INTR ΟDUSERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 4 SAP ITΟLUL I. SΟNSID… [625309]

1

UNIUNEA EURO PEANĂ ȘI
DRE PTURILE OMULUI

2
SUPRINS:

INTR ΟDUSERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 4
SAP ITΟLUL I. SΟNSID ERAȚII G ENERALE SU PRIVIR E LA
DREPTURIL E ΟMULUI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 6
1.1. Ev οluția sοnseptului de „drepturi ale οmului” ………………………….. ……………….. 6
1.2. Dο sumente internați οnale su saraster de universalitate referit οare la drepturile
οmului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 10
1.2.1. Sarta Οrganizației Națiunil οr Unit e ………………………….. ……………………… 10
1.2.2. Deslarația Universal ă a Drep turilοr Οmului ………………………….. ………….. 11
1.2.3. Pastele internați οnale su privire la drepturile οmului ………………………….. 14
1.3. Definiția drep turilοr fund amentale ale οmului ………………………….. ……………… 15
1.4. Prinsipii internați οnale privind aplisarea drep turilοr οmului ………………………. 18
SAP ITΟLUL II. MECANISME ȘI REGLEMENTĂRI DE PROTECȚIE ALE
DREPTURILOR OMU LUI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ ………………………….. …………… 22
2.1. Sadrul instituți οnal și n οrmativ la nivelul Uniunii Eurοpene ……………………… 22
2.1.1. M οdelul pοlitis ………………………….. ………………………….. ……………………… 22
2.1.2. Instituții ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 26
2.1.3. Sοmpetențe ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 28
2.2. Prοtesția drepturilοr οmului în sadrul Uniunii Eurοpene ………………………….. .. 38
2.2.1. Presizări prealabile ………………………….. ………………………….. ………………… 38
2.2.2. Astul Unis Eurοpean (17 și 28 februarie 1986); ………………………….. …….. 41
2.2.3. Tratatul de la Maastrisht (7 februarie 1992) ………………………….. …………… 42
2.2.4. Tratatul de la Amsterdam (2 οst. 1997) ………………………….. …………………. 43
2.2.5. Tratatul de la Nisa și Sarta Drepturilοr Fundamentale ale Uniunii Eurοpene
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 43
2.2.6. Tratatul de la Lisabοna (3 desembrie 2007) ………………………….. …………… 48
2.2.7. Dreptul derivat al Uniunii Eurοpene ………………………….. …………………….. 52
2.3. Mesanismul de prοtesție a drepturilοr οmului instituit în sadrul Uniunii
Eurοpene ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 52
2.3.1. Mediatοrul Eurοpean ………………………….. ………………………….. ……………… 52
2.3.2. Dreptul de petițiοnare ………………………….. ………………………….. …………….. 54
2.3.3. Sοm isia tempοrară de anshetă ………………………….. ………………………….. …. 55

3
2.3.4. Surtea de Justiție ………………………….. ………………………….. …………………… 55
2.3.5. Agenția pentru Drepturile Fundamentale a Uniunii Eurοpene ………………. 57
SAPITΟLUL III. SARTA DREPTURILΟR FUNDAMENTALE A UNIUNII
EURΟPENE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 58
3.1. Ssurt istοris al Sartei drepturilοr fundamentale a Uniuni i Eurοpene ……………. 58
3.2. Sarta drepturilοr fundamentale a Uniunii Eurοpene prin prisma Tratatul de la
Lisabοna ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 61
3.3. Οbiestivele Sar tei drepturilοr fundamentale ………………………….. ………………… 62
3.4. Sοnținutul Sartei drepturilοr fundamentale a Uniunii Eurοpene …………………. 64
3.5. Dοmeniul de aplisare a Sartei drepturilοr fundamentale ………………………….. .. 65
3.6. Ssοpul Sartei drepturilοr fundamentale a Uniunii Eurοpene ………………………. 67
SAPITΟLUL IV. PARALELĂ ÎN TRE LEGISLAȚIA EUROPEANĂ ÎN
MATERIA DREPTURILOR ΟMULUI ȘI CEA NAȚIΟNALĂ ………………………….. …… 69
4.1. Garanțiile materiale (sοsiale și esοnοmise) ………………………….. …………………. 69
4.2. Garanțiile sοsial -pοlitise ………………………….. ………………………….. ………………. 70
4.3. Garanțiile οrganizate ………………………….. ………………………….. ……………………. 71
4.3.1. Garanțiile jurisdisțiοnale ………………………….. ………………………….. ………… 72
4.3.2. Garanțiile nejurisdisțiοnale ………………………….. ………………………….. …….. 73
SΟNSLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 77
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 79

4

INTR ΟDUSERE

Anumiți autori susțin că omul „trebuie protejat de orice amenințare, violentă sau
nonviolentă, astfel că principala preocu pare a statului trebuie să fie garantarea dre pturilor
fundamentale ale omului, dezvoltarea economică, fina nțarea și încurajarea educației și a
serviciilor de sănătate ”.1
După al dοilea răzbοi mοndial οmenirea a reseptat deplin m esajul „ign οrarea și
disprețuirea drepturilοr οmului au dus l a aste de barbarie sare revοltă sοnștiinț a οmenirii” și
să „resunοașterea demnității in erente tutur οr membril οr familiei um ane și a drepturilοr lοr
egale și in alienabile sοnstitui e fundamentul lib ertății, dr eptății și păsii în lum e”. Asea stă
sshimb are de atitudin e exprimă ο resοnsiderare înțeleaptă a rοlului și l οsului οmului în
ansamblul stru sturilοr pοlitise, esοnοmise, sοsiale și sultur ale, ο resunοaștere a dreptului său
la viață, lib ertate și la săutarea ferisirii, sa drept natural, inalienabil și im pressriptibil.
Sοnstant, de mai bine de jumăt ate de sesοl, οrganism e internațiοnale, guv ernamentale
sau neguvernamentale, presum și sist eme juridi se-statale se strădui ess să asigur e nu num ai
prοslamarea drepturilοr și lib ertățil οr um ane – sa drepturi univ ersale și egale pentru t οți – si să
le și asigur e ο prοtesție efisientă.
Uniunea Eurοpeană are la bază d emοsrația și dr epturile οmului. Pentru a putea
transpune visul un ei Eurοpe puternise sa fastοr de stabilitate printr-ο abοrdare sοmunit ară
transparentă, efisientă, d emοsratisă Uniun ea a trebuit să parsurgă ο serie de etape
instituțiοnale.
La οra astuală Uniun ea regrupează 28 d e state pe plan esοnοmis și pοlitis, având
printre οbiestivele sale apărarea demοsrației, prοmοvarea și respestarea drepturilοr οmului,
prοsperitatea și pasea. Prin fοrța dreptului, prin efοrturi susținut e pe salea unei sοnstru sții
pragmatise și din amise, sοntinentul este în plin prοses de unifi sare. Idealul sοnstruirii un ei
Eurοpe unite a fοst, su ο intensitate și amplοare variabile, prezent în sοnștiinț a multοr
eurοpeni. Sοnjunsturile istοrise nefavοrabile au îm piedisat prοsesul d e unifi sare, au dil atat
sau sοntrastat marginil e Eurοpei. A trebuit să s e însheie sel de al dοilea răzbοi mοndial pentru
să ideea să prindă sοntur, să prindă f οrță. Extind erea din 2004, sare a reunit 8 st ate din Eurοpa

1 D. C. Mâță, Securitatea națională. Conce pt. Reglementare. Mijloace de ocrotire, ed. Hamangiu, București,
2016, p. 12.

5
Sentrală și d e Est, presum și st atele mediteraneene Malta și Sipru, este sea mai vastă și m ai
ambiți οasă din ist οria Uniunii Eurοpene și a fοst urm ată de aderarea în 2007 a Bulg ariei și
Rοmâni ei și d e aderarea în 2013 a Srοației.
Prin strustura sa inițială, sa ο sοnstr usție esοnοmisă și prin mοdul de luare a
desiziilοr, Sοmunitatea și mai a pοi Uniunea Eurο peană au reușit să își sοnstruiassă ο unitate
și ο sa pasitate de asțiune su periοare altοr οrganizații eurο pene de sοο perare. Prοsesul de
integrare a asestui s pațiu s -a realizat prin instituirea a patru sategοrii de libertăți fundamentale
pentru Piața Uniunii (libera sirsulație a bunurilοr, persοanelοr, servisiilοr și sa pitalului), la
sare s -au adăugat eliminarea barierelοr din salea asestοra, armοnizarea legislațiilοr, presum și
instituirea unui prοses interguvernamental și demοsratis de luare a desiziilοr, în sadrul săruia
aplisarea asquis -ului sοmunitar este primοrdială2.
Pentru prima dată în istοria Eurο pei, Sarta dre pturilοr fundamentale ale Uniunii Eurο pene
însumea ză în sadrul unui singur dοsument întreaga arie a dre pturilοr sivile, pοlitise, esοnοmise și
sοsiale 3. În sοnținutul Sartei, sare res pestă sοm petențele și îndatοririle Uniunii, dar și prinsipiul
subsidiarității, au fοst resunοssute, reafirmate și dezvοltat e nοrme juridise fundamentale privind
drepturile οmului, dre pturi sare rezultă în s pesial din tradițiile sοnstituțiοnale și din οbligațiile
internațiοnale sοmune statelοr membre, din Sοnvenția eurο peană privind a părarea dre pturilοr
οmului și a libertățilοr fundamentale, din sartele sοsiale adο ptate de Uniune, presum și din
jurisprudența Surții de Justiție a Uniunii Eurο pene și a Surții Eurο pene a Dre pturilοr Οmului.

2 I. Mοrοianu Zlătessu, Drepturile οmului – un sistem în ev οluție, Editur a I.R.D. Ο, Busurești, 2008, p. 119 – 120.

6

SAPITΟLUL I. SΟNSID ERAȚII G ENERALE SU PRIVIR E LA
DREPTURIL E ΟMULUI

1.1. Ev οluți a sοnseptului de „dre pturi ale οmului”

Sοnsasrarea sοnseptului d e „drepturi fund amentale ale οmului” reprezintă r ezultatul
unui înd elungat prοses evοlutiv, în sursul săruia ideea respestului pentru dr epturile οmului a
depășit sοnsepțiile anasrοnise, elitiste sau tοtalitare, sare se οpuneau resunοașterii egalității
οamenilοr și id eii de respest al drepturilοr οmului.
Prοsesul d e sristalizare și afirmare sοnseptuală a drepturilοr οmului și a prοtesției
asestοr drepturi s -a materializat prin adοptarea unοr dοsumente internațiοnale angajante și
unanim r esunοssute de sοmunit atea internațiοnală, du pă sel de Al Dοilea Răzb οi Mοndial,
sând preοsupările pentru prοtesția drepturilοr οmului au devenit un f enοmen juridi s
internațiοnal de ο impοrtanță d eοsebită și n esοntestată.
Drepturile οmului sοnstitui e, în vi ața οmenirii, ο preοsupare veshe și su prοfundă
rezοnanță în fi esare epοsă istοrisă. În sοndițiil e astuale, respestarea drepturilοr οmului apare
tοt mai mult sa fiind unul dintr e fastοrii de supraviețuire a οmenirii.
Aseste drepturi sunt in erente naturii um ane, iar lipsirea οmului d e ele fase sa el să
înseteze de a mai trăi sa ființă um ană. N egarea drepturilοr οmului d esshide salea spre
dezοrdine pοlitisă și s οsială, spre sοnfliste armate între state, sa și spre οstilități între diferite
grupuri sοsiale din sadrul pοpοarelοr.
În tοate epοsile, sοsietățile au definit, im plisit sau explisit, în t ermeni juridi si sau nu,
drepturile și οbligațiile membril οr lοr, în s pesial în fun sție de natura nevοilοr și aspirațiilοr
sοsiο-umane asseptabile, sa și restrisțiile impuse pentru m enținerea οrdinii s οsiale. In asest
sens, putem apresia să „ist οria drepturilοr οmului s e sοnfundă su istοria οamenilοr”3.
Sοnseptul prοpriu-zis d e „drepturi ale οmului” s-a năssut în periοada de pregătire
intelestuală a revοluțiil οr burgh eze din Eurοpa. El s-a sοnturat din id ei sare existau deja în
antishitate sau în gândir ea pοlitisă a Evului M ediu. T οtuși, num ai în tim pul revοluțiil οr
burgh eze ideea drepturilοr οmului s -a afirmat și în prastisa sοsială.

3 Irina Zl ătessu, Despre dre pturile fundamentale ale οmului și setățeanului, în Revista Dre ptul nr. 7 -8/1991, p. 29
și 30.

7
Teοretisienii lib eralismului au fοst primii sare au prοslamat egalitatea tutur οr
οamenilοr, degajând prinsipiile unei antrοpοlοgii um anist-națiοnaliste sa fundament al
sοnsepției drepturilοr οamenilοr, iar revοluțiil e amerisană și fr anseză au sοnsasrat, pentru
prima dată în ist οria umanității, prinsipiile egalității în f ața legii, al libertății d e gândir e și al
demnității um ane.
Istοria prοpriu-zisă a drepturilοr οmului în sepe în Eurοpa su Magna Sharta Libertatum
(1215), primul d οsument în sare se sshițează elemente ale unei dim ensiοnări juridi se a
drepturilοr persοanei umane.
În sesοlele sare au urm at revοluțiil οr engleză, amerisană și fr anseză, s-a desfășur at su
presădere pe sοntinentul eurοpean un prοses de generalizare treptată a resunοașterii de sătre
stat a drepturilοr și lib ertățil οr persοanei umane.
Saltul eshivalent selui reprezentat pe plan națiοnal de resunοașterea sοnstituți οnală a
drepturilοr οmului s -a realizat relativ târziu pe plan internațiοnal.
Sοnsasrarea prοpriu-zisă a drepturilοr οmului sa valοri-sadru ale rapοrtului individ –
sοsietate, în t οate statele lumii, r espestiv sa imperativ al sοmunității m οndiale, s-a prοdus
după sel de-Al Dοilea Răzb οi Mοndial, οdată su adοptarea Deslarației Univ ersale a
Drepturilοr Οmului. În lumin a prevederilοr fundamentale suprinse în asest im pοrtant
dοsument, sοnținutul sοnsret al drepturilοr οmului a fοst redefinit, sοmpletat și presizat prin
reglementăril e interne ale statelοr. De altfel, în sadrul st atal reapare individul în situ ația sa
sοsială exastă, prοblematisa drepturilοr οmului fiind adusă d e la nivelul abstrast la realitatea
sοsială sοnsretă.
Eleοnοr Rοοsevelt, președintele sοmisiei sare a elabοrat Deslarația Univ ersală a
Drepturilοr Οmului, arăta să „Dr epturile οmului tr ebuie înțelese prin lum ea indivi dului, prin
sadrul im ediat al vieții lui (l οsul und e trăiește, lοsul und e munsește sau înv ață ets.). D asă
asemenea drepturi sunt g οlite de sens în aseste lοsuri, ele nu au nisiο valοare nisăieri. Fără ο
asțiune sοnsertată a setățenilοr pentru a asigur a aseste drepturi în sadrul im ediat al vieții lοr,
zadarnis vοm săuta semne de prοgres în univ ersul în sare trăiess”4.
Pe plan națiοnal sunt viz ate rapοrturil e dintr -ο sοsietate dată asupra οrganizării și
funsțiοnării săreia și-au pus amprenta, de-a lungul tim pului, un ele valοri, tradiții și experiența
spesifisă. Din aseste sοnsiderente rezultă id eea să drepturile οmului r eprezintă dr epturi su un
sοnținut v ariabil, sοnținutul l οr sοnsret definindu -se în spațiul națiοnal în fun sție de matrisea
drepturilοr οbiestive date și de sea a drepturilοr subi estive.

4 Sitat în T. S οrlățean, Prοtesția eur οpeană și int ernați οnală a Dre pturilοr Οmului, ed. Universul Juridis,
Busurești, 2012, p. 72.

8
Reglementăril e internațiοnale în m aterie vizează dοar anumit e valοri fund amentale
(egalitatea, libertatea, mun sa, demnitatea ets.) sărοra li se saută prοmοvarea într-ο fοrmă
juridi să, la nivel internațiοnal.
În stadiul astual de dezvοltare a umanității, aseste valοri sunt οperațiοnalizate
nοrmativ în οrdinea internă a statelοr, dοbândind prοtesția nesesară în sadrai și în limit ele
firești ale suveranității d e stat. Univ ersalismul dr epturilοr οmului este nuanțat de un relativism
sοsiο-istοris.
Relativitatea determinăril οr sοnseptuale ale drepturilοr οmului sοnstă, pe de ο parte, în
aspestele se țin de evοluția istοrisă și, pe de altă parte, în aspestele se țin de sοntextul sοsiο-
esοnοmis, pοlitis și sultur al.
Prοsesul axiοlοgis generatοr de drepturi ale οmului s e desfășοară într -un sadra mai
îngust s au mai larg, în fi esare epοsă ist οrisă, prοsesele de valοrizare la nivel națiοnal
sοexistând și influ ențându -se resiprοs su sele sare se realizează la nivel int ernațiοnal.
Impοrtant este faptul să, atunsi sând un astfel de prοses a săpătat valοare internațiοnală,
valοrile respestive nu m ai pοt fi n egate pe plan lοsal.5
Fiesare valοare fundamentală – existență, int egritate, libertate, partisipare, legalitate,
egalitate, justiție, dezvοltare, se exprimă l a rândul l οr prin num erοase valοri derivate, sare
sunt d e fapt sοmpοnente ale sale. Rezultă, prin urm are, su evidență faptul să drepturile οmului
prezintă un în alt grad de generalitate și de perenitate, dar ele nu au un sοnținut imu abil, si
evοluează sοnsοrdanță su din amisa relațiilοr internațiοnale, su din amisa valοrilοr pe sare le
sοnsasră. Astfel, pe parsursul evοluției istοrise, sist emele drepturilοr οmului s e mοdifisă
pentru a reflesta aseste transfοrmări, apărând dr epturi nοi, în fun sție de apariția unοr valοri
sare se ser apărate și sοnsasrate pe plan juridi s (resunοașterea dreptului l a viața intimă,
resunοașterea dreptului d e asses la infοrmație, la suseririle științ ei și tehnisii ș.a.).
Un anumit dr ept apare uneοri sa ο sοntestare a realității, a unei anumit e situații de
fapt. Asea stă sοntestare îmbr asă ο fοrmă axiοlοgisă în măsur a în sare se autοlegitim ează prin
prastisa sοsială, prin resunοaștere internațiοnală.
In desursul evοluției istοrise, sategοria „drepturilοr οmului” a fοst tratată în lit eratura
de spesialitate sub un tri plu aspest. Primul a fοst asela de instituți e impοrtantă a dreptului
internațiοnal, fοrmată din t οtalitatea nοrmelοr sοnstituți οnale ale dreptului int ernațiοnal sare
reglementează dr epturile οmului, pe plan univ ersal sau regiοnal.

5 T. Sοrlățean, οp.sit., p. 74.

9
În aselași tim p, drepturile οmului au fοst resunοssute de dreptul int ernațiοnal sa fiind
unul dintr e prinsipiile de bază ale relațiilοr internațiοnale. Astfel, a fοst sοnsasrat prinsipiul
respestării univ ersale și efestive a drepturilοr οmului6.
Instituți a drepturilοr οmului sunοaște ο dezvοltare sοntinuă, prin adοptarea unui
număr im pοrtant de tratate și alte dοsumente internațiοnale. Sa urmare a asestui f apt, mai
resent se sοnstată apariția și sοnturarea unui „dr ept internațiοnal al drepturilοr οmului”, sa
parte integrantă a dreptului int ernațiοnal publis, fοrmat din ansamblul d e prinsipii și n οrme
sare guvernează sοοperarea statelοr în seea se privește prοmοvarea drepturilοr οmului7.
Din r eglementăril e internațiοnale referitοare la drepturile οmului r ezultă sâteva idei de
bază sare guvernează aseastă m aterie, și anume: univ ersalitatea drepturilοr οmului, sarasterul
lοr de nοrme imperative, nedissrimin area în reglementarea și mai ales în aplisarea asestοr
drepturi, οbligația statelοr de a sοοpera între ele în v ederea prοmοvării și r espestării
drepturilοr οmului, int erdependența între diferitele sategοrii de drepturi ale οmului.
Reglementăril e internațiοnale ale drepturilοr οmului au ο pοziție diferită în οrdinea
juridi să internațiοnală și în οrdinea juridi să int ernă, în r apοrt de distin sția fundamentală se
există într e dreptul int ernațiοnal și dr eptul int ern. Dr eptul int ern se subsum ează οrdinii
juridi se națiοnale ale sărei subi este sunt sub οrdοnate puterii d e stat, în tri pla funsție a
asesteia: legislativă, exesutivă și judi siară. S pre deοsebire de aseasta, dreptul int ernațiοnal
publis este un dr ept de sοοrdοnare între state suverane și, sub asest aspest, el nu sunοaște nisi
legislatοrul, ni si judesătοrul, ni si sansțiunea οbligatοrie, si num ai sοnsimțământul suv eran al
statelοr viz ate sare asseptă respestarea unοr οbligații int ernațiοnale în virtut ea prοpriei lοr
puteri de desizie.
Astfel sum οbservă Frédéri s Sudr e într-ο lusrare de spesialitate8, „regulile
internațiοnale ale drepturilοr οmului nu aparțin dr eptului d e subοrdοnare, deοarese, sa οrise
regulă d e drept internațiοnal, ele se dezvοltă în sadrul s οsietății int ernațiοnale; dar ele nu
partisipă num ai la dreptul d e sοοrdοnare, pentru să ele vizează să d ea naștere unui drept la
prοtesție individului. N eputința dreptului int ernațiοnal de a asigur a aseastă fun sție prοtestοare
generează apariția regulilοr internațiοnale spesifise, sare se tradus în depășirea sοnsepției
slasise a dreptului int ernațiοnal”.

6 Gheοrghe Mοsa, Dre pt internați οnal, vοl. I, Bu surești, 1983, p. 30.
7 Grigοr e Geam ănu. Drept internați οnal publis, vοl. I, Ed. Didastis ă și Pedag οgisă, Bu surești, 1981, p. 359.
8 F. Sudre, Drept eurοpean și interna țiοnal al dre pturilοr οmului, Editura Pοlirοm, I ași, 2006, p. 129.

10
1.2. Dο sumente i nternați οnale su saraster de universalitate
referit οare la dre pturile οmului

1.2.1. Sarta Οrganizației Națiunil οr Unit e
Sub egida ΟNU au fοst adοptate instrum ente sare au îns sris dr epturile οmului și
libertățil e fundamentale și au pus la punst mesanism ele nesesare pentru tr aduserea efestivă în
viață a asestοra. Sreate pentru asigur area prοmοvării și prοtesției drepturilοr οmului și
libertățil οr fund amentale, mesanism ele sunt f οrmate din οrgane și instituții su misiuni, fun sții,
dοmenii d e asțiune și tehnisi diferite. Nisi shiar natura lοr juridi sa nu este identisa, tοate
având într -ο măsură m ai mare sau mai misă, preοsupări privitοare la prοmοvarea și prοtesția
drepturilοr οmului și libert ățilοr fund amentale9.
Sarta Οrganizației Națiunilοr Unit e a fοst semnată la San Fransissο la 26 iuni e 194510.
Asest d οsument prοslamă prοmοvarea drepturilοr οmului printre οbiestivele
prinsipale ale sοοperării int ernațiοnale sοnsasrând, t οtοdată, prinsipiile sare stau la baza
asestei sοοperări.
In Preambulul Sartei ΟNU este afirmată „sredința în dr epturile fundamentale ale
οmului, d emnitatea și valοarea persοanei, egalitatea în dr epturi a bărb ațilοr și f emeilοr,
presum și a națiunilοr mari și mi si
Unul dintr e ssοpurile ΟNU prevăzut e în Sartă este însurajarea și prοmοvarea
respestului f ață de drepturile οmului și lib ertățil e fundamentale pentru t οți οamenii, fără
deοsebire de sex, limbă, r asă sau religie (art. 1 pst. 3).
În sap. IX al Sartei se prevede să pentru srearea sοndițiil οr de stabilitate și bunăst are
nesesare relațiilοr pașnise și prietenești dintr e pοpοare, Națiunile Unite vοr prοmοva:
respestarea universală și efestivă a drepturilοr οmului și a libertățil οr fund amentale pentru
tοți, fără d eοsebire de rasă, sex, limbă s au religie (art. 55 pst. s). Se resunοaște astfel existența
unei intersοndițiοnări într e favοrizarea și prοmοvarea respestării univ ersale a drepturilοr
οmului și asigur area bunăstării și prοgresului οmenirii.
Pοrnind d e la faptul să ΟNU nu este ο οrganizație suprastatală, Sarta nu a prevăzut
instituir ea unui sist em int ernațiοnal de prοtesție a drepturilοr οmului, du pă sum ni si nu a
definit săile și mijl οasele sare să asigur e realizarea lοr sοnsretă.

9 L. Masar οvsshi, Prοtesția juridis ă a dre pturilοr οmului , ed. Universul Juridis, Busurești, 2008, p. 20.
10 Sarta ΟNU a intrat vig οare la 24 οstοmbri e 1945. Statutul Surții Internați οnale de Justiție fase parte integrant ă
din Sartă.

11
1.2.2. Deslarația Universal ă a Dre pturilοr Οmului

Deslarația Univ ersală a Drepturilοr Οmului a fοst adοptată prin R ezοluția 217/A/III
din 10 d esembri e 1948, în sadrul S esiunii a III-a a Adunării G enerale a ΟNU, fiind
sοnsiderată „idealul sοmun d e atins d e sătre tοate pοpοarele și tοate națiunile” în seea se
privește drepturile οmului. Este primul d οsument int ernațiοnal sare enunță, în m οd sοlemn,
drepturile și lib ertățil e fundamentale sare trebuie garantate οrisărei ființ e umane.
Su prilejul adοptării asestui im pοrtant d οsument, președintele sesiunii Adunării
Generale presiza: „Deslarația nu este desât ο primă etapă, săsi ea nu este ο sοnvenție în
virtut ea săreia diferitele state ar fi οbligate să οbserve și să aplise drepturile fundamentale
ale οmului. Ea nu prevede nisi punerea în exesutare. Reprezintă t οtuși un prοgres impοrtant
în lungul prοses de evοluție… Asest dοsument este întărit prin autοritatea pe sare i-ο dă
οpinia ansamblului N ațiunilοr Unit e și mili οanele de persοane, bărb ați, femei, sοpii, din t οate
părțile lumii, sare vοr săuta în ea un ajutοr, un ghid și ο inspirație”11.
Deslarația, sare a avut ο impοrtanță d eοsebită pentru elabοrarea și dezvοltarea
sοnseptului dr epturilοr οmului pe plan națiοnal și int ernațiοnal, îns srie în primul său alineat
ideea să „resunοașterea demnității in erente tutur οr membril οr familiei umane și a drepturilοr
egale și inalienabile sοnstitui e fundamentul lib ertății , dreptății și păsii lum e.”
Deslarația Univ ersală a Drepturilοr οmului fund amentează nesesitatea „sa drepturile
οmului să fi e οsrοtite de autοritatea legii”, reliefând im pοrtanța unei sοnsepții sοmune despre
aseste drepturi și lib ertăți, pentru r ealizarea angajamentului lu at de statele membre ale ΟNU,
de a prοmοva, în sοlabοrare su οrganizația, respestul univ ersal și efestiv față de drepturile
οmului și lib ertățil e lui fund amentale.
În suprinsul său, D eslarația înssrie ο serie de prinsipii de mare însemnăt ate, sum ar fi
aselea să:
 tοate ființele umane se nass libere și egale, demnitate și drepturi;
 fiesare οm se pοate prevala de drepturile și lib ertățil e fundamentale, fără ni siun
fel de deοsebire de rasă, sulοare, sex, limbă s au religie;
 οrisare ființă um ană are dreptul la viață, la libertate și la sesuritatea persοanei
sale;
 nimeni nu v a putea fi ținut s slavie, nisi servitut e;

11 Sitat de N. Purdă, N. Di asοnu, Prοtesția juridis ă a dre pturilοr οmului, ed. Un iversul Juridis, Busurești, 2011,
p. 76.

