Într-o societate in continuă dezvoltare și armonizare Transparen ța fiscal ă dar și cea [627195]

1
Introducere
Într-o societate in continuă dezvoltare și armonizare Transparen ța fiscal ă dar și cea
contabilă joacă un rol foarte important. Acești doi “actori” Fiscalitatea și Contabilitatea sunt
primord iali pe scena economica,depind și functionează atât separat,condi ționându-se unul
pe altul, dar impreună form ează conceptul de “Transparen ță fiscală ”.
În contextul fen omenului de armonizare contabilă interna țională,calitatea
informa ției financiar -contabile s -a ameliorat cons iderabil in ultimii ani.Abunden ța de
informa ții permite organiza țiilor să -și sporea scă parametrii de competitivit ate din punct de
vedere informa țional în raport cu concuren ții de pe pia ța internă și
interna țională.Informa ția reprezintă unica resursă inepuizabilă ,un veritabil facto r de
putere,un bun care influen țează nemijlocit gradul de prosperitate al unei na țiuni.În plină
revolu ție informa țională,cea mai profundă schimbare se pare că este legată de
culegerea,prelucrarea,producerea și diseminarea informa ției.
Conceptul de „transparen ță” ne duce cu gâ ndul la ceva clar,concret,neambiguu astfel
acest concept a fost implementat pentru a putea reduce sau chiar a combate intr -o oarecare
masură evaziunea fiscala .Foarte important este faptul că informa țiile să ajungă la destinatar
nedistorsion ate mai concret, fiecare persoană care analizeaza legisla ția să poată să o
ințeleagă,prelucra atât un viitor economist care incă studiaza cât și un expert î n domeniu.
Contradic ția fiscalită ții este că singu rul lucru constant al acesteia î l constituie
modificarea con tinuă.Ambiguitatea fiscalită ții conduce atât contribuabilii cât și consultan ții
fiscali să aibă posibilitatea de a alege sisteme diferite de impune re bineîn țeles se va alege
varianta în care suma de plată va fi minima.
O pă rere relevanta este cea a lui Adam Smith care considera că „impozitele,la modul
general,sunt percepute ca fiind benefice,dacă întrunesc patru
caracteristici:economicitate,facilitate,certitudine,echitate”.

2
Motiva ția alegerii temei
De-a lungul timpul ui analiza asupra domeniului fiscal dobânde ște tot mai mult in
literatura de specialitate un caracter interdisciplinar prin legături cu domeniul
psihologic,politic și juridic.Comportamentul fiscal,cuprinzând aspecte de ordin
economic,financiar,psihologic î și delimitează propriile teritorii și își cere justificat dreptul
de a nu mai fi un domeniu de frontieră ci mai degrabă unul de sine stătător,situat pe un
teritoriu propriu,definit prin noi concepte și elaborari teoretice.
Alegerea temei este motivată de importan ța crescândă a subiectului conformării
fiscale,cu întâietate în momentele în care guvernele sunt nevoite să „digere” reducerile
bugetare masive,trebuie să gestioneze fondurile publice limitate,colectate prin intermediul
sistemului fiscal.Luând în calcul aceste aspecte,statul român prin politica fiscală trebuie să
asigure o balan ță egala între contribuabili și bugetele proprii,în evitarea posibilelor
tenta ții,de ambele păr ți,bunăstarea cetă țenilor și asigurarea bunurilor publice,cre șterea
nivelel or de con formare fiscală este primordială .Pentru îndeplinirea acestor obiective,este
necesar ca autorită țile să ia în considerare varietatea factorilor care influen țează
conformarea fiscală și modul în care contribuabilii răspund la modificarile politicii fiscale.
Este foarte evidentă obligativitat ea contribuabililor la îndeplinirea obliga țiilor de
natură fiscală la fel și misiunea organelor administrative de a colecta ve nituri la nivelul
bugetului pub lic.
O facilitate pe de -o parte înseamnă o p ierdere pe de altă parte,de aceea politica
fiscală trebuie să echilibreze șansele fiecărei păr ți,nu prin prisma conceptului de „câ știg” ci
prin încercarea de a minimiza pierderile.
Cu toate c ă fiscalitatea este un subiect care stârne ște controverse și nemul țumiri,o
societate modernă nu poate supravie țui în lipsa obliga țiilor fiscale și mai ales fără onorarea
lor,după cum afirma Franklin D.Roosevelt:”Impozitele sunt,până la urmă,obliga ții pe care
le plătim pentru privilegiile de care beneficiem ca membri i ai unei societă ți organizate.”
Pentru a se aplica principiul transparen ței fiscale toti participan ții acestui “lan ț” trebuie
să respecte aceste reguli de conduită.Atât aspectele contabile cât și cele fiscale trebuie să se
îmbine intr -o manieră armoni zată pentru a crea un ambient și un comportament fiscal
omogen.

