Intocmirea Unei Cereri de Finantare

CAPITOLUL I

INTRODUCERE

Întreprinderile mici și mijlocii sunt coloana vertebrală a economiei europene si, totodată, reprezintă o sursă semnificativă de creare de locuri de muncă, o pepinieră a ideilor de afaceri. Aceste întreprinderi sunt, prin prisma dimensiunii lor, mult mai sensibile la schimbările din mediul de afaceri în care operează.

Astfel că încă de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht privind Uniunea Europeanã în noiembrie 1993, consolidarea coeziunii economice si sociale a devenit, din punct de vedere oficial, unul dintre obiectivele Uniunii Europene, pe lângã înfiintarea pietei interne si a Uniunii Economice si Monetare. De-a lungul istoriei integrãrii europene postbelice s-a acordat tot mai multã importantã coeziunii. Însã, pe mãsurã ce Uniunea se extindea, realizarea coeziunii economice si sociale a devenit mai dificilã, deoarece statele membre deveneau tot mai eterogene.

Din acest motiv, în iunie 2000, a fost adoptată Cartea Europeană pentru întreprinderile mici în cadrul Consiliului European de la Feira (Portugalia). În anul 2002, România si celelalte state candidate au semnat Cartea Europeană în cadrul reuniunii de la Maribor (Slovenia), asumându-și angajamentul de a armoniza politicile cu prevederile sale.

Cartea Europeană pentru întreprinderile mici și mijlocii a reprezentat un nou instrument semnificativ în conturarea politicilor Uniunii Europene cu privire la IMM-uri, care si-a propus în calitate de obiectiv crearea unui mediu optim pentru întreprinderile mici si inițiativele antreprenoriale.

Comisia Europeană cofinanțează proiecte regionale din statele membre. Totuși, trebuie subliniat faptul că sprijinul direct pentru cofinanțarea investițiilor IMM-urilor se poate acorda doar IMM-urilor din regiunile mai puțin dezvoltate economic (așa-numitele regiuni de „convergență”).

S-a acordat un grad prioritar acțiunilor cu un efect de pârghie ridicat (de exemplu formare în domeniul antreprenoriatului, servicii de sprijin, incubatoare de afaceri, mecanisme de transfer de tehnologie, activități în rețea etc.) în comparație cu sprijinul direct furnizat IMM-urilor individuale.

Documentele strategice de implementare a fondurilor structurale si de coeziune in Romania sunt urmatoarele:

– Planul National de Dezvoltare

– Cadrul Strategic National de Referinta

– Programele Operationale

– Documente Cadru de Implementare (Programele Complement)

Cadrul National Strategic de Referinta si Programele Operationale sunt, conform legislatiei comnitare în domeniu, documentele obligatorii pentru statele membre. CSNR este documentul strategic de referintã pentru programarea Fondurilor Structurale si de Coeziune în România. Acest tip de document este elaborat de fiecare stat membru al UE, conform noului acquis privind Politica de Coeziune. Acest document nu va servi însa ca instrument de management, ci ca document strategic prin care se stabilesc prioritatile de interventie ale Fondurilor Structurale si de Coeziune în perioada de referinta.

Prin CSNR se explicã modul în care vor fi implementate Instrumentele Structurale in Romania. CSNR face legatura între prioritatile nationale de dezvoltare, stabilite în Planul National de Dezvoltare si prioritatile la nivel european – Orientarile Strategice Comunitare (OSC) privind Coeziunea si Liniile Directoare Integrate ale UE pentru Crestere Economica si Locuri de Munca. Baza pentru elaborarea acestui document strategic de planificare pe termen

mediu a Fondurilor Structurale si de Coeziune a constituit-o Planul National de Dezvoltare aprobat de Guvernul României.

Scopul principal al CSNR este de a consolida obiectivul strategic al politicilor economice, de coeziune socialã si regionale ale României, precum si de a stabili legãturile potrivite si corecte cu politicile Comisiei Europene. Strategia de la Lisabona, care stã la baza elaborãrii politicilor de dezvoltare economicã si de crearea a noi locuri de muncã.

Viziunea CSNR : Crearea unei Românii competitive, dinamice si prospere

Obiectiv CSNR : Reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre România si statele membre ale Uniunii Europene prin generarea unei cresteri suplimentare de 15-20% a PIB pâna în anul 2015. CSNR a fost elaborat pe baza Planului National de Dezvoltare (PND) si se implementeazã prin Programele Operationale.

Programele operationale sunt documente aprobate de Comisia Europeana pentru implementarea acelor prioritati sectoriale si/sau regionale din Planul national de dezvoltare care sunt aprobate spre finantare prin Cadrul de sprijin comunitar. PO sunt instrumentele de management prin care se realizeazã obiectivele CSNR, prin intermediul unor interventii

specifice. Romania are elaborate 7 programe operationale sub obiectivul de convergenta:

1. Programul operational dezvoltarea resurselor umane

2. Programul operational cresterea competitivitatii economice

3. Programul operational de transport

4. Programul operational de mediu

5. Programul operational dezvoltarea capacitatii administrative

6. Programul operational regional

7. Programul operational asistenta tehnica

Planul National de Dezvoltare a Românieireprezinta documentul pe baza caruia au fost elaborate Cadrul Strategic National de Referinta (CSNR), reprezentând strategia convenita cu

Comisia Europeana pentru utilizarea instrumentelor structurale, precum si Programele Operationale prin care se vor implementa aceste fonduri.

Fondurile structurale ale Uniunii Europene sunt gestionate de catre Comisia Europeana si au ca destinatie finantarea masurilor de ajutor structural la nivel comunitar, in scopul promovarii regiunilor cu intarzieri in dezvoltare, reconversia zonelor afectate de declin industrial, combaterea somajului de lunga durata, insertia profesionala a tinerilor sau promovarea dezvoltarii rurale (sursa MIE). Acestea sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeana actioneaza pentru realizarea celor trei obiective ale Politicii de Coeziune prin implementarea Programelor Operationale, pentru eliminarea disparitatilor economice si sociale intre regiuni, in scopul realizarii coeziunii economice si sociale.

Acestea sunt instrumentele comunitare de finanțare cu cele mai mari fonduri dedicate IMM-urilor, prin intermediul diferitelor programe tematice și inițiative comunitare puse în aplicare la nivel regional. Beneficiarii fondurilor structurale primesc o contribuție directă pentru finanțarea proiectelor lor.

Obiectivul lor este acela de a reduce discrepanțele din dezvoltarea regiunilor și de a sprijini coeziunea socială și economică din interiorul Uniunii Europene.

Fondurile pe care Uniunea Europeană le pune la dispoziția României reprezintă o oportunitate deosebită pentru cei care doresc finanțare specifică pentru diverse domenii. Fondurile europene nerambursabile pot fi utilizate pentru finanțarea mai multor categorii, de la agenți economici până la adiministrația locală.

Aceste fonduri alocate Romaniei prin instrumentele specifice perioadei de post aderare la Uniunea Europeana reprezinta o imensa oportunitate pentru solicitantii de finantari din majoritatea domeniilor: economic, social, cultural sau administratie locala; și sunt destinate dezvoltării infrastructurii si mai cu seamă a economiei locale. Banii oferiți de Uniunii Europene trebuie folosiți pentru acoperirea și dezvoltarea unor segmente specifice, segmente ce au nevoie de finanțare pentru a putea deveni competitive. Poate cel important segment la care se face referire este segmental IMM-urilor, segment ce susține în mare măsură economia națională.

Fondurile structurale sunt o cantitate deliranta de bani pe care Uniunea Europeana o toarna peste Romania si peste alte regiuni mai slab dezvoltate, fara sa mai ceara un cent inapoi.  Valorea fondurilor pentru perioada 2007-2014 este de 28-30 miliarde de euro, adica 9,5 milioane de euro zilnic. 

Finanțările nerambursabile acordate de Uniunea Europeană pot acoperi pana la 80% din valoarea totală a investițiilor, în cazul investițiilor de tip privat. În functie de tipul de proiect și de tipul solicitantului, procentul de finanțare al Uniunii Europene poate crește pana la 98%, în cadrul investițiilor solicitate de către administrațiile locale ce au nevoie de finanțare.

Aceste valori reprezintă o oportunitate deosebită pentru orice întreprinzător. Fondurile europene nerambursabile pot fi accesate în urma depunerii unui proiect cu documentație specific, în funcție de programul urmărit și de axa prioritară pe care solicitantul dorește să se axeze.

În cazul unora dintre finanțatori, înainte de realizarea propriu-zisă a proiectului de finanțare, este necesară trimiterea unei scrisori de intenție, constând într-o prezentare generală a proiectului care trebuie să indice cu claritate relevanța problemei vizate și a soluției propuse, perioada de desfășurare și costul estimativ.

Această scrisoare are rolul de evita situațiile în care solicitanții consumă resurse importante pentru realizarea unor proiecte de finanțare care însă au de la început șanse reduse de a fi aprobate (lipsa de interes a finanțatorului pentru problema vizată prin proiect, credibilitate sau experiență insuficientă a solicitantului etc.).

Un răspuns pozitiv înseamnă, practic, că proiectul are șanse importante de succes, dacă proiectul este realizat în condiții bune.

Pentru construirea proiectului se pornește de la informațiile cuprinse în pachetul informativ.

Activitatea trebuie concentrată în principal în două direcții:

Completarea formularelor obligatorii (cerere de finanțare, buget, matrice logică, plan de afaceri etc.).

Colectarea informațiilor anexe necesare (statut juridic al solicitantului și alte documente cu caracter juridic, CV-uri ale echipei proiectului, informații care pot fi utilizate în argumentarea proiectului).

