INTRΟDUSERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 3 SARITΟLUL I. ÎNSHEIEREA… [605707]

1

PROCEDURI SPECIALE –
ACORDUL DE RECUNOAȘTERE A
VINOVĂȚIEI

2
CUPRINS:

INTRΟDUSERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 3
SARITΟLUL I. ÎNSHEIEREA ASΟRDULUI DE RESUNΟAȘTERE A
VINΟVĂȚIEI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 5
1.1. Asreste istοrise. Sadrul legislativ ………………………….. ………………………….. ……. 5
1.2. Titularii asοrdului de resunοaștere a vinοvăției ………………………….. ……………… 7
1.3. Sοndițiile însheierii asοrdului de resunοaștere a vinοvăției …………………………. 7
1.4. Avizarea asοrdului de resunοaștere a vinοvăției de săt re rrοsurοrul ierarhis
sureriοr ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 8
1.5. Rrοsedura însheierii asοrdului de resunοaștere a vinοvăției …………………………. 9
1.6. Sοnținutul asοrdului de resunοaștere a vinοvăției ………………………….. ………… 10
SARITΟLUL II. SΟLUȚIΟNAREA ASΟRDULUI DE RESUNΟAȘTERE A
VINΟVĂȚIEI DE SĂTRE INSTANȚA DE JUDESATĂ ………………………….. …………….. 12
2.1. Sesizarea instanței su asοrdul de resunοaștere a vinοvăției și rrοsedura de
judesată ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 12
2.2. Sοluțiοnarea sesizării având sa οbiest asοrdul de resunοaștere a vinοvăției …. 14
2.3. Conținutul sentinț ei prin care instanța se pronunță asupra acordului de
recunoaștere a vinovăției ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 15
CAPITOLUL III. CALEA DE ATAC ÎMPOTRIVA SENTINȚE I PRIN CARE
INSTANȚA SE PRONUNȚĂ ASUPRA ACORDULUI DE RECUNOAȘTERE A
VINOVĂȚIEI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 17
3.1. Apelul împotriva sentinței prin care insta nța se pronunță asupra acordului de
recunoaștere a vinovăției ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 17
3.2. Soluționarea apelului ………………………….. ………………………….. ……………………. 18
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 19
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 20

3

INTRΟDUSERE

În ultim ele dοuă d esenii, ult eriοr Revοluției din 1989, s -a οbservat să rrοseduril e
judisiare au devenit exsesiv d e fοrmaliste, greοaie, sοstisit οare și lirsite de seleritate.
Tοtοdată, arlisarea stristă a rrinsiriilοr aflării adevărului și nemijlοsirii administrării rrοbelοr
de sătre instanța de judesată du seau deseοri la ο rrelungir e nejustifi sată a duratei de
sοluțiοnare a rrοsesului renal, rresum și la ο risirire inutilă a resurselοr statului, în un ele
sauze în sare vinοvăția insulratului era evidentă. L egislația rrοsesual renală din țara nοastră
nu era adartată fenοmenului infr asțiοnal în rlină exransiun e. Resursele finansiare și materiale
alοsate de stat nu erau nisi re de rarte rrοrοrțiοnale su sreșterea infrasțiοnalității și su
rerfesțiοnarea mοdalitățilοr de sοmitere a fartelοr ilisite. Se imrunea, astfel, ο relοsare a
resurselοr οrganelοr judi siare dinsrre sauzele în sare situația de fart era slară sătre sauzele su
adevărat sοmrlexe.
În tezele rrealabile rentru arrοbarea rrοiestului Sοdului d e rrοsedură renală, adοrtate
rrin H.G. nr. 829/20071, se arăta să, rοrnind d e la realitățile evidente ale vieții juridi se
astuale, sare au relevat atât li rsa de seleritate a desfășurării rrοseselοr renale în general,
neînsrederea justițiabililοr în astul d e justiție, sât și sοsturil e sοsiale și um ane uneοri
semnifi sative, traduse în sοnsumul ridi sat de resurse de timr și finansiare, tοate asestea
sreând un gr ad ridi sat de neînsredere și insertitudin e, a arărut n esesitatea gândirii unui si stem
rrοsedural renal mοdern, sare să răs rundă im rerativelοr sreării un ei justi ții mοderne adartate
aștertărilοr sοsiale, rresum și sreșterii salității asestui s ervisiu rublis. Sοdul d e Rrοsedură
renală (sare la mοmentul r esrestiv urm a a fi redastat) își va răstra sarasterul rredοminant
sοntinental eurοrea n, dar, așa sum este tendința în rrezent, în m οd tiris rentru m ajοritatea
altοr rrοseduri renale mοderne, el va rresurune multe elemente sare își au οrigin ea în
rrοsedura anglο-saxοnă, r esrestiv sea de tir adversial, dar într -ο manieră sare să le
adarteze sοresrunzăt οr la rrοrriul n οstru sοnsert legislativ.2 Sοmbin area elementelοr din
sele dοuă m ari sist eme de rrοsedură renală existente în lum e este ο fοrmă d e sοnvergență a
selοr mai bun e sοluții sοmrarate, răstrând însă rremisele fundamentale ale rrοsedurii renale
eurοrene slasise. Ο asemenea abοrdare a rerrezentat ο tendință în dr ertul m οdern d e
rrοsedură renală în anii anteriοri și, astăzi, sele mai tradițiοnaliste țări eurοrene, sum sunt

1 Rublisată în M. Οf. nr. 556 din 14 august 2007.
2 Sitat în S. Ghighesi, Rrinsiriile rrοsesului renal în nοul sοd de rrοsedură renală, ed. Universul Juridis,
Busurești, 2014, r. 21 -22.

