Intocmirea Si Prezentarea Tabloului Fluxurilor DE Trezorerie

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. ASPECTE GENERALE. ELEMENTUL CENTRAL AL MANAGEMENTULUI FINANCIAR ……………………………………………………………………

I.1CONCEPȚII ALE SPECIALIȘTILOR ROMÂNI LEGATE DE FLUXURILE DE TREZORERIE …………………………………………………………………………………………………………

I.2 CONCEPȚII ALE SPECIALIȘTILOR ANGLO-SAXONI LEGATE DE FLUXURILE DE TREZORERIE …………………………………………………………………………………………………

CAPITOLUL II. ASPECTE TEORETICE PRIVIND SITUAȚIA FLUXURILOR DE TREZORERIE ………………………………………………………………………………………………………..

I.3DEFINIȚIE, OBIECTIV, SFERA DE APLICABILITATE………………………………………

I.4COMPONENTELE TREZORERIEI ……………………………………………………………………..

I.5CLASIFICAREA FLUXURILOR DE TREZORERIE …………………………………………….

I.6STRUCTURA DE DETALIU ȘI METODOLOGIA ÎNTOCMIRII TABLOULUI FLUXURILOR DE TREZORERIE …………………………………………………………………………..

I.6.1Fluxurile de trezorerie ale activităților de exploatare ……………………………………………

I.6.2Fluxurile de trezorerie ale activității de investiții ……………………………………………………

I.6.3Fluxurile de trezorerie ale activității de finanțare……………………………………………………

I.7ASPECTE PARTICULARE PRIVIND PREZENTAREA UNUI TABLOU AL FLUXURILOR DE TREZORERIE …………………………………………………………………………..

I.7.1Prezentarea unor fluxuri de trezorerie, în mărime netă ……………………………………………

I.7.2Fluxurile în monede străine …………………………………………………………………………………

I.7.3Dobânzile și dividendele …………………………………………………………………………………….

I.7.4Impozitele asupra beneficiilor ……………………………………………………………………………..

I.7.5Elementele extraordinare …………………………………………………………………………………….

CAPITOLUL III. INTOCMIREA ȘI PREZENTAREA TABLOULUI FLUXURILOR DE TREZORERIE; PREVIZIONAREA SITUAȚIEI FINANCIARE A FIRMEI – CAZ APLICATIV…………………………………………………………………………………………………………..

I.8 ÎNTOCMIREA ȘI PREZENTAREA TABLOULUI FLUXURILOR DE TREZORERIE LA S.C. MIRA COM S.R.L. ……………………………………………………………………………………

I.8.1 Prezentare generală a S.C. MIRA COM S.R.L………………………………………………….

I.8.2 Întocmirea și prezentarea tabloului fluxurilor de trezorerie …………………………………

I.8.3 Analiza comparativă a fluxurilor de trezorerie pentru anii 2014 și 2015 ……………….

I.9 PREVIZIONAREA SITUATIEI FINANCIARE A FIRMEI………………………………..

I.9.1 Cum putem crea un cash flow pe care sa ne bazăm?……………………………………………

I.9.2 Analiza practică a cash flow-ului ……………………………………………………………………..

I.9.3 Redresarea firmei în perioadele cu cash flow-ul negativ ……………………………………..

I.9.4 Cum sa valorificăm perioadele cu cash flow pozitiv din cadrul firmei ………………….

CONCLUZII ȘI PROPUNERI …………………………………………………………………………….

BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………………………………………….

1 CAPITOLUL I. ASPECTE GENERALE. ELEMENTUL CENTRAL AL MANAGEMENTULUI FINANCIAR

"You can't look at the intrinsic value of gold as you can a business. Gold doesn't give you cash flow, and, at the end of the day, cash flow is what is important. Gold doesn't give you dividends."
Author: Michael Lee Chin

Elementul de baza al managementului financiar il reprezinta cash flow-ul, din aceeași categorie facand parte si Balance Sheet-ul (Bilanțul) și Profit and Loss-ul (Contul de profit și pierdere). Trecând peste analizele de ordin financiar ample, deciziile de dezvoltare care se bazeaza pe un istoric economic pozitiv ori inginerii de tip legal cu credite bancare ori fonduri nerambursabile, cash flow-ul care mai poarta denumirea, în tara noastra de flux de numerar reprezinta pulsul real al institutiei economice.

Definiția cash flow-ului sau a fluxului de numerar constituie diferența dintre ori încasările și plățile curente ale companiilor, pe o perioadă determinate de timp.

Obiectivul acestui capitol il reprezinta acela de a oferi informații referitoare la interesul utilizatorilor de situații financiare, de control si evaluare a modificărilor istorice de numerar și de echivalente de numerar ale companiei, printr-o situatie a fluxurilor de numerar ce grupeaza fluxurile de trezorerie de pe parcursul perioadei în fluxuri din cadrul activitatilor de exploatare, de investire și de finanțare.

Cadrul general pentru realizarea și indicarea situațiilor financiare din care face parte și „situația fluxurilor de numerar“ mentioneaza că scopul lor „e de a oferi informații referitoare la poziția financiară, performanțele și modificările poziției financiare a companiei, care sunt folositoare unei sfere extinse de utilizatori în luarea deciziilor economice“.

Utilizatorii situațiilor financiare includ investitorii prezenți și posibili, saalriatii angajati, creditorii, furnizorii și restul creditorilor comerciali, clienții, guvernul și instituțiile care apartin de acesta, dar și publicul.

Referitor la „Situația fluxurilor de trezorerie“, IAS 7 stipuleaza că aceasta furnizeaza informații folositoare pentru a evalua capacitatea companiei de a realiza numerar, dar și necesităților acesteia de a folosi fluxurile de numerar, precum si a momentului și

siguranței generării lor.

Care e interesul utilizatorilor de situații financiare? “Acestia sunt interesați de modalitatea în cadrul careia entitatea produce și utilizeaza numerarul și echivalentele de numerar. Aceasta reprezinta situația, oricare ar fi tipul de activitati ale entității și chiar dacă numerarul poate sa fie vazut ca un produs al entității astfel cum ar putea sa fie situatia unei instituții financiare”.

Entitățile necesita numerar din aceleași considerente, în fapt, oricât ar fi activitatile producătoare de venituri debaza ale acestora. Acestea necesita numerar cu scopul de a-și derula activitățile, a-și achita obligațiile și cu scopul de a asigura rentabilitate investitorilor.

O situație a fluxurilor de numerar, in momentul in care se foloseste alaturi de restul situațiilor financiare, ofera informații ce permit utilizatorilor să analizeze modificările activelor nete ale unei organizatii, structura acesteia financiară (incluzand lichiditatea și solvabilitatea acesteia), dar și capacitatea acesteia de a afecta in vreun fel valoarea și plasarea în timp a fluxurilor de numerar, în scopul ajustarii la conditiile și oportunitățile în permanenta schimbare.

Informațiile care se refera la fluxurile de trezorerie pot fi utile la determinarea aptitudinii unei companii de a obtine numerar și echivalente de numerar și ofera posibilitatea utilizatorilor să creeze modele de evaluare și comparare a valorii actualizate a fluxurilor de trezorerie viitoare ale diverselor entități. De altfel, astfel de informații reusesc sa intareasca gradul de comparabilitate al raportării rezultatelor din exploatare între diverse companii, intrucat inlatura efectele folosirii anumitor tratamente contabile diverse pentru aceleași tranzacții și evenimente.

Informațiile istorice care se refera la fluxurile de trezorerie sunt adesea folosite ca indicatori ai valorii, ai plasării în timp și ai sigurantei fluxurilor viitoare de trezorerie. Acestea sunt, de altfel, folositoare pentru evaluarea exactității evaluărilor obtinute în trecut privitor la fluxurile viitoare de trezorerie, precum și pentru analiza legaturilor dintre profitabilitate și fluxurile nete de trezorerie, precum și a efectelor schimbarii prețurilor.

1.1 Concepții ale specialiștilor români legate de fluxurile de trezorerie

Anumiti profesorii considera că „o componența importantă a analizei situației financiar-patrimoniale, o constituie cercetarea fluxului de disponibilități întru-cât, în practică economică se consideră că orice activitate trebuie să „degaje bani”, să reiasa un surplus de capital față de acela investit în afaceri.

O companie poate fi rentabilă, să obtina profit, insa să nu fie solvabilă, datorita absentei de lichidități ca rezultat al decalajului dintre încasările și plățile pe care le realizeaza în ciclul financiar”. De aici putem sa desprindem concluzia că fluxul de numerar evidentiaza circuitul banilor într-o companie.

„În cadrul și exteriorul companiei apar o multitudine de fluxuri. Între ele, acelea bănești au un rol și un loc semnificativ. Astfel de fluxuri sunt corelate de alcatuirea capitalului și remunerarea lui, de crestere a capitalului, ori prin intermediul maximizarii numărului de actionari, ori prin intermeidul finantarii externe, ori prin cotație la bursa” – mentioneaza Stere Popescu. De aici reiese concluzia că autorul a inteles prin fluxul bănesc modalitatea de formare, de remunerare și de crestere a capitalului. Dupa parerea mea, prin intermediul unei astfel de definiri a fluxului bănesc sunt pierdute din vedere cele 3 elemente ale activității care realizeaza și în care se consuma fondurile bănești, precum si activitățile de exploatare, de investiții și de finanțare.

Profesorul Toma Mihai a inteles prin „cash-flow” excedentul de trezorerie, ce poate sa aiba forma brută și forma de tipe fectiv. In mod cert că excedentul de trezorerie constituie o formă de exercitare a trezoreriei companiei la un anumit moment, restul formelor fiind constituite de deficitul de trezorerie ori echilibrul trezoreriei, respectivul rezultatul final al mișcării fondurilor bănești. Insa, dupa parerea mea, fluxul de trezorerie necesita să evidentieze, in afara de acest rezultat final și cauzele ce au produs, mentinut și amplificat ori au redus mișcarea fondurilor bănești dintr-o companie, în timpul unei perioade de timp determinate.

