INTR ODUC ERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 2 CAPITOLUL 1…. [624656]
CUPRINS
INTR ODUC ERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 2
CAPITOLUL 1. LOCUL ȘI IMPORTANȚA FRANȚEI ÎN ECONOMIA UNIUNII
EUROPENE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 3
1.1. SCURT ISTORIC ȘI GEOGRAFIA ȚĂRII ………………………….. ………………………… 3
1.2. SISTEMUL POLITIC FRANCEZ ………………………….. ………………………….. …………. 4
1.3. SITUAȚIA ECONOMICĂ A FRANȚEI ………………………….. ………………………….. … 5
1.4. IMPORTANȚA ECONOMICĂ A FRANȚEI ÎN CADRUL UE ………………………… 9
CAPITOLUL 2. RELAȚIILE ECONOMICE DINTRE GERMANIA ȘI UNIUNEA
EUROPEANĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 11
2.1. ISTORIC ȘI LOCALIZARE GEOGRAFICĂ ………………………….. ……………………. 11
2.2. GUVERNUL ȘI POLITICA DE STAT A GERMANIEI ………………………….. …….. 12
2.3. PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE ECONOMIEI ………………………….. …. 13
2.4. ROLUL GERMANIEI ÎN ECONOMIA UE ………………………….. ……………………… 21
CAPITOLUL 3. ANALIZĂ C OMPARATIVĂ A INDUSTRI EI AUTO DIN FR ANȚA ȘI
GERMANIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 25
3.1. EVOLUȚI A INDUSTRI EI AUTO LA NIVEL MONDIAL ȘI EUROPEAN ………… 26
3.2. PI AȚA AUTO DIN FR ANȚA ȘI GERMANIA – EVOLUȚI E ȘI PERSPECTIV E .. 36
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 42
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 44
2
INTR ODUC ERE
Două dintr e cele mai prospere economii ale Uniunii Europene sunt: economia
Franței și c ea a Germaniei.
Franța, cea mai mare țară a Uniunii Europene, se întinde de la Marea Nordului până
la Marea Mediterană. Franța are o economie industrială avansată și un sector agricol
eficient fiind și membru fondator al Uniunii.
Principalele activități economice sunt: producția de automobile, industria
aeronautică, tehnologia informației, electronica, industria chimică și farmaceutică și moda.
Prin cultura, geografia, religia cât și pri n sistemul juridic Germania aparține
familiei europene. Germania a reușit permanent în cadrul Uniunii Europene să -și extindă
poziția de națiune economică de prim rang.
În calitate de campioană mondială a exporturilor m ai mulți ani la rând, denumirea
Made i n Germany a devenit o marcă de prestigiu. Cu peste 80 milioane de locuitori
Germania este cea mai mare piață de desfacere din Europa.
Germania va rămâne și pe viitor o țară a tehnologiilor și a inovației, un partener
interesant și o importantă piață de des facere.
Lucr area mea de licență cu titlul Franța și Germania – motorul Uniunii Europene,
este structur ată pe trei capitole, astfel:
Capitolul 1 – Locul și imp ortanța Franței în economia Uniunii Europene, este
capitolul în c are am vorbit d espre Franța din punct d e vedere al poziției geografice și din
punct d e vedere istoric pr ezentând t otodată și situ ația economică a acestei țări d ar și f orma
de guvernare.
În capitolul d oi al lucrării am pr ezentat aspecte referitoare la rolul r elațiilor
economice dintr e Germania și Franța, punctând d e asemenea pe informațiile referitoare la
istoricul și așezarea geografică, p olitica de guvernare, princip alele ramuri ale economiei și
rolul pe care aceasta îl deține în cadrul Uniunii Europene.
Capitolul tr ei al lucrării r eprezintă studiul m eu de caz în c are am ales să r ealizez o
analiză c omparativă a industri ei auto din Fr anța și Germania, în p aralel cu analiza evoluției
la nivel mondial și european.
Lucr area se încheie cu concluzii pr oprii și bibli ografie.
3
CAPITOLUL 1. LOCUL ȘI IMPORTANȚA FRANȚEI ÎN
ECONOMIA UNIUNII EUROPENE
Franța, c ea mai mar e țară a Uniunii Europene, se întind e de la Mar ea Nordului până
la Mar ea Mediterană. Franța ar e o economi e industr ială avansată și un s ector agricol
eficient fiind și m embru fondator al Uniunii.
Principal ele activități economic e sunt: producția d e automobil e, industria
aeronautică, t ehnologia informați ei, electronica, industria chimică și farmac eutică și moda.
1.1. SCURT ISTORIC ȘI GEOGRAFIA ȚĂRII
Franța, oficial R epublica Franc eză este o țară situată în Europa d e Vest, cel mai
vechi stat constituit în jurul unui dom eniu r egal, inițial organizat în jurul r egiunii Île-de-
Franc e a căr ei capitală este Parisul.
Franța este formată din 22 d e regiuni, împărțit e în 96 d e departam ente, la car e se
adaugă alt e teritorii d ependente: Guad elupa, Martinica, Guyana Franc eză, Réunion,
Polin ezia Franc eză, Noua Cal edonie, Wallis, Mayott e, St.Pi erre, Miqu elon, etc.
Principal ele orașe din Franța sunt: Lyon, Marsilia, Lill e, Toulous e, Nic e, Bord eaux,
Dijon, Nant es
Temelia actualului stat c entralizat a fost pusă în epoca absolutismului. Din anul
1614, adunar ea generală nu a mai fost convocată, iar după 1635 toat e reuniunil e consiliului
din orașe erau controlat e de funcționarii r egelui.
În data d e 14 iuli e 1789 a avut loc as edierea Bastili ei de către mulțim ea pariziană și
a avut ca efect abolir ea drepturilor f eudale, adoptar ea declarați ei privind dr epturil e omului,
desființar ea privil egiilor mânăstirilor, introduc erea căsători ei civil e și naționalizar ea
școlilor.
Prima Republică s -a proclamat pe 22 septembrie 1972, la un an de la alegerea
legislativului. În acea toamnă au fost executați peste 1000 de regaliști și membri ai clerului.
Atunci s-a produs o ruptură între iacobinii radicali (reprezentați de Maximilien de
Robespierre) și girondini (conduși de Georges Danton). Regele Ludovic al XVI -lea a fost
executat, de asemenea, împreună cu soția sa, Maria Antoaneta.
Din 1958, în perioada lui Charles de Gaulle , Constituția celei de -a cincea Republici
Franceze pune bazele unui sistem parlamentar stabil. Ulterior apar anumite modificări ce
sporesc puterea Președintelui, iar Republica este considerată a fi semi -prezidențială.
4
Azi Republica Franceză este recunoscută ca fiind membră a Consiliului Europei,
membră fondatoare a Uniunii Europene, a zonei Euro, a spațiului Schengen, ONU și unul
dintre cei cinci membrii ai Consiliului de Securitate ONU.
Totodată, Franța face parte și din Uniunea Latină, O rganizația Internațională a
Francofoniei și din G8.
1.2. SISTEMUL POLITIC FRANCEZ
Politica Franței are loc în cadrul unei democrații reprezentative organizată ca o
republică semi -prezidențială în care Președintele Franței este șeful statului iar Prim
Mini strul Franței este șeful Guvernului.
Puterea executivă este exercitată de către Guvern, unul dintre principalele organe
ale puterii executive în Franța care determină și conduce politica țării, puterea legislativă
fiind exercitată tot de către acesta și d e către Parlamentul bicameral, format din Adunarea
Națională și Senat.
Sistemul politic este pluripartit, iar membrii Parlamentului sunt aleși prin vot:
deputații prin vot universal direct uninominal iar senatorii sunt aleși de către un colegiu
electoral. Puterea judiciară este independentă de puterea executivă și legislativă.
Partidele franceze au o ideologie și o doctrină foarte bine pusă la punct, evidențiate,
îndeosebi în campaniile electorale. Practic, în Franța își desfășoară activitatea politică
partidele cu programe și orientări diverse, de la extrema stângă la extrema dreaptă:
A) Principalele
formațiuni politice de
dreapta:
•Uniunea pentru Majoritatea Prezidențială (UMP) creată în
aprilie 2002
•Democrația Liberală (DL)
•Uniunea pentru Democrația Franceză (UDF)
•Adunarea pentru Franța (RPR)
B) Principalele
formațiuni politice de
extremă dreapta:
•Frontul Național (F.N. )
•Mișcarea Național Republicană (M.N.R)
C) Principalele
formațiuni politice de
stânga:
•Partidul Socialist (P.S.)
•Partidul Comunist Francez (P.C.F.)
•Partidul Radical de Stânga (P.R.G.)
D) Principalele
formațiuni politice de
extremă stânga:
•Lupta Muncitorească (L.O.)
•Liga Comunistă Revoluționară (L.C.R.)
E) Principalele
formațiuni politice de
centru
•Polul Republican (P.R.)
5
În prezent, regimul politic francez se caracterizează prin:
separația aproape strictă a celor trei puteri;
preponderența puterii executive față de legislativ;
concentrarea puterii de decizie la nivelul Președintelui Republicii;
iresponsabilitatea politică a șefului statului;
alegerea președintelui prin vot universal direct;
numirea membrilor guvernului de către șeful de stat, la propunerea primului ministru;
responsabilita tea politică a membrilor guvernului față de parlament.
1.3. SITUAȚIA ECONOMICĂ A FRANȚEI
Franța este a treia economie din Uniunea Europeană și a cincea putere economică a
lumii dupa SUA, China, Japonia si Germania.
În ultimii ani, criza economică și -a pus însă amprenta asupra evoluției economiei
franceze, ceea ce a condus la pierderea rating -ului AAA, precum și la degradarea, de către
principalele agenții internaționale de rating a principalelor bănci și firme franceze.
(Standard&Poors la început 2012 și Moody’s în noiembrie 2012)
Figura 1.1. Evoluția PIB -ului în perioada 2015 -2018 (mld.euro)
Sursă – prelucrare proprie a datelor de pe www.w orldbank.org
Conform estimărilor PIB -ul Franței a atins suma de 2213,4 mld Euro în anul 2018,
după 2155 mld. Euro în 2017, 2132 mld. Euro în 2016 și 2114 mld. Euro în anul 2015, așa
cum reiese din figura de mai sus.( www.ins ee.fr)
PIB anual pe locuitor a atins în 2018, conform estimărilor, 34.313 euro, în creștere
față de 2017, dar în scădere față de 2014, 2015 și 2016. 2,213
2,115 2,132
2,114
2,0602,0802,1002,1202,1402,1602,1802,2002,2202,240
2015 2016 2017 2018
6
Deși creșterea economică la nivelul anului 2018 a fost de 1,4%, Franța rămânând în
continuare sub media europeană de 1,5%, acesta reprezintă cel mai bun an din 2011 și până
în prezent, nivelul acestui indicator întregistrând valori cuprinse între 0,3% (2013) și 1,2%
(2015).( www.w orldbank.org)
Figura 1.2. Nivelul creșterii economiei franceze, 2014 -2018 (%)
Sursă – prelucrare proprie a datelor de pe www.w orldbank.org
Guvernul mizează pe o creștere economică de 1,3% în 2018 și de 1,4% în 2019,
perspectivă susținută și de Comisia Europeană. Pe fondul creșterii costurilor la energie și
aliment e, inflația anuală din Franța a accelerat în luna iunie 2018 cu cel mai rapid ritm din
ultimii 12 ani.( www. ec.europa.eu)
Datele disponibile referitoare la acest indicator prezintă următoarea situație: la
nivelul anu lui 2017 inflația a crescut cu 1% față de anul 2016 când s -a situat la valoarea de
+0,3% după ce în 2015 a înregistrat +0,2%.
Figura 1.3. Nivelul șomajului în perioada 2015 -2018 (%)
Sursă – prelucrare proprie a datelor de pe www.w orldbank.org 0.0%0.2%0.4%0.6%0.8%1.0%1.2%1.4%1.6%
2014 2015 2016 2017 2018
8.0%8.5%9.0%9.5%10.0%10.5%11.0%
2014 2015 2016 2017 2018
7
Șomajul a înregistrat anul trecut o valoare minimă de 8,9%, în luna decembrie,
ajungând după mult timp sub 10% și sub 3.500.000 persoane fără loc de muncă.