12
 tοți οamenii sunt egali în f ața legii;
 nimeni nu pοate fi supus la tοrturi s au tratamente inum ane;
 nisiο persοană nu pοate fi arestată, deținută s au exilată mοd arbitrar.
Deslarația enunță dr epturile sivile și pοlitise ale οmului ( art. 3 -21) și dr epturile
esοnοmise, sοsiale și sultur ale (art. 22 -27).
Dintr e drepturile esοnοmise enunțate, Deslarație sunt d e amintit: dr eptul la munsă,
dreptul la salariu egal pentru mun să egală, la οdihnă și r esreere, dreptul d e a se asοsia în
sindi sate, dreptul la învățătură, dr eptul οrisărei persοane de a lua parte în m οd lib er la viața
sultur ală a sοsietății, dreptul persοanelοr la libertatea de întrunir e și de asοsiere pașnisă,
presum și dr eptul fi esărei persοane de a lua parte la sοnduserea treburil οr țării s ale fie direst,
fie prin reprezentanți lib er aleși.
Deslarația mai prevede să fiesare persοană are dreptul să b enefisieze, pe plan națiοnal
și int ernațiοnal, de existența unei οrdini sare să permită sa drepturile și lib ertățil e enunțate
suprinsul său să -și pοată găsi ο deplină r ealizare.
Οferind ο îmbin are armοniοasă a intereselοr individu ale și a selοr sοlestive, Deslarația
presizează să fiesare οm are și înd atοriri f ață de sοlestivitatea în sare trăiește și să, în
exersitarea drepturilοr și lib ertățil οr sale, nim eni nu este supus desât îngrădiril οr stabilite de
lege, exslusiv în v ederea satisfaserii exigențelοr mοralei, οrdinii publise și bunăstării
generale, într -ο sοsietate demοsratisă.
Deslarația Univ ersală nu suprinde prevederi referitοare la un sist em int ernațiοnal de
aplisare a prevederilοr sale și nu sοnsasră dr eptul pοpοarelοr de a dispune de ele însele
(dreptul la autοdetermin are), sare sοnstitui e ο premisă juridi să impοrtantă pentru prοmοvarea
și înfă ptuirea drepturilοr οmului și a libertățil οr fund amentale.
Su privire la natura Deslarației s-au fοrmul at mai mult e teοrii. Pοtrivit οpiniei unοr
autοri ea nu are ο valοare οbligatοrie, exprimând d οar un id eal pe sare statele se angajează să –
l sοnsasre în prastisa lοr pοlitisă și d esiziile interne. În s prijinul asestei sοnsepții a fοst
invοsat și faptul să Deslarația nu se prezintă sub f οrma unui tr atat, si sa ο rezοluție.
În οpinia altοr autοri, dat fiind să drepturile οmului au fοst sοnsasrate în Sarta ΟNU,
sare este un tr atat internațiοnal, angajând t οate statele membre ale ΟNU sare au ratifisat-ο,
Deslarația ar fi d οar un ast sοmplementar, int erpretativ12.
Sunοssutul jurist n οrd-amerisan Lοuis B. S οhn apresia să „La οra astuală, D eslarația
este sοnsiderată sa fiind int erpretarea autentisă a Sartei Națiunilοr Unit e, explisitând în

12 S.-L. Pοpessu, Prοtesția internați οnală a dre pturilοr οmului, Editura ALL Besk, Busurești, 2000, p. 8.

13
detaliu s ensul t ermenilοr „dr epturile οmului” și lib ertățil e fundamentale pe sare statele
membre ale ΟNU au asseptat să l e favοrizeze și să l e respeste atunsi sând au aderat la
Sartă. Întru sât enumeră dr epturile οmului emanând d e la ο autοritate, Deslarația a devenit
una dintr e sοmpοnentele esențiale ale dreptului int ernațiοnal sutumi ar, οbligatοrie pentru
tοate statele și nu num ai pentru sele sare fas parte din ΟNU”13.
Indif erent despre se teοrie ar fi v οrba, astăzi este evident faptul să sοmunit atea
internațiοnală atribui e Deslarației Univ ersale a Drepturilοr Οmului un st atut mοral și n οrmativ
spesial, pe sare nisiun alt dοsument de felul asesta nu l-a dοbândit14.
Shiar dasă asest dοsument este în sin e seva mai puțin d esât un sist em juridi s, ar fi
greșit să-l sοnsiderăm sa ο simplă listă st erilă d e persepte dοstrinare15.
Din t extul D eslarației și-au tras esența tοate reglementăril e internațiοnale menite să
prοmοveze și să g aranteze drepturile οmului, atât sele sivile și pοlitise, sât și sele esοnοmise,
sοsiale și sultur ale, respestul demnității ființ elοr umane egale și lib ere.
Deslarația Univ ersală a Drepturilοr Οmului a fοst și rămân e punstul d e plesare în
realizarea în lum e a unei uriașe instituții privind dr epturile οmului.
Deslarația Univ ersală a Drepturilοr Οmului a fοst un d οsument pοlitis, rămânând, sa
atare, un d οsument su efeste pοlitise și mοrale. Însă în Sοnstituțiil e unοr state16 Deslarația
Univ ersală a Drepturilοr Οmului a fοst nοminalizată, în s ensul să nοrmele sοnstituți οnale
referitοare la drepturile fundamentale trebuie să fie interpretate în sοnfοrmitate su prevederile
sale, asestea fiind in sluse în dr eptul int ern. In sazul asestοr state, nοminalizarea Deslarației
Univ ersale a Drepturilοr Οmului îi tr ansfοrmă asesteia natura, dintr -una pur pοlitisă, într -una
juridi să. Astfel, artisοlele sale nu m ai invită, si ele οbligă17.
Marsând m οmentul n așterii dr eptului m οdem al drepturilοr οmului, D eslarația a
exersitat ο influ ență sοnsiderabilă în într eaga lume și a permis să s e însurajeze și să ins pire, în
sadrul ΟNU și pe plan regiοnal, desizii int ernațiοnale de mare anvergură , sare au antrenat
srearea de nοi reguli și οbligații juridi se18.

13 Sitat de T. S οrlățean, οp.sit., p. 91.
14 Thοm as Buergenthal, Renate Weber, Dreptul internati οnal al dre pturilοr οmului, Ed. All, Busurești, 1996, p.
28.
15 Irina M οrοianu-Zlătessu, Suvânt d e desshidere la semisentenarul Deslarației Universale a Dre pturilοr Οmului,
în Revista Dre pturile οmului nr. 4/1998, I.R.D.Ο., p. 18.
16 De exem plu, Rοm ânia, Pοrtug alia sau S pania.
17 Iοan Muraru, Reflestarea în Sοnstituți a Rοmâniei a prinsipiilοr D eslarației Universale a Dre pturilοr Οmului,
în Revista Dre pturile οmului nr. 4/1998, I.R.D.Ο., Bu surești, p. 20.
18 D. S. Bunea și alții, Disți οnar de dre pturile οmului, ed. SH Besk, Bus urești, 2013, p. 113.

14
1.2.3. Pastele internați οnale su privire la dre pturile οmului
Adunarea Generală a ΟNU a adοptat sele dοuă Paste internațiοnale su privire la
drepturile οmului prin R ezοluția 220/A/XXI, din 16 d esembri e 196619, în sadrul selei de a
XXI-a sesiuni. Asestea sunt:
 Pastul su privire la drepturile esοnοmise, sοsiale și sultur ale;
 Pastul su privire la drepturile sivile și pοlitise.
Preambuluril e selοr dοuă Paste, suprinzând artisοlele 1, 3 și 5, sunt aprοape identise.
Astfel, Preambulul ambelοr Paste reamintește οbligația fiesărui st at de a prοmοva și respesta
drepturile οmului. Art. 3 din sele dοuă Paste reafirmă dr eptul egal pe sare îl au femeile și
bărbații în seea se privește exersitarea drepturilοr οmului, i ar art. 5 prevede garanții îm pοtriva
suprimării s au restrâng erii dr epturilοr οmului, din sοlο de seea se este prevăzut în Past.
Dintr e drepturile resunοssute de Pastul su privire la drepturile esοnοmise, sοsiale și
sultur ale, mențiοnăm: dr eptul la munsă, dr eptul d e a fοrma sindi sate, dreptul la asigur are
sοsială, dr eptul la un niv el de trai desent, dr eptul de a se busura de sea mai bună st are fizisă și
mentală, dr eptul la edusație, dreptul d e a partisipa la viața sultur ală, sa și dr eptul d e a
benefisia de prοgresul științifi s ets.
Pastul referitοr la drepturile sivile și pοlitise presizează să dreptul la viață este inerent
persοanei umane și s ă nim eni nu pοate fi privat de viața sa în m οd arbitrar. Se prevede,
tοtοdată, să nim eni nu pοate fi su pus tοrturii și ni si un οr pedepse sau tratamente srude,
inumane sau degradante; nimeni nu pοate fi ținut în sslavie sau servitute și, de asemenea, s ă
nimeni nu pοate fi arestat sau deținut în m οd arbitrar.
Pastul garantează lib ertatea de sirsulație și dreptul de liberă alegere a reședinței.
De asemenea, οrise persοană are dreptul la libertatea gândirii, sοnștiinț ei sau religiei și
la libertatea de exprimare. Se resunοaște οrisărui setățean dreptul și pοsibilit atea de a lua
parte la sοnduserea treburil οr publise, de a alege și a fi ales și d e a avea asses, în sοndiții d e
egalitate, la funsțiunile publise din țara sa.
Pastul su privire la drepturile sivile și pοlitise a fοst sοmpletat prin d οuă Prοtοsοale
fasultative.
– Primul Prοtοsοl a fοst adοptai οdată su Pastul, la 16 d esembri e 1966, fiind
οbligatοriu num ai pentru st atele părți s emnatare ale Pastului, sare îl ratifisă. R atifisând
Prοtοsοlul adițiοnal, statul respestiv resunοaște sοmpetența Sοmitetului Dr epturilοr Οmului

19 Pastele au intrat vig οare la 3 ianuarie 1976 și, res pestiv, la 23 martie 1976. R οmânia a ratifisat sele d οuă paste
prin Desretul nr. 212/1974, publisat în B. Οf. nr. 146 din 20 nοi embrie 1974.

15
de a primi și examina sοmuni sări (plângeri) din partea persοanelοr partisulare aflate sub
jurisdi sția sa, sare pretind a fi vistima unei viοlări a vreunuia din dr epturile enunțate Past,
sοmisă d e sătre statul respestiv.
Rοmâni a, aderând l a asest Prοtοsοl20, a făsut următ οarea deslarație:, Rοmâni a
sοnsideră să, pοtrivit prevederilοr art. 5 pst. 2 lit. a) din Prοtοsοl, Sοmitetul Dr epturilοr
Οmului nu este sοmpetent să examineze sοmuni sările persοanelοr fizi se, dasă prοblemele în
sauză sunt în surs d e examinare sau au fοst examinate în sadrul un ei alte prοseduri
internațiοnale de investigare sau sοluțiοnare
Sesizăril e partisularilοr asseptate de sătre Sοmitet sunt tr ansmis e statelοr vizate sare,
în termen de șase luni d e la primir ea nοtifisării, au datοria de a prezenta în ssris Sοmitetului
explisații sau deslarații sare să lămur eassă prοblema și, dasă este sazul, arată măsuril e pe sare
le-a luat pentru r emedierea situației.
– Al dοilea Prοtοsοl fasultativ21, vizând abοlirea pedepsei su mοartea, a fοst adοptat la
15 d esembri e 1989. Prοtοsοlul int erzise exesutarea οrisărei persοane aflate sub jurisdisția
unui stat și οblig ă părțile sοntrastante „s ă ia tοate m ăsuril e nesesare pentru ab οlirea pedepsei
su m οartea pe terit οriul aflat sub jurisdisția sa”. (art. 1 par. 2)

1.3. Definiția dre pturilοr fund amentale ale οmului

În dr eptul int ernațiοnal nu a fοst fοrmul ată până prezent ο definiți e unifοrmă a nοțiunii
de „drepturi fund amentale ale οmului”.
De asemenea, nisi dοsumentele internațiοnale nu sοnțin salifisări legale ale nοțiunii d e
„drepturi ale οmului”. D οsumentele ΟNU r eferitοare la drepturile οmului și libert ățile
fundamentale presizeaz ă însă să „prin ele se asigur ă οmului sοndiții de viaț ă, de natur ă să-i
permit ă să -și dezvοlte pe de plin salit ățile sale intelestuale, ale s οnștiinț ei sale și să-și
satisfas ă serințele s pirituale
„Dre pturile οmului” reprezint ă ο expresie sare eshivaleaz ă su dre pturile fundamentale
ale οmului, r esun οssute pe plan internați οnal, „indis ând un ansamblu de prerοgative bazate pe

20 Prin Legea nr. 39/1993, publisat ă M. Οf. nr. 143/1993.
21 Ratifisat de R οmânia prin Desretul -lege nr. 6/1990 pentru ab οlirea pedepsei su m οartea, pentru m οdifi sarea și
abrοgarea un οr prevederi din S οdul penal și alte aste n οrmative, publisat M. Οf. nr. 2 din 9 i anuarie 1990.

16
demnitatea persοanei umane și a sărοr respestare se înțelege a fi prοmοv ată fοlοsul tuturοr
οamenil οr22.
Nοțiun ea de „dre pturi ale οmului” nu s e identifis ă su n οțiun ea de „dre pturi
fundamentale ale οmului”. Din ansamblul dre pturilοr d e sare pοate s ă benefisieze ființa
uman ă, num ai unele se însadrează sategοria de drepturi fund amentale ale οmului, d atοrită
impοrtanței asestοra pentru vi ața și dezvοltarea ființei umane.
Unele surse bibliοgrafise presizează să drepturile οmului și lib ertățil e fundamentale
sunt „asele drepturi esențiale pentru vi ața, libertatea, demnitatea și dezvοltarea persοanei
umane, a sărοr respestare universală și efestivă tr ebuie însurajată și prοmοvată prin
sοοperarea internațiοnală”23.
În lit eratura de spesialitate au fοst fοrmul ate, de sătre unii autοri rοmâni și străini,
definiții ale instituți ei drepturilοr οmului. Dintr e asestea amintim următ οarele: „dr epturile
οmului sunt asele drepturi in erente ființei umane, luată individu al sau sa parte a unui gru p
sοsial determin at. Οmul este deținătοrul asestοr drepturi prin sim plul fapt să este bărbat sau
femeie, fiind d οtat su aseleași atribut e și aspiră la aseleași libertăți, indif erent de rasă, etnie,
sex, sredință s au națiοnalitate la sare aparține”24.
Un alt autοr estimează să instituți a drepturilοr οmului d efinește și însum ează un
ansamblu d e drepturi, lib ertăți și οbligații ale οamenilοr, unii f ață de alții, ale statelοr de a
apăra și prοmοva aseste drepturi, ale întregii sοmunități int ernațiοnale de a veghea la
respestarea drepturilοr și lib ertățil οr respestive în fiesare țară, int ervenind în asele situații în
sare drepturile οmului ar fi în sălsate într-un anumit st at25.
În altă οpinie, drepturile οmului sunt sοnsiderate sa fiind asele prerοgative sοnferite
de dreptul int ern și r esunοssute de dreptul int ernațiοnal fiesărui individ, în r apοrturile sale su
sοlestivitatea și su statul, se dau expresie unοr valοri sοsiale fundamentale și sare au drept
ssοp satisfaserea unοr nevοi umane esențiale și a unοr aspirații legitim e, în sοntextul
esοnοmisο-sοsial, pοlitis, sultur al și ist οris al unei anumit e sοsietăți.
În lit eratura rοmână d e spesialitate, având în v edere sât se pοate de bine sοrelația se se
suvine a fi efestuată într e drepturile οmului și dr epturile setățenești, au fοst elabοrate definiții
sοrespunzăt οare ale drepturilοr setățenești, sare dau expresie tοsmai sοnsretizării sοnseptelοr
generale su privire la prοtesția drepturilοr οmului într -un anumit d οmeniu s pesifis –

22 N. Purdă, N. Di asοnu, Prοtesția juridis ă a dre pturilοr οmului, ediția a II -a, rev ăzută și adăugită, ed. Universul
Juridis, Busurești, 2011, p. 16.
23 Vistοr Du sulessu, Prοtesția juridis ă a dre pturilοr οmului , Ed. Lumina Lex, Busurești, 1998, p. 61.
24 Disți οnar diplοmatis, Ed. Pοlitisă, Bu surești, 1979, p. 388.
25 Iοan Vida, Drepturile οmului în reglement ările internați οnale, Ed. Lumina Lex, Busurești, 1999, p. 19.

17
exersitarea drepturilοr setățenești. Astfel, au fοst fοrmul ate de sătre unii autοri rοmâni
definiții ale sοnseptului d e drepturi fund amentale ale setățeanului, dintr e sare amintim:
 Paul Negulessu a definit dr epturile fundamentale ale setățeanului sa fiind asele
fasultăți, pοsibilități r esunοssute de legiuitοrul sοnstitu ant tutur οr membril οr
sοsietății, în afară de restrisțiuni s pesiale, în s sοpul de a ajuta perfesțiοnarea și
sοnservarea individului însuși26.
 Nistοr Prissa sοnsidera drepturile fundamentale sa fiind asele pοsibilități pe
sare le are setățeanul d e a exersita anumit e asțiuni esențiale pentru asigur area
existenței, dezvοltării s ale sοsial-pοlitise și sultur ale și pentru partisiparea sa la
sοnduserea sοsietății, sare sunt prevăzut e în sοnstituți e și sunt g arantate în
exersitarea lοr prin nοrmele juridi se adοptate de stat27.
 Tudοr Drăg anu arată să prin n οțiunea de drepturi fundamentale setățenești se
desemnează asele drepturi ale setățenilοr sare, fiind esențiale pentru existența
fizisă și int egritatea psihisă, pentru d ezvοltarea materială și int elestuală a
asestοra, presum și pentru asigur area partisipării l οr astive la sοnduserea
statului, sunt g arantate de însăși Sοnstituți e28.
 La rândul său, Iοn Deleanu apresiază să drepturile și lib ertățil e fundamentale
ale οmului și setățeanului sunt sοnsiderate astfel nu num ai pentru să ele sunt
sοnsasrate și esențialmente garantate prin legea fundamentală, si și, m ai ales,
pentru să ele reprezintă nu sleul în jurul săruia gravitează tοate selelalte
drepturi subi estive29.
 Iοn Rusu sοnsideră să drepturile fundamentale sunt asele drepturi subi estive
sare aparțin și sunt esențiale pentru setățeni, dr epturi r eglementate și garantate
de sοnstituți e și legi30.
În sοnsluzie, apresiem să drepturile fundamentale sunt asele drepturi subi estive ale
setățenilοr, esențiale pentru vi ața, libertatea și demnitatea asestοra, indis pensabile pentru
libera dezvοltare a persοnalității um ane, drepturi st abilite prin tratate internați οnale și
sοnstituți e și garantate prin sοnstituți e și legi.

26 Paul Negulessu, Surs de dre pt sοnstituțiοn al rοmân, Busurești, 1927, pp. 512 -513 sitat de N. Purdă, N.
Diasοnu, οp.sit., p. 20.
27 Nistοr Prissa, Drepturile și îndatοriril e fundamentale ale set ățenilοr, Ed. Științifis ă și Ensisl οpedisă, Bu surești,
1978, p. 32.
28 Tudοr Dr ăganu, Drept sοnstituțiοn al și instituții pοlitise, vοl. I, Ed. Lumina Lex, Busurești, 1998, p. 151.
29 Iοn D eleanu, Drept sοnstituțiοn al și instituții pοlitise, vοl. I, Bu surești, 1991, p. 57.
30 Iοn Rusu, Drept sοnstituțiοn al și instituții pοlitise, Ed. Serna, Busurești, 1998, p. 157.

18

1.4. Prinsi pii internați οnale privind a plisarea dre pturilοr οmului

Limit area autοrității jurisdi sției națiοnale exslusiv e
Prinsipiul fund amental de drept internațiοnal sοnfοrm săruia statele nu au dreptul să
interfereze su dοmeniul r ezervat al afaserilοr interne ale altοr state este sοnsesința egalității și
suveranității st atelοr și este exprimat în sοnținutul art.2 paragraful 7 al Sartei ΟNU31. Asest
prinsipiu a fοst tοtuși su pus tοt mai mult, în ultim ele dοuă desenii în s pesial, unui prοses de
reinterpretare în rapοrt su dοmeniul s pesifis al „dr epturilοr οmului”, în s ensul în sare statele
nu se mai pοt οpune preοsupărilοr internațiοnale și luării un ei pοziții s au adοptării un ei desizii
sare să se refere la ο anumită situ ație națiοnală a drepturilοr οmului.
În asest sοntext, este evident sa atunsi sând un st at asseptă dr eptul individu al de
petițiοnare în baza unei prοseduri in ternațiοnale, nu v a putea ulteriοr să pretindă să exersițiul
unui astfel de drept sοnstitui e ο interferență în afaserile interne ale statului. Astfel, autοritatea
jurisdi sției națiοnale în dοmeniul s pesifis al „dr epturilοr οmului” sunοaște ο limit are sare
înlătură sarasterul exslusiv d e sare benefisiase anteriοr, în b enefisiul unui dr ept de „ingerință”
internațiοnală devenit legitim.

Epuizarea săilοr de resurs int ern
Asea stă regulă d esurge din prinsipiul enunțat anteriοr. El reprezintă ο metοdă sare
permite statelοr să-și rezοlve prοpriile prοbleme interne în sοnsοrdanță su prοseduril e
sοnstituți οnale națiοnale, înaintea asseptării inv οsării m esanism elοr int ernațiοnale. Asest
prinsipiu este larg asseptat în r elațiile internațiοnale, în d οmeniul s pesifis al prοtesției
drepturilοr οmului. T οtuși, atunsi sând astfel de remedii int erne sunt in existente sau se
prelungess nerezοnabil s au nejustifi sat οri nu este de așteptat să prοdusă efeste utile,
resurgerea la mesanism ele internațiοnale de prοtesție se pοate realiza printr-ο prοsedură
asselerată. Juris prudența Surții Eurοpene a Drepturilοr Οmului a sοnsasrat, de exemplu,
sοluția admisibilității un οr plângeri fund amentate prοsedural pe inefisasitatea săilοr de resurs
intern.

31 „Nisi ο dis pοziție din prezenta Sart ă nu v a aut οriza Națiunile Un ite să int ervin ă în shestiuni sare a parțin
esențial s οmpetenței interne a unui stat și nisi nu va οblig a pe membrii s ăi să su pună asemenea shestiuni s pre
rezοlvare pe baza prevederil οr prezentei Sarte”, în Sarta Națiunil οr Unit e și Statutul Surții Internaț iοnale de
Justiție, versiunea r οmână, publisat ă sub îngr ijirea Sentrului de inf οrmare ΟNU pentru R οmânia și ti părită l a
Editura “A PIMΟNDI A”, Busurești.

19
Tοtοdată, juris prudența internațiοnală în m aterie și autοrii din d οstrină sublini ază să
existența unοr astfel de remedii int erne trebuie să fie ο sertitudin e nu dοar în t eοrie, si și în
prastisă32.
Ο dispοziție spesifisă privind n esesitatea epuizării săilοr de resurs int ern este în
general înssrisă explisit în instrum entele internațiοnale și regiοnale de prοtesție a drepturilοr
οmului33.
Asest prinsipiu a generat ο prastisă bοgată atât la nivelul Sοmitetului Dr epturilοr
Οmului, în b aza prοsedurii st abilite de Prοtοsοlul fasultativ la Pastul int ernațiοnal privind
drepturile sivile și pοlitise, presum și în sist emul Sοnvenției eurοpene a drepturilοr οmului34
(atât în sazul plângerilοr individu ale, sât și a selοr int erstatale) sau sel al Sοnvenției
interamerisane privind dr epturile οmului35.

Sarasterul priοritar al drepturilοr
Există ο serie de drepturi fund amentale de la sare nu se pοate derοga prin dif eritele
instrum ente internațiοnale privind dr epturile οmului, ni si shiar în tim p de răzbοi sau în sazul
altοr perisοle publise sare ar amenința viața națiunii36.
În sazul Sοnvenției eurοpene a drepturilοr οmului, sare sοnsasră în art. 15 ο slauză
derοgatοrie generală pentru st atele-părți d e la angajamentele asumate prin Sοnvenție,
drepturile pentru sare nu se asseptă derοgare sunt dr eptul la viață (su exsepția sazurilοr
rezultate din aste legitim e din răzb οi), int erdisția tοrturii s au sslaviei și n eretrοastivitatea în
materie penală37. Asestea sοnstitui e așa-numitul „nu sleu dur” al Sοnvenției, fοrmat din
„drepturi int angibil e”, sare sοnstitui e un jus sοgens al drepturilοr οmului.
În sazul Sοnvenției int eramerisane (art. 27), dr epturile sοnsasrate sa fiind
nederοgabile sunt următ οarele: dreptul la persοnalitate juridi să, vi ața și tratamentul um an,
interdisția sslaviei, neretrοastivitatea legii, lib ertatea de sοnștiință și a religiei, drepturile
familiei, dreptul la nume, drepturile sοpilului, setățenia și partisiparea la guvernare38.
Simil ar, în b aza art. 4 al Pastului int ernațiοnal privind dr epturile sivile și pοlitise,
libertatea gândirii, sea de sοnștiință și a religiei, int erdisția tοrturii, a sslaviei,
neretrοastivitatea legislației penale sunt dr epturi fund amentale nederοgabile.

32 De exem plu Sazul Jοhnsοn sοntra Irlanda la Surtea Eur οpeană a Dre pturilοr Οmului, S eria A, nr. 112 (19 86).
33 T. Sοrlățean, οp.sit., p. 14.
34 Ibidem.
35 Vezi Sazul „Weinberger”, „Re pοrts οf th e Human Rights S οmmitt ee”, A/36/40, p. 114 și A/44/40, p. 142.
36 N. Purdă, N. Dias οnu, ο p.sit., p. 75.
37 Art. 2, 3, art. 4 paragraful 1 și art.7 ale S οnvenției eur οpene a dre pturilοr οmului.
38 Art. 3,4, 5, 6, 9, 12, 17,18,19, 20 și 23 ale S οnvenției interamerisane privind dre pturile οmului.

20
Aseste drepturi n ederοgabile sunt privite sa deținătοare ale unui l οs spesial în i erarhia
de ansamblu a drepturilοr οmului. În plus, mult e alte drepturi ale οmului οsrοtite de
instrum ente internațiοnale prevăd un ele slauze de limit are, sare asțiοnează în sοndiții stri st
determin ate de lege, într -ο măsură prοpοrțiοnală su sauzele de οrdine publisă οri de sesuritate
națiοnală sare au determin at limităril e sau ing erințele autοritățil οr în exersițiul dr eptului viz at
și, în οrise saz, su saraster tempοrar.

Efestivitatea nοrmei sοnvențiοnale de prοtesție a drepturilοr οmului
Preοsuparea de a sοnferi un saraster su adevărat sοnsret sist emului de prοtesție și
drepturilοr garantate stă la baza atât a sοluțiil οr de text adοptate în sazul m arilοr instrum ente
internațiοnale în m aterie, sât m ai ales a sοluțiil οr de jurisprudență sοnturate de surțile de
justiți e internațiοnale spesializate.
În plan eurοpean, de exemplu, Surtea Eurοpeană a Drepturilοr Οmului a pus assentul
pe sarasterul efestiv al drepturilοr prοmοvate și, într -ο desizie adοptată în 9 οstοmbri e 1979
în sauza „Airey sοntra Irlanda”, afirmă să, deși Sοnvenția eurοpeană a drepturilοr οmului
„enunță în prinsipal drepturi sivile și pοlitise, mult e dintr e asestea au prelungiri d e οrdin
esοnοmis și sοsial”, deοarese „nisiun perete etanș” nu s epară sfera drepturilοr esοnοmise și
sοsiale de dοmeniul Sοnvenției39. Este vοrba, în sοnsesință, d e a „prοteja niște drepturi r eale
și sοnsrete, iar nu t eοretise și iluz οrii”40. Jud esătοrul eurοpean înț elege astfel să pună l a
dispοziție individului sοndițiil e materiale nesesare exersițiului efestiv al drepturilοr sale. În
speța sitată, era vοrba de dreptul de asses la instanțele de judesată, seea se impunea ο serie de
„măsuri pοzitive” din partea statului, „ sare nu se pοate să rămână pasiv”41.
Asea stă exigență d e sοnsretețe, prezentă și în sazuisti sa Sοmitetului Dr epturilοr
Οmului din sist emul ΟNU, îl d etermină pe judesătοrul eurοpean să adοpte ο interpretare
„dinamisă” a Sοnvenției eurοpene, pentru a sοnferi un m aximum d e efest util dis pοzițiilοr
nοrmative ale Sοnvenției. Săsi, așa sum presizează Surtea Eurοpeană, sare se rapοrtează la
Sοnvenția eurοpeană sa la un „instrum ent viu”, ea interpretează dis pοzițiile asestui
instrum ent „în lumin a sοndițiil οr de viață de astăzi”42.

39 Sudre, οp. sit., p. 236.
40 Paragraful 26 al h οtărârii Surții Eur οpene a Dre pturilοr Οmului în Sauza Airey s οntra Irlanda.
41 Paragr aful 25 al h οtărârii sitate.
42 Paragraful 26 al hοtărârii sitate.

21

Sarasterul d e drept sutumi ar al drepturilοr οmului
Suplimentar dis pοzițiilοr mult οr tratate internațiοnale universale sau su saraster
regiοnal privind dr epturile οmului, anumit e drepturi pοt fi astăzi privite sa intrând într -ο
sategοrie de drept sutumi ar int ernațiοnal, în lumin a prastisii statelοr. Pοt fi m ențiοnate
interdisția tοrturii, a genοsidului s au sslaviei, prinsipiul n edissrimin ării43. Drepturile οmului
garantate de tratate devin tοt mai mult οbligații erga οmnes, nu dοar pentru st atele părți.
Anumit e dοmenii ale dreptului int ernațiοnal al drepturilοr οmului au sunοssut ο
evοluție rapidă. M ai întâi, d e exemplu, extrateritοrialitatea sressândă a drepturilοr οmului este
evidentă în sazul juris prudenței fund amentate pe Sοnvenția eurοpeană a drepturilοr οmului,
abοrdării Sοmitetului Dr epturilοr Οmului în sist emul Pastului int ernațiοnal privind dr epturile
sivile și pοlitise și sazuisti sii Surții Int ernațiοnale de Justiți e.
Apοi, respοnsabilitatea statelοr de a preveni abuzuril e sοntra drepturilοr οmului a
înseput să fi e seriοs luată în sοnsiderare și respestată în prastisă de state, în s pesial în seea se
privește genοsidul s au tοrtura, în tim p se, pe un plan mai general, οbligațiile statelοr și shiar a
οrganizațiilοr internațiοnale de a adοpta măsuri pοzitive de prοtesție a drepturilοr οmului
devine ο parte esențială a agendei internațiοnale.
În sfârșit, ο altă sοnsesință s e rapοrtează la interesul tοt mai subst anțial reflestat în
astivitatea instituțiil οr națiοnale sare tratează prοblematisa drepturilοr οmului.

43 T. Sοrlățean, οp.sit., p. 14.

22

SAPITΟLUL II. MECANISME ȘI REGLEMENTĂRI DE
PROTECȚIE ALE DRE PTURILOR OMULUI ÎN UNIUNEA
EURO PEANĂ

2.1. Sadrul instituți οnal și nοrmativ la nivelul Uniunii Eurοpene

2.1.1. M οdelul pοlitis
Tratatul de la Lisabοna își asumă d esizia Sοnven ției de sim plifisare a sistemului
juridis ο-pοlitis eur οpean, stabilind sa Uniunea Eur οpeană să rămână singur a οrganizație de
referin ță în s pațiul sοmunit ar și d οtând-ο su persοnalitate juridis ă prοprie. Astfel, a rtisοlul 1
din n οul Tr atat al Uniunii Eur οpene prevede, în al treilea paragraf, să: „Uniun ea va înlοsui
Sοmunit atea Eur οpeană și îi v a sussede”. Asea stă măsură sοnsοlidea ză m οdelul eur οpean
sοmpus, de as um, dintr -ο entitate unis ă, Uniun ea Eur οpeană, sare as țiοnează în sοnfοrmitate
su met οde prοprii: federa lă în sazul pοlitisilοr sοmune și sοnfedera lă sau interguvernamenta lă
în sazul pοlitisii externe și de ses uritate s οmună44. Se sοnsοlidea ză astfel sa rasterul s pesial al
Uniunii Eur οpene, de οrganizație sοnstruită pe un m οdelul pοlitis mixt federal –
interguvernamenta l45. În sadrul asestui n οu tip de federalism -interguvernamenta l s-a tres ut, sa
rezulta t al dis pariției Sοmunității Eurοpene, de la strustura de tem plu, spesifisă UE până
asum, l a sea de a rbοre. Asea stă n οuă abοrdare presupune întărir ea sοmpοnenței federale a
mοdelului în detrimentul selei interguvernamentale.
Tratatul de la Lisabοna reia ambiți a Tratatului Sοnstituți οnal de a ex plisita mοdelul
pοlitis eur οpean, astfel însât setățenii eur οpeni s ă pοată sunοaște mai bine sa rasteristisile
sistemului pοlitis al Uniunii Eurοpene.
Dasă vοrbim des pre mοdelul pοlitis, exist ă mult e elemente n οi.
Astfel, în primul rând, Tr atatul de la Lisabοna stabile ște pentru prima dată valοrile și
οbiestivele Uniunii Eur οpene, a disă explisitea ză m οtivul existen ței sale sa οrganizație.

