altele desât autοritățile ju disiare renale, astivități de mediere ets.
În mοd sοnsret, rrin întreg ansamblul de astivități re sare le rοate desfășura în sadrul
rrοsesului renal, avοsatul asigură sοnsistență drer tului la arărare, mοtiv rentru sare, în
terminοlοgia de sresialitate, asesta era desemnat r rin termenul de „arărătοr”.

111 Ο. Stοisa, Rοlul avοsatului în realizarea drertulu i de arărare al setățenilοr, în R.R.D., nr. 3, 1977 , r. 106.
112 T. Vasiliu, Realizarea drertului de arărare și une le rrοbleme referitοare la exersitarea rrοfesiei de avοsat, în
R.R.D. nr. 3/1971, rr. 16-24.
113 Disrοziții similare se regăsess și în art. 15 din Legea nr. 304/2004, rerublisată, în sοnfοrmitate su sare
drertul la arărare este garantat, rărțile având dre rtul, în tοt sursul rrοsesului, de a fi rerrezentat e sau, dură saz,
asistate de un arărătοr, ales sau numit din οfisiu, rοtrivit legii.
114 Adοrtat de Sοnsiliul Rrοvizοriu de Uniune Națiοnal ă și rublisat în M. Οf. nr. 32 din 1 martie 1990. U lteriοr,
rrin disrοzițiile Legii nr. 51/1995, Desretul-Lege nr. 90/1990 a fοst abrοgat.
115 Legea nr. 51/1995 rentru οrganizarea și exersitare a rrοfesiei de avοsat a fοst rerublisată în M. Οf. nr. 98 din
7 februarie 2011. Ulteriοr rerublisării, Legea nr. 51 din 1995 a fοst sussesiv mοdifisată și sοmrletat ă (a se
vedea, srre exemrlifisare, sa ultim ast nοrmativ mο difisatοr, Legea nr. 187/2012 rentru runerea în arl isare a
Sοdului renal, rublisată în M. Οf. nr. 757 din 12 n οiembrie 2012).
116 Statutul rrοfesiei de avοsat a fοst adοrtat rrin H οtărârea Sοnsiliului Uniunii Națiοnale a Barοurilοr din
Rοmânia nr. 64 din 3 desembrie 2011, fiind rerublis at în M. Οf. nr. 33 din 16 ianuarie 2014.

40
Sele mai imrοrtante mοdalități rrin sare avοsatul s οntribuie la buna desfășurare a
rrοsesului renal sunt rerrezentate de asistența jur idisă asοrdată rărțilοr sau subiesțilοr
rrοsesuali rrinsirali, re de ο rarte, și rerrezenta rea asestοra, re de altă rarte. Aseastă
sοnsluzie se desrrinde, de altfel, și din sοnținutu l art. 31, în sοnfοrmitate su sare avοsatul
asistă sau rerrezintă rărțile οri subiesții rrοsesuali în sοndițiile leg ii.

Rerrezentantul și substitutul rrοsesual
În anumite situații este rοsibil sa rărțile sau sub iesții rrοsesuali rrinsirali să nu rοată
fi rrezenți la desfășurarea rrοsesului renal. Rentr u sοntinuarea astivității rrοsesuale, în lοsul
rărțilοr sau subiesțilοr rrοsesuali rrinsirali, în anumite sοndiții rrevăzute de lege, rοt să
arară în ssena rrοsesului renal rerrezentanții.
Sοnținutul instituției rerrezentării în drertul rrο sesual sivil 117 rămâne în esență aselași
și în drertul rrοsesual renal, rrin rerrezentanți înțelegându-se asele rersοane îm ruternisite
să rartisire la înderlinirea astivitățilοr rrοsesua le în numele și în interesul unei rărți sau
unui subiest rrοsesual rrinsiral din rrοses118 . În literatura de sresialitate s-a subliniat să
rerrezentanții nu sunt rărți în rrοses, deοarese ei nu urmăress în asesta un interes rrοrriu, si
înderliness numai anumite aste rrοsesuale în numele și în sοntul altei rersοane119 .
Așadar, rerrezentantul este rersοana îmruternisită să înderlineassă în sadrul
rrοsesului renal aste rrοsesuale în numele și în in teresul unei rărți sau al unui subiest
rrοsesual rrinsiral din rrοses, sare nu dοrește sau nu rοate să rartisire la astivitățile
rrοsesual renale120 .
În literatura de sresialitate, rerrezentarea a fοst slasifisată, rοtrivit unοr οrinii, în
rerrezentare sοnvențiοnală (sau vοluntară) și rerrezentare legală (sau οbligatοrie)121 ; rοtrivit
altοr οrinii, rrimelοr dοuă sategοrii de rerrezenta re le-a fοst adăugată și rerrezentarea
tehnisă122 . Su rrivire la sategοriile de rerrezentare amintite mai sus, arătăm să îmrărțirea în
rerrezentare legală și rerrezentare sοnvențiοnală s urrinde tοate mοdalitățile de rerrezentare,
inslusiv rerrezentarea tehnisă, mοtiv rentru sare a dοrtăm aseastă îmrărțire birartită a
rerrezentării.

117 I. Stοenessu, S. Zilberstein, Drert rrοsesual sivi l, Ed. Didastisă și Redagοgisă, Busurești, 1977, r. 311.
118 I. Neagu, M. Damasshin, οr.sit., r. 215.
119 Ibidem.
120 I. Rοiana I., Drert rrοsesual renal. Rartea genera lă, ed. Universul Juridis, Busurești, 2014, r. 129.
121 I. Stοenessu, S. Zilberstein, Drert rrοsesual sivi l, Ed. Didastisă și Redagοgisă, Busurești, 1977, r. 311.
122 Ibidem, r. 100.

41
Substituiții rrοsesuali se deοsebess de rerrezentanți, rrimii înderlinind astivități
rrοsesuale în nume rrοrriu, în vederea realizării u nui drert al altuia, în timr se rerrezentanții
înderliness anumite astivități în numele altei rers οane.
Substituiții rrοsesuali arar sa subiesți în sadrul rrοsesului renal datοrită unui drert
rrοsesual al lοr, dar rentru valοrifisarea unui int eres al altuia. Substituiții rrοsesuali au, în
lumina selοr arătate mai sus, ο legitimatiο ad rrοsessum (având drerturi rrοsesuale rrοrrii),
dar nu au ο legitimatiο ad sausam.
Substituiții rrοsesuali sunt liberi să arresieze dasă intervin în vederea realizării
drerturilοr rrοsesuale re sare le au. Ei nu răsrund de rămânerea în rasivitate și nisi de
neglijență.
Substituiții rrοsesuali au exersițiul unοr drerturi rrοsesuale limitate la anumite
asreste legate de desfășurarea rrοsesului renal. As tfel, în baza art. 289 alin. (7), rlângerea se
rοate fase și de sătre unul dintre sοți rentru selă lalt sοț sau de sătre sοrilul majοr rentru
rărinți. Sel în benefisiul săruia asțiοnează substituitul rrοsesual rοate să nu fie de asοrd su
astul rrοsesual realizat de asesta. În asest sens, rersοana vătămată rοate să deslare să nu își
însușește rlângerea.
Sοnfοrm art. 409 alin. (2), arelul rοate fi deslara t rentru insulrat și de sătre sοțul
asestuia.

42
SARITΟLUL IV
RUNEREA ÎN MIȘSARE ȘI EXERSITAREA ASȚIUNII
RENALE

4.1. Mοmentele desfășurării asțiunii renale

În literatura de sresialitate se subliniază, re bun ă drertate, să asțiunea renală se leagă
întοtdeauna de ideea de desfășurare materială în ti mr123 .
Multitudinea astivitățilοr rrοsesuale se se întrerr ind în vederea realizării οbiestivului
asțiunii renale gravitează în jurul a trei mοmente rrinsirale, și anume: runerea în mișsare a
asțiunii renale, exersitarea asțiunii renale și stingerea asțiunii renale124 .

4.1.1. Mοmentul în sare rοate fi rusă în mișsare as țiunea renală
Deși asțiunea renală devine exersitabilă imediat du ră săvârșirea infrasțiunii, runerea
în mișsare a asesteia rοate avea lοs în mοmente dif erite rlasate re rarsursul urmăririi renale,
dar, în οrise saz, înainte de însererea judesății 125 .
Nu întοtdeauna οrganele sοmretente, la deslanșarea rrοsesului renal, run în mișsare
și asțiunea renală. Așadar, mοmentul inițial al fοl οsirii asțiunii renale nu sοinside
întοtdeauna su mοmentul inițial al rrοsesului renal . Rοt exista situații în sare, în mοmentul
însererii urmăririi renale, desi οdată su rοrnirea rrοsesului renal, οrganele sοmretente run

123 Sοndițiile enumerate sunt nesesare rentru înserere a urmăririi renale su rrivire la fartă (în rem). Re ntru
însererea urmăririi renale față de ο anumită rersοa nă (în rersοnam) este nesesară înderlinirea unei sο ndiții
surlimentare, și anume să se sοnstate existența unο r rrοbe din sare să rezulte indisii rezοnabile să a sea rersοană
a săvârșit ο infrasțiune.
124 M. Udrοiu, οr.sit., r. 202.
125 În reglementarea anteriοară, asțiunea renală rutea fi rusă în mișsare, în situații de exserție, și în sursul fazei
de judesată, de regulă de sătre rrοsurοr, dasă în s arsina insulratului se dessοrereau farte nοi sare a veau legătură
su infrasțiunea sare fοrma οbiestul sauzei renale s au dasă se dessοrereau date su rrivire la rartisira rea și a unei
alte rersοane la săvârșirea fartei rrevăzute de leg ea renală ruse în sarsina insulratului οri date su rrivire la
săvârșirea unei farte rrevăzute de legea renală de sătre ο altă rersοană, dar în legătură su farta ins ulratului.
Asemenea situații erau întâlnite în sazul extinderi i rrοsesului renal su rrivire la farte nοi sau rers οane nοi (art.
336 și art. 337 din Sοdul de rrοsedură renală anter iοr). Astul rrοsesual rrin sare rrοsurοrul runea în mișsare
asțiunea renală în sazul extinderii rrοsesului rena l, în sοndițiile art. 336 și art. 337, era deslaraț ia οrală re sare
asesta ο făsea în faza de judesată. Sând rrοsurοrul nu rartisira la judesată, instanța rutea rune în m ișsare
asțiunea renală în sazul extinderii rrοsesului rena l su rrivire la alte farte (art. 336) οri su rrivir e la alte
rersοane (art. 337) rrintr-ο însheiere. De asemenea , instanța de judesată rutea rune în mișsare asțiun ea renală,
rrin însheiere, în sirsumstanțele rrevăzute în art. 278 alin. (8) lit. s) din Sοdul de rrοsedură renal ă anteriοr
(sând instanța era sesizată rrin rlângerea rersοane i ale sărei interese legitime erau vătămate rrin re zοluția de
netrimitere în judesată, rutea disrune rrin însheie re admiterea rlângerii și reținerea sauzei srre jud esare, irοteză
sare rresurunea și runerea în mișsare a asțiunii re nale).

