Intocmirea Si Prezentarea Situatiilor Financiare la Sc

ARGUMENT

CAPITOLUL 1. SISTEMUL INFORMATIONAL CONTABIL

1.1. Informatia contabila – caracteristici si importanta

1.2. Cererea de informatii contabile

1.2.1. Managerii si setul de informatii contabile necesare fundamentarii deciziei

1.2.2. Sfera utilizatorilor externi a informatiilor contabile

1.3. Oferta de informatii contabile

CAPITOLUL 2. CADRUL CONCEPTUAL AL INTOCMIRII SI PREZENTARII SITUATIILOR FINANCIARE

2.2. Prezentarea situatiilor financiare conform IAS 1

2.2.1. Bilantul

2.2.2. Contul de profit si pierdere

2.2.3. Modificarile capitalului propriu

2.2.4. Situatia fluxurilor de trezorerie

2.2.5. Politicile contabile si notele explicative

CONCLUZII

15 pagini

BIBLIOGRAFIE

BREZEANU, Petre, Gestiunea financiara a intreprinderii, Editura Cavallioti, Bucuresti, 2002

Coord. DOBROTA, Nita, Dictionar de Economie, Editura Economica, Bucuresti, 1999

Dictionarul Macmillan de Economie Moderna, Editura Fundatiei Codecs, Bucuresti, 1996

DUTESCU, Adriana, Ghid pentru intelegerea si aplicarea Standardelor Internationale de Contabilitate, Editura Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania, Bucuresti, 2001

EDEN, Ali; STANCIU, Victoria, Auditul sistemelor informatice, Editura DualTech, Bucuresti, 2004

FELEAGA, Niculae, Imblanzirea junglei contabilitatii, Editura Economica, Bucuresti, 1996

FELEAGA, Niculae; IONASCU, Ionel, Contabilitate financiara, Editura Economica, Bucuresti, 1993

FELEAGA, Niculae; FELEAGA (MALCIU) Liliana, Contabilitate Financiara – o abordare europeana si internationala, Editura InfoMega, Bucuresti, 2005

FELEAGA, Niculae ; MALCIU, Liliana ; BUNEA, Stefan, Bazele contabilitatii – o abordare europeana si internationala, Editura Economica, Bucuresti, 2002

MALCIU, Liliana, Cererea si oferta de informatii contabile, Editura Economica, Bucuresti, 1998

Ministerul Finantelor Publice, Ghid practic de aplicare a Standardelor Internationale de Contabilitate Partea I, , Editura Economica, Bucuresti 2003

Ministerul Finantelor Publice, Ordin nr. 94 din 29 ianuarie 2001 pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, Publicat in Monitorul Oficial nr. 85 din 20 februarie 2001

MOROSAN, Ioan, Contabilitatea practica – Obligatiile fiscale si sociale ale firmei, Editura Evcont Consulting, Suceava, 2003

POSSLER, L ; LAMBRU, Gh, Contabilitatea intreprinderilor Indrumar practic actualizat si completat, Editia a VII-a, Editura Fundatiei Andrei Saguna, Constanta, 2005

RISTEA, Mihai; DUMITRU, Corina Graziella, Contabilitate Aprofundata, Editura Universitara, Bucuresti, 2005

RISTEA, Mihai; DUMITRU, Corina Graziella, Contabilitate financiara, Editura Margaritar, Bucuresti, 2003

*** Informatii listare companie la Bursa de Valori Bucuresti

*** Legea Contabilitatii nr. 82/1991

*** Standardul International de Contabilitate IAS 1 “Prezentarea Situatiilor Financiare”

*** Standardul International de Contabilitate IAS 7 “Tabloul fluxurilor de trezorerie”

*** Rapoarte curente SC Prodplast SA

*** Rapoarte S.S.I.F. Broker SA

*** Situatii financiare SC Prodplast SA

*** www.iasplus.com

*** www.primet.ro

=== ARGUMENT ===

ARGUMENT

Pentru a-si asigura succesul, intreprinderile trebuie sa construiasca o viziune asupra activitatii lor, orientata din exterior catre interior. Daca firma poate percepe schimbarile nu intotdeauna evidente, care intervin permanent in cadrul mediului de piata in care opereaza, atunci va putea profita din plin de eventualele ocazii favorabile ale pietei.

Din punct de vedere contabil, intreprinderea trebuie sa fie un sistem deschis catre mediu, adaptandu-si practicile financiar-contabile la modificarile acestuia si ale organismelor nationale si internationale de decizie.