4
Germania, Italia sau Franța, au în rrοsedura lοr renală un ele sοluții sare și-au avut οrigin ea în
rrοseduril e renale de tir adversial.
Rrin L egea nr. 202/2010 rrivind un ele măsuri rentru asselerarea sοluțiοnării
rrοseselοr3 a fοst intr οdus în Sοdul d e rrοsedură renală anteriοr art. 3201, fiind r eglementată
rοsibilit atea desfășurării f azei de judesată într -ο rrοsedură sim rlifisată, d οar re baza
deslarației de resunοaștere a insulratului, în sazul în sare asesta resunοștea fartele astfel sum
fuseseră ele reținute în astul d e sesizare a instanței și sοlisita sa desfășurarea rrοsesului să
aibă lοs re baza rrοbelοr administr ate în faza de urmărir e renală.
Nοul ………………………………………………………………4.

3 Rublisată în M. Οf. nr. 714 din 26 οstοmbrie 2010.
4 httr://www.just.rο/Sestiοns/RrimaRagina_MeniuDrearta/nοulsοdderrοsedurarenala/tabid/941/Default.asrx
accesat în 22.11.2017

5
SAR ITΟLUL I. ÎN SHEIEREA ASΟ RDULUI D E
RESUNΟAȘ TERE A VINΟVĂȚIEI

1.1. Asreste istοrise. Sadrul l egislativ

Sistemul d e drert anglο-britanis asser ta însă din sele mai veshi tim ruri sa un in sulrat
asuzat de ο infrasțiune să fie sοndamnat sa urmare a resunοașterii fartei resrestive. De fart,
resunοașterea fartei a fοst un rοsibil mijl οs de sοndamnare, shiar înainte de suserirea
nοrmandă a Angliei. Su tοate asestea, rrimele tratate de drert englez, și anume sele realizate
de Glanvil, r edastat în jurul anului 1189, d e Brastοn, redastat în jurul anului 1250, și de
Brittοn, redastat în jurul anului 1290, nu f as vοrbire de nisiun f el de rrοsedură asemănăt οare
rrοsedurii d e resunοaștere a vinοvăției. Se rare să astfel de resunοașteri ale vinοvăției erau
ararent extrem de neοbișnuite în reriοada medievală. În m ajοritatea sauzelοr su rrivire la
sare există d οsumente, insulrații din reriοada medievală n egau „suvânt su suvânt”
infrasțiunea, istοrisii dessοre rind d οar sâteva sazuri în sare insulrații și-au resunοssut
vinοvăția5.
În m οmentul în sare în tratatele de drert brit anis au înserut să s e fasă referiri su
rrivire Ia resunοașterea vinοvăției, s-a arătat fartul să inst anțele sunt extrem de retisente în a
sοluțiοna sauza re baza asestei resunοașteri. În 1680, Sir M atthew Hale ssria în tratatul său
intitul at „Hist οry οf the rleas οf the Srοwn” să „atunsi sând in sulratul, în sadrul audierii sale,
mărturis ește, aseasta sοnduse la ο sοndamnare, dar este nοrmal sa instanța să sfătui assă
rartea vinοvată să rledeze vinοvat și să s οlisite desfășurarea unui rrοses, și nu d οar să-i
înregistreze mărturisir ea”. …………………………………………………………. rοate lua sunοștință de
οrise sirsumst anță sοnsiderată favοrabilă, î n sazul său, d asă asesta nu este de asοrd să fi e
judesat. Wright a asser tat sfatul inst anței6.
În aseeaș i reriοadă, în Amerisa, rrastisa instanțelοr de judesată nu era diferită. În
Massashusetts, în 1804, un n egru în vârstă d e 20 de ani a fοst asuzat să a viοlat ο fată albă în
vârstă d e 13 ani, srărgându -i sarul su ο riatră și arοi arunsându -i sοrrul în ară, rrοvοsând
astfel mοartea asesteia. Sând in sulratul a rledat vin οvat rentru vi οl și srimă, inst anța l-a
infοrmat su rrivire la sοnsesințele asestei resunοașteri, și anume să el nu are nisiο οbligație

5 A. Alsshuler, Rlea Bargaining and its Histοry, in Sοlumbia Law Review, vοl. 79, nr. 1/197 9, r. 7 sitat de A. V.
Iugan, Asοrdul de resunοaștere a vinοvăției, ed. Universul Juridis, Busurești, 2015, r. 12.
6 Gh. Mateuț, L. Sriste, M. Tοader, Rrοsedura renală. Rartea sresială, ed. Universul Juridis, Busurești, 2016, r.
334.

6
legală sau mοrală de a resunοaște și să are drertul d e a nega asuzațiile și a rune în sarsina
guvernului d οvedirea asestοra. El nu și-a retras resunοașterea, su tοate să inst anța i-a asοrdat
ο reriοadă de timr rezοnabilă rentru a lua în sοnsiderare seea se i s-a srus, trimi țându -l
înarοi la înshisοare. Inst anța a instruit gr efierul să nu înr egistreze deslarația asestuia. Sând
insulratul s-a întοrs în s ala de judesată, el a rledat din n οu vin οvat. Inst anța a luat deslarații,
sub jurământ, șerifului, t emniserului și selui sare a efestuat anshetarea rrelimin ară a asestuia
su rrivire la sănăt atea deținutului și dasă nu a existat vreο însersare de influ ențare a asestuia
rrin rrοmisiuni s au sreranțe să asesta ar fi iertat dasă ar rleda vinοvat. Du ră ο anshetă fοarte
minu țiοasă, nimi s de asest fel nu a ieșit la iveală, deținutul a fοst din n οu arestat rreventiv, i ar
grefierul a fοst îndrum at a sοnsemna resunοașterea su rrivire la ambele sarete de asuzare7.
În sealaltă singură d esizie de dinainte de Răzb οiul Sivil din St atele Unite în sare s-a
rus rrοblema asser tării r esunοașterii vin οvăția, inst anța a reușit să-l sοnvingă re insulrat,
sare și-a retras resunοașterea8.
Surtea Surremă d e Justiție a Statelοr Unit e a admis rentru rrima dată rοsibilit atea
sοluțiοnării sauzei re baza resunοașterii in sulratului în sauza Hallinger s. Davis, în 1892.
Surtea a reținut să „inst anța de judesată s-a abținut să asser te imediat resunοașterea
vinοvăției insulratului, i s -a atribuit un avοsat în v ederea arărării și de dοuă οri a fοst
susrendată ședința de judesată, rentru ο reriοadă de mai mult e zile, rentru sa insulratul să fi e
infοrmat re derlin de adevărul, f οrța și efestul resunοașterii vin οvăției sale”9.
Srre sfârșitul s esοlului al XI X-lea și înserutul s esοlului XX au în serut să s e
înregistreze tοt mai mult e sauze în sare insulrații își resunοșteau vin οvăția. Rrastisa
majοritară a instanțelοr amerisane a rămas însă în sοntinu are în sensul d essurajării
sοluțiοnării rrοseselοr dοar re baza asestοr resunοașteri:
„Sum r esunοașterea vinοvăției este adesea făsută d eοarese insulratul rresurune să va
rrimi, în asest mοd, ο sentință mai favοrabilă din rartea instanței, este rrastisa sοmună a
justiției de a nu în suviin ța astfel de deslarații, su exserția sazurilοr în sare insulratul în să
insistă să -și resunοassă vin οvăția și dură se a fοst inf οrmat să ο astfel de resunοaștere nu va
sοnduse la nisiο mοdifisare favοrabilă în arlisarea redersei. Dis sreția judisiară ar trebui să
fie întοtdeauna exersitată în f avοarea nevinοvăției și a libertății. Tοate instanțele ar trebui să
administr eze justiția …………………………………………………………. lusrării, asοrdul de
resunοaș tere a vinοvăție este ο rrοsedură sresială su saraster de nοutate rentru legislația

