Întocmirea unei oferte educaționale care să răspundă cu adevărat nevoilor de formare a [605387]

Întocmirea unei oferte educaționale care să răspundă cu adevărat nevoilor de formare a
elevilor, părinților și comunității locale este extrem de dificilă datorită ambiguităților legislative,
dar și varietății de tipuri de opțional, din care trebuie aleasă varianta optimă care să corespundă
profilului psihosocial al unității școlare. Dacă în cazul unităților de învățământ primar și
gimnazial, alegerea unui pachet de discipline opționale este relativ facilă, în cazul liceelor
tehnologice, lucrurile sun t mult mai complicate.
Întocmirea și aplicarea opționalelor face obiectul reglementării mai multor documente
legislative. Din păcate, legislația specifică nu este armonizată, de multe ori existând prevederi
contradictorii și restrictive. În vederea realiză rii unui opțional trebuie avute în vedere mai multe
acte normatoare și reglatoare, de la documente cu caracter de informare și orientare, până la
planurile cadru.
Documentul principal care reglementează statutul disciplinelor opționale este Ordinul
ministr ului educației nr. 3499 / 15.03.1999 cu privire la regimul disciplinelor opționale în
perspectiva aplicării noilor planuri cadru de învățământ, începând cu anul școlar 1999 – 2000.
Acest document face referire și la tipurile de opțional care pot fi implem entate în școală.
Articolul 11 definește exact tipurile de opțional „ Pentru liceu, disciplinele/temele opțional e
cuprinse generic sub titulatura de curriculum la decizia școlii se pot alege din următoarele
categorii: opționalul derivat dintr -o disciplină s tudiată, reprezentând aprofundări ale
conținuturilor din programa școlară; opționalul ca teme sau capitole ale unei discipline care nu
sunt incluse ca atare în programa de trunchi comun (curriculum extins); opționalul ca disciplină
care apare în trunchiul comun la alte specializări (de exemplu Sociologie la specialitatea
Matematică – Informatică); opționalul ca altă disciplină decât cele menționate în cadrul ariei
(de pildă Astronomie sau Geologie, în cadrul ariei Matematică și Științe ale naturii etc);
opționalul ca temă integratoare pentru o anumită arie curriculară (de exemplu, Terminologie
științifică sau Strategii de comunicare în spațiul public etc); opționalul ca temă integratoare
pentru mai multe arii curriculare (de exemplu, Romantismul în literatur ă și arte; Romantismul
din perspectiva istoriei; Romantismul ca stil de viață). ”
O prevedere extrem de importantă și care limitează mult implementarea opționalelor în
liceele tehnologice este articolul 6 alineatul 1 din Ordinul nr. 3670 / 17.04.2001 cu p rivire la
aplicarea planurilor cadru de învățământ pentru liceu în anul școlar 2001 – 2002: „ Orele din

Curriculum la decizia școlii se folosesc, în primul rând, pentru disciplinele din aria
curriculară corespunzătoare specializării . În oferta curriculară a liceului, disciplinele opțional
vor fi grupate în pachete de opțional, care corespund unor direcții de formare în acord cu
obiectivele și cu planul managerial de dezvoltare a școlii. Prin fiecare pachet ofertat la clasa a
IX-a se vor preciza și discipline le propuse pentru anii următori. În acest fel, se asigură un traseu
educațional coerent și elevul poate alege în cunoștință de cauza acel pachet care corespunde
aspirațiilor sale. ” În cea mai mare parte a liceelor tehnologice din țară, acest articol este a plicat
sub forma doar pentru disciplinele din aria corespunzătoare specializării. Lipsa de imaginație,
viziune și de ce să nu recunoaștem, dorința de a păstra „catedrele” face imposibilă introducerea
în oferta educațională a opționalelor de tipul Geografia Turismului la specializarea Tehnician în
activități de turism , Geografia Transporturilor pentru specializarea Tehnician în activități de
transport (în condițiile în care majoritatea absolvenților se angajează ca șoferi profesioniști,
formarea unei culturi în acest domeniu se impune) sau de ce nu, Geografia Agriculturii pentru
specializările din domeniul agricol.
De cele mai multe ori, statutul disci plinelor opționale este unul ingrat, mai ales pentru
elevii din ciclul superior al liceului. La o analiză atentă a opiniilor elevilor din clasele a XI -a și a
XII-a se constată că aceștia nu sunt mulțumiți nici de disciplinele propuse, nici de numărul mare
de ore alocat acestora. Care sunt nemulțumirile elevilor:
– număr mare de ore alocat disciplinelor de specialitate – numărul de ore de specialitate
dintr -o zi poate ajunge și la șase, iar într -o săptămână până la 18;
– materie repetitivă – multe dintre noțiuni sunt reluate la module diferite, în ani diferiți sau
chiar în același an școlar;
– lipsa manualelor și a auxiliarelor de specialitate adaptate nevoilor și particularităților de
vârstă – elevii sunt nevoiți să scrie după dictare, să conspecteze după diferite cursuri
academice sau să realizeze portofolii utilizând materiale a căror valoare științifică și
formativă este discutabilă;
– multe dintre aceste discipline sunt predate de același profesor, fapt ce favorizează
instalarea rutinei și a plictiselii;
– mulți di ntre elevi reclamă subiectivismul și lipsa de coerență în notare de la o disciplină
de specialitate la alta;

– elevii claselor terminale lipsesc de la aceste discipline, preferând fie să învețe pentru
examenele naționale, fie să aibă cu totul alte preocupări . În acest mod absenteismul este
în creștere, elevii absentând și la discipline la care se susține examenul de bacalaureat,
fenomen ce favorizează eșecul școlar.
În consecință, pentru a răspunde cu adevărat nevoilor de formare ale educabililor, tipul de
opțional oferit, trebuie ales cu grijă astfel încât elevii să obțină beneficii în urma implementării
acestuia. Trebuie avute în vedere resursele umane (cadre didactice specializate) și resursele
materiale (existența unor laboratoare care să faciliteze implem entarea opționalului, existența
unor suporturi de curs autentice și utile, a unor auxiliare, precum și alte tipuri de materiale
didactice).
De cele mai multe ori, disciplinele din curriculumul la decizia școlii sunt predate de
profesori debutanți (realiza rea unui opțional presupune existența unei experiențe pedagogice
vaste), de suplinitori (în acest caz nu se pune în discuție nivelul de pregătire, ci stabilitatea pe
post, care nu favorizează existența unei continuități în predare și evaluare) sau chiar de
pensionari (chiar dacă sunt bine pregătiți din punct de vedere științific, mulți sunt deficitari din
punct de vedere metodic, se adaptează greu evoluției tehnicii, nu sunt la curent cu ultimele
noutăți din domeniu).