Conform opiniei profesorului Ion Stancu „creșterea trezoreriei nete pe perioada exercițiului financiar reprezintă cash-flow-ul perioadei (CF) respectiv fluxul monetar net al exercitiului”. Într-o altă opera de specialitate, același autor a mentionat prin cash-flow variația (fluxul) de trezorerie neta de la debutul până la finalul exercițiului financiar. Precum cash-ul (trezoreria netă), și cash-flow-ul reuseste sa sintetizeze variațiunile ce reies din totalitatea operațiunilor de gestiune și acelea de capital ale companiei.

Dupa parerea mea – utilizatorii constanți ai unui astfel de mijloc în cadrul procesului de diagnosticare a stării de a “sănătate” a agentilor microeconomici – e că fluxul de numerar poate sa fie denumi “stetoscopul” analistului financiar, mentioenazaEduard Dinu, parere cu care pot fi întru-totul de acord, cu precizarea că metoda fluxurilor evidentieaza starea de sănătate a unei întreprinderi, viabilitatea acesteia.

În cadrul practicii financiare este folositor ca metoda cash-flow să se puna in aplicare atât pentru evaluarea situației curente, dar și pentru strategia companiei. In plus, cred că politicile unei companii nu pot sa fie concepute in alt fel decât plecandu-se de la fluxul de numerar. De cealalta parte, în cadrul strategiei financiare a companiei, fluxul de numerar constituie chintesența fiecarui plan de afaceri, iar punerea în mișcare a fluxurilor constituie „marea arta” a managerului financiar.

Daca incercam să realizam o clasificare a unor astfel de pareri, reiese că prin „cash-flow” analiștii din tara noastra înteleg:

– fluxul de disponibilități (de trezorerie, monetar, de lichidități) ce genereaza un surplus (excedent) de capital (trezorerie) comparativ cu acela investit inițial în cadrul afacerii;

– fluxul de disponibilități (monetare) nete

– tehnica actualizarii viitoarelor venituri;

– metoda utilizata în cadrul analizei și în strategia companiei.

1.2 Concepții ale speciaiștilor anglo-saxoni legate de fluxurile de trezorerie

Cash flow-ul reprezinta un concept de origini anglo-saxone, ce nu este regasit în cadrul bilantului contabil al companiilor din Romania. Acesta își are originea în teoria și practica proiectelor de investiții, ridicandu-se la pozitia de noțiune de tip privilegiat în SUA, unde contabilitatea e intr-o masura mai mare receptivă față de solicitarile investitorilor decât față de acelea ale organelor fiscale.

Vom rpezenta, în continuare, anumite dintre astfel de pareri.

„Starea de cash-flow – precizeaza Belverd E. Needles Jr., Henry R.Anderson și James C.Caldwell – reprezinta o stare financiară ce indica sursele și folosirile de monetar într-un exercițiu financiar.” Altfel spus, acestia au pus semnul de egalitate dintre fluxul de numerar și cel de fonduri, parere care într-o viziune de tip global poate sa fie acceptată. Chiar si asa, abordarea fluxului de numerar din punct de vedere al fluxului de fonduri, nu poate sa fie acceptată de noi, deoarece, în principal, mișcarea fondurilor nu poate sa surprinda viabilitatea activităților de exploatare, de finantare și a investitiilor. De cealalta parte, în cadrul viziunii anglo-americane, variația trezoreriei constituie un element al surselor de finanțare a activității totale a companiilor.

Profesorii Roman L. Weil, Clyde P.Stickney și Sidney Davidson mentioneaza ca prin intermediul „cash-flow” trebuie sa intelegem diferenta dintre „incasari de numerar și plăți pentru produse comercializate, respectiv cumpărate, într-o anume perioadă de timp bine stabilita”. Analiza financiară foloseste deseori, dupa cum mentioneaza acestia, „conceptul de „cash-flow” prin intermediul caruia înțelegem însumarea eleemntelor urmatoare: profitul net + amortizarea”.

O asa înțelegere, poate fi incompletă, deoarece profitul net și amortismentele constituie doar o parte a fluxurilor din exploatare. De cealaalta parte, a poziționa semnul egal între cash-flow și încasări și plăți doar pentru produse vândute, respectiv cumpărate, constituie o viziune incompletă despre fluxuri, deoarece nu se evidentiaza, într-o abordare de tip global, toate elementele fluxurilor, ca de pilda fluxurile din cadrul activitatii de finanțare, iar pentru activitatea de exploatare, totalitatea platilor, fiind inlaturate plăti cum ar fi acelea cu dobânzile bancare, o parte a impozitelor (impozit pe profit, impozit pe dividende).

Profesorul din Marea Britanie, John Freear, a inteles prin „cash-flow” un proces investițional dupa care companiile vor fi apte să obțină fonduri aditionale de cash. Credem că o astfel de abordare vizează doar o componentă a politicii financiare a companiei și anume politicile de investiții operaționalizate prin intermeidul deciziei de investire.

Cash-flow constituie „un proces de modificare succesivă în decursul unei perioade a banilor, în stocuri, în creanțe și apoi din nou în lichidități, și care reprezintă sângele vieții oricărei entități economice. Dacă acest circuit este încetinit în mod determinant, starea de insolvabilitate poate să apara”, considera Robert Higgins. Putem fi de acord doar parțial cu parerea acestuia, care a indicat într-un mod destul de simplu circuitul monetarului într-o companie doar prin prisma activității productiei, desfacerii și încasarii, omițând din calcul faptul că procesul de „realizare a banilor” într-o companie este destul de amplu, fiind afectat de o multitudine de factori interni ori externi din cadrul procesului.

Se considera că, chiar daca o astfel de analiza a fluxurilor de numerar e justa, credem că fluxurile de numerar influenteaza in acelasi timp atât lichiditatea dar și solvabilitatea companiei, deoarece fondurile bănești ce se mentin la dispoziția companiei după achitarea datoriilor curente pot sa fie utilizate la plăti ce au in vizor rambursarea de imprumuturi pe termen mediu și lung.

Din cele 2 grupe importante de păreri, ale specialiștilor din Romania și din străinătate, prezentate mai înainte putem să desprindem, dupa opinia mea, o serie de concluzii:

– în principal „cash-flow-ul” reprezinta un proces investițional permanent de bani într-o companie, ce detine ca țintă finală, realizarea unui surplus de monetar;

– în al 2-lea rând „cash-flow-ul” reprezintă o stare de ordin financiar a companiei, ce oglindește atât crearea de fonduri banești, cât și folosirea lor;

– în al 3-lea rând prin „cash-flow” se vor evalua câștigurile banești care pot fi realizate de un antreprenor dintr-o afacere.

Se consideră ca în cadrul analizei fluxurilor de numerar, necesita sa avem în vedere informațiile de care dispun utilizatorii de către conducerea companiei. Astfel, bilanțul evidentiaza, într-o manieră de tip global, soldul de lichiditati și echivalentele de lichidități ale companiei la debutul și finalul perioadei.

Prin intermedul analizei bilanțurilor privitoare la 2 perioade de tip consecutiv, se poate mentiona dacă lichiditățile și echivalențele de lichidități au reusit sa creasca ori s-au redus în timpul perioadei. Chiar si asa, bilanțul nu poate sa indice cauzele ce au stabilit maximizarea ori reducerea lichidităților și echivalentelor de lichidități pe timpul exercițiului financiar. De cealalta parte, contul de profit și pierdere indica informații privitoare la veniturile, cheltuielile și rezultatele ce reies din diversele activități și care constituie puncte de plecare, in ceea ce priveste sursele și folosirile lichidităților și echivalentelor de lichidități – insa nici o astfel de situație financiară nu poate sa explice de ce respectivele elemente au reusit sa creasca ori au scăzut. In plus, d multe ori în spatele anumitor profituri importante oglindite de contul de profit și pierdere pot sa se ascunda dificile probleme de trezorerie ale companiei.

Iată de ce se considera că tabloul fluxurilor de trezorerie, indica acest tip de fluxuri, cunoscute sub denumirea de încasări (cash receipts) și plăti (cash payments), în decursul unei perioade. Cu alte cuvinte, tabloul de fluxuri de trezorerie, indica de unde au fost originare lichiditățile și in ce mod au fost acestea folosite, explicând astfel, motivele variației numerarului și echivalentelor de numerar.

2 CAPITOLUL II.ASPECTE TEORETICE PRIVIND SITUAȚIA FLUXURILOR DE TREZORERIE

Bilanțul indica situația numerarului și echivalentelor de numerar dintr-o unitate patrimoniala la finele perioadei de gestiune și asigura analiza maximizarilor ori scaderilor acestora față de nivelul de la debutul perioadei, fără sa furnizeze informații privitoare la structura și factorii unor astfel de modificări.

Contul de profit și pierdere contine informații referitoare la veniturile si costurile obtinute de unitate, fapt care ofera într-o oarecare măsură sursele și folosirile de numerar și echivalente de numerar, insa nu explică de ce astfel de elemente au reusit sa inregistreze scăderi ori creșteri.

Literatura de specialitate mentioneaza ca făcând parte din sarcina contabilității fluxurilor de trezorerie realizarea unui document contabil de sinteză, impreuna cu bilanțul și contul de rezultate, cu scopul de a le scoate in evidenta.

Pe plan global, un astfel de document este indicat sub numele comun de „tablou de flux” și face referire la totalitatea tablourilor în care termenul de flux detine un rol esential.

Tabloul de fluxuri de numerar indica astfel de fluxuri, denumite si încasări și plăți, arătând in acelasi timp sursele și utilizările de numerar și echivalente de numerar, dar și cauzele variaței acestuia.

Directiva a 4-a a CEE a prevazut numai 3 componente ale conturilor anuale, adica: bilanț, cont de profit și pierdere și note explicative, lăsând la atitutinea tarilor membre integrarea în cadrul structurii conturilor anuale și a altor situații.