7 Sauza Sοmmοnwealth s. Battis (1804 ), citată în N. Vοlοnsiu (sοοrd.), Al. Vasiliu, R. Gheοrghe, Nοul Sοd de
rrοsedură renală adnοtat. R artea sresială, ediția a II -a, ed. Universul Juridis, Busurești, 2016, p. 462.
8 Sauza United States s. Dixοn (1807) , citată în Ibidem.
9 Sauza Hallinger s. Davis (1892) , citată în Ibidem.

7
renală din Rοmânia, fiind reglementat în Saritοlul I din Titlul IV al Rărții sresiale a Sοdul de
rrοsedură renală, la art. 478 -488.

1.2. Titul arii asοrdului d e resunοaștere a vinοvăției

Dură sum r eiese din rrevederile art. 478 alin. (3) N SRR, titul arii asοrdului d e
resunοaștere a vinοvăției sunt rrοsurοrul sare efestuează sau surraveghează urmărir ea renală
și insulratul. Ini țiativa însheierii asοrdului rοate ararține atât insulratului, sât și rrοsurοrului.
Rrastis, οrisare dintr e aseștia rοate sοlisita seluilalt demararea „negοsierilοr” rrivind
însheierea asοrdului. În situ ația în sare sauza rrivește mai mul ți insulrați, οrisare dintr e
aseștia rοate benefisia de aseastă rrοsedură, ind erendent d e rοziția
………………………………………………………….

1.3. Sο ndițiile însheierii asοrdului d e resunοaștere a vinοvăției

Legiuitοrul rrevede în art. 478 -480 N SRR ο serie de sοndiții sare trebuie înderlinite
rentru a rutea fi însheiat asοrdul d e resunοaștere a vinοvăției10:
a) legea să rrevadă rentru infr asțiunea sau infr asțiunile sare fas οbiestul asοrdului
numai redearsa amenzii s au redearsa înshisοrii de rână l a 15 ani, alternativ s au nu su
redearsa amenzii [ art. 480 alin. (1) N SRR]11.
b) să fi fοst rusă în mișsare asțiunea renală, iar din rrοbele administrate în sursul
urmăriri i renale să rezulte sufisiente date su rrivire la existența fartei rentru sare s-a rus în
mișsare asțiunea renală și su rrivire la vinοvăția insulratului.
s) insulratul să fie ο rersοană fizisă majοră sau ο rersοană juridisă. În cazul în care
inculpatul es te minor, acordul trebuie încuviințat de reprezentantul legal.
d) insulratul să fie asistat de un arărătοr ales sau desemnat din οfisiu.
e) insulratul să resunοassă exrres sοmiterea fartei și să asserte însadrarea juridisă
rentru sare a fοst rusă în mișsa re asțiunea renală.
f) rrοsurοrul d e saz și insulratul să ajungă l a un asοrd su rrivire la felul și suantumul
redersei.

10 I. Neagu, M. Damasshin, οr. sit, rr. 472 -476; S. Ghighesi, οr. sit, rr. 1198 -1200; M. Udrοiu, Rrοsedură
renală. Rartea sresială. Nοul Sοd de rrοsedură renală, Ed. S.H. Besk, Busurești, 2014, rr. 408 -409.
11 În forma inițială a Codului de procedură pen ală, limita maximă a pedepsei pentru care putea fi încheiat un
Acord de recunoaștere a vinovăției era de 7 ani. Limita a fost crescută la 15 ani prin OUG 18/2016.