CAPITOLUL II

ORGANIZAREA INFORMAȚIILOR ÎNTR-O CERERE DE FINANȚARE PENTRU IMM-URI

Ordinea în care sunt organizate informațiile într-o cerere de finanțare este ordinea optimă pentru evaluarea sa. Completarea cererii, însă, trebuie realizată în altă ordine, foarte utilă în acest sens fiind matricea logică a proiectului.

O ordine de elaborare a elementelor proiectului de finanțare ar putea fi următoarea:

Definirea problemei care trebuie rezolvată. În acest scop trebuie identificate problemele majore existente, dintre care trebuie selectată o singură problemă care va fi vizată de proiectul solicitantului

Stabilirea scopului proiectului: de regulă, reprezintă rezolvarea problemei sau stadiul la care solicitantul dorește să ajungă în urma derulării proiectului. Scopul trebuie să fie unic și să aibă o formulare concisă.

Stabilirea obiectivelor proiectului: reflectă etapele care trebuie atinse pentru atingerea scopului. Astfel, dacă există numai un singur mod de îndeplinire a unui obiectiv stabilit, este probabil să fi stabilit de fapt o activitate.

Stabilirea activităților. În această etapă solicitantul trebuie să determine ce anume trebuie făcut pentru atingerea fiecărui obiectiv (stabilirea acțiunilor), sarcinile care trebuie îndeplinite în cadrul fiecărei acțiuni (informații esențiale în evaluarea necesarului de resurse și planificarea în timp), personalul necesar. Resursele utilizate în aceste activități se vor regăsi în buget.

Stabilirea planului de evaluare. Evaluarea este necesară pentru a putea stabili în fiecare moment în ce condiții de calitate organizația face ceea ce și-a propus.
Evaluarea se concentrează asupra a 4 aspecte majore: resurse investite în proiect, activități desfășurate, rezultate obținute, beneficii realizate. Pentru a putea fi realizată, ea necesită, de regulă, informații sistematice, ceea ce face necesară organizarea unei monitorizări a proiectului. Costurile monitorizării și evaluării trebuie incluse în bugetul proiectului.

Realizarea bugetului. Categoriile principale de cheltuieli se referă la resurse umane, echipamente și bunuri, transport, cheltuieli administrative, alte costuri și servicii, costuri aferente clădirilor și terenurilor (uneori), rezerve pentru situații neprevăzute (uneori), fiecare categorie de cheltuieli trebuind să fie detaliată în buget. Cheltuielile trebuie, de regulă, grupate și funcție de sursa din care vor fi acoperite: contribuția solicitantului sau partenerilor, respectiv cofinanțarea nerambursabilă.

Justificarea proiectului: argumentarea importanței și urgenței problemei vizate în proiect, avantajele pe care soluțiile de rezolvare propuse de proiect față de alte alternative, capacitatea solicitantului și partenerilor de a desfășura proiectul.

Durabilitatea proiectului (modul în care vor fi finanțate activitățile din proiect după încheierea finanțării nerambursabile). Finanțatorii sunt interesați, cel mai adesea, ca proiectele pe care le finanțează să trăiască cât mai mult timp, vor să facă investiții pe termen lung. Continuarea proiectului poate fi finanțată din alt grant al aceluiași finanțator sau acordat de alt finanțator, venituri aduse de activitățile proiectului, alte surse de finanțare.

Stabilirea titlului proiectului: trebuie sa atragă atenția, să evidențieze rezultatele și avantajele proiectului, să fie clar și concis, dar evitând acronimele și termenii tehnici sau de jargon.

Realizarea rezumatului proiectului: trebuie să cuprindă prezentarea problemei vizate, prezentarea solicitantului și a credibilității sale, prezentarea succintă a obiectivelor, a activităților și a metodologiei de evaluare, costul total al proiectului, a contribuției solicitantului și a cofinanțării solicitate, durabilitatea proiectului. Rezumatul este ultima componentă redactată.

CAPITOLUL III

ÎNTOCMIREA UNEI CERERI DE FINANȚARE

(PROIECT EUROPEAN)

În ceea ce privește ciclul de viață al unei cereri de finanțare, orice proiect trece prin următoarele faze:

1. Concepția proiectului – formularea unei idei;

2. Planificarea proiectului – se proiectează punerea în practică a idei respective;

3. Implementarea proiectului – punerea în aplicare/ executarea celor planificate;

4. Încheierea proiectului – evaluarea finală a celor implementate pentru a ne asigura dacă obiectivele au fost îndeplinite.

Primele două faze din ciclul de viață al proiectului sunt cele “teoretice”, iar următoarele două sunt cele “practice”.

În etapa de concepere a proiectului, sunt urmărite următoarele aspect:

1) Analiza nevoilor: orice proiect începe cu o idee. Înainte de a demara orice acțiune, managerul de proiect împreună cu echipa sa, va trebui să se oprească pentru o verificare a situației. Două elemente esențiale trebuie evaluate: nevoile și mediul.

Pentru identificarea și aprofundarea problemei pe care solicitantul dorește să o abordeze pot fi luate în considerare următoarele întrebări:

– De ce este aceasta o problemă?

– A cui problemă este? Cine este afectat de aceasta?

– Care este impactul problemei asupra beneficiarilor organizației? Dar asupra relațiilor organizație – beneficiari?

– Când se manifestă efectele negative ale acesteia?

– Este urgentă rezolvarea ei și de ce?

– Este problema rezolvabilă cu resursele disponibile?

– Ce s-ar întâmpla dacă problema nu este rezolvată?

– În ce stadiu se află problema după terminarea proiectului?

În acest stadiu solicitantul trebuie să răspundă la următoarele întrebări:

– Care sunt membrii grupului țintă?

– Este oare nevoie de acest proiect? Reflectă el problemele reale ale comunității?

– Este comunitatea de acord că această problemă este reală? Dorește oare comunitatea acest proiect? Care ar fi soluțiile lor?

– Care ar fi oportunitățile proiectului? Ce are el nou, inovator?

– Ce anume (situație, stare de fapt etc.) o să schimbe proiectul?

După identificarea nevoilor și a potențialelor soluții pentru acestea, este necesar ca solicitantul să analizeze în ce măsură proiectul este necesar și posibil. Acest lucru se face prin analizarea mediului organizației, care îl va ajuta să identifice diferitele niveluri ale mediului organizației sau extern, ce pot afecta administrarea și succesul proiectului.

2) Selectarea, formularea și analiza problemei prioritare

Pentru analiza unei probleme, în principiu, se pot aplica următorii pași:

1. Primul pas, identificarea problemei: Solicitantul trebuie sa identifice atât grupul țintă precumși cât mai multe probleme cu care se confruntă acest grup. Problema trebuie definită atât de clar și de specific astfel încât și alții să o poată înțelege și reține. Solicitantul poate folosi următoarele întrebări pentru a identifica problema: Cine sunt oamenii care au problema? Unde sunt acești oameni? Când apare problema? Ce problemă apare? De ce apare problema? Ce dovezi concrete pot fi aduse că problema există (date statistice, fotografii, rapoarte medicale etc.)? Care sunt consecințele nerezolvării problemei?

2. Pasul doi, prioritizarea problemei: odată identificată problema, solicitantul încearcă să o prioritizezi în funcție de urgența ei sau de prioritățile organizației. Astfel, acesta se va opri asupra unei probleme care necesită maximă atenție.

3. Pasul trei, analiza cauzelor și efectelor problemei: solicitantul listează cauzele și efectele produse de această problemă, răspunzând la întrebările: „de ce se întâmplă această problemă?” (cauze) și „ce dacă se intâmplă această problemă?” (efecte).

4. Pasul patru, expunerea / justificarea problemei: nu este suficient ca solicitantul să identifice problema, este important să convingă și pe alții să se aplece asupra problemei propuse și să îl ajute să o rezolve. Pentru a convinge ar trebui să se asigure că are toate elementele care să justifice că: problema este reală, orientată spre nevoi, nu spre ofertă; problema este concretă, nu abstractă; problema este rezolvabilă; problema are efecte negative seriose.

3) Grupul țintă al proiectului

Este alcătuit din persoanele (fizice sau juridice) care sunt vizate de proiect.

4) Beneficiarii proiectului

Reprezintă persoanele sau categoria de persoane care vor avea de câștigat de pe urma proiectului, în viziunea inițiatorilor acestuia. Sunt beneficiari direcți și indirecți.

5) Scopul proiectului

Scopul proiecului este, practic, soluția pentru problema identificată sau, altfel spus, este situația la care solicitantul dorește să ajungă în urma implementării proiectului (evident, o situație mai bună pentru beneficiarii proiectului).

Cea mai simplă metodă de enunțare a scopului unui proiect este prin pozitivarea problemei. Scopul nu trebuie schimbat pe parcursul derulării proiectului, întrucât acest fapt înseamnă practic că este vorba de un alt proiect.

În enunțarea scopului, solicitantul poate ține cont de câteva recomandări:

– Să conțină un verb de acțiune la forma conjuctivă sau un substantiv verbal;

– Enunțul scopului trebuie să fie scurt și concis;

– Nu trebuie să apară necesitatea de a folosi conjuncția „și” pentru a despărți două propoziții. Dacă se întâmplă acest lucru, s-ar putea să fie vorba de două scopuri;

– Nu trebuie utilizat cuvântul „prin” deoarece atrage după el explicații cu privire la modul în care va fi atins scopul proiectului, descriindu-se, astfel, activitățile proiectului.