3
Scopul acestei lucrări este de a aborda o altă viziune și mod alitate de calcul asupra
obliga țiilor de plată a contribuabililor pers oane fizice sau juridice,o etapă ce presup une a se
evita impo zitarea dublă sau chiar triplă a unui asociat.

4
CAPITOLUL I

1.1 Importan ța transparen ței fiscale și contabile
„Transparen ța contabila”
Este un concept intens dezbă tut de Comisia Europeană pentr u combaterea evaziunii
fiscale și pentru armonizarea politicilor și practicilor contabile î n Uniunea Europeană,atât
în cazul companiilor na ționale cât și cele multina ționale.
Un m ediu de norme fiscale complexe și a secret ului fiscal a pe rmis unor intreprinderi
multina ționale să exploateze lacunele și neconcordan țele netransparente î n sistemele
conta bile și fiscale în Uniunea Europeană .Potrivit unui studiu al Par lamentului European,se
estimează că țările din U niunea Europea na pierd peste 10 0 de miliarde de euro î n fiecare
an pentru evaziune fiscală .
Transparen ța publică privind taxele este de asem enea,o parte importantă a
responsabilită ții sociale a intreprinderilor.
În ansamblu problemele clasificării,recunoa șterii și evaluării veniturilor și a cheltuielilor
au o importan ță deosebită pentru orice entitate ce desfa șoară activitate de
întreprinză tor.Solu ționarea corectă a acestor probleme va influen ța semnificativ calitatea și
transparen ța situa țiilor financiare, și ca ur mare,deciziile economice și manageriale ale
tuturor categoriilor de utilizatori, de aceea acest „semnal de alarmă” este dat î n prim ul rând
celor ce întocmesc situa țiile financiare și în al doilea rând celor însărcina ți cu întocmirea
legisla ției,a fiscal ității pentru evitarea ambiguită ții si a a șa-ziselor „porti țe” și reinterpretă ri
legislative.
Implementarea și adoptarea Standard elor Interna ționale de Raportare Financiară și a
celor Interna ționale de Co ntabilitate va asigura un grad î nalt de credibilitate a informa ției
privind veniturile și cheltuielile dar și de compara bilitate a acestora la nivel na țional și
interna țional.

5
„Transparen ța fiscală ”

Fiscalitatea este într -o continuă schimbare,dezvoltare și adaptare mai ales î n Romania
din pricina informatizării și dezvoltării permanente a societă ților na ționale și
multina ționale,t ocmai de aceea Uniunea Europeană cât și stat ele membre doresc o
armonizare și colaborare cât mai bună pentru a evita pierderile,evaziunile și pentru a s e
putea aplica conceptul de „win -win” în momentul de fa ța fiind o situa ție de „win -loss”.
Ce reprezintă transparen ța fiscală ?
Unul din conceptele de bază al transparen ței îl reprezintă corectitudinea din partea tuturor
părților implicate și în al doile a rând optimizarea sistemelor de impunere.
Interesantă este afima ția ce se aplică într -o masură limitată societă ților profesionale
de practicien i în insolven ță și a celor de avoca ți conform Ordonan ței 86/2006 „Priv ind
organizarea practicienilor în in solven ța” aprobată prin legea 254/2007:
„Regimul transparen ței fiscale,presupune a se să ri peste etapa de i mpunere a profitului
companiei și a se proceda direct la impunerea ca ven it al fiecarui asociat a unor păr ți a
veniturilor nete ale compani ei(venituri -chelltuieli),propor țional cu co ta de participare la
beneficii și la pierderi a fiecarui asociat” .
Sistemul transparen ței fiscale este practicat și aproape generalizat în Germania,Marea
Britanie,Fran ța și Olanda,scopul acestui regim ar fi e liminarea impozitării în cascada a
acelea și plus valori(impozit pe profit la nivel de companie,urmat de impo zit pe dividend la
nivelul fiecă rui asociat).