În tara noastra, situația fluxurilor de trezorerie se considera a fi un element al situațiilor financiare anuale în concordanta cu prevederile din Ordinul Ministerului Finanțelor Publice Nr. 94 din 29 ianuarie 2001 pentru Aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a 4-a a CEE și cu Standardele Internaționale de Contabilitate. Din data de 01.01.2015, Contabilitatea Intreprinderii din tara noastra este bazata pe O.M.F.P. nr. 1802/2014, care a adus o multitudine de modificări în cadrul raportarilor contabile, nu cuprinde prevederi de tip special referitoare la realizarea acestei situații, fapt care asigura punerea in aplicare a normelor prezente în practica internațională.

2.1 Definiție, obiectiv, sfera de aplicabilitate

Standardul Internațional de Contabilitate 7 a definit fluxurile de numerar (purtand denumirea de fluxuri de trezorerie ori cash-flow în anumite studii) ca intrări ori ieșiri de numerar și echivalente de numerar, iar prin intermediul intocmirii acestuia se vrea să se pună la dispoziția utilizatorilor situațiilor financiare o bază pentru analiza capacității companiei de a produce numerar și echivalente de numerar, dar și a nevoilor sale de a folosi acele fluxuri de numerar.

Scopul de baza al fluxurilor de numerar e de a scoate in evidenta istoricul mișcărilor de numerar și a echivalentelor de numerar al companiei prin cash-flow.

Pe aceste considerente, se poate evlaua abilitatea unei companii de a produce cash flow, dar si momentul și certitudinea obtinerii acestor fluxuri de numerar.

Zona de aplicabilitate a standardu-lui 7(IAS-7) are in vizor atât companiile producatoare dar și instituțiile financiare și în mod normal, oricare activitate producatoare de venituri și producatoare de obligații.

2.2 Componentele trezoreriei

Situația de ordin financiar ce indica informații referitoare la fluxurile de numerar, respectiv încasările și plățile realizate de o companie în decursul unui an, e tabloul fluxurilor de trezorerie. Acest tablou e intocmit pornind de la termenii de: trezorerie (cash and cash equivalents) și fluxuri de trezorerie (cash-flows).

Prin intermediul trezoreriei întreprinderii vom înțelege ansamblul lichidităților și echivalentelor de lichidități de care beneficiaza unitatea economica.

Lichiditățile (cash) fac referire la disponibilitățile bănești și depozitele la vedere.

Echivalentele de lichidități (cash equivalents) constituie plasamente pe termen scurt (sub trei luni) cu un nivel ridicat de lichiditate, care pot fi convertite facil în sume cunoscute și al căror risc de fluctuație valorică nu este unul important.

În cadrul categoriei de echivalente de lichidități sunt incluse: depozitele bancare la termen, certificatele de depozit, bonurile de tezaur emise de guvern s.a., toate avand scadență de maxim 3 luni. Echivalentele de lichidități necesita disociate de alt tip de investiții financiare pe termen scurt, desi aceasta operațiune poate fi destul de grea, deoarece, în mod practic, poate fi destul de dificil de disociat activitatea de investiții a unei companii din acest motiv se numește „managementul trezoreriei”. Astfel, vor fi considerate echivalente de lichidități numai resursele financiare pastrate în vederea realizarii angajamentelor pe termen scurt, și nu in vederea

investițiilor ori în alte scopuri.

Creditele în descoperire de cont (bank overdraft), atunci cand sunt rambursabile la vedere, pot sa fie vazute ca făcând parte din managementul trezoreriei; astfel, acestea pot sa fie considerate ca o componentă de tip negativ a lichidităților și a echivalentelor de lichidități.

Potrivit standardului IAS 7 (par. 48), in cazul in care sunt prezente sume importante de lichidități și echivalente de lichidități pastrate de o entitate, insa a căror folosire de către grup e restricționată, acestea necesita sa fie prezentate separat alaturi de un comentariu al managementului care să ofere o explicatie referitoare la conditiile acestei restricții.

Lichiditățile și echivalențele de lichidități prezinta acelasi tip, iar transferurile dintr-o categorie în cealalta nu pot fi vazute ca plăți ori încasări, intrucat se crede că acestea fac parte din managementul trezoreriei. In acest fel, tranzacții cum ar fi depunerea de numerar în caserie ori cumpararea de timbre poștale constituie mișcări în cadrul trezoreriei și nu vor influenta negativ fluxul net al trezoreriei (IAS 7, par. 9).

Tot în cadrul acestei categorii de tranzactii ce nu influenteaza situația fluxurilor de trezorerie pot fi incluse toate operațiunile ce nu produc încasări sau plăți, precum, de pilda, cumpararea unui utilaj pe credit comercial; maximizarea capitalului social prin intermediul aportului în natură s.a. (IAS 7, par. 43).

2.3 Clasificarea fluxurilor de trezorerie

În cadrul acceptiunii aceleiași norme, IAS 7, situația fluxurilor de trezorerie are in vizor

explicarea variației soldului de trezorerie (lichiditățile și echivalentele de lichidități) între 2 ani consecutivi, prin intermediul detalierii fluxurilor de trezorerie, grupate avand in vedere activitatea care le-a produs. Adica: activitatea de exploatare (operating activities); cea de investiții (investing activities); cea de finanțare (financing activities).

Tabelul nr. II.1 – Principalele tablouri de trezorerie pentru structura-cadrului

Din cele indicate în cadrul tabelului anterior putem sa spunem că diferențele dintre astfel de modele nu pot fi reprezentative, observand chiar că și tabloul fluxurilor de trezorerie recent implementat în tara noastra și prevăzut a face parte din cadrul conturilor anuale schimbat începând din anul 2014 s-a aliniat cu normele internaționale.

2.4 Structura de detaliu și metodologia întocmirii tabloului fluxurilor de trezorerie

Evaluarea structurii de detaliu are in vizor modelul de tablou relevat de standardul internațional IAS 7. Selectarea unui astfel de model este datorata scopului pe care standardele internaționale îl au pentru normalizarea marii majorități a statelor, incluzând Romania.

2.4.1 Fluxuri de trezorerie ale activităților de exploatare

Activitățile de exploatare reprezinta activitățile de baza producatoare de venituri și oricare alte activități exceptandu-le pe acelea definite ca reprezentand activități de investiții ori de finanțare.

Dimensiunea mișcărilor de trezorerie care se leaga de exploatare reprezinta un indicator de baza al prportiei în care compania a degajat, prin intermediul exploatarii sale, fluxuri satisfacatoare de trezorerie, cu scopul de a rambursa împrumuturile acesteia, a pastra aptitudinea sa de exploatare, a vărsa dividende și a efectua noi investiții, fără a recurge la alte surse externe de finanțare. De altfel, folosite cu alte informații, informațiile referitoare la diversele categorii de fluxuri de tip istoric de trezorerie care se leaga de exploatare pot fi folositoare pentru previziunea viitoarelor fluxuri de trezorerie aferente exploatării.

Fluxurile de trezorerie ale activităților de exploatare vor fi, în principal, efectul activitatilor de baza generatoare de venituri ale companiilor. Ca rezultat, acestea sunt, în mod normal, consecinta operațiilor și evenimentelor ce se afla in compteitte la realizarea rezultatului net.

Definiția și precizările de mai inainte, chiar daca nu sunt precise, sunt completate de IAS 7, prin intermediul unei liste de exemple. In acest fel, reprezinta fluxuri de trezorerie ale exploatării, in mod predominant:

– încasările ce reies din comercialziarea de produse și servicii;

– încasările ce provin din redevențe, onorarii, comisioane și alt tip de venituri;

– plățile referitoare la furnizori și angajati;

– plățile impozitelor, cu exceptia situatiilor in care acestea au in vizor activitățile de investiții ori de finanțare.

O companie poate detine titluri în scopuri comerciale, situatie în care ele sunt similare stocurilor cumparate pentru a fi recomercializate. Astfel, fluxurile de trezorerie, ce provin din cumpararea și cesiunea de titluri deținute în scopuri de tip comercial, sunt continute în cadrul categoriei de activitati de exploatare. În mod similar, avansurile de casă și împrumuturile care pot fi acordate de instituțiile de tip financiar sunt grupate, în mod normal, în categoria de activitati de exploatare, cunoscut fiind că acestea fac referire la activitatea de baza producatoare de venituri a acestui tip de unități.

Anumite operații, cum ar fi cesiunea unei imobilizări de forma instalațiilor de producție, pot genera un plus ori un minus de valoare, ce influenteaza rezultatul net. Fluxurile de trezorerie care se leaga de aceste operații nu aparțin, chiar si așa, exploatării, intrucât aceste operații cad sub incidența activităților de investiții.

O companie necesita să indice fluxurile de trezorerie aferente activității de exploatare apeland la:

 ori la metoda directă, potrivit căreia informațiile oferite fac referire la încasări și plăți (intrări și ieșiri de fonduri) brute;

 ori la metoda indirectă potrivit căreia rezultatul net e corectat, cu scopul de a ține cont:

– de efectele operațiilor ce nu detin un caracter monetar;

– de oricare report ori regularizare a încasărilor ori plăților recente ori viitoare, presupuse de exploatare;

– de componentele de venituri ori de cheltuieli care se asociaza fluxurilor de trezorerie care au in vizor investițiile sau finanțarea.

Metoda directă implica operarea de tip direct în fluxuri monetare, pe care le clasifica în

diverse categorii de încasări și de plăți.

Tabelul nr. II.2 – Fluxurileq de trezorerie la activitățile de exploatare prin metoda

directă

Potrivit metodei directe, informațiile referitoare la categoriile de baza de intrări și ieșiri de fonduri brute pot fi obținute:

– ori pe baza înregistrărilor contabile ale companiilor;

– ori prin adaptarea vânzărilor, cheltuielilor vânzărilor și restul componentelor contului de profit și pierdere în funcție:

– de restul componentelor fără incidențe monetare;

– de restul componentelor in cazul carora incidențele monetare reprezinta fluxuri de investiții ori de finanțare.