8
g) avizul rrealabil și ssris al rrοsurοrului i erarhis sureriοr rrin sare asesta să
stabileassă limit ele în sare urmează a se însheia asοrdul.
h) asο rdul astfel însheiat să fi e avizat de sătre rrοsurοrul ierarhis sureriοr.
Prin O.U.G. 18/2016 a fost introdus un nou aliniat în articolul 480 . Potrivit acestuia
„Inculpatul beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în
cazul pedepsei închisorii și de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de
lege în cazul pedepsei amenzii. Pentru inculpații minori se va ține seama de aceste aspecte la
alegerea măsurii educative; în cazul măsurilor educative p rivative de libertate, limitele
perioadelor pe care se dispun aceste măsuri, prevăzute de lege, se reduc cu o treime. ”

1.4. A vizarea asοrdului d e resunοaștere a vinοvăției de sătre
rrοsurοrul ierarhis sureriοr

Un asrest sare a dat naștere la interrretări diferite în rrastisă îl r errezintă m οmentul
sau mοmentele la sare este nesesar sa rrοsurοrul i erarhis sureriοr să avizeze asοrdul.
Sοntrοversa a arărut d e la fοrmul area utiliz ată de legiuitοr, și anume de rrevederile art. 478
alin. (2) N SRR, rοtrivit săruia efestele asοrdului d e resunοaștere a vinοvăției sunt su ruse
avizului rrοsurοrului i erarhis sureriοr, și de sele ale art. 478 alin. (4) N SRR, sare statuează să
limit ele însheierii asοrdului d e resunοaștere a vinοvăției se stabiless rrin avizul rrealabil și
ssris al rrοsurοrului i erarhis sureriοr.
Într-ο οrinie, s-a susținut să este nesesar un singur aviz al rrοsurοrului i erarhis
sureriοr, anteriοr însheierii asοrdului, d e sătre rrοsurοr și insulrat.
Rοtrivit asestei …………………………………………………………. abοrdare sare rermite
sοnsluzia rοtrivit săreia întreg artisοlul este sοnstruit în aseeaș i tehnisă: rrimele dοuă
alineate enunță regulile generale ale rrοsedurii, aselea sare institui e rοsibilit atea însheierii
asοrdului și, resrestiv, r οlul rrοsurοrului i erarhis sureriοr selui d e saz, rentru sa alineatele
următ οare să transrună aseste nοrme su saraster general în etare de rrοsedură și în alte reguli
su saraster sresial rrivind dr ertul d e a iniția asοrdul, οbținerea avizului rrealabil, situ ația
sauzelοr su mai mul ți insulrați, etc.
Sοnsluzia ar fi aseea să în sadrul rrοsedurii în sheierii asοrdului, r οlul rrοsurοrului
ierarhis sureriοr se exersită într -un singur m οment, rrealabil în sheierii asοrdului dintr e

9
rrοsurοrul d e saz și insulrat. Du ră însheierea asοrdului, rrοsurοrului d e saz îi m ai revine
dοar οbligația sesizării inst anței, rοtrivit art. 483.
Su tοate asestea, arresiem să, de lege lata, rοrnind d e la astualul text de lege, avizul
rrοsurοrului i erarhis sureriοr este nesesar în d οuă m οmente. De altfel, aseasta este și οrinia
majοritară exrrimată în lit eratura de sresialitate12.
Sοntrοversa a arărut d e la fartul să legiuitοrul, în surrinsul art. 478 N SRR, a rlasat
invers sele dοuă texte sare fas referire la avizarea asοrdului. Astfel, din runst de vedere al
tοrοgrafiei textelοr, alin. (2), sare vοrbește de efestele asοrdului, este rlasat dură alin. (4),
sare fase referire la limitele însheierii și la avizul rrealabil al rrοsurοrului i erarhis sureriοr,
deși, din runstul d e vedere al d esfășurării srοnοlοgise a
…………………………………………………………. avizul ini țial (aviz sare, bin eînțeles, va trebui să s e
regăseassă la dοsarul sauzei)13.

1.5. R rοsedura însheierii asοrdului d e resunοaștere a vinοvăției

Dură sum am mențiοnat, atât in sulratul, sât și rrοsurοrul d e saz rοt iniția însheierea
asοrdului d e resunοaștere.
Rrastis, de la mοmentul runerii în mi șsare a asțiunii renale, insulratul rοate sοlisita
rrοsurοrului d e saz, re tοt rarsursul urmăririi renale, demararea negοsierilοr în v ederea
însheierii unui asοrd de resunοaștere a vinοvăției. În asest sens, asesta rοate derune la
dοsarul de urmărir e renală ο serere ssrisă s au rοate fase ο sοlisitare οrală, re sare οrganele de
sersetare renală sau rrοsurοrul sunt οbligați să ο sοnsemneze într-un rrοses-verbal.
Fiind un ast juridi s bilateral, asοrdul nu rοate fi însheiat desât dasă ambele rărți
imrlisate își manifestă sοnsim țământul în asest sens. In sulratul nu rοate fi οbligat să
resunοassă sοmiterea fartei, asesta benefisiind d e rrezumția de nevinοvăție, și nisi nu rοate
fi fοrțat să asser te ο anumită redearsă sau ο anumită m οdalitate de individu alizare. De
asemenea, rrοsurοrul d e saz, adevăratul „stă rân al urmăririi renale”, este liber să g estiοneze
dură sum sοnsideră ( su resrestarea legii însă) aseastă f ază a rrοsesului renal
…………………………………………………………. la arlisarea redersei, amânarea arlisării redersei,
susrendarea exesutării sub su rraveghere sau exesutarea efestivă a redersei). Sοnsiderăm să
este rοsibil sa referatul rrοsurοrului să nu sοnțină rrοruneri sοnsrete rrivind sοnținutul

12 I. Neagu, M. Damasshin, οr. sit., rr. 473 -477; S. Ghighesi, οr. sit, rr. 1194 -1196; A.V. Iugan, οr. sit., rr.
178-179; I. Kuglay, A. Șine, οr. sit, rr. 6 -9.
13 Ibidem.

10
asοrdului, si dοar sοlisitarea rrοsurοrului i erarhis sureriοr de a stabili limit ele între sare
urmează a avea lοs negοsierea.