1.2Rolul contabilită ții
Transparen ța este măsura în care investitorii au acces rapid la informa țiile financiare
necesare despre o companie, cum ar fi nivel ul pre țurilor,al pieței și de asemenea la
rapoartele financiare auditate. Transparen ța ajută la reducerea volatilită ții pre țurilor,
deoarece to ți participan ții la piață pot lu a decizii investitiona le comparând acelea și date .
Companiile au, de asemenea, o motiva ție puternică de a furniza divulgarea, deoarece
transparen ța este în general recomp ensată prin performan ța societă ții pe pie țele bursiere.

6
Deoarece in vestitorii decid î n care companie să investească în baza rapoartelor
financiare, aceste rapoarte ar trebui să fie cât mai transparente posi bil pentru a putea
înțelege cu u șurință fundamentele compa niei și riscurile implicate.
Un indicator puternic al cre șterii viitoare este modul în care o companie î și investe ște
banii. Atunci când un investitor nu poate găsi informa ții concrete ca re să indice unde sunt
investi ți banii unei companii, investitorul, puțin probabil va dori să mai investească în
afacere. Situa țiile financiare opace pot ascunde nivelul datoriilor unei întreprinderi, iar
întreprinderea ar putea fi confruntată cu insolvabilitatea.
Rolul contabilită ții este primordial în func ționarea ac tivită ții,în privin ța investit orilor,a
statului dar totodată și al conducerii societă ții deoare ce sunt u tilizatorii principali ai
situa țiilor financiare, beneficiarii direc ți iar o contabilitate transparentă poate face diferen ța
între o societate prosperă și una falimentară .
În primul rând orice manager,asociat și administrator trebuie să aibă acces la date
clare,concrete și nedistorsion ate pentru a putea lua decizii în legatură cu func ționarea
activită ții,de aceea contabilul înainte de a furniza date î n primul rând trebuie să în țeleagă
conceptul de “transparen ță”.Atât în dic ționare cât și în literatura de specialitate se găsesc
multe defini ții dar semnifica țiile relevante ale ace stui concept sunt:foarte clar,u șor de
înțeles și sincer.

7
CAPITOLUL II
Întrucât scopul acestei lucrări este de a eviden ția diferen țele dintre principalele for me de
organizare sub orice formă,încă de la înfiin țare din p unctul de vedere al unei
societă ți,persoana fizică sau altă formă de organizare.
2.1Perso ana fizică
Din punct de vedere legal”Persoana fizică,este o institu ție de dr ept civil,este sub iectul
individual de drept,adică omul ,privit ca titular de drepturi și obliga ții civile,avâ nd
capacitat e de exercitiu ți de folosin ța”1
O persoana fizică autorizată răspunde î n limita patrimoniului de afe ctațiune,dacă acesta a
fost constituit, și în completare cu averea proprie. .
Unele aspecte sunt foarte importante de analizat la momentul infiin țării,întrucâ t forma de
organizare este un element ce poate economisi sum e importante pe parcursul desfa șurării
activită ții,dar totodata poate genera și cheltuieli inutile .
O persoana fizică autorizată are obliga ția de a-și depune declara ția de impunere aferentă
impozitului pe profit.Poate opta pentru una din cele trei metode a calculului venitului net:

Sursa:Fi scalitate de la lege la practică

1 Noul Cod Civil art.25 alin.2. SISTEM D E
IMPUNERE MODALITATE DE CALCUL A VENITULUI NET
SISTEM REAL Venit net=Venit brut -Cheltuieli deductibile aferente
activitatii
NORMA DE
VENIT Tinând cont de: -perioada de desfa șurare
-investi ții amortizate
-număr de angaja ți
-alte activitati desfasurate

SISTEM
FORFETAR Venit net=Venit brut stabilit -Cota forfetară -Contribu ții
sociale

8

Sistem de calcul și cote de impunere:
METODA AN
2014 2015 2016 2017

SISTEM
REAL
Vn-Imp(16%) -Ctrb(10 ,5
%)
Vn-Imp(16%) -dacă e
salariat
Vn-Imp(16%) -Ctrb(10,
5%)
Vn-Imp(16%) -Ctrb(
16%)