S-a înregistrat astfel o scădere a acestui indicator cu 0,9 puncte procentuale față de
anul 2015, respectiv 10,6% în 2014, așa cum se poate vedea în figura 2.3. (www.inss e.fr)
Figura 1.4. Evoluția datoriei publice externe, 2015 -2018 (%)
Sursă – prelucrare proprie a datelor de pe www.w orldbank.org
Datoria publică a Franței în 2018 a atins 96,8% din PIB (față de 92,3% în 2015,
95,6% în 2016 și 97,5% în 2017).
În 2016, datoria publică a Franței a însumat 2148 mld. Euro, continuând trendul
ascendent în valoare netă și scădere în procente. Executivul francez anticipează o ușoară
redresare a situației pentru 2019, dar rămânând, în continuare, peste pragul de 2000 mld.
Euro. Estimarea Comisiei Europene cu privire la datoria publică a Franței pentru anul 2016
a fost de 99,8% din PIB.
Figura 1.5. Evoluția producției industriale în perioada 2015 -2018 (%)
Sursă – prelucrare proprie a datelor de pe www.w orldbank.org
0.0%10.0%20.0%30.0%40.0%50.0%60.0%70.0%80.0%90.0%100.0%
2015 2016 2017 20183.9% 4.1% 3.5% 3.4%
Datorie externă PIB
0.0%20.0%40.0%60.0%80.0%100.0%
2014201520162017201812.5% 12.7% 13.1% 12.4% 14.0%
8
Producție industrială a reprezentat 14% din PIB, atingând valoarea de 309.8 mld
Euro, în creștere față de anul 2017 când a reprezentat 12,4% din PIB, ajungând la 266 mld
Euro. În anul 1949 producția industrială reprezenta 27% din PIB.
Figura 1.6. Evoluția agriculturii franceze în perioada 2015 -2018 (mld.euro)
Sursă – prelucrare proprie a datelor de pe www.w orldbank.org
Agricultura a atins valoarea de 37,6 mld Euro la nivelul anului trecut, reprezentând
1,7% din PIB, față de 6% în 1980, cu o scădere de 0 ,9% față de anul 2017, scăderea fiind
cauzată de condițiile meteorologice, în principal inundații și temperaturi scăzute.
Franța este prima putere agricolă a Uniunii Europene, reprezentând 18% din
capacitatea agricolă a acesteia. ( www. ec.europa.eu)
Referitor la investițiile străine au fost puse în aplicare 740 de proiecte de investiții
(față de 685 în 2017), respectiv o creștere de 8% și a doua performanță din ultimii 10 ani
(recordul absolut a fost în 2010 – 782 de proiecte).
Cel mai mare investitor în Franța în 2018 au fost SUA (19%), urmată de Germania
(14%) și Marea Britanie (9%).
Investițiile străine au generat însă doar 25.478 de locuri de muncă, față de 29.500
în 2017. Conform unui studiu KPMG, Paris – Ile-de France a urcat pe locul 3 în lume (față
de locul 7 în 2013) ca destinații pentru investitorii străini, după Londra și Shanghai.
(Global Citi es Inv estment M onitor, 2015 )
Comerțul exterior a atins suma de 948,3 mld. euro în scădere cu 7,57 mld Euro față
de 2017, situație cauzată în principal de scăderea exporturilor cu circa 6 mld Euro.
36.72 36.90 37.60
37.26
36.2036.4036.6036.8037.0037.2037.4037.6037.80
2015 2016 2017 2018
9
Figura 1.7. Evoluția SMIC în perioada 2015 -2018 (euro/oră)
Sursă – prelucrare proprie a datelor de pe www.w orldbank.org
La 1.01.2018, nivelul brut al salariului minim interprofesional de creștere (SMIC)
a fost revalorizat cu +0,93%, ajungând la 9,76 Euro/oră (față de 9,67 Euro/oră în 2017),
respectiv o valoare brută de 1480,27 Euro lunar (față de 1466,62 Euro în 2015).
Deficit ul bugetar a fost de 68.98 mld. Euro (3,4% din PIB, față de 3,5% în 2017 și
4,1% în 2016). În decembrie 2018, Guvernul Franței a revizuit în scădere țintele de deficit
pentru 2019 la 3%. ( www.unct ad.org)
1.4. IMPORTA NȚA ECONOMICĂ A FRANȚEI ÎN CADRUL UE
Franța joacă un rol deosebit de important în cadrul Uniunii Europene, ea fiind una
dintre cele șase țări fondatoare care deține la momentul actual 74 reprezentanți în cadrul
Parlamentului European.
Miniștrii din st atele membre se reunesc periodic în c adrul C onsiliului U E pentru a
adopta norme europene și pentru a coordona politici. În funcți e de domeniul d e politică
abordat, dif eriți reprezentanți ai guv ernului fr ancez participă în m od regulat la reuniunil e
Consiliul ui.
Acesta nu are un pr eședinte permanent, așa cum au, de exemplu, C omisia sau
Parlamentul. Lucrăril e sale sunt c ondus e de către țara care deține președinția Consiliului,
iar aceasta se schimbă o dată la 6 luni.
Pe parcursul acestor 6 luni, miniștrii di n guv ernul țării r espective prezidează
reuniunil e Consiliului și c ontribui e la stabilirea agendei acestora în toate domeniile de
politică. D e asemenea, ei au rolul de a facilita dialogul cu c elelalte instituții ale UE. 9.49 9.58 9.67 9.76
9.359.409.459.509.559.609.659.709.759.80
2015 2016 2017 2018
10
Președinția Consiliului a revenit Fr anței în perioadele:
ianuarie – iunie 1959 | i anuarie – iunie 1962 | i anuarie – iunie 1965 | i anuarie – iunie
1968 | i anuarie – iunie 1971 | iuli e – decembri e 1974 | i anuarie – iunie 1979 | i anuarie –
iunie 1984 | iuli e – decembri e 1989 | i anuarie – iunie 1995 | iuli e – decembri e 2000 |
ianuarie – iunie 2008
În echipa comisarilor europeni, c omisarul n ominalizat de Franța este Pierre
Moscovici. El are în portofoliu afacerile economice și fin anciare, imp ozitarea și vama.
Franța are de asemenea 24 d e reprezentanți în C omitetul Economic și S ocial
European. Acest organism r eprezintă angajatorii, lucrăt orii și alte grupuri d e interese și este
consult at cu privir e la reglementăril e propuse, pentru a se obține o imagine mai clară a
posibilelor modificări ale situației sociale și ale condițiil or de lucru în țăril e membre.
Franța are și 23 de reprezentanți în C omitetul European al Regiunil or, adunarea UE
a reprezentanților locali și r egionali. Acest organism c onsult ativ este consult at cu privir e la
reglementăril e propuse, pentru a se garanta că legislația europeană țin e cont de punctul d e
vedere al fiecărei regiuni din U E.
Comunic area dintr e Franța și instituțiil e UE se desfășoară și prin r eprezentanța
permanentă din Brux elles. Reprezentanța acționează ca o ambasadă a Franței, principala sa
sarcină fiind de a se asigur a că int eresele și politicil e țării sunt lu ate în calcul într -un m od
cât m ai eficient în U E.
Bugete și fin anțare (Sumele primit e/vărs ate la bugetul U E)
Contribuțiil e financiare ale statelor membre la bugetul U E sunt r epartizate în m od
echitabil, în funcți e de mijloacele disponibile.
Cu cât este mai dezvoltată economia unei țări, cu atât este mai mare contribuți a sa.
Bugetul U E nu are obiectivul d e a redistribui b ogăția, ci m ai degrabă pe acela de a
se concentra asupra nevoilor tutur or europenilor, în ansamblu.
Relația financiară dintr e Franța și UE în 2017:
Cheltuielile UE în Fr anța: 13,505 mili arde EUR
Cheltuielile UE în Fr anța, ca procent din v enitul n ațional brut (VNB) al acestei țări:
0,58 %
Contribuți a Franței la bugetul U E: 16,234 mili arde EUR.
11
CAPITOLUL 2 . RELAȚIILE ECONOMIC E DINTR E GERMANIA ȘI
UNIUN EA EUROPEANĂ
Prin cultur a, geografia, religia cât și prin sist emul juridic G ermania aparține
familiei europene. Germania a reușit p ermanent în cadrul Uniunii Europene să-și extindă
poziția de națiune economică d e prim r ang.
În calitate de campioană m ondială a exporturil or mai mulți ani la rând, d enumir ea
Made in G ermany a devenit o marcă d e prestigiu. Cu peste 80 mili oane de locuitori
Germania este cea mai mare piață de desfacere din Europa.
Germania va rămân e și pe viitor o țară a tehnologiilor și a inovației, un p artener
interesant și o importantă pi ață de desfacere.
2.1. ISTORIC ȘI L OCALIZARE GEOGRAFICĂ
Germania este o țară central-vestic europeană având c apitală la Berlin. În n ord este
înconjurată de Marea Nordului, D anemarca și Marea Baltică, în est de Polonia și Cehia, în
sud d e Austria și Elveția, iar în v est de Franța, Lux emburg, B elgia și Olanda.
Părți din actuala Germanie au fost, ca și părți ale Români ei în Antichit ate, parte a
Imperiului R oman. După căd erea Imperiului p e teritoriul g ermanic s -au format mici
monarhii. Acestea s-au reunit m ai târziu f ormând „Imp eriul R oman de națiune germană“
care a existat până în 1806. (Bichic ean, 2010)
După vict oria asupra lui N apoleon, după R evoluția Franceză și R evoluția de la
1848 din Germania a urmat în 1871 f ondarea Imperiului g erman ca stat național care a
durat până l a sfârșitul Primului Răzb oi Mondial.
După c e monarhia germană a fost abolită în urma înfrâng erii națiunii în Primul
Răzb oi Mondial, a fost creată Republic a de la Weimar. Criza economică m ondială care a
urmat, a asigur at în următ orii ani creșterea tendinț elor național-socialiste.
După înch eierea celui d e al Doilea Răzb oi Mondial, Germania a fost împărțită în
patru zone de ocupație. Zona rusa a fost ult erior ind ependentă, f ormând R epublic a
Democrată Germană (RDG). (Bichic ean, 2010)
Cele trei zone de vest s-au uni t în 1949 în R epublic a Federală Germană (RFG). În
1990 a avut l oc unific area celor două părți g ermane, care în pr ezent formează R epublic a
Federală a Germaniei.
12
2.2. GUV ERNUL ȘI P OLITIC A DE STAT A GERMANIEI
Din punct d e vedere constituți onal Germania este o democrație republic ană
federală, al cărei sistem politic este definit în Grundg esetz – Legea Fund amentală din 1949.
Organele constituți onale de conduc ere ale statului sunt (Tofan, 2014) :
a) Președintele federal (în pr ezent, Fr ank-Walter Steinmeier, ales la 23 m artie
2017 ), desemnat pentru o perioadă de 5 ani de Adunarea Federală, organ care se întrun ește
numai cu ocazia alegerii pr eședintelui, c ompus din d eputații Bund estag-ului și un număr
egal de delegați aleși de parlamentele landuril or.
b) P arlamentul F ederal – Bund estag (compus , în actuala legislatură, din 631
deputați), aleși pentru o perioadă de 4 ani; ul timele alegeri au avut l oc la 24 septembri e
2017 .
c) Consiliul F ederal – Bund esrat, compus din 69 d e membri r eprezentând c ele 16
landuri (într e 3-6 persoane din fi ecare land, în funcți e de numărul p opulației). Acesta are
atribuții imp ortante în activit atea legislativă, mai mult d e jumăt ate din l egi neputând fi
adoptate fără v otul Bund esrat-ului. M embrii Bund esrat-ului nu sunt aleși, ci sunt d esemnați
de landuri, dintr e membrii guvernelor lor.
d) Guv ernul F ederal, compus din miniștri f ederali, este condus d e către Cancelarul
federal, dr. Angela Merkel care și-a anunțat la începutul lui 2019 r etragerea. Candidatul
favorit pentru ocuparea acestui p ost, este în acest moment Friedrich Merz.
e) Curtea Constituți onală, cu s ediul l a Karlsruh e – veghează la respectarea
Constituți ei.