Tabelul nr. II.3 – Fluxurile de trezorerie relative pentru activitățile de exploatare prin metoda indirectă

 Rezultatul net înainteaq imozitării șiq elementelor extraordinare

Eliminarea veniturilor și cheltuielilor nelegate de exploatare

+ Cheltuielileq cu amortizările șiq provizioanele

– Venituri din amortizări și provizioane

Eliminarea veniturilor și a cheltuielilor fără incidență asupra trezoreriei

 Rezultatul cesiunii imobilizărilor și plasamentelor

+ Cheltuieli privind dobânzile

– Veniturile din plasamente

= Rezultatul din exploatare înaintea variației necesarului în fond de rulment

 Variația stocurilor

 Variațiaq conturilor clienți șiq altor creanțe din exploatare

 Variațiaq conturilor furnizori și a altorq datorii din exploatare

– Dobânziq și dividende plătite 1)

– Plăți pentru impozitele asupra beneficiilor 2)

 Elementeq extraordinare

= Fluxul net de trezorerie la activitățile de exploatare

1) Aceste fluxuri ar putea fi incluse, de asemenea, în categoria fluxurilor de

finanțare.

2) Acest flux ar putea fi împărțit între activitățile de exploatare, cele de investiții și

cele de finanțare.

Fluxul net de trezorerie ce este provenient din activitățile de exploatare se pot stabili prin intermediul adapatarii rezultatului net, avand in vedere incidența:

– variațiilor care intervin în decursul exercițiului, în stocuri, creanțe și datorii din exploatare;

– altor componente ce nu implica nici încasări, nici plăți, cum ar fi amortizările, provizioanele, impozitele de tip amant, câștigurile ori pierderile din schimb neefectuate, beneficiile nerepartizate ale companiilor asociate și interesele de tip minoritar (în conditiile conturilor consolidate);

– altor componente in cazul carora incidența asupra trezoreriei se efectueaza prin intermediul fluxurilor de investiții și acelora de finanțare.

O altă soluție de indicare a fluxului net de trezorerie, ce provine din cadrul activitatilor de exploatare, pe baza metodei de tip indirect o reprezinta evidentierea veniturilor și costurilor aferente contului de profit și pierdere și a variațiilor care intervin în decursul exercițiului în stocuri, creanțe și datorii din exploatare.

2.4.2 Fluxurile de trezorerie ale activității de investiții

IASB mentionează că fluxurile ce reies din activități de investiții prezinta în ce proportie plățile au fost realizate pentru cumpararea de active menite să produca venituri și fluxuri de trezorerie pe viitor.

Fluxurile de trezorerie ale activităților de investiții furnizeaza informații referitoare la modul în care compania își asigură perenitatea și maximizarea. Acestea fac referire la:

– plăți realizate pentru cumpararea de imobilizări corporale și necorporale, dar și a altor active pe termen lung, incluzand costurile de dezvoltare capitalizate și plățile presupuse de imobilizările generate de compania pentru sine;

– încasări ce reies din comercializarea de imobilizări corporale și necorporale cum ar fi și a altor active pe termen lung;

– plăți realizate pentru cumpararea de titluri de participare și de creanță ale altor companii, insa și plăți realizate pentru cumpararea de participații în companii de forma joint-venture;

– încasări de tip relativ la comercializarea de titluri de participare și de creanță ale altor companii, dar și încasări de tip relativ la comercializarea de participații în companii de forma joint-venture (altele fata de încasările produse de miijloace văzute ca reprezentand echivalente de lichidități ori acelea deținute în scopuri de tip comercial);

– avansurile de trezorerie și împrumuturile oferite (altele fata de avansurile și împrumuturile oferite de o unitate);

– încasări ce reies din rambursarea de avansuri și împrumuturi oferite altor părti

(altele fata de avansurile și împrumuturile oferite de o banca)

Tabelul nr. II.4 – Fluxurile de trezorerie ale activității de investiții

2.4.3 Fluxurile de trezorerie ale activității de finanțare

Activitățile de finanțare reprezinta activitatile care antrenează modificari în dimensiunea și structura de capitaluri proprii și împrumutate ale companiei.

Prezentarea in mod distinct a unor astfel de fluxuri în cadrul tablourilor de trezorerie e redata de posibilitatea folosirii acestora în previziunea de sume pe care aportorii de capitaluri or sa le retraga din viitoarele fonduri.

Mișcările de trezorerie produse de actvitățile de finanțare fac referire la:

– încasări din emisiunea de acțiuni și de alte mijjloace ale capitalurilor proprii;

– vărsăminte realizate acționarilor pentru cumpararea ori răscumpărarea e actiuni ale companiei;

– încasări din emisiunea imprumuturilor obligatare, statutare, de bilete de trezorerie, de titluri de împrumut ipotecar ori a altor titluri de împrumut pe termen scurt ori lung;

– rambursarea sub forma lichiditatilor a sumelor împrumutate;

– vărsăminte realizate de un locatar pentru reducerea soldului datoriei privitoare la un contract de locație-finanțare.

Tabelul nr. II.5 – Fluxurile de trezorerie relative la activitațile de finanțare

Diferența dintre fluxurile de tip pozitiv și fluxurile de tip negativ constituie fluxul net de trezorerie (net cash flow), ce poate sa fie pozitiv (in cazul in care intrările de fonduri sunt mai ridicate fata de iesiri), situatie în care indica maximizarea disponibilităților bănești ce pot sa fie utilizate pentru realizarea plăților imediate; ori negativ (in cazul in care intrările de fonduri vor fi mai mici fata de iesiri), situatia în va fi vorba de o scadere a numerarului de care beneficiaza compania.

2.5 Aspecte particulare privind prezentarea unui tablou al fluxurilor de trezorerie

2.5.1 Prezentarea unor fluxuri de trezorerie, în mărime netă

În prinicpal, fluxurile de trezorerie necesita să fie indicate la nivelul dimensiunii lor brute. Astfel, nu e posibil să se compenseze încasările și plățile dintr-o categorie similara și chiar din categorii distincte.

IAS 7 admite, chiar si asa, 2 excepții de la acest principiu. In acest fel, anumite fluxuri de trezorerie ce provin din operațiile de exploatare, de investiții ori de finanțare pot fi indicate în mărime netă. E vorba despre:

– încasări și plăți în cadrul contului clienților, in momentul in care fluxurile de trezorerie nu vor decurge din activitățile companiei, ci din acelea ale clientilor;

– încasările și plățile privitoare la elemente care detin un ritm de rotație rapid, o valoare

ridicate și scadențe reduse.

În situatiile instituțiilor financiare, fluxurile de trezorerie necesita să fie indicate în mărime netă, în situatia:

– plasării depozitelor la alte instituții și retragerii acestora;

– împrumuturilor oferite și avansurilor consimțite în avantajul consumatorilor și rambursării unor astfel de împrumuturi și avansuri.16

2.5.2 Fluxurile în monede străine

Lichiditățile și echivalentele de lichidități în monede străine, prezente la finalul exercițiului, se convertesc la cursul de închidere.

Câștigurile și pierderile neefectuate (latente) (unrealised gains and losses), care reies din variația cursului dintre data fluxurilor și data de inchidere a exercițiilor, nu reprezinta fluxuri monetare. Chiar si asa, consecinta variațiilor cursurilor lichidităților deținute ori datorate e indicata în cadrul tabloului fluxurilor de trezorerie, cu scopul de a asigura comparația dintre lichiditățile aferente deschiderii și finalizarii exercițiului. Prezentarea este facuta distinct de fluxurile de trezorerie ale activităților de exploatare, de investiții și de finanțare.

2.5.3 Dobânzile și dividendele

Fluxurile de trezorerie, ce sunt proveniente din dobânzi și dividende încasate, necesita să fie indicate distinct de acelea care sunt produse de dobânzile și dividendele achitate. In acelasi timp, acestea necesita să fie delimitate pe cele 3 categorii de activități, iar apartenența acestora la una ori alta dintre categorii necesita să fie mentinuta de la un exercițiu la celalalt.

Pentru instituțiile de ordin financiar dobânzile și dividendele încasate și vărsate reprezinta fluxuri de exploatare. Pentru restul agenților economici, soluția de delimitare e mai puțin concreta.

2.5.4 Impozitele asupra beneficiilor

Cum impozitul este calculat asupra rezultatului companiei, rezultat ce provine atât din operațiile de exploatare cât și din cele de investiții și acelea de finanțare, în mod adecvat, acest impozit ar necesita să fie delimitat pe cele 3 componente. Insa, dacă este facil să se impute costul (sarcina) fiscal unei activități de investiții ori de finanțare, e, în schimb, deseori, imposibil să se determine fluxurile de trezorerie ce reies din impozitare, acestea putând să se genereze în decursul unui alt exercițiu fata de acela în care fluxurile de trezorerie ale operației generatoare au aparut. Astfel, plățile referitoare la impozitul asupra beneficiilor necesita să fie grupate în categoria de fluxuri de trezorerie ce provin din activități de exploatare.

Desi fluxurile de trezorerie ce reies din impozitare sunt delimitate și indicate pe mai multe activități, tabloul de fluxuri de trezorerie necesita să indice și mărimea totală.

Ca sa concluzionăm, norma internațională 7 mentionează că plățile (ori eventual recuperările) de impozit asupra beneficiilor pot fi grupate în categoria de fluxuri din exploatare, cu exceptia cazului în care acestea ar putea să fie concret stabilite în activitățile de investiții ori de finanțare.

2.5.5 Elementele extraordinare

Fluxurile implicate de elementele de tip extraordinar, în sensul standardului IAS 8 nu reprezinta o rubrică individuala, separata de cele 3 categorii de fluxuri ale tabloului de trezorerie. Acestea necesita însă să fie indicate in mod distinct, în fluxurile din exploatare, de investiții și de finanțare, cu scopul de a oferi poribilitatea utilizatorilor să înțeleagă natura și incidența acestora asupra mișcărilor de trezorerie prezente și viitoare ale companiei.