NORMA DE
VENIT
Vb-Imp(16%) -Ctrb(10,5
%)
Vb-Imp(16%) -Ctrb(10,
5%)
Vb-Imp(16%) -Ctrb(10,
5%)
Vb-Imp(16%) -Ctrb(
16%)

SISTEM
FORFETAR
*
Vbstab -Chforfet(20%) -C
trb(10,5%)
Vbstab -Chforfet(20%) –
Ctrb(10,5%)
Vbstab -Chforfet(40%) –
Ctrb(10,5%)
Vbstab -Chforfet(40
%)-Ctrb(16,5%)
*Sistemul forfetar se poate aplica î n cazul contribuabililor care ob țin venituri din drep turi
de proprietate intelectuală
*Contribuabilii mai au posibilitatea de a alege între cota par țiala a contribu țiilor CAS de
10,5% sau totală de 26,3%(CAS,CASS,SOMAJ)
Lista abrevierilor:
Vb-Venit brut
Vbstab -Venit brut stabilit
Ctrb-Contribu ții
Vn-Venit net
Chforfet -Cheltuieli forfetare
Imp-Impozit

În cazul î n care o persoa na fizică este platitoare de TVA atunci pe langa op țiunea pentru
determinarea impozitului pe venit mai are urmatoarele cote:

9
 In anul 2014 -TVA 20%
 In anul 2015 -TVA 24%
 In anul 2016 -TVA 20%
 In anul 2017 -TVA 19%

Evolu ția cotelor de impozitare din 2014 pană î n prezent:
0102030405060
2014 2015 2016 2017REAL
NORMĂ
FORFETAR

Conform tabelului de mai sus se poate observa cre șterea cotelor de impozitare î n ultim ul
an ajungand aproape dublu fa ță de anii preceden ți.Datorită modificărilor legislative și
fiscale contribuabilii persoane fizice au suferit schimbări majore și agresive de aceea
numărul înfiin țărilor de societă ți comerciale a crescut sim țitor din 2016 până î n prezent.
0 500 1000 1500 20002014201520162017
SA
SRL
PFA

Sursa:Oficiul Na țional al Registrului Comer țului

10
În anul 2014 în jude țul Mure ș s-au înfiin țat două societă ți pe ac țiuni,în 2015 o societate
iar în 2016 și 2017 înca nu s -a înregistrat nici o infiin țare.
2.2Persoana juridică
Articolul 25 alin.3 din Noul Cod Civil reglmentează persoanele juridice ca fiin d o formă
de or ganizare,care:”poate fi titulară de drepturi și obliga ții civile doar dacă întrune ște
condi țiile cerute de lege” .Persoanele ju ridice au organizare de sine stătă toare,un patrimoniu
propriu,precum și un scop licit și moral,lucrativ sau non -lucrativ.
Legea 31/1990 actualizată în 2011 privind societă țile comerciale eviden țiază foarte clar
diferen țele între SRL și SA ,în ceea ce prive ște constituirea acestora.În cazul SRL,la
înfiin țare,asocia ții sunt nevoi ți să verse integral,la data constituirii ca pitalului social
subscris,o sumă cel putin egală cu 200 de lei,divizată în păr ți egale,care nu poti fi mai mici
de 10 lei, de asemenea numă rul asocia ților nu poate depă și 50.În cazul SA,la
constituire,ac ționarii trebuie să verse cel pu țin 30% din capitalul social subscris,capital
care nu poate fi inferior cu antumului de 90.000 lei,iar numărul ac ționarilor nu poate fi mai
mic d e 2.
O persoană juridică ră spunde cu patrimoniul firmei,ap orturile obligatorii ale asocia ților
la capitalul social.
 Obliga ții fiscale a plicabile persoanelor juridice încadrate î n categoria microintreprinderi
Caracteristici microintreprindere:
„În sensul prezentului titlu, o mi crointreprindere este o persoană juridică română care
îndepline ște cumulativ urmatoarele condi ții, la data de 31 decembrie a anului fiscal
precedent:
a) realizeaz ă venituri, altele decât cele din consultan ță și management, î n propor ție de peste
50% din veni turile totale;
b) are de la 1 până la 9 salaria ți inclusiv;
c) a re alizat venituri care nu au depa șit ech ivalentul î n lei a 100.000 euro;
d) capitalul socia l al persoanei juridice este de ținut de persoane, altele decât stat ul,
autorită țile locale și institu țiile publice ”2