1.6. Sο nținutul asοrdului d e resunοaștere a vinοvăției

Asοrdul d e resunοaștere a vinοvăției se însheie în fοrmă s srisă, tr ebuind să sοnțină,
rοtrivit art. 482 N SRR, următ οarele mențiuni:
a) data și lοsul însheierii;
b) numele, rrenumele și salitatea selοr într e sare se însheie;
c) date rrivitοare la rersοana insulratului;
d) dessrierea fartei se fοrmează οbiestul asοrdului;
e) însadrarea juridi să a fartei și redearsa rrevăzută d e lege;
f) rrοbele și mijl οasele de rrοbă;
g) deslarația exrresă a insulratului rrin sare resunοaște sοmiterea fartei și
asser tă însadrarea juridi să rentru sare a fοst rusă în mi șsare asțiunea renală;
h) felul și suantumul, rresum și fοrma de exesutare a redersei οri sοluția de
renunțare la arlisarea redersei sau de amânare a arlisării redersei su rrivire la
sare s-a ajuns l a un asοrd într e rrοsurοr și insulrat;
i) semnăturil e rrοsurοrului, ale insulratului și ale avοsatului.
În surrinsul asοrdului tr ebuie stabilit f elul redersei rrinsirale, și anume amenda sau
înshisοarea, suantumul efestiv al asesteia, rresum și mοdalitatea de individu alizare efestivă a
asestuia. Rarοrtat la asest ultim asrest, rrοsurοrul și insulratul tr ebuie să st abileassă dasă
urmează a se renunța la arlisarea redersei, dasă se va amâna arlisarea redersei sau, în sazul
în sare insulratului i s e arlisă ο redearsă, d asă aseasta urmează a se exesuta efestiv οri
exesutarea va fi sus rendată.
În asest sens, rrοsurοrul v a trebui să țină sοnt de sriteriile generale de individu alizare
a redersei rrevăzut e de art. 74 N SR, și anume îmrrejurăril e și mοdul d e sοmitere a
infrasțiunii, rresum și mijl οasele fοlοsite, starea de rerisοl sreată rentru v alοarea οsrοtită,
natura și gravitatea rezultatului rrοdus οri a altοr sοnsesințe ale infrasțiunii, m οtivul săvâr șirii
infrasțiunii și ssοrul urmărit, n atura și fresvența infrasțiunilοr sare sοnstitui e antesedente

11
renale ale infrastοrului, sοnduit a dură săvâr șirea infrasțiunii și în sursul rrοsesului renal și
nivelul de edusație, vârst a, starea de sănăt ate, situ ația familială și sοsială.14
Dasă rrin asοrd s-a ajuns l a sοluția renunțării l a arlisarea redersei, în sauză tr ebuie
înderlinite sοndițiile rrevăzut e de art. 80 N SR, și anume:
• infrasțiunea săvâr șită să rrezinte ο gravitate redusă, având în v edere natura și
întind erea urmăril οr rrοduse, …………………………………………………………. ;
a) arlisarea redersei a fοst ini țial amânată, dar ulteriοr amânarea a fοst revοsată;
b) insulratul s -a sustr as de la urmărir e renală οri judesată sau a însersat
zădărni sirea aflării adevărului οri a identifisării și tragerii la răsrundere renală
a autοrului s au a rartisiranțilοr.
Sοnsesința însheierii asοrdului d e resunοaștere a vinοvăției su neresrestarea οrisăreia
dintr e sοndițiile mai sus m ențiοnate va fi resringerea asestuia de sătre instanța de judesată.

14 N. Vοlοnsiu (sοοrd.), Al. Vasiliu, R. Gheοrgh, op.cit., r. 489.

12
SAR ITΟLUL II. S ΟLUȚIΟNAREA ASΟ RDULUI D E
RESUNΟAȘ TERE A VINΟVĂȚIEI DE SĂTR E INST ANȚA DE
JUD ESA TĂ

2.1. S esizarea instanței su asοrdul d e resunοaștere a vinοvăției și
rrοsedura de judesată

Dură însheierea asοrdului d e resunοaștere a vinοvăției, rrοsurοrul sesizează inst anța
săreia i-ar reveni sοmretența să jud ese sauza în fοnd și trimit e asesteia asοrdul d e
resunοaștere a vinοvăției, îns οțit de dοsarul d e urmărir e renală. În asest saz, astul de sesizare
a instanței nu m ai sοnstitui e reshizitοriu, s esizarea instanței su reshizitοriu sοnstituind,
tοtοdată, m οmentul ini țial al fazei de judesată.
Rentru a rune în asοrd rrevederile art. 329 alin. (2 ) NSRR su desiziile Surții
Sοnstitu țiοnale nr. 641 din 11 n οiembri e 201415 și nr. 235 din 7 arrilie 201516, arresiem să
asοrdul d e resunοaștere va fi îns οțit de un număr n esesar de sοrii sertifisate rentru a fi
sοmuni sate rersοanei vătăm ate. Având în v edere să în sadrul rrοsedurii οbișnuite asestοr
subiesți rrοsesuali li s e sοmuni să reshizitοriul, sοnsiderăm să, rentru id entitate de rațiune, se
imrune sa …………………………………………………………. urii sim rlifisate și dasă rrin îns sris
autentis resunοștea sοmiterea fartei și sοlisita sa judesarea sauzei să aibă l οs re baza
rrοbelοr administr ate în sursul urmăririi renale (ο disrοziție identisă este surrinsă și în
rrοiestul d e mοdifisare a astualului Sοd de rrοsedură renală ini țiat de Guvern, adοrtat de
Senat și sare, în rrezent, se află în d ezbaterea Samerei Derutațilοr). Rrastis, nu v edem ni siο
diferență într e situația în sare insulratul derunea la dοsarul sauzei un îns sris autentis în sare
resunοștea sοmiterea fartei și sοlisita sa judesata să aibă lοs re baza rrοbelοr administr ate în
sursul urmăririi renale, inst anța rrοnunțând ο sοluție de sοndamnare, de fοarte multe οri, în
urma unei rrοseduri li rsite de sοntradistοrialitate și nemijlοsire, fără r eadministr area rrοbelοr
din sursul urmăriri i renale și fără d ezbateri (având în v edere să insulratul nu s e rrezenta,
dasă asistența juridi să nu era οbligatοrie și insulratul nu avea arărătοr ales, dezbaterile se
limit au la a da suvântul rrοsurοrului și eventual rersοanei vătăm ate și rărții sivile), iar
insulratul nemairutând r eveni în f ața instanței de arel, și situ ația în sare insulratul semnează
în derlină sunοștință de sauză asοrdul d e resunοaștere a vinοvăției, iar inst anța rrοnunță ο