6) Obiectivele proiectului

Obiectivele sunt pașii ce trebuie făcuți pentru a ne apropia de scop. Obiectivele, ar fi bine să fie formulate SMART (S – specific; M – măsurabil; A – abordabil, adecvat; R – realist; T – temporar limitat). Trebuie acordată o mare atenție când se enunță obiectivele pentru a nu se confunda cu activitățile. Pe măsură ce organizația atinge obiectivele proiectului, distanța dintre stadiul actual și scop se îngustează.

Obiectivele generale ale proiectului se referă la obiectivele pe scară mai largă, de interes general, în care se înscrie proiectul. Sunt foarte ușor de identificat prin raportarea la obiectivele programului de finanțare la care am aplicat.

Dacă obiectivele specifice ale proiectului se pot adresa cauzelor problemei identificate, obiectivele generale se pot adresa efectelor problemei.

7) Activitățile proiectului

Activitatea este un mijloc de a atinge un obiectiv. Secțiunea din proiect referitoare la activități cuprinde descrierea detaliată a ceea ce organizația urmează să întreprindă pentru atingerea obiectivelor.

Trebuie reținut faptul că pentru atingerea unui obiectiv este necesară punerea în practică a mai multor activități. Dacă pentru un obiectv nu se poate defini decât o activitate pentru a fi atins, înseamnă că obiectivul respectiv este, de fapt, o activitate.

Pentru a elabora activitățile prin care se atinge un obiectiv, solicitantul trebuie sa răspundă la următoarele întrebări:

– Ce anume are de făcut pentru atingerea obiectivului? – răspunsul la această întrebare constituie activitățile ce trebuiesc întreprinse;

– Ce sarcini trebuie îndeplinite în cadrul fiecărei acțiuni? – răspunsul la această întrebare îl constituie sub – activitățile ce trebuie întreprinse;

– Ce resurse sunt necesare pentru îndeplinirea fiecărei sarcini? – răspunsul la această întrebare ajută la determinarea secvențelor de timp;

– Cum se vor selecta participanții? – răspunsul îl ajută pe solicitant să își dea seama dacă va avea oamenii necesari pentru ducerea activităților la bun sfârșit.

Fiecare activitate are următoarele caracteristici principale:

– Rol bine determinat;

– Consumă resurse fizice și umane în timp bine determinat;

– Un moment de început si unul de încheiere.

Atunci când se stabilesc activitățile ce duc la îndeplinirea obiectivelor unui proiect este foarte important să se enumere toate activitățile, în detaliu.

8) Planificarea proiectului

Planificarea activităților

Planificarea este esențială în viața unui proiect pentru că răspunde la următoarele întrebări:

– Ce trebuie făcut?

– Când trebuie făcut?

– Unde trebuie făcut?

– De către cine trebuie făcut?

– Cum trebuie făcut?

– Cu ce resurse trebuie făcut?

Procesul de planificare a activităților presupune parcurgerea următorilor pași:

Pentru fiecare obiectiv al proiectului, decideți strategia optimă și activitățile pe care le implică;

Elaborați o singură listă pentru toate activitățile proiectului;

Împărțiți activitățile în sub – activități și în sarcini realizabile;

Pentru fiecare activitate, estimați durata și resursele necesare;

Clarificați secvența și dependența. Se ordoneză activitățile în succesiunea lor logică. Unele activități se pot desfășura în paralel. Unele activități depind de începerea sau încheierea altei activități;

Evaluați dependența activităților de resurse. Dacă, de exemplu, aveți activități care necesită aceeași resursă umană și, teoretic par că pot avea loc concomitent, va trebui reordonate în succesiune;

Stabiliți termene pentru fiecare sarcină;

Alcătuiți agenda activităților principale;

Utilizați repere. Reperele sunt evenimente cheie care oferă o măsură a progresului proiectului și obiective către care se îndreaptă echipa proiectului;

Având aceste date stabiliți drumul critic: succesiunea de activități între care nu există pauze datorate dependenței unei activități de realizarea concomitentă a altora. În acest caz, orice întârziere în realizarea unei activități va duce la întârzierea terminării proiectului. El reprezintă drumul cel mai lung (ca durată) din întregul proiect;

Data de finalizare a proiectului pe drumul critic trebuie apoi comparată cu termenul limită pentru proiect. Dacă se termină înainte e bine, dacă nu, trebuie luată în considerare posibilitatea de reducere a timpului de realizare a unor activități prin utilizarea mai multor resurse, renegocierea termenului limită sau oportunitatea realizării proiectului;

Definiți expertiza în cadrul echipei. Nivelul și tipul expertizei necesare trebuie hotarâte separat pentru fiecare sarcină;

Alocați sarcini în cadrul echipei.

Cel mai des utilizat instrument de planificare a activităților este Diagrama GANTT. Aceasta reprezintă o modalitate uzuală de reprezentare a unui program de activități și presupune enumerarea activităților pe o pagină, de sus în jos, și a utiliza o scară temporală, desenarea unei bare orizontale pentru fiecare activitate – fiecare bară reprezentând durata de realizare a activității respective. Diagrama Gantt este aceea care stabilește planificarea în timp a fiecărei activități. Axa orizontală a diagramei este scala timpului, axa verticală este cea a activităților.

Resursele proiectului

Există cel puțin două probleme importante legate de resursele unui proiect:

1. Problema alocării resurselor în care se încearcă programarea activităților în așa fel încât în nici o zi să nu se depășească disponibilul din nici o resursă;

2. Problema nivelării resurselor în care se încearcă programarea activităților în așa fel încât în toate zilele să se folosească cam aceeași cantitate de resurse.

Analiza în cele două probleme de mai sus se face, în general, pentru resurse refolosibile, care nu se consumă în timp. Resursele de acest tip sunt, în principal, forța de muncă și mașinile și utilajele.

Orice proiect necesită folosirea următoarelor resurse: resurse umane; resurse informaționale; resurse materiale (consumabile și logistice); resurse financiare și resurse de timp.

Bugetul proiectului

Bugetul oferă o imagine clară, de ansamblu, asupra resurselor financiare necesare în implementarea planului de lucru. Bugetul joacă un rol important în întregul proces de management. Un buget slab conceput va crea probabil multe probleme în faza de implemntare a proiectului. Pentru a construi un buget, solicitantul trebuie să identifice ce resurse va necesita proiectul, cantitatea fiecărui articol de buget, data la care va fi necesar și cât va costa, incluzând efectele inflației asupra prețurilor. Este importantă realizarea unui buget pe activități pentru a se putea urmări cheltuielile în mod sistematic, atunci când ele au fost efectuate.

Etape în managementul financiar:

– Planificarea activităților proiectului;

– Estimarea cheltuielile pentru fiecare activitate;

– Estimarea posibilelor surse de venit;

– Reconcilierea eventualelor diferențe între venituri și cheltuieli;

– Realizarea unei planificări în timp a veniturilor și cheltuielilor;

– Găsirea unor soluții pentru evitarea potențialelor crize de lichidități; dacă deficitul temporar nu poate fi suportat de organizație, bugetul sau planificarea lui în timp vor trebui reconsiderate;

– Supunerea bugetului spre aprobarea instituției și, dacă este cazul, finanțatorului;

– Stabilirea procedurilor de supraveghere permanentă în timpul implementării cheltuielilor, comparativ cu bugetul.

În ceea ce privește bugetul, evaluatorii acordă o atenție specială căutând explicațiile costurilor în descrierea proiectului și încercând să determine eficiența și eficacitatea proiectului. De aceea, bugetul trebuie să reflecte costurile pentru resursele reale estimate pentru activitățile desfășurate în proiect.

Tipuri de bugete:

1. Bugete pe categorii de cheltuieli;

2. Bugete pe categorii de cheltuieli și activități;

3. Bugete pe surse de finanțare.

Bugetul proiectului reprezintă totalitatea nevoilor și disponibilităților financiare pentru un proiect. Astfel, în cadrul unui proiect, sunt întâlnite următoarele tipuri de costuri: costuri de personal – aceste costuri includ taxele și impozitele legale; costuri de transport; costuri cu echipamente și bunuri; costuri directe legate de proiect; costuri indirecte legate de proiect; costuri legate de construcții și terenuri; costuri pentru servicii – aceste costuri se referă la sub – contractare; costuri neprevăzute.

Cash–flow-ul proiectului

Cash-flow (fluxul de numerar) este diferența dintre încasările și plățile curente ale unei societăți, pe o anumită perioadă de timp. Cash-flow-ul răspunde întrebărilor privind solvabilitatea și lichiditatea societății și este o expresie a derulării fluxurilor comerciale. Se poate afirma că starea de solvabilitate și lichiditate a societății implică rentabilitate, în timp ce, nu întotdeauna rentabilitatea implică lichiditate.

În practică, cash-flow-ul este un tabel asemănător unei balanțe de verificare și are dublu rol: oferă informații despre ceea ce s-a întâmplat sau se va întâmpla din punctul de vedere al rezultatelor/rulajelor și vă ajută să planificați activitatea viitoare a societății.

De obicei, cash-flow-ul se construiește pentru perioade de timp relativ mici: lună, trimestru.

Previzionarea cash-flow-ului și urmărirea rezultatelor efective ale acestuia sunt două activități esențiale, aflate în strânsă legătură. O bună previzionare a cash-flow-ului, numită și buget de cash–flow, stă la baza procesului financiar al unei societăți și este deosebit de importantă pentru supraviețuirea acesteia. Dacă este întocmit corect, bugetul de cash-flow va oferi afacerii solicitantului controlul financiar necesar pentru a își ghida activitățile și pentru a câștiga încrederea băncilor. De asemenea, el va menține sub control impulsul de a se cheltui sau de a se investi mai mult decât își poate permite societatea. Bugetul de cash-flow al unui solicitant nu trebuie să fie complicat pentru a dovedi că etse eficient eficient.