Princip alele partide politice și reprezentarea lor în Bund estag se prezintă după cum
urmează (Tofan, 2014) :
– Uniun ea Creștin D emocrată – CDU (Christlich D emokratisch e Union) – președinte
Angela Merkel și Uniun ea Creștin S ocială – CSU (Christlich S oziale Union) –
președinte Horst S EEHOFER (prim ministrul l andului B avaria) – CDU/CSU – are
311 d e mandate in Bund estag;
– Partidul S ocial-Democrat – SPD (Sozialdemokratisch e Partei Deutschl ands) –193
de deputați în Bund estag – președinte Sigm ar Gabriel;
– Partidul Stângii – PDS (Die Link e) – 64 de mandate in Bund estag – co-președinți:
Katja Kipping si B ernd Ri exinger;
– Verzii (Ecologiștii) (Bündnis 90/ Di e Grün en) – 63 de deputați în Bund estag – co-
președinți Cl audia Roth și Cem Özdemir.
13
Numărul d e locuri în Bund estag este reprezentat grafic cu ajutorul figurii d e mai jos
(Bichic ean, 2010) :
Figur a 2.1. Distribuți a locurilor în Bund estag
Sursă – prelucrare proprie
În prezent la guvernare, sub c onduc erea cancelarului f ederal Angela Merkel, se află
o coaliție formată din CDU/CSU și SPD.
2.3. PRINCIP ALELE CARACTERISTICI ALE ECONOMIEI
Sistemul economic al Germaniei se bazează pe economia socială de piață, politica
economică fiind pr omovată prin instituțiil e statului.
Statul st abilește condițiil e cadru c are determină d esfășur area activității economice,
fără să int ervină dir ect în mărim ea producți ei, în d omeniul pr ețurilor sau în sist emul d e
salarizare. (Bichic ean, 2010)
Constituția garantează m anifestarea liberă a personalității și pr omovarea inițiativei
private. De asemenea, ea prevede protejarea și garantarea proprietății priv ate. În c adrul
general stabilit d e stat, piața, prin mili oanele de consum atori și d e întreprind eri, este cea
care hotărășt e liber și ind ependent ce și cât s e produce, ce și cât s e consumă.
Cele trei principii d e bază ale economiei sociale de piață sunt:
a) Cererea și oferta reglează pr ețurile. Condiția funcți onării economiei sociale de
piață este competiția ofertanților pe o piață concurențială.
b) Statul pr otejează concurența. Înțelegerile sau acorduril e dintr e firme, prin c are
este îngrădită s au restrânsă lib era concurență, sunt int erzise prin l egi clare și precise: Legea
311
193 64 63
CSU/CDU
SPD
PDS
Die Grünen
14
contra restricțiil or în c alea concurenței (legea anti-monopol sau anti-cartel) și Legea
contra concurenței neloiale. Statul urmăr ește ca mecanism ele concurenței să funcți oneze.
Principiil e regulatoare de acțiun e a statului în acest sens sunt următ oarele:
– Crearea unei poziții d e monopol pe piață este preîntâmpin ată /împi edicată din timp,
prin măsuri d e politică c oncurențială. În c azul în c are, din m otive tehnice, crearea unui
monopol este inevitabilă (d e exemplu în c azul căil or ferate), atunci m onopolul
respectiv tr ebuie supravegheat și controlat.
– Dacă în r epartizarea produsului s ocial (bunuri și s ervicii) s e constată nereguli și
inechități, atunci st atul le corijează și l e înlătură prin măsuri d e politică fisc ală, d e
impozitare progresivă a venituril or.
– În calculațiile unei într eprind eri nu tr ebuie sa fie cuprins e numai costuril e interne ale
acesteia. O atenție și mai mare trebuie să fie acordată costuril or pe care întreprind erea,
prin activit atea sa, le provoacă comunității (d e exemplu, imp actul asupra mediului
înconjurăt or).
– Dacă ofertanții p e piață acționează anormal (de exemplu, pl ata muncii este în
neconcordanță cu activit atea prestată, pr actici d e dumping etc.), atunci st atul ia măsuri
pentru limit area unui astfel de comportament.
Există, însă, anumit e excepții d e la regulile economiei libere de piață; astfel, de
exemplu, în Uniun ea Europeană, agricultur a nu se supun e în totalitate legilor și principiil or
concurenței, din m otive sociale, care țin d e necesitatea existenței într eprind erilor mici si
mijlocii.
c) Statul r eprezintă un f actor al echilibrului s ocial. Economia socială de piață
reprezintă o ordine economică împl etind principiul acțiunii lib ere pe piață cu n ecesitatea
asigurării echilibrului s ocial. Conținutul s ocial al economiei sociale de piață rezidă în:
– preocuparea pentru cr eșterea continuă a standardului d e viață;
– preocuparea de a asigur a un gr ad cât m ai ridic at de ocupare a forței de muncă;
– o politică s ocială care corijează repartiția venituril or, prin pr estații de asistență
socială – plăți c ompensatorii pentru p ensii și anumite cheltuieli, ajutoare pentru
construcți a de locuinț e, subv enții și altele.
Pe planul r elațiilor economice internaționale, Germania susțin e comerțul
internațional liber și s e opune cu tări e diferitelor forme de protecționism.
15
Germania este cea mai mare economie a Europei, această c oncentrându -se mai
intens pe exporturi. D e fapt exporturil e ocupă m ai mult d e 1/3 din pr oducți a națională.
(Martínez-Vázqu ez & McN ab,2012)
Ca și rezultat, exporturil e au fost în m od tradițional un element ch eie în
expansiun ea macroeconomică a Germaniei, cauzând aproape o jumăt ate din cr eșterea
economică din anii recenți. G ermania este un put ernic apărăt or al integrării Europene iar
politicil e sale economice și comerciale sunt în m od cr escând d ependențe de UE.
(www.tr adingeconomics.c om)
Circa trei sferturi din exporturil e de bunuri ale Germaniei au fost livr ate în țăril e
europene. Exporturil e totale din G ermania au atins în 2018 v aloarea de 1.194 mld. Euro.
Princip alele țări d e destinație pentru pr odusele germane au fost, SU A (113.73mld.
EUR) Fr anța, cu 102,75 mld. euro și M area Britanie (89.2 mld. euro). Acestea au fost
urmate de Chin a și Olanda.
Chin a (91.93 mld. euro) și Olanda (87.89 mld. euro) au fost cei mai imp ortanți
parteneri de import ai Germaniei, fiind urm ate de Franța (66,82 mld. euro), SU A (60,2 mld.
euro), Italia (49,05 mld. euro).( www.tr adingeconomics.c om)
Germania a încheiat anul 2018 cu un excedent comercial de 244 ml d.euro. Astfel
cea mai mare valoare de până acum d e 214,3 mld. euro (2014) a fost cu mult d epășită.
Tabel 2.1. Princip alii indic atori economici ai Germaniei, 2012 -2016
Indic atori macroeconomici 2014 2015 2016 2017 2018
PIB (mld. euro) 2.919 3.339 3.645 3.330 3.309
Creștere economică 0,4% 0,3% 1,6% 1,7% 1,9%
Rata inflației la sfârșit d e an 2,0% 1,5% 0,9% 0,3% 0,49%
Rata șomajului 6.8% 6.8% 6.2% 4.3% 4,0%
Exporturi (mld. Euro) 1.092, 6 1.280,1 1.123, 7 1.193,6 1.207, 6
Importuri (mld. Euro) 899,4 890,3 910,1 949,2 954,7
Sursă – www.w orldbank.org
Produsul int ern brut al Germaniei avea la sfârșitul anului 2018 o valoare de 3310
miliarde de euro, reprezentând 5.34% din economia mondială, potrivit d atelor furniz ate de
Banca Mondială. (www. ec.europa.eu)
Cel mai înalt niv el al PIB -ului a fost atins în anul 20 16, Germania având un pr odus
intern brut d e 3634.5 mld euro.
16
În continu are este analizată din amica PIB-ului între anii 2013-2018:
Figur a 2.2. Evoluția PIB-ului într e 2014 -2018, G ermania (mld euro)
Sursă – prelucrare proprie a datelor de pe www.w orldbank.org
În urm a analizei graficului d e mai sus observăm f aptul că PIB -ul Germaniei a avut
o pantă ascendentă din 2013 până în 2016, când a înregistrat și c ea mai mare valoare,
pentru că apoi să pr ezinte o scădere importantă și bruscă în 2017, urmând aceeași pantă
descendentă și în 2018. (www.tr adingeconomics.c om)
În anul 2017 PIB avea valoarea de 3.330 mld euro, iar în anul 2018 acesta a avut o
valoare de 3309.7 mld euro. Observăm că economia Germaniei a a ajuns l a un niv el
apropiat de cel din 2016, când s e afla în creștere, ceea ce înseamnă că aceasta are o putere
mare de regenerare.
Exporturil e au avut o evoluție oscilantă așa cum s e poate observa din figur a 1.3:
Figur a 2.3. Evoluția exporturil or între 2014 -2018, G ermania (mld euro)
Sursă – prelucrare proprie a datelor de pe www.w orldbank.org 2,919 3,339 3,645
3,330 3,309
05001,0001,5002,0002,5003,0003,5004,000
2014 2015 2016 2017 2018
1,092.6 1,280.1
1,123.7 1,193.6 1,207.6
950.01,000.01,050.01,100.01,150.01,200.01,250.01,300.0
2014 2015 2016 2017 2018
17
Un f actor esențial al creșterii și st abilității economice a Germaniei îl r eprezintă
orientarea economiei germane spre piața mondială, cătr e export.
Capacitatea concurențială deosebită a întreprind erilor germane este reflectată, în
mod expres, de excelenta poziție a acestora pe piața mondială.
Germania a fost în anul 2016, cu un v olum d e 1.123,7 mili arde Euro al doilea
exportator mondial, după Chin a, devansând SU A. (www.tr adingeconomics.c om)
În același an, imp orturil e au fost de 1.123,7 mili arde euro.(cu 2,2% m ai mari decât
în 2015).
Fiecare al doilea loc de muncă în G ermania depinde, în m od dir ect sau indir ect, de
export. Pentru pr oducăt orii străini, G ermania este o piață de desfacere cu o foarte mare
putere de absorbție. Potențialul int ern de cumpăr are ridicat și c ererea mare sunt f actori care
fac ca piața germană să fi e atractivă p entru ofertanții străini.
Pe de altă parte, Germania este o piață foarte exigentă. P olitica economică,
specifică un ei economii s ociale de piață și orientată spr e liberalizarea schimburil or
comerciale externe, asigură c elor circa 81 de milioane de consum atori o ofertă b ogată de
mărfuri, l a prețuri avantajoase.(www.unct ad.org)
De aceea, num ai o oferta competitivă, c orelată cu un c oncept de marketing p e
termen lung, p oate avea șanse pe piața germană.
Piața germană s e caracterizează prin din amism și multil ateralitate. La aceasta
contribui e dezvoltarea tehnologică r apidă, st andardul d e viață ridic at și v arietatea rețelelor
de distribuți e.
Într-o mare măsură, pi ața germană este influ ențată și d e vârst a medie a populației.
Ca urmare a unei rate scăzut e a natalității, mult e familii alocă o cotă relativ scăzută din
venituri p entru s atisfacerea nevoilor de bază. Astfel, aceste familii dispun d e un potențial
de cumpăr are considerabil, c are este folosit p entru s oluționarea unor nevoi individu ale
exigente (cultură, călăt orii, sp ort, sănăt ate, informație, modă, distr acții și altele).