3 CAPITOLUL III. ÎNTOCMIREA ȘI PREZENTAREA TABLOULUI FLUXURILOR DE TREZORERIE. PREVIZIONAREA SITUAȚIEI

FINANCIARE A FIRMEI. CAZ APLICATIV

3.1 Întocmirea și prezentarea tabloului fluxurilor de trezorerie la S.C. MIRA COM SRL

S.C. MIRA COM SRL are sediul în Dorohoi, strada Sfântul Ioan Romanul, număr 82, fiind înregistrată la Registrul Comerțului Botoșani sub numărul J07/535/1992, având Codul Unic de Înregistrare Fiscală 3371542 cu atribut fiscal RO, fiind plătitor de TVA.

Profilul și caracteristicile societății

În prezent firma desfășoară activitate de comercializare a mărfurilor din domeniul construcțiilor, având 6 puncte de lucru în județul Botoșani și își îndeplinește cu succes obiectivele stabilite de patronat.

Actul constitutiv al societății cuprinde:

a) Forma juridică a societății: Societate cu Răspundere Limitată, având 2 membri asociați.

b) Denumirea societății: MIRA COM.

c) Sediul social: Județul Botoșani, Municipiul Dorohoi, stradă Sfântul Ioan Romanul, nr. 82.

d) Puncte de lucru deschise în:

Dorohoi, strada Ștefan cel Mare, nr. 22-24;

Dorohoi, strada C.D. Gherea, nr. 107;

Dorohoi, strada Zadarovici, nr. 7;

Comuna Hudești;

Comuna Dragalina;

Orașul Darabani.

e) Obiectul societății este conform codului CAEN 4674 ”Comerțul cu ridicată al echipamentelor și furniturilor de fierărie pentru instalații sanitare de încălzire”.

f) Capitalul social subscris și vărsat, în prezent este de 130.200 lei.

Structura acționariatului S.C. MIRA COM.S.R.L. la 31.12.2015, se prezintă ca în tabelul nr. 3.1.

Tabelul nr. 3.1 “Repartizarea capitalului social pe acțíonari”

Capitalul social subscris și varsat este constituit din 1.302.000 de acțiuni cu o valoare nominală de 0,10 lei/ acțiune.

g) Administrarea și reprezentarea: societatea este administrată și reprezentată pe durată nelimitată de către ambii asociați.

h) Beneficii și pierderi: ambii asociați încasează în totalitate beneficiile sub formă de dividende în cazul în care se repartizează dividende proporțional cu aportul la capitalul social și suportă în totalitate pierderile în aceeași proporție.

i) Forța de muncă: societatea poate angaja personal cu respectarea prevederilor Codului Muncii. În prezent are 63 de angajați cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată.

h) Dizolvarea și lichidarea: societatea se dizolvă la decizia asociaților, imposibilitatea realizării obiectului de activitate, faliment sau micșorarea capitalului social sub limita legală.

S.C. MIRA COM S.R.L. comercializează mărfuri de natura materialelor de construcții încă din 1992, fiind într-o continuă dezvoltare.

Acest succes a fost înregistrat datorită unei bune administrări, adaptarea continuă a firmei la dinamica pieței și satisfacția clienților. Începând cu anul 2012 societatea și-a modificat obiectul de activitate prin adăugarea la cel existent și a codului CAEN 4730 ”Comerț cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule, în magazine specializate” prin deschiderea unui nou punct de lucru în Municipiul Dorohoi, strada Ștefan cel Mare, nr. 5.

Principalii clienți ai societății: persoanele fizice din Municipiul Dorohoi și din comunele și satele învecinate, precum și unele persoane juridice: AGATRANS S.R.L., TRASERBUS S.R.L., DANYMARMERY S.R.L ., FRUGAL S.R.L. etc.

Principalii furnizorii ai societății sunt: ROMPETROL DOWNSTREAM S.A., CERAMICA S.A. etc.

Longevitatea societății este dată de clienții fideli ai magazinelor de comercializare și de aprovizionarea cu mărfuri de calitate alese cu grijă de pe piață.

Sectorul construcțiilor fiind în continuă mișcare, iar adaptarea firmei la dinamica pieței este un lucru important, ca urmare, magazinele firmei sunt modernizate de exemplu: reconstucția expozorului de gresie și faianță, în vederea prezentării unui game cât mai largi de produse noi lansate pe piață.

3.2. Structura organizatorică și funcțională

Orice firmă își desfășoară activitatea într-un anumit cadru organizatoric. Organizarea unei firme este cu atât mai eficace cu cât sunt mai bine precizate activitățile acesteia și cu cât sunt mai armonios îmbinate în cadrul unor organisme activitățile omogene sau complementare, în vederea realizării obiectivelor propuse.

În viziunea actuală, prin funcțiunea firmei se înțelege un ansamblu de activități omogene, specializate, complementare sau asemănătoare în cadrul cărora se folosesc tehnici specializate în vederea realizării unor obiective derivate, rezultate din obiectivele generale ale firmei.

În prezent, majoritarea opiniilor converg spre ideea existenței în firmele moderne de orice profil a următoarelor cinci funcții: cercetare-dezvoltare, comercială, producție, financiar-contabilă și personal.

1. Funcția de cercetare-dezvoltare reprezintă ansamblul activităților desfășurate în cadrul firmei prin care se studiază, se concepe, se elaborează și se realizează cadrul tehnic, tehnologic și organizatoric al firmei. Pentru realizarea acestei funcții, firma efectuează studii, elaborează documentații și proiecte pentru dezvoltatea produselor și serviciilor, dezvoltarea și modernizarea capacităților de producție, introducerea unor noi tehnologii de fabricație, asigura informarea și documentarea tehnico-științifică.

Rolul acestei funcțiuni este de a asigura firmei păstrarea și ridicarea nivelului de competitivitate pe piață a produselor, înnoirile tehnologiilor de execuție precum și dezvoltarea unor noi căi de valorificare a potențialului existent.

2. Funcția de producție este reprezentată de ansamblul activităților de bază, auxiliare și de servire prin care se realizează obiectivele din domeniul fabricării produselor, elaborării lucrărilor și prestării serviciilor în cadrul firmei.

Principalele activități cuprinse în cadrul acestei funcții sunt: fabricarea sau exploatarea, întreținerea și repararea utilajelor, producția auxiliară, controlul tehnic de calitate.

3. Funcția comercială cuprinde activitatea de realizare a obiectivelor ce se referă la stabilirea legăturilor unității cu mediul ambiant în vederea procurării mijloacelor necesare desfășurării activității și desfacerii produselor, serviciilor și lucrărilor care fac obiectul activității de baza a unității.

Această funcțiune cuprinde 3 activități: aprovizionarea tehnico-materială, desfacerea și marketingul.

4. Funcția financiar-contabilă cuprinde activitățile legate de execuția și controlul financiar, folosirea rațională a capitalurilor proprii sau împrumutate, obținerea și repartizarea rezultatelor financiare ale firmei comerciale. Obiectivele acestei funcții se referă la depistarea surselor de finanțare, gestionarea mijloacelor financiare și evidențierea rezultatelor financiare obținute.

Prin intermediul acestei funcții se asigură:

cooperarea cu băncile și celelalte instituți financiare, societățile de asigurări, furnizori, clienți;

determinarea nevoilor de capital pe termen scurt, mediu și lung;

stabilirea nivelurilor maxime ale stocurilor de mărfuri și a celorlalte capitaluri circulante;

realizarea bugetului de venituri și cheltuieli, a bilanțului și a altor rapoarte financiare periodice;

calculul fondurilor disponibile pentru investiții, a dividendelor și a dobânzilor aferente;

stabilirea prețurilor mărfurilor comerciale;

efectuarea controlului financiar preventiv și al auditului intern.

Toate aceste activități financiar-contabile sunt realizate în cadrul departamentului financiar-contabil condus de directorul economic al firmei comerciale. Fără existența resurselor financiare și a funcției financiar-contabile într-o firmă nu este posibilă desfășurarea nici unei activități economice.

5. Funcția de personal cuprinde activități de realizare a obiectivelor din domeniul asigurării și dezvoltării potențialului uman necesar.

Principalele activități cuprinse în cadrul acestei funcțiuni se referă la planificarea, recrutarea, formarea, perfecționarea, motivarea, promovarea, retribuirea și protecția personalului.

Rezultatele bune obținute în urmă manifestării unei funcțiuni apar după momentele de maxim în manifestarea acesteia, astfel că obiectivul principal al managerilor trebuie să reprezintă o bună corelare între funcțiuni.

În figura nr. 2.1 este prezentată Organigrama S.C. MIRA COM S.R.L. Dorohoi.

Figura nr. 2.1 “Organigrama fimei MIRA COM S.R.L Dorohoi”

3.3. Organizarea compartimentului financiar-contabil

Compartimentul financiar este compartimentul de lucru al întreprinderii care asigură îndeplinirea sarcinilor ce-i revin societății în domeniul financiar. Acestea participă la elaborarea programului financiar în strânsă legătură cu sarcinile de producție și cu celelalte secțiuni de program, realizarea integrală a indicatorilor financiari, asigurarea fondurilor necesare desfășurării normale a întregii activități, constituirea și utilizarea legală și eficientă a fondurilor, exercitarea unui server asupra respectării disciplinei financiare.