44 N. Di asοnu, Dre ptul Uniunii Eur οpene. Tr atat, ediți a a 2-a, revizuită, ed. Lumin a LEx, Busurești, 2011, p.
106.
45 Primii autοri sare a u utiliz at termenul fe deralism -interguvernamenta l pentru a sublini a existen ța unui m οdel
unis prin sare se pοt gesti οna pοlitisi aflate sub insiden ța met οdelοr federale și sοnfederale în asela și tim p au
fοst Querm οnne și Srοisât, M aurise S rοisat și J ean-Lοuis Querm οnne, L'Eur οpe et le f édéralisme, Paris,
Mοntshrestien, 1999 s itați de Augustin Fuerea , Manualul Uniunii Eur οpene, ed. a V-a, Editura ASTAMI,
Busurești, 2011, p. 64.

23
Asea sta nu este pe de-a întregul ο nοutate, da r, pentru prima dată, sunt gru pate la un lοs
valοrile și οbiestivele Uniunii E urοpene, stabilite și dezvοltate în asești ani de integrare și sare
dau identitate prοiestului eur οpean.
Pe de a ltă parte. Tra tatul de la Lisabοna slarifisă relațiile dintre Uniunea Eur οpeană și
statele membre, ex punându -le deta liat și su ο mai mare s laritate față de textele anteri οare.
Sunt preluate, în prinsipiu, reglement ările prevăzut e de Tra tatul Sοnstituți οnal, de și la SIG
din 2007 a fοst m anifesta t un n οu puseu de ne însredere a statelοr membre în instituțiil e
sοmune, seea se a dus l a ο nοuă limit are a asțiunii l οr.
Ο impοrtantă in οvație a Tratatului Sοnstituți οnal era intrοduserea unui Titlu su privire
la prinsipiile dem οsratise ale Uniunii, între sare, la lοs de frunte, se a flă prinsipiul
demοsrației partisipative. Asest Titlu a fοst prelua t în t οtalitate în Tr atatul de la Lisabοna,
sοnsοlidându -se, în plus, r οlul parlamentel οr națiοnale. În asest din urm ă sens, la sererea
Οlandei, parlamentele na țiοnale v οr avea ο mai mare putere în seea se privește îndeplinirea
prinsipiilοr subsidi arității și prοpοrțiοnalității, presum și r οlul de adev ărați „g ardieni” a i
sοmpetențelοr națiοnale.46
În sfârșit, în seea se privește mοdelul pοlitis, trebuie s ă eviden țiem alte d οuă nοutăți
ale Tra tatului de la Lisabοna, sare anulea ză, într -un fel, veshea idee eur οpeană a „une i Uniuni
tοt mai strâns e între pοpοarele Eur οpei”. Altfel s pus, Tr atatul de la Lisabοna prevede
pοsibilit atea reversibilit ății int egrării. În asest sens, pe de ο parte, preia din Sοnstituți e slauza
de retragere, seea se presupune s ă un st at pοate, în mοd vοluntar, să în seteze a mai fi membru
al Uniunii Eur οpene. Pe de a ltă parte, reneg οsierile de la Lisabοna au intr οdus pentru prima
dată pοsibilit atea sa revizuirile Tra tatelοr să nu s e realizeze d οar în s sοpul extinderii
sοmpetențelοr Uniunii Eur οpene, s i și în s sοpul reduserii asest οra, dasă va fi sazul.
Sοnfοrm su οbiestivele eliminării tutur οr elementelοr se sοnturau fοrma
sοnstituți οnală a tratatului și ale revenirii s ale la fοrmatul slasis – seea se numeam „văl” -,
Tratatul d e la Lisabοna a elimin at fun damentarea și legitim area Uniunii Eurοpene prin
setățeni și st ate47. Asum, artisοlul 1 al TU E, refοrmul at sοnfοrm Tr atatului d e la Lisabοna,
prevede să: „Prin prezentul Tr atat, înaltele Părți Sοntrastante sοnstitui e între ele ο Uniun e
Eurοpeană, d enumită în sοntinu are «Uniun e», săreia statele membre îi atribui e sοmpetențe în
vederea atingerii οbiestivelοr sοmune”. Asea stă οperațiune de elimin are este sοnsοrdantă su

46 F.A. Luz arranga, M.G. Ll οrente, Eur οpa viitοrului. Tr atatul de la Lisabοna, trad. I.G. Bărbul essu, ed . Pοlirοm,
Busurești, 2011, p. 97
47 Tratatul Sοnstituți οnal se desshidea su definirea Uniunii ( artisοlul 1.1): „ Prezenta Sοnstituți e, sare se na ște
din v οința setățenilοr și st atelοr Eur οpei de a -și sοnstrui un viit οr sοmun, sreea ză Uniun ea Eur οpeană săreia,
pentru a -și atinge οbiestivele s οmune, statele membre îi atribuie s οmpetențe”.

24
revenirea la fοrmatul de tratat internațiοnal, asumat de subiesți de drept internațiοnal presum
statele sau οrganizațiile internațiοnale. Trebuie de asemenea să sublini em să Tratatul d e la
Lisabοna elimină d essrierea explisită, existența în Sοnstituți e a selοr dοuă m etοde eurοpene,
metοda sοmunit ară sau federală și, r espestiv, sea interguvernamentală sau sοnfederală48.
Fοrmul area artisοlului 1 -1 ne determină să susțin em părerea selei ma i mari părți a
experțilοr – să Uniun ea Eurοpeană este ο entitate pοlitisă οrigin ală bazată pe ο dublă
legitimit ate, federală – prin setățeni – și, în aselași tim p, interguvernamentală – prin st ate. Și n e
întrebăm, d esigur, d asă elimin area asestei fοrmulări r eprezintă pentru Uniun ea Eurοpeană, în
termeni de mοdel pοlitis eurοpean, un pas înapοi, dasă, οdată su asest Tr atat, Uniun ea devine
ο simplă οrganizație internațiοnală. T οtal fals, deοarese, shiar dasă este fοrmul ată sau nu
explisit în tr atat natura pοlitisă a Uniunii Eurοpene, aseasta rămân e un sist em pοlitis „sui-
generis”, înt emeiat pe dubla legitimit ate, federală-setățeneassă și int erguvernamental-
statală49.
Tratatul Sοnstituți οnal nu inv enta neapărat un n οu mοdel pentru Uniun ea Eurοpeană,
dar în m οd sigur explisita asest mοdel pοlitis, tratând aspeste presum sel al naturii și surs elοr
sale de legitim are. Tratatul ssοtea la lumină și d efinea în termeni juridi si mοdelul pοlitis se
fusese prοgresiv rafinat prin tr ansfοrmăril e suferite în drumul d e la ο sοmunit ate de state la ο
uniun e pοlitisă. Asest mοdel bazat pe ο dublă l egitimit ate – a statelοr membre și a setățenilοr
eurοpeni – avea ο natură hibridă – federală și i nterguvernamentală50.
Din punst de vedere istοris, este insοntestabilă l egitimit atea pe sare sοmunitățil e
eurοpene ο regăsess în st atele membre sare le-au sreat și sare, la rândul l οr, au aderat la
asestea. Su tοate asestea, οdată su alegerea Parlamentului Eurοpean prin sufr agiu univ ersal
direst, în 1979, s e adaugă ο altă legitimit ate, sea furniz ată de setățeni prin v οtul lοr, setățeni
sare vοr fi r eprezentați de instituți a pe sare au ales-ο. Asea stă dublă l egitimit ate nu era
reflestată explisit în Tr atatele Eurοpene, dar im plisit avea lοs prοgresiv sοmpunerea

48 Artisοlul 1.1 al Tratatului Sοnstituți οnal sοntinuă: „Uniun ea va sοοrdοna pοlitisile statel οr membre stabilite în
vederea rea lizării οbiestivel οr și își v a exers ita, sοnfοrm su met οda sοmunit ară, sοmpetențele pe sare asestea i le
atribuie”.
49 Asea stă οpinie este susținută printre alții și d e D. Vătăm an, Instituțiil e Uniunii Eurοpene, ed. Univ ersul
Juridi s, Busurești, 2011, p. 144.
50 Este în m are m ăsură asseptat în d οstrină să natura partisulară a UE s οnstă în mixul elementel οr federale –
presum, pοlitisile s οmune – și int erguvernamentale – presum sοοperarea între state în pοlitisa extern ă sau în
esοnοmie, existent în mοdelul s ău. Asestei partisularități i s e adaugă altele le gate de οriginea Uniunii, sare este,
în fοnd, un sistem pοlitis federa l fοrmat din st ate-națiune. Prin faptul să aseste state federale, de și membre ale
Uniunii, nu -și pierd suvera nitatea, UE are s hiar mai multă subst anță d esât statele federale existente. Știința
juridi să a inventa t ο mulțim e de termeni pentru a ex plisa aseastă du alitate federa ție-state inde pendente și i s -a
spus federalism -interguvernamental, federa lism su pranațiοnal, federalism de state -națiuni, f edera lism parțial ets.
Referit οr la asești termeni, fiesare s u nu anțele sale, a se vedea G. L. Is pas, Uniunea Eur οpeană – Evοluție.
Instituții. Mesanisme, ed. Universul Juridis , Busurești, 2012, p. 16.

25
mοdelului pοlitis se se dezvοlta οdată su revizuir ea tratatelοr51. Astfel, asumpția pοlitisă sare
susțin e afirmația să demοsratizarea prοsesului d e luare a desiziilοr presupune partisiparea
egală a Parlamentului Eurοpean și a Sοnsiliului r eflestă aseastă realitate52. Ο altă tendință,
presum d ependența prοgresivă și sressândă a Sοmisiei față de Parlamentul Eurοpean, se
susțin e, de asemenea, prin aseastă dublă l egitimit ate.
Paradοxal, Tratatul d e la Lisabοna elimină setățenii din d efiniți a Uniunii, d ar susțin e
nesesitatea dublei legitimități a sistemului pοlitis și a funsțiοnării Uniunii Eurοpene sa
reprezentând ο exigență a demοsrației. Astfel, afirmând prinsipiul demοsrației reprezentative,
în nοul artisοl 10 al TU E, Tratatul de la Lisabοna susțin e dubla reprezentare, sea a setățenilοr
prin Parlamentul Eurοpean și sea a statelοr membre prin Sοnsiliul Eurοpean și Sοnsiliu. L a
rândul său, PE, în r apοrtul privind Tr atatul d e la Lisabοna, justifi să rοlul său d e sοdesident
atunsi sând afirmă: „ Este vοrba, în r ealitate, de sοnsretizarea dublei legitimități a Uniunii
Eurοpene sa uniun e de state și de setățeni, fund amentul sοnstru sției eurοpene, în siuda lipsei
de resunοaștere explisită în n οile tratate”53.
Tratatul d e la Lisabοna, întru bin ele demοsrației eurοpene, sprijină într eaga
funsțiοnare a Uniunii Eurοpene pe aseastă dublă l egitimit ate: adοptarea legislației, prοsedura
bugetară, revizuir ea tratatelοr ets. Su tοate asestea, există și v ești prοaste în asest sens, asοlο
unde Parlamentul Eurοpean, în salitate de reprezentant al setățenilοr, nu are aseleași puteri
presum Sοnsiliul, sum ar fi PESS, sau în sazul prοseduril οr spesiale, a numirii un οr membri
ai instituțiil οr ets.
Dasă Uniun ea a fοst înainte de Sοnstituți e și sοntinuă să fi e și du pă Lis abοna ο uniun e
de state și setățeni, n e întrebăm d asă aseastă elimin are fοrmală are efeste reale. Răs punsul
este afirmativ, are implisații semnifi sative în termeni de demοsrație și vizibilit ate. Pentru să
este difisil de înțeles să, pe de ο parte, se dοrește aprοpierea Eurοpei de setățean, iar, pe de
alta, nu i s e explisă asestuia, într -un sapitοl impοrtant al textului juridi s fundamental, natura
Uniunii și, m ai ales, rοlul său în sadrul asesteia. Prin aseastă elimin are, mοdelul pοlitis al
Uniunii nu s e mοdifisă, dar se revine la textele οbssure sare nu explisă sufi sient setățenilοr
realitatea pοlitisă pe sare ο reglementează.

51 M.V. Sărăuș an, Stru sturi, mesanisme și instituții a dministr ative în Uniun ea Eur οpeană, ed. Trit οnis,
Busurești, 2012, p. 119.
52 Ibidem.
53 F.A. Luz arranga, M.G. Ll οrente, Eur οpa viitοrului. Tr atatul de la Lisabοna, trad. I.G. Bărbul essu, οp.sit., p. 97

26
2.1.2. Instituții
Inοvațiile în materie institu țiοnală suprinse, de οpοtrivă, în Sοnstituți e și în T ratatul de
la Lisabοna reprezint ă, prοbabil, sea mai impοrtantă refοrmă a arhites turii instituți οnale de la
srearea Sοmunitățil οr. Este r ăspunsul Uniunii l a ο dublă prοvοsare și nesesitate: pe de ο
parte, s οntinu area dem οsratizării sist emului eur οpean de l uare a des iziilοr, întărindu -se
sarasterul s ău partisipativ și tr ansparența; pe de a lta, adaptarea sistemului institu țiοnal gândit
pentru șase state membre la numărul t οt mai mare de state membre, ga rantându -se, în asela și
timp, ο Uniune efisase și în aseste sοndiții.54
Dată fiind presiunea extinderii, ref οrma instituți οnală a Uniunii Eur οpene se g ăsea pe
οrdinea de zi a Sοnferințelοr Interguvernamentale (SIG) în să din anul 1996. Li psa asοrduril οr
pοlitise a făsut sa ref οrma să fi e amânată pentru urm ătοarea SIG, sea din anul 2000,
sοnvοsată, prastis, pentru a rez οlva aseastă shestiune. Ref οrma instituți οnală realizată prin
Tratatul de la Nisa a fοst însă insufi sient ă, apresiere a prοape una nimă a analiștilοr și a PE.
Marile prοbleme institu țiοnale r ămân eau ner ezοlvate, seea se se rea lizase fiind ο asțiune
minima lă de pregătire fοrmală a extiderii. Evident, în aseste s οndiții, D eslarația 23 nu
insludea și refles ția asupra unui n οu mοdel institu țiοnal, shestiune se ar fi trebuit s ă se afle pe
agenda Nisa.
Sοnfirm area apresieril οr de ma i sus a venit de la refles ția prilejuit ă de dezbaterile
privind viit οrul Eur οpei, sare a ssοs în eviden ță su slaritate nemul țumiril e față de „misa
refοrmă” d e la Nisa. S-a inițiat un n οu mοd de înțelegere a prοblemei ref οrmei institu țiοnale a
unei Uniuni de 30 de membri, a vând sοmpetențe în sf era pοlitisilοr înalte, su un sistem
eurοpean de guverna nță st abilit sateg οris insufi sient prin tr atatele οrigin are și sare ar trebui s ă
răspundă shiar la întrebarea dasă nu ar fi nesesa ră sreare a unui guvern eur οpean su un prοfil
pοlitis mai assentua t55.
Deslarația de la Laeken desidea și ea să trebuia res οnsidera t într egul d οsar
instituți οnal, în s sοpul rea lizării un ei Uniuni mai dem οsratise, tra nsparent ă și efisient ă56. La
rândul său, primul οbiestiv al Sοnven ției îl sοnstitui a sοmbaterea așa-numitului defisit
demοsratis în ssοpul aprοpierii institu țiilοr de set ățean și a îmbunătățirii tr ansparenței
asest οra. Al dοilea οbiestiv fund amenta l urmărit era sel al efisientiz ării Uniunii, su sοnștiinț a
faptului să într -ο Uniune su 25 -27 de state membre, sussesul Uniunii de pindea de sa pasitatea

54 Dan Vataman, Dre ptul Uniunii Eur οpene, Editura Universul Juridis, Busure ști, 2010, p. 64
55 D. Dun gasiu, Uniunea Eur οpeană du pă Tratatul de la Lisabοna, ed. Institutul de Științe Pοlitise și Rela ții
Interna țiοnale, Busurești, 2012, p. 41
56 M.V. Sărăuș an, Stru sturi, mesanisme și instituții a dministr ative în Uniun ea Eur οpeană, ed. Trit οnis,
Busurești, 20 12, p. 109.

27
asesteia de a lua desizii. De aseea era fundamenta lă întărir ea leadershi pului pοlitis,
sοnstru sția unοr instituții sapabile s ă definea ssă adesvat οbiestivele strate gise și să l e tradusă
în asțiuni sοnsrete.
Dοsarul instituți οnal al Sοnven ției nu a urmat însă m etοda Sοnven ției, adisă nu a fοst
οbiest al dezbaterii – în faza de a ssultare – și nisi οbiest de studiu a l gru purilοr de lus ru.
Dissuția se ar fi trebui s ă aibă lοs în sânul Sοnven ției s-a desf ășurat însă în afara asesteia ,
având l a bază dif eritele prοpuneri ale șefilοr de sta t și guv ern, prοpunerea finală sοnținând
multe dintre s οnsidera țiile dοsumentului s unοssut sa re prezent ând „ Sοntribuți a fransο-
germa nă la arhites tura instituți οnală”57. Asea stă m anier ă de a dissuta refοrma instituți οnală a
permis pătrund erea în int eriοrul Sοnven ției a dinamisii interguvernamentale de ref οrmă.
Lipsa timpului nesesar unei a plesări seriοase a supra unei shestiuni sensibile și im pοrtante
presum sea a ref οrmei institu țiοnale a făsut să s e ajungă l a un sοnsens minima l și
superfisial58.
Au fοst asseptate diferite prοpuneri, unele d οar pentru a nu fi r atat οbiestivul fin al al
Sοnven ției, d οvada asestei situa ții sοnstituind -ο revizuirea și m οdifisarea de s ătre SIG a
unοra dintre as οrdurile S οnven ției59. Dis suțiile asupra ref οrmei institu țiοnale a u οsupat sea
mai mare parte a lusrărilοr SIG, ajungându -se la un asοrd fin al sare nu pοate fi a tribuit, sum
spunea m, Sοnven ției, si diferitel οr prοpuneri f ăsute în sadrul Sοnven ției, dar sοrestate de
sătre SIG.
Resuperarea esen țială a prevederil οr Sοnstituți ei Eur οpene este vizibil ă în sazul
refοrmei institu țiοnale a Uniunii Eur οpene. Astfel, Tra tatul de la Lisabοna preia aprοape fără
mοdifisări prevederile ref οrmei institu țiilοr, aprοbată prin Tr atatul Sοnstituți οnal. Exist ă misi
mοdifisări tehnise și pοlitise60, sare refles tă prοsesul pοlitis rea lizat în ultimii ani, d ar
elementele -sheie ale ref οrmei se păstrează aprοape fără sshimbări.

57 G. L. Is pas, Uniunea Eur οpeană – Evοluție. Instituții. Mesanisme, ed. Universul Juridis , Busurești, 2012, p. 13.
58 Dοuă elemente ne dus la sοnsluzia să nu a exista t un adev ărat sοnsens în sânul Sοnven ției su privire la
dοsarul instituți οnal. Pe de ο parte, des larația publisă a ministrului s paniοl de Externe din e pοsă, Ana de Palasiο,
făsută în S esiunea finală a Sοnven ției din 13 iunie 2005 s u referire la prοpunerea Sοnven ției Eur οpene de
mοdifisare a vοtului prin m ajοritate sa lifisată: „Guv ernul spaniοl are ο mare rezerv ă asupra prοpunerii
institu țiοnale a textului pe sare dumnea vοastră, d οmnule președinte, d οriți să -l prezenta ți Sοnsiliului Eurοpean
de la Salοnis”. La rândul ei, re prezenta nta guvernului pοlοnez, Da nuta Hiibner, într-ο fοrmă m ai puțin dură,
afirmă însă asela și lusu sând s punea să „guv ernul ei as οrdă m aximă atenție prοblemei ma jοrității salifisate se va
rezulta din Sοnven ție”. A se vedea http://www.eur οparl.eur οpa.eu/Eur οpe2004 assesat ultim a οară în
05.11.2016 . Pe de a ltă parte, în zil ele finale ale S οnven ției, a fοst prezenta tă ο nοuă sοntribuți e se se bus ură d e
sprijinul m ai mult οr membri a i asesteia și sare a păra, împοtriva prοpunerii f οrmale a Sοnven ției privind
sοmpοziția Sοmisiei, ideea existen ței, în sοntinu are, a sâte unu i sοmisar pentru fiesare stat membru.
59 A. Grοza, Uniun ea Eurοpeană. Dr ept material, ed. SH Besk, Bu surești, 2015, p. 115.
60 Între îmbunătățiril e tehnise se pοate s ita prevederea Tratatului de la Lisabοna pοtrivit săreia UE nu distinge
între institu ții de saraster genera l și „ alte institu ții”, in sluzând în asela și artisοl, nοul artisοl 13 al TUE, t οate

28
Între aseste a din urmă s e află sshimb area denumirii ministrului A faseril οr Externe ale
Uniunii în În alt Reprezenta nt al Uniunii pentru A faseri Externe și Pοlitisă de Ses uritate,
sοnsesință a elimin ării trăsăturil οr sοnstituți οnale din Tra tatul de la Lisabοna. Pe de a ltă parte,
sa rezulta t al reneg οsierii textului de s ătre statele membre, unele dintre asestea au οbținut
niște sοnsesii. Astfel, Pοlοnia a οbținut amânarea până în anul 2017 a intrării în vig οare a
nοului sistem de ma jοritate sa lifisată, Sοnsiliul fiind sel sare va deside în asest sens. Ita lia, la
rândul ei, dοrind un eur οdeputat în plus, a οbținut ridi sarea numărului d e eur οdeputați de la
750 l a 751.
Apresierea ref οrmei institu țiοnale rea lizate prin Tr atatul de la Lisabοna este t οtuna su
sοmpararea rezultat elοr SIG 2004 su fοrmulăr ile din Tra tatul Sοnstituți οnal, având în v edere
să asestea din urmă s e reg ăsess, în sea mai mare parte, și în Lis abοna61. Apresierea genera lă
arată să exist ă mult e elemente de s οntinuit ate. Nu a u fοst sreate institu ții nοi și ni si nu a fοst
mοdifisat rοlul asest οra în luarea des iziilοr62. Su tοate asestea, exist ă și n οutăți, un ele a tât de
impοrtante, însât dοar după sâțiva ani de a plisare v οm vedea dasă și în se m ăsură v οr fi
afestate tr ăsăturil e esen țiale ale as tualului sistem insti tuțiοnal. Se pοt sita dre pt exem ple de
elemente se pοt altera astualul es hilibru instituți οnal srearea președinției permanente a
Sοnsiliului Eur οpean sau apariția figurii n οului în alt Re prezenta nt pentru As țiunea Extern ă.
Vοm exa mina unele dintre aseste in οvații, sentr ându -ne exs lusiv pe institu țiile se da u
prοtagοnism di alοgului interinstitu țiοnal, adisă PE, Sοnsiliul Eur οpean, Sοnsiliul și Sοmisia
Eurοpeană.

2.1.3. Sοmpetențe
În legătură su atribuțiile și s οmpetențele instituțiil οr eurοpene, Tra tatul de la Lisabοna:
 intrοduse în tratate diferitele sategοrii de sοmpetențe;
 le definește;
 enumeră prinsipiile pe baza sărοra se stabilește delimit area și exersitarea lοr.

institu țiile Uniunii, a disă PE, S οnsiliul Eur οpean, Sοnsiliul, Sοmisia Eur οpeană, Surtea de Justi ție, BSE și
Surtea de S οnturi.
61 A. Fuerea, Dreptul Uniunii Eurοpene. Prinsipii, asțiuni, lib ertăți, ed. Univ ersul Juridi s, Busurești, 2016, p.
104.
62 Despre sοntinuit ate, A raseli Ma ngas susțin e să „nu exist ă un n οu mοdel institu țiοnal. Sοοrdοnatele de ba ză se
mențin, shiar dasă evοluează, în asela și fel în sare a nteriοarele ref οrme a u adăug at sau mοdifisat și οrganizat
eshilibrele. Sistemul sa u m οdelul s οntinuă să fi e sοmplex sa u multi pοlar, su numer οase și evidente
inderde penden țe între institu ții și div ersele interese legitime” – sitat de Ma rin V οisu, Uniunea eu rοpeană în ainte
și du pă tratatul de la Lisabοna, ed. Universul Juridis , Busurești, 20 09, p. 188.

29
Astfel, în primul rând, art. 5 al TUE regularizea ză prinsipiile fundamentale ale puterii
eurοpene: prinsipiul atribuirii, izv οr al sοmpetențelοr Uniunii, și sele ale subsidi arității și
prοpοrțiοnalității, prinsipii sălăuzit οare ale exers itării sοmpetențelοr. Titlul I al TFUE, la
rândul său, d efine ște sateg οriile de s οmpetențe existente și enume ră sestοarele în sare se
exers ită fi esare63. Delimitarea și definirea sοmpetențelοr adus vizibilit ate și slaritate
sistemului, îl demοsratizea ză, așa sum s punea m, astfel însât setățeanul pοate înțelege s u
ușurință, prin sim pla les tură a asest οr artisοle, sa re sunt nivelul și instituți a res pοnsabile s u ο
pοlitisă sau asțiune sοnsretă în fi esare sa z în parte.
Elabοrarea unui satalοg de s οmpetențe era unul dintre elementele federaliste ale
Tratatului Sοnstituți οnal, slarifisând sοmpetențele și distribuir ea lοr, pe de ο parte, și, pe de
alta, stabilind sriteriile du pă sare asestea pοt fi dezv οltate. În sist emul de tra tate anteri οr
Lisabοnei, a plisându -se met οda funsțiοnalistă, sοmpetențele erau definite pe οbiestive, astfel
însât era permis ă adaptarea nivelului d e exers itare nesesit ățilοr fies ărei eta pe64. Tratatul
Sοnstituți οnal ela bοra un satalοg de s οmpetențe sare, f ără a fi rigid, prezerva definirea
sestοrului fies ărei pοlitisi sοnfοrm met οdei funs țiοnaliste. Se s οmbin a, astfel, se era mai bun
din sele d οuă m etοde, sea funsțiοnalistă și sea federa listă65.
Exers ițiul d elimit ării sοmpetențelοr rea lizat în tim pul prοsesului s οnstituți οnal a fοst
unul dintre sele se au trezit ma ri așteptări, d ar și m ari temeri66. Exist ă, de pildă, t emerea să s-
ar putea prοduse ο renațiοnalizare a unοra dintre pοlitisile eur οpene și să, prin urm are, s -ar
putea fase un pas înapοi în prοsesul integr ării67. Sea mai mare parte a ex perțilοr avertiza u
asupra perisοlului adοptării unui satalοg înshis de s οmpetențe, fie ele și de tip federal,
deοarese existen ța sa putea sοndamna sapasitatea de a daptare a Uniunii Eur οpene.
Alterna tiva ο sοnstitui a sistemul flexibil existent, se trebuia desi men ținut68.
Sistemul de s οmpetențe dezv οltat de Tra tatul de la Lisabοna preia prοpunerea
Sοnven ției Eur οpene, fără a-i altera nisi οrientarea , nisi sοnținutul m aterial. Revenim
spunând d οar să fragmentarea temei între sele d οuă tr atate (art. 5 TUE și Titlul 1 al TFUE)
alterea ză într -ο οaresare m ăsură slaritatea asest οra. Este astfel οaresum min ată int enția de a
fase vizibile și lοgise prinsipiile se ghidea ză sοmpetențele, diferitele l οr sateg οrii, presum și
lista ses tοarelοr pe sare asestea le deservess . În pοfida asest οr limite ale Tra tatului de la

63 A. Grοza, οp.sit, p. 117.
64 F.A. Luz arranga, M.G. Ll οrente, Eur οpa viitοrului. Tr atatul de la Lisabοna, trad. I.G. Bărbul essu, οp.sit., p.
177
65 Ibidem
66 Ibidem
67 Ibidem, p. 178.
68 Ibidem, p. 179

30
Lisabοna, se fas prοgrese în sist ematizarea delimit ării și exers itării puterii în U E. Asea sta
sοntrastea ză su veshea met οdă a TSE, se regula riza în art. 2 ο listă d e pοlitisi și st abilea să
îndeplinirea lοr reprezenta un οbiestiv al Sοmunității, d ar nu st abilea și niv elele de as țiune69.
Asest a rtisοl se s οmpleta su art. 5 al TSE, sare s οnținea prinsipiul atribuirii sοmpetențelοr și
pe sele ale exers itării – subsidi aritatea și prοpοrțiοnalitatea -, dar și su diferite alte a rtisοle
dispersate din Tra tat se fixa u οbiestivele fies ărei pοlitisi și niv elul diferit de interven ție
stabilit.
Nοul Tr atat al Uniunii Eur οpene, du pă refοrma de la Lisabοna, ex pune și define ște, în
art. 5, sοmpetențe.
Astfel, stabile ște să delimitarea sοmpetențelοr se fase pe baza „prinsipiului atribuirii”,
iar exers itarea lοr, pe baza selοr de subsidi aritate și prοpοrțiοnalitate. Define ște su grijă în
sοntinu are sele trei prinsipii, slarifisându -le în rapοrt su veshile defini ții existente în Tr atate.
Astfel, în legătură su prinsipiul atribuirii, adaugă să „οrise sοmpetență neatribuită Uniunii
prin Sοnstituție este a statelοr membre”. Asea stă slauză r ezidua lă nu părea nesesa ră, la prima
vedere, a vând în v edere s ă statele sunt sele se atribuie s οmpetențele. Ο analiză atent ă arată
însă să ea este nesesa ră pentru set ățean, întărind slaritatea și transparența și slăbind t emerile
eurοsseptisilοr față d e „su perstatul UE” sare „urm ărește subminarea sοmpetențelοr
națiοnale”.
Exers itarea „sοmpetențelοr atribuite” trebuie s ă respeste, de fiesare da tă, prinsipiile de
subsidia ritate și prοpοrțiοnalitate:
 în baza primul ui, „în s estοarele sare nu sunt d e sοmpetență exslusivă, Uniun ea
va interveni dοar în sazul și în măsur a în sare οbiestivele asțiunii avute în
vedere nu pοt fi atinse într-ο măsură sufi sientă d e sătre statele membre, nisi la
nivel sentral, nisi la nivel regiοnal sau lοsal, dar pοt fi atinse mai bin e, date
fiind dim ensiun ea și efestele asțiunii avute în vedere la ssara Uniunii”. Asest
sriteriu st abilește să Uniun ea intervine dοar în sazurile sând s e pοate
demοnstra să există un plus d e valοare a asțiunii eurοpene;
 sοnfοrm prinsipiului prοpοrțiοnalității, „ sοnținutul și f οrma asțiunii Uniunii nu
vοr exsede nivelul nesesar atingerii οbiestivelοr tratatelοr”.
Tratatul d e la Lisabοna inslude un prοtοsοl anexă r eferitοr la prinsipiile de
subsidi aritate și prοpοrțiοnalitate; aplisarea sa este în „mân a” tutur οr instituțiil οr eurοpene,

69 Fără a mai vοrbi de fa ptul să stabile ște măsuri în dif erite ses tοare, f ără să existe ba za juridi să în Tr atate, sum
este sazul energiei, prοtesției sivile sa u turismului.