Alinierea la standarde unanim acceptate poate ajuta intreprinderea sa gaseasca mai usor calea spre obtinerea unui beneficiu competitiv, in acelasi timp cu o informare clara si transparenta a utilizatorilor cu privire la situatia sa economico-financiara.

Abordarea sistemului informational privind intocmirea si prezentarea situatiilor financiare, componenta a activitatii contabile, prezinta o importanta deosebita pentru asigurarea eficientei economice a activitatii intreprinderii. Lucrarea de fata incearca sa aduca in atentie atat insemnatatea intocmirii si prezentarii situatiilor financiare, cat si caracterul lor obligatoriu, analizand situatia societatii comerciale Prodplast SA.

Primul capitol al lucrarii, intitulat “Sistemul informational contabil” trateaza procesul obtinerii informatiilor contabile si al transmiterii lor categoriilor variate de utilizatori cu care intreprinderea are stabilite relatii.

Al doilea capitol, “Cadrul conceptual al intocmirii si prezentarii situatiilor financiare” prezinta elemente teoretice cu privire la reglementarile nationale si internationale in domeniul intocmirii si prezentarii situatiilor financiare, partea a doua fiind dedicata prezentarii fiecarei situatii financiare, in stricta conformitate cu legislatia in vigoare.

Capitolul al treilea din lucrare, denumit “Studiu de caz – prezentarea situatiilor financiare ale SC Prodplast SA” descrie intreprinderea care a constituit mediul practic al prezentei lucrari si ofera situatiile financiare la sfarsitul exercitiului corespunzator anului 2006.

Ultimul capitol, intitulat “Analiza comparativa a situatiei financiar-contabile a SC Prodplast SA, pe baza informatiilor situatiilor financiare” trateaza in maniera comparativa rezultatele obtinute de societate in decursul anilor 2004, 2005 si 2006.

=== CAPITOLUL 1 ===

CAPITOLUL 1. SISTEMUL INFORMATIONAL CONTABIL

1.1. Informatia contabila – caracteristici si importanta

Informatia, in sens larg, reprezinta o stire, o comunicare, un element nou cu privire la un obiect, proces, activitate sau fenomen, in functie de care cei chemati sa ia decizii stabilesc masurile ce trebuie luate in viitor pentru ca activitatea pe care o conduc sa fie eficienta1.

Prin activitatea desfasurata si procesele economice derulate, intreprinderea are ca scop realizarea, atingerea obiectivelor propuse. In cadrul mediului intern si extern, intreprinderile concep si utilizeaza informatii necesare procesului de luare a deciziilor. In functie de nevoile diferitelor departamente si in conformitate cu cerintele tertilor, informatiile pot lua diverse forme:

Informatii operationale

Informatii privind contabilitatea financiara

Informatii privind contabilitatea de gestiune

Informatii contabile privind satisfacerea necesitatilor fiscale.

Una dintre principalele surse utilizate in vederea luarii unei decizii la nivel managerial este reprezentata de informatia contabila financiara. Aceasta este obtinuta prin metode, procedee si instrumente proprii de prelucrare a datelor cu caracter economic si este, in opinia Prof. Univ. dr Ion Peres, « cea mai reala, precisa, completa si operativa informatie, reprezentand suportul procesului managerial ».

Incepand cu evidente bine organizate ale stocurilor si pana la intocmirea situatiilor financiare, scopul ramane acelasi : informarea diverselor categorii de utilizatori.

Contabilitatea financiara ofera informatii utile atat utilizatorilor interni (managerii intreprinderii) cat si celor externi, cei din urma fiind reprezentati de investitori locali si straini, actuali si potentiali, finantatorii bancari si alti creditori, agentiile guvernamentale (puterea publica), consilierii privind investitiile si analistii financiari, partenerii comerciali, salariatii.

Atat in teorie cat si in practica, exista un principiu al unicitatii ofertei de informatii , asigurata prin acelasi set de reguli contabile, in vederea realizarii unei comparatii intre pachetele de informatii puse la dispozitie de doua sau mai multe organizatii.2

Intalnite in literatura de specialitate sub denumirea de conturi anuale sau documente de sinteza, aceste informatii sunt cuprinse, conform Standardului International de Contablitate nr. 1 « Prezentarea situatiilor financiare » in :

Bilant ;

Cont de profit si pierdere ;

O situatie care sa reflecte modificarile capitalului propriu ;

Situatia fluxurilor de trezorerie ;

Politicile contabile si notele explicative.