Atribuțiile compartimentului financiar sunt numeroase dintre care menționăm următoarele:

pregărește și pune la dispoziția conducerii societații datele necesare stabilirii bugetului de venituri și cheltuieli;

asigură efectuarea studiilor de fundamentare a indicatorilor economici și financiari privind: producía marfă vândută și încasată, a mijloacelor circulante și alți indicatori economici și financiari stabiliți de conducerea entității;

răspunde, ia măsuri pentru reducerea permanentă a cheltuielilor materiale;

asigură aplicarea controlului financiar intern asupra necesității și oportunității tuturor operațiilor din care se nasc, modifică și se sting drepturi și obligații patrimoniale, pentru a preîntâmpina pe cele nelegale, nereale și neeconomicoase precum și încălcarea dispozițiilor legale privind imobilizarea fondurilor și păgubirea avutului întreprinderii;

asigură plata la termen a sumelor care constituie obligația întreprinderii față de bugetul de stat și alte obligații față de terți și răspunde de efectuarea corectă și la timp a calculului privind drepturile de salarizare a personalului;

asigură realizarea indicatorilor financiari-valutari privind operațiunile de import-export și cooperare cu partenerii străini;

urmărește permanent circulația documentelor de decontare cu banca, analizează lunar volumul facturilor neîncasate și stabilește măsurile corespunzătoare pentru accelerarea ritmului încasărilor;

urmărește lichidarea debitelor de compensare prin internet;

întocmește documentele pentru credite bancare, linii de credite, deschidere de cont în bancă, scrisori de garanție bancară;

întocmește documentația pentru specimene de semnătură;

raspunde material, disciplinar și penal de necesitatea oportunitatea și legalitatea tuturor documentelor pe care le semnează etc.

Compartimentul Contabilitate asigură realizarea sarcinilor ce-i revin întreprinderii în domeniul contabilității urmărind organizarea și funcționarea în bune condiții a evidenței valorilor patrimoniale din entitate și respectarea cu strictețe a integrității proprietății acesteia.

Managerul acestui compartiment are în subordine trei posturi de economist și patru posturi de contabil. În perioada cât lipsește din întreprindere este înlocuit de economistul delegat de șeful serviciului.

Dintre atribuțiile, competențe și responsabilitățile compartimentului contabilitate și ale managerului acestuia amintim următoarele:

asigură și răspunde de organizarea și funcționarea în bune condițiuni a contabilității;

asigură efectuarea corectă și la timp a înregistrărilor contabile privind fondurile fixe și calculul amortizărilor acestora, mijloacele circulante, cheltuielile de producție sau circulație și calculul costurilor, debitori și alte decontări, investițiile, cheltuielile bugetare, mijloace bănești și împrumuturile bancare;

organizează și coordonează operația de inventariere urmărind valorificarea rezultatelor inventarierii, conform legii;

întocmește lunar balanța de verificare sintetică și urmărește concordanța acesteia cu situația din evidența analitică;

întocmește situația principalilor indicatori economico-financiari lunar și participă la elaborarea bilanțului contabil anual și a tuturor situațiilor financiare solicitate;

aprobă eșalonarea concediilor de odihnă pentru salariații din subordine;

organizează și răspunde de aplicarea prevederilor documentațiilor sistemelor de calitate, conform standardelor de calitate, implementate în cadrul întreprinderii;

răspunde material, disciplinar și penal de necesitatea, oportunitatea și legalitatea tuturor documentelor pe care le semnează.

Compartimentului financiar-contabil reunește ansamblul activităților întreprinse în scopul resurselor financiare necerare atingerii obiectivelor firmei, precum și înregistrarea și evidența valorică a fenomenelor economice din unitate.

3.1.2 Întocmirea și prezentarea tabloului fluxurilor de trezorerie

La baza întocmirii unui tablou al fluxurilor de trezorerie stau datele și informațiile cuprinse în celelalte situații financiare principale, bilanțul, contul de profit și pierdere și balanța contabila la sfârșitul exercițiului financiar. Chiar dacă bilanțul redă valorile nete ale activelor, din necesități legate de metodologia întocmirii tabloului fluxurilor de trezorerie, elementele de activ ale bilanțului vor fi prezentate în valori brute.

DETERMINAREA FLUXURILOR DE TREZORERIE PENTRU ANUL 2014

 Determinarea fluxurilor de trezorerie relative la activitățile de exploatare

Deși norma contabilă internațională IAS 7 recomandă utilizarea metodei directe pentru determinarea fluxurilor de trezorerie relative la activități de exploatare (pentru satisfacerea, în principal, a necesităților informaționale ale investitorilor, care pot proceda la estimarea fluxurilor de trezorerie viitoare și implicit a dividendelor ce ar putea să le încaseze în exercițiile viitoare), multe întreprinderi apelează la metoda indirectă pentru determinarea fluxurilor de trezorerie aferente activităților de exploatare, datorită concordanței ei cu o contabilitate de angajamente și a caracterului ei mai subtil, ce permite o „disimulare” a informațiilor ce nu ar trebui cunoscute de investitor.

Datele folosite la calculele de mai jos sunt preluate din bilantul, contul de profit și

pierdere și balanta entității economice la sfârșitul exercitiului financiar.

Tabelul nr.III.1 Fluxurile de trezorerie relative din activitatea de exploatare prin metoda

directă anul 2014

 Încasări de la clienți s-au determinat pe baza relatiei: Si clienți+Vânzări-Sf clienți, unde:

Si clienți(411)= 462.798,27 lei

Sf clienți(411)= 273.541,94 lei

Vânzări = Venituri vânzări+TVA=2.328.239 +558.777,40 = 2.887.016,40 lei

Venituri vânzări(Cifra de afaceri neta)= 2.328.239 lei

TVA aferent vânzări=558.777,40 lei

Inlocuind in relatia (1), obtinem Încasări de la clienți=462.798,27 + 2.887.016,40 –

273.541,94 =3.076.272,73 lei

 Plăti către furnizori s-au determinat pe baza relatiei: Si furnizori+Achizitii de la furnizori-Sf furnizori, unde:

Achizitii de la furnizori= Achiz. de mat. + Achiz. de mat. nestoc.+ Achiz. de servicii

Achiz. de mat. prime și consumabile.=Sf mat. prime și consumabile + consum mat. prime și consumabile – Si mat. prime și consumabile = 363.968,28 + 262.549,20 – 285.590,79 =

340.926,69 lei

Achiz. de mat.nestocate (TSD 604) = 2.749,39 lei

Achiz. de servicii (TSD 605)= 32.409,06 lei

Achiz. de la furnizori cu TVA= 376.085,14+90.260,43=466.345,57 lei

Si furnizori (cont 401)= 493.881,59 lei

Sf furnizori (cont 401)= 641.571,97 lei

Plăti către furnizori= 493.881,59 +466.345,57 – 641.571,97 =318.585,19 lei

 Plăti către personal (cont 421)=290.189,53 lei

 Alte plăti =impozite (cont 4311, 4312, 4313, 4314, 4315, 4316, 4371, 4372, 4373,

4423, 444, 446, 447)+taxe+despăgubiri(cont 4481)+donații(cont 6583)+chelt.în avans aferente exploatării (cont 471)=89.896(impozite salariați)+5.889(cheltuieli cu alte impozite și taxe)+19.882+473,92(SFD 471 – chelt în avans) = 116.140,92 lei

 Plăti privind TVA-ul= TVA-ul aferent vânzărilor-TVA-ul aferent achizițiilor de la furnizori+TVA-ul de plată= 55.877,74 – 90.260,43 + 81.648,84 = 47.266,15 lei

 Plăti privind impozit pe profit= Si impozit profit+Chelt. Imp profit-Sf impozit profit=

= 9.330 + 3.970 – 2.249 = 11.051 lei

 Avansuri primite de la clienți(cont 419)= 1.791.009,98 lei

 Alte încasări de exploatare(cont 758)= 27.012,29 lei

Tabelul nr. III.2 – Fluxuri de trezorerie relative la activitățile de exploatare prin metoda indirectă anul 2014

 Determinarea fluxurilor de trezorerie relative la activitățile de investiții

Cea de-a doua etapă a procesului de întocmire a tabloului fluxurilor de trezorerie constă în calculul fluxurilor de trezorerie relative la activitățile de investiții. În acest scop, fiecare cont care implică încasări și plăți de mijloace bănești din activități de investiții va fi analizat individual, în scopul de a explica modificarea soldului contului de la un an la altul, din perspectiva fluxurilor de lichidități.

Activitățile de investiții se axează pe activele imobilizate reflectate în bilanț, dar ele cuprind și operațiuni care afectează plasamentele pe termen scurt din secțiunea de active circulante ale bilanțului, precum și veniturile din investiții din contul de profit și pierdere.

Cea de-a doua etapa a procesului de intocmire a unui tablou al fluxurilor de trezorerie rezulta din calculul fluxurilor de trezorerie relative la activitatile de investitii. Activitatile de investitii se axeaza pe activele imobilizate reflectate in cadrul bilantului.

Tabelul nr. III.3 – Fluxurile de trezorerie relative din activitatile de investiții anul 2014

 Plăti privind achiziția de imobilizări, se aplică relația (Si 404+Achiz.imob.-Sf 404) Achiz. de imob.=Sf imob. în valori brute+Ieșiri de imob.-Si imob=549.457 + 0 – 502.508

= 46.949 lei.

Si 404=2.110,30 lei

Sf 404=2.465,83 lei

Achiz.de imob.= 2.110,30 +46.949 – 2.465,83 =46.593,47 lei

Achiz.de imob. cu TVA=73.605,47 +17.665,31=91.270,78 lei

 Încasări din vanzare de imobilizari: in anul 2014 nu s-au vandut imobilizari

 Dobâzi încasate: s-au înregistrat venituri din dobanzi în sumă de 241 lei

 Dividende încasate: în anul 2014 nu s-au încasat dividende.

 Determinarea fluxurilor de trezorerie din activitățile de finanțare

Cea de-a treia etapă a întocmirii fluxurilor de trezorerie constă în determinarea fluxurilor de trezorerie relative la activitățile de finanțare. Procedeele aplicate vor fi identice cu cele aferente determinării fluxurilor de trezorerie din activitățile de investiții.