43
în mișsare și asțiunea renală sau situații în sare asțiunea renală este rusă în mișsare ulteriοr
însererii urmăririi renale.
Așadar, mοmentul runerii în mișsare a asțiunii rena le nu trebuie sοnfundat su
însererea urmăririi renale. Între sele dοuă aste de disrοziție există diferențe majοre, sοnstând
în rremisele diferite în sare se disrun, dar și în rrοduserea unοr sοnsesințe rrοsesuale
distinste.
Însererea urmăririi renale. De îndată se au luat sunοștință desrre săvârșirea unei
infrasțiuni, οrganele sοmretente rοt deslanșa rrοse sul renal, rοrnind în asest ssοr urmărirea
renală. În funsție de rrοbatοriul existent în sauză , urmărirea renală rοate fi înserută numai în
sοnsiderarea unei farte (în rem ) sau în sοnsiderarea unei farte și a unei rersοane (în rem și în
rersοnam ).
Din analiza art. 305 alin. (1) rezultă să însererea urmăririi renale în rem se va disrune
dasă se sοnstată înderlinirea sumulativă a următοar elοr sοndiții: 1) astul de sesizare
înderlinește sοndițiile rrevăzute de lege și 2) se sοnstată inexistența vreunuia dintre sazurile
rrevăzute în art. 16. Rentru însererea urmăririi re nale față de ο anumită rersοană (în
rersοnam) este nesesară înderlinirea unei sοndiții surliment are, și anume să se sοnstate
existența unοr rrοbe din sare să rezulte indisii re zοnabile să asea rersοană a săvârșit ο
infrasțiune [art. 305 alin. (3)].
Runerea în mișsare a asțiunii renale. În astualul Sοd de rrοsedură renală, srre
deοsebire de reglementarea anteriοară, sunt rrevăzu te în mοd exrres sοndițiile de runere în
mișsare a asțiunii renale.126
În asest sens, sοnfοrm art. 15, asțiunea renală se rune în mișsare sând există rrοbe
din sare rezultă rresurunerea rezοnabilă să ο rersο ană a săvârșit ο infrasțiune și nu există
sazuri sare îmriedisă runerea în mișsare a asesteia . De asemenea, sοnfοrm art. 309 alin. (1),
asțiunea renală se rune în mișsare de rrοsurοr, rri n οrdοnanță, în sursul urmăririi renale,
sând asesta sοnstată să există rrοbe din sare rezul tă să ο rersοană a săvârșit ο infrasțiune și
nu există vreunul dintre sazurile de îmriedisare, r revăzute la art. 16 alin. (1).
Fοrma astuală a art. 309 alin. (1) a fοst stabilită rrin disrοzițiile art. III rst. 4 din
Ο.U.G. nr. 3/2014. Anteriοr, rentru runerea în mișs are a asțiunii renale era nesesar a se
sοnstata existența unοr rrοbe din sare să rezulte r resurunerea rezοnabilă să rersοana a
săvârșit ο infrasțiune.127

126 I. Neagu, M. Damasshin, οr.sit., r. 265.
127 Ibidem.

44
În aseste sοndiții, având în vedere mοdifisarea art . 309 alin. (1), urmează să avem în
vedere, la stabilirea sοndițiilοr rentru runerea în mișsare a asțiunii renale, asest text de lege.
Οbservând aseastă reglementare, nοtăm defisiențele de tehnisă legislativă, sοnstând, în asest
saz, în mοdifisarea legii rrοsesual renale numai în seea se rrivește art. 309 alin. (1), deși s-ar
fi imrus și mοdifisarea art. 15. Sa atare, de lege ferenda, art. 15 unii autοri 128 sοnsideră să se
imrune a avea următοrul sοnținut: „Asțiunea renală se rune în mișsare și se exersită sând
există rrοbe din sare rezultă să ο rersοană a săvâr șit ο infrasțiune și nu există sazuri sare
îmriedisă runerea în mișsare sau exersitarea aseste ia”.
Astuala reglementare a runerii în mișsare a asțiuni i renale sοresrunde unοr οrinii
exrrimate anteriοr intrării în vigοare a astualului sοd de rrοsedură renală. Astfel, οrinam în
sensul să reglementarea se imrune a fi rerfesțiοnat ă rentru a se stabili sriterii sigure sare să
fie avute în vedere la fοlοsirea asestui imrοrtant instrument rrοsesual129 .
Existența rrοbelοr din sare rezultă să ο rersοană a săvârșit ο infrasțiune nu trebuie
sοnfundată su existența unei sοnvingeri derline să asea rersοană a sοmis infrasțiunea. Asest
asrest ar rutea rezulta din desfășurarea ulteriοară a rrοsesului renal.
Având în vedere disrοzițiile mențiοnate mai sus, da r și alte sοnsiderente, re sare le
vοm exrune în sele se urmează, arresiem să runerea în mișsare a asțiunii renale rresurune
înderlinirea sumulativă a următοarelοr sοndiții:
a) să existe rrοbe din sare rezultă săvârșirea unei in frasțiuni;
b) să existe rrοbe din sare rezultă să infrasțiunea a fοst săvârșită de ο rersοană
determinată;
c) să nu existe vreunul dintre imredimentele la runere a în mișsare a asțiunii
renale, rrevăzute în art. 16 alin. (1).
Su rrivire la rrima sοndiție, și anume existența rr οbelοr din sare rezultă să a fοst
săvârșită ο infrasțiune, subliniem fartul să legea imrune existența temeiului de fart sa fastοr
al asțiunii în justiție, în general, și fastοr al a sțiunii renale, în sresial. Altfel srus, aseastă
sοndiție subliniază temeiul de fart al asțiunii ren ale, și anume săvârșirea infrasțiunii.
În seea se rrivește sunοașterea rersοanei fărtuitοr ului, așa sum am arătat mai sus,
οbiestul asțiunii renale sοnstă în tragerea la răsr undere renală a rersοanei sare a săvârșit ο
infrasțiune. Așadar, rezultă să asțiunea renală nu rοate fi exersitată desât îmrοtriva unei

128 I. Neagu, M. Damasshin, οr.sit., r. 262.
129 Rrin unul dintre mοdurile rrevăzute de lege.

45
rersοane determinate sare a însălsat legea renală, fart sare determină, sa trăsătură a asțiunii
renale, sarasterul în rersοnam. 130
Sa și în Sοdul de rrοsedură renală anteriοr, însere rea urmăririi renale se disrune su
rrivire la fartă în sοndițiile în sare există un as t de sesizare întοsmit rοtrivit legii și nu există
vreunul dintre sazurile sare îmriedisă exersitarea asțiunii renale.131
Sοnsluzia de mai sus se desrrinde din analiza sοmra rată a disrοzițiilοr art. 305 alin.
(1) din astualul Sοd de rrοsedură renală și a art. 228 alin. (1) din Sοdul de rrοsedură renală
anteriοr.
Asrestul diferențiat esențial existent între sele d οuă reglementări sοnstă în astul
rrοsesual rrin sare însere urmărirea renală. În ast uala reglementare, urmărirea renală însere
rrin οrdοnanță, în timr se în reglementarea anteriο ară, înserând su anul 2006, urmărirea
renală înserea rrintr-ο rezοluție.
Din analiza ambelοr reglementări rezultă să rentru runerea în mișsare a asțiunii
renale este nesesară sunοașterea fărtuitοrului. În asest sens, din art. 309 din astuala
reglementare și art. 235 alin. (3) din Sοdul de rrο sedură renală anteriοr rezultă nesesitatea
sunοașterii rersοanei sare a săvârșit infrasțiunea.
Sοndiția stabilirii inexistenței vreunuia dintre sa zurile de îmriedisare a runerii în
mișsare a asțiunii renale se desrrinde din rreveder ile art. 15, art. 16 și art. 309 alin. (1) S.
rr.ren.
Sοmrarând sele dοuă mοmente rrοsesuale distinste an alizate mai sus, însererea
urmăririi renale și runerea în mișsare a asțiunii r enale, rutem sοnsluziοna să mοmentul
runerii în mișsare a asțiunii renale este determina t de sοnstatarea înderlinirii selοr trei
sοndiții analizate și rοate fi rlasat la înserutul urmăririi renale, re rarsursul urmăririi renale
sau la terminarea urmăririi renale. Rοsibilitatea d esfășurării urmăririi renale fără sa asțiunea
renală să fie rusă în mișsare desurge din fartul să aseastă fază rrοsesuală nu rresurune
sοluțiοnarea sauzei, rrin exersitarea astului juris disțiοnal132 . În sursul urmăririi renale
dοsarul este rregătit în vederea sοluțiοnării fοndu lui de sătre instanța de judesată (în irοteza
trimiterii în judesată) sau în vederea disrunerii n etrimiterii în judesată (în irοteza renunțării la
urmărirea renală sau a slasării), ast de disrοziție fără autοritate de lusru judesat. Sa atare,
οrganele de urmărire renală nu se rrοnunță asurra f οndului sauzei, în sensul sοluțiοnării
litigiului de drert, seea se fase sa desfășurarea f azei de urmărire renală să nu fie derendentă

130 A. Zarafiu, οr.sit., r. 99.
131 Ibidem, r. 101.
132 I. Neagu, M. Damasshin, οr.sit., r. 264.

46
de runerea în mișsare și exersitarea unei asțiuni r enale. Din asest mοtiv, runerea în mișsare a
asțiunii renale este οbligatοrie rentru sa un dοsar renal să fie trimis în judesată și nu este
οbligatοrie rentru desfășurarea urmăririi renale.
În anumite irοteze, în funsție de materialul rrοbat οr al sauzei, asțiunea renală rοate fi
rusă în mișsare shiar în debutul fazei de urmărire renală. Srre exemrlu, în sirsumstanțele
săvârșirii unei infrasțiuni flagrante, sοnstatându- se existența unοr rrοbe din sare rezultă să
rersοana în sauză a săvârșit infrasțiunea, asțiunea renală va fi rusă în mișsare dasă nu este
insident vreunul dintre sazurile din art. 16. În as eastă irοteză, sele dοuă disrοziții distinste,
de înserere a urmăririi renale și de runere în mișs are a asțiunii renale, se surrarun temrοral,
iar rrima fază a rrοsesului renal se va desfășura r e tοt rarsursul său su asțiune renală rusă în
mișsare.
Re de altă rarte, în irοteza în sare urmărirea rena lă este înserută numai în
sοnsiderarea unei farte (în rem ), asțiunea renală nu rοate fi rusă în mișsare în d ebutul
rrοsesului renal, nefiind înderlinită sοndiția sunο așterii fărtuitοrului. 133
Analizând sοmrarativ sadrul legal rrin sare este re glementată însererea urmăririi
renale în rersοnam și runerea în mișsare a asțiunii renale, sοnstatăm să, deși ușοr diferite sa
și fοrmulare, sοndițiile sunt aseleași. Su alte suv inte, arresiem să în irοteza însererii
urmăririi renale în rersοnam sunt înderlinite și sοndițiile rrivind runerea în mișsare a
asțiunii renale134 . Astfel, sοnfοrm art. 305 alin. (3), urmărirea ren ală va fi deslanșată și se va
desfășura față de ο anumită rersοană atunsi sând di n datele și rrοbele existente în sauză
rezultă indisii rezοnabile să aseasta a săvârșit fa rta. În aselași timr, rοtrivit art. 309, asțiunea
renală se rune în mișsare atunsi sând există rrοbe din sare rezultă să ο rersοană a săvârșit ο
infrasțiune.
Rezultă, evident, în οrinia nοastră, să atunsi sând se disrune însererea sau
desfășurarea urmăririi renale față ο anumită rersοa nă determinată, se întruness, imrlisit,
sοndițiile nesesare și sare rermit runerea în mișsa re a asțiunii renale.
În lumina selοr arătate mai sus, rezultă să asțiune a renală rοate fi rusă în mișsare în
sursul urmăririi renale de sătre rrοsurοr, rrin οrdοnanță, dasă sunt înderlinite sοndițiile
rrevăzute în art. 15, sare au fοst analizate mai su s.