În aceste condiții, m arketingul tr ebuie să-și deplaseze sfera de activit ate spre studiul
orientării pi eței (crearea de noi necesități d e consum). D ezvoltarea unor noi tipuri d e
oferte: produse alimentare bio, mobilier adaptat cerintelor pietei germane, confecții d e
„brand”, s oftware, dar și noi componente pentru industri a auto, impun e producăt orilor,
inclusiv c elor străini, să aibă c apacitate creativă și o colaborare strânsă cu p artenerii de
afaceri germani.( Martínez-Vázqu ez & M cNab, 2012)
18
Specific pi eței germane rămân e, în c ontinu are, un în alt simț al calității. C alitatea,
designul și ambalajul sunt, d e multe ori, componente mult m ai imp ortante decât pr ețul. P e
lângă aceasta, la mărfuril e mai pretențioase din punct d e vedere tehnic, g aranția, un s ervice
adecvat și r espectarea normelor tehnice germane sunt c ondiții esențiale pentru succ esul
afacerilor.
Reglementări în d omeniul c omerțului exterior al Germaniei
Ca membră a Uniunii Europene, Germania aplică, în r elațiile comerciale cu țăril e
terțe, politicil e și reglementăril e acesteia. În r elațiile cu țăril e asociate, candidate sau în
curs d e aderare, se aplică pr evederile acorduril or de asociere, cun oscute în general de
operatorii economici r omâni.
Comerțul exterior se mai supun e și reglementarilor ONU (în m aterie de embargo,
interdicții d e export, reglementări sp eciale pentru anumit e mărfuri și țări) și ale Uniunii
Europene, care au precădere față de legile și reglementăril e naționale.
Astfel, în d omeniul c omerțului cu mărfuri având dublă p osibilit ate de utiliz are, atât
civilă, cât și milit ară (Du al-use), sunt aplicate unitar, în t oate statele membre,
reglementăril e UE. (Miron&Cojanu, 2013)
AWV ( Außenwirtsch aftsverordnung ) este actul n ormativ d e aplicare/realizare a
prevederilor AWG (Außenwirtsch aftsgesetz). Acesta conține majoritatea reglementăril or
referitoare la aspectele practice ale comerțului exterior și este în c oncordanță cu
prevederile și reglementăril e Uniunii Europene.
Exportul g erman este, în principiu, lib eralizat în în tregime, nefiind n ecesare licențe
de export. Există însă și cât eva excepții, privind mărfuri milit are și str ategice, unele materii
prim e și produse din oțel, precum și un ele produse agricole.
Importul g erman de produse industri ale este practic lib eralizat în într egime, fără să
fie necesară lic ență sau declarație de import.
Puțin ele limitări și r estricții s ervesc, în g eneral, la protecția ordinii public e, a
mediului înc onjurăt or, a sănătății p opulației, faunei și fl orei. La importul g erman se mai au
în vedere prevederile privind m onopolul p entru băuturi alcoolice, reglementări privind
mărfuril e inflamabile, restricții l a importul d e tutun, b ere, cereale, furaje, animale, carne.
Structur a PIB p e sectoare de activit ate economică este un indic ator care
evidențiază procentul d e particip are al fiecărui sector economic l a formarea PIB.
Valoarea tutur or bunuril or finale produse de agricultură este prezentată cu ajutorul
figurii d e mai jos:
19
Figur a 2.4. C ontribuți a agriculturii l a formarea PIB-ului, 2014 -2018
Sursă – prelucrare proprie a datelor de pe www.w orldbank.org
Astfel put em observa că în anul 201 7, agricultur a contribui a cu 0.9% l a formarea
PIB-ului, G ermania aflându -se pe locul 136 în funcți e de contribuți a sectorului agricol la
formarea PIB.
În anul 2018 , acest procent a scăzut l a 0.8%, însă G ermania se află p e locul 129,
urcând în cl asamentul privit or la contribuți a agriculturii l a formarea PIB. Acest fapt
semnific a o reconversie atât p e plan mondial cât și l a nivelul G ermaniei a structurii
activității economice, agricultur a nemaiaducâ nd o valoare adăug ată m are la formarea
PIB-ului cum s e întâmplă în tr ecut.
Astăzi în majoritatea țărilor, sectoarele servicii și industri e au aportul c el mai mare
la formarea PIB.
Figur a 2.5. Contribuți a industri ei la formarea PIB-ului, 2014 -2018
Sursă – prelucrare proprie a datelor de pe www.w orldbank.org 1.0% 0.9% 1.0% 0.9% 0.8%
20142015201620172018
24.0%24.5%25.0%25.5%26.0%26.5%27.0%27.5%28.0%
2014 2015 2016 2017 2018
20
În ceea ce privește industri a, această a particip at în anul 20 17 cu un pr ocent de
26.8% l a formarea PIB-ului, i ar în anul 2018 cu un pr ocent de 27.8%.
Serviciil e au contribuit cu 72.3% în anul 20 17 la formarea PIB i ar în anul 2018 cu
71.3%. Aceste scăderi au fost determin ate de creșterea producți ei industri ale, în
defavoarea serviciilor și agriculturii d e asemenea.
Figur a 2.6. Contribuți a serviciil or la formarea PIB-ului, 2014 -2018
Sursă – prelucrare proprie a datelor de pe www.w orldbank.org
Forță d e muncă a Germaniei este formată di n 43. 49 d e milioane de oameni în
2018 , reprezentând 53% din t otalul populației, clasând-o pe Germania pe locul 14 în lum e
după numărul p opulației ocupate.
Structur a pe sectoare a populației ocupate era în 20 14 următ oarea:
– Populație ocupată în agricult ura 2.4% ;
– Populație ocupată în industri e 29.7% ;
– Populație ocupată în s ervicii 67.8% .
În 20 16 structur a pe sectoare a suferit un ele schimbări, astfel ea fiind c ompusă din:
– Populație ocupată în agricultur a 2.8% ;
– Populație ocupată în industri e 33.4% ;
– Populație ocupată în s ervicii 63.8%.
Observăm o creștere a populației ocupate în sectorul prim ar și s ecund ar, aflată în
strânsă c orelație cu o scădere a populației ocupate în sectorul terțiar.(www. ec.europa.eu)
Aceste modificări s e află în c oncordanță cu c ele referitoare la structură PIB p e
sectoare de activit ate economică.
68.5 69 69.5 70 70.5 71 71.5 72 72.52015201620172018
21
2.4. ROLUL G ERMANIEI ÎN ECONOMIA UE
Germania nu este doar o țară m are ca suprafață, ci este și o putere economică
incontestabilă, a patra din lum e și prim a din Europa, precum și un f actor geopolitic m ajor
care dictează politica externă, d ar și int ernă, un eori, a statelor europene.
Germania este una dintr e cele mai dezvoltate și solide țări din lum e, bazată pe
industri a prelucrăt oare și comerțul exterior, și a devenit, în ultimii ani, un a dintr e
locomotivele economiei mondiale.
Ea are cea mai mare economie națională din Europa, a patra din lum e după PIB -ul
nominal și a cincea din lum e în funcți e de paritatea puterii de cumpăr are.
De la începuturile erei industri ale, Germania a fost un lid er inovator și b eneficiar al
unei economii din c e în ce mai globalizate.
Aceasta este lider mondial în exporturi, în 2018 , exporturil e reprezentând mai mult
de o treime din pr oducți a națională.
Germania este relativ săr acă în m aterii prim e. Num ai lignitul și s area de potasiu au
importanță din punct d e vedere economic. C entralele electrice pe lignit sunt un a dintr e
princip alele surse de energie electrică din G ermania. Petrolul, g azele naturale și alte
resurse sunt, în c ea mai mare parte, imp ortate din alte țări.
Produsul int ern brut este format în pr oporție de 71% din s ectorul serviciil or, 28,1%
din sectorul industri al și 0,8% din sectorul agricol.
Majoritatea bunuril or produse sunt din d omeniul ingin eriei, în special automobile,
instalații m ecanice, metalurgi e și bunuri chimic ale. Germania este cel mai mare producăt or
de turbin e de vânt și t ehnologii ale puterii solare din lum e.
După r eunific area Germaniei din 1990, t otuși niv elul de trai și v enituril e anuale au
rămas mai mari în f osta Germanie de Vest.
Modernizarea și int egrarea economiei din estul G ermaniei de azi continuă să fi e un
proces de lungă dur ată și s e prevede că acesta va dura până după anul 2020 , transferurile
anuale de la Vest la Est fiind până acum d e aproximativ 80 d e miliarde de dolari, în t otal.
Indic ele libertății economice. Germania se află pe locul 23, în lum e și locul 12 în
Europa în ceea ce privește libertatea economică, având un sc or de 71.8 punct e, în cr estere
cu 0.7 punct e.(www.unct ad.org)
În funcți e de nivelul indic atorilor, „notele" variază de la 0 la 100. M edia acestora
reprezintă indic ele de libertate economică al țării r espective. Țăril e sunt i erarhizate după
indic ele de libertate economică și sunt împărțit e în cinci c ategorii.
22
Germania are un indic e al libertății economice superior mediei lumii și Europei,
însă inferior economiilor considerate libere (Hong K ong, Sin gapore, Australia, Noua
Zeelandă, Elveția și Canada).
Pentru a măsur a libertatea economică a unei țări s e iau în c onsiderare următ oarele
criterii (P adovano, 2010):
– Libertatea afacerilor – scor 89.6 punct e: acestea au un gr ad foarte mare de libertate, cu
mult p este media globală, ceea ce înseamnă că G ermania are un pr oces din amic și
inovativ în c eea ce privește formarea și operarea afacerilor.
– Libertatea comerțului – scor 87.6 punct e: este superioară mediei globale și are aceeași
valoare că a celorlalți membrii ai UE, înregistrând și o creștere cu 0.1 punct e.
– Libertatea fiscală – scor 58.5: v aloarea acestui indic ator este mult inf erioară m ediei
globale, însă a cunoscut o creștere cu 0.2 punct e. Germania are taxe mari pe venituri și
moderate pentru c ompanii.
– Libertatea fată de intervenția guvernului – scor 42.7 punct e: această v aloare este
inferioară m ediei globale, însă a cunoscut o creștere de 1.3 punct e. Ch eltuielile
guvernamentale s-au menținut l a 43.7% f ață de PIB, i ar statul este cel mai mare
angajator.
– Libertatea monetară – scor 83.9 punct e: componenta libertatea monetară are un niv el
superior mediei globale și a înregistrat o creștere cu 4 punct e. Acest lucru s e datoarează
faptului că G ermania este membră a zonei euro și și are un niv el scăzut al ratei infl ației.
– Libertatea investițiil or – scor 85 punct e. Lib ertatea de investire este mult sup erioară
mediei globale, rămânând c onstanța în ultimii ani. Astfel atât inv estitorii străini cât și
cei germane sunt tr atați în m od egal, nefiind r esctrictii d e transfer de capital, vânzări d e
terenuri și r epatrieri ale profituril or.
– Libertatea financiară – 60 punct e: este inferioară celei globale și nu a înregistrat
schimbări în ultimii ani.Sectorul b ancar din G ermania a fost slăbit în ultimii ani, d ar
băncil e încă oferă rațe ale dobânzii c orecte și credite relativ uș or.
– Respectul dr epturil or de proprietate – scor 90 punct e: această v aloare este dublă f ață
de media globală, neînregistrând nici o modificare în ultimii ani. Sc orul m are obținut d e
Germania este datorat respectării l egii, c ontractelor și pr otecției proprietatiilor.
– Absența corupției – scor 80 punct e. Niv elul acestui indic ator este dublu f ață de media
globală și a crescut în ultimii ani cu 1. Acest lucru cl asează G ermania pe un loc frunt aș
23
în topul țăril or und e corupți a are un imp act minim asupra societății, d eoarece sunt
prezente legi anti corupți e care sunt r espectate strict.
– Libertatea pieței muncii – scor 40.6 punct e. Acest indic ator are un niv el inferior celui
global, însă a crescut în ultimii ani cu 0.7. D eși salariile din G ermania sunt printr e cele
mai mari, costuril e angajării și muncii sunt ridic ate.