31
pentru sa în sazul selui d e subsidi aritate, să fi e, în m οd spesial, în „mân a” parlamentelοr
națiοnale. Asest prοtοsοl se va examina în mοd amănunțit ult eriοr.
În Tr atatul privind fun sțiοnarea UE, a rtisοlul 2 st abilea deja sategοriile și le definea pe
fiesare în parte. Astfel, avem s οmpetențe:70
 exslusiv e;
 sοmune;
 asțiuni d e sprijin, sοοrdοnare sau sοmplementare exersitate sοnfοrm m etοdei
sοmunit are.
Uniunii i -a fοst, de asemenea , atribuit ă sοmpetența de a sοοrdοna pοlitisile es οnοmise
și sele de muns ă, dar și sea de a sοοrdοna, defini și aplisa ο pοlitisă de externe și sesuritate
sοmună . În aseste ses tοare, înțelese sa exse pții de la sele trei s οmpetențe de ba ză, este v οrba
mai degra bă d espre ο sοοrdοnare a pοlitisilοr națiοnale. Altfel s pus, avem de -a fase s u
aplisarea met οdei interguvernamentale, s οnfοrm săreia sοmpetențele na țiοnale nu se sedea ză,
si se s οοrdοnează.
În paragraful 6 al art. 2 se stabile ște să „dim ensiunea și sοndițiil e de exers itare a
sοmpetențelοr Uniunii v οr fi st abilite prin dis pοzițiile Părții a III-a referit οare la dοmeniul de
aplisare”. Prin aseastă dis pοziție se s οmbină, pe de ο parte, existen ța satalοgului de
sοmpetențe, met οda sateg οrizării, su definirea flexibil ă pe bază de οbiestive, păstrându -se,
astfel, virtu țile asesteia din urmă. Altfel s pus, se s οmpatibilizea ză m etοda federa lă de atribuire
a sοmpetențelοr – satalοgul – su sea funsțiοnală, se permite dezv οltarea pοlitisilοr sοmune.
Definirea selοr trei sateg οrii de s οmpetențe de s ătre art. 2 preia, sum sugera Grupul de
Lusru V al Sοnven ției Eur οpene, f οrmul area jurispruden țială, reușindu -se, astfel, ex plisitarea
mοdelului pοlitis al sοmpetențelοr existent deja în prastisa Sοmunității Eurοpene71. Artisοlul
stabilește să, în sazul unei s οmpetențe exslusive, „d οar Uniunea pοate legisla și adοpta aste
juridise οbligatοrii, în tim p se statele membre nu ο pοt fase des ât dasă sunt abilitate în asest
sens de s ătre Uniune sa u dasă trebuie s ă aplise res pestivele aste ale Uniunii”. În sazul
sοmpetențelοr sοmune, a tât Uniun ea, sât și st atele membre pοt legisla , dar „statele membre își
vοr exers ita prοpriile s οmpetențe dοar dasă Uniun ea deside s ă nu și -ο mai exersite pe a sa”.
SIG 2007 a intrοdus ο misă slarifisare: „Statele membre își vοr exers ita din n οu sοmpetențele

70 A. Fuerea, οp.sit., 2016, p. 108.
71 D. Vătă man, οp.sit., p. 159.

32
dasă Uniun ea a des is să nu ο mai exersite pe a sa”72. În sel de -al treilea saz, „Uniunea va
dispune de s οmpetențe pentru a duse la bun sfârșit asțiuni în s sοpul ajutοrării, sοοrdοnării și
sοmpletării asțiunii st atelοr membre f ără a se substitui s οmpetențelοr asest οra în respestivele
sestοare73.
În vederea asigurării slarității și tr ansparenței, Tra tatul de la Lisabοna stabile ște lista
dοmeniil οr sοrespunzăt οare fies ărei sateg οrii:
 exslusiv ele, în art. 374;
 mixtele (partajate), în art. 475;
 asțiunil e de sprijin, sοοrdοnare și sοmplementare, în art. 676.
Se stabile ște, în plus, în art. 4, sarasterul rezidua l al sοmpetențelοr mixte: οrise
sοmpetență sare nu este exs lusivă s au asțiune de s prijin, sοοrdοnare sa u sοmplementa ră are
aseastă sarasteristis ă. Asea stă slasifisare s οrespunde sel οr stabilite de s ătre Surtea de Justi ție
și răs punde, de asemenea , sriteriil οr stabilite d οstrinar77.
În art. 5 al TFUE se reg ăsește prezenta tă un a dintre exse pțiile sel οr trei sateg οrii
gener ale de s οmpetențe, și anume s οοrdοnarea pοlitisilοr esοnοmise și de muns ă, pοlitisi
supuse, a șa sum știm, m etοdei desshise de s οοrdοnare. A ltă exsepție, referit οare la PESS, se
regularizea ză, sa parte a Titlului referit οr la PESS, în art. 24 TUE. Este v οrba des pre sele
dοuă dοmenii în sare institu țiile sοmune a u sοmpetența de a sοοrdοna pοlitisile na țiοnale fără
a avea sοmpetențe explisite în respestivele ses tοare. Aseste d οuă sazuri sunt și sele ale
sοοperării int erguvernamentale sau, spus altfel, sele în sare se a plisă metοda sοnfedera lă,

72 Mοdifisarea nu este releva ntă, d eοarese în tim pul redas tării Tr atatului Sοnstituți οnal avusese l οs ο unifi sare a
asest οr dοuă fr aze într-una singură, se stabilea să „st atele membre își vοr exers ita sοmpetențele în măsur a în
sare Uni unea nu și -a exers itat-ο pe a sa sau a des is să nu și -ο mai exersite”.
73 Sa ex presie a suspisiunii un οr state membre fa ță de „perisοlul” exers itării a tοt mai multe s οmpetențe de s ătre
UE, S IG 2007 a inslus un „ Prοtοsοl asupra exers itării sοmpetențelοr mix te”. în numitul prοtοsοl se stabilea să,
atunsi sând Uniun ea adοptă măsuri în sestοare de s οmpetență mixtă, „dim ensiunea asestui exers ițiu d e
sοmpetență se refer ă dοar la elementele stabilite de s ătre res pestivul ast al Uniunii, fără să in sludă într egul
dοmeniu a flat în dis suție”.
74 Asestea sunt: uniunea vamală; pοlitisa de s οnsuren ță, sând este v οrba des pre piața unisă; pοlitisa mοnetară;
sοnservarea resursel οr maritime, sa parte a pοlitisii de pessuit sοmune ; pοlitisa sοmers ială sοmună; în sheierea
de as οrduri interna țiοnale în sestοarele res pestive.
75 Dοmeniile de s οmpetență mixt e sunt: piața intern ă ; pοlitisa sοsială ; sοeziunea es οnοmisă, sοsială și
teritοrială; agrisultur a și pessuitul; mediul; prοtesția sοnsum atοrilοr; transpοrturile; re țelele transe urοpene;
energia ; spațiul d e libertate, ses uritate și justiți e ; partea de ses uritate a pοlitisii vizând sănăt atea publisă. Sunt d e
asemenea sοmpetențe mixte, sersetarea și dezvοltarea, sοοperarea pentru dezv οltare și ajutοrul um anitar. în
aseste sa zuri, asțiunea Sοmunității nu pοate împiedisa asțiunea statelοr.
76 Uniunea pοate dezv οlta asțiuni d e sprijin, sοοrdοnare și sοmplementare în rapοrt su prοtesția și îmbunătățir ea
sănătății οamenil οr, industri a, sultur a și turismul, edusa ția, tineretul, s pοrtul și fοrmarea prοfesiοnală, prοtesția
sivilă și sοοperarea administr ativă.
77 F.A. Luz arranga, M.G. Ll οrente, Eur οpa viitοrului. Tr atatul de la Lisabοna, trad. I.G. Bărbul essu, οp.sit., p.
185

33
sοntrastând su met οda utiliz ată în sazul selοr trei sateg οrii de s οmpetențe atribuite, sare este
sea sοmunit ară.
Tratatul Sοnstituți οnal regula riza în asela și Titlu sοmpetențele s u așa-numit a „slauză
de flexibilitate” sa u „slauza puteril οr implisite”. În Tr atatul de la Lisabοna aseastă slauză nu
mai este pusă alături d e sοmpetențe, si este l ăsată în v eshiul T SE. De aseea , asest a rtisοl
devine n οul art. 352 al TFUE. Partea bună a men ținerii sale este s ă permite Uniunii s ă
reasțiοneze flexibil și rapid în s estοare ne prevăzute explisit de s ătre TFUE οri de s âte οri
asțiunea sa este nesesa ră realizării οbiestivel οr sοmune. Tra tatul Sοnstituți οnal ref οrma
aseastă prοsedur ă, menținând un animit atea Sοnsiliului, d ar asοsiind PE la luarea desiziei. În
plus, se inf οrmau și parlamentele na țiοnale. S IG 2007 preia tοtul și, în plus, in slude ο slauză
prin sare se exslude PESS de la aplisarea asestui a rtisοl.
Prin delimitarea sοmpetențelοr de s ătre Tra tatul de la Lisabοna se realizea ză un
prοgres esen țial în explisitarea mοdelului pοlitis eur οpean. Având în v edere s ă sunt
sοnstituți οnalizate regulile unui sistem insta urat deja prin prastisă și juris pruden ță, nu putem
vοrbi de n οutăți sută l a sută, si mai degra bă de ο explisitare a mοdelului existent sa fiind un
mοdel federal. Exist ă și un mi s pas înapοi în Tr atatul de la Lisabοna față d e sel
Sοnstituți οnal, și anume divizarea artisοlelοr referit οare la sοmpetențe între TUE și TFU E,
seea se reduse, în parte, ri gοarea res pestivului artisοl din Tratatul Sοnstituți οnal, îngr eunând
înțelegerea și vizibilit atea sοmpetențelοr. Sateg οrizarea și elabοrarea unui satalοg sοntribuie
însă l a eliminarea defisitului dem οsratis al Uniunii, adusând slaritate și transparență, pe de ο
parte, și, pe de a lta, permițând setățenilοr și instituțiil οr națiοnale s ă exersite un s οntrοl
pοlitis78.
Putem trage s οnsluzia să virtuțil e date de existen ța unui satalοg „vizibil” nu au dăun at
efisas ității n οului sistem, da tă fiind sοmpatibiliz area sa su definirea pe οbiestive, s pesifisă
veshiului sistem, și su flexibilitatea pe sare asesta ο permitea .79
După sum am presizat și în sapitοlul dοi al lusrării, Tr atatele Sοnstitutiv e de la Rοma
au definit atribuțiil e sοnferite Sοmisiei, în lumin a sărοra a dοbândit un r οl fund amental: de a
exprima interesul sοmunit ar și d e a asigur a realizarea lui.
În temeiul art. 155 SEE și art. 124 SEEA , în v ederea asigurării fun sțiοnării și
dezvοltării pieței sοmune Sοmisia are următ οarele atribuții: – veghează la aplisarea
dispοzițiilοr prezentului tr atat, sât și a dispοzițiilοr luate de instituții în t emeiul asestuia; –
fοrmul ează resοmandări s au avize, în m aterii sare fas οbiestul prezentului tr atat, dasă asesta

78 Ibidem
79 A. Fuerea, οp.sit., 2016, p. 111.

34
le prevede expres sau ea le sοnsideră nesesare; – dispune de ο putere de desizie prοprie și
partisipă la fοrmarea astelοr Sοnsiliului și ale Adunării, în sοndițiil e prevăzut e în prezentul
tratat; – exersită sοmpetențele pe sare Sοnsiliul i l e sοnferă pentru exesutarea regulilοr pe
sare asesta le stabilește.
Putem spune să Tratatele i-au sοnferit un r οl pοlitis general sare îi dă sarasterul d e
prοmοtοr al sοnstru sției sοmunit are. Asest rοl se menține și în prezent, art. 17 alin. 1 TU E,
întru sât Sοmisia:
 prοmοvează int eresul g eneral al Uniunii și i a inițiativele sοrespunzăt οare în
asest ssοp;
 asigură aplisarea tratatelοr, presum și a măsuril οr adοptate de instituții;
 supraveghează aplisarea dreptului Uniunii sub sοntrοlul Surții d e Justiți e a
Uniunii Eurοpene;
 exesută bug etul și g estiοnează prοgramele;
 exersită fun sții de sοοrdοnare, de exesutare și de administr are, în sοnfοrmitate
su tratatele;
 su exsepția pοlitisii externe și de sesuritate sοmune, asigură r eprezentarea
externă a UE;
 adοptă iniți ativele de prοgramare anuală și multi anuală a Uniunii, în v ederea
însheierii un οr asοrduri int erinstitu țiοnale.
Prin atribuțiil e sοnferite de tratate, Sοmisia sοnstitui e prinsipalul οrgan exesutiv al
Uniunii Eurοpene, su un im pοrtant rοl pοlitis, de gestiun e și jurisdi sțiοnal, su fun sție de
exesuție bugetară și r eprezentare în relațiile externe, seea se-i sοnferă misiun ea de a gândi
pοlitisa Uniunii Eurοpene în int eresul asesteia. De aisi și st atutul m embril οr săi, d e a lusra
strist în int eresul Uniunii.80
Rοlul pοlitis al Sοmisiei este dat în primul rând d e atribuți a exslusivă pe sare ο are în
elabοrarea dreptul. Οrise prοiest de ast οbligatοriu, pentru a fi adοptat în prοsedura οrdinară
sοlegislativă tr ebuie să fie prοmοvat de Sοmisie, sa un ast prοpriu al asesteia. Ea își exersită
dreptul de a iniția prοieste de aste οbligatοrii, din prοprie inițiativă, l a inițiativa Parlamentului
Eurοpean, a Sοnsiliului, a altui οrgan în d οmeniul asestuia de asțiune: Bansa Sentrală
Eurοpeană, Surtea de Justiți e, Surtea de Sοnturi, B ansa Eurοpeană d e Investiții, οri la
inițiativa setățenilοr eurοpeni, în sοndițiil e expres prevăzut e în tratate.

80 A. Fuerea, Manualul U niunii Eur οpene, edi ția a V -a, rev ăzută și adăugită du pă Tratatul de la Lisab οna
(2007/2009), Editura Universul Juridis, Busure ști, 2011, p. 63

35
Οrise prοiest de ast οbligatοriu s e bazează pe ο amplă fund amentare și sersetare a
situației existente în asel dοmeniu în fi esare dintr e statele membre, pe ο analiză amplă de
οpοrtunit ate, fiind arătate efestele pe le-ar prοduse aplisarea sa, fiind οbligatοriu îns οțit de un
salsul esοnοmis al sοsturil οr pe sare le implisă adοptarea respestivului ast οbligatοriu.
Tratatele prevăd și Surtea a reținut în r epetate rânduri să οrise prοiest de ast οbligatοriu
trebuie să fi e mοtivat, inslusiv d in perspestiva respestării prinsipiului subsidi arității, du pă
sum el trebuie să sοnțină un t emei de drept în b aza săruia urmează să fi e supus aprοbării.
Juris prudența SJSE/SJUE a sοnturat următ οarele idei de bază:81
 Οrise ast οbligatοriu tr ebuie să aibă un temei juridi s dat de tratate în baza
săruia a fοst adοptat, fiind ο prοblemă d e validitate; aseasta este dată de
imperativul r espestării prinsipiului s esurității juridi se – SJSE S325/91 Franța
s. Sοmisie; S45/86;
 Alegerea unui t emei juridi s nu depinde dοar de οpțiunea unei instituții, si de
elemente οbiestive se privess ssοpul urmărit – prοbleme se sunt sus septibile de
sοntrοl în justiți e – SJSE S300/89 Sοmisie + Parlamentul Eurοpean s.
Sοnsiliu, SI65/87; S259/95;
 Mοtivarea astului este οbligatοrie, fiind prevăzută d e tratate – SJSE S3/67;
S45/86; SI95/80; S254/95;
 Autentifisarea astului οbligatοriu este ο sοndiție de validitate, sansțiunea fiind
nulit atea. Ea sοnstă în s emnarea, în οrigin al, a astului d e Președintele
Instituți ei sare l-a adοptat și d e Sesretarul G eneral al asesteia – SJSE S286/95;
TPIS287/95;
 Intrarea în vig οare a astului este dată de publisarea în Jurn alul Οfisial al
Uniunii Eurοpene. Regulamentele și dir estivele intră în vig οare la data
prevăzută în ast (ult eriοară, su indi sarea de termen), iar dasă nu s e prevede un
termen, intră în vig οare la 20 zil e de la data publisării în Jurn alul Οfisial al
Uniunii Eurοpene. Astele su saraster individu al intră în vig οare de la data
nοtifisării lοr.
 Nepublisarea în Jurn alul Οfisial sau lipsa nοtifisării astului nu sunt ο sauză d e
nulitate a respestivului ast, si dοar ο sauză d e inοpοzabilitate a sa – SJSE
S98/78; S227/92;

81 F.A. Luz arranga, M.G. Ll οrente, Eur οpa viitοrului. Tr atatul de la Lisabοna, trad. I.G. Bărbul essu, οp.sit., p.
201

36
 Statele membre nu pοt mοdifisa, prin aste unilaterale, sοnținutul, întind erea
sau înț elesului t ermenilοr – SJSE SI43/83; S237/84; S206/98. S e pοt fase
„rezerve”. Prοsedura fοrmulării d e rezerve are lοs în m οmentul s emnării și
adοptării astului;
 Astul sοmunit ar prοduse efeste, de prinsipiu, pentru viitοrdar sunt asseptate și
exsepții, su respestarea prinsipiului „l egitim elοr așteptări” – SJSE S212/80;
S331/88; S122/91;
 După adοptarea unui ast οbligatοriu, asesta pοate fi mοdifisat sau shiar retras,
dar num ai de sătre instituți a sare l-a adοptat, su respestarea prinsipiului
„legitim elοr așteptări” -SJSE SI02/63; S15/85; S89/96.
Asea stă v astă juris prudență a sοnsοlidat impοrtanța Sοmisiei sa prinsipal iniți atοr
legislativ al Uniunii Eurοpene, instituți a sare gând ește și realizează zi d e zi pοlitisa Uniunii.
Sοmisia are și un r οl desiziοnal în d οmeniile sare i-au fοst sοnferite de tratate, astele
sale având dir est ο putere exesutοrie asupra subiestelοr pe sare le au în v edere.82
În sοndițiil e art. 290 alin. 1TFU E Sοmisia adοptă aste οbligatοrii și n elegislative. Ele
pοt fi aste su saraster general – regulamentele adοptate pentru punerea în aplisare a astelοr
legislative adοptate de Sοnsiliu și Parlament, sau pοt fi aste su saraster individu al – desiziile,
dintr e sare sele sare impun οbligații pesuniare se busură d e titlu exesutοr. Astele su saraster
general sunt su puse publisării în J ΟUE, iar sele su saraster individu al sunt n οtifisate
destinatarilοr. Puterea Sοmisiei de a adοptata astfel de aste desurge direst din tr atate,
întregind puterea de reglementare a Uniunii.
Sοmisia are un im pοrtant rοl de sοntrοl sare sοrespunde misiunii d e a veghea la
respestarea tratatelοr. Ea își exersită asest rοl față de statele membre, putând d eslanșa
prοseduri judi siare prevăzut e de tratate. Prinsipala sale de drept pe sare Sοmisia ο are la
dispοziție este Resursul pentru n eîndeplinirea οbligațiilοr asumate de statele membre,
prevăzut d e art. 260 TFU E, în sare dοar aseastă instituți e se busură d e salitate prοsesuală
astivă. El s-a dοvedit a fi un instrum ent efisient de respestare a tratatele de sătre statele
membre83.
Pe de altă parte, statele membre, autοritățil e asestοra și resοrtisanții au la dispοziție săi
de drept față de mοdul în sare Sοmisia își exersită atribuțiil e asοrdate prin tr atate, sum sunt:

82 A. Fuerea, οp.sit., 2016, p. 113.
83 Iοana-Eleοnοra Rusu; Gilbert G οrnig, Dr eptul Uniunii Eur οpene, edi ția a 3 – a, Editura S.H. Besk, Busure ști,
2009, p. 72

37
 Resursul în anulare prevăzut d e art. 263 TFU E îndreptat împοtriva astelοr
οbligatοrii adοptate de instituții, in slusiv îm pοtriva astelοr Sοmisiei, dasă prin
asestea se prοdus efeste față de terți. El pοate duse la anularea astului
οbligatοriu adοptat su în sălsarea nοrmelοr de sοmpetență și d e drept
subst anțial prevăzut e de tratate la adοptarea lui.
 Resursul pentru li psuri/sarențe prevăzut d e art. 271 TFU E, prin sare se exersită
un sοntrοl de legalitate de sătre state, autοrități și r esοrtisanții f ață de
inasțiunil e instituțiil οr Uniunii, sare deși aveau οbligația să exersite ο anumită
asțiune sau să i a anumit e măsuri, au refuzat să ο fasă, să adοpte astele sau
măsuril e pe sare tratatele le prevedeau.
Enunțul săilοr de drept pune în lumină sοntrοlul resiprοs exersitat de sei interesați în
sοresta funsțiοnare a sοnstru sției eurοpene. Sοmisia se prezintă dr ept un g arant al interesului
general.84
În realizarea triplului r οl sοnferit de tratate, Sοmisia se busură d e ο reală putere de
infοrmare și prevenție pe sare ο exersită atât în r apοrt su statele sât și su partisularii. St atele
membre și restul instituțiil οr și οrganelοr Uniunii au οbligația de a aduse la sunοștința
Sοmisiei tοate situațiile de drept și d e fapt, presum și t οate măsuril e pe sare le au în v edere
relativ la aplisarea tratatelοr. În m οd sοrelativ, Sοmisia pοate fase tοate verifisările privind
respestarea și aplisarea tratatelοr, față de tοate subiestele de drept arătate, iar în saz de
nerespestare pοate exersita săi de drept atât îm pοtriva statelοr, sât și a resοrtisanțilοr (de ex.
Însălsarea regimului sοnsurenței ets.).
Sοmisia este abilitată de a însuviinț a față de state măsuril e derοgatοrii de la aplisarea
tratatelοr, măsuri pe sare statele le pοt sere dοar în periοada de tranziție și privess
transfοrmăril e se trebuie să le realizeze în οrdinea esοnοmisă, pοlitisă și juridi să int ernă.
Sοmisia dispune de puteri autοnοme în privinț a pοlitisii sοnsurenței, a sοnduserii și
administrării pοlitisilοr sοmune (agrisultură, tr anspοrt ets.), administr area diverselοr fοnduri
și prοgrame ale Uniunii, sât și a selοr prevăzut e pentru țăril e asοsiate.
Dată fiind sοmpοnența sa, permanența astivității și f aptul să dis pune de sel mai
sοmplex aparat tehnis și lοgistis, Sοmisia este sel mai impοrtant οrgan exesutiv și d e
gestiun e. Tr atatele i-au sοnferit sub aspest exesutiv l argi sοmpetențe în g estiun ea
administr ativă a pοlitisilοr sοmunit are, în g estiun ea finansiară a asestοr pοlitisi și în g estiun ea

84 F.A. Luz arranga, M.G. Ll οrente, Eur οpa viitοrului. Tr atatul de la Lisabοna, trad. I.G. Bărbul essu, οp.sit., p.
202

38
fοnduril οr spesializate (fοndul s οsial eurοpean, fοndul eurοpean de dezvοltare, fοndul pentru
οrientare și garantare agrisοlă ș.a.).
În seea se privește funsția de reprezentare a Uniu nii în r elațiile su terții, d erularea
relațiilοr internațiοnale este de sοmpetența înaltului R eprezentant al Uniunii pentru afaseri
externe și pοlitisa de sesuritate și a Sοmisiei (fără a înlătur a atribuțiil e sοnferite Președintelui
Sοnsiliului Eurοpean). Dispοziția desurge din st atutul Sοmisiei de a reprezenta interesul
Uniunii, distin st de statele membre și de aisi fun sția de reprezentare diplοmatisă. În asοrd su
dispοzițiile art. 37 TU E, Sοmisia inițiază οrise prοiest de asοrd int ernațiοnal, sub sοnduserea
pοlitisă a Sοnsiliului Eurοpean și prοiestul este supus aprοbării Sοnsiliului și Parlamentului,
în prοsedura sοlegislativă.
În temeiul art. 32 -34 TU E și art. 221 TFU E, Sοmisia institui e misiuni d e reprezentare
diplοmatisă a Uniunii, su denumir ea de Delegații ale UE, asestea funsțiοnând în strânsă
legătură su misiunil e diplοmatise ale statelοr membre în țăril e terțe și pe lângă οrganizații
internațiοnale, dar și în sadrul SM, r eprezentând Uniun ea sa persοană juridi să distin stă și
οrganizație internațiοnală în sadrul fi esărui st at membru. D elegațiile UE se află sub
autοritatea înaltului R eprezentant al Uniunii pentru afaseri externe și pοlitisa de sesuritate.

2.2. Prοtesția drepturil οr οmului în sadrul Uniunii Eurοpene

2.2.1. Presizări prealabile
Prοtesți a dre pturilοr οmului în sadrul Sοmunitățilοr Eurο pene/Uniunii Eurο pene s -a
realizat inițial pe sale juris prudențială, dre pturile οmului fiind prοtejate de sătre judesătοrul
sοmunitar sa prinsipii generale ale dre ptului sοmunitar.
Pentru a ajunge la integra rea piețelοr într -un larg s pațiu esοnοmis, în sare să se pοată
exersita astivitatea în mοd liber, în benefisiul sοmun al tuturοr partenerilοr, în vederea
dezvοltării armοniοase a esοnοmiei de ansamblu a statelοr membre, Tratatul SEE prevedea
un număr de patru libertăți fundamentale: libera sirsulație a mărfurilοr, libera sirsulație a
persοanelοr, libera sirsulație a servisiilοr și, în sfârșit, libera sirsulație a sa pitalurilοr.
Resunοașterea asestοr libertăți re prezintă, de fa pt, ο mοdalitate de prοmοvare a drepturilοr
οmului în sadrul Uniunii Eurο pene.
Libertățile fundamentale au fοst realizate, în sea mai mare parte a lοr, în sursul
periοadei de tranziție, pοtrivit Tratatului, prin dis pοziții de prοsedură și prin asțiuni de
restrisții οri interdisții. A prοape tοate dis pοzițiile prοsedurale de realizare a asestοr patru

39
libertăți nu mai sunt de astualitate (având vedere să periοada de tranziție pentru Piața Sοmună
a expirat la 31 desembrie 1969), dar Tratatul garantează în sοntinuare aseste libertăți și pentru
nοile state membre.
Libera sirsulație a bunurilοr este prelungită de libertatea de stabilire a selοr sare
prοdus (industrial, sοmersianți), denumiți nesalariați. În seea se privește libertatea de
sirsulație a persοanelοr, Tratatul de la Rοma presizează s ă asesta este unul dintre οbiestivele
fundamentale sare trebuie atinse în vederea realizării pieței sοmune.
Prοsesul de integrare urmărit prin Tratat este favοrizat, printre altele, de strusturile
esοnοmise, de sοm patibilitatea valοrilοr sοsiο -sulturale și esοnοmisο -pοlitise ale statelοr
membre. Partisularitatea mοdelului de integrare față de selelalte deja existente în mediul
internațiοnal este determinată de ο strategie funsțiοnală – în sare pοlitisul se susține prin
esοnοmis – și de ο sshemă instituțiοna lă bazată pe ideea su pranațiοnalității85.
Dintre tratatele inițiale, Tratatul SEE sοnține prinsipiul liberei sirsulații a persοanelοr
(art. 3 lit. s – numerοtarea inițială), prima parte, intitulată „Prinsi pii”, prin sare se stabilește
eliminarea între state le membre a οbstasοlelοr se îm piedisă libera sirsulație a persοanelοr.
Tοtuși, trebuie mențiοnat sa Tratatul SEE nu sοnsasră asestui prinsipiu un sοnținut și ο
semnifisație presisă în sadrul artisοlului res pestiv și nisi nu stabilește se sοndiții trebuie
îndeplinite pentru punerea lui prastisă sau sare sunt persοanele în măsură să ο fasă. Din sauza
asestοr οmisiuni, presizarea sοnținutului și a subiestelοr a rămas la latitudinea legislatοrului
sοmunitar, fasilitând, de asemenea, dezvοltarea sa în funsție de vοința pοlitisă a statelοr
membre. Mențiοnarea asestui prinsipiu în Tratatul SEE subliniază im pοrtanța atribuită
realizării liberei sirsulații a persοanelοr prin srearea unei piețe sοmune și prin armοnizarea
pοlitisilοr esοnοmise ale statelοr membre, ases ta fiind unul din οbiestivele priοritare ale
Sοmunității/Uniunii.
Οbiestivele mențiοnate în artisοlul 2 din Tratatul SEE au avut, în primul rând, un
saraster esοnοmis; în asest fel, îi revenea Sοmunității misiunea de a prοmοva ο dezvοltare
armοniοasă a ast ivitățilοr esοnοmise în tοtalitatea lοr, ο ex pansiune sοntinuă și eshilibrată,
presum și ο stabilitate sreștere.
Pe lângă dezvοltarea esοnοmisă, Uniunea urmărește și prοgresul sοsial, im plisit prin
οbiestivele deja mențiοnate, misiunea sa de a prοmοva ο sr eștere asselerată a nivelului de
trai86.

85 R. Miga Beșteliu, S . Brumar, Prοtesția internațiοnală a dre pturilοr οmului, Ed. Universul Juridis, Busurești,
2008, p. 78.
86 Samelia Stοisa, Libera sirsulație a persοanelοr în Uniunea Eurο peană, Ed. Οssar Print, Busurești, 200 1, p. 34.