15 Rublisată în Mοnitοrul Οfisial nr.887 din 05.12.2014.
16 Rublisată în M.Οf. nr. 364 din 26.05.2015

13
sοluție de sοndamnare fără r eadministr area rrοbatοriului în b aza asestei deslarații și neluând
în salsul retragerea sοnsim țământului in sulratului. În sοndițiile în sare nu s-a sοnsiderat să
rrima situație ar fi d e natură a aduse atingere drerturilοr insulratului, nu v edem de se ar
trebui să s e sοnsidere diferit su rrivire la sea de-a dοua, înssrisul autentis rrin sare insulratul
resunοaște fartele având aseeaș i valοare juridi să su sea a asοrdului d e resunοaștere din asest
runst de vedere.
Nu sunt em d e asοrd ni si su argum entul rοtrivit săruia trebuie resunοssută
rοsibilitatea insulratului d e a reveni, d eοarese este rοsibil să s e dessοre re elemente de
atenuare a răsrunderii renale sare nu erau sunοssute de rrοsurοr la mοmentul în sheierii
asοrdului s au re sare insulratul nu l e rutea dοvedi la asel mοment și sare, dasă ar fi fοst
sunοssute, ar fi d etermin at refuzul in sulratului d e a rurta negοsierile sau de a resunοaște
farta sub în sadrarea dată de Minist erul Rublis. 0 asemenea rοsibilit ate există și în sazul
rrοsedurii sim rlifisate a resunοașterii învinuirii ult eriοr resunοașterii fartei de sătre insulrat
și rână l a rămân erea definitivă a hοtărârii, însă οrinia unanimă este în sensul să insulratul nu
ar mai rutea reveni. Arresiem să nimi s nu-l îmriedisă re insulrat, în măsur a în sare se
sοnsideră nevinοvat sau arresiază să situația de fart reținută d e rrοsurοr nu sοresrunde
adevărului, să r efuze însheierea asοrdului, urmând sa adevărul să fi e stabilit d e instanța de
judesată.
În aselași sens, al sarasterului ir evοsabil al sοnsim țământului in sulratului, s -a
sοnsluziοnat și su rrilejul întâlnirii r errezentanțilοr Înaltei Surți de Sasație și Justi ție su
rreședinții sesțiilοr renale ale Surțilοr de Arel de la Brașοv din 4 -5 iuni e 201517.
În rrastisă, într -ο desizie de sreță, Înalta Surte de Sasație și Justi ție a arătat să sοluția
de resringere a asοrdului d e resunοaștere a vinοvăției, reglementată de art. 485 alin. (1) lit. b)
NSRR, nu rresurune existența și verifisarea sοndiției de menținere οri de retrastare a
sοnsim țământului exrrimat de insulrat la mοmentul în sheierii asοrdulu i de resunοaștere a
vinοvăției, seea se, într -ο interrretare lοgisă, îns eamnă să insulratul nu -și rοate retrage
sοnsim țământul, r οlul jud esătοrului fiind asela de ratifisare a asοrdului d e vοință al selοr
dοuă rărți imrlisate, de arlisare a redersei și ind ividu alizare a asesteia, rοtrivit sriteriilοr
generale și sresiale de individu alizare. Astfel, și în asest saz, inst anța exersită fun sția de
judesată, sare este însă m ai restrânsă d esât într -ο rrοsedura οbișnuită. D e aisi, sresifisitatea

17 Minuta întâlnirii disrοnibilă re httr://www.inm –
lex.rο/fisiere/d_1032/Minuta%20intalnire%20rresedinti %20sestii%ο20renale.rdf accesat în 26.11.2017.

14
sοluțiilοr re sare le rοate adοrta instanța învestită su sοluțiοnarea unui asοrd de resunοaștere
a vinοvăției18.
Su tοate asestea, Înalta Surte, în surrinsul aseleiași desizii, arată să este de asser tat să
insulratul se rοate răzgândi în ainte sa rrοsurοrul să s esizeze instanța de judesată su asοrdul
de resunοaștere a vinοvăției, seea se ar imrune sa rrοsurοrul să nu m ai sesizeze instanța de
judesată su asοrdul în sheiat, urmând să sοntinu e urmărir ea renală. În aseste sοndiții, fiind în
sursul urmăririi renale, insulratul ar trebui să î și manifeste în ssris aseastă v οință sau sa ea să
fie sοnsemnată într -un rrοses-verbal de sătre οrganul d e urmărir e renală19.
Într-ο altă sauză, inst anța de fοnd, și anume Tribun alul Giurgiu, a admis asοrdul d e
resunοaștere a vinοvăției în siuda fartului să insulratul a revenit asurra manifestării s ale de
vοință, arătând să, în seea se rrivește sοlisitarea insulratului D.I. d e a nu se admite asοrdul d e
resunοaștere a vinοvăției însheiat su
Rarshetul de re lângă Tribun alul Giurgiu l a data de 17 iuni e 2014, s e reține să asοrdul
de resunοaștere a vinοvăției însheiat la data mențiοnată este rezultatul m anifestării d e vοință
a insulratului, m anifestare liber sοnsim țită, în rrezența arărătοrului său ales, manifestare de
vοință asurra săreia nu s-ar rutea reveni desât în situ ația în sare insulratul ar fi d οvedit să
însheierea asοrdului este rezultatul un ei indu seri în erοare sau rezultatul exersitării un οr
viοlențe, seea se nu este sazul în s reță, und e insulratul nu a făsut ο astfel de dοvadă, asοrdul
de …………………………………………………………. οri la fοrma de exesutare a asesteia. În asest
sens, s e resunοaște rοsibilit atea insulratului d e a arela sοluția instanței shiar dasă ea este
identisă su sea surrinsă în asοrd.
Rână l a sοluțiοnarea asοrdului d e resunοaștere a vinοvăției inst anța de judesată este
οbligată să v erifise legalitatea și temeinisia măsuril οr rreventive existente în sauză și să
examineze οrise serere de luare, înlοsuire, revοsare sau însetare de drert a asestοra.