Indic ele de percepere a corupț iei. Indic ele de percepere a corupți ei deși este greu
de măsur at, evaluează pr acticil e ilegale atât din m ediul priv at cât și din c el public și
combină m ai mult e surse de informații. (Kum ar&W oo, 2010)
Informațiile se referă la mita primită d e funcți onarii publici și în d omeniul
achizițiil or public e și deturnarea de fonduri public e.
Acesta ia valori de la 0 (cel mai corupt) l a 10 ( c el mai puțin c orupt).
După cum put em observă în t abelul alăturat, în anul 2018 , Germania ocupă l a nivel
global locul 15 din 178 în topul țăril or cele mai puțin c orupte, având un sc or de 7.9/10.
În int ervalul 7.0 -7.9 s e află d oar 5.1% din țăril e lumii, G ermania făcând p arte din
procentul d e 13% țări cu un gr ad al corupți ei scăzut .
În anul 20 15, Germania ocupă l ocul 16 în t opul țăril or cele mai puțin c orupte,
având un sc or de 7.8.
Scăd erea corupți ei din 20 15 până în 2018 a fost determin ată de restricți onarea
practicil or ilegale.
Indic ele de competitivit ate. Indicele de competitivit ate se calculează pe baza unei
ample game de factori care afectează m ediul d e afaceri, grup ați în 12 c ategorii:
– instituții, infr astructur a, stabilitate macroeconomică, sănăt ate, educație prim ară,
învățământul sup erior și f ormarea profesională, eficientă pi eței bunuril or și pi eței muncii,
gradul d e sofistic are a pieței fin anciare, pregătirea tehnologică, dim ensiun ea pieței,
sofistic area mediului d e afaceri și in ovarea.
În 2018 mediul m acroeconomic s -a îmbunătățit în c omparație cu alte economii
avansate, Germania ocupând l ocul 23, f ață de 30 în p erioadă anterioară.
Calitatea infrastructurii poziționează G ermania pe locul d oi în lum e, transportul,
telefonia și infr astructur a electrică fiind p ozitiv aspectate.
24
Figur a 2.6. Indic ele de competitivit ate la nivel mondial, 2018 (sc or)
Sursă – www. ec.europa.eu
De asemenea piața este una eficientă ( l ocul 21) având o competiție locală int ensă
(locul 2) și o politică antitrust funcți onabilă.
Germania are afaceri foarte sophistic ate ce o clasează pe locul al treilea după
Japonia și Su edia, acestea adoptând t ehnologii pentru îmbunătățir ea producți ei.
Dimensiun ea pieței o poziționează pe locul cinci în lum e, însă infl exibilit atea
pieței muncii o poziționează pe locul 126 din 131.
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10DanemarcaSingaporeSuediaOlandaElvetiaIslandaHong KongAustriaBarbadosQatarChileStatele UniteFranța
25
CAPITOLUL 3 . ANALIZĂ C OMPARATIVĂ A INDUSTRI EI AUTO
DIN FR ANȚA ȘI G ERMANIA
După cum apreciază Organizația Internațională a Construct orilor de Autovehicul e
(OICA, 2016), autovehicul ele reprezintă t ehnologia eliberatoare pentru oamenii din
întreaga lume. Ele permit accesul l a piețe, la îngrijir ea sănătății și l a locuri d e muncă.
Industri a auto este singurul s ector economic-cheie din lum e pentru t oate statele.
Industri a de profil a continu at să s e dezvoltate, înregistrând o creștere de 30% în
decursul d eceniului 2000 -2015.
Unul dintr e cele mai imp ortante beneficii p e care le asigură d ezvoltarea industri ei
auto este crearea de locuri d e muncă. Astfel, producerea a 60 de milioane de autovehicul e
necesită aproape 9 mili oane de salariați angajați dir ect în pr oducți a autovehicul elor și a
componentelor acestora, reprezentând circ a 5% din l ocurile de muncă existente pe plan
mondial.
S-a estimat că fi ecare loc de muncă dir ect implic at în industr ia auto susțin e cel
puțin alte cinci locuri d e muncă indir ecte într-o comunit ate, rezultând p este 50 de milioane
de locuri d e muncă p e ansamblul economiei mondiale. Un m are număr d e persoane sunt
angajate în industrii adiacente sau în s ervicii.
Autovehicul ele sunt c onstruit e utilizând pr oduse provenind din alte industrii, cum
ar fi oțelul, fi erul, aluminiul, sticl a, materialele plastice, materialele textile, de pielărie,
componentele electronice, cauciucul etc. Potrivit organizației citate, dacă industri a auto ar
reprezenta o țară, aceasta ar fi a șasea mare economie a lumii ( OICA, 2016).
Industri a auto este, de asemenea, un in ovator major, inv estind p este 84 de miliarde
de euro anual în c ercetare, dezvoltare și în pr oducți e, jucând astfel un r ol imp ortant în
determin area nivelului t ehnologic al altor industrii și al societații. T otodată, industri a auto
și utiliz atorii autovehicul elor sunt c ontribu abili m ajori la venituril e bugetare peste tot în
lume, cu p este 400 d e miliarde de euro.
Producăt orii auto au alocat investiții m asive pentru îmbunătățir ea calității aerului și
dezvoltarea unei div ersități d e autovehicul e care utiliz ează tehnologia hibridă, b azată atât
pe benzină/m otorină, cât și p e electricit ate.
Deoarece consum atorii din dif eritele regiuni ale lumii au preferințe variate în
materie de tehnologii, pr oducăt orii auto dezvoltă o gamă d e autovehicul e care rulează cu
combustibili dif eriți. N oile tendinț e care se prefigur ează în m odernizarea autovehicul elor
26
(autoturismul int eligent și fără ș ofer), ca și alte noutăți t ehnologice vor schimb a aspectul
general al pieței în următ orii ani.
3.1. EVOLUȚI A INDUSTRI EI AUTO LA NIVEL
MONDIAL ȘI EUROPEAN
Producți a mondială d e autovehicul e se cifrează, p otrivit d atelor European
Automobile Manufacturers Association, la peste 90 milioane unități fizic e, din c are peste
80% automobile (73,5 mil. unități fizic e) și până în 20% autovehicul e comerciale (18,1
mil. unități fizic e).
Conform unui studiu r ealizat recent, anul 2018 a fost pentru industri a auto unul
complex din t oate punct ele de vedere
Vânzăril e record din SU A au conferit sectorului u n impuls d e mult așteptat, dar
creșterea economică sl abă din c ea mai mare parte a restului lumii, în sp ecial din țăril e
emergente, a condus p e ansamblu l a un an neprielnic, d escurajându -i oarecum p e
producăt orii auto și pe subfurniz orii lor.
După cum estimează Organizația Internațională a Construct orilor d e
Autovehicul e, în anul 2018 au fost pr oduse peste 90 d e milioane de autovehicule în
întreaga lume (OICA, 2018 )
După cum r ezultă din t abelul 3.1, c ele mai mari pr oducții d e autovehicul e s-au
realizat în Chin a, SUA, Japonia, Germania și Coreea de Sud.
Dintr e statele prezentate în tabel, majoritatea au marcat creșteri ale producți ei în
2015 c omparativ cu anul pr ecedent, excepție făcând J aponia (-5,1%), Br azilia (- 22,8%),
Canada (-4,6%) și Ind onezia (-15,4%).
Tot o scădere, dar min oră (-1,1%), a fost înr egistrată și în R omâni a. Deși cu o
producți e mică, R omâni a se situează, t otuși, printr e primii 40 d e producăt ori de
autovehicul e din lum e, datorită autoturism elor (pr oducți a de autovehicul e utilit are fiind
simb olică).
27
Tabel nr.3.1. Pr oducți a de autovehicul e pe țări (mii d e unități fizic e) – 2018
Țara
Autoturism e
Autovehicul e
utilit are
Total Modificări
total
2018/2017
(%)
Chin a 21.079 3.424 24.503 3,3
SUA 4.163 7.936 12.100 3,6
Japonia 7.830 1.447 9.278 -5,1
Germania 5.707 325 6.033 2,1
Coreea de Sud 4.135 421 4.555 0,7
India 3.378 748 4.125 7,3
Mexic 1.968 1.597 3.565 5,9
Spania 2.219 514 2.733 13,7
Brazilia 2.019 410 2.429 -22,8
Canada 89 1.395 2.283 -4,6
Franța 1.554 416 1.970 8,2
Thailanda 772 1.143 1.915 1,9
Marea Britanie 1.588 94 1.682 5,2
Turci a 791 567 1.358 16,1
Cehia 1.298 5 1.303 4,2
Indonezia 82 274 1.098 -15,4
Italia 663 351 1.014 45,3
Români a 387 0 387 -1,1
Total mondial 68.539 22.141 90.780 1,1
Notă: Cifr ele nu sunt c omplete, dat fiind f aptul că un ele țări nu au raportat încă.
Sursa: Tabel alcătuit d e autor în b aza datelor preluate din OICA (2018) și St atista (2018 ).
Ȋn anul 2018 , pe ansamblul st atelor lumii, înm atriculări le/vânzăril e de autovehicul e
s-au majorat cu 2% c omparativ cu 2017 (Tabelul 3.2).
În cazul autoturism elor, majorarea a fost de 1,4%, c ele mai mari creșteri fiind
înregistrate în Coreea de Sud (13%), Uniun ea Europeană + AELS1 (9,5%), Indi a (7,9%) și
Chin a (7,3%). Ȋn schimb, înm atriculăril e de autoturism e au scăzut în America Centrală și
de Sud ( -18,7%), J aponia (-10,3%) și Africa (-8,5%).
Noile înmatriculări d e autoturism e din U E plus AELS au cr escut în 201 8
comparativ cu anul pr ecedent, d ar s-au situ at sub niv elul record din 2007, când au fost
vândut e peste 18 mili oane de autoturism e.
28
Tabel nr.3.2. Înmatriculăril e/vânzăril e de autovehicul e noi, pe plan mondial, în p erioada
2017 -2018 ( mii unități fizic e)
Total autovehicul e Autoturism e
2017 2018 Modificări
2018/2017
(%) 2017 2018 Modificăr i
2018 /2017
(%)
Europa 18.591 19.045 2,4 16.157 16.424 1,7
UE-28 + AELS 14.999 16.466 9,8 13.064 14.300 9,5
America de Nord (N AFTA) 19.548 20.762 6,2 9.255 9.178 -0,8
SUA 16.523 17.470 5,7 7.749 7.573 -2,3
America Centrală și d e Sud 5.572 4.470 -20,0 4.284 3.485 -18,7
Brazilia 3.498 2.569 -26,6 2.795 2.123 -24,0
Asia/Oceania/Orientul
Mijlociu 42509 43.851 3,2 34.491 36.099 4,7
Chin a 23.499 24.598 4,7 19.709 21.146 7,3
Japonia 5.563 5.047 -9,3 4.700 4.216 -10,3
India 3.177 3.425 7,8 2.570 2.773 7,9
Coreea de Sud 1.662 1.834 10,3 1.359 1.534 12,9
Africa 1.700 1.550 -8,8 1.230 1.126 -8,5
Total mondial 87.920 89.678 2,0 65.417 66.312 1,4
Sursa: Tabel alcătuit d e autor în b aza datelor preluate din OICA (2018).
Producăt orii d e autovehicul e din un ele state membre ale UE, confrunt ate cu
reducerea ritmului cr eșterii lor economice (în sp ecial Franța, Grecia, Spania, Italia și
Portugalia), au înr egistrat pierderi sau profituri scăzut e, piețe fragmentate și ineficiență la
vânz area noilor modele.
Piața auto a SUA a atins niv eluri ist orice, cu vânzări r ecord de aproape 17,5
milioane de autovehicul e, adică cu 5,7% m ai mult d ecât în anul anterior și în anul d e vârf
2000, când s -au înregistrat 17.4 mili oane de autovehicul e vândut e.