Aceste elemente vor fi tratate pe larg in capitolul 2, « Cadrul Conceptual al intocmirii si prezentarii situatiilor financiare », care subliniaza atat importanta realizarii documentelor, cat si aplicabilitatea lor.

In procesul obtinerii informatiei contabile exista anumite etape bine definite ce trebuie parcurse, pentru ca in final, rezultatul sa fie cel dorit3 :

Inregistrarea sistematica a tranzactiilor prin exprimarea monetara a acestora ;

Clasificarea tranzactiilor in diverse categorii;

Gruparea informatiilor obtinute intr-o forma utilizabila.

Procesul continua cu furnizarea informatiilor persoanelor interesate si apoi interpretarea acestora in vederea luarii unor decizii pertinente, in vederea aprecierii profitabilitatii si solvabilitatii unei entitati patrimoniale.

Datorita numarului mare de informatii cerute si a diversitatii utilizatorilor, au fost stabilite caracteristici calitative ale informatiei contabile in general, respectiv ale situatiilor financiare in particular. Acestea vizeaza inteligibilitatea, relevanta, credibilitatea si comparabilitatea informatiilor prezentate.

Inteligibilitatea presupune o intelegere facila a informatiilor de catre toti utilizatorii acesteia, indiferent de categoria lor, dar care au in comun o anumita caracteristica : dispun toti de cunostintele necesare unei analize obiective a informatiilor prezentate.

Relevanta presupune existenta unui impact asupra luarii deciziilor, ca urmare a furnizarii informatiilor. In acest sens este demn de mentionat rolul contabilitatii : acela de a prezenta intr-o maniera sintetizata informatiile din trecut si de a face previziuni pentru activitatea intreprinderii.

Pentru ca nivelul optim al furnizarii informatiilor sa fie atins intr-un interval de timp scurt, se cer avute in vedere si anumite pericole, ca de pilda suprainformarea si subinformarea. In demersul sau de a prezenta informatii coerente, utilizatorul trebuie sa evite omisiuni ale unor elemente importante, declarari eronate ale situatiilor sau costuri ridicate ale analizelor.

Credibilitatea informatiilor implica lipsa unor erori semnificative, a unor abateri care pot duce la modificarea, denaturarea unor elemente importante pentru procesul decizional. Trebuie sa existe deci o reprezentare fidela a tuturor tranzactiilor, operatiilor contabile efectuate, si apoi raportate la realitatea mediului economic al intreprinderii. Se cere evitata supraevaluarea activelor si a veniturilor, dar si subevaluarea pasivelor si a datoriilor. Un element important este reprezentat de integralitatea datelor si a informatiilor furnizate, astfel incat utilizatorii sa poata interpreta rezultatele prezentate.

Comparabilitatea informatiilor presupune posibilitatea realizarii unor analize paralele pentru informatii sau seturi de informatii de aceeasi natura, apartinand unor entitati diferite, dar efectuate la un moment dat. Scopul final este obtinerea unei imagini fidele si reale a activitatii intreprinderii pentru a putea analiza procesele trecute si a efectua previziuni.

In demersul lor de obtinere a unor informatii precise, complete, operative si reprezentative pentru suportul deciziei manageriale, contabilii si personalul calificat in acest sens se confrunta cu o serie de obstacole:

Starea conflictuala dintre resursele informationale si nivelurile cantitativ si calitativ solicitate ;

Dificultati in sinteza informatiilor considerate ca fiind relevante si existente intr-un anumit context ;

Ritmul crescator al aparitiei informatiilor contabile, deci gradul de noutate si capacitatea relativ restransa de asimilare a acestora ;

Influenta negativa a informatiilor nou aparute in procesul de comparare a diferitelor situatii financiar-contabile ;

Dificultati in evaluarea rezultatului pozitiv ce poate fi generat de prezentarea unei anumite informatii

Gradul de subiectivitate regasit in evaluarea rezultatelor

1.2. Cererea de informatii contabile

In vreme ce relatiile stabilite intre administratorii intreprinderii, identificati adesea cu conducerea operativa, si proprietarii ei este o relatie ce primeaza in conducerea acesteia, la nivel national si international, contabilitatea trebuie sa faca fata necesitatilor unei game diverse de utilizatori cu cerinte diferite din punct de vedere cantitativ si calitativ.

Cererea de informatii contabile vine atat din partea utilizatorilor interni, cat si din partea celor externi firmei, fiecare grup distingandu-se prin accesul la anumite elemente, rapoarte, situatii, informatii.