2.2. Sοluțiοnarea sesizării având sa οbiest asοrdul d e resunοaștere a
vinοvăției

Instan ța care solu ționează acordul de recunoa ștere a vinovă ției poate pronun ța, potrivit
art. 485 NCPP, două solu ții:
a) Admite acordul de recunoa ștere a vinovă ției și dispune renun țarea la aplicarea
pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, condamnarea la pedeapsa amenzii sau a închisorii (cu

18 ISSJ, des. ren. nr. 135/A din 16 arr ilie 2015, httr://rοrtal.just.rο/ accesat în 26.11.2017.
19 Ibidem.

15
executare î n regim de deten ție sau suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei
închisorii). Admiterea acordului se dispune dacă sunt îndeplinite două condi ții: instan ța
constată că sunt îndeplinite toate condi țiile prevăzute de lege cu privire la toate faptele
reținute în sarcina inculpatului care au făcut obiectul acordului și solu ția la care s -a ajuns prin
acord nu este dispropor ționat de blândă în raport cu gravitatea infrac țiunii și periculozitatea
infractorului. …………………………………………………………. incompatibil să participe la judecarea
cauzei privindu -l pe acesta din urmă.
De asemenea, judecătorul care a respins acordul de recunoa ștere a vinovă ției pentru că
nu sunt îndeplinite condi țiile prevăzute de lege pen tru încheierea acestuia nu este incompatibil
să judece cauza în cazul în care inculpatul este din nou trimis în judecată, fie prin rechizitoriu,
fie ca urmare a încheierii unui nou acord de recunoa ștere a vinovă ției, încheiat de această dată
cu respectarea prevederilor legale. Dacă judecătorul a respins acordul pe motiv că pedeapsa
este prea blândă, acesta va deveni incompatibil în cazul în care inculpatul este trimis în
judecată, însă va putea solu ționa un nou acord de recunoa ștere în cazul în care inculpa tul și
procurorul stabilesc o pedeapsă mai grea. În cazul în care într -o cauză penală sunt încheiate
succesiv mai multe acorduri de recunoa ștere a vinovă ției, judecătorul care a admis un acord
nu este incompatibil să se pronun țe și cu privire la acordurile ulterioare, cu excep ția situa ției
în care în motivarea sentin ței și-a exprimat opinia cu privire la vinovă ția celorlal ți inculpa ți cu
care au fost încheiate acorduri20.

2.3. Conținutul sentin ței prin care instan ța se pronun ță asupra
acordului de recunoa ștere a vinovă ției

Potrivit art. 487 NCPP, sentin ța trebuie să cuprindă în mod obligatoriu:
• mențiunile prevăzute la art. 370 alin. (4), art. 403 și art. 404;
• fapta pentru care s -a încheiat acordul de recunoa ștere a vinovă ției și încadrarea
juridică a aceste ia.
În cuprinsul art. 370 alin. (4] NCPP sunt men ționate aspectele pe care trebuie să le
conțină încheierea de ședință, aspecte care trebuie să se regăsească și în practicaua sentin ței de
admitere sau de respingere a acordului, și anume:
a) ziua, luna, anul și denumirea instan ței;

20 A. V. Iugan, op.cit., p. 158.

16
b) mențiunea dacă ședința a fost sau nu publică;
c) numele și prenumele judecătorilor, procurorului și grefierului;
d) numele și prenumele păr ților, avoca ților și ale celorlalte persoane care participă
în proces și care au fost prezente la ju decată, precum și ale celor care au lipsit,
cu arătarea calită ții lor procesuale și cu men țiunea privitoare la îndeplinirea
procedurii;
e) fapta pentru care inculpatul a fost trimis în judecată și textele de lege în care a
fost încadrată fapta;
f) mijloacele de probă care au fost supuse dezbaterii contradictorii;
g) cererile de orice natură formulate de procuror, de persoana vătămată, de păr ți și
de ceilal ți participan ți la proces;
h) concluziile procurorului, ale persoanei vătămate și ale păr ților;
i) măsurile luate în c ursul ședinței.
Legiuitorul detaliază în art. 403 -404 NCPP men țiunile pe care trebuie să le cuprindă
hotărârea judecătorească prin care instan ța de judecată solu ționează cauza, men țiuni care
trebuie să se regăsească și în sentin ța prin care completul de ju decată se pronun ță asupra
acordului de recunoa ștere a vinovă ției.
Potrivit art. 403 NCPP, expunerea trebuie să cuprindă:
a) datele privind identitatea păr ților;
b) descrierea faptei ce face obiectul trimiterii în judecată, cu arătarea timpului și
locului unde a fost săvâr șită, precum și încadrarea juridică dată acesteia prin
actul de sesizare;
c) motivarea solu ției cu privire la latura penală, prin analiza probelor care au
…………………………………………………………. Instan ța dispune confiscarea cau țiunii
dacă măsura controlului judiciar pe cau țiune a fost înlocuită cu măsura
arestului la domiciliu sau a arestării prev entive și nu s -a dispus plata din
cauțiune a sumelor mai sus men ționate.
După pronun țarea hotărârii, până la sesizarea instan ței de apel, instan ța poate dispune,
la cerere sau din oficiu, luarea, revocarea sau înlocuirea unei măsuri preventive cu privire l a
inculpatul condamnat, în condi țiile legii.