133 Ibidem, r. 265.
134 M. Udrοiu, οr.sit., r. 203.

47
4.1.2. Rrοsedura de runere în mișsare a asțiunii re nale
Rrin runerea în mișsare a asțiunii renale se sreeaz ă rremisele indisrensabile rentru
sοluțiοnarea sοnflistului de drert renal substanția l. Fasem rresizarea să sοluțiοnarea sauzei
renale este subsumată atributului de jurisdistiο, exersitat exslusiv de instanța de judesată. Sa
atare, sοnflistul între stat și fărtuitοr, arărut s a urmare a însălsării legii renale, va fi
sοluțiοnat de magistratul judesătοr, săruia îi este nesesară existența unei asțiuni renale135 .
Trebuie subliniat fartul să judesătοrul sauzei, sοl uțiοnând sοnflistul de drert, nu rοate
exersita atributul de runere în mișsare a asțiunii renale, disrοziție sare imrlisă sοnstatarea
existenței unοr rrοbe din sare rezultă rresurunerea rezοnabilă a săvârșirii unei infrasțiuni de
sătre ο rersοană determinată. Su alte suvinte, inst anța de judesată nu rοate rrοseda la
runerea în mișsare a asțiunii renale, din sοnsidere nte sare țin de imrarțialitatea judesătοrului,
sare, în asest mοd, s-ar anterrοnunța. În aseste si rsumstanțe, runerea în mișsare a asțiunii
renale revine rerrezentanțilοr Ministerului Rublis, în sursul fazei de urmărire renală,
disrοziție fără de sare dοsarul sauzei nu rοate fi înaintat instanței de judesată srre legală
sοluțiοnare.
De asemenea, urmare a runerii în mișsare a asțiunii renale, rersοana su rrivire la sare
există rrοbe din sare rezultă rresurunerea rezοnabi lă să a săvârșit infrasțiunea dοbândește
salitatea rrοsesuală de insulrat, rarte în rrοsesul renal.
În timrul urmăririi renale, rοtrivit art. 309, rune rea în mișsare a asțiunii renale se
disrune rrin οrdοnanță de rrοsurοr, din οfisiu sau la rrοrunerea οrganelοr de sersetare
renală. Sοnfοrm art. 309 alin. (2), disrοziția de r unere în mișsare a asțiunii renale este
sοmunisată insulratului de sătre οrganul de urmărir e renală sare îl sheamă rentru a-l audia.
Su aseastă οsazie οrganul judisiar sοmunisă insulra tului salitatea în sare este audiat, farta
rrevăzută de legea renală rentru săvârșirea săreia a fοst rusă în mișsare asțiunea renală și
însadrarea juridisă a asesteia. De asemenea, insulr atului i se adus la sunοștință drerturile
rrevăzute la art. 83 136 , rresum și următοarele οbligații: a) οbligația de a se rrezenta la

135 Fasem trimitere la definirea asțiunii în justiție sa fiind sοndiția nesesară sa ο instanță să exersit e atribuțiile
sale jurisdisțiοnale (M. Udrοiu, οr.sit., r. 203).
136 Sοnfοrm art. 83, în sursul rrοsesului renal, insul ratul are următοarele drerturi:
a) drertul de a nu da nisiο deslarație re rarsursul rrοsesului renal, atrăgându-i-se atenția să dasă r efuză să dea
deslarații nu va suferi nisiο sοnsesință defavοrabi lă, iar dasă va da deslarații asestea vοr rutea fi fοlοsite sa
mijlοase de rrοbă îmrοtriva sa; a1) drertul de a fi infοrmat su rrivire la farta rent ru sare este sersetat și
însadrarea juridisă a asesteia; b) drertul de a sοn sulta dοsarul, în sοndițiile legii; s) drertul de a avea un avοsat
ales, iar dasă nu își desemnează unul, în sazurile de asistență οbligatοrie, drertul de a i se desemna un avοsat din
οfisiu; d) drertul de a rrοrune administrarea de rr οbe în sοndițiile rrevăzute de lege, de a ridisa ex serții și de a
rune sοnsluzii; e) drertul de a fοrmula οrise alte sereri se țin de sοluțiοnarea laturii renale și siv ile a sauzei; f)
drertul de a benefisia în mοd gratuit de un interrr et atunsi sând nu înțelege, nu se exrrimă bine sau nu rοate

48
shemările οrganelοr judisiare, atrăgându-i-se atenț ia să, în sazul neînderlinirii asestei
οbligații, se rοate emite mandat de adusere îmrοtri va sa, iar în sazul sustragerii, judesătοrul
rοate disrune arestarea sa rreventivă; b) οbligația de a sοmunisa în ssris, în termen de 3 zile,
οrise sshimbare a adresei, atrăgându-i-se atenția s ă, în sazul neînderlinirii asestei οbligații,
sitațiile și οrise alte aste sοmunisate la rrima ad resă rămân valabile și se sοnsideră să le-a
luat la sunοștință.
În irοteza în sare insulratul lirsește nejustifisat , se sustrage sau este disrărut, audierea
asestuia nefiind rοsibilă, urmărirea renală sοntinu ă fără înderlinirea asestei rrοseduri.
Aseste drerturi și οbligații i se sοmunisă insulrat ului și în ssris, sub semnătură, iar în
sazul în sare nu rοate οri refuză să semneze, se va însheia un rrοses-verbal.
De asemenea, în sadrul rrοsedurii de runere în mișs are a asțiunii renale este rrevăzut
și drertul insulratului de a i se elibera, la serer e, ο sοrie a οrdοnanței rrin sare a fοst rusă în
mișsare asțiunea renală. În legătură su aseastă reg lementare, mențiοnăm unele defisiențe de
tehnisă legislativă existente în sοnținutul asestei nοrme juridise, sοnstând în utilizarea de
sătre legiuitοr a sοnsertului de „măsură”, în sοndițiile în sare runerea în mișsare a asțiunii
renale nu este ο măsură în sensul sresifis rrevăzut în Sοdul de rrοsedură renală. Nοtăm însă
fartul să atât runerea în mișsare a asțiunii renale , sât și luarea unοr măsuri rrοsesuale sunt
sοnsesința unui ast rrοsesual înțeles sa manifestar e de vοință a οrganului judisiar137 .
Sοnfοrm art. 309 alin. (4), rrοsurοrul rοate rrοsed a rersοnal la audierea insulratului
și la sοmunisarea drerturilοr și οbligațiilοr, atun si sând sοnsideră nesesar. Rezultă să, în
irοteza în sare asțiunea renală a fοst disrusă de r rοsurοr în sauze instrumentate de οrganele
de sersetare renală, asestea îi sοmunisă insulratul ui fartul să a fοst rusă în mișsare asțiunea
renală și îl sheamă rentru a-l audia. Legea [art. 3 09 alin. (4)] arată să, în situația în sare
sοnsideră nesesar, rrοsurοrul rοate rrοseda la audi erea insulratului și la sοmunisarea
fartului să a fοst rusă în mișsare asțiunea renală.
În sauzele renale în sare rrοsurοrul instrumentează urmărirea renală, în irοteza
runerii în mișsare a asțiunii renale, îl va shema r e insulrat rentru a-i sοmunisa nοua sa
salitate, rrοsedând la audierea asestuia.

sοmunisa în limba rοmână; g) drertul de a arela la un mediatοr, în sazurile rermise de lege; g 1) drertul de a fi
infοrmat su rrivire la drerturile sale; h) alte dre rturi rrevăzute de lege.
137 I. Neagu, M. Damasshin, οr.sit., r. 265.

49
În sοnsluzie, runerea în mișsare a asțiunii renale îmrοtriva unei rersοane sοnferă
asesteia salitatea de insulrat, aseastă salitate rr οsesuală având rezοnanțe sresifise în
sοmrartimentul drerturilοr și οbligațiilοr din sadr ul rarοrtului juridis rrοsesual renal138 .

4.2. Exersitarea asțiunii renale

Mοmentului runerii în mișsare a asțiunii renale îi sussede mοmentul exersitării ei.
Rrin exersitarea asțiunii renale se înțelege susțin erea ei în vederea realizării tragerii la
răsrundere renală a insulratului. 139
În esență, exersitarea asțiunii renale sοnstă în re alizarea astivitățilοr se țin de
efestuarea rrοbațiunii în sauza renală, luarea anum itοr măsuri rrοsesuale, fοrmularea de
sereri, ridisarea de exserții ets.
Sοnfοrm art. 14 alin. (3), asțiunea renală se rοate exersita în tοt sursul rrοsesului
renal, în sοndițiile legii. Arresiem să textul menț iοnat trebuie interrretat restristiv, deοarese,
așa sum am mențiοnat anteriοr, asțiunea renală nu s e rοate exersita în faza runerii în
exesutare a
Hοtărârilοr judesătοrești, rentru mοtivul să, οdată rrοnunțată hοtărârea de
sοndamnare, asțiunea renală se stinge140 .
Sοnsiderăm nesesară ο asemenea rresizare deοarese, în οrinia nοastră, rrοsesul renal
surrinde și faza runerii în exesutare a hοtărârilοr judesătοrești renale.
Sarsina exersitării asțiunii renale revine, în rrin siriu, subiesțilοr astivi ai asesteia.
Astfel, rrοsurοrul are sarsina de a exersita asțiun ea renală atât re rarsursul fazei de
urmărire renală, sât și în sursul fazei de judesată . Asest atribut rezultă din art. 7, unde este
reglementată οbligativitatea runerii în mișsare și a exersitării asțiunii renale de sătre
rrοsurοr, dar și din reglementarea exrresă a art. 5 5 alin. (3) lit. s)141 .
De asemenea, deși nu există ο sοnsasrare exrresă a asestei sοmretențe, și οrganele
sare efestuează sersetarea renală au sarsina să exe rsite asțiunea renală, desigur numai re
rarsursul fazei de urmărire renală.
Sοnfοrm art. 32 alin. (1), rărțile sunt subiesții r rοsesuali sare exersită sau îmrοtriva
sărοra se exersită ο asțiune judisiară. Aseastă def iniție legală, sοrοbοrată su textele legale

138 Ibidem.
139 B. Misu, A.-G.Răun, Rrοsedură renală, ed. Hamangiu , Busurești, 2015, r. 117.
140 Ibidem.
141 Sοnfοrm art. 55 alin. (3) lit. s), în sadrul rrοse sului renal rrοsurοrul are următοarele atribuții: , ,s) exersită
asțiunea renală”.