Conturile analizate în această etapă fac referire la împrumuturile pe termen scurt, datoriile pe termen lung și capitalurile proprii. Vor fi luate în considerare și dividendele bănești plătite.

S.C. MIRA COM S.R.L. nu a înregistrat nici o creștere a capitalului social în cursul anului 2014. De asemenea din analiza rubricilor corespunzătoare datoriilor pe termen scurt și pe termen lung se poate observa inexistența acestor surse de finanțare a activității întreprinderii.

Inexistența datoriilor pe termen scurt și pe termen lung determină în mod implicit inexistența datoriilor privind dobânzile de plătit.

Conturile analizate în această etapă fac referire la: împrumuturile pe termen scurt, datoriile pe termen lung și capitalurile proprii.

Împrumuturi pe termen scurt în sumă de 205.381,60 lei.

Din datoriile pe termen lung, mai are de rambursat suma de 134.934.96 la ratele de leasing și dobînda aferentă în sumă de 36.858.68 lei.

Tabelul nr. III.4 – Fluxurile de trezorerie relative din activitatile de finanțare anul 2014

Tabelul nr. III.5 – Variația netă a trezoreriei anul 2014

DETERMINAREA FLUXURILOR DE TREZORERIE AFERENTE ANULUI 2015

Ca in anul mai sus analizat și pentru anul 2015 am aplicat aceleasi formule:

Tabelul nr.III.6 – Fluxurile de trezorerie relative din activitatea de exploatare prin metoda directă anul 2015

 Încasări de la clienți s-au determinat pe baza relației: Si clienți+Vânzări-Sf clienți, unde:

Si clienți(411)= 273.541,24 lei

Sf clienți(411)= 148.735,49 lei

Vânzări = Venituri vânzări+TVA= 1.049.046 +251.771,04 = 1.300.817,04 lei

Venituri vânzări(Cifra de afaceri neta)= 1.049.046 lei

TVA aferent vânzări=251.771,04 lei

Inlocuind in relatia (1), obtinem Încasări de la clienți=273.541,24 + 1.300.817,04 –

148.735,49 = 1.425.622.79 lei

 Plăti către furnizori s-au determinat pe baza relatiei: Si furnizori+Achizitii de la furnizori-Sf furnizori, unde:

Achizitii de la furnizori= Achiz. de mat. prime și consumabile + Achiz. de mat. nestoc.+ Achiz. de servicii

Achiz. de mat. prime și consumabile.=Sf mat. prime și consumabile + consum mat. prime și consumabile – Si mat. prime și consumabile = 61.579,82 + 1.066.678 – 363.968,28 =

764.289,54 lei

Achiz. de mat.nestocate (TSD 604) = 1.784,15 lei

Achiz. de servicii (TSD 605)= 18.599,79 lei

Achiz. de la furnizori cu TVA= 784.673,48 + 188.321,64= 972.995,12 lei

Si furnizori (cont 401)= 641.571,97 lei

Sf furnizori (cont 401)= 725.278,59 lei

Plăti către furnizori= 641.571,97 + 972.995,12 – 725.278,59 =889.288,50 lei

 Plăti către personal (cont 421)=100.447 lei

 Alte plăti =impozite (cont 4311, 4312, 4313, 4314, 4315, 4316, 4371, 4372, 4373,

4423, 444, 446, 447)+taxe+despăgubiri(cont 4481)+donații(cont 6583)+chelt.în avans aferente exploatării (cont 471)=22.047(impozite salariați)+4.198(cheltuieli cu alte impozite și taxe)+226.095+0(SFD 471 – chelt în avans) = 252.340 lei

 Plăti privind TVA-ul= TVA-ul aferent vânzărilor-TVA-ul aferent achizițiilor de la furnizori+TVA-ul de plată= 251.771,04 – 188.321,64 + 5.124 = 68.573,40 lei

 Plăti privind impozit pe profit= Si impozit profit+Chelt. Imp profit-Sf impozit profit=

= 2.249 + 5.733 – 4.518 = 3.464 lei

 Avansuri primite de la clienți(cont 419)= 1.968.454,94 lei

 Alte încasări de exploatare(cont 758)= 737,94 lei

Tabelul nr. III.7 – Fluxuri de trezorerie relative la activitățile de exploatare prin metoda

indirectă anul 2015

Tabelul nr.III.8 – Fluxurile de trezorerie relative din activitatile de investiții anul 2015

 Plăti privind achizitia de imobilizari, se aplica relatia (Si 404+Achiz.imob.-Sf 404) Achiz. de imob.=Sf imob. in valori brute+Ieșiri de imob.-Si imob=646.467 + 58.380 –

549.457 = 155.390 lei. Si 404=2.466 lei

Sf 404=23.904 lei

Achiz.de imob.= 2.466 + 155.390 – 23.904 = 133.952 lei

Achiz.de imob. cu TVA=133.952 +32.1548 = 166.100 lei

 Încasări din vanzare de imobilizari: 58.380

 Dobanzi încasate: s-au inregistrat venituri din dobanzi în sumă de 3 lei

 Dividende încasate: în anul 2014 nu s-au incasat dividende.

 Determinarea fluxurilor de trezorerie din activitățile de finanțare

Conturile analizate în această etapa fac referire la: imprumuturile pe termen scurt, datoriile pe termen lung și capitalurile proprii.

Împrumuturi pe termen scurt în sumă de 78.989,06 lei.

Din datoriile pe termen lung, mai are de rambursat suma de 59.0266,48 la ratele de leasing și dobânda aferentă în suma de 30.198,75 lei.

Tabelul nr.III.9 – Fluxurile de trezorerie relative din activitatile de finanțare anul 2015

Tabelul nr.III.10 – Situația fluxurilor de trezorerie

3.1.3 Analiza comparativă a fluxurilor de trezorerie pentru anii 2014 și 2015

Figura nr. III.1 – Analiza comparativă a fluxurilor de trezorerie din exploatare pentru anii 2014 și 2015.

Din analiza graficului privind evolutia fluxului de trezorerie degajat de activitatea de exploatare se poate observa diminuarea acestuia cu 46,06% în anul 2015 față de 2014. Diminuarea s-a datorat în principal variației elementelor cu ajutorul cărora se calculează necesarul de fond de rulment.

Variatia stocurilor existente în bilanțul societății S.C. MIRA COM S.R.L. la

31 decembrie 2015 a scazut față de valoarea înregistrată la 1 ianuarie 2015 cu 558.008 mii lei ceea ce reprezintă o scadere cu 43,76 %. Această scadere semnificativă a variatiei stocurilor denotă faptul că procesul de productie nu s-a realizat conform planificărilor, rezultand faptul ca cererea de produse pe piata de desfacere a fost slaba, cauza principala fiind criza economica.

Variația clienților și a altor creanțe din exploatare a avut o influență negativă asupra evoluției fluxului de trezorerie din activitatea de exploatare întrucât datorită creșterii duratei de recuperare a creanțelor s-a înregistrat o crestere semnificativă a acestora ceea ce semnifică existența anumitor deficiențe în procesul de încasare a creanțelor.

Managementul S.C. MIRA COM S.R.L. trebuie să adopte măsuri pentru îmbunătățirea relațiilor cu clienții, astfel încât să se asigure o diminuare a duratei de încasare a creanțelor obținute din activitatea de exploatare, iar în ceea ce privește desfășurarea procesului de producție trebuie să se urmărească ca politica de aprovizionare cu stocuri să fie în concordanță cu activitatea de producție planificată.

Fluxul negativ de trezorerie obținut ca urmare a desfășurării activității de investiții s-a diminuat semnificativ în anul 2015 față de 2014. Această situatie a fost determinată în special de diminuarea plăților efectuate pentru achiziția de imobilizări ca urmare a faptului că volumul investițiilor a scăzut în perioada analizată.

În anul 2015, dar și in anul 2014 S.C. MIRA COM S.R.L. nu a inregistrat

încasări din dobânzi semnificative.

Fluxul negativ de trezorerie degajat de activitatea de finanțare a anului 2015 fata de anul 2014 a fost determinat determinat de faptul că S.C. MIRA COM S.R.L. nu a mai contractat imprumuturi in sume semnificative, in concordanta cu plăti le privind rambursarea împrumuturilor din anii precedent.

Perioada

Figura nr. III.2 – Analiza comparativă a trezoreriei la 31 decembrie

Variația netă a trezoreriei obținută din însumarea fluxurilor de trezorerie corespunzătoare celor trei activități reiese și din diferența între soldurile finale ale soldurilor de lichidități care sunt prezentate în bilanțurile anuale întocmite la 31 decembrie.

Din analiza graficului se poate observa o creștere a lichidităților deținute de S.C. MIRA COM S.R.L. în anul 2014 față de 2013 cu 40.42% și o diminuare cu 53.95% în anul 2014 față de 2015.

3.2 Previzionarea situatiei financiare a firmei

3.2.1 Cum putem crea un cash flow pe care sa ne bazăm?

Previzionarea cash flow-ului și urmărirea rezultatelor efective ale acestuia sunt două activități esențiale aflate în strânsă legătură.

O bună previzionare a cash flow-ului, numită și buget de cash flow, stă la bază procesului financiar al unei firme și este deosebit de importantă pentru supraviețuirea acesteia.

Cum altfel ne putem asigura că avem resursele financiare necesare pentru a ne extinde în afaceri sau măcar pentru a plăti salariile dacă nu ne planificăm, cu un grad mai mic sau mai mare de probabilitate, intrările și ieșirile de lichidități pe săptămâni, luni, ani?

Dacă este întocmit corect, bugetul de cash flow va oferi afacerii noastre controlul

financiar necesar pentru a ne ghida activitățile și pentru a câștiga încrederea băncilor.

De asemenea, el va menține sub control impulsul de a se cheltui sau de a se investi mai mult decât își poate permite entitatea economică.