CAPITOLUL IV

Programul Operațional Sectorial

Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) si Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice (POSCCE)

Fiecare Program Operational este completat de un Document Cadru de Implementare, documente ce nu sunt supuse aprobarii Comisiei Europene, dar care detaliaza programele operationale cu elemente practice privind proiectele si cheltuielile eligibile, potentialii beneficiari, modurile de decontare, rolul autoritatilor samd.Documentul Cadru de Implementare: este documentul elaborat pentru implementarea strategiei si a axelor prioritare ale Programului Operational. Documentul Cadru de Implementare contine elemente detaliate ale Programului Operational la nivel de domeniu major de interventie si sunt elaborate de Statele Membre si revizuite, unde este cazul, de Comitetele de Monitorizare, potrivit propunerii din partea Autoritatea de Management (AM).

Documentul Cadru de Implementare reprezinta documentul elaborat de Autoritatea de Management pentru detalierea implementarii domeniilor majore de interventie ale Programului Operational Sectorial sau Regional (art. 2, alin. 7 al HG nr. 497 din 1 aprilie 2004 cu modificarile ulterioare); Documentul Cadru de Implementare este trimis la Comisia Europeana (CE) pentru informare;

Pentru a beneficia de asistența FSE, Statele Membre elaborează programe operaționale care sunt implementate de actori socio-economici, precum instituții de învățământ, furnizori de formare profesională, IMM-uri, camere de comerț și industrie, parteneri sociali, ONG-uri, instituții publice, autorități locale etc.

Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane a fost elaborat în conformitate cu prevederile Orientărilor Strategice Comunitare privind Coeziunea, cu Strategia Lisabona privind ocuparea si locurile de muncă, ținându-se cont de Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1083/2006 privind stabilirea dispozițiilor generale pentru Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European si Fondul de Coeziune, Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1081/2006 privind Fondul Social European si Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1828/2006 stabilind regulile pentru implementarea Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1083/2006 privind stabilirea dispozițiilor generale pentru Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European si Fondul de Coeziune.

Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane  a fost elaborat în cadrul unui larg proces partenerial. Prin aceste consultări s-a urmărit:

Obținerea acordului partenerilor în stabilirea obiectivelor prioritare de dezvoltare;

Asigurarea transparenței în procesul de elaborare;

Creșterea angajamentului și implicării partenerilor.

Obiectivul general al POSDRU îl constituie dezvoltarea capitalului uman si cresterea competitivităȚii, prin corelarea educației si învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii și asigurarea de oportunități sporite pentru participarea viitoare pe o piață a muncii modernă, flexibilă si inclusivă a 1.650.000 de persoane.

Obiectivul general al POSDRU poate fi împărțit într-o serie de obiective specifice:

Promovarea educației si formării inițiale si continue de calitate, inclusiv educația superioară si cercetarea;

Promovarea culturii antreprenoriale si cresterea calităȚii si productivității muncii;

Facilitarea inserției tinerilor si a somerilor de lungă durată pe piaȚa muncii;

Dezvoltarea unei piețe a muncii moderne, flexibile si inclusive;

Promovarea inserției/reinserției pe piața muncii a persoanelor inactive, inclusiv din zonele rurale;

Îmbunătățirea serviciilor publice de ocupare;

Facilitarea accesului grupurilor vulnerabile la educație si pe piața muncii.

Programul Operaținal Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane cuprinde:

Analiza situației curente în domeniile educației, ocupării, incluziunii sociale, sănătății. Capitolul cuprinde o analiză a diferitelor domenii de dezvoltare a resurselor umane, reflectată în indicatori specifici, evidențiind, totodată, experiența dobândită prin programele Phare în cadrul asistenței financiare de pre-aderare a Uniunii Europene.

Strategia, în care sunt evidențiate axele prioritare și domeniile de intervenție care vor fi sprijinite prin finanțare din Fondul Social European. În același timp, strategia prevede mijloacele prin care alte Programe Operaționale vor sprijini dezvoltarea resurselor umane în mod complementar, evitând eventualele suprapuneri;

Mecanismul de implementare, respectiv sistemul administrativ de gestionare a POS DRU;

Planul financiar, prin care sunt stabilite alocările financiare aferente fiecărei axe prioritare și domeniu de intervenție, pe ansamblul perioadei de programare 2007-2013, precum și pe fiecare an.

Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane este structurat pe 7 Axe Prioritare și 21 Domenii Majore de Intervenție.

Cele 7 Axe Prioritare sunt:

AP1 “Educația și formarea profesională în sprijinul creșterii economice și dezvoltării societății bazate pe cunoaștere”

AP2 „Corelarea învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii”

AP3 „Creșterea adaptabilității lucrătorilor și a întreprinderilor”

AP 4 „Modernizarea Serviciului Public de Ocupare a Forței de Muncă”

AP 5 „Promovarea măsurilor active de ocupare a forței de muncă”

AP 6 „Promovarea incluziunii sociale”

AP 7 „Asistență tehnică”

Prin axa prioritară 6, POS DRU va finanța operațiuni având ca finalitate creșterea incluziunii sociale, prevenirea excluziunii de pe piața muncii și sprijinirea integrării în muncă a grupurilor vulnerabile aflate într-o situație dezavantajată în ceea ce privește accesul la educație și la un loc de muncă. Prin POS DRU vor fi finanțate proiecte având ca scop promovarea economiei sociale, ca factor de integrare în societate a persoanelor care întâmpină dificultăți la angajare (populația de etnie Roma, persoane cu dizabilități, tinerii peste 18 ani care părăsesc sistemul de stat de protecție a copilului, persoane care au suferit o condamnare etc.). Totodată, vor fi susținute dezvoltarea serviciilor sociale integrate și formarea personalului din sistemul de asistență socială. Vor fi promovate măsuri vizând asigurarea egalității de șanse între femei și bărbați și vor fi încurajate inițiativele trans-naționale în toate domeniile.

Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice, se adreseaza prioritar sectorului privat si acordă finanțare IMM-urilor, întreprinderilor mari, autorităților locale pentru extinderea capacității de producție, modernizarea întreprinderii; accesul instituțiilor publice și IMM-urilor la internet și servicii conexe etc.

Competitivitatea are o componenta majora, productivitatea, care poate regla nivelul dezvoltarii economice a unei tari, pe termen mediu si lung, indicator care depinde in cea mai mare parte de performanta tehnologiei de fabricatie utilizate. Din pacate, accesul firmelor romanesti la capital ramane limitat. Din acest punct de vedere, sectorul IMM este cel mai afectat, din cauza orientarii relativ slabe catre activitati productive, a tehnologiei si infrastructurii deficitare, a gradului scazut de adaptabilitate la nevoile pietei prin inovare.

Obiectiv general al POS-CCE il constituie cresterea productivitatii intreprinderilor romanesti pentru reducerea decalajelor fata de productivitatea medie la nivelul Uniunii. Masurile intreprinse vor genera pana in 2015 o crestere medie a productivitatii de cca. 5,5% anual si vor permite Romaniei sa atinga un nivel de aproximativ 55% din media UE.

POS CCE este finantat prin FEDR care sprijina regiunile UE cu un PIB pe cap de locuitor sub 75% din media europeana. Programul acopera domenii precum Cercetare / Dezvoltare, sistemul productiv, in special cel al intreprinderilor mici si mijlocii, IT si Comunicatii, Energie.

La nivel national sunt desemnate urmatoarele Organisme Intermediare:

Axa Prioritara 1 (Un sistem de productie inovativ si eco-eficient) – ADR Centru pentru operatiunile 1.1.1, 1.1.2, 1.1.3 si 1.3.2 (pentru Regiunea Centru) si Autoritatea de Management pentru DMI 1.1 pentru intreprinderi mari, DMI 1.2;

Axa Prioritara 2 (Competitivitate prin Cercetare, dezvoltare tehnologica si inovare) – Ministerul Educatiei Nationale;

Axa Prioritara 3 (TIC pentru sectoarele privat si public) – Ministerul pentru Societatea Informationala;

Axa Prioritara 4 (Cresterea eficientei energetice si a securitatii furnizarii in contextul combaterii schimbarilor climatice) – Ministerul Economiei.

Axa prioritara 1 beneficiaza de cea mai substantiala alocare bugetara, adica 36,36% din totalul bugetului Fondului European pentru Dezvoltare Regionala (FEDR), alocat pentru Programul Operational Sectorial “Cresterea Competitivitatii Economice”.

Principalele domenii de interventie, respectiv sprijinirea dezvoltarii IMM, imbunatatirea accesului la finantare sau incurajarea serviciilor suport pentru afaceri, sunt prioritati stabilite de actuala agenda a Uniunii Europene.

Procesul de gestionare a Programelor Operationale, din punctul de vedere al ministerelor cu rol de Autoritate de Management, este marcat de nevoia de a atinge un echilibru intre asigurarea ritmului accelerat in analizarea propunerilor de proiecte si, ulterior, a cererilor de rambursare, pe de o parte, iar, pe de alta parte, asigurarea unei rigurozitati adecvate in verificare. Aceasta rigoare este impusa de prevederile Regulamentelor Europene, chiar mai stricte in aceasta perioada decat in perioada de programare anterioara.

CAPITOLUL V

STUDIU DE CAZ

5.1. Prezentarea companiei

SC EDINFO SRL este o companie cu sediul seocial în Iași, având ca domeniu de activitate „prestarea de servicii de formare profesională a adulților” în diferite domenii de activitate (trining acreditat).