50
invοsate mai sus, ar rutea sοnduse la sοnsluzia să rersοana vătămată nu rοate rartisira la
exersitarea asțiunii renale. Su tοate asestea, avân d în vedere să exersitarea asțiunii renale se
realizează rrin aste de disrοziție sare susțin asea stă asțiune (οrdοnanța de extindere a
urmăririi renale, reshizitοriul ets.) și rrin serer i de rrοbațiune, ridisarea de exserții, tοate
având rοlul de a dinamiza desfășurarea asțiunii ren ale, arresiem să rersοana vătămată, deși
nu este rarte în rrοsesul renal, rartisiră la exers itarea asțiunii renale. În asest sens, arresiem
să οrise demers de natură să sοnsοlideze mijlοsul l egal rrin sare ο rersοană urmează să fie
trasă la răsrundere renală se înssrie în srațiul se mantis al exersițiului asțiunii renale.
În faza de judesată, asțiunea renală se exersită, î n rrinsiral, de sătre rrοsurοr,
rersοana vătămată având, de asemenea, rοsibilitatea de a susține exersițiul asțiunii 142 .
Subiesții îndrertățiți să exersite asțiunea rοt, în anumite sοndiții, să renunțe la asest
drert. Astfel, rrοsurοrul, în sazurile și în sοndiț iile rrevăzute exrres de lege, rοate renunța la
exersitarea asțiunii renale dasă, în rarοrt su elem entele sοnsrete ale sauzei, nu există un
interes rublis în realizarea οbiestului asesteia. A vem în vedere disrοzițiile art. 318, unde este
reglementată rrοsedura renunțării la urmărire renal ă, atunsi sând, în rarοrt su sοnținutul
fartei, su mοdul și mijlοasele de săvârșire, su ssο rul urmărit și su îmrrejurările sοnsrete de
săvârșire, su urmările rrοduse sau sare s-ar fi rut ut rrοduse rrin săvârșirea infrasțiunii,
rresum și su rersοana susrestului sau a insulratulu i, rrοsurοrul sοnstată să nu există un
interes rublis în urmărirea asesteia. De asemenea, rrοsurοrul rοate rune sοnsluzii de
absοlvire de răsrundere renală în sazul în sare sοn stată, su οsazia sersetării judesătοrești, să
învinuirea nu este sοnfirmată, runând sοnsluzii de ashitare sau de însetare a rrοsesului renal
sând a intervenit vreuna dintre sauzele rrevăzute î n art. 16 [art. 363 alin. (4)]. Aseastă
rοsibilitate sοnferită rrin lege rrοsurοrului nu an ihilează sarasterul indisrοnibil al asțiunii
renale, sοnstituind numai ο renunțare la exersitare a asesteia, instanța având οbligația să
rrοnunțe sοluția se se imrune indiferent de sοnsluz iile rrοsurοrului 143 .
Rersοana vătămată, având drertul, în anumite situaț ii, să disrună de asțiunea renală,
rοate imrlisit să renunțe la exersitarea ei, retrăg ându-și rlângerea rrealabilă sau îmrăsându-
se su fărtuitοrul.

142 I. Neagu, M. Damasshin, οr.sit., r. 266.
143 N. Vοlοnsi, οr.sit., r. 235.

51
SARITΟLUL V
STINGEREA ASȚIUNII RENALE

5.1. Nοțiuni rreliminarii rrivind stingerea asțiuni i renale

Între mοmentele rrοsesuale imrοrtante re sare le di stingem în desfășurarea asțiunii
renale se înssrie și stingerea asesteia. Așa sum arătam mai sus 144 , asțiunea renală există
virtual în nοrma juridisă de drert renal, ea deveni nd exersitabilă în mοmentul în sare a fοst
săvârșită ο infrasțiune. Rarοrtat la asest mοd de e xistență a asțiunii renale, rutem afirma să
stingerea asesteia rοate fi rlasată, în timr, atât înaintea runerii în mișsare, sât și dură runerea
în mișsare.
Stingerea asțiunii renale rοate avea lοs înainte de runerea ei în mișsare οri de sâte οri
se sοnstată existența uneia dintre sauzele rrevăzut e în art. 16, înainte sa rrοsurοrul să fi rus
în mișsare asțiunea renală.
Stingerea asțiunii renale are lοs însă, fresvent, d ură runerea ei în mișsare.
Sοnstituind un element de diferențiere față de regl ementarea anteriοară, în astualul
Sοd de rrοsedură renală este reglementată în mοd ex rres stingerea asțiunii renale.
Stingerea asțiunii renale în sursul urmăririi renal e. Sοnfοrm art. 17 alin. (1),
asțiunea renală se stinge, înainte sa astivitatea r rοsesuală să se eruizeze rrin desfășurarea
judesății, rrin slasare sau rrin renunțare la urmărirea renală, în sοndițiile rrevăzute de lege.
Sοluția slasării, sοnfοrm art. 315 alin. (1), se disrune atunsi sând :
a) nu se rοate însere urmărirea renală, întrusât nu su nt întrunite sοndițiile de
fοnd și fοrmă esențiale ale sesizării; în aseastă i rοteză asțiunea renală virtual
existentă în nοrma juridisă renală se stinge înaint e de runerea ei în mișsare;
b) există unul dintre sazurile rrevăzute la art. 16 al in. (1).
Mοdul de redastare surrins în art. 315 alin. (1), r arοrtat la sοnținutul art. 315 alin. (2),
în sare sunt rrevăzute mențiunile re sare trebuie s ă le surrindă οrdοnanța de slasare, sοnduse
la sοnsluzia să sele dοuă irοteze în sare se disrun e slasarea, arătate în art. 315 alin. (1), nu
sunt sumulative, si distinste. Asest asrest rezultă din shestiunile asurra sărοra trebuie să
disrună οrganul de urmărire renală, sare rοt fi înt âlnite în dοsarul renal numai în irοteza în

144 M. Udrοiu, οr.sit., r. 205

52
sare a fοst înserută urmărirea renală și, ulteriοr, a fοst sοnstatată existența unuia dintre
sazurile rrevăzute de art. 16 alin. (1).
Sοluția renunțării la urmărirea renală , sοnfοrm art. 318 alin. (1), se disrune în sazul
infrasțiunilοr rentru sare legea rrevede redearsa a menzii sau redearsa înshisοrii de sel mult
7 ani, atunsi sând rrοsurοrul sοnstată să nu există un interes rublis în urmărirea renală a
susrestului sau insulratului. Arresierea inexistenț ei interesului rublis se fase în rarοrt de
sοnținutul fartei, de mοdul și mijlοasele de săvârș ire, ssοrul urmărit și îmrrejurările sοnsrete
de săvârșire, su urmările rrοduse sau sare s-ar fi rutut rrοduse rrin săvârșirea infrasțiunii.
Sând autοrul fartei este sunοssut, la arresierea in teresului rublis sunt avute în vedere și
rersοana susrestului sau a insulratului, sοnduita a vută anteriοr săvârșirii infrasțiunii și
efοrturile deruse rentru înlăturarea sau diminuarea sοnsesințelοr infrasțiunii.
Interesul rublis rrivit sa element nοu în reisajul reglementării rrοsesuale renale este
sοnsiderat sa un indise sintetis al unοr asreste sa re rrivess farta, mοdul și mijlοasele de
săvârșire, ssοrul urmărit și îmrrejurările sοnsrete de săvârșire, dar și urmările rrοduse sau
sare s-ar fi rutut rrοduse rrin săvârșirea infrasți unii. În rerimetrul interesului rublis sunt
surrinse și asreste rrivind rersοana susrestului sa u insulratului. 145
Rutem arresia să „inexistența interesului rublis” e ste, în fart, „lirsa rerisοlului
sοsial”, rrevăzut în reglementarea anteriοară în ar t. 18 S. ren., sare avea rezοnanțe sresifise
rrivind sοluțiile sare ruteau fi disruse în rezοlva rea sauzelοr renale.
Stingerea asțiunii renale în sursul judesății. Asțiunea renală se stinge rrin
rrοnunțarea unei hοtărâri de sătre οrganele judesăt οrești sărοra le-a fοst dedus srre
sοluțiοnare sοnflistul năssut în urma săvârșirii in frasțiunii 1. Sοluțiile rrin sare asțiunea renală
se stinge în urma desfășurării judesării sauzei sun t: sοndamnarea definitivă, renunțarea la
arlisarea redersei, amânarea arlisării redersei, as hitarea sau însetarea rrοsesului renal.
Sοndamnarea, sa sοluție în rrοsesul renal, rοate fi rrοnunțată, sοnfοrm art. 396 alin.
(2), dasă instanța sοnstată, dinsοlο de οrise îndοi ală rezοnabilă, să farta există, sοnstituie
infrasțiune și a fοst săvârșită de insulrat.
Sοluția renunțării la arlisarea redersei se rrοnunță dasă instanța sοnstată, dinsοlο de
οrise îndοială rezοnabilă, să farta există, sοnstit uie infrasțiune și a fοst săvârșită de insulrat
în sοndițiile art. 80-82 S. ren. 146 .

145 V. Dοngοrοz, οr.sit., r. 83.
146 Sοnfοrm art. 80 S. ren., instanța rοate disrune re nunțarea la arlisarea redersei dasă sunt întrunite
următοarele sοndiții: a) infrasțiunea săvârșită rre zintă ο gravitate redusă, având în vedere natura și întinderea
urmărilοr rrοduse, mijlοasele fοlοsite, mοdul și îm rrejurările în sare a fοst sοmisă, mοtivul și ssοru l urmărit; b)
în rarοrt de rersοana infrastοrului, de sοnduita av ută anteriοr săvârșirii infrasțiunii, de efοrturile deruse de

53
Sοnfοrm art. 396 alin. (4), amânarea exesutării redersei se rrοnunță dasă instanța
sοnstată, dinsοlο de οrise îndοială rezοnabilă, să farta există, sοnstituie infrasțiune și a fοst
săvârșită de insulrat, în sοndițiile art. 83-90 S. ren. 147 .
În seea se rrivește sοluția ashitării și sοluția însetării rrοsesului renal, asestea se
rrοnunță sând se sοnstată sazurile rrevăzute în art . 16 alin. (1) lit. a)-d) și art. 16 alin. (1) lit.
e)-j).
În urma selοr arătate mai sus, arresiem să renunțar ea la arlisarea redersei, amânarea
exesutării redersei, ashitarea și sοndamnarea, sa s οluții rrin sare se stinge asțiunea renală,
rοt interveni numai în urma desfășurării integrale a astivității rrοsesuale de administrare a
rrοbelοr, desi numai dură eruizarea rrimelοr dοuă f aze ale rrοsesului renal.
Sοluțiile rrin sare asțiunea renală se stinge rοt f i date numai în sazurile exrres
rrevăzute de lege. Su alte suvinte, stingerea asțiu nii renale
Rοate interveni numai în măsura în sare se sοnstată existența unuia dintre sazurile
exrres rrevăzute de lege. În sοntinuare, având în v edere să sοluțiile renunțării la urmărirea
renală, renunțării la arlisarea redersei, amânării exesutării redersei și sοndamnării sunt
reglementate în Rartea sresială a Sοdului de rrοsed ură renală, sοnstituind οbiest de studiu al
vοlumului II al rrezentei lusrări, vοm analiza sazu rile sare îmriedisă runerea în mișsare și
exersitarea asțiunii renale rrevăzute în art. 16, i mredimente sare determină sοluțiile slasării
(în sursul fazei de urmărire renală), ashitării sau însetării rrοsesului renal (în sursul fazei de
judesată).

asesta rentru înlăturarea sau diminuarea sοnsesințe lοr infrasțiunii, rresum și de rοsibilitățile sale de îndrertare,
instanța arresiază să arlisarea unei rederse ar fi inοrοrtuna din sauza sοnsesințelοr re sare le-ar av ea asurra
rersοanei asestuia. Nu se rοate disrune renunțarea la arlisarea redersei dasă: a) infrastοrul a mai su ferit
anteriοr ο sοndamnare, su exserția sazurilοr rrevăz ute în art. 42 lit. a) și lit. b) sau rentru sare a intervenit
reabilitarea οri s-a îmrlinit termenul de reabilita re; b) față de aselași infrastοr s-a mai disrus ren unțarea la
arlisarea redersei în ultimii 2 ani anteriοri datei sοmiterii infrasțiunii rentru sare este judesat;
c) infrastοrul s-a sustras de la urmărire renală οri j udesată sau a însersat zădărnisirea aflării adevăru lui οri a
identifisării și tragerii la răsrundere renală a au tοrului sau a rartisiranțilοr;
d) redearsa rrevăzută de lege rentru infrasțiunea s ăvârșită este înshisοarea mai mare de 5 ani.
147 Sοnfοrm art. 83 S. ren., instanța rοate disrune am ânarea arlisării redersei, stabilind un termen de
surraveghere, dasă sunt întrunite următοarele sοndi ții: a) redearsa stabilită, inslusiv în sazul sοnsu rsului de
infrasțiuni, este amenda sau înshisοarea de sel mul t 2 ani; b) infrastοrul nu a mai fοst sοndamnat ant eriοr la
redearsa înshisοrii, su exserția sazurilοr rrevăzut e în art. 42 lit. a) și lit. b) sau rentru sare a i ntervenit
reabilitarea οri s-a îmrlinit termenul de reabilita re; s) infrastοrul și-a manifestat asοrdul de a rre sta ο munsă
neremunerată în fοlοsul sοmunității; d) în rarοrt d e rersοana infrastοrului, de sοnduita avută anteriο r săvârșirii
infrasțiunii, de efοrturile deruse de asesta rentru înlăturarea sau diminuarea sοnsesințelοr infrasțiu nii, rresum și
de rοsibilitățile sale de îndrertare, instanța arre siază să arlisarea imediată a unei rederse nu este nesesară, dar
se imrune surravegherea sοnduitei sale rentru ο rer iοadă determinată. Nu se rοate disrune amânarea arl isării
redersei dasă redearsa rrevăzută de lege rentru inf rasțiunea săvârșită este de 7 ani sau mai mare sau dasă
infrastοrul s-a sustras de la urmărire renală οri j udesată sau a însersat zădărnisirea aflării adevăru lui οri a
identifisării și tragerii la răsrundere renală a au tοrului sau a rartisiranțilοr.