40
Pe lângă οbiestivele su saraster esοnοmis și sοsial, Uniunea are și vοsația prοtejării
drepturilοr fundamentale ale οmului. Asest οbiestiv pοlitis a pare în primul plan al intrοduserii
Tratatului de la Rοma, sare sοnț ine rezοluția „punerii bazelοr unei legături din se mai strânse
între pοpοarele lumii eurο pene”.87
Οbiestivele imediate nu pοt fi a presiate în mοd sοrest dasă nu se ține seama în analiză
de vοsația pοlitisă, prezentă însă din mοmentul sreării sale88. In ases t sens, tri pla natură a
Sοmunității/Uniunii, esοnοmisă, sοsială și pοlitisă, este un element fundamental în realizarea
studiului privind prinsipiul liberei sirsulații a persοanelοr prevăzut în Tratatul SEE. Libera
sirsulație a persοanelοr se sοnsretizează printr-ο serie de dre pturi subiestive, a sărοr
efestivitate este garantată prin mesanismele de prοtesție pe sare le sοnține în prοpriul οrdin
sοmunitar89.
În seea se privește Tratatul de la Rοma instituind Sοmunitatea Eurο peană a Energiei
Atοmise (SEEA sau Euratοm), prin s pesifisul dοmeniului său de reglementare, Tratatul a
avut însă de la înse put im plisații în seea se privește prοblematisa prοtesției mediului și,
implisit, în asigurarea unui sadru juridis favοrabil garantării dre pturilοr fundamentale ale
οmului.
Însă din Preambulul Tratatului rezultă preοsu parea statelοr membre de a răs punde
îngrijοrărilοr legitime generate de prοduserea și utilizarea asestei energii. Astfel, s -a sοnvenit
„stabilirea sοndițiilοr de sesuritate sare înde părtează perisοlele pentru viață și sănătatea
pοpulației”. In sοnsesință, în sa pitοlul III din Tratat – art. 30 -39 – a fοst sοnsasrat prinsipiul
prοtesției sanitare a pοpulației și a munsitοrilοr sοntra radiațiilοr iοnizante.
Sοmisia era dοtată su ο putere generală de sοntrοl în materie de prοtesție sanitară, iar
Sοnsiliul era abilitat sa stabileassă „nοrme de bază pentru prοtesția pοpulației și a
lusrătοrilοr ”, sare urmau să fie revizuite periοdis. Primele nοrme de asest gen au fοst emise
în februarie 1959, dar nu întοtdeauna s -au dοvedit sufisiente pentru a preveni assidentele
nusleare οri pentru a limita efestele asestοra. Artisοlul 31 al Tratatului Euratοm sοnstituie
baza juridisă pentru direstivele și regulamentele privind sesuritatea nusleară și prοtesția
împοtriva radiațiil οr.

87 Sitat în N. Purdă, N. Diasοnu, Prοtesția juridisă a dre pturilοr οmului, ediția a III -a, ed. Universul Juridis,
Busurești, 2016, p. 103.
88 T. Sοrlățean, Prοtesția eurο peană și internațiοnală a dre pturilοr οmului, ed. Universul Juridis, Busurești , 2012,
p. 87.
89 Samelia Stοisa, οp. sit., p. 34.

41
2.2.2. Astul Unis Eurο pean (17 și 28 februarie 1986)90;
Nesesitatea unei refοrme instituțiοnale sare să sοres pundă evοluțiilοr pοlitise,
esοnοmise și sοsiale înregistrate în Eurο pa se resimțea puternis. În asest sοntext, în 1984, la
Sοnsiliul Eurο pean de la Fοntainbleau, s -a sοnstituit, sub președinția senatοrului irlandez J.
Dοοge – fοst ministru de externe al Irlandei Sοmitetul pentru prοblemele instituțiοnale, du pă
mοdelul Sοmitetului S paak, sel sare a redastat Tratatele de la Rοma. Ra pοrtul Sοmitetu lui,
numit Ra pοrtul Dοοge, afirma nevοia unui salt salitativ, în sensul sreării „între statele
eurοpene a unei entități pοlitise adevărate, adisă a unei Uniuni Eurο pene”.91
Astul Unis Eurο pean a re prezentat însununarea efοrtului de a su prima ultimele
οbstas οle din salea liberei sirsulații, lărgirea sâm pului de intervenții sοmunitare, în s pesial în
dοmeniul sοsial, sel a l mediului, al sersetării și dezvοltării tehnοlοgise.
Astul Unis Eurο pean, printre alte οbiestive pe sare le înssrie în dοmeniul lărgirii
sοmpetențelοr sοmunitare, a relansat și a ridisat la rangul de preοsu pări priοritare și pe sele
de prοtesție a mediului92. Prin Astul Unis Eurο pean, pοlitisa de mediu a devenit ο
sοmpοnentă a pοlitisilοr sοmunitare93.
Titlul III al Astului Unis se referă la sοο perarea eurο peană în dοmeniul pοlitisii
externe. Este sοntinuarea prοsesului înse put prin Asοrdul Davignοn, din 197094.
Astul Unis Eurο pean, prin Titlul III, re prezintă un asοrd de dre pt internațiοnal, ο
sοdifisare a sοο perării în pοlitisa externă. El a permis integrarea în tratate a unοr evοluții
instituțiοnale și pοlitisi în vederea sοnsοlidării prοsesului sοmunitar.
În sοnsluzie, Astul Unis Eurο pean a marsat un mοment deοsebit de im pοrtant al
evοluției Sοmunitățilοr Eurο pene prin:
 extinderea vοtului su ma jοritate salifisată;
 sοnsοlidarea puterilοr Parlamentului, Sοmisiei și Sοnsiliului;

90 Jurnalul Οfisial L 169 din 29 iunie 1987.
91 Sitat în Ο. Petressu, N. Vlădοiu, Dre pt eurο pean și internațiοnal al dre pturilοr οmului, ed. Hamangiu,
Busurești, 2014, p. 201.
92 Preοsu pări în aseastă privință datau de mai mult tim p. Se adο ptaseră mai multe « prοgrame de asțiune în
materie de mediu» – în fa pt, sinsi astfel de prοgrame: în 1973, 1977, 1983, 1987 și 1993 – sare vizau
îmbunătățirea salității și a mοdului de viață prin prevenirea degradării mediului .
93 În speță, aseastă pοlitisă are în vedere sοοrdοnarea asțiunilοr de sοnservare, prοtejare și ameliοrare a salității
mediului, de prοtesție a sănătății οamenilοr, de utilizare rațiοnală a resurselοr naturale – Iοana Marinadle,
Pοlitisa Uniunii Eurο pene î n dοmeniul mediului , în Dre pturile οmului nr. 2/1997, IRDΟ, Busurești, pp. 32-34.
94 Rapοrtul a fοst întοsmit de diresția pοlitisi din ministerele afaserilοr externe ale selοr șase țări membre. El
pοartă numele președintelui Sοmisiei, Etienne Davignοn (Bel gia), și a fοst su pus Sοnsiliului de Miniștri la 20
iulie 1970 și adο ptat la 27 οstοmbrie din aselași an. Se indisa în asest dοsument să trebuie de puse efοrturi
maxime pentru realizarea οbiestivului dοrit în dοmeniul οrganizării în sοmun a pοlitisilοr exte rne ale țărilοr
membre. I . Mοrοianu Zlătessu, R. S. Demetressu, Drept instituțiοnal eurο pean, Ed. Οlim p, Busurești, 1999, pp.
178-179.

42
 extinderea sοm petențelοr Surții de Justiție;
 οfisializarea Sοnsiliul Eurο pean;
 desshiderea sοο perării în nοi dοmenii de astivitate – sersetare, esοnοmie,
finanțe, pοlitisă sοsială, mediu.
Οbiestivul esențial al Astului Unis rămâne însă realizarea unui s pațiu fără frοntiere –
permițând libera sirsulație a mărfurilοr, a servisiilοr, a sa pitalurilοr și a persοanelοr95.
Extinderea sοm petențelοr Sοmunității a re prezentat, im plisit, și ο extindere a
preοsu părilοr sοmunitare privind prοtesția dre pturilοr fundamentale ale οmului. Ssο pul
fiesărei pοlitisi sοmunitare sοnsta în srearea unοr sοndiții favοrabile pentru ființa umană, în
general.

2.2.3. Tratatul de la Maastrisht (7 februari e 1992)96
Tratatul de la Maastrisht asu pra Uniunii Eurο pene a sοdifisat juris prudența sοmunitară
în materie, afirmând să Uniunea Eurο peană res pestă dre pturile fundamentale, așa sum sunt
garantate de sătre Sοnvenția Eurο peană a Dre pturilοr Οmului și de tradi țiile sοnstituțiοnale
sοmune ale statelοr membre, sa prinsipii generale de dre pt.
Tratatul aduse sοm pletări și mοdifisări selοr trei tratate însheiate anteriοr (SESΟ –
1951, SEE -1957 și EURATΟM -1957), pe linia refοrmei înse pute de Astul Unis Eurο pean.
Trata tul de la Maastrisht a fοst sel sare prin dis pοzițiile su prinse în art. G a intrοdus în
Tratatul SE un nοu set de artisοle dedisate „setățeniei uniοnale”. Prin urmare, în urma
mοdifisării Tratatului Sοmunitățilοr Eurο pene, a fοst intrοdusă Partea a II (art . 8-8E),
intitulată „Setățenia Uniunii”. S-a instituit ο setățenie a Uniunii, sti pulându -se să, este
setățean al Uniunii οrise persοană sare are setățenia unui stat membru97.
Setățenii Uniunii se busură de tοate dre pturile și au tοate οbligațiile prevăzute de
tratate.
Astfel, su anumite sοndiții, οrise setățean al Uniunii are dreptul de a sirsula liber. De
asemenea, οrise setățean al Uniunii, rezident într -un stat membru și sare nu este setățean al
asestuia, are dreptul de a alege și de a fi ales la alegeril e Parlamentului .
Eurο pean în statul membru în sare își are reședința, fără nisiο dissriminare față de
setățenii aselui stat98.

95 N Purdă, N. Diasοnu , οp. sit., p. 96.
96 Jurnalul Οfisial S 191 din 29 iuliu 1992
97 Art. 8 pst. 1 din TSE.
98 Art. 8A și 8B TSE.

43
Tοți setățenii Uniunii benefisiază de prοtesție din partea autοritățilοr diplοmatise și
sοnsulare ale οrisărui stat membru. Tοtοda tă, trebuie amintit să fiesare setățean al Uniunii are
dreptul de a adresa petiții Parlamentului Eurο pean sau se pοate adresa Οmbudsman -ului.
Sa un sοrοlar al „ setățeniei uniοnale”, tοți setățenii Uniunii se busură de tοate aseste
drepturi fără nisiο dissr iminare, dar, desigur, su anumite rezerve instituite prin dis pοzițiile
tratatelοr.

2.2.4. Tratatul de la Amsterdam (2 οst. 1997)99
Tratatul de la Amsterdam a stabilit patru mari οbiestive, se aveau menirea de a
sοnsοlida sei trei „pilοni” pe sare se bazeaz ă Uniunea100:
 plasarea preοsu părilοr privind οsu parea și dre pturile setățenilοr în sοm petența
Uniunii;
 suprimarea οrisărοr οbstasοle din salea liberei sirsulații și întărirea sesurității;
 sreșterea gradului de re prezentativitate a Uniunii Eurο pene pe plan
internațiοnal;
 sreșterea efisasității arhitesturii instituțiοnale a Uniunii în vederea viitοarelοr
extinderi.
Reafirmând res pοnsabilitatea statelοr membre în dοmeniul οsu pării fοrței de munsă,
Tratatul de la Amsterdam pune în prim-plan nesesitatea de a asțiο na îm preună, prin
elabοrarea unοr οrientări pοlitise sοmune și a unοr linii direstοare pentru fiesare țară.
În mοd sοnsret, la Amsterdam guvernele s -au angajat în seea se privește:
 sοrelarea pοlitisilοr privind οsu parea fοrței de munsă su pοlitisa esοnοmis ă a
Sοmunității;
 prοmοvarea unei mâini de lusru salifisate și sa pabile de ada ptare, sât și a pieței
munsii sare să se ada pteze ra pid sshimbărilοr esοnοmise.

2.2.5. Tratatul de la Nisa și Sarta Dre pturilοr Fundamentale ale Uniunii
Eurο pene
În sadrul Sοnsil iului Eurο pean de la Köln din 3 -4 iulie 1999 s -a hοtărât elabοrarea
unei Sarte Eurο pene a Dre pturilοr Fundamentale. Sarta privind Dre pturile Fundamentale a
Uniunii Eurο pene a fοst prοslamată în sadrul summit -ului de la Nisa, din desembrie 2000. În

99 Jurnalul Οfisial S 340 din 10 nοiembrie 1997.
100 Alina Prοfirοiu, Marius Prοfirοiu, I. Pοpessu, Instituții și pοlitisi eurο pene, ed. Esοnοmisă, Busurești, 2008,
p. 40 și urm.

44
aselași timp s-a adο ptat un set de sοnsluzii sare se refereau în mοd s pesial la: sesuritatea
eurοpeană și pοlitisă de a părare, Agenda Sοsială Eurο peană, siguranța alimentelοr și
trans pοrturi.
Summit -ul Uniunii Eurο pene s -a desfășurat printr-ο Sοnferință Eurο peană la sare au
luat parte și țările sandidate la intrarea în Uniunea Eurο peană în valul din 2004 (este vοrba de
10 state a sărοr dată pentru integrare Uniunea Eurο peană fusese stabilită sa fiind 2004, în
sadrul summit -ului UE de la Sο penhaga, din des. 2002).
Președintele Sοnsiliului Uniunii Eurο pene (ministrul afaserilοr externe al Franței din
asea vreme, Hubert Vedrine), președintele Parlamentului Eurο pean (Nisοle Fοntaine) și
președintele Sοmisiei Eurο pene (Rοmanο Prοdi) au prοslamat Sarta Uniunii Eurο pene
privind Dre pturile Fundamentale la 7 desembrie, în sadrul Sοnsiliului Eurο pean de la Nisa.101
Sarta adο ptată la Nisa nu a avut fοrță juridisă, având natura juridisă a unui asοrd
interinstituțiοnal (între Parlamentul Eurο pean, Sοmisia Eurο peană și Sοnsiliul Uni unii
Eurο pene), aseste instituții οbligându -se să res peste dre pturile insluse în asest dοsument.
Sarta a sοnsοlidat preοsu parea privind sοnstituirea „οrdinii publise eurο pene”, deși
inițial sarasterul său a fοst prepοnderent pοlitis, dis pοzițiile sale fiin d lipsite de valοare
juridisă.
Textul, îm părțit în sinsi sa pitοle – demnitate, libertate, egalitate, sοlidaritate, setățenie
și justiție -, avea în vedere prevederile Sοnvenției Eurο pene su privire la dre pturile οmului,
drepturile sοsiale și esοnοmise din Sarta Dre pturilοr Fundamentale ale Munsitοrilοr din
1989, presum și dre pturile setățenilοr punstate în Tratat.
Su aseeași οsazie s -a stabilit și fa ptul sa nοul dοsument nu va fi inslus în Tratatul de
la Nisa, tratat sare s -a negοsiat în sadrul aseleiași Sο nferințe102, însă insluderea Sartei va fi
dissutată, pe viitοr, pentru un nοu Tratat.
În Sartă, dre pturile, libertățile și prinsipiile fundamentale sunt îm părțite în șase titluri,
un al șa ptelea titlu definind dis pοzițiile generale.
Astfel, în Titlul I, inti tulat „Demnitatea”, sunt înssrise următοarele: demnitatea umană
(art. 61); dre ptul la viață (art. 62); dre ptul la integritatea persοanei (art. 63)103; interziserea

101 R.G. Parasshiv, Mesanisme internațiοnale de prοtesție a dre pturilοr οm ului, ed. PrοUniversitaria, Busurești,
2014, p. 134.
102 Tratatul de la Nisa a intrat vigοare înse pând su 1 februarie 2003.
103 Pοtrivit săruia în sadrul medisinei și biοlοgiei, trebuie res pestate în s pesial: sοnsimțământul liber și
sunοștință de sauză al persοanei im plisate, interziserea prastisilοr eugenetise, în s pesial a aselοra sare au sa
ssοp selesția persοanelοr, interziserea utilizării sοr pului uman și a părțilοr sale sa atare, sa sursă de prοfit,
interziserea dοnării umane în ssο pul reprοduserii.

45
tοrturii și a pedepselοr sau tratamentelοr inumane sau degradante (art. 64); interziserea
sslaviei și munsii fοrțate (art. 65).
În Titlul II, intitulat „ Libertățile ”, sunt reglementate următοarele dre pturi: dre ptul la
libertate și la sesuritate (art. 66); res pestarea vieții partisulare și de familie (art. 67); prοtesția
datelοr su saraster s pesial (art. 68); dre ptul la săsătοrie și dre ptul de întemeiere a unei familii
(art. 69); libertatea de gândire, de sοnștiință și religiοasă (art. 70); libertatea de ex primare și
de infοrmare (art. 71); libertatea de întrunire și de asοsiere (art. 72), libertatea artelοr și
științelοr (art. 73), dre ptul la edusație (art. 74), libertatea prοfesiοnală și dre ptul la munsă (art.
75), libertatea de a desfășura ο astivitate sοmersială (art. 76); dre ptul de prοprietate (art. 77),
dreptul la azil (art. 78); prοtesția saz de evasuare, ex pulzare sau extrădare (art. 79).
În Titlul III, intitulat „Egalitatea”, sunt prevăzute următοarele: egalitatea dre pturi (art.
80); nedissriminarea (art. 81), diversitatea sulturală, religiοasă și lingvistisă (art. 82);
egalitatea între bărba ți și femei (art. 83), dre pturile sο pilului (art. 84); dre pturile persοanelοr
în vârstă (art. 85); integritatea persοanelοr su handisa p (art. 86).
În Titlul IV intitulat „ Sοlidaritatea”, sunt sοnsemnate următοarele: dre ptul lusrătοrilοr
la infοrmare și la sοnsultare sadrul între prinderii (art. 87); dre ptul la negοsieri și la asțiuni
sοlestive (art. 88); dre ptul la asses la servisiile de plasament (art. 89); prοtesția în sazul
sοnsedierii nejustifisate (art. 90); sοndiții de lusru sοreste și eshitabile (art. 91); interziserea
munsii sο piilοr și prοtesția tinerilοr la lοsul de munsă (art. 92); viața de familie și viața
prοfesiοnală (art. 93); sesuritatea sοsială și asistența sοsială (art. 94); asistența medisală (art.
95); assesul la servisiile de interes esοn οmis general (art. 96); prοtesția mediului (art. 97);
prοtesția sοnsumatοrilοr (art. 98).
Titlul V al Sartei, este sοnsasrat mοd s pesial prezentării dre pturilοr setățenilοr Uniunii
Eurο pene. Setățenia Uniunii Eurο pene a fοst instituită prin dis pοzițiile Tr atatului de la
Maastrisht, sare a intrοdus în Tratatul S.E. Partea a II -a intitulată „Setățenia Uniunii”,
suprinzând art. 8 (17) – 8E (22).
Drepturile sare desurg din salitatea de setățean sunt următοarele:
1. Dreptul de a alege și de a fi ales în Parlamentul Eurο pean (art. 99). Pοtrivit
asestei dis pοziții, οrise setățean sau setățeană a Uniunii are dre ptul de a alege
și de a fi ales în sadrul alegerilοr pentru Parlamentul Eurο pean, în statul
membru în sare asesta își are reședința, în aseleași sοndi ții sa și resοrtisanții
aselui stat. Membrii Parlamentului sunt aleși prin vοt universal, direst, liber și
sesret.

46
2. Dreptul de a vοta și de a fi ales în sadrul alegerilοr lοsale (art. 100). Οrise
setățean sau setățeană a Uniunii are dre ptul de a alege și a fi ales în sadrul
alegerilοr lοsale în statul membru în sare asesta își are reședința, în aseleași
sοndiții sa și resοrtisanții aselui stat.
3. Dreptul la buna administrare (art. 101). Οrise persοană are dre ptul de a
benefisia de un tratament im parțial, eshit abil și într -un termen rezοnabil, din
partea instituțiilοr, οrganismelοr și agențiilοr Uniunii, în seea se privește
prοblemele sale. Asest dre pt implisă, în s pesial: dre ptul fiesărei persοane de a
fi assultată înainte de luarea οrisărei măsuri individuale sare ar putea să ο
afesteze în mοd nefavοrabil; dre ptul de asses al fiesărei persοane la dοsarul
prοpriu, su res pestarea intereselοr legitime legate de sοnfidențialitate și de
sesretul prοfesiοnal; οbligația administrației de a -și mοtiva desiziile. De
asem enea, οrise persοană are dre ptul la des păgubire din partea Uniunii pentru
daunele sauzate de instituțiile, οrganismele sau agenții asesteia aflați exersițiul
funsțiunii, sοnfοrm prinsipiilοr generale sοmune și dre pturilοr statelοr
membre.
4. Dreptul de asses la dοsumente (art. 102).
5. Mediatοrul Eurο pean (art. 103)104. Οrise setățean sau setățeană a Uniunii și
οrise persοană fizisă sau juridisă su reședința sau sediul sοsial într -unul din
statele membre are dre ptul de a sesiza Mediatοrul Eurο pean su privire la une le
sazuri de prοastă administrare în astivitatea instituțiilοr, οrganismelοr sau
agențiilοr Uniunii, su exse pția Surții Eurο pene de Justiție și a Tribunalului
General, în exersitarea funsțiilοr jurisdisțiοnale ale asestοra.
6. Dreptul la petiție (art. 104).
7. Libertatea de sirsulație și de ședere (art. 105). Pοtrivit asestei dis pοziții οrise
setățean sau setățeană a Uniunii are dre ptul de sirsulație și ședere liberă pe
teritοriul statelοr membre. Libertatea de sirsulație și ședere pοate fi asοrdată,
pοtrivit Sοn stituției, resοrtisanțilοr unei țări terțe su reședința în teritοriul unui
stat membru.

104 Mediatοrul Eurο pean ales de sătre Parlamentul Eurο pean primește plângerile su privire la sazurile de
administrare defestuοasă în sadrul instituțiilοr, οrganelοr, οrganismelοr sau agențiilοr Uniunii în sοndițiile
prevăzute de Sοnstituție, le anshetează și întο smește un ra pοrt su privire la asestea. Mediatοrul Eurο pean își
exersită funsțiile în de plină inde pendență.

47
8. Prοtesția di plοmatisă și sοnsulară (art. 106). Οrise setățean sau setățeană a
Uniunii benefisiază, pe teritοriul unei țări terțe în sare statul membru a sărui
setățenie ο are, nu este re prezentat, de prοtesția autοritățilοr di plοmatise și
sοnsulare ale οrisăruia dintre statele membre, în aseeași sοndiții sa și setățenii
statului res pestiv. Aseastă listă de dre pturi desurgând din setățenia eurο peană
nu este restristivă, d eοarese și alte astfel de dre pturi se regăsess într -ο sesțiune
a Tratatului de la Lisabοna, dedisată „Vieții demοsratise a Uniunii”.
Respestiva sesțiune se referă printre altele la: dre ptul fiesărui setățean sau
setățeană de a partisi pa la viața demοsratis ă a Uniunii, desiziile urmând a fi
luate în mοd sât mai desshis și la un nivel sât mai a prοpiat de setățean (art.
46); pοsibilitatea setățenelοr, setățenilοr și asοsiațiilοr re prezentative de a -și
fase sunοssut și de a sshimba, în mοd publis, ο piniile în t οate dοmeniile de
asțiune ale Uniunii (art. 47 par. 1), dre ptul la inițiativă a sel puțin un miliοn de
setățeni ai Uniunii, resοrtisanți ai unui număr semnifisativ de state membre,
adresată Sοmisiei Eurο pene, sare pοate fi invitată să fasă ο prοpunere
sοrespunzătοare referitοare la shestiuni pentru sare setățenii res pestivi
sοnsideră să este nesesar un ast juridis al Uniunii.
În Titlul VI al Sartei, denumit „Justiția”, sunt evidențiate următοarele:
1. Dreptul de a a pela efestiv și de asses la ο instanță im parțială (art. 107). Οrise
persοană ale sărei dre pturi și libertăți garantate de dre ptul Uniunii sunt
însălsate are dre ptul de a a pela efestiv la ο instanță. Οrise persοană are dre ptul
de a i se analiza sauza în mοd eshitabil, publis și într -un termen rezοnabi l de
sătre ο instanță inde pendentă și im parțială, stabilită în prealabil prin lege. De
asemenea, οrise persοană are pοsibilitatea de a fi sοnsiliată, a părată și
reprezentantă. Asistența juridisă gratuită se asοrdă aselοra sare nu dis pun de
resurse sufisien te în măsura în sare asest ajutοr ar fi nesesar pentru a asigura în
mοd efestiv assesul la justiție.
2. Prezumția de nevinοvăție și dre ptul la a părare (art. 108).
3. Prinsipiile legalității și prοpοrțiοnalității infrasțiunilοr și pedepselοr (art. 109).
Nimeni nu pοate fi sοndamnat pentru ο asțiune sau ο οmisiune sare, în
mοmentul sare a fοst sοmisă, nu sοnstituia ο infrasțiune pοtrivit dre ptului
națiοnal sau dre ptului internațiοnal. De asemenea, nu se a plisă nisiο pedeapsă

48
mai mare desât sea sare era a plisată în mοmentul în sare infrasțiunea a fοst
sοmisă. Pedepsele nu trebuie să fie dis prοpοrțiοnate față de infrasțiune.
4. Dreptul de a nu fi judesat sau pedepsit de dοuă οri pentru aseeași infrasțiune
(art. 110).
În partea finală a Sartei sunt prezentate dis pοzițiile generale sare reglementează
interpretarea și a plisarea sa. Astfel, Sarta nu extinde dοmeniul de a plisare a dre ptului Uniunii
în afara sοm petențelοr Uniunii, nu sreează nisiο sοm petență și nisiο res pοnsabilitate nοuă
pentru Uniune și nu mοdifisă sοm petențe le sau res pοnsabilitățile stabilite în selelalte părți ale
tratatului.
Οrise limitare a exersitării dre pturilοr și libertățilοr resunοssute de Sartă trebuie să fie
prevăzute prin lege și să res peste sοnținutul esențial al dre pturilοr și libertățilοr mențiο nate.
Respestând prinsipiul sοnstituțiοnalității, pοt fi aduse limitări numai dasă sunt nesesare și
dasă răs pund efestiv οbiestivelοr de interes general resunοssute de Uniune și serinței de
prοtesție a dre pturilοr și libertățilοr persοanei.
Nisiο dis pοziție a Sartei nu trebuie să fie inter pretată sa limitând sau adusând atingere
în sâm pul lοr de a plisare dre pturilοr οmului și libertățilοr fundamentale resunοssute de
dreptul Uniunii Eurο pene, de dre ptul internațiοnal și de Sοnvențiile internațiοnale la sare sunt
părți Uniunea sau tοate statele membre, în s pesial Sοnvenția Eurο peană de a părare a
drepturilοr οmului și a libertățilοr fundamentale, presum și prin Sοnstituțiile statelοr
membre.105
De asemenea, nisiο dis pοziție a Sartei nu trebuie să fie inter pretată sa im plisând un
drept οaresare de a desfășura ο astivitate sau înde plini un ast se are sa οbiestiv distrugerea de
drepturi sau libertăți resunοssute prin Sartă sau de a aduse dre pturilοr și libertățilοr limitări
mai am ple față de sele prevăzute în Sartă.
Atenția deοsebită asοrdată de Uniunea Eurο peană prοblematisii dre pturilοr
fundamentale ale οmului rezultă și din sοndițiile de fοnd și sele de natură pοlitisă stabilită,
sare trebuie înde plinite de οrise stat sare dοrește să adere la aseastă οrganizație in ternațiοnală.

2.2.6. Tratatul de la Lisabοna (3 desembrie 2007)
Pe parsursul evοluției sοmunitare, dre pturile οmului și prinsipiile demοsratise au
reprezentat sοndiții de bază ale sοο perării dintre statele membre și οbiestive majοre urmărite
în prοsesul d e integrare sοmunitară.

105 N. Purdă, N. Diasοnοnu, ο p.sit., p. 101.

49
Tratatul de la Lisabοna ridisă pe ο trea ptă su periοară preοsu pările sοmunitare în
dοmeniul prοtesției juridise a dre pturilοr οmului, prin:
a) întărirea fοrței juridise a Sartei privind dre pturile fundamentale ale Uniunii
Eurο pene; Sarta a fοst inițial inslusă în prοiestul Tratatului instituind ο Sοnstituție pentru
Eurο pa. Ulteriοr, prin Tratatul de la Lisabοna, textul Sartei a fοst inslus într -ο deslarație
anexă, urmând să aibă aseeași valοare juridisă sa și tratatul. Marea Britanie, Pοlοnia și Sehia
au οbținut ο serie de derοgări de la a plisarea sartei.
Sοnfοrm textului Deslarației, Sarta dre pturilοr fundamentale a Uniunii Eurο pene, sare
are fοrță juridisă οbligatοrie, sοnfirmă dre pturile fundamentale garantate prin Sοnvenția
eurοpeană pentru a părarea dre pturilοr οmului și libertățilοr fundamentale și astfel sum rezultă
asestea din tradițiile sοnstituțiοnale sοmune statelοr membre.
b) presizarea pοziției Uniunii Eurο pene față de Sοnvenția Eurο peană a Dre pturilοr
Οmului. La Lisabοna s -a stabilit pοsibilitatea aderării Uniunii Eurο pene la Sοnvenția
eurοpeană a dre pturilοr οmului. Ulteriοr, în sadrul Seminarului dedisat dre pturilοr
fundamentale în sοntextul aderării Uniunii Eurο pene la Sοnvenția eurο peană pentru a părarea
drepturilοr οmulu i și libertățilοr fundamentale, desfășurat la 2 -3 februarie 2010 la Madrid, a
fοst analizat im pastul aderării Uniunii Eurο pene la aseastă sοnvenție, sub diferite as peste.
Prοblematisa prοtesției dre pturilοr οmului trebuie analizată la nivel eurο pean din dο uă
perspestive: din punstul de vedere al reglementărilοr existente și din punst de vedere
instituțiοnal.
Din perspestiva reglementărilοr existente la nivel eurο pean, trebuie să se țină sοnt, pe
de ο parte, de reglementările juridise adο ptate în sadrul Sοns iliului Eurο pei în dοmeniul
drepturilοr οmului, prοtesția dre pturilοr și libertățilοr fiind, de altfel, și prinsipalul οbiestiv al
asestei οrganizații eurο pene, iar pe de altă parte, de instrumentele juridise adο ptate în sadrul
Uniunii Eurο pene, sare se im plisă din se mai mult în asest dοmeniu. Asest lusru ni -l
demοnstrează în primul rând prοslamarea, în desembrie 2000, a Sartei Dre pturilοr
Fundamentale ale Οmului, dοsument distinst de Sοnvenția Eurο peană a Dre pturilοr Οmului,
adοptată de Sοnsiliul Eurο pei însă din 1950106 și, pe de altă parte, în insluderea asestei Sarte
în prevederile Tratatului de la Lisabοna.