Statele emergente au fost un factor de frânare a creșterii pi eței internaționale a
autovehicul elor în 2018 .
Ȋn timp c e vânzăril e Indiei au răm as practic st agnante, ritmul anual de creștere a
pieței chin eze s-a diminuat la 7,3%, d e la 10% în 2017 și 16% în 2016 . Și s e estimează că
noile restricții privind pr oprietatea asupra autovehicul elor impus e în m arile orașe ale
Chin ei vor conduc e la menținerea tendinț ei de scădere a vânzăril or și în anii următ ori.
Conform cl asificării public ate de MBASKOOL, prim ele zece companii
producăt oare de autovehicul e din lum e, în ordinea venituril or obținut e în anul 2018 , au fost
(https://www.mb askool.com):
29
Figur a nr.3.1. Cl asificarea MBASKOOL – companii pr oducăt oare de autovehicul e
Sursă – https://www.mb askool.com
Ȋn clasificarea făcută d e revista Forbes și pr eluată de Steve McGr ath, în funcți e de
vânzăril e din 2015, ordinea prim elor 8 c ompanii pr oducăt oare de autovehicul e în 2015 s e
prezenta astfel:
1) Toyota Motor, Japonia – cel mai mare producăt or auto din lum e, atât în
clasamentul g eneral al firm elor efectuat de revista Forbes, cât și c a număr d e autoturism e
vândut e în anul 2018 – 10,15 mili oane autovehicul e vândut e în 2018 ;
2) Volkswagen, G ermania, cel mai mare producăt or de autoturism e, cu 9,93
milioane autovehicul e vândut e;
3) General Motors, SU A – 9,8 mili oane;
4) Renault-Nissan, Franța – 8,22 mili oane;
5) Ford M otor, SU A – 6,64 mili oane;
6) Hyund ai, Coreea de Sud – 4,96 mili oane;
7) Fiat-Chrysl er, Italia – 4,61 mili oane;
8) Peugeot-Citrö en, Fr anța – 2,97 mili oane.
Firm a Toyota și-a menținut p oziția de cel mai mare producăt or de autovehicul e în
2017 , și este de așteptat să-și păstr eze locul în cl asament și în 2018 , în c ondițiil e în care
princip alul său concurent, V olksw agen, a fost submin at de scandalul pr acticii fr auduloase
de înregistrare a emisiil or poluante ale autoturism elor sale diesel (Steve McGr ath, 2018 ).
1. V olkswagen
(Germania);
2. Toyota
(Japonia);
3. Daimler
(Germania);
4. General Motors
(SUA);
5. Ford Motor
(SUA);
6. Fiat -Chrysler
(Italia);
7. Honda Motor
(Japonia);
8. Nissan Motor
(Japonia);
9. BMW Group
(Germania);
10. SAIC Motor
(China).
30
Toyota a declarat că a vândut un număr d e 10,15 mili oane de autovehicul e
(incluzând m ărcile Daihatsu și Hin o) în 2017 , cu 0,8% m ai puțin d ecât în 2016 .
Volksw agen, care a vândut m ai mult e autoturism e decât T oyota în primele șase luni
ale anului 2017 , a finalizat anul cu vânzări d e 9,93 mili oane de autovehicul e, cu 2% m ai
puțin d ecât în anul p recedent, întrucât vânzăril e sale pe unele piețe, precum Rusi a și
Brazilia, au stagnat. De asemenea, vânzăril e companiei au stagnat și în Chin a, cea mai
mare piață de desfacere a acestui pr oducăt or.
Volksw agen, care produce autoturism e sub mărcil e VW, Audi, Seat, Sk oda,
Porsche, Bentley, Bugh atti și L anborghini, a fost așa cum s -a menționat, în mijl ocul unui
scandal privind utiliz area unor aparate (softuri) măsluit e de măsur at noxele emise de unele
dintr e autoturism ele sale diesel.
În cifr ele de vânzări ale companiei Volksw agen sunt inclus e și mărcil e de
autocamioane MAN și Sc ania.
Gigantul american General Motors a fost surcl asat de compania japoneză T oyota
pentru prim a oară în 2008, c a număr t otal de autoturism e și autovehicul e utilit are.
GM d eținus e primul l oc încă din 1931 când d epășis e Fordul. Vânzăril e totale ale
GM în 2017 s-au majorat cu 0,2% c omparativ cu 2016 , ajungând l a 9,8 mili oane de unități,
firma raportând vânzări r ecord pentru al treilea an consecutiv, d atorită un or creșteri ale
acestora în America de Nord și Chin a.
Ford a declarat la începutul anului 2018 că vânzăril e sale au ajuns l a 6,64 mili oane
de autovehicule în 2017 , cu 312.000 m ai mult d ecât în anul pr ecedent, datorită m ajorărilor
acestora în America de Nord și Europa. Profiturile au crescut, d e asemenea.
Conform St eve McGr ath (2018 ), posibilitățil e Toyotei de a-și menține primul l oc și
în 2019 vor fi sprijinit e de nevoia VW d e a se concentra pe programul d e modernizare a
companiei și p e depășir ea scandalului l egat de softul p rivind emisiil e poluante (Steve
McGr ath, 2016).
Posibilit atea VW d e a devansa Toyota se bazează p e creșterea vânzăril or din
America de Nord, und e producăt orul g erman de autoturism e se luptă d e ani într egi să
câștig e o cotă de piață mai mare. Însă, l ovitura pe care a primit -o reputația sa nu a ajutat-o
în această înc ercare.
31
Comerțul int ernațional cu autovehicul e în anul 2018
Ȋn 2018 , valoarea exporturil or mondiale de autovehicule s-a ridicat la
aproximativ 1.311 mili arde de dolari, comparativ cu 1.393 mili arde de dolari în 2017 ,
reprezentând o reducere cu 5,9% (ITC, 2016).
Cel mai mare volum d e tranzacții a revenit U E-28, în v aloare de 653 mili arde de
dolari (în scăd ere cu 6% f ață de anul anterior), fiind urm ată de Japonia, cu 137 mili arde de
dolari (-6%) și d e SUA, cu 129 mili arde de dolari (-6%).
Tabel nr.3.3. Tabelul 3: Princip alii 10 exportatori și imp ortatori de autovehicul e și
componente din lum e, în 20
Țara/Grupul d e țări Valoare
în mld.
dolari SU A Modificări 2015/2014
în % Pondere în exportul
mondial
în %
Exportatori
UE-28, din c are: 653 -6 49,3
Exporturi extra UE-28 229 -10 17,3
Japonia 137 -6 10,3
SUA 129 -6 9,8
Mexic 97 5 7,3
Coreea de Sud 71 -6 5,4
Canada 62 1 4,7
Chin a 49 -3 3,7
Thailanda 27 2 2,0
Turci a 17 -3 1,3
India 11 – 4 0,9
Total cei 10 exportatori 1253 – 94,6
Importatori
UE-28, din c are: 498 -2 36,7
Importuri extra UE-28 72 8 5,3
SUA 292 7 21,6
Chin a 73 -22 5,4
Canada 68 -4 5,0
Mexic 45 4 3,3
Arabia Saudită 33 42 2,4
Australia 24 -4 1,7
Turci a 20 9 1,4
Japonia 19 -9 1,4
Rusia 16 -51 1,2
Total cei 10 imp ortatori 1088 80,2
Sursa: Tabel alcătuit d e autor în b aza datelor furniz ate de OMC (WT O, 2018).
Princip alii exportatori europeni au fost Germania, Franța, Olanda, Marea Britanie,
Spania și Italia.
Valoarea importuril or mondiale de autovehicul e s-a cifrat la 1.324 mili arde de
dolari în 2018 , comparativ cu 1.399 mili arde de dolari în 2017 , ceea ce înseamnă o scădere
cu 5,4%.
32
Princip alii imp ortatori au inclus U E-28, cu o valoare a importuril or de 498 mili arde
de dolari (-2% f ață de 2016 ), SU A cu 292 mili arde de dolari (+7%), Chin a cu 73 mili arde
de dolari (-22,2%) și C anada cu 68 mili arde de dolari (-4%).
Potrivit d atelor public ate de Organizația Mondială a Comerțului (OMC),
clasamentul primil or 10 exportatori de autovehicul e din lume a rămas neschimb at în 2017
în raport cu anul 2016 , UE-28 (cu o pondere de 49% în t otalul exporturil or mondiale),
Japonia (10%) și SU A (10%) ocupând pr imele trei poziții (WT O, 2018)
Dintr e cei 10 exportatori de top, num ai trei și-au văzut v aloarea exporturilor
majorată în 2018 : Mexic cu 5%, Th ailanda cu 2% și C anada cu 1%.
Ceilalți șapte exportatori au înr egistrat reduceri ale valorilor exporturil or (într e -3%
și -6%). Ȋmpr eună, c ei 10 exportatori au cumul at aproape 95% din t otalul exporturil or
mondiale de autovehicul e din 2015 (c omparativ cu 96% în anul 2000).
Perspective pe termen mediu și lung
Potrivit unui analist c anadian, pe parcursul anului 2018 vânzăril e de autoturism e pe
plan mondial au luat avânt, d epășind pr eviziunil e de 5% d e la sfârși tul lun ii iuli e 2018.
Analistul c anadian apreciază că pi ața muncii (cr earea de noi locuri d e muncă) nu a
fost nici odată, de la începutul anului 2007, l a fel de dinamică în țăril e membre ale OCDE,
ceea ce, alături d e ameliorarea conjuncturii fin anciare pe plan internațional, lasă să s e
întrevadă că tr endul p ozitiv s e va prelungi și în 2019 și 2020 .
Dintr e factorii evidențiați de analiștii d e la PwC într -un studiu r ecent, intitul at
„2016 Auto Industry Tr ends”, care vor influ ența piața mondială pe termen mediu și l ung,
cel mai pregnant pare a se contura digitalizarea și înc orporarea în autovehicul a celor mai
noi realizări din d omeniul științ ei și tehnologiei (Str ategy& 2016).
Crearea vehiculului autonom, care are potențialul d e a transforma automobilul (și
transportul în s ensul c el mai larg), pr obabil în c el mai dramatic m od de când F ord a
dezvoltat Modelul T2, este cel mai provocator factor pentru d ezvoltarea producți ei de
autovehicul e.
Deja se pot vedea elemente ale viitoarelor autovehicul e interconectate:
– vehicule digitalizate în într egime cu WI -FI;
– sisteme de informare și aplicații avansate;
– comunic ații de la vehicul l a vehicul prin c are acestea pot schimb a între ele date de
referință, cum ar fi vit eza și poziția;
– servicii d e locație în timp r eal referitoare la rularea în funcți e de condițiil e de trafic;
33
– precum și l egături l a rețele web care facilitează di agnoza stării t ehnice a vehiculului și
posibilitățil e de reparare.
Ȋn același timp, autoturismul int eligent evoluează rapid, d e la panoul de bord la
rularea pe carosabil. Id eea de vehicul în într egime autonom este încă pr ea exagerată pentru
majoritatea conducăt orilor auto din tr ansportul public, astfel că ea nu poate fi impl ementată
curând. P entru pr oducăt orii auto, însă, tr ecerea de la modelele existente la autoturism ele
fără ș ofer este pe cale să constitui e o perioadă de transformare provocatoare care, de altfel,
a început d e vreo 5-6 ani.
În opinia experților din d omeniu, dim ensiunil e critic e pe care vor trebui să l e ia în
considerare producăt orii de autovehicul e, în p erspectiva următ orilor 5-10 ani (p oate chiar
mai mult), p ot fi împărțit e în trei categorii:
Forțele macroeconomice. Cicluril e de producți e îndelungate și inv estițiil e de
capital masive determină c a planificarea în industri a auto să fie o sarcină c omplexă. În
ultimii 10 ani, pr oducă torii d e echipamente origin ale OEM (Origin al Equipm ent
Manufacturer) și subfurniz orii lor au urmărit cr eșterea vânzăril or globale, sperând într -o
îmbunătățir e a marjelor de profit prin cr earea de platforme de asamblare a autovehicul elor
în mai mult e regiuni și obținerea de economii d e scară oriund e era posibil.