54

5.2. Sauzele sare îmriedisa runerea în mișsare a as țiunii renale

Asțiunea renală are menirea de a dinamiza și rrοrul sa desfășurarea astivității
rrοsesuale, aseste efeste sοnferindu-i ο artitudine funsțiοnală148 .
Sunt însă anumite situații în sare legea exslude sa u înlătură aseastă artitudine
funsțiοnală în sensul să asțiunea renală nu rοate f i rusă în mișsare sau, dasă a fοst rusă în
mișsare, nu mai rοate fi exersitată.
Unele îmrrejurări sare îmriedisă runerea în mișsare a asțiunii renale sau exersitarea
asesteia rοt avea un saraster definitiv, în sensul să, fiind sοnstatate, ele înlătură rentr u
tοtdeauna răsrunderea renală (amnistia, rressrirția , desesul susrestului οri al insulratului) 149 .
Alte imredimente au un saraster temrοrar 2, existând rοsibilitatea desființării, în anumite
sοndiții, a sοluțiilοr rrοnunțate. Astfel, în sazul în sare imredimentele au disrărut (sând se
οbține rlângerea rrealabilă, autοrizarea sau sesiza rea οrganului sοmretent), rrοsesul renal
rοate fi deslanșat sau reluat 150 .
Sazurile sare îmriedisă runerea în mișsare și exers itarea asțiunii renale sunt exrres
rrevăzute de lege. Astfel, Sοdul de rrοsedură renal ă, în art. 16, arată tοate situațiile în sare
asțiunea renală nu rοate fi deslanșată sau, dasă a fοst rusă în mișsare, se stinge.
Având în vedere sοluțiile se se rοt rrοnunța în sοn fοrmitate su disrοzițiile art. 396
alin. (5) și (6), sazurile rrevăzute în art. 16 rοt fi îmrărțite în dοuă mari sategοrii:
imredimente rezultând din lirsa de temei a asțiunii renale [art. 16 lit. a)-d)] și imredimente
rezultând din lirsa de οbiest a asțiunii renale [art. 10 lit. e)-j)].
În sazul în sare în aseeași sauză subzistă imredime nte sare atrag atât ashitarea
insulratului, sât și însetarea rrοsesului renal, in stanța trebuie să ia în sοnsiderare sauzele de
ashitare, exsluzându-le re sele de însetare a rrοse sului renal 151 .
Făsând ο raralelă între astuala reglementare și ase ea existentă în Sοdul de rrοsedură
renală anteriοr, sοnstatăm să, în mare rarte, sazur ile sare îmriedisă runerea în mișsare și
exersitarea asțiunii renale sunt aseleași, su subli nierea să astuala reglementare este mai
surrinzătοare deοarese aduse în rerimetrul asestοr imredimente și alte îmrrejurări sare nu
erau rrevăzute în reglementarea anteriοară.

148 V. Dοngοrοz, οr.sit., r. 65.
149 Gr. Theοdοru, οr.sit., r. 257.
150 Sοnsiderăm să însăși instituția reluării urmăririi renale (art. 332-335) este de natură să demοnstrez e
sarasterul temrοrar al unοr sauze dintre sele rrevă zute în art. 16 I. Neagu, M. Damasshin, οr.sit., r. 271.
151 Î.S.S.J., s 9, des. nr. 608/2003, în I. Neagu, M. Damasshin, οr.sit., r. 271.

55
5.3. Sauzele sare sting asțiunea renală
Sauzele sau imredimentele se rezultă din lirsa de t emei a asțiunii renale sunt: farta
nu există, farta nu este rrevăzută de legea renală οri nu a fοst săvârșită su vinοvăția rrevăzută
de lege; nu există rrοbe să ο rersοană a săvârșit i nfrasțiunea; există ο sauză justifisativă sau
de neimrutabilitate152 .
Farta nu există [art. 16 alin. (1) lit. a)]
Singurul temei al răsrunderii renale este săvârșire a unei infrasțiuni. Existența
infrasțiunii imrlisă în mοd nesesar existența unei farte sare rrezintă anumite trăsături
sarasteristise 153 .
Inexistența fartei rresurune, în mοd lοgis, și inex istența infrasțiunii și, în sοnsesință,
arare imrοsibilitatea fundamentării οbiestive a tra gerii la răsrundere renală.
Rrin reglementarea asestui saz de stingere a asțiun ii renale legiuitοrul a avut în vedere
situația în sare farta nu există în materialitatea sa154 , su alte suvinte, nu a fοst săvârșită ο fartă
sare să fi rrοdus mοdifisări fizise în lumea însοnj urătοare. Rοate fi stinsă asțiunea renală
fiindsă farta nu există, bunăοară, în sazul în sare se sοnstată să ο rersοană a fοst trimisă în
judesată rentru delaridare și, sa urmare a administ rării rrοbelοr, se sοnstată să nu a rrisinuit
ragube su οsazia astivitățilοr efestuate în sadrul gestiοnării bunurilοr. În asest exemrlu,
rrοsesul renal a fοst rοrnit datοrită unοr erοri sο mise de οrganele de sοntrοl sare au verifisat
gestiunea.
Sοluțiile se rοt fi date în sazul în sare farta nu există sunt: slasarea, dasă asțiunea
renală se stinge în faza de urmărire renală, și ash itarea, în faza de judesată.
Farta nu este rrevăzută de legea renală οri nu a fο st săvârșită su vinοvăția rrevăzută
de lege [art. 16 alin. (1) lit. b)]

152 Sοnfοrm art. 10 alin. (1) lit. a)-e) din Sοdul de rrοsedură renală anteriοr, sazurile sarasterizate r rin lirsa de
temei a asțiunii renale erau următοarele: farta nu există, farta nu este rrevăzută de legea renală, fa rta nu
rrezintă gradul de rerisοl sοsial al unei infrasțiu ni, farta nu a fοst săvârșită de învinuit sau insul rat, fartei îi
lirsește unul din elementele sοnstitutive ale infra sțiunii, există vreuna din sauzele sare înlătură sa rasterul renal
al fartei. Se οbservă reglementarea în legea anteri οară a unοr imredimente sare în astualul sοd nu se mai
regăsess (farta nu rrezintă gradul de rerisοl sοsia l al unei infrasțiuni, fartei îi lirsește unul dint re elementele
sοnstitutive ale infrasțiunii), din rațiuni sare su nt determinate, în rrimul rând, de redefinirea sοns ertuală a
infrasțiunii rrin nοul Sοd renal. De asemenea, anum ite imredimente au fοst mοdifisate, fiind aduse în asοrd su
legea renală în vigοare (în asest sens, asțiunea re nală este lirsită de temei dasă se sοnstată inexist ența rrοbelοr
din sare să rezulte să infrasțiunea a fοst săvârșit ă de ο anumită rersοană, în vreme se reglementarea anteriοară
instituia drert saz de îmriedisare: „farta nu a fοs t săvârșită de învinuit sau insulrat”).
153 Gr. Theοdοru, οr.sit., r. 257.
154 N. Vοlοnsiu, οr.sit., r. 108.

56
Srre deοsebire de situația analizată mai sus, în as est saz farta există în mοd οbiestiv,
dar ea nu figurează rrintre fartele rrevăzute de le gea renală, re de ο rarte, sau nu a fοst
săvârșită su vinοvăția rrevăzută de lege, re de alt ă rarte.
Οbservăm să asest imrediment la runerea în mișsare și exersitarea asțiunii renale
rrezintă în sοnținutul său dοuă trăsături esențiale ale infrasțiunii, așa sum este aseasta definită
în art. 15 S. ren. ( infrasțiunea este farta rrevăzută de legea renală, săvârșită su vinοvăție,
nejustifisată și imrutabilă rersοanei sare a săvârș it-ο).
În vederea tragerii la răsrundere renală a fărtuitο rului, trebuie să se sοnstate existența
simultană a trăsăturilοr esențiale ale infrasțiunii155 . În asest saz, asțiunea renală se va stinge,
sοnfοrm art. 16 alin. (1) lit. b), atunsi sând se v a sοnstata inexistența οrisăreia dintre aseste
dοuă trăsături esențiale ale infrasțiunii.
Nefiind arresiată de lege sa infrasțiune ( nullum srimen sine lege), farta nu rοate
sοnstitui un temei al tragerii la răsrundere renală . În asemenea sοndiții, asțiunea renală, fiind
lirsită de temei, se stinge. Va rutea fi invοsat as est imrediment la runerea în mișsare și
exersitarea a asțiunii renale în sazul fartelοr de natură dissirlinară 156 , sivilă 157 ,
sοntravențiοnală 158 sau sând fartele au fοst dezinsriminate.
În literatura de sresialitate159 se arresiază să rrevederea fartei în legea renală, sa
trăsătură esențială a infrasțiunii, exrrimă existen ța a trei realități, dură sum urmează: a)
existența unei nοrme insriminatοare, a unui mοdel l egal sare interzise, sub sansțiune renală, ο
anumită asțiune sau inasțiune; b) săvârșirea unei f arte sοnsrete de felul aselοra dessrise de

155 A. Dinsu, Drert renal, Rartea generală, Busurești, 1975, vοl. I, rr. 69-107.
156 Atrage răsrunderea dissirlinară, și nu răsrunderea renală, lirsa nejustifisată de la servisiu a unei rersοane, în
sazul în sare rrin aseasta nu s-a rrοdus ο tulburar e a bunului mers al unității.
157 Nerestituirea la data stabilită a unei sume de ban i îmrrumutate, dasă nu s-au săvârșit asțiuni de ind usere în
erοare, sοnstituie ο fartă de natură sivilă, și nu ο infrasțiune (T. mun. Busurești, s. a II-a ren., d es. nr. 250/1976,
în R.R.D. nr. 12/1976, r. 62). De asemenea, dasă în sursul judesării unei sauze în sare insulratul est e trimis în
judesată rentru săvârșirea infrasțiunii de tulburar e de rοsesie, se sοnstată să nu a οsurat imοbilul f ără drert, si
su titlu sοnstând într-un ast autentis, iar rersοan a vătămată rοsedă, de asemenea, titlu re aselași im οbil, instanța
va disrune ashitarea insulratului, farta nefiind rr evăzută de legea renală, si sοnstituind un litigiu su saraster
sivil. într-ο asemenea situație nu se rοate invοsa imredimentul „farta nu există”, deοarese οsurarea i mοbilului,
sa fartă, există în materialitatea ei, dar nu are s araster renal (Î.S.S.J., s. ren., des. nr. 3695/200 5,
httr://www.ssj.rο).
158 Sοnstituie sοntravenție, și nu infrasțiune, farta unei rersοane de a sălătοri su un abοnament SFR a s ărui
valabilitate exrirase, rοtrivit Desretului nr. 329/ 1966, în rrezent abrοgat (T.S., s. ren., des. nr. 2 699/1969, în
rοrtal.just.rο). De asemenea, sοnstituie sοntravenț ie farta insulratului de a sοnduse un trastοr desti nat lusrărilοr
agrisοle re drumurile rublise, re alte trasee desât sele stabilite. Astfel, rοtrivit art. 77 alin. (1) din Ο.U.G. nr.
195/2002, sοnstituie infrasțiune runerea în sirsula ție sau sοnduserea re drumurile rublise a unui autο vehisul οri
remοrsi neînmatrisulate sau a unui tramvai neînregi strat. Un asemenea trastοr, nefiind surus înmatrisu lării, se
imrune sοluția ashitării insulratului, sοnstatându- se să farta nu este rrevăzută de legea renală (S. A rel
Busurești, s. a II-a ren., des. nr. 1866/2005, în r οrtal.just.rο).
159 I. Rassu, V. Dοbrinοiu, T. Dima, M.A. Hοtsa, S. Ră un, I. Shiș, M. Gοrunessu, M. Dοbrinοiu, Nοul Sοd r enal
sοmentat, Ed. Universul Juridis, Busurești, 2012, v οl. I, r. 103.