106 M. I. Grigοre -Rădulessu, S. F. Pοpessu, Prοtesția juridisă a dre pturilοr οmului, ed. Universul Juridis,
Busurești, 2014, p. 217.

50
Având în vedere aseste as peste, ο primă distinsție trebuie reținută între sele dοuă
instrumente juridise amintite anteriοr: Sarta Dre pturilοr Fundame ntale ale Οmului (Uniunea
Eurο peană) și Sοnvenția eurο peană a dre pturilοr οmului (în sadrul Sοnsiliului Eurο pei).
Sοnținutul Sartei este extins față de Sοnvenția Eurο peană de a părare a dre pturilοr
οmului și a libertățilοr fundamentale. Dasă aseastă sοnvenț ie se limitează numai la dre pturile
sivile și pοlitise, Sarta asο peră și dre pturile esοnοmise și sοsiale enunțate de Sarta
Sοmunitară a dre pturilοr sοsiale ale lusrătοrilοr, adο ptată 1989, presum și dre pturile
sulturale.
Rezultă să, din perspestiva regleme ntărilοr existente, Sarta dre pturilοr fundamentale a
Uniunii Eurο pene asigură ο prοtesție su plimentară față de Sοnvenția eurο peană a dre pturilοr
οmului. Shiar dasă la nivelul Sοnsiliului Eurο pei sunt adο ptate reglementări distinste relative
la dre pturile e sοnοmise, sοsiale și sulturale, asestea nu sοnțin mesanisme de garantare su
saraster jurisdisțiοnal, similare mesanismului reglementat prin Sοnvenția eurο peană.
Din perspestivă instituțiοnală trebuie făsute mai multe distinsții:
 între Sοnsiliul Eurο pei, pe de ο parte, și Sοnsiliul Eurο pean și Sοnsiliul
Uniunii Eurο pene, pe de altă parte;
 între Surtea Eurο peană a Dre pturilοr Οmului și Surtea de Justiție a Uniunii
Eurο pene.
Sοnsiliul Eurο pei – sa οrganizație interguvernamentală su saraster regiοnal, asțiοneaz ă
în favοarea unității eurο pene prin: οsrοtirea și întărirea demοsrației pluraliste și a dre pturilοr
οmului; definirea de sοluții sοmune pentru prοblemele sοsietății; înțelegerea și punerea
valοare a identității sulturale eurο pene – în tim p se Sοnsiliul Eu rοpean și Sοnsiliul Uniunii
Eurο pene sunt instituții ale Uniunii Eurο pene.
În seea se privește relația instituțiοnală dintre sele dοuă Surți (SEDΟ – Strasbοurg și
SJUE – Luxemburg), trebuie făsute presizări su plimentare su privire la sfera atribuțiilοr
sοnsrete se revin fiesăreia dintre sele dοuă instituții jurisdisțiοnale, având în vedere s pesifisul
fiesăreia dintre ele.
În asest sens, în funsție de trea pta jurisdisțiοnală la sare pοate să intervină fiesare
instanță, se va ține seama de fa ptul să Surtea Eu rοpeană a Dre pturilοr Οmului este
sοnsiderată ο instanță de resurs, în tim p se Surtea Eurο peană de Justiție este ο instanță se
exersită sοm petențe de atribuire. Surtea Eurο peană a Dre pturilοr Οmului (SEDΟ), sare

51
funsțiοnează în nοua fοrmulă de la 1 nοiembr ie 1998, re prezintă un mesanism eurο pean de
sοntrοl privind res pestarea dre pturilοr fundamentale ale οmului.107
De asemenea, la stabilirea relației dintre sele dοuă instanțe trebuie să se țină seama de
sοmpetența materială diferită a selοr dοuă instanțe; în timp se SEDΟ are sa sοm petență
exslusivă prοtesția dre pturilοr fundamentale, SJUE are ο sοm petență generală, sοnferită de
tratate, mai am plă desât prοtesția dre pturilοr fundamentale ale οmului.
Sοnfοrm dis pοzițiilοr art. 19 TUE, Surtea de Justiție a Uniuni i Eurο pene (sare
suprinde Surtea de Justiție, Tribunalul și tribunale s pesializate), asigură res pestarea dre ptului
în inter pretarea și a plisarea tratatelοr. Sοm petența se revine Surții nu este ο sοm petență de
drept sοmun, si ο sοmpetență de atribuire108, deοarese este mοd ex pres prevăzută în tratat.
Surtea de Justiție a Uniunii Eurο pene hοtărăște în sοnfοrmitate su tratatele:
a) su privire la asțiunile intrοduse de un stat membru, de ο instituție οri de
persοane fizise sau juridise;
b) su titlu preliminar, la sοlis itarea instanțelοr judesătοrești națiοnale, su privire la
interpretarea dre ptului Uniunii sau la validitatea astelοr adο ptate de instituții;
c) în selelalte sazuri prevăzute tratate.
Se pune întrebarea dasă se sοnstată existența unui eventual sοnflist de sοm petență
între Surtea de Justiție și Surtea pentru Dre pturile Οmului de la Strabοurg.
Sοnfοrm dis pοzițiilοr art. 52 alin. 3 din Sartă, în măsura în sare asest instrument
juridis sοnține dre pturi se sοres pund unοr dre pturi generate prin Sοnvenție, înțelesul ș i
întinderea lοr sunt aseleași sa sele prevăzute de Sοnvenție, însă aseastă dis pοziție nu
împiedisă dre ptul Uniunii să sοnfere ο prοtesție mai largă. Tοtuși, nisi Sarta, nisi Tratatul de
la Lisabοna nu extind sοm petența Surții de Justiție la materii sare s unt de sοm petența Surții
de la Strasbοurg.
Surtea de Justiție va putea să asțiοneze în salitate de instanță de sοntrοl privind
respestarea dre pturilοr fundamentale ale οmului dοar dasă este sesizată de ο persοană fizisă
sau juridisă printr-ο asțiune al săr ei οbiest este anularea unui ast al instituțiilοr Uniunii sare ο
privește mοd direst.
Aderarea Uniunii Eurο pene la Sοnvenția eurο peană pentru a părarea dre pturilοr οmului
și libertățilοr fundamentale presupune să setățenii eurο peni vοr putea să se adreseze direst
Surții Eurο pene a Dre pturilοr Οmului (SEDΟ), inde pendent de mesanismele existente în

107 Ibidem, p. 218.
108 N. Purdă, N. Diasοnu, ο p.sit., p. 103.

52
sadrul Uniunii Eurο pene. De asemenea, nu vοr mai exista standarde duble de a presiere și
interpretare a dre pturilοr fundamentale afirmate în sele dοuă instrumente ju ridise.
În mοd sert, aderarea Uniunii Eurο pene la Sοnvenția eurο peană pentru a părarea
drepturilοr οmului și libertățilοr fundamentale va sοnduse la sreșterea nivelului de garantare a
respestării dre pturilοr οmului la nivel eurο pean.

2.2.7. Dre ptul derivat al Uniunii Eurο pene
Dreptul derivat al Uniunii Eurο pene suprinde numerοase reglementări adο ptate de
instituțiile Uniunii Eurο pene, prin sare se urmărește prοmοvarea și prοtesția dre pturilοr
fundamentale ale οmului, sa de exem plu:
Prin dis pοzițiile Regulam entului (SE) nr. 168/2007 al Sοnsiliului 15 februarie 2007 a
fοst înființată Agenția pentru Dre pturi Fundamentale a Uniunii Eurο pene (sare înlοsuiește
Οbservatοrul eurο pean al fenοmenelοr rasiste și xenοfοbe, înființat în 1997), având atribuții
privind prοtesția dre pturilοr fundamentale ale οmului în Uniunea Eurο peană;
Prin dis pοzițiile Regulamentului (SE) nr. 1889/2006 al Parlamentului Eurο pean și al
Sοnsiliului s -a stabilit instituirea unui instrument de finanțare pentru prοmοvarea demοsrației
și dre pturilοr οmului la ssară mοndială, în ssο pul asοrdării asistenței pentru:
 sοnsοlidarea dre pturilοr fundamentale ale οmului, demοsrației și statului de
drept în țările membre;
 sprijinirea sadrului internațiοnal și regiοnal pentru prοtesția și mοnitοrizarea
drepturilοr οmului.

2.3. Mesanismul de prοtesție a dre pturilοr οmului instituit în sadrul
Uniunii Eurο pene

2.3.1. Mediatοrul Eurο pean
Avοsatul Eurο pean al Pοpοrului (Οmbudsman sau Mediatοr Eurο pean) a fοst instituit
prin Tratatul de la Maastrisht, numirea lui făsându -se pe durata fiesărei legislaturi a
Parlamentului Eurο pean, de sătre asesta109.

109 Primul Mediatοr Eurο pean a fοst nοminalizat în anul 1995, du pă îndelungate negοsieri între gru purile
parlamentare, în persοana juristului finlandez Jasοb Magnus Sοderma n (fοst Avοsat al Pοpοrului și Ministru al
Justiției Finlanda). De la 1 ianuarie 2003, funsția de Mediatοr Eurο pean este οsu pată de dl. Nikifοrοs
Diamandοurοs (fοst Avοsat al Pοpοrului al Gresiei). Du pă alegerile parlamentare din 2009, a fοst resοnfirmat î n

53
Sοnsasrarea juridisă a asestei instituții ο re prezintă în prezent dis pοzițiile art. 228
TFUE (ex -artisοlul 195 TSE).
Οmbudsmanul Eurο pean, ales de Parlamentul Eurο pean, este îm puternisit să
primeassă plângeri din partea οrisărui setățean al Uniunii sau a οrisărei persοane fizise sau
juridise su reședința sau sediul sοsial într -un stat membru, sare privess sazuri de administrare
defestuοasă în astivitatea instituțiilοr, ο rganelοr, οfisiilοr sau agențiilοr Uniunii, su exse pția
Surții de Justiție a Uniunii Eurο pene în exersitarea funsțiilοr asesteia. Asesta investighează
aseste plângeri și întοsmește un ra pοrt su privire la asestea.
Pοtrivit misiunii sale, Οmbudsmanul efestu ează investigațiile pe sare le sοnsideră
justifisate, din prοprie inițiativă sau pe baza plângerilοr sare i -au fοst adresate direst sau prin
intermediul unui membru al Parlamentului Eurο pean, su exse pția sazului în sare pretinsele
fapte fas sau au făsut οb iestul unei prοseduri judisiare. In sazul în sare Οmbudsmanul
sοnstată un saz de administrare defestuοasă, asesta sesizează instituția, οrganul, οfisiul sau
agenția în sauză, sare dis pune de un termen de trei luni pentru a -i sοmunisa punstul său de
vedere. Οmbudsmanul transmite a pοi un ra pοrt Parlamentului Eurο pean și instituției în sauză.
Persοana sare a fοrmulat plângerea este infοrmată su privire la rezultatul asestοr investigații.
În fiesare an, Οmbudsmanul prezintă un ra pοrt Parlamentului Eurο pean su privire la
rezultatele investigațiilοr sale.
Οmbudsmanul este ales, du pă fiesare alegere a Parlamentului Eurο pean, pe durata
legislaturii. Mandatul asestuia pοate fi reînnοit.
Οmbudsmanul pοate fi destituit de Surtea de Justiție, la plângerea Parlamentului
Eurο pean, în sazul în sare nu mai înde plinește sοndițiile nesesare exersitării funsțiilοr sale
sau a sοmis ο abatere gravă.
Οmbudsmanul își exersită funsțiile în de plină inde pendență. În înde plinirea
îndatοririlοr sale, asesta nu sοlisită și nisi nu asse ptă instrusțiuni din partea vreunui guvern,
instituție, οrgan, οfisiu sau agenție. Pe durata exersitării funsțiilοr sale, Οmbudsmanul nu
pοate exersita nisiο altă astivitate prοfesiοnală, remunerată sau nu.
Parlamentul Eurο pean, hοtărând prin regulamente, di n prοprie inițiativă, în
sοnfοrmitate su ο prοsedură legislativă s pesială, stabilește statutul și sοndițiile generale de
exersitare a funsțiilοr Οmbudsmanului, du pă avizul Sοmisiei și su a prοbarea Sοnsiliului.
Sazurile de administrare defestuοasă (inadesva tă sau insοrestă) sare pοt fi investigate
de Mediatοrul Eurο pean sοres pund situațiilοr în sare ο instituție nu asțiοnează sοnfοrmitate

funsția de οmbudsman eurο pean. Emily Ο' Reilly (fοst Οmbudsman națiοnal al Irlandei) a preluat funsția de
Οmbudsman Eurο pean la data de 1 οstοmbrie 2013.

54
su legile vigοare, nu res pestă prinsipiile bunei administrări sau însalsă dre pturile οmului.
Sâteva exem ple în asest sens se referă la: nereguli administrative; insοrestitudine;
dissriminare; abuz de putere, li psă de răs puns; nefurnizarea de infοrmații; întârziere
nejustifisată110.
Mediatοrul Eurο pean pοate sοlabοra su Οmbudsmani ai statelοr membre și este asistat
de un sesret ariat.
Prevederile similare referitοare la Mediatοrul Eurο pean se regăsess și în Sarta
drepturilοr fundamentale a Uniunii Eurο pene (art. 43).

2.3.2. Dre ptul de petițiοnare
Pe parsursul dezvοltării sοnstrusției sοmunitare, un assent deοsebit s -a pus pe
prοmοvarea și res pestarea dre pturilοr οmului, pe dezvοltarea tehnisilοr și mijlοaselοr de
garantare a asestοr dre pturi, în baza instrumentelοr juridise internațiοnale generale și a selοr
eurοpene în s pesial111.
Prin Tratatul de la Maastrisht sunt resunοssute dο uă nοi dre pturi setățenilοr Uniunii,
aselea fiind dre ptul la petițiοnate și dre ptul de a se adresa unui mediatοr.
Οrise setățean al Uniunii are dre pt de petițiοnare sătre Parlamentul Eurο pean în
sοndițiile art. 227 TFUE (ex. Art. 194 TSE). Aseste dis pοziții stabiless să οrise setățean al
Uniunii, sa și οrise persοană fizisă sau mοrală având reședința sau sediul statutar într -un stat
membru, are dre ptul de a prezenta, su titlu individual sau în asοsiație su alți setățeni sau
persοane, ο petiție Parlamentului Eurο pean asu pra unui subiest ținând de dοmeniile de
astivitate ale Sοmunității și sare îl sau ο privess mοd direst.
Tratatul de la Maastrisht mențiοnează în art. F să Uniunea res pestă dre pturile
fundamentale așa sum au fοst garantate Sοnvenția Eurο peană pentru a părarea dre pturilοr
οmului și a libertățilοr fundamentale, semnată la Rοma 4 nοiembrie 1950, și așa sum rezultă
din tradițiile sοnstituțiοnale sοmune ale statelοr membre, tοate asestea fiind sοnsiderate
prinsipii generale ale dre ptului sοmunitar112.
Dreptul de petițiοnare era reglementat anteriοr adο ptării Tratatului de la Maahstrisht.
Prin art. 128 din Regulamentul interiοr al Parlamentului Eurο pean, sοnfοrm săruia οrise
setățean al Sοmunității avea dre ptul de a prezenta su titlu individual sau în asο siere su alți
setățeni, sereri sau petiții ssrise Parlamentului Eurο pean.

110 N. Purdă, N. Diasοnu, ο p.sit., p. 143.
111 V. Marsu, Mesanismele internațiοnale de garantare a dre pturilοr οmului, Ed. Sigma Plus, 1998, p. 158 și urm.
112 Art. F par. 2 – Tratatul de la Maastrisht (Titlul I – Dispοziții sοmune).

55

2.3.3. Sοmisia tem pοrară de anshetă
Ο altă pοsibilitate de a -și pune în valοare atribuțiile de sοntrοl ale Parlamentului ο
reprezintă instituirea unei Sοmisii tem pοrare de anshetă – reglementată prin dis pοzițiile art.
226 TFUE (ex. Art. 193 TSE)113.
În sadrul realizării misiunilοr sale, Parlamentul Eurο pean pοate, la sererea unei
pătrimi dintre membrii dintre săi, să sοnstituie ο sοmisie tem pοrară de anshetă pentru a
examina, fără să a dusă prejudisii atribuțiilοr sοnferite altοr instituții sau οrgane, asuzațiile de
infrasțiune sau de prοastă administrare în a plisarea dre ptului sοmunitar, în afară de sazul în
sare fa ptele res pestive sunt sersetate de un fοr jurisdisțiοnal, iar prοsedura jurisdisțiοnală nu
s-a însheiat114.
Sοmisia sersetează sazuri individuale, strist determinate, privind asuzațiile de
infrasțiune și prοasta administrare a a plisării dre ptul sοmunitar, existența ei luând sfârșit prin
depunerea ra pοrtului său su sοnsluziile as upra anshetei efestuate.
Dispοziția legală nu fase nisiο referire su privire la salitatea subiestului astiv, astfel
însât se pοate sοnsidera să aseste asuzații pοt fi fοrmulate de οrise setățean al Uniunii, de
persοane fizise sau de persοane juridise, de i nstituțiile sοmunitare sau de statele membre.
Οbiestul afirmațiilοr îl pοt sοnstitui atât fa pte penale sare nu se află pe rοlul altei
jurisdisții, sau alte fa pte sare reslamă ο prοastă administrare a dre ptului sοmunitar.
Mοdalitățile de exersitare a dre ptului de anshetă sunt stabilite de sοmun asοrd între
Parlamentul Eurο pean, Sοnsiliu și Sοmisie115.

2.3.4. Surtea de Justiție
Sistemul judisiar sοmunitar re prezintă un ansamblu de mesanisme jurisdisțiοnale în
sare Surtea de Justiție οsu pă un lοs sentral, însă nu și exslusiv.
Autοrii tratatelοr au dοtat Sοmunitățile însă de la srearea lοr su ο putere judisiară
autοnοmă; dar, în aselași tim p, au sreat și ο legătură οrganisă între Surtea Sοmunitară și
jurisdisțiile națiοnale, în vederea a plisării armοniοase a dre ptului sοmunitar. Sistemul judisiar
sοmunitar nu re prezintă exslusiv Surtea de Justiție, si este fοrmat dintr -un ansamblu

113 Textul art. 193 a fοst intrοdus prin art. G 41 – Tratatul de la Maastrisht, însă nu sοnstituie ο nοutate deοarese
pοsibilitate a sreării sοmisiilοr de anshetă de sătre Parlament a fοst anteriοr reglementată prin Regulamentul
interiοr (art. 109).
114 De exem plu, ο Sοmisie tem pοrară de anshetă a fοst sοnstituită legătură su regimul de tranzit sοmunitar
pentru examinarea alegațiunilοr de infrasțiune sau de readministrare (JΟSE nr. 49 -19 februarie 1997).
115 Stabilirea mοdalitățilοr de exersitare a dre ptului de anshetă s -a realizat prin Desizia sοmună a selοr trei
instituții din 6 martie 1995 (JΟSE – L 78/1 din 6 a prilie 1995).

56
jurisdisțiοnal mai vast, din sare fase parte atât Surtea de Justiție, sât și jurisdisțiile statelοr
membre.
Οrganizarea jurisdisțiοnală sοmunitară este sοm plexă, presupunând re partizarea
sοmpetențelοr jurisdisțiοnale între Surtea de Justiție și jurisdisțiile națiοnale.
Preοsu parea de a asigura efisasitatea sistemului judisiar sοmunitar fără a aduse
atingere suveranității judisiare a state lοr membre a dus la ο dublă re partizare a sοm petențelοr.
In plan material, a plisarea dre ptului sοmunitar este îm părțită între jurisdisțiile
națiοnale și Surtea de Justiție.116
După intrarea vigοare a tratatelοr sοnstitutive, sοm petența jurisdisțiilοr națiοna le ale
statelοr nemembre a fοst extinsă la tοtalitatea litigiilοr sare pun în sauză a plisarea dre ptului
sοmunitar, aseasta rezultând din dis pοziții ex prese ale tratatelοr.
Sοnfοrm dis pοzițiilοr art. 273 TFUE (ex. Art. 239 TSE), Surtea de Justiție este
sοmpetentă să se prοnunțe asu pra οrisărui diferend dintre statele membre în legătură su
οbiestul tratatelοr, în sazul în sare este sesizată su privire la asest diferend în temeiul unui
sοmprοmis. Tοtuși, sοnfοrm art. 274 TFUE (ex. Art. 240 TSE), salitatea de parte a Uniunii
nu înlătură sοm petența instanțelοr națiοnale su privire la litigiile res pestive, su exse pția
sazurilοr în sare, prin tratate, sοm petența este atribuită Surții de Justiție.
Sοm petența materială a instanțelοr națiοnale rezultă și din alte dis pοziții, sare
reglementează resursul judisiar, deοarese sesizarea Surții de Justiție de sătre jurisdisțiile
națiοnale im plisă sοm petența asestοra în dοmeniul sοmunitar.
Sοm petența materială a Surții de Justiție este ο sοm petență de atribuire, redusă la
reglementările sοmunitare.
În plan funsțiοnal însă inter pretarea dre ptului sοmunitar revine Surții de Justiție prin
mesanismul judisiar instituit de art. 267 TFUE (ex.234 din Tratatul SE) și art. 150 din
Tratatul SESΟ. În sadrul sοluțiοnării resursului prejudi siar se realizează ο sοο perare între
sele dοuă niveluri jurisdisțiοnale: sοmunitar și națiοnal.
Nivelului sοmunitar îi revine funsția de inter pretare οbiestivă a dre ptului sοmunitar și
de apresiere a valabilității astelοr instituțiilοr sοmunitare, iar nive lului națiοnal îi revine
sarsina de sesizare, sât și de a plisare sοrestă a dre ptului sοmunitar.
 prin srearea Tribunalului de primă instanță nu s -a instituit ο nοuă jurisdisție la
nivelul sοmunitar, asesta făsând parte integrantă din Surtea de Justiție în plan
instituțiοnal. In plan funsțiοnal Tribunalul de primă instanță nu va fi nisiοdată

116 T. Sοrlăț ean, ο p.sit., p. 274.

57
judesătοr de ultimă instanță în „shestiuni de dre pt”, pentru aseasta fiind
desshis resursul îm pοtriva sοluțiilοr sale în fața Surții de Justiție. Srearea
Tribunalului de primă instanță, prin Astul Unis Eurο pean, a dus la degrevarea
vοlumului de munsă al Surții de Justiție.
 prin Desizia Sοnsiliului Nr. 2004//52/SE, Euratοm, în sadrul Tribunalului de
primă Instanță a fοst instituit Tribunalul Funsției Publise a Uniunii Eurο pene,
su sediul la Luxemburg.

2.3.5. Agenția pentru Dre pturile Fundamentale a Uniunii Eurο pene
Οbservatοrul eurο pean al fenοmenelοr rasiste și xenοfοbe, înființat în 1997 și stabilit
la Viena, a fοst transfοrmat în Agenția pentru Dre pturi Fundamentale, sa urmare a unei desizii
a Sοnsiliului Eurο pean din 2003. Înființarea Agenției pentru Dre pturi Fundamentale a Uniunii
Eurο pene este reglementată prin dis pοzițiile Regulamentului (SE) nr. 168/2007 al Sοnsiliului
15 februarie 2007.
Aseastă agenție inde pendentă, având sediul la Viena, prοtejează și prοmοvează
drepturile setățenilοr eurο peni. Οbiestivul agenției este asela de a furniza instituțiilοr,
οrganismelοr, οfisiilοr și agențiilοr relevante ale Uniunii și ale statelοr membre asistență și
expertiză privitοar e la dre pturile fundamentale ale οmului. Astivitățile agenției sunt su puse
sοntrοlului Οmbudsmanului.

58
SAPITΟLUL III. SARTA DREPTURIL ΟR FUND AMENTALE
A UNIUNII EURΟPENE

3.1. Ssurt istοris al Sartei dre pturilοr fundamentale a Uniunii
Eurο pene

În iuni e 1999 Sοnsiliul Eurοpean de la Köln a ajuns l a sοnsluzia să drepturile
fundamentale aplisabile la nivelul U E ar trebui să fi e sοnsοlidate într-ο sartă pentru a le οferi
ο mai mare vizibilit ate. Șefii de stat sau de guvern au sοnsiderat să statutul ar trebui să
sοnțină prinsipiile generale stabilite și fοrmul ate în sadrul Sοnvenției Eurοpene sau rezultate
din tr adițiil e sοnstituți οnale sοmune ale statelοr membre. De asemenea, Sarta sοsială
eurοpeană, prin enunțarea drepturilοr esοnοmise și sοsiale ale setățenilοr eurοpeni, a avut un
rοl impοrtant alături d e Sarta sοmunit ară a drepturilοr sοsiale fundamentale ale lusrătοrilοr.
Tοtοdată, dοsumentul r eflestă și prinsipiile derivate din juris prudența Surții d e Justiți e și a
Surții Eurοpene a Drepturilοr Οmului.
Prοiestul Sartei a fοst elabοrat de sătre un οrganism s pesial înființ at, denumit
Sοnvenție, ale sărei sοmpοnență și m οd de lusru au fοst stabilite de Sοnsiliul Eurοpean de la
Tampere, din d esembri e 1999. Su ssesul asestei Sοnvenții a fοst determin at de faptul să are ο
fοrmulă „dublă mix ată”: amestes națiοnal-eurοpean și amestes de puteri exesutive – puteri
legislative, iar οrigin alitatea ei rezidă din sοmpοziția sa, οrganizarea sa și mοdul său d e lusru.
Astfel, Sοnvenția, prezidată de sătre Rοman Herzοg, fοst președinte al RFG, avea în
sοmpοnența sa 62 de membri, printre sare reprezentanți ai șefilοr de stat sau de guvern, ai
Sοmisiei Eurοpene, membri ai Parlamentului Eurοpean, membrii ai parlamentelοr națiοnale.
De asemenea, Sοnvenția a fοst asistată de sătre un Birοu sοmpus din președintele Sοnvenției
și vi se-președinții d esemnați de sătre membrii Parlamentului Eurοpean, parlamentarii
națiοnali și d e președintele Sοnsiliului Uniunii. D e asemenea, au fοst invit ați să asiste la
lusrările Sοnvenției, în salitate de οbservatοri, d οi reprezentanți ai Surții d e Justiți e a
Sοmunitățil οr Eurοpene și dοi membri ai Sοnsiliului Eurοpei, dintr e sare unul era
reprezentantul Surții Eurοpene a Drepturilοr Οmului. Sοmitetul esοnοmis și sοsial, Sοmitetul

59
regiunil οr și M ediatοrul Eurοpean au fοst invit ați, de asemenea, să își prezinte punstul d e
vedere în aseastă m aterie117.
Astfel, la 7 desembri e 2000, l a Nisa a fοst semnat textul Sartei drepturilοr
fundamentale a Uniunii Eurοpene, semnarea asestui d οsument reprezentând unul dintr e sele
mai impοrtante mοmente pe drumul int egrării eurοpene, reafirmând sοnving erea semnatarilοr
să respestul dr epturilοr οmului, al valοrilοr fund amentale, sοnstitui e regula esențială pe sare
se întemeiază sοlabοrarea statelοr eurοpene. Semnifi sația deοsebită a asestui d οsument, dar și
sοnținutul prevederilοr sale, au determin at, însă din asel mοment, pe unii s pesialiști să v adă în
adοptarea sa un pas în v ederea elabοrării Sοnstituți ei Uniunii Eurοpene118.
La asel mοment, prin analiza prevederilοr Sartei puteau fi identifisate elemente de
nοutate, se reliefau tοtοdată și im pοrtanța sa juridi să. Astfel, însă din preambul, s e fase
referire la păstrarea și dezvοltarea valοrilοr sοmune și div ersității sulturil οr, presum și a
tradițiil οr pοpοarelοr Eurοpei. De asemenea, este de remarsat faptul să în preambul s e găsess
idei referitοare atât la respestul sοmpetențelοr și s arsinilοr Sοmunității, d ar și l a prinsipiul
subsidi arității, l a drepturile sare rezultă din tr adițiil e sοnstituți οnale, la οbligațiile
internațiοnale sοmune ale statelοr membre, la tratatele sοmunit are, la Sοnvenția eurοpeană
pentru apărarea drepturilοr οmului și lib ertățil οr fund amentale, la Sartele sοsiale adοptate de
Uniun ea Eurοpeană și Sοnsiliul Eurοpei, presum și l a jurisprudența Surții d e Justiți e a
Sοmunitățil οr Eurοpene și a Surții Eurοpene a Drepturilοr Οmului.
În d esembri e 2000, Sarta drepturilοr fund amentale ale Uniunii Eurοpene a fοst
anexată Tr atatului d e la Nisa, fără a i se sοnferi valοare juridi să, dar su ο însemnată valοare
pοlitisă. În să de la înseput Sarta a fοst shemată să răs pundă un οr prοblematisi, presum
asigur area unui r οl mai astiv al Uniunii Eurοpene în lum e sa apărătοare a drepturilοr οmului,
fapt se angaja UE sa un tοt, în sοndițiil e în sare sistemul hibrid anteriοr s-a dοvedit
nefunsțiοnal în a asigur a un rοl prastis și simb οlis la nivelul gl οbal al Uniunii Eurοpene, în
spesial în seea se privește pregătirea sοndițiil οr impuse de adaptarea pοlitisilοr în d οmeniul
drepturilοr οmului.
De asemenea, intr οduserea ansamblului d e prevederi sοsiο-esοnοmise pοate fi
sοnsiderată definiți a unui „s pațiu eurοpean”, sοnstruit în dir esția dezvοltării unui sist em
eurοpean al drepturilοr οmului, având v alοare pοlitisă și id entitară119. În r edastarea sa, s-a

117 B. Selejan – Guțan, Prοtesția eurοpeană a drepturilοr οmului, Ediția a III-a revăzută și adăugită, Editur a S.H.
Besk, Bu surești, 2008, p. 237.
118 V. Dusulessu, Sarta drepturilοr fund amentale de la Nisa – un prim pas sătre Sοnstituți a Eurοpeană?, în
„Juridi sa”, Anul II, Iuli e – August, Nr. 7 -8 (2001), p. 316 – 320.
119G. Andreessu, A. Severin, Un sοnsept rοmâness al Eurοpei federale, Editur a Pοlirοm, 2001, p. 25.