Compania are 4 angajați permanenți, precum și alți colaboratori ce își desfășoară activitatea în funcție de solicitările primite de societate (project-based), înregistrând în 2013 o cifră de afaceri de 60.000 RON.

SC EDINFO SRL a fost înființată în anul 2007, dezvoltându-se de atunci în fiecare, urmând un trend ascendent permanent în ceea ce privește evoluția cifrei de afaceri și a profitului.

5.2. Prezentarea proiectului depus

Profilul Solicitantului

Denumirea solicitantului: SC EDINFO SRL

Număr mediu de angajați: 4

Cifra de afaceri: 60.000 RON

Tipul solicitantului

Încadrarea în categoriile eligibile, conform Ghidului Solicitantului:

Partenerii implicați în derularea proiectului

Implementarea proiectului NU se face in parteneriat

Informații proiect

Titlul proiectului: EDUCAREA ABILITĂȚILOR PARENTALE

Domeniul major de intervenție: 6.1 Dezvoltarea economiei sociale

Tipul proiectului:

Locația Proiectului: România/Nord-Est/IAȘI

Obiective orizontale ale DRU:

Durata implementării proiectului: 24 de luni

SC EDINFO SRL urmărește continuu corelarea cererii cu oferta de competențe pe piața muncii prin organizarea cursurilor de formare profesională, consilierea și orientarea profesională a persoanelor active facilitând integrarea socială a indivizilor, în concordanță cu aspirațiile lor profesionale și cu necesitățile pieții muncii.

Descriere proiect

Obiectivul proiectului:

Obiectivul general al proiectului are în vedere promovarea unei societăți incluzive și coezive și creșterea stimei de sine și a competenței persoanelor ce participă la formare profesională.

Atingerea obiectivului general se va realiza prin urmatoarele obiective specifice: 100 de persoane ce vor fi consiliate și instruite în scopul integrării/ reintegrării pe piața muncii care vor obține calificări în concordanță cu cerințele actuale.

Dezvoltarea de program de formare continuă pentru asistenți maternali

Realizarea cursului de calificare/recalificare a grupului tinta pentru profesia de asistent maternal

Datorită specificului proiectului, durata de implementare este de 24 de luni.

Titlul proiectuului este EDUCAREA ABILITĂȚILOR PARENTALE, iar acronimul acestui proiect este EAP.

Proiectul contribuie la îndeplinirea obiectivelor stabilite în cadrul Strategiei de la Lisabona, de atragere și menținere pe piața fortei de muncă a cât mai multor persoane.

Obiectivul specific al proiectului este în concordanță cu obiectivele Axei Prioritare 6 "Promovarea incluziunii sociale" și a 6.1 " Dezvoltarea economiei sociale”, – dezvoltarea și promovarea unor activitățiti și servicii generatoare de profit/venit pentru a ajuta persoanele excluse social sau cele expuse riscului de excluziune socială să se integreze sau reintegreze pe piața muncii, în structurile economiei sociale și/sau în economia formală " si “consolidarea capacitătilor, competențelor, cunoștințelor și stimei de sine pentru grupurile vulnerabile prin înființarea parteneriatelor public/private în domeniul economiei sociale”

Sustenabilitatea proiectului

Proiectul include operațiuni și activități menite să asigure continuarea, valorizarea și abordarea integrată a rezultatelor după finalizarea proiectului: astfel, pagina web va asigura acces facil la informațiile și rezultatele proiectului pentru continuarea acestuia și replicarea lui în alte regiuni; vom publica pe websiteul proiectului cursurile de calificare: asistent maternal

O alta sursă de sustenabilitate o va constitui carte cu ISBN tiparită ca rezultat al seminariilor organizate pe parcursul derulării proiectului. Proiectul este sustenabil și din prisma continuării activității de calificare/ recalificare și motivare a angajaților în scopul reintegrării lor pe piața muncii și dupa finalizarea finanțării, prin intermediul persoanelor instruite în acest sens din cadrul organizațiilor beneficiare care vor continua această activitate.

În vederea asigurarii sustenabilității, solicitantul împreuna cu partenerul vor continua activitatea de consiliere și orientare psihoprofesională în toate comunele județului Iași.

De asemenea, deosebit de important este faptul că promotorul proiectului este o asociație de formare profesională continuă care oferă soluții pieței forței de muncă prin prisma faptului că se implică activ în corelarea cererii cu oferta de competențe a pieței muncii. Având în vedere faptul că solicitantul este o asociație de formare profesională continuă acest lucru va contribui în mod semnificativ la transferarea rezultatelor către alte grupuri țintă, în special pentru persoane vârstnice, necalificate sau care dețin o calificare redundantă pe piața muncii.

Activitățile proiectului

A.1- Management de proiect care, conform ultimului corrigendum cuprinde și activitățile orizontale

A.2 – Informare și publicitate

A.3 – Achiziții publice

A.4 – Monitorizare

A.5 – Identificarea grupului tinta, seria 1 – 50 de persoane apte sa urmeze cursurile de asistent maternal

A.5.1 – Apel pentru participarea la proiect lansat in media

A.5.2 – La baza bunei desfasurari a acestei activitati vor sta atat listele cu persoanele din grup tinta de la AJPS, AJOFM, DGASPC Iasi si informatiile furnizate de primariile localitatilor din judetul Iasi

A.5.3 – Realizarea de catre formatori a chestionarelor pe care le vor distribui fiecarui candidat care doreste sa participe la cursurile de calificare

A.5.4 – Analizarea atenta a raspunsurilor primite, si selectarea grupul tinta, cu prioritate din randul persoanelor ce fac parte din grupuri vulnerabile: femei, lucratori care au calificare redusa ori calificari redundante cu piata fortei de munca, lucratori sociali aflati in dificultate.

A.6 – Analiza nevoilor de instruire si consiliere a grupului tinta

A.7 – Acreditarea cursului de calificare in meseria de “Asistent maternal” cod COR 513103

A.8 – Realizarea cursurilor de calificare/ perfectionare si a activitatilor de consiliere si informare psihoprofesionala.

Subactivitati:

A.8.1 – Elaborarea materialelor didactice necesare. (Auxiliare didactice modulare, fise de lucru, fise de evaluare, s.a).

A.8.2 – Organizarea si implementarea cursurilor de calificare si perfectionare(360 ore din care 120 de teorie si 240 de practica). iar la sfarsitul cursului participantii vor primi certificat de calificare acreditat CNFPA

Pentru desfasurarea acestei activitati se vor achizitiona materiale consumabile necesare orelor de curs si stagiilor de practica si se va utiliza dotarea tehnica achizitionata la activitatea 3.

De asemenea, se vor subcontracta servicii de multiplicare auxiliare curriculare pentru fiecare cursant, fise de lucru, etc.

Se va tine seama de persoanele care se deplaseaza la cursuri din alte localitati si se va asigura decontarea biletelor sau pachet complet de cazare+ masa in regim de subventie.

Cursurile se vor desfasura in orasul Iasi in spatiul inchiriat de catre solicitant.

A.8.3 – Derularea activitatilor de consiliere si orientare psihoprofesionala 200 ore

A.9 – Organizarea unui seminar national cu tema “Proiecte relevante derulate cu scopul incluziunii socio-profesionale a adultilor”

Subactivitati: A9.1- Mediatizarea seminarului

A.9.2 – Selectarea proiectelor relevante pentru domeniul incluziunii socio profesionale a adultilor derulate de ONG si institutii publice

A.10 – Evaluarea cursantilor. Desfasurarea acestei activitati consta in sustinerea unei probe scrise si a unei probe practice de catre fiecare cursant. La finalul evaluarii se va da la tipar numarul de diplome necesar absolventilor admisi. Pentru desfasurarea acestei actvitati se vor subcontracta servicii de multiplicare, tiparire. Se vor achizitiona materialele consumabile necesare si se va utiliza dotarea tehnica achizitionata la activitatea 3.

A.11-Informare si publicitate. Aceasta activitate se va desfasura identic cu activitatea 2.

A.12 – Identificarea grupului tinta, seria a 2- a. Rezultatul acestei activitati il reprezinta cele 25 de persoane selectate pentru a participa la cursurile de calificare si 25 la consiliere si orientare profesionala.

A.13 – Realizarea cursurilor de calificare/ perfectionare. Rezultatele acestei activitati sunt identice cu cele ale activitatii 6.

A.14 – Derularea activitatilor de consiliere si orientare psihoprofesionala 200 ore identic cu activitatea 7.3

A.15 – Organizarea seminarului national “Egalitate de sanse si sustinere coordonatele incluziunii sociale de succes”

A.16 – Evaluarea cursantilor, seria a 2- a. Rezultatele acestei activitati sunt identice cu cele ale activitatii 9.

A.17 . Tiparirea cu ISBN a unui “Ghid de bune practici in domeniul incluziunii profesionale a adultilor”

A.18 – Organizarea conferintei de presa la final de proiect.

A.18.1 Lansarea unui ghid de bune practici in domeniul incluziunii pe baza

Rezultate anticipate

Deoarece activitățile 1, 2, 3, 4 țin de etapele preliminare ale întocmirii proiectului, rezultatele aferente sunt prezentate la subcapitolul managementul proiectului.

Activitățile 5 și 6 au ca rezultat grupul țintă identificat, metodologiile de elaborare a materialelor necesare, chestionarele realizate, analizate si distribuite, auxiliarele curriculare elaborate, 1 curs acreditat CNFPA realizat, 50 de persoane selectate (seria 1 ) vor participa la cele 1 curs de calificare si vor obtine certificate acreditate CNFPA.