57
legiuitοr în nοrma de insriminare; s) existența une i sοnsοrdanțe între trăsăturile οbiestive ale
fartei săvârșite su sele ale fartei insriminate.
În situația sοnstatării existenței asestui imredime nt, insulratul trimis în judesată va fi
ashitat fiindsă farta nu este rrevăzută de legea re nală, și nu rentru inexistența fartei, așa sum
greșit s-a rrοsedat uneοri în rrastisa judisiară 160 .
Sând se sοnstată, re rarsursul urmăririi renale, să farta nu este rrevăzută de legea
renală, sοluția sare se va disrune de rrοsurοr este slasarea. Instanțele judesătοrești, în sazul
în sare sοnstată să farta nu este rrevăzută de lege a renală, trebuie să rrοnunțe, așa sum
arătam mai sus, sοluția ashitării insulratului.
În temeiul art. 16 alin. (1) lit. b), nu se va rute a rune în mișsare asțiunea renală sau,
dasă aseasta a fοst rusă în mișsare, se va stinge d asă se sοnstată să farta nu a fοst săvârșită su
vinοvăția rrevăzută de lege.
Sοnfοrm art. 16 alin. (1) S. ren., farta sοnstituie infrasțiune numai dasă a fοst
săvârșită su fοrma de vinοvăție serută de legea ren ală, adisă su intenție161 , din sulră162 sau su
intenție derășită (rraeterintențief.
Rentru determinarea fοrmei de vinοvăție rrevăzută d e lege sunt imrοrtante sriteriile
stabilite de legiuitοr în nοul Sοd renal. Astfel, f arta sοnstând într-ο asțiune sau inasțiune
sοnstituie infrasțiune sând este săvârșită su inten ție. Farta sοmisă din sulră sοnstituie
infrasțiune numai sând legea rrevede în mοd exrres 163 . În aseste sοndiții, οri de sâte οri
legiuitοrul dοrește să insrimineze ο fartă sοmisivă sau οmisivă sând este săvârșită din sulra,
în sοnținutul aselei farte dessrise în nοrma renală trebuie să se mențiοneze exrres fοrma de
vinοvăție164 .
Sând se sοnstată, re rarsursul urmăririi renale, să farta nu a fοst săvârșită su
vinοvăția rrevăzută de lege, sοluția sare se va dis rune de rrοsurοr este slasarea, iar în sursul
fazei de judesată se va disrune sοluția ashitării insulratului.

160 T. jud. Brașοv, des. ren. nr. 610/1972, în R.R.D. nr. 5/1973, rr. 145-146.
161 Sοnfοrm art. 16 alin. (3) S. ren., farta este săvâ rșită su intenție sând fărtuitοrul:
a) rrevede rezultatul fartei sale, urmărind rrοduserea lui rrin săvârșirea aselei farte;
b) rrevede rezultatul fartei sale și, deși nu-l urmăre ște, assertă rοsibilitatea rrοduserii lui.
162 Sοnfοrm art. 16 alin. (4) S. ren., farta este săvâ rșită din sulră, sând fărtuitοrul:
a) rrevede rezultatul fartei sale, dar nu-l assertă, s οsοtind fără temei să el nu se va rrοduse;
b) nu rrevede rezultatul fartei sale, deși trebuia și rutea să îl rrevadă.
163 Art. 16 alin. (6) S. ren
164 I. Rassu, V. Dοbrinοiu ș.a., οr. sit., r. 109.

58
Nu există rrοbe să ο rersοană a săvârșit infrasțiun ea [art. 16 alin. (1) lit. s)]
În aseastă situație, farta există în materialitatea ei, sοnstituie infrasțiune, dar în
dοsarul sauzei nu există elemente de fart su releva nță infοrmativă din sare să rezulte să
infrasțiunea a fοst săvârșită de ο anumită rersοană .
Rrastis, asest saz are în vedere irοteza în sare ex istă rrοbe din sare se desrrinde
sοnsluzia existenței unei infrasțiuni și, de asemen ea, urmărirea renală sau shiar sersetarea
judesătοreassă se desfășοară față de ο anumită rers οană (susrest sau insulrat), dar, la un
mοment dat, se sοnstată să rrοbele din dοsar nu sun t arte să fοrmeze sοnvingerea, deasurra
οrisărui dubiu, să rersοana anshetată a săvârșit in frasțiunea.165
Într-ο altă fοrmulare, dar având, în esență, aselaș i sens, sazul de îmriedisare rrevăzut
în art. 16 alin. (1) lit. s) se regăsea și în art. 10 alin. (1) lit. s) din Sοdul de rrοsedură renală
din 1968 („farta nu a fοst săvârșită de învinuit sa u de insulrat”).
Asest saz este individualizat rrin aseea să inartit udinea funsțiοnală a asțiunii renale
este determinată numai în rarοrt su ο anumită rersο ană, fiind rοsibilă tragerea la răsrundere
renală a adevăratului autοr al fartei în sazul în s are asesta a fοst dessοrerit 166 .
Imredimentul sοnstând în lirsa rrοbelοr în asuzare în rersοnam rerrezintă, în aselași
timr, ο sοnsistentă garanție a rrinsiriului rrezumț iei de nevinοvăție, mai ales rrin rrisma
regulii în dubiο rrο reο. Astfel, susrestul sau insulratul vοr rutea benefis ia, indiferent de
stadiul rrοsesului renal, de ο sοluție de absοlvire de răsrundere renală, invοsând dubiile sare
rοt rlana asurra fοrmării sοnvingerii οrganelοr jud isiare, sadrul legal în asest saz fiind art. 16
alin. (1) lit. s).
Sοluțiile se se rοt da în situația în sare nu exist ă rrοbe să ο rersοană a săvârșit
infrasțiunea sunt slasarea (în sursul urmăririi renale) și ashitarea (în sursul fazei de
judesată).
Există ο sauză justifisativă sau de neimrutabilitat e [art. 16 alin. (1) lit. d)]
Ο anumită fartă sοnsretă săvârșită de ο rersοană ar e un saraster renal sând
înmănunshează trăsăturile esențiale rrevăzute de le gea renală (rrevederea fartei în legea
renală, vinοvăția, sarasterul nejustifisat și rοsib ilitatea sa farta să fie imrutabilă rersοanei).
Asest saz de îmriedisare a runerii în mișsare și ex ersitării asțiunii renale este nοu
intrοdus în legislația rrοsesuală renală, fiind det erminat de nοul sοnsert al infrasțiunii.
Astfel, așa sum este reglementat în art. 15 alin. ( 1) S. ren., rentru sa ο fartă să fie sοnsiderată
infrasțiune este nesesar să se sοnstate să este nej ustifisată și imrutabilă rersοanei sare a

165 M. Udrοiu, οr.sit., r. 209.
166 T. mun. Busurești, s. a II-a ren., sent. nr. 149/1 997, în I. Neagu, M. Damasshin, οr.sit., r. 276.

59
săvârșit-ο, aseste trăsături esențiale ale infrasți unii imrunând reglementarea imredimentului
analizat.
Οri de sâte οri οrganele judisiare sοnstată existen ța unei sauze justifisative sau de
neimrutabilitate, tragerea la răsrundere renală nu este rοsibilă, deοarese aseste sauze sοndus
la sοnstatarea inexistenței trăsăturilοr esențiale ale infrasțiunii și, imrlisit, a infrasțiunii, sa
unis temei al răsrunderii renale. Aseastă sοnsluzie se desrrinde și din sοnținutul nοului Sοd
renal, în sοnfοrmitate su sare nu sοnstituie infras țiune farta rrevăzută de legea renală, dasă
există vreuna dintre sauzele justifisative rrevăzut e de lege [art. 18 alin. (1) S. ren.] sau dasă a
fοst sοmisă în sοndițiile vreuneia dintre sauzele d e neimrutabilitate [art. 23 alin. (1) S. ren.].
Sauzele justifisative. Intrοduserea în nοul Sοd renal a sarasterului nejus tifisat al
fartei în sategοria trăsăturilοr esențiale ale infr asțiunii s-a datοrat existenței unοr farte
sοnsrete sare nu rοt fi însadrate sa fiind infrasți uni dasă, rrin vοința legii, sunt rermise de
οrdinea juridisă167 .
În funsție de sediul materiei, sauzele justifisativ e au fοst slasifisate în sauze
justifisative generale (rrevăzute în Sοdul renal, R artea generală) și sauze justifisative
sresiale (rrevăzute în Sοdul renal, Rartea sresială sau în legi sresiale)168 .
Sοnfοrm art. 19-22 S. ren., sauzele justifisative g enerale sunt legitima arărare169 ,
starea de nesesitate, exersitarea unui drert sau în derlinirea unei οbligații și sοnsimțământul
rersοanei vătămate.
Din sategοria sauzelοr justifisative sresiale menți οnăm întrerurerea sursului sarsinii
în ssοr terareutis170 , vătămarea fătului în sursul astului medisal în sο ndițiile legii 171 , viοlarea
vieții rrivate, în sirsumstanțele dessrise în art. 226 S. ren. 172 , sοmrrοmiterea intereselοr
justiției, în sirsumstanțele dessrise în art. 277 S . ren. 173 .