2 Codul Fiscal Titlul III art.47

11
Pentru realizarea ac țiunilor de natură lucrativă ,contribuabilii persoane fizice sau juridice
sunt obliga ți la plata impozitelor,taxelor și contribu țiilor după cum urmează :
 Impozite,taxe și contribu ții generate de desfă șurarea activită ții curente
 Impozite,taxe și contribu ții generate de plata salariilor
 Impozite,taxe și contribu ții generate de elemente patrimoniale
 Alte impozite,taxe și contribu ții
Impozitul pe ven iturile microintreprinderilor reprezintă modalitatea convenabilă de
impozitare doar dacă veniturile depa șesc cel pu țin 23,08% cheltuielile (3%*Venituri
≤16%*(Venituri -Cheltuieli) .Procentul poate varia,deoarece nu toate veniturile sunt
impozabile iar nu toate cheltuielile sunt deductibile.
Cotele de impozitare asupra veniturilor unei microintreprinderi:
TRIMESTRU 2014 2015 2016 2017
TRIM I VT*3% VT*3% VT*1% -1 angaj
VT*2% -2 angaj
VT*3% -3 angaj VT*1% -3 angaj
VT*3% -0 angaj
TRIM II VT*3% VT*3% VT*1% -1 angaj
VT*2% -2 angaj
VT*3% -3 angaj VT*1% -3 angaj
VT*3% -0 angaj
TRIM III VT*3% VT*3% VT*1% -1 angaj
VT*2% -2 angaj
VT*3% -3 angaj VT*1% -3 angaj
VT*3% -1 angaj
TRIM IV VT*3% VT*3% VT*1% -1 angaj
VT*2% -2 angaj
VT*3% -3 angaj VT*1% -3 angaj
VT*3% -1 angaj

Conform tabelului de mai sus se poate observa din 2016 o facilitate importantă acordata
microintrepri nderilor,devenind astfel o formă avan tajoasă de fiscalizare ,fiind avantaja ți
agen ții economici care nu au chel tuieli deductibile mari,care ob țin venituri considerabile
peste acestea.

12
 Obliga ții fiscale aplicabile persoanelor juridice platitoare de impozit pe profit
In privin ța impozitului pe profit calculul acestui a este destul de o mogen,diferen țe fiind
doar în func ție de natura activită ții desfa șurate,astfel fiind sist emul cu cele mai putine
modifică ri de-a lungul a nilor,considerat cea mai stabilă modalitate de impunere.
Modalită ți de cal cul și cote de impunere:
Profit impozabil=Venituri realizate -Cheltuieli efectuate -Venituri neimpozabile+Cheltuieli
nedeductibile=Venituri impozabile -Cheltuieli deductibile

Cote :
 16% exceptând cei care datorează impozit minim
 5% impozit minim(agen ții eco nomici care desfă șoară activită ți ale barurilor de
noap te,cluburi,discoteci,cazinouri și pariuri sportive)
Impozit asupra veniturilor ob ținute din activită țile men ționate
Argument 1 Relatie Argument 2 Concluzie:Impozit datorat
5%*Venituri realizate din
activită țile men ționate > 16%*Pro fitul
impozabil aferent
activită ților
menționate 5%*Venituri realizate din
activită țile men ționate
5%*Venituri realizate din
activitatile mentionate < 16%*Prof itul
impozabil aferent
activită ților
menționate 16%*Profitul impo zabil aferent
activită ților men ționate
Sursa:Fi scalitate de la lege la practică
Din ianuarie 2017 autorită țile au î nlocuit acest impozit cu cel forfetar,pentru a reduce
aria de aplicare a serviciilor unde se presupune posibilitatea mai ridicată a unei evaziuni
fiscale,aceste ramuri fiind sectorul hotelier,restaurante și servicii IT.
Pentru a realiza calculul impozitul pe profit trebuie facută o delimitare clară între
venituri și cheltuieli,î ntre cele impozabile sau neimpozabile și cele deductibile și