Activitatile 7 si 8 au ca rezultat acreditarea cursului de calificare “Asistent Maternal”si realizarea cursurilor de calificare

A.9 – Organizarea simpozionului national "Calitate su eficienta- oordonatele continuitatii profesionale" are ca rezultat diseminarea rezultatelor partiale si a activitatilor proiectului la nivel national si, de asemenea beneficierea grupului tinta de colaborari interregionale in ce priveste ultimele noutati in domeniul calificarilor studiate.

A.10 – Evaluarea cursantilor. Rezultatul acestei activitati il reprezinta numarul de cursanti evaluati si admisi, numarul de diplome de calificare ce vor fi tiparite si acreditate CNFPA.

A.11 – Informare si publicitate. Rezultatele acestei activitati se reflecta in asigurarea grupului tinta, diseminarea continua a proiectului prin anunturi in presa locala si regionala, prin multiplicare si repartizare de material publicitar, etc.

A.12 – Identificarea grupului tinta, seria a 2- a. Rezultatul acestei activitati il reprezinta cele 25 de persoane selectate pentru a participa la cursurile de calificare si 25 la consiliere si orientare profesionala.

A.13 – Realizarea cursurilor de calificare/ perfectionare. Rezultatele acestei activitati sunt identice cu cele ale activitatii 6.

A.14 – Derularea activitatilor de consiliere si orientare psihoprofesionala 200 ore identic cu activitatea 7.3

A.15 – Organizarea seminarului national “Egalitate de sanse si sustinere coordonatele incluziunii sociale de succes”

A.16 – Organizarea simpozionului international "Universalitate si profesionalism". Rezultatele acestei activitati sunt la fel cu cele de la activitatea 9, dar diseminarea activitatilor proiectului va avea loc la nivel international.

A.17 – Evaluarea cursantilor, seria a 2- a. Rezultatele acestei activitati sunt identice cu cele ale activitatii 8.

A.18 – Organizarea conferintei de presa la final de proiect. Rezultatele acestei activitati vor fi diseminarea rezultatelor proiectului, asigurarea continuarii activitatilor de calificare si dupa terminarea finantarii prin constientizarea angajatilor, cu precadere a celor mai in varsta, ca prin dobandirea unei calificari ce concorda cu cererea de pe piata muncii vor avea certitudinea unei imbatraniri active si a unui grad de ocupare pe piata muncii mult mai bun.

Contextul proiectului

Analiza socio-economică din cadrul POSDRU reflectă o scădere foarte mare a populației active si ocupate pe fondul unui proces lent si continuu de imbatranire si a unei tendinte de crestere a emigratiei.

Aceeasi analiza demonstreaza ca marirea competitivitatii si si ocuparii fortei de munca se poate asigura prin furnizarea programelor de formare profesionala continua (cursuri de calificare/ recalificare si cursuri de perfectionare/ specializare).

Prezenta propunere de proiect se subordoneaza obiectivelor POSDRU (Axa Prioritara 6) de facilitare a integrarii/ reintegrarii persoanelor angajate pe piata muncii, asigurarea unei piete a muncii moderne, flexibile si inclusive.

Scopul prezentei propuneri de proiect se incadreaza obiectivului Axei Prioritare 6 a POSDRU pentru ca, in urma implementarii, se va facilita integrarea / reintegrarea pe piata muncii a persoanelor angajate fara calificare sau avand calificari care nu mai concorda cu actualitatea.

Proiectul se inscrie in liniile Strategiei Nationale pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei Orizonturi 2014-2020-2030 care prevede o imbunatatire a ratei de ocupare a fortei de munca de la 57% in perioada 2002-2006 la peste 62% in 2014 cu tendinta de imbunatatire constanta in perioadele urmatoare (64-65% in 2020).

Sunt indeplinite in acelasi timp si 2 dintre obiectivele Planului National de Dezvoltare, respectiv, al Cadrului Strategic National de Referintarespectiv de dezvoltare a educatiei initiale si continue prin promovarea reformelor si furnizarea unor oferte educationale de calitate si cu relevanta pentru piata muncii, care sa asigure oportunitati de invatare egale, pe tot parcursul vietii si imbunatatirea sanselor de angajare.

Proiectul urmareste, de asemenea, si cresterea nivelului de educatie si formare profesionala a capitalului uman prin oferirea de programe de formare profesionala continua specifice care sa furnizeze competentele si abilitatile cerute pe piata muncii, inclusiv pentru persoane care intampina dificultati de integrare/ reintegrare (tineri, femei, lucratori cu nivel redus de calificare, persoane mai in varsta ale caror calificari sunt depasite, grupuri defavorizate, etc).

GRUPUL TINTA: grupul tinta este reprezentat de un numar de 100 de persoane din grupul tinta, cu prioritate din randul persoanelor ce fac parte din grupuri vulnerabile: femei, lucratori care au calificare redusa ori calificari redundante cu piata fortei de munca, lucratori sociali aflati in dificultate.

Necesitatile grupului tinta sunt evidente in lumina reorientarii profesionale impusa angajatilor pe fondul crizei economice la care asistam: angrenarea persoanelor defavorizate in cursuri de calificare/ recalificare in vederea reintegrarii lor pe piata muncii, precum si asigurarea fenomenului de imbatranire activa.

Ca baza de identificare a grupului tinta se vor folosi listele de persoane disponibile la nivelul autoritatilor locale (primarii, AJPS, AJOFM, ANOFM).

In paralel cu aceasta, vom elabora un chestionar in scopul obtinerii unor informatii utile necesare selectarii grupului tinta (varsta, profesie, specializare, s.a). Pe baza informatiilor primite in cadrul acestor chestionare si folosind si listele suplimentare elaborate in urma anunturilor facute in presa locala ( la Activitatea 2- Informare si publicitate) vom identifica persoanele ce urmeaza sa formeze grupul tinta.

Vom tine cont la recrutarea grupului tinta si de cerinta CNFPA de acces la aceste cursuri a persoanelor care au absolvit minim 10 clase de invatamant.

Structura grupului tinta va avea in vedere atat nevoile individuale cat si egalitatea de sanse astfel incat sa oferim posibilitatea si accesul in cadrul proiectului a tuturor persoanelor interesate, in special femei, persoane cu o varsta mai inaintata, persoane cu dizabilitati, grupuri vulnerabile, etc.

Justificarea necesității implementării proiectului

Aceasta propunere de proiect se doreste a veni in ajutorul grupului tinta (angajati) prin participarea acestora la cursuri de calificare/ recalificare in vederea reintegrarii pe piata muncii.

Activitatile propuse prezinta avantaje deosebite, cum ar fi:

1. nevoia persoanelor defavorizate de a se adapta/ readapta cerintelor/ competentelor pietei fortei de munca;

2. nevoia de avea cunostinte reactualizate conform noilor standarde de pregatire profesionala;

3. nevoia de a avea acces la masuri active pentru inlaturarea inactivitatii;

4. nevoia de formare profesionala continua pentru asigurarea cresterii calitatii vietii si a insertiei pe piata muncii.

Avantajele acestui proiect trebuie privite atat din punct de vedere al grupului tinta intrucat acestia se vor integra cu usurinta pe piata fortei de munca detinand calificarile/ competentele pentru care exista cerere pe piata, cat si din punct de vedere al angajatorilor care vor beneficia de lucratori calificati, ceea ce poate aduce o contributie evidenta la sporirea calitatii produselor pe care le genereaza pentru consumatori.

Beneficiarii indirecti ai acestui proiect sunt copii orfani care vor primi o educatie mai buna, ceea ce implica si cresterea nivelului de trai.

Necesitatea acestui proiect se reflecta in faptul ca este necesar un efort comun pentru o cat mai eficienta utilizare a resurselor umane, urmarind beneficiile pe termen lung, cum ar fi: cresterea nivelului de trai pentru pesoanele ce au absolvit cursurile de calificare/ recalificare intrucat vor creste si retributiile lunare ale acestora, sporirea contributiilor la bugetul de stat, cresterea ratei de ocupare, etc.

Finantarea FSE a prezentului proiect contribuie la politica de ocupare la nivelul U.E. si este sustinuta in prezent de Liniile Directoare integrate pentru crestere economica si ocuparea fortei de munca 2005-2008 si 2008-2013, care stabilesc directii concrete privind cresterea participarii si mentinerii pe piata muncii, promovarea adaptabilitatii lucratorilor si a intreprinderilor, cresterea investitiilor in capitalul uman prin educatie si formare profesionala mai buna si prin adaptarea educatiei si formarii profesionale la cerintele pietei muncii.

In ce priveste valoarea adaugata a proiectului, proiectul propus contribuie la cresterea numarului de participanti la formare profesionala, contribuie la cresterea sanselor lucratorilor cu nivel redus de calificare de a gasi un loc de munca stabil si, prin urmare la imbunatatireacalitatii vietii. Inovativitatea proiectului este data de implicarea solicitantului la identificarea unor solutii constructive pentru integrarea / reintegrarea nediscriminatorie a angajatilor pe piata fortei de munca.

Resursele alocate și achiziții de bunuri, servicii și lucrări necesare pentru implementarea proiectului, pe fiecare activitate

A.1 – Management de proiect: se va achizitiona un teren si se va incepe constructia unui “Centru de consiliere si orientare profesionala”, se vor achizitiona 1 videoproiector, 3 multifunctionale cu laser pentru format A4, 1 multifunctionala cu laser pentru format A3, 8 calculatoare laptop, 8 softuri, 8 licenta antivirus, 8 softuri Office.

Pentru organizarea din punct de vedere logistic a activitatii se va implica echipa de management: 1 manager de proiect, 1 responsabil financiar, 1 consilier juridic, 4 formatori si asistentul manager.