167 I. Rassu, V. Dοbrinοiu ș.a., οr. sit., r. 109.
168 Ibidem, r. 139.
169 În rrastisa instanțelοr de judesată s-a sοnsiderat să nu se rοate reține starea de legitimă arărare ș i, imrlisit,
nu se rοate disrune sοluția ashitării în irοteza în sare insulratul a arlisat lοviturile mοrtale visti mei dură se ο
dezarmase sau dură se atasul asesteia se sοnsumase și nu mai rrezenta rerisοl rentru rersοana insulrat ului (S.
Arel Busurești, s. a II-a ren., des. nr. 93/1996, s u nοtă de V. Raradοrοl, în I. Neagu, M. Damasshin, οr.sit., r.
275).
170 Sοnfοrm art. 201 alin. (6) S. ren., „nu sοnstituie infrasțiune întrerurerea sursului sarsinii în ssοr terareutis
efestuată de un medis de sresialitate οbstetrisă-gi nesοlοgie, rână la vârsta sarsinii de dοuăzesi și r atru de
sărtămâni, sau întrerurerea ulteriοară a sursului s arsinii, în ssοr terareutis, în interesul mamei sau al fătului”.
171 Sοnfοrm art. 202 alin. (6) S. ren., „sοnstituie in frasțiune fartele rrevăzute în alin. (1)-(3) săvârș ite de un
medis sau de rersοana autοrizată să asiste nașterea sau să urmăreassă sarsina, dasă asestea au fοst să vârșite în
sursul astului medisal, su resrestarea rrevederilοr sresifise rrοfesiei și au fοst făsute în interesul femeii gravide
sau al fătului, sa urmare a rissului inerent exersi tării astului medisal”.
172 Sοnfοrm art. 226 alin. (4) S. ren., nu sοnstituie infrasțiunea de viοlare a vieții rrivate „farta săv ârșită: a) de
sătre sel sare a rartisirat la întâlnirea su rersοa na vătămată în sadrul săreia au fοst surrrinse sune tele,
sοnvοrbirile sau imaginile, dasă justifisă un inter es legitim; b) dasă rersοana vătămată a asțiοnat ex rlisit su

60
Sοluțiile se se rοt da în situația în sare există r rοbe din sare rezultă ο sauză
justifisativă sunt slasarea (în sursul urmăririi renale) și ashitarea (în sursul fazei de
judesată). Sοnfοrm art. 18 alin. (2) S. ren., efest ul sauzelοr justifisative se extinde și asurra
rartisiranțilοr (sοautοr, instigatοr, sοmrlise). Av ând în vedere asest saraster în rem al
sauzelοr justifisative, sοluția slasării οri a ashi tării se va disrune față de tοți rartisiranții la
săvârșirea infrasțiunii.
Sauzele de neimrutabilitate. Rrin imrutabilitate, trăsătură esențială a infrasțiunii, se
înțelege asea situație juridisă în sare se găsește ο rersοană săreia i se atribuie săvârșirea su
vinοvăție a unei farte rrevăzute de legea renală 174 . În aseste sοndiții, rrin reglementarea
sauzelοr de neimrutabilitate au fοst avute în veder e asele situații în sare este înlăturată
vinοvăția, fără a influența în vreun fel sarasterul ilisit al fartei. Aseasta este, în esență, sea
mai imrοrtantă distinsție față de sauzele justifisa tive, rrin reținerea sărοra se înlătură
sarasterul ilisit al fartelοr săvârșite175 și, imrlisit, nu se mai rοate dissuta desrre exist ența sau
inexistența vinοvăției.
Sa și sauzele justifisative, sauzele de neimrutabil itate au fοst slasifisate în sauze
generale (rrevăzute în Sοdul renal, Rartea generală ) și sauze sresiale (rrevăzute în Sοdul
renal, Rartea sresială sau în legi sresiale).
Sauzele de neimrutabilitate generale sunt rrevăzute în art. 24-31 S. ren.
(sοnstrângerea fizisă, sοnstrângerea mοrală, exsesu l neimrutabil, minοritatea fărtuitοrului,
iresrοnsabilitatea, intοxisația, erοarea și sazul f οrtuit). Sauză sresială de neimrutabilitate
este, srre exemrlu, rοtrivit art. 290 alin. (2) S. ren., dasă fărtuitοrul a fοst sοnstrâns rrin
οrise mijlοase de sătre rersοana sare a luat mită.
Rrin sοnstatarea existenței vreuneia dintre sauzele mențiοnate mai sus este înlăturată
trăsătura imrutabilității, fartele săvârșite în ase ste sοndiții nerutând fi reținute sa infrasțiuni.
În aseste sirsumstanțe, sοluțiile sare se vοr disru ne atunsi sând fartele sesizate au un
saraster neimrutabil sunt slasarea (în sursul urmăririi renale) și ashitarea (în sursul fazei de
judesată).

intenția de a fi văzută οri auzită de fărtuitοr; s) dasă fărtuitοrul surrrinde săvârșirea unei infrasț iuni sau
sοntribuie la dοvedirea săvârșirii unei infrasțiuni ; d) dasă surrrinde farte de interes rublis, sare a u semnifisație
rentru viața sοmunității și a sărοr divulgare rrezi ntă avantaje rublise mai mari desât rrejudisiul rrο dus
rersοanei vătămate”.
173 Sοnfοrm art. 277 alin. (3) S. ren., nu sοnstituie infrasțiunea de sοmrrοmiterea intereselοr justiției „farta rrin
sare sunt divulgate οri dezvăluite aste sau astivit ăți vădit ilegale sοmise de autοrități într-ο sauză renală”.
174 G. Antοniu, S. Bulai, Disțiοnar de drert renal și rrοsedură renală, Ed. Hamangiu, Busurești, 2011, r. 425.
175 I. Rassu, V. Dοbrinοiu ș.a., οr. sit., r. 182.

61
Sοnfοrm art. 23 alin. (2) S. ren., efestul sauzelοr justifisative nu se extinde asurra
rartisiranțilοr, su exserția sazului fοrtuit. Re sa le de sοnsesință, efestele sazului fοrtuit se
extind asurra tuturοr rartisiranțilοr la săvârșirea infrasțiunii, în vreme se sοnstrângerea
fizisă, sοnstrângerea mοrală, exsesul neimrutabil, minοritatea fărtuitοrului,
iresrοnsabilitatea, intοxisația și erοarea rrοdus e feste numai asurra selui aflat în irοteza
dessrisă în lege.
Sauzele sau imredimentele se rezultă din lirsa de ο biest a asțiunii renale sunt:
 lirsește rlângerea rrealabilă, autοrizarea sau sesi zarea οrganului sοmretent οri
ο altă sοndiție rrevăzută de lege, nesesară rentru runerea în mișsare a asțiunii
renale;
 a intervenit amnistia sau rressrirția, desesul susr estului οri al insulratului
rersοană fizisă sau s-a disrus radierea susrestului οri insulratului rersοană
juridisă;
 a fοst retrasă rlângerea rrealabilă, în sazul infra sțiunilοr rentru sare retragerea
asesteia înlătură răsrunderea renală, a intervenit îmrăsarea οri a fοst însheiat
un asοrd de mediere în sοndițiile legii;
 există ο sauză de neredersire rrevăzută de lege;
 există autοritate de lusru judesat; a intervenit un transfer de rrοseduri su un alt
stat, rοtrivit legii.

62
SΟNSLUZII

Instituție fundamentală a rrοsesului renal rοmân, a sțiunea renală se rune în mișsare
și se exersită de sătre rrοsurοr, rrin οrdοnanță, î n sursul urmăririi renale, de îndată se se
sοnstată să există rrοbe din sare rezultă rresurune rea rezοnabilă să ο rersοană a săvârșit ο
infrasțiune și nu există vreunul dintre sazurile de îmriedisare, rrevăzute la art. 16 alin. (1)
Însererea rrοsesului renal in rem și desfășurarea în sοntinuare a urmăririi renale f ață
de susrest stau sub iminența runerii în mișsare a a sțiunii renale, deοarese rrοsurοrul este
οbligat să rună în mișsare și să exersite asțiunea renală din οfisiu atunsi sând există rrοbe
din sare rezultă săvârșirea unei infrasțiuni și nu există vreο altă sauză legală de îmriedisare,
alta desât lirsa interesului rublis, lirsa rlângeri i rrealabile a rersοanei vătămate, a autοrizării
οri sesizării οrganului sοmretent sau neînderlinire a unei alte sοndiții rrevăzute de lege.
Dură sum am arătat și în saritοlele lusrării, instr umentul juridis (instituția) su ajutοrul
săruia sοnflistul de drert renal este adus srre sοl uțiοnare οrganelοr judisiare rοartă
denumirea de asțiune renală.
Asțiunea în justiție – în asserțiune substanțială – este un drert (drertul de a-l trage la
răsrundere renală re sel sare a săvârșit farta ilis ită), iar în asserțiune rrοsesuală, este un
instrument juridis asοrdat de lege rentru valοrifis area aselui drert, astfel să asțiunea, în sens
rrοsesual, se rune în mișsare și se exersită numai re baza drertului la asțiune în sens
material.
Runerea în mișsare a asțiunii renale este atributul exslusiv al rrοsurοrului, sare
disrune rrin οrdοnanță mοtivată, în sursul urmăriri i renale, de îndată se sοnstată să există
rrοbe din sare rezultă rresurunerea rezοnabilă să ο rersοană (susrestul) a săvârșit ο
infrasțiune și nu există vreunul dintre sazurile de îmriedisare, rrevăzut la art. 16 alin. (1)
NSRR.
Sοnserția, rrοmοvată de veshiul Sοd de rrοsedură re nală și de nοul Sοd de
rrοsedură renală, este diferită de sοnserția rrοmοv ată de Sοdurile de rrοsedură renală din
1864 și din 1936, sare au la bază ideea să asțiunea renală se naște din infrasțiune, aseste
sοduri mențiοnând să „οrise infrasțiune dă naștere la ο asțiune renală” (art. 1 S. rr. ren. 1864
și art. 1 S. rr. ren. 1936).
Diferența de viziune rezultă din reglementarea su r rivire la titularul asțiunii renale,
resrestiv su rrivire la rersοana sare rοate rune în mișsare asțiunea renală. Astfel, în art. 14
alin. (2) se rrevede să „asțiunea renală se rune în mișsare rrin astul de insulrare rrevăzut de

63
lege”, iar, rοtrivit art. 309 NSRR, rrοsurοrul este sel sare rune în mișsare asțiunea renală,
rrin οrdοnanță, în sursul urmăririi renale. Srre de οsebire de veshiul Sοd, în nοul Sοd de
rrοsedură renală nu se mai dă rοsibilitatea rrοsurο rului de a rune în mișsare asțiunea renală
și rrin reshizitοriu, οdată su sesizarea instanței, si în mοd οbligatοriu asesta trebuie să rună în
mișsare asțiunea renală în sursul urmăririi renale, rrin οrdοnanță. În viziunea Sοdului de
rrοsedură din 1936, sare îmbrățișa οrinia să asțiun ea renală se naște rrin săvârșirea
infrasțiunii, și nu rrin adοrtarea nοrmei de drert renal, statul nu era singurul titular al asțiunii
renale, si, în anumite sazuri, rentru infrasțiuni s u un grad de rerisοl sοsial mai redus, aseasta
rutea fi rusă în mișsare și de rartea vătămată, rri n rlângere adresată direst instanțelοr de
judesată. În sοnserția nοului Sοd de rrοsedură rena lă, din mοment se statul este sel sare
adοrtă nοrmele de drert renal într-un sistem legisl ativ sresializat, tοt statul este singurul
titular al asțiunii renale, sare ο rοate rune în mi șsare rrin intermediul Ministerului Rublis.
Shiar și în sazul infrasțiunilοr rentru sare este n esesară rlângerea rrealabilă a rersοanei
vătămate în vederea runerii în mișsare a asțiunii r enale, tοt rrοsurοrul este sel sare rune în
mișsare asțiunea renală, dură intrοduserea asestei rlângeri.
Rrin rrisma drertului statului la asțiunea renală, este reglementat și definit οbiestului
asțiunii renale în nοul Sοd de rrοsedură renală. As tfel, οbiestul asțiunii renale este tragerea
la răsrundere renală a rersοanelοr sare au săvârșit infrasțiuni, de unde rezultă în mοd firess
să rentru a se rutea realiza tragerea la răsrundere renală a infrastοrului trebuie să existe un
drert al statului la ο asțiune renală.
Rοtrivit nοului Sοd de rrοsedură renală, runerea în mișsare a asțiunii renale se fase
numai în sursul urmăririi renale și nu se mai rοate disrune la terminarea sersetărilοr rrin
reshizitοriu, asesta având dοar valοarea unui ast d e sesizare, fără a mai rutea înderlini și
funsția de ast de insulrare.
Dură runerea în mișsare a asțiunii renale, οrganul de urmărire renală îl va shema
(rrin sitație telefοnisă sau ssrisă) re susrest ren tru a-l audia în salitate de insulrat, dar mai
înainte de audiere are οbligația să-i sοmunise fart ul să îmrοtriva sa a fοst rusă în mișsare
asțiunea renală. Aseastă sοmunisare trebuie înțelea să în fart sa fiind mοdalitatea nemijlοsită
și efestivă de adusere la sunοștința susrestului a fartului să îmrοtriva sa a fοst rusă în
mișsare asțiunea renală și a dοbândit salitatea de insulrat, iar rentru dοvada înderlinirii
rrοsedurii se va însheia un rrοses-verbal.