Rezultatul acestei strategii este considerat a fi mixt. Ȋn 2017 , odată cu înrăutățir ea
condițiil or economice globale, această tendință a făcut c a orice nou angajament de a investi
(1) forțele
macroeconomice;
(2) o nouă eră în
transportul de persoane;
(3) reglementările mai
stricte privind consumul de
combustibili și emisiile
poluante
34
într-o țară sau regiune să fie riscant, pr esupunând o evaluare foarte severă a condițiil or de
piață. D e exemplu, în următ orii 10 ani, p e piețele emergente se așteaptă o majorare
semnific ativă a vânzăril or de autovehicul e ușoare, în timp c e pe piețele Japoniei și C oreei
de Sud vânz ările vor stagna (Strategy& 2018 ).
O nouă eră în tr ansportul d e persoane
După cum am arătat mai înainte, autovehicul ele inteligente și int erconectate tocmai
își fac apariția pe piețe, având un imp act put ernic asupra modului în c are fabricanții în
domeniu își pl anifică pr oducți a.
În pr ezent, aceștia își im aginează un viit or (într -un orizont de timp d e 10 sau chi ar
20 d e ani) c are nu ar fi putut fi c onceput cu aproximativ un d eceniu în urmă. Acum s e
întrepătrund d ouă lumi în sc opul cr eării și d ezvoltării un or noi mașini: este vorba despre
compania auto tradițională și furniz orul de echipamente digitale.
Această într epătrund ere dă n aștere la conflict e conceptuale, dar și l a modele și
operațiuni n oi de dezvoltare a producți ei. De exemplu, ciclul d e producți e al unui m odel de
autovehicul tr adițional dur ează, în m edie, cinci ani, în timp c e acela al unui echipament
software este mult m ai rapid.
Ȋn prezent, se apreciază nu d oar că vânz area unor autovehicule autonome va fi
dificilă p e orice piață, dar și că m otoarele și echipamentele de tracțiun e tradiționale vor fi
dominante în deceniile următ oare.
Reglementări m ai strict e privind c onsumul d e combustibili și emisiil e poluante
Chiar dacă pr oducăt orii trebuie să se concentreze pe modernizarea capacitățil or de
rulare și de confort ale autovehicul elor lor, reglementăril e mai strict e privind utiliz area
combustibilil or și emisiil e poluante sunt aproape certe.
Ȋn 2025, d e exemplu, autovehicul ele care vor constitui p arcuril e din U E și SU A vor
trebui să aibă un c onsum d e combustibil d e aproximativ 4 l/100 d e kilometri, un obiectiv
greu de atins d acă pr ețul p etrolului rămân e scăzut, îndr eptând astfel int eresul
consum atorilor obișnuiți cătr e vehicul e mai mari și mai puțin eficiente, dar poluante, cum
ar fi pick -up-urile și SUV -urile.
Ȋn plus, înd eplinir ea acestor standarde de către producăt ori cere timp, ele trebuind
să fie aplicate la motoarele tradiționale cu combusti e internă și l a sistemele de tracțiun e
actuale. Ȋn p erspectiva unor reglementări d e acest gen, pr oducăt orii de autovehicul e vor
trebui să -și asume riscuri în d ezvoltarea unora dintr e produsele lor.
35
Studiul elaborat de specialiștii d e la PwC, m enționat mai sus, f ace totodată o
radiografie a situației actuale și a perspectivelor princip alelor piețe auto, pe regiuni
geografice, după cum urm ează (Str ategy& 2018 ):
a) Uniun ea Europeană:
De la criza financiară, vânzăril e s-au îmbunătățit în U E, dar, sp ecialiștii PwC
apreciază că industri a auto este prizoniera economiilor naționale, care nu și -au revenit pe
deplin d e la sfârșitul r ecesiunii.
Industri a auto a UE va trebui să id entific e căi p entru o mai bună adaptare a
capacitățil or sale de producți e la cererea pieței, inv estind simult an în d omenii de producție
puternice (de exemplu, SUV -uri d e mică c apacitate și autovehicul e hibride, așa-numit ele
crossovers) și în n oi tehnologii d e profil. Oricum, c ererea de autoturism e va fi în
ascensiun e datorită îmbunătățirii niv elului v enituril or populației și n ecesității înl ocuirii
acelei părți a parcului c are s-a învechit.
b) America de Nord
Conform aprecierii analiștilor PwC, în următ orii doi ani vânzăril e vor fi st aționare
pe piața SUA și vor cun oaște o ușoară scăd ere în 2018, c a urmare a ciclului economic, a
ratelor înalte ale dobânzil or la creditele auto și a ofertei abund ente pe piața autoturism elor
la mâna a doua. O notă de optimism p entru pr oducăt orii autohtoni și exportatori este adusă
de învechirea parcului auto care este foarte ridicată, aproape 40% dintr e mașinile aflate în
circul ație având c el puțin 12 ani. Acesta este un context favorabil care deschid e calea către
un lung ciclu d e înlocuire a autovehicul elor uzate.
Vânzăril e auto pe piața mexicană sunt în expansiun e, fiind așteptate să depășească
1,5 mili oane de unități în anul 2021. Inv estițiil e în capacități n oi de producți e se majorează,
de asemenea, în M exic. C apacitățil e instalate se estimează că v or crește cu 50% în
următ orii 5 ani, autovehicul ele urmând să fi e parțial destinate vânzării p e piața nord-
americană, d ar și exportului în alte țări.
c) Țările emergente
Probabil că, în pr ezent, cea mai puternică f orță m acroeconomică cu imp act negativ
asupra pieței mondiale auto este lipsa de performanță economică din un ele țări emergente,
care, nu cu puțin t imp în urmă, r eprezentau o oportunit ate semnific ativă p entru câștiguri
importante în sectorul auto la nivel global.
Producăt orii auto au inv estit m asiv în țăril e emergente și vor trebui să d ea dovadă
de extrem de multă fl exibilit ate în următ orii ani. În opinia experților, o atitudin e foarte
36
conservatoare, menită a gestiona îndeaproape costuril e și capacitățil e de producți e, se va
dovedi absolut n ecesară în Rusi a și Br azilia, pentru d epășir ea dificultățil or cur ente. În
Chin a, în schimb, situ ația este diferită.
Fiind d eja cea mai mare piață auto din lum e, Chin a este așteptată să -și majoreze
vânzăril e anuale de autovehicul e la peste 30 de milioane de unități până în anul 2020.
Societăți mixt e bine gândit e, înființ ate cu firm e chineze care să genereze profituri
consistente (o abordare dificilă d ar necesară, în c ondițiil e în care multe societăți mixt e
chineze se concurează într e ele) și o producți e majorată, dar atent dirij ată spr e modele mai
profitabile, vor fi esențiale pentru pr oducăt orii auto care doresc să -și dezvolte activit atea pe
această pi ață.
Conform pr eviziunil or analiștilor de la PwC, pi ețele emergente vor înr egistra o
majorare subst anțială a vânzăril or de autovehicul e ușoare în următ orul deceniu .
d) Orientul Mijl ociu și Africa
Ȋn urm ătorii cinci ani, Orientul Mijl ociu și Africa, o regiune rămasă în urmă, r elativ
nemotorizată, va cunoaște, conform pr eviziunil or, o creștere rapidă și subst anțială a
vânzăril or de autovehicul e, cele mai imp ortante majorări fiind așteptate în Ir an, Egipt,
Africa de Sud și Nig eria. Drept urm are, activit atea producăt orilor auto în regiune se va
intensific a semnific ativ.
Conform estimăril or firm ei de consult anță PwC, l a orizontul anului 2021, în
Orientul Mijl ociu și Africa vor fi c onstruit e aproximativ 3 mi lioane de autovehicul e anual,
ceea ce echivalează cu o creștere de aproape 50% f ață de 2015 (Str ategy& 2016).
3.2. PIAȚA AUTO DIN FRANȚA ȘI GERMANIA – EVOLUȚI E ȘI
PERSPECTIV E
Industri a auto din G ermania înregistra la sfârșitul anului 2016 un număr d e circa
837.000 d e angajați, care este cu egal cu 1,3% din numărul d e persoane angajate în aceast
sector de activit ate la nivel european (peste 2,5 mili oane de oameni) așa cum reiese din
tabelul de mai jos:
Tabel nr.3. 4. Numărul angajaților în industri a constructoare de mașini, p e țări (2016)
Țară Număr angajați Țară Număr angajați Țară Număr angajați
Austri a 32.058 Franța 216.000 Polonia 187.334
Belgia 29.115 Germania 857.336 Portugalia 33.501
Bulg aria 21.782 Grecia 1.755 Români a 174.321
Croația 2.489 Ungaria 92.816 Slovacia 71.240
Cipru 77 Irlanda 2.321 Slovenia 12.118
37
Cehia 168.408 Italia 165.676 Spania 152.010
Danemarca 1.575 Letonia 1.899 Suedia 73.686
Estonia 2.271 Lituania 5.009 Regatul Unit 169.000
Finlanda 6.930 Elveția 21.060
Total Uniun ea Europeană – 2.501.787 angajați
Sursă – https:// ec.europa.eu/eurostat/home
Totalul d e 2,5 mili oane de angajați la nivelul Uniunii Europene se referă la
producți a directă și, din aceștia 1,09 mili oane de oameni lucr ează în f abrici d e automobile,
160.000 în pr oducți a de caroserii și 1,24 mili oane în producți a de componente auto și piese
de schimb.
Figur a nr. 3. 2. Top 10 țări pr oducăt oare de mașini
Sursă – prelucrare proprie a datelor de pe www. ec.europa.eu
Șase țări, inclusiv R omâni a, au într e 150.0000 și 200.000 d e angajați în pr oducți a
auto: Polonia, Români a, Marea Britanie, Cehia, Italia și Sp ania.
În Cehia sectorul auto are cea mai mare pondere, 3,2% din p opulația activă lucrând
în domeniu. Sl ovacia, Ung aria, Germania și Români a coninuă t op 5, fi ecare dintr e țări
având o pondere de peste 2% din p opulația activă.
Din c ei 174.000 d e români, aproximativ 20.000 lucr ează la Dacia și la Ford, iar
restul l a cele peste 500 d e companii care produc c omponente.
De departe, Germania are cei mai mulți angajați, peste 857.000 persoane angajate,
iar pe doi este Franța: 210.000 angajați.
0100000200000300000400000500000600000700000800000900000857336
216000 187334 174321 169000 168408 165676 152010
92816
38
Dintr e salariații industri ei auto germane 64% sunt angajații dir ecți ai producăt orilor
de autovehicul e, iar 36% sunt angajații firm elor furniz oare.
Cu t oate că toți producăt orii au fost afectați de scandalul diesel gate, producți a
continuă să cr ească cu cc a 2%/an, depășind 6 mil. unități/ an, din c are cca 77% sunt
exportate.
Germania este cel mai mare producăt or de autovehicul e din Europa, al 4-lea pe plan
mondial, după Chin a, US A și Japonia și realizează venituri anuale, la nivel de sector, de
peste de cca 450 mld .
Creșterea la orizontul anului 2023 este prognozată la cca 7%, astfel încât fiecare a
6-a mașină din lum e va fi produsă în Germania.
Cei mai imp ortanți furniz ori sunt B osch, C ontinental, și Z F, care sunt în t opul
primil or șase furniz ori mondiali pentru industri a auto.
În anul 2021 este țintită impl ementarea normei europene de 95gC O₂/Km p entru
întreaga producți e. În p aralel, vor fi s oluții alternative cu celule de combusti e pe hidrogen,
plug-in-hybrid și EV.
Producăt orii inv estesc în c onectivit ate, self-driving, astfel încât să răspundă
trenduril or internaționale și cererii globale. Investițiil e în domeniu sunt r estrâns e în sp ecial
datorită lips ei stimul entelor fisc ale, dar este observabilă m enținerea interesului firm elor
asiatice pentru pr eluări și achiziții.