Utilizatorii interni sunt reprezentati de personalul de conducere al intreprinderii : directori de departamente si manageri. Acestora li se fac cunoscute informatii contabile referitoare la operatiile specifice fluxurilor de exploatare, investitii si finantare, dar si date privitoare la gestiunea trezoreriei. Intrucat numarul informatiilor este foarte mare, s-a convenit ca acestea sa fie considerate, dupa caz, ca informatii extrase din activitatea curenta a unitatii patrimoniale sau prezentate sub forma situatiilor financiare anuale sau trimestriale.

In vederea alinierii la cerintele si la Standardele Internationale de Contabilitate, respectiv de Raportare Financiara (IAS si IFRS), societatea comerciala Prodplast SA – intreprinderea ce va face subiectul analizei practice in capitolele urmatoare – a ales sa defineasca, pe langa prezentarea situatiilor financiare, optiunile referitoare la politicile contabile aplicate in cadrul firmei. Scopul sau este obtinerea unei imagini fidele a patrimoniului, in acord cu reflectarea obiectiva a realitatii economice.

Pentru o gestionare cat mai corecta a veniturilor si activitatii firmei, managerii sunt cei care, pe langa informatiile de natura financiara, dispun in mod exclusiv de situatii aferente contabilitatii de gestiune.

In ceea ce priveste categoria utilizatorilor externi, cererea de informatii contabile vine din partea finantatorilor intreprinderii, a partenerilor ei comerciali, parteneri sociali, puterea publica si alti utilizatori externi4.

Finantatorii sunt utilizatorii care pun la dispozitia intreprinderii fondurile, resursele necesare desfasurarii activitatii. In functie de tipurile de interprinderi si de profilul de activitate, distingem urmatoarele tipuri de finantatori :

Finantatori bursieri, pentru intreprinderile cotate la bursele de valori (este si cazul scoietatii comerciale Prodplast SA) ;

Finantatori bancari, daca intreprinderile opteaza pentru surse provenite de la banci, deci din credite, imprumuturi bancare ;

Puterea publica, pentru investitiile in companiile nationale sau regii autonome

Alte categorii de finantatori (contracte de leasing financiar, institutii financiare nationale si internationale)

1.2.1. Managerii si setul de informatii contabile necesare fundamentarii deciziei

Mai mult decat orice grup de utilizatori, atentia trebuie indreptata spre cererea de informatii contabile provenita din partea managerilor intreprinderii.

In general, cererea de informatii contabile a managerilor este acoperita prin rapoarte si situatii financiare indisponibile altor categorii de utilizatori. Rapoartele fiind intocmite pe baza datelor din contabilitatea financiara si cea de gestiune, accesul este restrans, fiind pusa in discutie importanta deciziilor strategice pentru intreprindere. Sunt cerute, in mod frecvent, informatii despre profitabilitatea fiecarui departament, rata lichiditatii, rentabilitatea si lichiditatile de care dispune intreprinderea (cash-flow).

Cum am mentionat deja, cererea de informatii contabile difera in functie de natura activitatii intreprinderii si de obiectivele urmarite de catre manageri. Rapoartele sunt intocmite in concordanta cu functiile manageriale din intreprinderea in cauza5 :

Functia administrativa : protejarea bunurilor apartinand intreprinderii impotriva fenomenelor de furt, frauda etc. ;

Functia de planificare : planuri de obtinere a resurselor, planuri de crestere a campaniilor promotionale etc. ;

Functia de control : controlul activitatii intreprinderii ;

Functia decizionala

1.2.2. Sfera utilizatorilor externi a informatiilor contabile

O prima categorie a utilizatorilor externi este reprezentata de investitori. Acestia sunt cei care se manifesta in mediul economic al intreprinderii prin aportul banesc sau in natura, util desfasurarii activitatii acesteia. In vederea mentinerii, cresterii sau reducerii acestor aporturi, investitorii sunt interesati, in general, de rentabilitatea si riscul investitiilor realizate, cerand informatii referitoare la « capacitatea intreprinderii de a realiza castiguri viitoare »6. Alte informatii de natura financiar-contabila care sunt cerute de investitori fac referire la : fluxurile monetare, marimea dividendelor, costurile privind gestiunea mediului, riscul.

Bancile sunt institutiile care acorda imprumuturi societatilor comerciale si care asteapta de la acestea un anumit procent din profitul obtinut. Setul de informatii care se afla la dispozitia acestei categorii de terti cuprind date referitoare la capacitatea intreprinderii de a crea profit in vederea platii dobanzilor aferente creditelor, capacitatea de rambursare a imprumuturilor, masurata in urma evaluarii activelor si datoriilor la valoarea lor de lichiditate si nu in cele din urma, indicatorul de lichiditate care evidentiaza nivelul disponibilului monetar din intreprindere la un moment dat.