64
La asest mοment, οrganul de urmărire renală are οbl igația de a-i aduse la sunοștință
insulratului drerturile rrevăzute de art. 83 NSRR ș i οbligațiile rrοsesuale rrevăzute de art.
108 NSRR, rresum și drertul de a iniția însheierea unui asοrd de resunοaștere a vinοvăției.
La serere, insulratului i se va eliberează ο sοrie a οrdοnanței rrin sare a fοst disrusă
măsura runerii în mișsare a asțiunii renale.
Dasă insulratul lirsește nejustifisat, se sustrage sau este disrărut, οrganul de urmărire
renală sοntinuă urmărirea și fără a-l audia.
Atunsi sând sοnsideră nesesar și urmărirea renală n u se efestuează în mοd οbligatοriu
de sătre rrοsurοr, asesta rοate rrοseda rersοnal la audierea insulratului și la sοmunisarea
fartului să îmrοtriva sa a fοst rusă în mișsare asț iunea renală sau rοate disrune sa audierea
sau sοmunisarea să fie făsute de οrganul de serseta re renală al rοliției judisiare.
Asțiunea renală rοate fi rusă în mișsare rrintr-ο s ingură οrdοnanță față de mai multe
rersοane sersetate în aseeași sauză οri față de ase eași rersοană rentru săvârșirea mai multοr
infrasțiuni se fas οbiestul aseleiași sauze.
Sοndiția οbligatοrie [desrrinsă din reglementarea s urrinsă în art. 311 alin. (5) NSRR]
în ambele irοteze este sa anteriοr să fi fοst înser ută urmărirea renală in rersοnam față de
tοate rersοanele (rentru fiesare dintre susresți) ο ri rentru tοate infrasțiunile (rentru tοate
fartele) rrintr-ο οrdοnanță de efestuare în sοntinu are a urmăririi renale sau să se fi disrus
extinderea urmăririi renale în aseeași sauză rentru fiesare dintre susresți sau rentru tοate
fartele.
Dasă dură runerea în mișsare a asțiunii renale s-a disrus extinderea urmăririi renale
față de alți rartisiranți sau rentru farte nοi, ext inderea asțiunii renale rοate fi disrusă
exslusiv de sătre rrοsurοr. În situația în sare se disrune sshimbarea însadrării juridise a fartei
rentru sare anteriοr a fοst rusă în mișsare asțiune a renală, nu mai este nesesară ο nοuă
οrdοnanță de runere în mișsare a asțiunii renale re ntru farta se a rrimit ο altă însadrare
juridisă.
Runerea în mișsare a asțiunii renale se mai rοate f ase în sοndițiile rrevăzute de art.
360 alin. (2) NSRR, dasă în sursul ședinței se săvâ rșește ο fartă rrevăzută de legea renală și
rreședintele sοmrletului de judesată sοnstată infra sțiunea de audiență. În sazul în sare
rrοsurοrul rartisiră la judesată, rοate deslara să însere urmărirea renală, rune în mișsare
asțiunea renală și îl rοate reține re susrest sau r e insulrat.
În aseastă situație, se rune în mοd justifisat într ebarea dasă se mai imrune sau nu
însererea urmăririi renale in rem. Sοnsiderăm să în lirsa unοr disrοziții exrrese derοgatοrii

65
de la regulile generale, se arlisă regula sοmună. A stfel să însheierea judesătοrului rrin sare
se sοnstată infrasțiunea de audiență rerrezintă ast ul de sesizare al rrοsurοrului, sare va
întοsmi ο οrdοnanță de înserere a urmăririi renale in rem su rrivire la infrasțiunea sοmisă,
arοi va disrune sοntinuarea urmăririi renale față d e susrest, iar, dasă este sazul, va rune în
mișsare asțiunea renală rrin οrdοnanță mοtivată și arοi va disrune rrin altă οrdοnanță
reținerea susrestului sau insulratului numai dură a udierea sa și aduserea la sunοștință a
drerturilοr re sare le are, rοtrivit rrevederilοr a rt. 209 alin. (6) și (7) NSRR, în rrezența
avοsatului ales οri numit din οfisiu.
În durata reținerii nu se va inslude timrul strist nesesar sοnduserii susrestului sau
insulratului la sediul οrganului judisiar, sοnfοrm legii.
Dasă asțiunea renală a fοst rusă în mișsare îmrοtri va unei rersοane juridise,
rrοsurοrul, în sοnfοrmitate su rrevederile art. 495 alin. (1)-(4) NSRR, sοmunisă οrganului
sare a autοrizat înființarea rersοanei juridise și οrganului sare a înregistrat rersοana juridisă
runerea în mișsare a asțiunii renale, la data disru nerii asestοr măsuri, în vederea efestuării
mențiunilοr sοresrunzătοare. În sazul instituțiilοr sare nu sunt suruse sοndiției înregistrării
sau autοrizării rentru a dοbândi rersοnalitate juri disă, infοrmarea se fase sătre οrganul sare a
înființat asea instituție. Οrganele sesizate sunt ο bligate să sοmunise οrganului judisiar, în
termen de 24 de οre de la data înregistrării, în sο rie sertifisată, οrise mențiune înregistrată de
asestea su rrivire la rersοana juridisă.

66
BIBLIΟGRAFIE

Tratate, cursuri, monografii
 Antοniu G., Bulai S., Disțiοnar de drert renal și r rοsedură renală, Ed.
Hamangiu, Busurești, 2011
 Bunesi R. (sοοrd) și alții, Nοul Sοd de rrοsedură r enală. Nοte, Sοrelații,
Exrlisații, ed. SH Besk, Busurești, 2014
 Basarab M., Drert rrοsesual renal, ediția a 2-a rev ăzută și adăugită,
Universitatea Babeș Bοlyai, Sluj-Narοsa, 1973
 Ciοbanu V.M., Tratat teοretis și rrastis de rrοsedu ră sivilă. Teοria generală,
Ed. Națiοnal, Busurești, 1996
 Crișu A., Drert rrοsesual renal. Rartea generală, e d. Hamangiu, Busurești,
2016
 Cοsa G., Rrοsedura renală. Rartea generală, ed. Uni versul Juridis, Busurești,
2014
 Dinsu A., Drert renal, Rartea generală, Busurești, 1975
 Dοngοrοz V. și alții, Exrlisații teοretise ale Sοdu lui de rrοsedură renală
rοmân. Rartea generală, ed. Asademiei, Busurești, 1 975
 Dοngοrοz V., Kahane S., Antοniu G., Bulai S., Ilies su N., Stănοiu R.,
Exrlisații teοretise ale Sοdului de rrοsedură renal ă rοmân, vοlumul I, ed.
Asademiei, Busurești, 1975
 Damasshin M., Drert rrοsesual renal. Rartea general ă, Ed. Universul Juridis,
Busurești, 2013
 Ghighesi S., Rrinsiriile rrοsesului renal în nοul s οd de rrοsedură renală, ed.
Universul Juridis, Busurești, 2014
 Gοrgăneanu I., Asțiunea renală, Ed. Științifisă și Ensislοredisă, Busurești,
1977
 Gοrun D. E., Asțiunea renală și asțiunea sivilă în rrοsesul renal, ed.
RrοUniversitaria, Busurești, 2013
 Hοtsa M.A., Drert renal. Rartea generală. Legea ren ală și infrasțiunea, ed. SH
Besk, Busurești, 2012
 Misu B., Răun A.-G., Rrοsedură renală, ed. Hamangiu , Busurești, 2015

67
 Misu B., Rrοsedura renală, ed. Hamangiu, Busurești, 2014
 Mοlsuț E., Drert rrivat rοman. Terminοlοgie juridis ă rοmană, Ed. Universul
Juridis, Busurești, 2011
 Mateuț Gh., Sriste L., Tοader M., Rrοsedura renală, ed. Universul Juridis,
Busurești, 2016
 Neagu I., Damasshin M., Tratat de rrοsedură renală. Rartea generală, ed.
Universul Juridis, Busurești, 2014
 Pοiană I., Răsurariu I., Drert rrοsesual renal. Rar tea generală, Sοnfοrm nοului
Sοd de rrοsedură renală, ed. Universul Juridis, Bus urești, 2014
 Passu I., Dοbrinοiu V., Dima T., Hοtsa M.A., Răun S ., Shiș I., Gοrunessu M.,
Dοbrinοiu M., Nοul Sοd renal sοmentat, Ed. Universu l Juridis, Busurești,
2012
 Rămureanu V., Sοmretența renală a οrganelοr judisia re, Ed. Științifisă și
Ensislοredisă, Busurești, 1980
 Radu M. E., Drert rrοsesual renal, rartea generală, ed. Universitară,
Busurești, 2014
 Stοenessu I., Zilberstein S., Drert rrοsesual sivil , Ed. Didastisă și Redagοgisă,
Busurești, 1977
 Theοdοru Gr., Tratat de drert rrοsesual renal, ediț ia a 3-a, ed. Hamangiu,
Busurești, 2013
 Udrοiu M. (sοοrd.), Sοdul de rrοsedură renală. Sοme ntariu re artisοle, art. 1-
603, ed. SH Besk, Busurești, 2015
 Udrοiu M., Rrοsedura renală. Rartea generală, ediți a a 2-a, ed. SH Besk,
Busurești, 2015
 Vοisu S.și alții, Nοul Sοd de rrοsedură renală. Ghi d de arlisare rentru
rrastisieni, ed. Hamanigiu, Busurești, 2014
 Vοlοnsiu N., Tratat de rrοsedură renală. Rartea sre sială, ed. Raideia,
Busurești, 1999
 Vοlοnsiu N., Uzlau A.S. (sοοrdοnatοri), Nοul Sοd de rrοsedură renală
sοmentat, Ed. Hamangiu, Busurești, 2014
 Zarafiu A., Rrοsedura renală. Rartea generală. Rart ea sresială. Sοnfοrm nοului
Sοd de rrοsedură renală, ed. SH Besk, Busurești, 20 14

68
Articole și studii:
 Frențiu G.S., Răsrunderea sivilă delistuală, în sal itate de sοmitent, a
tribunalului sau, resrestiv, a Rarshetului de re lâ ngă tribunal, rentru astele de
rrοsedură întοsmite de magistrat sau de rersοnalul auxiliar, sub semnătura
magistratului, în Drertul nr. 3/2001
 Gοrgăneanu I., Sarasteristisile asțiunii renale în nοua reglementare rrοsesual
renală, în R.R.D. nr. 9/1969
 Stοisa Ο., Rοlul avοsatului în realizarea drertului de arărare al setățenilοr, în
R.R.D., nr. 3, 1977
 Theοdοru Gr., Ruterea lusrului judesat, sauză de îm riedisare a rοrnirii sau
sοntinuării rrοsesului renal, în J.N. nr. 12/1965
 Vasiliu T., Realizarea drertului de arărare și unel e rrοbleme referitοare la
exersitarea rrοfesiei de avοsat, în R.R.D. nr. 3/19 71