Managementul de proiect se va realiza la sediul solicitantului iar cei 4 formatori isi vor desfasura activitatea la spatiul de curs inchiriat.

A.2 – Informare si publicitate. – Managerul de proiect si asistentul manager impreuna cu 1 inginer de sistem care va realiza pagina web, si cu cei 4 formatori, vor concepe, vor edita si vor tipari, impreuna cu o firma specializata, 1000 de brosuri, 2000 de pliante, 4000 de fluturasi, 500 de mape, 500 de pixuri, 2 bannere, 100 postere, 300 materiale didactice auxiliare.

Se vor inchiria sali pentru desfasurarea conferintelor de presa si a simpozioanelor.

A.3 – Achizitii publice. In cadrul proiectului se vor achizitiona unele bunuri si servicii prin implicarea echipei de management a proiectului astfel: a)- servicii de multiplicare brosuri, mape, fluturasi, pliante, pixuri; b)- servicii de creatie (bannere, postere); c)- servicii de formare profesionala ( calificare/ recalificare); d)- dotari cu componente IT si tehnica de calcul; e)- achizitii de birotica si papetarie; f)- servicii de multiplicare materiale didactice (auxiliare curs); g)- servicii de tiparire a publicatiilor ISBN cu lucrarile simpozioanelor; h)- servicii de catering (pentru conferintele de presa si simpozioane).

A.4 – Monitorizare: spatiile necesare se vor pune la dispozitie de solicitant. Se vor achizitiona materiale consumabile necesare bunei desfasurari a activitatilor didactice iar pentru materiale de genul videoproiector, laptop, imprimanta, etc, se vor utiliza cele achizitionate la activitatea 3.

A.5 – Identificarea grupului tinta, seria 1 (50 persoane).

A.6 -Analiza nevoilor de instruire si consiliere a grupului tinta

A.7-Acreditarea cursului de calificare in meseria de “Asistent maternal” cod COR 513103

A.8 – Realizarea cursurilor de calificare/ recalificare: 4 formatori, 1 inginer de sistem.

Se vor desfasura cursuri de calificare pentru 1 specializare a cate 360 ore.

Salile in care se va desfasura instruirea si atelierele pentru stagiile de practica sunt inchiriate de solicitant.

Se vor achizitiona materiale consumabile, iar pentru resurse tip laptop, videoproiector s.a, se vor utiliza cele achizitionate in cadrul activitatii 3.

Se va avea in vedere decontarea transportului sau cheltuieli decazare+ masa pentru cursantii din afara localitatii de curs.

A8.3 – Derularea activitatilor de consiliere si orientare psihoprofesionala 200 ore

A.9 – Organizarea unui seminar national cu tema “Proiecte relevante derulate cu scopul incluziunii socioprofesionale a adultilor”

A.10 – Evaluarea cursantilor. Se vor multiplica foile pentru teza scrisa si se vor achizitiona materiale consumabile pentru proba practica. Se vor tipari certificatele de calificare .

A.11 – Informare si publicitate. Aceasta activitate se va desfasura identic cu activitatea 2.

A.12 – Identificarea grupului tinta, seria a 2- a. Rezultatul acestei activitati il reprezinta cele 25 de persoane selectate pentru a participa la cursurile de calificare si 25 la consiliere si orientare profesionala.

A.13 – Realizarea cursurilor de calificare/ perfectionare. Rezultatele acestei activitati sunt identice cu cele ale activitatii 8.

A.14 Derularea activitatilor de consiliere si orientare psihoprofesionala 200 ore identic cu activitatea 8.3

A.15 – Organizarea seminarului national “Egalitate de sanse si sustinere coordonatele incluziunii sociale de succes”

A16 – Evaluarea cursantilor, seria a 2- a. Rezultatele acestei activitati sunt identice cu cele ale activitatii 9.

A.17- Tiparirea cu ISBN a Unui ghid de bune practici in domeniul incluzinii profesionale a adultilor

A.18 – Organizarea conferintei de presa la final de proiect.

A.18.1 – Lansarea unui ghid de bune practici in domeniul incluziunii pe baza.

Managementul proiectului

Managementul proiectului va fi realizat de catre echipa de proiect. Coordonarea se va realiza de la sediul solicitantului si va exista si un spatiu inchiriat.

În echipa de proiect vor fi implicate urmatoarele persoane:

1 manager de proiect care este responsabil cu coordonarea proiectului, cu buna desfasurare a activitatilor si are calitatea de reprezentant in fata altor organizatii.

Expert tip A.1 responsabil financiar care raspunde pentru efectuarea procedurilor contabile, pentru supervizarea modului in care s-au facut cheltuielile in cadrul proiectului, pentru efectuarea rapoartelor si documentelor de decontare. trebuie sa detina studii economice superioare si experienta de contabil. Se va implica in activitatile de ordin financiar pe care le impune proiectul: contabilitate, efectuare cereri de rambursare, etc.

Expert tip A.1 inginer de sistem, specialist in domeniul IT, care se va ocupa de realizarea paginii web si de buna functionare a retelei de calculatoare din sala de curs.

Expert tip C ( expert pe termen lung). Serviciul de consiliere juridica se va realiza prin intermediul consilierului juridic.

Expert tip C ( expert pe termen lung). Formatorul psiholog se va ocupa de realizarea consilierii si

Expert tip A. 3 formatori responsabili cu implementarea cursurilor de calificare.

Experti tip A. (experti pe termen lung). Numarul expertilor pe termen lung este de 4 persoane.

ACTIVITATILE ORIZONTALE.

A.1 – Managementul de proiect se va realiza pe toata durata implementarii proiectului.

Responsabilul cu implementarea acestei activitati ete Managerul de Proiect care va coordona intreaga activitate. Activitatea se va desfasura pe tot parcursul desfasurarii proiectului. se vor efectua in permanenta monitorizari si evaluari periodice ale modalitati in care au fost atinse obiectivele proiectului.

A.2 – Informare si publicitate.

A.2.1- realizarea si publicarea materialelor de promovare si informare.

A.2.2 – realizare si actualizare a paginii web.

A.2.3 – organizarea unei conferinte de presa pentru lansarea proiectului.

A.2.4 -Organizarea unor actiuni de informare la nivel local pentru lansarea proiectului.

A.2.5 – promovarea proiectului in presa locala.

A.2.6- organizarea unei conferinte de presa la finalul proiectului. In cadrul acestei activitati se vor elabora si realiza materiale de informare si promovare a proiectului si a rezultatelor preconizate (brosuri, pliante, fluturasi, postere, bannere).

Pagina web a proiectului va fi principalul mijloc de diseminare si multiplicare a informatiei, rezultatelor si lectiilor invatate in proiect.

Lansarea proiectului se face prin organizarea unei conferinte de presa de o jumatate de zi urmata de aparitii in presa locala.

Pentru lansarea proiectului se vor organiza sesiuni de informare in orasele si comunele judetului Iasi.

De asemenea, tot la lansarea proiectului se va face publicitate in presa locala timp de o luna de zile in fiecare comuna a judetului Iasi .

La finalul proiectului se va organiza o conferinta de presa de o jumatate de zi pentru diseminarea rezultatelor proiectului urmata de aparitii in toata presa locala.

Rezultatele activitatii sunt: 500 de brosuri, 1000 de pliante, 2000 de fluturasi, 2 bannere, alte materiale publicitare realizate si distribuite ( 500 mape, 500 pixuri ); pagina web realizata, 1 conferinta de presa pentru lansarea proiectului, 2 simpozioane tematice, 2 publicatii tiparite cu ISBN cu lucrarile prezentate la simpozioane, aparitii in toata presa locala, sesiuni de informare si promovare a proiectului organizate in fiecare comuna a judetului Iasi, persoane participante la sesiunile de informare si la simpozioane.

A.3 – Achizitii publice. Procesul de organizare a achizitiilor publice se va organiza conform prevederilor OUG 34/2006.

Consilierul juridic va fi responsabil cu realizarea procedurilor de achizitie.

Se vor achizitiona prin implicarea echipei de management a proiectului: servicii de multiplicare, servicii de creatie publicitara, servicii de formare profesionala – cursuri de calificare, dotare tehnica pentru desfasurarea orelor de curs, achizitie de birotica si papetarie, servicii de catering, servicii de inchiriere sali, servicii de audit, servicii de expertiza contabila.

A.4 – Monitorizarea proiectului. La fiecare 6 luni vor avea loc intalniri intre parteneri pentru a discuta problemele intampinate pe parcursul implementarii si masuri de remediere. In paralel, o monitorizare atenta va fi efectuata de catre managerul de proiect si reprezentantul POSDRU.

Graficul activităților proiectului

Bugetul

1. Linia bugetara RESURSE UMANE are in componenta urmatoarele costuri de personal:

– cu managerul de proiect ( 1000 ore la un cost orar de 150 lei), in valoare de 150000 lei

– cu responsabilul financiar ( 1000 ore la un cost orar de 20 lei), in valoare de 20000 lei

– cu consultanta juridica ( 400 ore la un cost orar de 25 lei), in valoare de 10000 lei

– cu un expert pe termen lung ( 1 formator x 2000 ore la un cost orar de 100 lei), in valoare de 200000 lei

– cu expert pe termen lung ( 1 formator x 400 ore la un cost orar de 140 lei), in valoare de 56000 lei

– cu expert pe termen lung ( 1 formator x 450 ore la un cost orar de 185 lei), in valoare de 83250 lei

– cu expert pe termen lung ( 1 formator x 120 ore la un cost orar de 100 lei), in valoare de 12000 lei

– cu asistent manager ( 1000 ore la un cost orar de 75 lei), in valoare de 75000 lei

Valoarea totala a acestei linii bugetare este de 606250 lei si reprezinta 29,80 % din valoarea eligibila a proiectului.