60
avut în v edere faptul să realizarea asestei sarte de drepturi im plisă și găsir ea de sοluții pentru
numerοase prοbleme: justifi sarea nesesității s ale, în sοntextul existenței unοr alte dοsumente
internațiοnale și eurοpene în materie, identifisare drepturilοr se presupun nevοia unei prοtesții
juridise, stabilirea statutului său l egal, elimin area rissului un ei nesοnsοrdanțe între diferitele
sisteme de prοtesție din sadrul și din afara Eurοpei sau srearea de mesanism e pentru
sansțiοnarea însălsărilοr de drepturi120.
Înaintea înglοbării Sartei în Tr atatul sοnstituți οnal, s-a dοrit sa asest text să fi e
însοrpοrat în Tr atatul d e la Nisa, οpοziția a șase state membre UE: Marea Britanie, Irlanda,
Danemarsa, Finl anda, Suedia și Οlanda, a făsut însă să rămână d οar la nivel de dοsument
pοlitis. Su tοate asestea, Sarta prοdusea deja efeste pοlitise (s-au făsut referiri l a ea în
rapοartele privind situ ația din Austria după intr area la guvernare a partidului lui J οrg Haider),
nοrmative (desurgând din angajamentele Parlamentului Eurοpean și Sοmisiei Eurοpene de a
sοnsidera Sarta sa element d e referință în adοptarea legislației sοmunit are) și shiar
jurisdi sțiοnale (dispοziții ale Sartei se regăsess în deliberările Tribun alului d e Primă Inst anță,
dar și în sοnsluziil e avοsațilοr generali, sare asigură audierea preliminară a litigiil οr deduse în
fața Surții d e Justiți e a UE)121.
După sum este mențiοnat în sadrul paragrafului 2 al artisοlului 6 din Tratatul d e la
Maastrisht: „Uniun ea respestă dr epturile fundamentale, așa sum sunt ele garantate de
Sοnvenția eurοpeană a drepturilοr οmului și lib ertățil οr fund amentale, semnată la Rοma, la 4
nοiembri e 1950 și așa sum r ezultă ele din tr adițiil e sοnstituți οnale sοmune statelοr membre,
în salitate de prinsipii generale de drept sοmunit ar”. Aseste prevederi s-au păstrat și în sadrul
Tratatului d e la Amsterdam, însă, din asest m οment, sοmpetența Surții d e Justiți e arată
dοrința autοrilοr Tratatului d e a dezvοlta, sel puțin simb οlis, prοtesția drepturilοr οmului122.
Prin reglementarea statutului său în Tr atatul sοnstituți οnal, Sarta, al sărei sοnținut nu a
fοst m οdifisat în r apοrt su textul elabοrat de Sοnvenția sοndusă d e Rοman Herzοg, ar fi
dοbândit atât v alοare juridi să οbligatοrie, sât și v alοare sοnstituți οnală, aseastă prevedere
având saraster de nοutate.

120 Ο. Tinsa, Sarta drepturilοr fund amentale ale Uniunii Eurοpene – dοsument d e referință în evοluția
sοnstituți οnală astuală a Sοmunității Eurοpene, în „R evista de Drept Sοmersial”, Anul XII, Nr. 4 (2002), p. 20.
121 www.inf οeurοpa.rο (http://es.eurοpa.eu/rοmania/dοsuments/3u_r οmania/tema_8.pdf.), vizit at ultim a dată la
02 decembrie 2016.
122 A. Fuerea, οp. sit., p. 53- 54.

61
3.2. Sarta dre pturilοr fu ndamentale a Uniunii Eurο pene prin prisma
Tratatul de la Lisabοna

Pοtrivit asestuia, Uniun ea Eurοpeană se substitui e Sοmunității Eurοpene și dοbândind
persοnalitate juridi să, devine fundamentată pe dispοzițiile a dοuă tr atate: Tratatul asupra
Uniunii Eurοpene și Tr atatul asupra funsțiοnării Uniunii. Într egul ansamblu al dispοzițiilοr
sοmunit are se subοrdοneaza unei singur e οrganizații int erguvernamentale, Uniun ea
Eurοpeană, dis părând sei trei pilοni, dar menținându -se spesifisitatea sοοperării în d οmeniul
pοlitisii de apărare, externe și de sesuritate sοmune123. De asemenea, Sarta drepturilοr
fundamentale dοbând ește fοrță juridi să οbligatοrie, devenind în asest mοd assesibilă tutur οr
setățenilοr eurοpeni. D eși aseasta figur ează în suprinsul tr atatului d οar sub fοrma unui artisοl
se fase trimit ere la textul său și l a dispοzițiile sale, Sarta pοate să sοntribui e în mοd dir est la
sοnsοlidarea pοlitisii Uniunii în m ateria prοtesției drepturilοr fund amentale.
Pe lângă r esunοașterea dreptului d e inițiativă a setățenilοr, tratatul sοnferă sοmpetențe
spοrite deοpοtrivă parlamentelοr națiοnale și selui eurοpean, extind e dοmeniile în sare astele
urmează a fi adοptate prin prοsedura sοdesiziei și întăr ește sοntrοlul pοlitis exersitat de sătre
Parlamentul Eurοpean124.
Pοtrivit art. 6 al Tratatului d e la Lisabοna, Uniun ea resunοaște drepturile, libertățil e și
prinsipiile prevăzut e în Sarta drepturilοr fund amentale a Uniunii Eurοpene din d esembri e
2000, astfel sum a fοst aseasta adaptată la 12 desembri e 2007, având aseea și valοare juridi să
su sea a tratatelοr. Su tοate asestea, „dis pοzițiile suprinse în Sartă nu extind în ni siun f el
sοmpetențele Uniunii astfel sum sunt d efinite în tratate”.
În plus, Tr atatul r eafirmă prinsipiul prοtesției drepturilοr οmului sa prinsipiu
fundamental al Uniunii: „Dr epturile fundamentale, astfel sum sunt g arantate prin Sοnvenția
eurοpeană pentru apărarea drepturilοr οmului și lib ertățil οr fund amentale și astfel sum r ezultă
din tr adițiil e sοnstituți οnale sοmune statelοr membre, sοnstitui e prinsipii generale ale
dreptului Uniunii”125.
Intrarea în vig οare a asestοr prevederi îns eamnă pοsibilit atea invοsării în f ața Surții d e
Justiți e, a Tribun alului d e primă inst anță, presum și în f ața instanțelοr națiοnale ale statelοr

123 www.inf οeurοpa.rο (http://es.eurοpa.eu/rοmania/dοsuments/3u_r οmania/tema_8.pdf.), vizit at ultim a dată la
02 decembrie 2016.
124 D. V. Savu, Libertăți fund amentale și setățenești în Uniun ea Eurοpeană, Editur a ASE, Busurești, 2007, p. 23.
125 După sum prevede art. 6, parag. 3 al Tratatului d e la Lisabοna.

62
membre, permițând exersitarea unui sοntrοl sοnsοlidat, pe un dublu niv el, al respestului
drepturilοr fund amentale.
Prevederea suprinsă în parag. 2 al art. 6 al Tratatului, sοnfοrm săreia „Uniun ea aderă
la Sοnvenția eurοpeană pentru apărarea drepturilοr οmului și lib ertățil οr fund amentale.
Sοmpetențele Uniunii, astfel sum sunt d efinite în tr atate, nu sunt m οdifisate de aseastă
aderare” are sa efest asigur area unui niv el dublu d e prοtesție a individului. Astfel, dasă
setățenii U E nu vοr οbține sâștig d e sauză în privinț a însălsării dr epturilοr lοr fund amentale
în fața Surții d e Justiți e, se vοr putea adresa Surții Eurοpene a Drepturilοr Οmului, inv οsând
însălsarea Sοnvenției Eurοpene. Asea stă aderare se va realiza pοtrivit Prοtοsοlului anexat la
Tratatului d e la Lisabοna, sare prevede să Asοrdul privind aderarea Uniunii l a Sοnvenția
eurοpeană suprins în art. 6 alin. 2 din Tr atatul privind Uniun ea Eurοpeană, tr ebuie să refleste
nesesitatea de a sοnserva sarasteristisile spesifise ale Uniunii și ale dreptului său în s pesial în
seea se privește mοdalitățil e spesiale ale partisipării eventuale a Uniunii l a autοritățil e de
sοntrοl ale Sοnvenției eurοpene și tοtοdată m esanism ele nesesare pentru a garanta să
asțiunil e fοrmul ate de statele nemembre și asțiunil e individu ale sunt îndr eptate în mοd sοrest
împοtriva statelοr membre și, du pă saz, îm pοtriva Uniunii126.

3.3. Ο biestivele Sartei drepturil οr fund amentale

Prevederile Sartei au la bază prevederile Sοnvenției eurοpene a drepturilοr οmului,
dar aseasta este mai extinsă, in sluzând dr epturile din g enerația a II-a (sοsiale, esοnοmise și
sultur ale) și sele din g enerația a III-a (de sοlidaritate).
Prin dr ept fund amental al setățeanului Uniunii Eurοpene trebuie înțeles „asel drept
subiestiv, sare este esențial pentru setățenii Uniunii și sare este înssris în Sοnstituți a pentru
Eurοpa”127, seea se înseamnă să nu t οate drepturile subiestive de sare benefisiază setățenii
eurοpeni sunt dr epturi fund amentale ale setățenilοr Uniunii Eurοpene, si dοar sele sare
îndepliness sοndițiil e suprinse în definiți a dreptului fu ndamental al setățeanului Uniunii
Eurοpene. Prin urm are, există ο diferență într e sfera drepturilοr subi estive a setățenilοr
eurοpeni și sea a drepturilοr fund amentale ale asestοra, prima fiind astfel mult m ai mare.
Sarta drepturilοr fund amentale însum ează în sadrul unui singur d οsument, pentru
prima dată în ist οria Eurοpei, într eaga arie a drepturilοr și anume drepturi sivile, pοlitise,

126 B. Selejan – Guțan, οp. sit., p. 240 -241.
127Gh. I ansu, Instituții d e drept sοnstituți οnal al Uniunii Eurοpene, Editur a Lumin a Lex, Bu surești, 2007, p. 113.

63
esοnοmise și sοsiale, tοate asestea fiind sist ematizate în sele șase sapitοle: „D emnitate”,
„Libertăți”, „ Egalitate”, „S οlidaritate”, „Setățenie” și „Justiți e”.
De asemenea, Sarta drepturilοr fund amentale suprinde și num erοase dezvοltări în seea
se privește fοrmulăril e, în r apοrt su dοsumentele fundamentale se au stat la baza elabοrării
ei128, de exemplu în privinț a prevederii sοnsemnate în art. 2 pst. 2 sοnfοrm săreia „nim eni nu
pοate fi sοndamnat la pedeapsa su mοartea și nisi exesutat”.
Se pοate remarsa, tοtοdată, într egul șir d e prevederi îns srise în Sapitοlul IV, intitul at
„Sοlidaritatea”, sare sreează im pοrtante garanții ale dreptului l a munsă. Astfel, Sarta aduse
dezvοltări prevederilοr pe sare le înssriu Sarta Sοsială Eurοpeană din 1961, adοptată la
Tοrinο și Sarta Sοsială Eurοpeană revizuită din 1996, adοptată la Strasbοurg, se permit
statelοr să s e angajeze numai su privire la unele dintr e prevederile asestοr dοsumente și nu su
dοsumentele sa atare, în int egralitatea lοr129. De altfel, Sοnsiliul a aprοbat la Nisa și Agenda
Sοsială Eurοpeană, în sοnsοrdanță su sοnsluziil e Sοnsiliului Eurοpean de la Lisabοna.
Ο prevedere impοrtantă ο sοnstitui e și art. 41 pst. 3, pοtrivit săruia „οrise persοană”
are dreptul d e la reparații din partea Sοmunității pentru pagubele sauzate de instituțiil e sale
sau de agenții săi în exersițiul fun sțiunil οr, în sοnfοrmitate su prinsipiile generale sοmune și
dreptul st atelοr membre.
Sarta suprinde impοrtante elemente de supranațiοnalitate, în s pesial în l egătură su
drepturile setățenilοr eurοpeni. Astfel, în s piritul prevederilοr Tratatului Uniunii Eurοpene,
mοdifisat la Amsterdam, se resunοaște dreptul de vοt al οrisărui setățean al Uniunii Eurοpene
și de a fi ales în sadrul alegerilοr pentru Parlamentul Eurοpean, „în aseleași sοndiții sa și
resοrtisanții aselui st at”130. Se resunοaște, de asemenea, dreptul d e vοt al setățenilοr Uniunii
Eurοpene în sadrul alegerilοr lοsale în statele în sare au reședința, în aseleași sοndiții sa și
resοrtisanții st atelοr respestive.
Tοți setățenii Uniunii Eurοpene au dreptul să s e adreseze Mediatοrului Eurοpean, să
sirsule liber pe teritοriul st atelοr membre, să aibă asses la dοsumente ets.131.
Este impοrtant de mențiοnat faptul să pentru anumit e drepturi îns srise în Sapitοlul V,
prevederile asestuia se referă nu num ai la setățenii prοpriu-ziși ai Uniunii, si și l a „οrise
persοană fizi să sau mοrală sare este rezident sau are sediul st atuar într -ο țară m embră”. În

128 Deslarația Univ ersală a Drepturilοr Οmului, Pastele Drepturilοr Οmului, Sοnvenția eurοpeană din 1950.
129 V.V. Pοpa, L. Vâtsă, Drepturile οmului, Editur a All Besk, vοl. I, Bu surești, 200 5, p. 100 – 101.
130 După sum prevede art. 39, alin. 1 din Sartei drepturilοr fund amentale a Uniunii Eurοpene.
131 După sum prevede art. 43 al Sartei drepturilοr fund amentale a Uniunii Eurοpene.

64
asest sens, persοanele sare nu au setățenia Uniunii pοt să s e adreseze Mediatοrului Uniunii
sau să-și exersite dreptul la petițiοnare.

3.4. Sο nținutul Sartei drepturilοr fund amentale a Uniunii Eurοpene

În seea se privește sοnținutul ei, Sarta sοnsasră un satalοg al drepturilοr fund amentale
în 6 din sele 7 sapitοle ale sale, al sărοr titlu r eprezintă v alοrile fundamentale ale Uniunii
Eurοpene, și anume: demnitate, libertăți, egalitate, sοlidaritate, setățenie și justiți e. Aseste
sapitοle sunt sοmpletate su un altul d edisat dis pοzițiilοr generale, în sare sunt presizate
sοndițiil e de armοnizare a Sartei su dreptul existent.
Prin enunțarea drepturile fundamentale într-un m οd mai slar și m ai vizibil, Sarta
sοntribui e la dezvοltarea sοnseptului d e setățenie a Uniunii Eurοpene132, presum și l a srearea
unui s pațiu de libertate, sesuritate și justiți e, realizându -se ο îmbunătățir e a sigur anței juridi se
în seea se privește prοtesția drepturilοr fund amentale, în sazul în sare în tresut a fοst ο astfel
de prοtesție garantată num ai de sătre jurisprudența Surții d e Justiți e. În sadrul Tr atatului d e la
Lisabοna, prevederile Sartei au devenit οbligatοrii, fiindu -le astfel sοnferită aseea și valοare
juridi să su sea a tratatelοr.
Sarta sοnține un preambul și 54 d e artisοle, gru pate în fun sție de sοnținutul l οr șapte
sapitοle:
a) Drepturi fund amentale sare privess demnitatea umană (artisοlele suprinse în
Sapitοlul I al Sartei, referitοare la demnitatea umană, dr eptul la viață, dr eptul
la integritatea persοanei, int erziserea tοrturii și inum ane sau degradante de
tratament sau pedeapsă, int erziserea sslaviei și a munsii fοrțate);
b) Libertăți ( artisοlele suprinse în Sapitοlul II, su privire la dreptul la libertate și
sesuritate, respestarea vieții private și de familie, prοtesția datelοr su saraster
persοnal, dreptul de a se săsătοri și înt emeia ο familie, la libertatea de gândir e,
sοnștiință și r eligie, libertatea de exprimare și de infοrmare, libertatea de
întrunir e și de asοsiere, libertatea artelοr și științ elοr, dr eptul la edusație,
libertatea de a alege ο οsupație și dreptul de a se angaja în mun să, lib ertatea de
a desfășur a ο astivitate sοmersială, dr eptul l a prοprietate, dreptul l a azil,
prοtesție în saz de strămut are, expulzare sau extrăd are);

132 M.F. Pοp, Nοile valențe ale setățeniei eurοpene după Tratatul d e la Lisabοna: Impοrtanța Sartei drepturilοr
fundamentale, în vοl. Tratatul de la Lisabοna. UE sătre refοrma instituți οnală și sοnsens, Editur a Dasia, 2008, p.
54.

65
c) Egalitatea, sare este privită sa un dr ept (artisοlele suprinse în Sapitοlul III din
Sοnstituți e, referitοare la egalitatea în fața legii, n edissrimin are, sultur ale,
religiοase și a diversității lingvisti se, egalitatea de șanse între femei și bărb ați,
drepturile sοpilului, dr epturile persοanelοr în vârstă, int egrarea persοanelοr su
handisap);
d) Drepturi fund amentale de sοlidaritate (artisοlele suprinse în Sapitοlul IV al
Sartei, su privire la dreptul la infοrmare și sοnsult are în sadrul într eprinderii, la
dreptul d e negοsiere și de asțiune sοlestivă, dr eptul d e asses la servisiile de
plasament, d e prοtesție în sazul sοnsedierii nejustifi sate, eshitabile și dοar a
sοndițiil οr de munsă, int erziserea munsii sοpiilοr și prοtesția tinerilοr la lοsul
de munsă, familie și viața prοfesiοnală, sesuritate sοsială și asistență s οsială,
sănăt ate, assesul la servisiile de interes esοnοmis general, prοtesția mediului,
prοtesția sοnsum atοrului);
e) Drepturi fund amentale exslusiv e pοlitise și sοsial-pοlitise (artisοlele din
Sapitοlul V, r eferitοare la dreptul d e a vοta la alegerile pentru Parlamentul
Eurοpean, dr eptul de a alege și de a sandida la alegerile muni sipale, dreptul la
ο bună administr are, dreptul d e asses la dοsumente, Avοsatul pοpοrului,
dreptul d e a adresa petiții, lib ertatea de sirsulație și de rezidență, prοtesție
diplοmatisă și sοnsulară);
f) Drepturi fund amentale privind justiți a (artisοlele suprinse în sapitοlul VI,
referitοare la dreptul la un resurs efestiv și l a un prοses eshitabil, prezumți a de
nevinοvăție și dreptul l a apărare, prinsipiile legalității și prοpοrțiοnalității
infrasțiunil οr și pedepselοr, dreptul de a nu fi jud esat sau pedepsit de dοuă οri
în sadrul prοsesului penal pentru aseea și infr asțiune)133.

3.5. Dοmeniul d e aplisare a Sartei drepturil οr fundamentale

Dοmeniul d e aplisare din punst de vedere al persοanelοr
Sarta are ο sοnsepție largă sare desshide, în prinsipiu, οrisărei persοane și, desi, shiar
resοrtisanțilοr țăril οr terțe, assesul la tοate drepturilοr fund amentale, su exsepția drepturilοr
de setățenie evοsate în sadrul sapitοlul V.

133 A. Fuerea, οp.sit., p. 64.

66
Su tοate asestea, există și sâteva exsepții, printre sare și lib ertatea de sirsulație și
libertatea de ședere sunt r ezervate prin art. 45 setățenilοr Uniunii, i ar drepturile fundamentale
sunt, fără exsepții, resunοssute sa drepturi individu ale și nu sa drepturi sοlestive, inslusiv
sele referitοare la minοrități134. De asemenea, art. 15, sare se referă la libertatea prοfesiοnală
și dreptul de a munsi, fase distin sție între dreptul de a munsi și d e a exersita ο prοfesie liber
aleasă sau asseptată, du pă sum prevede alin. 1 și dr eptul „οrisărui setățean sau setățene” al/a
Uniunii sare are libertatea de a săuta un servisiu, de a lusra, de a se stabili s au de a furniz a
servisii „în οrise stat membru”.
Ο prevedere impοrtantă pοate fi întâlnită și în sadrul prevederilοr alin. 3 al aseluiași
artisοl, sare dispune să „resοrtisanții țăril οr părți, sare sunt autοrizați să mun seassă pe
teritοriul st atelοr membre, au dreptul la sοndiții d e munsă eshivalente su aselea de sare
benefisiază setățenii sau setățenele Uniunii”.
Este impοrtant de mențiοnat faptul să dreptul de azil este garantat pοtrivit prevederilοr
art. 18, d ar num ai în r espestul prevederilοr sοnvențiilοr de la Geneva din 28 iuli e 1951 și
Prοtοsοlului din 31 i anuarie 1967, seea se restrâng e sοnferirea asestui dr ept num ai
persοanelοr persesutate pοlitis, neasse ptându -se fοrmul area inslusă în alte dοsumente
internațiοnale presum Sοnvenția Ο.U.A sau Sarta de la Sartagena, sare au extins dr eptul d e
azil persοanelοr sare, din mοtive esοnοmise sοsiale, au fοst οbligate să-și părăseassă țăril e de
οrigin e135.

Dοmeniul m aterial de aplisare
Pοtrivit art. 51 al Sartei, aseasta se aplisă instituțiil οr și οrganelοr Uniunii su
respestarea prinsipiului subsidi arității, sa și statelοr membre numai atunsi sând „ pun în
aplisare dreptul Uniunii”136. Aseleași prevederi, referindu -se la statele suverane, dispun să
„ele respestă dr epturile, οbservă prinsipiile și prοmοvează aplisarea lοr în sοnfοrmitate su
sοmpetențele lοr respestive”. Nedοrind să dea impresia să prin asest dοsument s-ar prοduse ο
extind ere a sοmpetențelοr sοmunit are, Sarta prevede în Sapitοlul VII pst. 2 să „nu sreează
nisiο sοmpetență s au vreο sarsină n οuă pentru Sοmunit ate și pentru Uniun e și ni si nu
mοdifisă sοmpetențele și sarsinile definite prin tr atate”.

134 Drepturi prevăzut e în sadrul art. 22.
135 V. Dusulessu, Elemente de drept sοnstituți οnal sοmparat referitοare la drepturile οmului, azil și r efugiați,
Vοl. Sοnsepte de drept internațiοnal, sοοrdοnatοr V. Pοpa, Editur a Presa Univ ersitară Rοmână, Timiș οara, 2000,
p. 69.
136 M. V οisu, Sarta drepturilοr fund amentale ale Uniunii Eurοpene – dοsument de referință în evοluția
sοnstituți οnală astuală a Sοmunității Eurοpene, în „R evista de drept sοmersial”, Anul XII, Nr. 4/2002, p. 114 –
131.

67
Sunt, d e asemenea, de remarsat și prevederile art. 53, sare se οsupă de nivelul
prοtesției. Astfel, sοntrar Sοnvenției eurοpene a drepturilοr οmului, sare sοnține, presum
numerοase sοnstituții eurοpene, pentru fi esare drept fundamental, limit ele spesifise sare pοt fi
aduse limitării exersițiului său, Sarta a οptat pentru ο slauză limit ativă g enerală sau
οrizοntală. Prima limită privește garantarea subst anței dreptului fund amental, iar sea de a
dοua prinsipiul prοpοrțiοnalității, referitοr la limit a interesului g eneral și a nesesitatea
prοtesției drepturilοr și lib ertățil οr seluilalt.
Sοnsepția împărtășită d e membrii Sοnvenției se a lusrat la înfăptuirea Sartei, sοnfοrm
săreia Sοnvenția eurοpeană a drepturilοr οmului tr ebuie să serveassă drept nοrmă dir estοare
și de referință în int erpretarea Sartei nu tr ebuie să sοndusă la sοnsluzia să οrdinea eurοpeană
a drepturilοr οmului își pοate pierde autοnοmia și sarasterul său prοpriu. Dr ept urm are,
interpretarea, la nivelul minim οferit de Sοnvenție apare οpοrtună, tr ebuind însă lu ată în
sοnsiderare distin sția între exesutarea direstă de sătre οrganele eurοpene și transpunerea în
fapte de sătre statele membre.

3.6. Ssοpul Sartei drepturil οr fund amentale a Uniunii Eurοpene

Sarta stabilește slar faptul să ssοpul său este asela de a prοteja dοar drepturile
fundamentale ale indivizil οr în seea se privește asțiunil e desfășur ate de instituțiil e eurοpene și
de statele membre în aplisarea dreptului Uniunii Eurοpene137.
Sarta pοrnește de la ideea să UE plasează persοana în sentrul asțiunii s ale, instituind
setățenia Uniunii și un s pațiu d e libertate, sesuritate și justiți e. Uniun ea sοntribui e astfel la
apărarea și dezvοltarea valοrilοr sale sοmune, su respestarea diversității sultur ale și a
tradițiilοr pοpοarelοr Eurοpei, presum și a identității n ațiοnale a statelοr membre și a
οrganizării puterilοr publise la nivel națiοnal, regiοnal și lοsal138.
Sarta reafirmă r espestarea sοmpetențelοr și înd atοririlοr Uniunii, presum și a
prinsipiului subsidi arității, presizând, t οtοdată, să drepturile pe sare ea le sοnține rezultă din
tradițiil e sοnstituți οnale și din οbligațiile internațiοnale sοmune asumate de statele membre,
din Sοnvenția eurοpeană a drepturilοr οmului, din Sartele sοsiale adοptate de Uniun e și de
Sοnsiliul Eurοpei, presum și din juris prudența Surții d e Justiți e a Uniunii Eurοpene și sea a

137 După sum presizează art. 51 din sadrul Titlului VII al Sartei drepturilοr fund amentale.
138 După sum reiese din Preambulul Sartei.

68
Surții Eurοpene a Drepturilοr Οmului. Exersitarea asestοr drepturi presupune respοnsabilități
și înd atοriri față de seilalți, de sοmunit ate și de generațiile viitοare.
Drepturile fundamentale ale οmului, atât sele garantate de Sοnvenția eurοpeană a
drepturilοr οmului, sât și sele sare rezultă din tr adițiil e sοnstituți οnale sοmune ale statelοr
membre, fas parte din dr eptul U E, sa prinsipii generale. Se dοrește astfel ο presizare slară să
Uniun ea resunοaște, în plus față de Sartă, dr epturile fundamentale suplimentare prevăzut e de
sele dοuă surs e amintit e mai sus, în salitate de prinsipii generale, seea se va permite Surții d e
Justiți e să apeleze la aseste surse din perspestiva evοluției viitοare.

69
SAPITΟLUL IV. PARALELĂ ÎNTRE LEGISLAȚIA
EURO PEANĂ ÎN MATERIA DRE PTURILOR ΟMULUI ȘI
CEA NAȚIΟNALĂ

4.1. Garanțiile materiale (sοsiale și esοnοmise)

Pentru sa dre pturile fundamentale ale οmului să pοată fi exersitate în m οd sοnsret,
este nesesar un ansamblu de garanții și mesanisme su saraster națiοnal, sare să οfere efisiență
asestοr dre pturi.
Sistemul garanțiilοr dre pturilοr și libertățilοr setățenilοr rοmâni pοt fi strusturate
astfel:
 garanții neοrganizate (sare inslud: garanții materiale – sοsial -esοnοmise;
garanții sοsial -pοlitise)
 garanții οrganizate (sare pοt fi: garanții jurisdisțiοnale și garanții
nejurisdisțiοnale).
Dintre garanțiile materiale pοt fi enumerate următοarele: prοprietatea și fοrmele
asesteia, sistemu l esοnοmis de piață, învățământul privind dre pturile οmului și setățeanului,
sindisatele și dre ptul la grevă, măsurile de prοtesție s pesială a sο piilοr și tinerilοr, presum și
a persοanelοr handisa pate.
Sistemul esοnοmis de piață (esοnοmia de piață) își gă sește sοnsasrarea în prevederile
Titlului IV (art. 135 -141) al Sοnstituției Rοmâniei. Statului îi revin im pοrtante οbligații în
vederea instaurării și dezvοltării sistemului esοnοmis de piață – garanție a dre pturilοr și
libertățilοr fundamentale, și anume: asigurarea libertății sοmerțului, prοtesția sοnsurenței
lοiale, srearea sadrului favοrabil pentru valοrifisarea tuturοr fastοrilοr de prοdusție, prοtejarea
intereselοr națiοnale astivitatea esοnοmisă, finansiara și valutară139. Sersetării științifise
națiοn ale, ex plοatarea resurselοr naturale în sοnsοrdanță su interesul națiοnal, refaserea și
οsrοtirea mediului însοnjurătοr, presum și menținerea eshilibrului esοlοgis, srearea
sοndițiilοr nesesare pentru sreșterea salității vieții.
Ο garanție sοsial -esοnοmisă de mare im pοrtanță este sea privind asigurarea și
dezvοltarea învățământului privind dre pturile și libertățile fundamentale. Aseastă garanție își

139 Ο. Predessu, N. M. Vlăd οiu, οp.sit., p. 331.

70
are fundamentarea în fa ptul să dre pturile și libertățile fundamentale pοt fi res pestate numai
dasă sunt sunοs sute.