Partenerii comerciali ai intreprinderii, reprezentati de clienti si de furnizori sunt interesati in mod distinct de alte seturi de informatii. Astfel, clientii isi indreapta atentia spre capacitatea intreprinderii de a desfasura o activitate profitabila pe viitor, adica posibilitatea de a vinde bunuri, respectiv de a presta servicii. Mare parte din cerintele clientilor vis-a-vis de necesarul de informatii contabile este acoperita de contul de profit si pierdere, al carui rezultat evidentiaza nivelul de profitabilitate al intreprinderii.

Furnizorii, la randul lor, sunt interesati de pozitia intreprinderii in raport cu obligatiile financiare pe care aceasta este obligata sa le duca la indeplinire. Astfel, informatiile contabile necesare furnizorilor pot fi gasite in bilant, care ofera date privitoare la resursele de care dispune societatea, datoriile acesteia si nivelul lichiditatilor.

1.3. Oferta de informatii contabile

Pentru ca intreprinderea sa prezinte diverselor categorii de utilizatori o oferta de informatii contabile adecvate cerintelor, sistemul contabil din cadrul unitatii patrimoniale trebuie sa reflecte intr-o maniera cat mai reala situatia financiar-contabila.

Oferta de informatii contabile poate fi privita si analizata sub aspectul produselor finale ale contabilitatii. De mare importanta, pe langa rapoartele de gestiune, sunt situatiile financiare trimestriale sau anuale. Acestea reflecta, dupa caz, pozitia intreprinderii in fata competitorilor, imaginea economica necesara investitorilor, perspectivele viitoare, in vederea obtinerii de finantari etc.

Astfel, se poate constata faptul ca bilantul oglindeste pozitia financiara a intreprinderii, contul de profit si pierdere arata performantele sale, tabloul fluxurilor de trezorerie reflecta nivelul lichiditatii societatii si in final, anexele sau notele explicative aduc informatii complementare importante.

Avand sistemul contabil organizat sub forma partidei duble, societatea comerciala Prodplast SA intra in categoria intreprinderilor romanesti si straine care abordeaza contabilitatea in acest sistem. Orice astfel de sistem solicita din partea departamentului financiar-contabil atentia si urmarirea a cinci elemente esentiale7 :

Trei, derivate din bilantul contabil : activele, datoriile, capitalurile proprii

Doua, derivate din contul de profit si pierdere : veniturile si cheltuielile.

Conform International Accounting Standards Board (IASB), Cadrul general pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare, paragraful 22, situatiile financiare “ofera informatii utilizatorilor nu numai despre tranzactiile trecute, care au implicat plati si incasari, dar si despre resursele ce trebuie incasate in viitor. Astfel, ele furnizeaza cel mai util tip de informatii referitoare la tranzactii si la alte evenimente trecute care sunt necesare utilizatorilor in luarea deciziilor economice ».

In functie de modalitatea de informare, sistemul contabil ofera informatii contabile de uz general, prin intermediul documentelor de sinteza si informatii de uz particular, destinate numai anumitor categorii de utilizatori. Distinctia trebuie facuta din punctul de vedere al interesului manifestat de utilizatori cu privire la intreprindere ; informatiile de uz general sunt accesibile tuturor categoriilor de utilizatori, inclusiv « marelui public », ele avand scopul unei informari de ansamblu. Pe de alta parte, informatiile de uz particular au un caracter restrans, fiind destinate, de obicei, conducerii intreprinderii sau numai unor anumiti utilizatori externi, bine determinati. Prin aceasta se incearca o cat mai buna informare, corespunzatoare cerintelor si evitarea suprainformarii sau subinformarii fiecarei categorii de utilizatori.

In concluzie, oferta de informatii contabile trebuie sa fie guvernata de principiul unei bune informari, corecte, coerente, suficient de detaliata sau dimpotriva, condensata si in concordanta cu cerintele calitative si cantitative ale beneficiarilor acestora.

=== CAPITOLUL 2 ===

CAPITOLUL 2. CADRUL CONCEPTUAL AL INTOCMIRII SI PREZENTARII SITUATIILOR FINANCIARE

Conform Sistemului National de Contabilitate si a Normelor Internationale, documentele oficiale folosite in vederea prezentarii informatiilor contabile la sfarsitul exercitiului financiar sunt reprezentate de situatiile financiare.