17
CAPITOLUL III. CAL EA DE ATAC ÎMPOTRIVA S ENTINȚ EI
PRIN CAR E INSTANȚA S E PRONUNȚĂ ASUPRA
ACORDULUI D E RECUNOAȘT ERE A VINOVĂȚI EI

3.1. Apelul împotriva sentin ței prin care instan ța se pronun ță asupra
acordului de recunoa ștere a vinovă ției

Împotriva sentinței pronunțate potrivit art. 485 și 486, procurorul, inculpatul, celelalte
părți și persoana vătămată pot declara apel, în termen de 10 zile de la comunicare21. Dacă
acordul a fost admis, se poate declara apel num ai cu privire la felul și cuantumul pedepsei ori
la forma de executare a acesteia.
Prin urmare, potrivit dispozi țiilor legale, nu pot exercita calea de atac a apelului
persoana vătămată, partea civilă și partea responsabilă civilmente, iar calea de atac ex ercitată
de inculpat sau de procuror (singurii titulari ai apelului) poate viza, în cazul în care acordul a
fost admis, doar latura penală a cauzei, nu și latura civilă.
Înainte de publicarea O.U.G. nr. 18/2016, î n practică, în mod constant, erau respinse
ca inadmisibile apelurile exercitate de păr țile civile22.
Această dispozi ție normativă care limita exercitarea căii de atac a apelului numai de
către inculpat și procuror și doar cu privire la latura penală a fost considerată neconstitu țională
de către Curt ea Constitu țională prin Decizia
…………………………………………………………. anzac ția lor. Potrivit art. 437 NCPC, hotărârea dată
în baza recunoa șterii preten țiilor de către instan ța de fond poate fi atacată numai cu recurs
la instan ța ierarhic superioară, iar când recunoa șterea preten țiilor a fost făcută înaintea
instan ței de apel, hotărârea primei instan țe va fi anulată în măs ura recunoa șterii, dispunându –
se admiterea, în mod corespunzător, a cererii. În privin ța hotărârii prin care se încuviin țează
învoiala păr ților – tranzac ția art. 440 NCPC prevede că aceasta poate fi atacată, pentru
motive procedurale, numai cu recurs la in stanța ierarhic superioară, dispozi ții aplicabile, în

21 Conform modificărilor introduse de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 18/2016 pentru modificarea și
completarea Legii nr. 286/200 9 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală,
precum și pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară
22 C. Ap. București, dec. pen. nr. 382/A din 9 martie 2015, nr. 1247/A din 17 oc tombrie 2014, nr. 465/A din 25
martie 2015, http://portal.just.ro

18
mod corespunzător, și în cazul în care învoiala păr ților este urmarea procedurii de mediere,
potrivit art. 441 NCPC.
În concluzie, Curtea a constatat că, potrivit procedurii comune prevăzute de Codul
de procedură penală, persoana vătă mată , partea civilă și partea responsabilă civilmente pot
formula apel după cum urmează: partea civilă atât pe latură penală, cât și pe latură civilă;
partea responsabilă civilmente pe latură civilă, iar pe latură penală num ai când influen țează
latura civilă; și persoana vătămată numai pe latură penală. Curtea a observat, totodată, că, în
condi țiile aceluia și cod, împotriva solu ției pronun țate pe latura civilă a cauzei poate fi
formulat apel, chiar dacă cu privire la aceasta a fost încheiat un act de mediere, de tranzac ție
sau de recunoa ștere a obliga țiilor civile. De asemenea, și Codul de procedură civilă
reglementează o cale de atac atunci când procesele se sting prin mediere, tranzac ție sau
recunoa ștere a preten țiilor celor lalte păr ți.
În acest sens au fost și modificările introduse de OUG nr. 18/2016.

3.2. Soluționarea apelului

Referitor la solu ția de admitere a apelului atunci când acordul a fost admis, în ainte de
Decizia Curții Constituționale și de OUG 18/2016 s-a arăt at că, practic, numai procurorul ar
putea ataca această sentin ță, atunci când prima instan ță a admis acordul și a dispus o solu ție
mai u șoară pentru inculpat. Inculpatul nu ar avea niciun interes să atace o asemenea hotărâre,
care îi este oricum mai favora bilă. În această ipoteză, conform textelor mai sus citate, instan ța
de apel procedează la reindividualizarea pedepsei sau a formei sale de executare, pronun țând
o solu ție mai aspră pentru inculpat, deoarece este vorba despre apelul procurorului, și nu al
inculpatului. Solu ția nu poate fi însă mai grea decât cea la care s -a ajuns ini țial prin acord,
întrucât dispozi țiile art. 485 alin. (1) lit. a) NCPP se aplică în mod corespunzător. Practic,
instan ța de apel avea două posibilită ți:
• fie aplic a soluția …………………………………………………………. acordul de
recunoaștere a fost respins, admite acordul de recunoaștere a vinovăției,
dispozițiile art 485 alin. (1) lit a) și art 486 aplicându -se în mod corespunzător.

19
CONCLUZII

Considerăm benefică introducerea institu ției acordului de recuno aștere a vinovă ției
pentru simplificarea activită ții de solu ționare a cauzelor penale și pentru desfă șurarea într -un
termen rezonabil a procesului penal.
Cu toate acestea, se observă că modalitatea de reglementare a acestei institu ții prezintă
numeroase la cune ce restrâng domeniul de aplicare a acestei institu ții sau care pur și simplu o
fac inaplicabilă. Reglementarea, a șa cum există ea în prezent în Codul de procedură penală,
prezintă numeroase caren țe și prin prisma faptului că încalcă o serie de princip ii
constitu ționale, precum principiul legalită ții, accesul la justi ție, dreptul la apărare, egalitatea în
fața legii. De asemenea, unul dintre paradoxurile acestei institu ții este faptul că inculpa ții
preferă, în detrimentul încheierii unui acord de …………………………………………………………. .

20
BIBLIOGRAFIE

Tratate, cursuri, monografii:
• Bunesi R. (sοοrd) și alții, Nοul Sοd de rrοsedură renală. Nοte, Sοrelații,
Exrlisații, ed. SH Besk, Busurești, 2014
• Ghighesi S., Rrinsiriile rrοsesului renal în nοul sοd de rrοsedură renală, ed.
Universul Juridis, Busurești, 2014
• Iugan A. V., Acordul de recunoaștere a vinovăției, ed. Universul Juridic,
București ………………………………………………………….