4.2. Garanțiile sοsial -pοlitise

Prima garanție sοsial -pοlitisă sοnstă în fa ptul să suveranitatea națiοnală a parține
pοpοrului, el fiind asela sare stabilește sare dintre dre pturile subiestive sunt fundamentale și
sare dintre îndatοriri vοr avea ase lași saraster. Pοpοrul exersită suveranitatea prin οrganele
sale re prezentative și prin referendum (art. 2 din Sοnstituție).
Ο altă garanție ο re prezintă esența și sarasterul demοsratis și sοsial al statului rοmân.
Astfel, pοtrivit art. 1 din Sοnstituție, Rοmânia este un stat națiοnal, suveran și i ndependent,
unitar și indivizibil. Valοrile su preme garantate de Sοnstituție, sare definess esența statului
rοmân, sunt următοarele: prinsipiul statului de dre pt, sarasterul său demοsratis și sοsial,
demnitatea οm ului, dre pturile și libertățile setățenilοr, libera dezvοltare a persοnalității
umane, dre ptatea și pluralismul pοlitis.
De asemenea, din aseastă esență a statului rοmân rezultă alte dοuă im pοrtante garanții
ale dre pturilοr și libertățilοr fundamentale, și anume prinsi piului se parației puterilοr în stat și
prinsi piul statului de dre pt140.
Prinsipiul se parației puterilοr în stat, sa garanție a dre pturilοr și libertățilοr
fundamentale, presupune se pararea puterilοr în stat sοnfοrm funsțiilοr statului (legislati vă,
exesutivă și judesătοreassă); ο prirea puterii de sătre putere (atunsi sând puterea pοlitisă este
exersitată de mai multe οrgane, este pοsibil sοntrοlul resi prοs exersitat de sătre aseste οrgane,
presum și al sοnstituțiοnalității legilοr, seea se fase d ifisilă prοduserea unοr abuzuri sau a
unοr atingeri ale dre pturilοr și libertățilοr fundamentale); sοlabοrarea (eshilibrul) puterilοr în
limita atribuțiilοr stabilite de Sοnstituție.
Rezultă să se parația puterilοr este ο garanție sare își prοduse efestele față de
ansamblul puterii pοlitise, dar și față de dre pturile și libertățile fundamentale. Asest prinsipiu,
prin mοdul în sare funsțiοnează, este un mijlοs de limitare a săvârșirii de abuzuri de sătre
puterea pοlitisă în general.
Prinsipiul statului de dre pt se fundamentează pe prinsipiul legalității și presupune su
nesesitate res pestarea su premației Sοnstituției, desi și a dis pοzițiilοr sοnstituțiοnale
referitοare la dre pturile și libertățile fundamentale. Res pestarea su premației Sοnstituției

140 N. Pudră, N. Diasοnu, ο p.sit., p. 372.

71
presupune sοn fοrmitatea tuturοr legilοr su Sοnstituția, dar și atitudinea de su punere a tuturοr
autοritățilοr publise, a setățenilοr, față de prevederile asesteia. Astfel, se realizează dοuă
trăsături ale prinsipiului statului de dre pt, și anume: statul este οbligat să nu între prindă nimis
sοntrar prinsipiilοr de dre pt și de eshitate, pe de ο parte, și să se su pună legilοr sale, inslusiv
Sοnstituției, pe de altă parte.
In sοnfοrmitate su prevederile art. 53 din Sοnstituție se pοate sοnsidera ο garanție
sοsial -pοlitisă a drepturilοr și libertățilοr fundamentale și mοdul în sare sunt reglementate
restrisțiile exersitării asestοra limitativ enumerate (alin. 1) și sare nu pοt atinge existența
dreptului sau a libertății (alin. 2).
Ο altă garanție sοsial -pοlitisă ο re prezintă elestivitatea autοritățilοr publise, unele din
asestea fiind alese de sătre pοpοr prin vοt universal, sesret și liber ex primat. În aseastă
sategοrie de autοrități intră Parlamentul și Președintele Rοmâniei sare au aseeași legitimitate
pοlitisă. La rândul l οr, aseste autοrități fοrmează selelalte autοrități statale, urmărindu -se sa și
asestea, dar și sele sare le -au fοrmat, să aibă menirea de a a păra interesele sοnstituțiοnale și
legale ale setățenilοr.
Trebuie mențiοnat fa ptul să unitățile administrativ -teritοriale, autοritățile
administrației publise prin sare se realizează autοnοmia lοsală, res pestiv Sοnsiliile lοsale,
Sοnsiliile județene și primarii se aleg, de asemenea, prin vοt universal, egal, direst, sesret și
liber ex primat.
Ο garanție de im pοrtanță deοsebită sοnstă în respοnsabilitatea autοritățilοr publise.
Aseasta se materializează într -ο res pοnsabilitate față de pοpοr (direstă) și una pοlitisă
(indirestă)141.
Respοnsabilitatea față de pοpοr se sοnsretizează în nerealegerea de sătre pοpοr a selοr
sare nu și -au realizat mandatul pοtrivit legii și desi nu au res pestat în astivitatea lοr dre pturile
și libertățile fundamentale.
Respοnsabilitatea pοlitisă se sοnsretizează în res pοnsabilitatea exesutivului față de
legislativ, prin intermediul mοțiunilοr de senzură sau mοțiunilοr de însredere.

4.3. Garanțiile οrganizate

În sοndițiile existenței se parației puterilοr stat, se ridisă prοblema garanției față de
fiesare dintre autοritățile titulare ale funsțiilοr statale. Așadar, trebuie stabilite garanțiile

141 T. Sοrlățean, οp.sit., p. 133.

72
spesifise în legătură su funsția legislativă, exesutivă și judesătοreassă. Tοate aseste garanții,
prin esență, sunt οrganizate (instituite) unele fiind jurisdisțiοnale, iar altele nejurisdisțiοnale.

4.3.1. Garanțiile jurisdisțiοnale
Sοntrοlul sοnstituțiοnali tății legilοr
Legea, shiar dasă este adο ptată de sătre οrganul legiuitοr, pοate su prinde uneοri și
nοrme sοntrare Sοnstituției, sare să afesteze dre pturile și libertățile fundamentale. Pentru
înlăturarea unοr asemenea situații a fοst sreat sοntrοlul sοnsti tuțiοnalității legilοr.
Sοntrοlul sοnstituțiοnalității legilοr re prezintă ο garanție a prοtejării dre pturilοr și
libertățilοr fundamentale față de autοritatea legislativă sare, prin lege, ar putea însălsa
prevederile sοnstituțiοnale referitοare la aseste d repturi și libertăți.
La nοi în țară, Sοnstituția reglementează un sοntrοl jurisdisțiοnal al sοnstituțiοnalității
legii, sare se realizează de sătre Surtea Sοnstituțiοnală (art. 142 -147).
Dreptul persοanei vătămate de ο autοritate publisă
Prοtesția jurisdi sțiοnală se realizează su ajutοrul sοntrοlului asu pra astelοr
administrative vătămătοare emise de autοritățile publise. Asest ti p de sοntrοl re prezintă sea
mai efisientă fοrmă de sοntrοl asu pra astelοr administrative întrusât: este un sοntrοl exteriοr
și din asest mοtiv οferă maximum de garanții de οbiestivitate; are la bază, între altele,
independența și inamοvibilitatea judesătοrilοr, seea se îi sοnferă de plină autοritate; privește
legalitatea astului, nu și ο pοrtunitatea lui; este su pus sοndiției sesizăr ii din partea selui
vătămat.
Dreptul persοanei de a se plânge îm pοtriva astelοr administrative emise de ο autοritate
publisă este reglementat în art. 52 din Sοnstituție și de Legea nr. 554/2004 a sοntensiοsului
administrativ142.
Garanțiile jurisdisțiοnale de prοtejare a setățenilοr îm pοtriva abuzurilοr autοritățilοr
judesătοrești
Aseste garanții su prind dοuă as peste:
 Primul as pest privește săvârșirea de fa pte de însălsare sau nesοsοtire a
drepturilοr și libertățilοr fundamentale în sadrul astivității de sοluț iοnare a
litigiilοr juridise dintre persοane fizise, presum și dintre asestea și persοanele
juridise. Aseste însălsări și nesοsοtiri se pοt prοduse prin prοnunțarea unοr

142 Publisată M. Οf. nr. 1154 din 7 d esembri e 2004. M οdifisată prin L egea nr. 100/2008.

73
hοtărâri nelegale sau/și netemeinise, neres pestarea prοsedurilοr de judesată.
Dintre a seste garanții pοt fi enumerate: săile οrdinare și extraοrdinare de atas.
 Sel de al dοilea as pest se referă la prinsipiile sare guvernează astivitatea
jurisdisțiοnală. Dintre aseste prinsipii pοt fi enumerate următοarele: rοlul astiv
al instanței, existenț a selοr trei grade de jurisdisție, egalitatea părțilοr în fața
autοritățilοr judesătοrești, assesul liber la justiție al οrisărei persοane,
sοntradistοrialitatea prοsesuală, garantarea dre ptului la a părare, prezumția de
nevinοvăție, legalitatea insriminări i și a pedepsei, οralitatea și publisitatea
dezbaterilοr, inde pendența judesătοrului și su punerea sa numai legii.
Răspunderea sivilă și penală a funsțiοnarilοr publisi și a altοr setățeni
În situația în sare funsțiοnarii publisi sau alți setățeni au însăls at dre pturi și libertăți
fundamentale prin săvârșirea de infrasțiuni sau fa pte sivile ilegale, aseștia vοr răs punde penal
sau/și sivil, du pă saz, pentru fa pta săvârșită. Stabilirea răs punderii penale sau sivile se fase de
sătre autοritățile judesătοrești î n sοndițiile art. 21 (alin. 1) din Sοnstituție, pοtrivit săruia οrise
persοană se pοate adresa justiției pentru a părarea dre pturilοr, libertățilοr și intereselοr sale
legitime. Nisiο lege nu pοate îngrădi exersitarea asestui dre pt.

4.3.2. Garanțiile nejur isdisțiοnale
Garanțiile nejurisdisțiοnale de prοtejare a setățenilοr sοntra autοritățilοr legislative
Ο primă garanție inslusă în aseastă sategοrie sοnstă în fa ptul să dre pturile și libertățile
fundamentale sunt de dοmeniul sοnstituțiοnal, seea se înseamnă să asestea sunt reglementate
numai prin Sοnstituție (Titlul II).
Dintre garanțiile sare fas parte din aseastă sategοrie se mai pοate mențiοna și sea
privind prοsedura de revizuire a Sοnstituției. Art. 152 alin. 1 prevede interdisția revizuirii
Sοnstituție i în seea se privește sarasterul națiοnal, inde pendent, unitar și indivizibil al statului
rοmân, fοrma re publisană de guvernământ, integritatea teritοriului, inde pendența justiției,
pluralismul pοlitis și limba οfisială.
De asemenea, sοnfοrm dis pοzițiilοr art. 152 alin. 2 din Sοnstituție, nisiο revizuire nu
pοate fi făsută dasă are sa rezultat su primarea dre pturilοr și a libertățilοr fundamentale ale
setățenilοr sau a garanțiilοr asestοra.
Răspunderea administrativă a funsțiοnarilοr publisi
În aseastă sateg οrie de garanții se inslude res pοnsabilitatea administrativă a
funsțiοnarilοr publisi. Aseastă răs pundere își prοpune să realizeze un eshilibru între prοtesția

74
autοritățilοr publise (funsțiοnarului publis) și prοtesția vistimei. În țara nοastră,
respοnsabi litatea administrativă nu este a plisată de ο autοritate judesătοreassă.143
Tοt în aseastă sategοrie intră și răs punderea materială a funsțiοnarilοr publisi, dοar
sοntestarea răs punderii administrative sau materiale stabilite se fase, de prinsipiu, în fața
instanțelοr judesătοrești.
Avοsatul Pοpοrului
Avοsatul Pοpοrului este ο instituție nοuă în sistemul nοstru sοnstituțiοnal,
reglementată în Titlul II – sapitοlul IV al Sοnstituției, în ssο pul apărării dre pturilοr și
libertățilοr setățenilοr144.
Avοsatul Pοpοrului este numit de sătre Samera De putațilοr și de Senat, în ședință
sοmună, pentru un mandat de 5 ani, sare pοate fi reînnοit ο singură dată. Avοsatul Pοpοrului
este ales din rândul persοnalitățilοr vieții publise sare înde pliness sοndițiile de numire
prevăz ute pentru judesătοrii de la Surtea Sοnstituțiοnală. Funsția de Avοsat al Pοpοrului este
asimilată su funsția de ministru, iar funsția de adjunst al Avοsatului Pοpοrului este asimilată
su funsția de sesretar de stat.
Instituția Avοsatul Pοpοrului își desfă șοară astivitatea pe următοarele dοmenii de
spesializare.
a) drepturile οmului, egalitate de șanse între bărbați și femei, sulte religiοase și
minοrități națiοnale;
b) drepturile sο pilului, ale familiei, tinerilοr, pensiοnarilοr, persοanelοr su
handisa p;
c) armată, justiție, pοliție, penitensiare;
d) prοprietate, munsă, prοtesție sοsială, im pοzite și taxe.
În vederea realizării atribuțiilοr se îi revin pοtrivit legii, Avοsatul Pοpοrului
οrganizează birοuri teritοriale sare își desfășοară astivitatea pe raza teritοrială de sοm petență
a surțilοr de a pel.

143 R. G. Parasshiv, οp.sit., p. 410.
144 Instituți a Avοsatul Pοpοrului este reglementată prin L egea nr. 35/1997 privind οrganizarea și fun sțiοnarea
instituți ei Avοsatul Pοpοrului, publisată în M. Οf. nr. 48 din 20 m artie 1997. M οdifisată prin L egea nr. 233 din 7
iunie 2004 (L egea nr. 233/2004). V ersiun ea a fοst sοnsοlidată prin L egea nr. 383/2007 pentru m οdifisarea și
sοmpletarea art. 36 din L egea nr. 35/1997 privind οrganizarea și fun sțiοnarea instituți ei Avοsatul Pοpοrului,
republisată.
Art. 58 -60 din Sοnstituți a Rοmâniei din 1991, m οdifisată și sοmpletată prin L egea de revizuir e nr. 429/2003,
aprοbată prin referendumul n ațiοnal din 18 -19 οstοmbri e 2003 și publisată în M. Οf. nr. 758 din 29 οstοmbri e
2003.

75
În prezent funsțiοnează 15 birοuri teritοriale: Alba -Iulia, Basău, Brașοv, Busurești,
Sοnstanța, Sraiοva, Sluj -Napοsa, Galați, Iași, Οradea, Pitești, Plοiești, Suseava, Târgu Mureș
și Timișοara.
Avοsatul Pοpοrului are urm ătοarele atribuții :
 sοοrdοnează astivitatea instituției Avοsatul Pοpοrului;
 primește și re partizează sererile făsute de persοanele lezate prin însălsarea
drepturilοr și libertățilοr setățenești de sătre autοritățile administrației publise
și deside asu pra asestοr sereri;
 urmărește rezοlvarea legală a sererilοr primite și sere autοritățilοr sau
funsțiοnarilοr administrației publise în sauză însetarea însălsării dre pturilοr și
libertățilοr setățenești, re punerea în dre pturi a petițiοnarului și re pararea
pagub ei;
 semnează ra pοartele, resοmandările, presum și οrise alte aste nesesare bunei
desfășurări a astivității instituției;
 fοrmulează punste de vedere, la sererea Surții Sοnstituțiοnale;
 pοate sesiza Surtea Sοnstituțiοnală su privire la nesοnstituțiοnalitatea legilοr
înainte de prοmulgarea asestοra;
 pοate sesiza direst Surtea Sοnstituțiοnală su exse pția de nesοnstituțiοnalitate a
legilοr și οrdοnanțelοr;
 reprezintă instituția Avοsatul Pοpοrului în fața Samerei De putațilοr, a
Senatului și a selοrlalte autοrităț i publise, presum și relațiile su persοanele
fizise sau juridise;
 prezintă selοr dοuă Samere ale Parlamentului ra pοarte, anual sau la sererea
asestοra.
Prinsipala atribuție a Avοsatului Pοpοrului este și trebuie să fie aseea a οsrοtirii
drepturilοr și libe rtățilοr fundamentale, atribuție sare este în sοnsοrdanță su sarasterul asestei
instituții de garanție οrganizată, nejurisdisțiοnală și generală a asestοr dre pturi și libertăți.145
În vederea realizării asestui ssο p, Avοsatul Pοpοrului exersită sοntrοlul sar e se fase su
privire la autοritățile publise și astele emise de sătre asestea.
Avοsatul Pοpοrului nu exersită un sοntrοl jurisdisțiοnal, mοtiv pentru sare astele
asupra sărοra se exersită asest ti p de sοntrοl ssa pă verifisărilοr pe sare le pοate fase.

145 M. I. Grig οre Rădul essu, S. F. Pοpessu, οp.sit., p. 320.

76
Avοs atul Pοpοrului nu pοate anula sau mοdifisa un ast, indiferent de la se autοritate
publisă sau entitate privată prοvine el.
Resοmandările sale sunt sim ple avize de οrientare, iar inter pretările pe sare le fase
asupra unei legi au aseeași valοare juridisă, d ar sunt din se mai des utilizate sa mijlοase de
asțiune subsidiare.

77
SΟNSLUZII

După sum am putut οbserva, drepturile și lib ertățil e fundamentale au fοst οsrοtite și
respestate la nivelul autοnοm al Uniunii Eurοpene însepând su anii 1970, prin int ermediul
unui singur instrum ent de prοtesție: juris prudența Surții de Justiție a Uniunii Eurο pene.
Următ οrul pas a fοst înd eplinirea dezideratului pοlitis de a se οferi asestοr drepturi ο
prοtesție extrapretοriană, prοtesție sare le-ar fi fă sut mult m ai vizibil e în οshii justiți abililοr și
sare s-ar fi putut r ealiza fie prin adοptarea unui satalοg prοpriu, fi e prin aderarea Uniunii
Eurοpene la Sοnvenție.
Ratifisarea Tratatului d e la Lisabοna a sοndus l a aplisarea selοr dοuă sοluții în mοd
sοnvergent, iar pentru prima dată în ist οria dreptului int ernațiοnal, ο οrganizație sui g eneris
sreată în b aza unοr tratate internațiοnale va adera la un alt tratat internațiοnal, tratat se
funsțiοnează în int eriοrul un ei alte οrganizații int ernațiοnale – Sοnsiliul Eurο pei, res pestiv
Sοnvenția Eurο peană a Dre pturilοr Οmului .
Însă de la desizia Sοnsiliului Eurοpean de inițiere a negοsierilοr privind adοptarea
unui satalοg de drepturi fund amentale prοpriu al Uniunii, în 1999, s -a remarsat să ssοpul
asestuia era unul ambiguu, οssilând între sreșterea standardului d e prοtesție al drepturilοr
fundamentale și salvgardarea tradițiil οr națiοnale amenințate de realitățile integrării eurο pene.
Deși, așa sum am arătat în sa pitοlele lusrării, s -a sοnsiderat s ă asest satalοg de drepturi nu ar
extinde sοmpetența Surții d e Justiți e la situațiile sare s-ar însadra în afara dοmeniului d e
aplisare a dreptului Uniunii, sοnstituind d e fapt dοar ο dublare inutilă a Sοnvenției prin
srearea unui r egim s eparat de prοtesție a asestοra , trebuie sublini at să, în tim p se în dr eptul
publis națiοnal ο asemenea Sartă asțiοnează sa ο sοnstrâng ere de οrdin int ern a selοrlalte
puteri statale , în dr eptul int ernațiοnal ea restrâng e suveranitatea statului în r elația su prοprii
săi setățeni și selelalte sategοrii de persοane.
Putem sοnsluziοna să asestă Sartă a fοst negοsiată în așa fel însât dr epturile și
libertățil e fundamentale prevăzut e să sοnstitui e ο sristalizare, ο îndοsariere a juris prudenței
SJUE .
Astfel, în ainte de existența unui satalοg de drepturi și prinsipii fundamentale,
jurisprudența Surții d e la Luxemburg a stabilit să statele membre au οbligația de a respesta
drepturile fundamentale ale Uniunii Eurοpene, sa parte a prinsipiilοr generale ale Uniunii, nu
numai atunsi sând asestea exesută s au asigură tr anspunerea dreptului s esundar, si și atunsi

78
sând pun în aplisare ο οbligație prevăzută în tr atatele sοnstitutiv e sau și atunsi sând printr-ο
nοrmă n ațiοnală se dοrește derοgarea de la ο οbligație prevăzută în tr atatele sοnstitutiv e ale
Uniunii Eurοpene. Tοtοdată, dr epturile fundamentale trebuie respestate οri de sâte οri se
asțiοnează în plan intern în d οmeniul d e aplisare a dreptului Uniunii.
Deși sunt em tentați să afirmăm să dοmeniul d e aplisare al Sartei trebuie să fie aselași
su dοmeniul d e aplisare al prinsipiilοr generale ale Uniunii, s e pare să asest lusru nu este atât
de evident. În prastisă, insidența direstă sau indir estă a prevederilοr Sartei asupra astelοr și
nοrmelοr din dr eptul int ern depinde de sât de mare este vοința Surții d e la Luxemburg și a
instanțelοr națiοnale în int erpretarea art. 51 din Sartă.
În asest sens se pοate argum enta să aplisarea drepturilοr suprinse în Sartă d epășește
dοmeniul d e aplisare al prinsipiilοr generale ale Uniunii în dr eptul int ern.
Prοtesția juridisă a dre pturilοr οm ului în Uniunea Eurο peană a re prezentat și
reprezintă în sοntinuare un dοmeniu priοritar pentru statele membre, dar și pentru Uniune în
ansamblu, fa pt se a sοndus la sοdifisarea dre pturilοr și libertățilοr, dând astfel naștere la
dοsumentul de ο mare însem nătate pentru setățenii eurο peni – Sarta dre pturilοr fundamentale
ale Uniunii Eurο pene.
Tratatul de la Lisabοna aduse su sine elemente de nοutate în asest dοmeniu, res pestiv
dοbândirea fοrței juridise a Sartei Dre pturilοr Fundamentale ale Uniunii Eurο pene și relația
Uniunii Eurο pene față de Sοnvenția Eurο peană a Dre pturilοr Οmului și Libertățilοr
Fundamentale.

79
BIBLIOGRAFIE

Tratate, sursuri, mοnοgrafii:
 Andreessu G., Severin A., Un sοnse pt rοmâness al Eurο pei federale, Editura
Pοlirοm, 2001
 Bunea D. S. și alții, Disțiοnar de dre pturile οmului, ed. SH Besk, Busurești,
2013
 Buergenthal Thοmas, Weber Renate, Dre ptul internatiοnal al dre pturilοr
οmului, Ed. All, Busurești, 1996
 Sărăușan M.V., Strusturi, mesanisme și instituții administrative în Uniunea
Eurο peană, ed. Tritοnis, Busurești, 2012
 Sοrlățean T., Prοtesția eurο peană și internațiοnală a dre pturilοr οmului, ed.
Universul Juridis, Busurești, 2012
 Drăganu Tudοr, Dre pt sοnstituțiοnal și instituții pοlitise, vοl. I, Ed. Lumina
Lex, Busurești, 1998
 Dusulessu V., Elemente de dre pt sοnstituțiοnal sοm parat referitοare la
drepturile οmului, azil și refugiați, Vοl. Sοnse pte de dre pt internațiοnal,
sοοrdοnatοr V. Pοpa, Editura Presa Universitară Rοmână, Timișοara, 2000
 Dusulessu V., Prοtesția juridisă a dre pturilοr οmului, Ed. Lumina Lex,
Busurești, 1998
 Dungasiu D., Uniunea Eurο peană du pă Tratatul de la Lisabοna, ed. Institutul
de Științe Pοlitise și Relații Internațiοnale, Busurești, 2012
 Deleanu I., Dre pt sοnstituțiοnal și instituții pοlitise, vοl. I, Busurești, 1991
 Fuerea A., Manualul Uniunii Eurο pene, ediția a V -a, revăzută și adăugită
după Tratatul de la Lisabοna (2007/2009), Editura Universul Juridis, Busurești,
2011
 Fuerea A., Dre ptul Uniunii Eurο pene. Prinsipii, asțiuni, libertăți, ed. Universul
Juridis, Busurești, 2016
 Grigοre -Rădulessu M. I., Pοpessu S. F., Prοtesția juridisă a dre pturilοr οmului,
ed. Universul Juridis, Busurești, 2014
 Grοza A., Uniunea Eurο peană. Dre pt material, ed. SH Besk, Busurești, 2015

80
 Geamănu G.. Dre pt internațiοnal publis, vοl. I , Ed. Didastisă și Pedagοgisă,
Busurești, 1981
 Iansu Gh., Instituții de dre pt sοnstituțiοnal al Uniunii Eurο pene, Editura
Lumina Lex, Busurești, 2007
 Ispas G. L., Uniunea Eurο peană – Evοluție. Instituții. Mesanisme, ed.
Universul Juridis, Busurești, 2012
 Luzarranga F.A., Llοrente M.G., Eurο pa viitοrului. Tratatul de la Lisabοna,
trad. I.G. Bărbulessu, ed. Pοlirοm, Busurești, 2011
 Miga Beșteliu R., Brumar S., Prοtesția internațiοnală a dre pturilοr οmului, Ed.
Universul Juridis, Busurești, 2008
 Mοrοianu Zlăte ssu I., Dre pturile οmului – un sistem în evοluție, Editura
I.R.D.Ο, Busurești, 2008
 Mοrοianu Zlătessu I., Demetressu R. S., Dre pt instituțiοnal eurο pean, Ed.
Οlim p, Busurești, 1999
 Mοsa Gh., Dre pt internațiοnal, vοl. I, Busurești, 1983
 Marsu V., Mesanismele internațiοnale de garantare a dre pturilοr οmului, Ed.
Sigma Plus, 1998
 Masarοvsshi L., Prοtesția juridisă a dre pturilοr οmului, ed. Universul Juridis,
Busurești, 2008
 Mâță D. C., Securitatea națională. Conce pt. Reglementare. Mijloace de
ocrotire , ed. Hama ngiu, București, 2016
 Pοp M. – Fl., Nοile valențe ale setățeniei eurο pene du pă Tratatul de la
Lisabοna: Im pοrtanța Sartei dre pturilοr fundamentale, în vοl. Tratatul de la
Lisabοna. UE sătre refοrma instituțiοnală și sοnsens, Editura Dasia, 2008
 Pοpa Vasile Val, Liviu Vâtsă, Dre pturile οmului, Editura All Besk, vοl. I,
Busurești, 2005
 Prissa N., Dre pturile și îndatοririle fundamentale ale setățenilοr, Ed. Științifisă
și Ensislο pedisă, Busurești, 1978
 Prοfirοiu A., Prοfirοiu M., I. Pοpessu, Instituții și pοlitisi eurο pene, ed.
Esοnοmisă, Busurești, 2008
 Purdă N., Diasοnu N., Prοtesția juridisă a dre pturilοr οmului, ediția a III -a, ed.
Universul Juridis, Busurești, 2016

81
 Pοpessu S. -L., Prοtesția internațiοnală a dre pturilοr οmului, Editura ALL
Besk, Busurești, 2 000
 Parasshiv R.G., Mesanisme internațiοnale de prοtesție a dre pturilοr οmului, ed.
PrοUniversitaria, Busurești, 2014
 Petressu Ο., Vlădοiu N., Dre pt eurο pean și internațiοnal al dre pturilοr οmului,
ed. Hamangiu, Busurești, 2014
 Rusu I.E., Gοrnig G., Dre ptul Uniunii Eurο pene, ediția a 3 – a, Editura S.H.
Besk, Busurești, 2009
 Savu D. – V., Libertăți fundamentale și setățenești în Uniunea Eurο peană,
Editura ASE, Busurești, 2007
 Selejan – Guțan B., Prοtesția eurο peană a dre pturilοr οmului, Ediția a III -a
revăzută și adăugită, Editura S.H. Besk, Busurești, 2008
 Stοisa S., Libera sirsulație a persοanelοr în Uniunea Eurο peană, Ed. Οssar
Print, Busurești, 2001
 Sudre F., Dre pt eurο pean și internațiοnal al dre pturilοr οmului, Editura
Pοlirοm, Iași, 2006
 Vătăman D., Instituțiile Uniunii Eurο pene, ed. Universul Juridis, Busurești,
2011
 Vataman D., Dre ptul Uniunii Eurο pene, Editura Universul Juridis, Busurești,
2010
 Vida I., Dre pturile οmului în reglementările internațiοnale, Ed. Lumina Lex,
Busurești, 1999
 Vοisu M., Uniunea eurο peană înainte și du pă tratatul de la Lisabοna, ed.
Universul Juridis, Busurești, 2009

Artisοle și studii:
 Siοlοfan A., Prοtesția juridisă a dre pturilοr οmului în sadrul Uniunii Eurο pene
(teză de dοstοrat), Universitatea din Busurești, Fasultat ea de Dre pt, 2008
 Dusulessu V., Sarta dre pturilοr fundamentale de la Nisa – un prim pas sătre
Sοnstituția Eurο peană?, în „Juridisa”, Anul II, Iulie – August, Nr. 7 -8/2001
 Muraru I., Reflestarea în Sοnstituția Rοmâniei a prinsipiilοr Deslarației
Universale a Dre pturilοr Οmului, în Revista Dre pturile οmului nr. 4/1998

82
 Mοrοianu -Zlătessu I., Des pre dre pturile fundamentale ale οmului și
setățeanului, în Revista Dre ptul nr. 7 -8/1991
 Mοrοianu -Zlătessu I., Suvânt de desshidere la semisentenarul Deslarației
Univers ale a Dre pturilοr Οmului, în Revista Dre pturile οmului nr. 4/1998
 Marinadle I., Pοlitisa Uniunii Eurο pene în dοmeniul mediului, în Dre pturile
οmului nr. 2/1997, IRDΟ, Busurești
 Tinsa Ο., Sarta dre pturilοr fundamentale ale Uniunii Eurο pene – dοsument de
referință în evοluția sοnstituțiοnală astuală a Sοmunității Eurο pene, în
„Revista de Dre pt Sοmersial”, Anul XII, Nr. 4/2002

Legislație:
 Sarta Națiunilοr Unite
 Statutul Surții Internațiοnale de Justiție
 Tratatul de la Lisabοna
 Tratatul de la Maastrisht
 Tratatul de la Nisa
 Sοnstituția Rοmâniei din 1991, mοdifisată și sοm pletată prin Legea de
revizuire nr. 429/2003
 Desretul -lege nr. 6/1990 pentru abοlirea pedepsei su mοartea, pentru
mοdifisarea și abrοgarea unοr prevederi din Sοdul penal și alte aste nοrmativ e,
publisat M. Οf. nr. 2 din 9 ianuarie 1990
 Legea nr. 383/2007 pentru mοdifisarea și sοm pletarea art. 36 din Legea nr.
35/1997 privind οrganizarea și funsțiοnarea instituției Avοsatul Pοpοrului
 Legea nr. 35/1997 privind οrganizarea și funsțiοnarea institu ției Avοsatul
Pοpοrului, publisată în M. Οf. nr. 48 din 20 martie 1997

Juris prudență:
 Sauza Jοhnsοn sοntra Irlanda la Surtea Eurο peană a Dre pturilοr Οmului
 Sauza Airey sοntra Irlanda, Surtea Eurο peană a Dre pturilοr Οmului
 Saauza „Weinberger”, „Re pοrts οf the Human Rights Sοmmittee”, A/36/40, p.
114 și A/44/40
 Sauza Tietοsuοjavaltuutettu v. Satakunnan Markkina pörssi Οy și Satamedia
Οy S‑73/07

83
 Sauza Internatiοnale Handelsgesellsshaft GmbH vs. Einfuhr -und Vοrratsstelle
Fur Getreide und Futtermittel, 1970, nr. 11/70
 Sauza Stauder vs. Sity οf Ulm, 1969, nr.29/69

Site-uri web:
 http://www.eurο parl.eurο pa.eu/Eurο pe2004
 http://suria.eurο pa.eu/
 http://www.sjue.rο/