13
nedeductibile.Înca o dată cel mai imp ortant criteriu este transparen ța contabilă atât fa ță de
utilizat orii interni ai informatiilor cât și cei exte rni direct sau indirect implica ți.
În ajutorul delimitării acestor venituri și chelt uieli,Codul Fiscal conturează clar
categoriile și modalită țile de asociere ale unor venituri și cheltuieli:Deductibile sunt
considerate numai acele cheltuieli care pot fi asociate unor venituri imp ozabile,altfel spus,o
cheltuială efectuată și care a genera t un venit de natură impozabilă se nume ște
deductibilă(excep ții făcând cele men ționate și delimitate î n Codul Fiscal ca fiind
nedeductibile sau deductibile par țial).
 Impozitul pe dividende
Codul Fiscal ne indică faptul că o persoană juridică română ce distribuie sau plăte ște
dividende către o altă persoană juridică română are obliga ția de a re ține,de a declara și de a
plăti impozitul pe dividende re ținut,că tre bugetul de stat.
În ultimii ani impozitul pe dividende constituie un subiect intens discut at și mediatizat
de aceea principalul motiv al abordării diferite a modalită ții de calcul al acestei lucrari
porne ște de la acest concept,cel de dividend,a șa cum ac ționarilor le revine cotă -parte de
dividende calculată proportional cu numarul și valoarea a cțiunilor de ținute, atunci la fel se
poate calcula și impunerea ca venit al fiecărui asociat a unor par ți a venitu rilor nete ale
companiei propor țional cu co ta de participare la beneficii și pierderi a fiecă rui asociat.
Cote de impunere:
IMPOZIT PE DIVIDENDE
2014 2015 2016 2017
16% 16% 5% 10,5%

Modifică rile asupra cotei de impunere in anul curent se aplică de la data de 1 februarie.

14
Modalitatea de calcul al impozitului pe dividende :
Venituri – Cheltuieli = Profit
X – Y = Z
2014
–
2015
–
2016 Impozit pe profit 16%*Z
Profit net Z-Impozit
Dividende(cotă parte din
profitul net) Profit net*Dividende%
Impozit pe dividende Cota Dividende*Dividende distribuite
2017 Plata contribu ții Dividende distribuite*10,5%

Modalitate de calcul actuala pentru determinarea impozitului pe dividende:
Exemplu:O societate Alfa SRL are trei ac ționari iar co ta de participare la beneficii și
pierderi este:doi asociati au 90% respectiv 45% -45% iar al trei lea are 10%. Decid să
distribuie divide nde în propor ție de 40% din profitul net al companiei.Situa ția companiei
fiind astfel: 100.000 lei ,cheltuieli totale 50.000 lei. Societatea are 5 salaria ți.Calculele se
vor face astfel:
a)Primii doi asocia ți cu cote de p articipare egale vor avea :

 Profit brut=Vt -CHt=100.000 -50.000=50.000 lei
 Impozit pe profit:Profit brut*16%=8.000 lei
 Profit net=Profit brut -Impozit=50.000 -8.000=42.000 lei (90% =37.800)
 Dividende:Profit net*Cota=37.800 *40%= 15.120
 Impozit pe dividende:
 Anii 2014 si 2015 :
Impozit:15.120*16%=2.419,2
Câștig net:15.120 -2.419,2=12.700,8 lei/2=6.350,4 lei

15
 Anul 2016:
Impozit=15.120*5%=756
Castig net: 15.120 -756=14.364/2=7.182
 Anul 2017 :
Impozit=15.120 *5%*5,5%=1.587,6
Castig net:15.120 -1.587,6=13.532,4/2=6.766,2
b)Al treilea asociat cu cota de participare de 10% va avea :
 Anii 2014 si 2015 dividende:1.680
Impozit= 1.680 *16%= 268,8
Castig net:2.680 -268,7=1.411,2
 Anul 2016:
Impozit=1.680*5%=84
Castig net:1.680 -84=1.596
 Anul 2017:
Impozit=1.680*10,5%=176,4
Castig net:1.680 -176,4=1.503,6
SAU

Modalitate de calcul privind impunerea ca v enit al fiecarui asociat propor țional cu cota
de participare:
Exemplu:O societate Alfa SRL are trei ac ționari iar co ta de participare la beneficii și
pierderi este:doi asocia ți au 90% respectiv 45% -45% iar al treilea are 10%.Decid să
distribuie dividende di n venituri nete de 50.000 lei în propor ție de 40%. Societatea are 5
salariati .Calculele se vor face astfel:

16
a)Primii doi asocia ți cu cote de participare egale vor avea astfel:
 Anul 2014 si 2015:
 45.000 lei reprezentâ nd partea lor din venitul net
 Dividende:40%*Venit net=18.000 lei
Impozit pe venit: 18.000*3 %=540 lei
Câștig total :17.460 revenind unui asociat 8.730 lei
 Anul 2016 si 2017
Impozit pe venit:18.000*1%=180
Câștig total:18.000 -180=17.820 lei revenind unui asociat 8.910
b)Al treilea asociat va avea astfel:
 4.500 lei partea lui din venitul net
 Dividende:40%*Venit net=1.800 lei
 Anii 2014 si 2015
Impozit pe venit:1.800*3%=54
Câștig total:1.800 -54=1.746
 Anii 2016 si 2017
Impozit pe venit:1.800*1%=18
Câștig total: 1.800 -18=1.782 lei
0200040006000800010000
2014 2015 2016 2017Argument 1 actionari majoritari
Argument 1-actionar minoritar
Argument 2 actionari majoritari
Argument 2-actionar minoritar

17
Diferen țele dintre cele două modal ități de ca lcul sunt foarte mari,mai ales î ncepand cu
anul 20 16 astfel cel mai mare avantaj îl au ac ționarii majoritari,care totodată participă cu
un procent mai mare atât la partea de venituri dar și la pa rtea de cheltuieli astfel balan ța
înclinâ ndu-se sp re participan ții mai activi ai ciclului economic.Din punctul de vedere al
beneficiarului cea mai optimă variantă fiind cea d e-a doua varianta de calcul.

18

1.3 Regiile autonome
Regiile autonome sunt persoane juridice de drept public. Ele fac parte din
categoria stabilimentelor publice si au ca obiect de activitate r ealizarea de servicii publice
economice de interes major pentru stat sau unitatile administra tiv-teritoriale. Regiile
autonome pot fi asimilate autoritatilor administrative, in sens larg, si deci, pot emite acte
administrative supuse controlului instantelo r de contencios administrative.
Regulile autonome pot fi de interes national sau local. Cele de interes national se
infiinteaza prin hotarare a Guvernului, iar cele de interes local prin hotarare a consiliilor
locale.
Regiile autonome se organizeaza si fun ctioneaza in ramuri considerate strategice
ale economiei nationale ( industriale de armament, energetica, exploatarea minereurilor si
a gazelor naturale, posta si transporturi feroviare, precum si in unele domenii apartinand
altor ramuri stabilite de Guvern – art. 2 din Legea nr. 15/1990 3[3]).
Domeniile in care se pot organiza regii autonome de interes local sunt: gospodarie
comunala, spatii locative, distribuirea energiei termice, amenajarea si intretinerea
strazilor si a celorlalte spatii publice, transp orturi locale etc.
Pentru ca o activitate sa fie organizata sub forma unei regii autonome de interes
national este necesar ca aceasta sa indeplineasca anumite conditii :
a. sa constituie monopol de stat, in sensul unei activitati de productie sau de pr estari de
servicii care, datorita necesitatii unor tehnologii specifice sau a unor investitii de capital cu
costuri ridicate, nu se poate realiza in conditii de eficienta normala in unitati concurentiale
sau care ar deveni concurentiale pe termen mediu;
b. sa fie de interes public;

19
c. sa produca bunuri si sa presteze servicii esentiale pentru apararea tarii si siguranta
nationala.
Patrimoniul regiilor autonome este constituit din bunuri care fac parte di n domeniul
privat si din domeniul public de interes national sau local. Bunurile apartinand domeniului
public, fiind inalienabile, pot fi date numai in administrarea regiilor autonome si trebuie
evidentiate distinct in patrimoniul acestora. Asupra acestor bunuri nu se pot constitui
garantii de nici un fel.
Bugetul de venituri si cheltuieli al regiilor autonome de interes national se aproba
de Guvern, iar cel al regiilor autonome de interes local se aproba, dupa caz, de consiliile
locale sau judetene, o data cu bugetul unitatii administrativ -teritoriale (art. 9 din O.G. nr.
15/1993). Eventualele deficite ale regiilor autonome pot fi acoperite prin subventii de la
bugetul de stat sau de la bugetele locale.