Situatiile financiare sunt documente contabile de sinteza care cuprind informatii contabile de interes general, accesibile majoritatii utilizatorilor. Datele regasite in cadrul acestor situatii sunt menite sa ofere o imagine fidela a rezultatelor si pozitiei financiare a intreprinderii analizate. In functie de natura si dimensiunea evenimentelor ce au loc intre data bilantului si data la care sunt semnate si prezentate situatiile financiare, aceste tranzactii pot fi, de asemenea, incluse in situatiile financiare, prin prezenta lor in notele sau anexele situatiilor financiare.

Conform documentului de referinta – Standardul International de Contabilitate IAS 1 « Prezentarea situatiilor financiare » -, situatiile financiare includ :

Bilantul

Contul de profit si pierdere

O situatie care sa reflecte toate modificarile capitalului propriu sau numai modificarile rezultate din tranzactiile de capital efectuate cu proprietarii

Tabloul (situatia) fluxurilor de trezorerie

Politicile contabile si notele explicative.

Directiva a IV-a a Uniunii Europene defineste situatiile financiare ca fiind conturi anuale care cuprind:

Bilantul

Contul de profit si pierdere

Anexa sau notele la conturile anuale

Luand in considerare Programul de dezvoltare a contabilitatii din Romania, situatiile financiare anuale cuprind : bilantul, contul de profit si pierdere, situatia fluxurilor de treorerie, situatia modificarilor capitalului propriu, politicile contabile si notele explicative1.

Nu in cele din urma, Legea Contabilitatii nr. 82/1991 precizeaza :

Pentru persoanele juridice care aplica reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de contabilitate, raportarile contabile anuale, denumite în contextul prezentei legi “Situatii financiare” , se compun din: bilant, cont de profit si pierdere, situatia modificarilor capitalului propriu, situatia fluxurilor de trezorerie, politici contabile si note explicative ;

Persoanele juridice care nu îndeplinesc criteriile stabilite pentru aplicarea reglementarilor

armonizate prevazute mai sus întocmesc situatii financiare anuale simplificare, armonizate cu directivele europene, care se compun din bilant, cont de profit si pierdere, politici contabile si note explicative ;

Situatiile financiare anuale, pentru toate celelalte persoane cu exceptia celor mentionate mai sus se compun din bilant si cont de profit si pierdere ;

Societatile comerciale încadrate prin reglementari speciale în categoria microîntreprinderilor aplica reguli contabile specifice, aprobate prin ordin al ministrului finantelor publice. Situatiile financiare anuale pentru microîntreprinderi se compun din bilant si cont de profit si pierdere ;

Situatiile financiare anuale sunt însotite în toate cazurile, de raportul administratorilor.

2.1. Principiile contabile care stau la baza intocmirii situatiilor financiare

In conformitate cu Standardul International de Contabilitate IAS 1 « Prezentarea situatiilor financiare », se cer prezentate toate politicile contabile semnificative care sunt utilizate la intocmirea situatiilor financiare. In plus, se cer respectate unele principii care stau la baza formularii politicilor contabile si a situatiilor financiare : principiul continuitatii activitatii, princicpiul consecventei, contabilitatea de angajamente, pragul de semnificatie, compensarea.

Principiul continuitatii activitatii. In momentul intocmirii situatiilor financiare, managementul intreprinderii trebuie sa evalueze capacitatea intreprinderii de a continua activitatea curenta, iar in cazul in care din diverse motive – hotararea de lichidare sau imposibilitatea derularii activitatilor curente – acest proces nu este posibil, cauzele sa fie prezentate.

Principiul consecventei presupune pastrarea unui mod de prezentare si de clasificare a elementelor din situatiile financiare, fara a le modifica deci de la o perioada la alta. Exista totusi doua exceptii acceptate pentru modificarea structurii de prezentare si clasificare a elementelor situatiilor financiare2 :

O schimbare semnificativa in natura activitatii intreprinderii sau o analiza a prezentarii situatiilor financiare demonstreaza ca schimbarea respectiva va avea ca rezultat o prezentare mai adecvata a evenimentelor si tranzactiilor ;

O schimbare a prezentarii este ceruta de un Standard International de Contabilitate sau de o interpretare a Comitetului Permanent de Interpretare

Contabilitatea de angajamente are ca fundament recunoasterea tranzactiilor si evenimentelor in momentul cand ele apar si nu odata cu inregistrarea propriu-zisa a incasarilor, respectiv a platilor.