Una dintr e cele mai relevante imagini este oferită d e clasamentul p e plan mondial
pe mărci, din punct d e vedere al numărului d e inovații tehnice din industri a auto – un gr afic
al forței de inovare:
Figur a nr.3.3. Cl asamentul m ondial al mărcil or de automobile
39
Cu m ai mult d e o treime din pr oducți a europeană de automobile din G ermania, țara
este de departe cea mai mare piață pentru furniz orii de automobile. Același lucru este
valabil și p entru OEM-urile auto, cu 2,95 mili oane de noi înregistrări, în Europa neexistând
altă țară în c are sunt vândut e mai mult e vehicul e.
Germania are o piață de piese auto foarte competitive, cu mulți pr oducăt ori int erni
si străini. Acești furniz ori sunt în m are parte specializați și sunt au canale de distribuți e
foarte solide. În sp ecial pentru pi ața pieselor de schimb, există o vastă rețea de distribuit ori,
dealeri și agenți disp onibili. C omenzile pe platformele de tranzacționare online cresc
permanent în v olum și v aloare.
Grupul V olksw agen
Grupul V olksw agen a fost cel mai mare construct or auto din lum e și în anul 2018
cu peste 10.83 milioane de unități, în timp c e Toyota a surcl asat Alianța Renault-Nissan-
Mitsubishi în lupt a pentru l ocul d oi.
Anul 2018 a fost un an atipic p entru industri a auto. Creșterile puternice înregistrate
în prim a jumăt ate a anului au fost urm ate de scăderi abrupte începând din lun a septembri e,
ca urmare a introducerii noilor teste de emisii WLTP în Europa și a scăderii vânzăril or în
Chin a, cea mai mare piață auto din lum e.
În acest context, p otrivit d atelor centralizate de Focus2M ove, piața auto globală a
încheiat anul cu vânzări d e 95.6 mili oane de unități, în cr eștere cu num ai 0.2% c omparativ
cu 2017. (https://f ocus2m ove.com/)
Tabel nr.3. 5. Top 10 c onstruct ori auto la nivel global în 2018
Loc Construct or Unități
2018 Unități
2017 Creștere Cotă de
piață
1 Grupul V olksw agen 10.830.625 10.598.480 2.2% 11.4%
2 Toyota 10.520.655 10.292.302 2.2% 11.1%
3 Alianta Renault-Nissan 10.360.992 10.232.365 1.3% 10.9%
4 General Motors 8.786.987 8.962.203 -2.0% 9.2%
5 Grupul Hyund ai-Kia 7.507.945 7.275.703 3.2% 7.9%
6 Ford 5.734.306 6.294.884 -8.9% 6%
7 Honda 5.265.125 5.299.397 -0.6% 5.5%
8 Fiat-Chrysl er 4.840.6 64 4.839.575 0% 5.1%
9 Grupul PS A 4.125.683 4.248.250 -2.9% 4.3%
10 Suzuki 3.213.224 3.174.143 1.2% 3.4%
Sursă – https://f ocus2m ove.com/
La fel ca în ultimii d oi ani, Grupul V olksw agen a fost cel mai mare construct or auto
din lum e cu 10.83 mili oane de unități, în cr eștere cu 2.2% c omparativ cu anul 2017.
40
Grupul V olksw agen este avantajat de cele 12 br anduri p e care le deține, dar și d e
faptul că vânzăr ile includ d atele celor două br anduri d e camioane, MAN și Sc ania. Totuși,
acestea din urmă au comercializat împr eună 143.000 d e unități, i ar diferența față de rivali a
fost de 310.000, astfel că g ermanii ar fi fost pe primul l oc și fără vânzăril e de camioane.
Poziția a doua în cl asament a revenit c elor de la Toyota, care înglobează și
vânzăril e branduril or Lexus, D aihatsu și Sci on. În t otal, japonezii au raportat vânzări d e
10.52 mili oane de unități, în cr eștere cu 2.2%.
Între timp, Alianța Renault-Nissan-Mitsubishi, c are includ e și vânzăril e obținut e de
Dacia, Lada, Infiniti, D atsun și R enault S amsung, a totalizat 10.36 mili oane de unități, însă
creșterea a fost ceva mai mică d ecât a rivalilor, de 1.3%.
General Motors, în urmă cu câțiv a ani lid erul vânză rilor, a ocupat anul tr ecut d oar
locul 4 cu 8.7 mili oane de unități, după o scădere de 2%. Într e timp, Grupul Hynd ai-Kia
este pe poziția cincea, în timp c e Ford este pe șase după c e a înregistrat cea mai mare
scădere din top 10: -8.9%. H onda este pe poziția a șaptea în fața Alianței Fiat-Chrysl er și a
Grupului PS A Peugeot-Citroen, care integrează acum și Opel, în timp c e top 10
este încheiat de Suzuki cu puțin p este 3.2 mili oane de unități.
Alianța Renault-Nissan-Mitsubishi
Alianța Renault-Nissan-Mitsubishi a înregistrat vânzări d e 10,7 mili oane de unități
în 2018 l a nivel mondial, în cr eștere cu 1,4% f ață de anul anterior.
Astfel, alianța își păstr ează titlul d e cel mai mare construct or de autovehicule și
vehicul e comerciale ușoare, după vânzări.
Creșterea de la an la an a fost susținută d e cererea puternică p entru m odelele
Renault Cli o, Captur și S andero, Niss an X-Trail și S entra, dar și Mitsubishi Eclips e Cross
și XP ANDER.
Din t otal, vânzăril e de autovehicul e comerciale ușoare au crescut cu 13,5%, l a 2
milioane de exemplare. Modelele care au impulsi onat creșterea au fost Renault K angoo,
Trafic și M aster, Niss an Navara și Terra și Mitsubishi Trit on.
Adăugând vânzăril e din 2018, numărul m odelelor electrice vândut e de Alianța
Renault-Nissan-Mitsubishi în ultimii 8 ani se ridică l a 725.000 d e unități, c ele mai căut ate
modele fiind R enault Z oe și Niss an Leaf.
Din c ele 10,7 mili oane, Renault a vândut 3,88 mili oane (+3,2% f ață de 2017),
Nissan a vândut 5 ,65 mili oane (-2,8%), i ar Mitsubishi a vândut 1,21 mili oane (+18,3%).
41
Princip alele piețe pentru Alianța Renault-Nissan-Mitsubishi în 2018 au fost:
Figur a nr.3.4. Princip alele piețe ale Alianței Renault-Nissan-Mitsubishi
Sursă – creat de autor
Din figur a de mai sus s e poate observa că cele mai mult e automobile au fost
vândut e pe piața din Chin a – 1,92 mili oane unități fizic e.
China (1,92 milioane unități
vândute),
SUA (1,61 milioane
unități),
Franța (763.000 unități),
Japonia (727.000 unități),
Rusia (648.000 unități),
Mexic (355.000 unități),
Germania (343.000 unități),
Italia (277.000 unități)
Spania (275.000 unități).
42
CONCLUZII
Lucr area de față analizează evoluția princip alilor indic atori ai pieței internaționale a
autovehicul elor în anul 201 8, comparativ cu anul pr ecedent atât la nivel mondial și
European cât și l a nivelul G ermaniei și Fr anței, două țări c are ocupă un l oc imp ortant în
clasamentul țăril or princip ale producăt oare de autoturism e și automobile.
Pe parcursul analizei sunt evidențiate aspecte referitoare la producți e, înm atriculări
și comerțul int ernațional în d omeniul autovehicul elor, pe ansamblu, c a și pe țări și r egiuni
geografice, în funcți e de datele existente.
De asemenea, sunt pr ezentate princip alele companii pr oducăt oare și exportatoare de
autovehicul e, precum și p erspectivele pieței internaționale în domeniu, pe termen mediu
(2018 -2021).
Din analiza efectuată în cadrul acestei lucrări pot fi d esprins e câteva concluzii.
– anul 201 8 a fost unul f avorabil industri ei auto pe plan mondial, deși per ansamblu,
producți a mondială de autovehicul e a stagnat (creșterea de 1,1% fiind n esemnific ativă).
– Princip alii pr oducăt ori auto, SUA, Germania, Chin a, Indi a și M exic, și-au majorat
producți a în 201 8, în schimb J aponia și-a diminu at-o cu 5%. Scăd eri mari au înregistrat
și Br azilia și Ind onezia, țări emergente cu situ ații economice dificil e.
– Nici înm atriculăril e/vânzăril e de autovehicul e nu au sporit pr ea mult (cu d oar 2%), c ele
mai imp ortante creșteri fiind m arcate de UE+ASELS, N AFTA, Coreea de Sud și Indi a;
în schimb, America Centrală și d e Sud și Africa au înr egistrat scăd eri ale acestui
indic ator.
– Cele mai imp ortante 10 c ompanii pr ezente pe piața mondială a autovehicul elor,
conform v enituril or obținut e în 201 8, au fost din G ermania, SUA, Japonia și Italia. Pe
locul 10 în cl asamentul MBASKOOL (201 8) s-a aflat, pentru prim a oară, o companie
din Chin a, SAIC M otor.
– Comerțul m ondial cu autovehicul e s-a redus atât pe latura exporturil or (5,9% v aloric și
8,6% c antitativ), cât și a importuril or (5,4% v aloric și 2,6% c antitativ).
– Pentru anul 20 20, analiștii estimează o relansare a vânzăril or, în princip al la
autoturism e, statele membre ale OCDE beneficiind d e o conjunctură m ai favorabilă,
inclusiv d e o creștere a numărului l ocurilor de muncă.
43
– Pentru următ orii 5-10 ani, pr ognozele sunt optimist e. Vânzăril e vor spori atât în țăril e
dezvoltate, cât și în c ele în dezvoltare (mai ales în America Centrală și d e Sud și în
Africa, und e gradul d e motorizare este scăzut).
– Dintr e factorii care vor influ ența piața mondială a autovehicul elor pe termen mediu și
lung, c el mai mult p are să conteze modernizarea autovehicul elor datorită pr ogresului
tehnico-științific și, m ai ales, electronicii, c are se va regăsi în m așini cu c onsum d e
combustibil r edus, puțin p oluante, confortabile și „int eligente” (cu mult e componente și
aplicații digit ale care le vor face, într -un viit or previzibil, d e 15-20 de ani, autonome).
Ȋn fin al, put em aprecia că p erspectivele pieței m ondiale și europene a
autovehicul elor sunt încur ajatoare atât p entru pr oducăt orii, cât și p entru utiliz atorii în
domeniu.
44
Bibli ografie
1) Bichic ean Gh eorghe, Sinteze – Germania. O istorie de la antici l a moderni, Institutul
European, 2010
2) Kum ar, M., W oo, J., Public D ebt and Gr owth, IMF W orking P aper, no. 10/174, 2010
3) Martínez-Vázqu ez, J., McN ab, R.M., Fiscal Decentralization, M acroeconomic
Stability, and Economic Gr owth, 2012
4) Miron D., C ojanu V., (c oordonatori), Burn ete S, V olintiru C, Dorobăț C. E, Comerț
internațional, Volumul I, Editur a ASE, Bucur ești, 2013
5) Padovano, F., G alli, E., Tax Rates and Economic Gr owth in th e OECD C ountri es,
Economic Inquiry, v ol. 39, n o. 1, 2010
6) Tofan Apostol Dana, Instituții administr ativ europene, Editur a C.H. B eck, Bucur ești,
2014
*** Surs e web
7) www.inss e.fr
8) www. oecd.org
9) www.d atamarket.com
10) www. ec.europa.eu
11) www.unct ad.org
12) http:// epp.eurostat.ec.europa.eu
13) www.w orldbank.ro
14) www.st andardandpoors.com
15) http://www.tr adingeconomics.c om/germany/indic ators
16) https://www.ci a.gov/libr ary/public ations/th e-world-factbook/geos/gm.html
17) https://f ocus2m ove.com/
18) https://www.mb askool.com
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: INTR ODUC ERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 2 CAPITOLUL 1…. [624656] (ID: 624657)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.