Bugetul de cash flow nu trebuie să fie complicat pentru a fi eficient în afaceri. Putem folosi un tabel realizat în Excel, putem cumpără un program simplu de contabilitate sau putem chiar să facem estimarea cu creionul pe hârtie. Ceea ce contează cu adevărat este să avem o previzionare pe care să ne putem baza.

3.2.2 Analiza practică a cash flow-ului

În cele ce urmează vom analiza, un model de cash flow structurat pe cele 12 luni ale anului 2015, model ce prezintă date reale ale entitații economice S.C. MIRA COM S.R.L.

Cash flow-ul este prezentat în imaginea de mai jos:

Tabelul nr.III.11-Cash flow-ul S.C.MIRA-COM S.R.L. în anul 2015

Figura nr. III.3 – Analiza soldului final pe anul 2015

Analiza generală

În cele prezentate în graficul de mai sus se poate observa o fluctuație mare a cash flowului entitații economice analizată pe parcursul celor 12 luni ale anului 2015. O astfel de evoluție a cash flow-ului este una dezechilibrată, care ridică un semn de întrebare asupra managementului de gestionare a resurselor bănești ale entitații economice.

Se poate observa că în primul trimestru al anului 2015 am avut o creștere semnificativă de disponibil, însă această creștere este influențată de un val de împrumuturi contractate, dar și de un surplus considerabil de încasări. Totodată constatăm că datoriile comerciale, salariale, bancare și fiscale sunt foarte ridicate, ceea ce indică un grad ridicat de îndatorare.

Pe acest prim trimestru analizat, se poate trage un semnal de alarmă în ceea ce privesc împrumuturile mari contractate în această perioadă. Acestea au dus la o situație greu de echilibrat a numerarului entitații economice, după cum se va putea observa pe parcursul analizei noastre.

În prima lună a trimestrului doi, creșterea de numerar s-a menținut într-un mod “artificial” prin contractarea unui nou împrumut, fapt care a dus la o creștere de disponibilități bănești considerabilă la finele lunii aprilie. Acest împrumut a fost benefic entitații economice pentru că fără el această ar fi înregistrat un deficit de disponibilități bănești, ceea ce ar fi dus în final imposibilitatea firmei de a-și onora obligațiile de plată.

Situația se schimbă din luna mai în care se observa o scădere a disponibilului, datorită faptului că începând cu această luna firmă nu s-a mai îndatorat cu contractarea de împrumuturi, reușind să se mențină cu greu din încasările realizate și soldul conturilor de disponibil acumulat din lunile anterioare.

Se observă că plățile efectuate au fost mai mari decât încasările efective, ceea ce ar fi dus la încapacitatea de plată a firmei. Situația a fost echilibrată cu ajutorul soldului inițial de disponibil.

Se pare că din cauza creanțelor mari, neîncasate, a unei politici de încasare defectuoase, a termenelor de scadență relativ mari și a unei slabe cercetări din punct de vedere a situației financiare a clientului, entitatea economică nu reușește să aibă încasări semnificativ mai mari decât plățile.

O altă problemă cu care se confruntă firmă este blocarea banilor în stocuri mari de materii prime, pe care nu reușește să le ruleze în cursul unei luni.

La finele trimestrului doi se observă o ușoară creștere a disponibilului, datorită scăderii datoriilor față de perioada anterioară. Acest lucru s-a întâmplat datorită faptului că începând cu această luna, firmă a rambursat sume din ce în ce mai mici la bănci, iar pe parcurs se observă o neglijare totală față de aceste datorii.

Trimestrul trei al anului 2015 aduce fluctuații mari ale fluxului de numrar generate de slaba încasare a creanțelor, situație critică observată în luna august, în care s-a înregistrat cel mai mic sold net de numerar din toată perioada analizată, cu toate că echipa managerială a luat decizia nerambursării ratelor generate în urma creditelor contractate.

Nota: În această situație echipa managerială trebuie să-și revizuiască deciziile pe care

le-a luat în perioada precedentă și să gândească o politică de redresare a situației financiare.

În același timp putem sugera câteva sfaturi de redresare a situației financiare care privesc reducerea datoriilor prin restructurări de posturi, reducerea cheltuielilor administrative, reorganizarea activității, diminuarea stocurilor, emisiunea de obligațiuni pentru refinanțarea unor datorii și acoperirea unor cheltuieli generale, vânzarea unei număr de acțiuni ale firmei.

În ultima lună a trimestrului trei se înregistrează cele mai slabe încasări din anul

2015, sem că situația creanțelor neîncasate este critică.

Notă: În sensul îmbunătățirii situației de față propunem următoarele soluții:

– Notificarea clienților asupra datoriilor pe care le au, și acționarea în justiție în cazul

nerespectării termenului final de plată a datoriilor;

– Apelarea la serviciile societăților de recuperare a creanțelor;

– Raportarea clienților în biroul firmelor rău-platnice.

Utimul trimestru al anului 2015 se vede o reducere drastică a datoriilor, semn că echipă manageriala a aplicat o politică de redresare a situației financiare. Chiar dacă gradul de încasare nu a fost mare, entitatea economică a înregistrat o creștere mare de numerar la finele lunilor octombrie și noiembrie, fapt datorat soldurilor inițiale.

În luna decembrie sitiuatia s-a complicat în așa fel încât acționarii au fost nevoiți să aducă bani în firmă pentru acoperirea deficitului de disponibil.

Analiza comparativă

În cele ce urmează am decis efecturea unei comparații între fluxul net de numerar și soldul final de numerar, comaprație care ne ajută la o mai bună evidențiere a situație fluxurilor de numerar din cursul unei luni. Pentru a face diferențiere între fluxul net de numerar și soldul final de numerar trebuie menționat faptul că fluxul net de numerar reprezintă diferența între total încasări și total plăti la finele lunii, în timp ce solul final de numerar reprezintă flxul net de numerar la care se aduga soldul final al lunii precedente. Prezentăm mai jos o evoluție comparativă a acestor două elemente.

Figura nr.III. 4 – Cash flow comparativ

Precum am precizat în modul de calculare al fiecărui element, fluxul net de numerar prezintă situația efectivă a încasări lor și plăti lor din cursul unei luni, deci nu includem în analiză soldul inițial a fiecărei luni, element care a influntat pozitiv situația fiecare luni din anul 2015.

Ca și exemplu putem vedea situațiile în care entitatea economică a înregistrat un flux net de numerar slab, chiar și negativ în lunile ianuarie, mai, august și decembrie, fapt care a fost generat de o politică de încasare salbă care a dus la un grad mai mare de datorii față de cel de încasare din activitatea curentă.

Elementele generatoare ale acestei situații au fost pezentate detaliat în analiză generală abordată mai sus.

Ca și concluzie generală trasă în urmă analizei cash flowului firmei S.C. MIRA COM S.R.L., putem evidenția dezechilibrul financiar al entitatatii economice, generat în principal de blocarea banilor în stocuri cu mișcare lentă, o politică de încasare deficitară, un grad de îndatorare foarte mare.

Efectele negative resimțite de entitatea economică pe parcursul exercitiululi financiar

analizat s-au datorat de un management financiar defectuos.

Un manager bun ar fi putut evita această situație dacă ar fi sesizat cele cinci semene

care ne indică ca avem probleme cu cash flow-ul.

Supravegherea cash flow-ul și atenția sporită la aceste avertismente. De cele mai multe ori ele ne semnalează faptul că avem probleme cu cash flow-ul:

– Lichidități scăzute ( se termină capitalul de lucru);

– Investiții peste nivelul programat și peste posibilitățile financiare actuale;

– Datorii excesive pe termen scurt;

– Discount-uri pierdute din cauza plătii târzii;

– Încasări întârziate, nejustificate contractual

3.2.3 Redresarea firmei în perioadele cu cash flow-ul negativ

Pentru acoperirea golurilor (deficite de cash flow) de trezorerie, se recomandă să se acționeze mai întâi pentru:

– micșorarea scadenței unor încasări previzibile;

Prin reducerea volumului creditelor comerciale acordate clienților sau prin solicitarea

încasării în avans a unor vânzări.

– amânarea unor plăti către furnizori;

– realizarea de venituri suplimentare (oferte speciale, promoții, reduceri de preț);

– credite (atenție la cât va puteți permite să creșteți gradul de îndatorare a firmei).

Totodată, putem încerca amânarea unor cheltuieli (investiții etc.) și realizarea unor venituri excepționale (prin vânzări de active disponibile nenecesare, care nu și-au încheiat durată de viață).

Dacă totuși soldul trezoreriei se păstrează deficitar, îl putem acoperi prin noi credite, care vor duce însă la creșterea gradului de îndatorare a firmei și la costuri suplimentare.

3.2.4 Cum sa valorificăm perioadele cu cash flow pozitiv din cadrul firmei

În ceea ce privește valorificarea soldurilor pozitive (cash flow pozitiv) ale trezoreriei, este necesară mai întâi o analiză a provenienței lor. Ele se datorează fie unor împrumuturi bancare pe care le-am contractat fără să le dăm o întrebuințare imediată, fie unei scadențe a plăților mai mare decât cea a încasărilor.

În primul caz, trebuie să ne punem problema alegerii între costul datoriilor pe termen lung și randamentul plasamentelor pe termen scurt, deși în principiu aceste două operațiuni nu sunt compatibile (nu se fac atrageri de capital pe termen lung pentru investiții pe termen scurt, rata dobânzii în primul caz fiind mai mare decât în cel de-al doilea).

În al doilea caz, în care, de exemplu, încasările le facem la 15 zile și plățile la 30 de zile, trebuie mai întâi să analizăm dacă această politică comercială nu conduce la îndepărtarea unor clienți sau furnizori nemulțumiți de aceste termene.

Dacă politica poate fi menținută, trebuie să găsim cele mai bune oportunități de a investi aceste surplusuri monetare (reinvestire în ciclul productiv, depozite bancare, cumpărare de titlu financiar, retehnologizarea, investițiile în formarea profesională a angajaților sau extinderea afacerii sunt câteva din opțiunile pe care le avem).