Spre deosebire de contabilitatea de casa care inregistreaza doar incasarile si platile realizate de catre intreprindere, contabilitatea de angajamente retine in activ, pe langa disponibil, creante si alte active mai putin lichide si tine cont in pasiv, pe langa capitalurile monetare, de datorii3.

Conform IAS 1 paragraful 26, « cheltuielile sunt recunoascute in contul de profit si pierdere pe baza unei ascocieri directe intre costurile suportate si obtinerea unor elemente specifice de venit ».

Pragul de semnificatie – situatiile financiare prezinta toate elementele semnificative. Prin aceasta se intelege ca o informatie este considerata ca fiind seminificativa daca lipsa ei din situatiile financiare ar duce la o influenta a deciziilor economice luate de utilizatorii acelor informatii.

Compensarea indica faptul ca fiecare element semnificativ trebuie prezentat in mod separat in situatiile financiare, fara a fi cumulate sau compensate. IAS 1, paragraful 35 recomanda «este important ca atat activele si datoriile, cat si veniturile si cheltuielile,atunci cand sunt semnificative, sa fie raportate separat ». 

2.2. Prezentarea situatiilor financiare conform IAS 1

O prima etapa in prezentarea situatiilor financiare este reprezentata de identificarea acestora conform Standardelor Internationale de Contabilitate, care nu se aplica altor documente sau rapoarte specifice intreprinderilor si care pot diferi in mod substantial. Diferenta dintre cele doua tipuri de documente – situatiile financiare pe de o parte si rapoartele pe de alta parte – este importanta pentru toate categoriile de utilizatori, intrucat trebuie sa le ofere acestora posibilitatea de a distinge informatiile care au ca suport Standardele Internationale de celelalte seturi de date.

Conform IAS 1, paragraful 46, situatiile financiare cuprind anumite elemente de identificare, pe care agentii economici sunt obligati sa le mentioneze :

Denumirea intreprinderii raportoare impreuna cu mijloacele de identificare ;

Daca situatiile financiare se refera la intreprinderea individuala sau la un grup de intreprinderi ;

Data bilantului sau perioada acoperita de situatiile financiare, in functie de setul de situatii financiare prezentate de intreprindere

Moneda de raportare ;

Nivelul de precizie utilizat in prezentarea cifrelor din situatiile financiare

2.2.1. Bilantul

Pe langa rolul sau de a furniza utilizatorilor informatii cu privire la structura beneficiului (profitului) intreprinderii, bilantul aduce date importante referitoare la:

Calculul ratei de randament ;

Evaluarea structurii capitalului ;

Determinarea lichiditatii si flexibilitatii intreprinderii

Ca strctura, bilantul este abordat in mod diferit de intreprinderi. Cu toate acestea, el trebuie intocmit de toate societatile comerciale. Legea Contabilitatii nr. 82/1991 prevede, in Capitolul IV, art. 27 « Bilantul contabil se intocmeste obligatoriu anual, precum si in situatia fuziunii sau incetarii activitatii ».

Bilantul mai poate fi intocmit la cererea Adunarii Generale a Actionarilor sau a Consiliului de Administratie.

In conformitate cu Standardul International de Contabilitate IAS 1 « Prezentarea Situatiilor Financiare », fiecare intreprindere trebuie sa determine, pe baza activitatii si a operatiunilor desfasurate, daca sa prezinte sau nu in bilant activele imobilizate, cele curente, datoriile curente si cele pe termen lung, clasificate separat.

Cu toate ca agentii economici au libertatea de a alege o anumita modalitate de prezentare a bilantului, normele contabile internationale (Reglementarile Contabile Armonizate cu Directiva a IV-a a CEE si cu IAS) cer ca elementele mai sus mentionate sa fie clasificate si raportate in mod separat in bilant.

IAS 1 indica un numar numar minim de elemente ce trebuie sa existe in bilantul oricarui agent economic :

Imobilizari corporale

Active necorporale

Active financiare (mai putin valorile de la punctele d), f) si g))

Investitii financiare contabilizate prin metoda punerii in echivalenta

Stocuri

Creante comerciale si similare

Numerar si echivalente de numerar

Datorii comerciale si similare

Datorii si active fiscale in conformitate cu normele IAS 12 « Impozitul asupra rezultatului »

Provizioane

Datorii pe termen lung purtatoare de dobanda

Interes minoritar (numai pentru situatiile financiare ale grupului)

Capital emis si rezerve.