2. Linia bugetara PARTICIPANTI cuprinde urmatoarele costuri:

– cu transportul si diurna participantilor, in suma de 360000 lei ( circa 100 persoane x 60 lei/zi x 60 zile). a fost estimata o valoare forfetara deoarece este foarte dificil sa anticipam exact care vor fi localitatile din care vor proveni persoanele ce compun grupul tinta;

– burse participanti in suma de 30000 lei ( circa 100 persoane x 300 lei/curs).

Valoarea totala a acestei linii bugetare este de 390000 lei si reprezinta 19,17 % din valoarea eligibila a proiectului.

3. Linia bugetara ALTE TIPURI DE COSTURI in valoare de 928737 lei reprezinta 45,65 % din valoarea eligibila a proiectului si are in componenta urmatoarele costuri:

– 3.1. Costuri de tip FEDR in valoare totala de 304 870 lei reprezentand 14,98 % din valoarea eligibila a proiectului.

Cheltuielile de tip FEDR vor fi formate din:

– achizitie teren in valoare de 43000 lei,

– constructie “Centru de consiliere si orientare profesionala” in valoare de 215000 lei,

– 1 videoproiectoare in valoare de 1800 lei,

– 3 multifunctionale cu laser format A4 in valoare de 4500 lei

– 1 multifunctionala cu laser format A3 in valoare de 1500 lei,

– 8 laptop in valoare de 37575 lei;

– costuri aferente activitatilor externalizate (subcontractate) in valoare de 433500 lei reprezentand 21,31 % din valoarea eligibila a proiectului, in care se va cuprinde:

– expertiza financiara 30000 lei,

– audit financiar extern 41000 lei,

– cheltuieli cu organizarea de evenimente, 30000 lei

– pachete complete continand transport, cazare si diurna pentru personalul propriu, 50000 lei

– chirie sala (conferinte de presa, simpozionane) 47500 lei;

– transport, cazare si diurna pentru personalul propriu 28000 lei;

– editarea si tiparirea de materiale pentru instruire si formare 130000 lei;

– chirie mijloace de transport necesare deplasarii participantilor la activitatile proiectului

20000 lei;

– cheltuieli de informare si publicitate 57000 lei;

– costuri privind taxe diverse si cheltuieli diverse: pentru acreditare cursuri MMPS, MECI, pentru eliberare certificate, in valoare de 4000 lei;

– licente soft, prelucrare date si pagina web, in valoare de 34000 lei;

– materiale consumabile necesare derularii proiectului, in valoare de 152367 lei.

TOTAL CHELTUIELI DIRECTE conform bugetului 1.924.987 lei.

4. Linia bugetara CHELTUIELI INDIRECTE / CHELTUIELI GENERALE DE ADMINISTRATIE in valoare de 109575 lei reprezinta 6,76 % din valoarea cheltuielilor directe minus cheltuieli de tip FEDR si are urmatoarea componenta:

– cheltuieli aferente personalului administrativ si personalului auxiliar 87700 lei ( inginer de sistem 31700 lei, arhivar 28000 lei, gestionar 28000 lei);

– utilitati 11375 lei ( energie electrica, apa, gaze naturale, agent termic, etc);

– cheltuieli aferente procedurilor de achizitie publica 2000 lei;

– abonamente la publicatii de specialitate 1000 lei;

– arhivare documente 500 lei;

– cheltuieli notariale 2000 lei;

– materiale consumabile 5000 lei.

Valoarea cheltuielilor indirecte reprezintă aproximativ 5,38% din valoarea totală a proiectului.

VALOAREA TOTALA A PROIECTULUI este de 2.034.562 lei.

CONCLUZII

Odata cu intrarea in Uniunea Europeana (UE), Romania are un singur obiectiv strategic pe termen lung: atingerea unui standard de viata european, prin transformarea economiei intr-una competitiva, bazata pe cunoastere.

Deoarece Romania are un nivel redus de economisire, iar marimea datoriei trebuie mentinuta in limite sustenabile, rezulta ca, cel putin pana la orizontul anilor 2015, volumul investitiilor straine directe si absorbtia (utilizarea) integrala a fondurilor europene vor juca un rol important in sustinerea efortului de investitii.

Ca urmare a eforturilor depuse România a reușit ca in ultima perioada să crească semnificativ rata de absorbție a fondurilor europene, dovada cea mai clară fiind faptul ca din mai 2012 și până în prezent, țara noastră a solicitat peste 5 miliarde de euro. În aceeași perioadă, România a și încasat o sumă de peste 5 miliarde de euro, în timp ce în anii anteriori, s-a primit doar suma de 1,4 miliarde de euro din fondurile europene alocate de Comisie.

Experienta fondurilor preaderare este, pe ansamblu, incurajatoare, privind capacitatea Romaniei de a cheltui fondurile alocate – intarzierile s-au inregistrat in special in cazul marilor proiecte (programul ISPA), inevitabil publice, care implica proceduri ce s-au dovedit prea complicate pentru capacitatea administratiei noastre. In contrast, programele care implica proiecte de mai mica anvergura, deci mai usor de gestionat, indiferent daca sunt publice sau private (Phare, Sapard) au fost finalizate in grafic. Procedurile birocratice consumatoare de timp, restrictive si prea lente, fac finantarile europene putin atractive pentru firmele private – de exemplu, perioada de aproximativ un an care trece de la conceperea unui proiect pana la obtinerea finantarii si apoi inca doi ani pentru implementare este prea lunga pentru mediul economic romanesc, relativ instabil, care implica adaptarea rapida la conditii schimbatoare, greu de anticipat in momentul conceperii proiectului: cresteri salariale sau ale pretului materialelor de constructii, fluctuatii ale cursului de schimb si ale ratei dobanzilor.

IMM-urile din România au oportunități imense de dezvoltare datorită fondurilor structurale avute la dispoziție din partea Uniunii Europene. Din păcate, gradul de absorbție a fondurilor a fost până acum unul foarte scăzut conform Organismului Intermediar pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (OI IMM).

Nivelul plăților efectuate de OI IMM a ajuns la 12,91% din valoarea contractelor, după o evoluție abruptă în 2010 față de anul anterior. Până in martie 2011 au fost depuse la OI IMM 4.113 proiecte, dintre care: la apelul 1 – 1.856 (în cadrul a cinci scheme de finanțare), la apelul 2-1.642 (patru scheme de finanțare), iar la apelul 3  sunt 615 proiecte depuse aferente unei scheme de finanțare ce a fost lansată în 2010. Previziunea autorităților pentru acest an este că se va ajunge la 1.850 de proiecte depuse pe apelul 3 care continuă.

Începând din 2007 s-au alocat proiecte europene în valoare de 3,476,144,996 euro, adică aproximativ 14,643,260,796 lei si au fost depuse pentru acest program 10,164 de cereri de finanțare în valoare totală de 42,844,523,771 lei, la care contribuția Uniunii Europene ar fi fost (in cazul în care toate proiectele ar fi fost probte) de 40,610,316,486 lei, ceea ce însemnă o rată de absorbție a proiectelor depuse de circa 36%.

Pentru proiectele acceptate s-au plătit către beneficiari, până la 31 martie 2011, 2,596,526,752 lei (prefinanțări + rambursări), reprezentând 17,28% din sumele alocate.

BIBLIOGRAFIE

Documentul cadru de implementare a Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, Versiunea 4, iulie 2010

Regulamentul nr. 1083/2006 stabilind prevederile generale privind Fondul European pentru Dezvoltare Regionala, Fondul Social European si Fondul de Coeziune

Roman Angela, “FINANȚAREA ȘI CREDITAREA ÎNTREPRINDERILOR MICI ȘI MIJLOCII”, support curs, Master, anul II, Bănci și Piețe Financiare, 2010/2011

Fondurile Structurale ale Uniunii Europene dincolo de Agenda 2000: Reforma si implicatiile pentru actualele si viitoarele state membre, Institutul European de Administratie Publicã, Maastricht, Olanda

adrese internet

www.finantare.ro

www.fonduri-structurale.ro

www.cnipmmr.ro

www.fonduri-structurale-europene.ro

www.fonduri-finantari.eu

www.fonduri-ue.ro

www.startups.ro

www.immromania.ro

www.financiarul.com

www.wall-street.ro

www.standard.ro

www.zf.ro

http://www.revista22.ro

BIBLIOGRAFIE

Documentul cadru de implementare a Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, Versiunea 4, iulie 2010

Regulamentul nr. 1083/2006 stabilind prevederile generale privind Fondul European pentru Dezvoltare Regionala, Fondul Social European si Fondul de Coeziune

Roman Angela, “FINANȚAREA ȘI CREDITAREA ÎNTREPRINDERILOR MICI ȘI MIJLOCII”, support curs, Master, anul II, Bănci și Piețe Financiare, 2010/2011

Fondurile Structurale ale Uniunii Europene dincolo de Agenda 2000: Reforma si implicatiile pentru actualele si viitoarele state membre, Institutul European de Administratie Publicã, Maastricht, Olanda

adrese internet

www.finantare.ro

www.fonduri-structurale.ro

www.cnipmmr.ro

www.fonduri-structurale-europene.ro

www.fonduri-finantari.eu

www.fonduri-ue.ro

www.startups.ro

www.immromania.ro

www.financiarul.com

www.wall-street.ro

www.standard.ro

www.zf.ro

http://www.revista22.ro