Standardul mai prevede o serie de informatii care trebuie sa existe fie in bilant, fie in note. Acestea sunt :

Numarul de actiuni subscrise

Numarul de actiuni emise si varsate integral sau emise, dar nevarsate integral

Valoarea nominala pe actiune sau daca este cazul, mentiunea faptului ca actiunile nu au valoare nominala

O reconciliere a numarului de actiuni existente la inceputul si sfarsitul anului

Drepturile, preferintele si restrictiile atasate clasei respective inclusiv restrictiile asupra repartizarii dividendelor si rambursarii capitalului

Actiunile detinute de intreprindere sau, daca este cazul, actiunile detinute de filiale si societatile asociate

Actiunile rezervate pentru emisiune

Descrierea naturii si scopului fiecarei rezerve din cadrul capitalurilor proprii

Valoarea dividendelor care au fost propuse sau declarate dupa data bilantului, dar inainte ca situatiile financiare sa fie autorizate pentru depunere

Valoarea dividendelor preferentiale

Analiza activitatii intreprinderii pe baza bilantului este obligatorie. Ea ofera informatii si concluzii cu privire la situatia actuala in care se afla societatea si permite conducerii sa ia decizii conforme cu situatia reala.

Depunerea bilantului la Directia Generala a Finantelor Publice se face odata cu predarea unui proces-verbal de analiza a bilantului contabil.

In cadrul firmei, analiza activitatii economico-financiare pe baza bilantului se face pe urmatoarele niveluri :

Conducerea executiva

Consiliul de Administratie

Adunarea Generala a Actionarilor

Analiza propriu-zisa a bilantului are in vedere urmatoarele aspecte:

Analiza indicatorilor de performanta (rata rentabilitatii capitalurilor totale utilizate sau a activelor nete)

Analiza indicatorilor de eficienta (durata medie de plata a creditelor, durata medie de stocare a materiilor si materialelor, durata de stocare a produselor in curs de executie, durata medie de stocare a produselor finite, durata medie de incasare a clientilor)

Analiza indicatorilor de lichiditate (rata lichiditatii curente, testul acid, rata recuperarii rapide a lichiditatilor)

Analiza indicatorilor de solvabilitate (proportia activelor nete in capitalul actionarilor, rata datoriei)

Analiza indicatorilor actiunilor si dividendelor (profitul net pe actiune, dividendul pe actiune, capacitatea de acoperire a dividendelor).

2.2.2. Contul de profit si pierdere

In Standardul International de Contabilitate 1 nu este prevazuta o anumita schema de prezentare a contului de profit si pierdere.

Paragraful 77 al Standardului prevede : « intreprinderile trebuie sa prezinte, fie in contul de profit si pierdere, fie in notele la contul de profit si pierdere, o analiza a cheltuielilor utilizand o clasificare bazata fie pe natura cheltuielilor fie pe functia lor in cadrul intreprinderii. »

O armonizare pana la normalizare se realizeaza prin Directiva a IV-a a CEE care propune patru scheme, in esenta doua, diferentiate in functie de criteriul ales pentru structurarea cheltuielilor si veniturilor, cel al naturii sau cel al functiilor (destinatiei). Multiplicarea pana la cifra patru depinde de modul de asezare a elementelor in cadrul fiecarei scheme, sub forma de cont sau bilateral ori lista sau diferenta4.

IAS 1 cere ca urmatoarele elemente sa fie prezente in contul de profit si pierdere :

Veniturile din activitatile curente

Rezultatele activitatii de exploatare

Costurile de finantare

Partea din profit si pierdere aferenta intreprinderilor asociate si asocierilor in participatie, contabilizata prin metoda punerii in echivalenta

Cheltuielile cu impozitele si taxele

Profitul sau pierderea din activitatile curente

Elemente extraordinare

Interesul minoritar

Profitul net sau pierderea neta a perioadei

Notele la contul de profit si pierdere pot contine detalii suplimentare. Atat Directiva a IV-a a CEE cat si IAS 1 indica urmatoarele informatii ca fiind necesare :

Chirii si cheltuieli generate de contractele de leasing operational

Onorarii de audit

Profiturile si pierderile generate de vanzarea sau cedarea imobilizarilor corporale

2.2.3. Modificarile capitalului propriu

In cadrul prezentarii situatiilor financiare, modificarile aduse capitalului intreprinderii pot ai analizate sub doua aspecte :

Inregistrarea tuturor modificarilor capitalurilor proprii

Modificarile capitalului propriu, altele decat cele care rezulta din tranzactiile de capital cu proprietarii si distribuirile catre proprietari.

Analiza variatiei capitalurilor proprii apartine contabilitatii de tip anglo-saxon, ea fiind interpretata ca structura « situatiei castigurilor acumulate si retinute » (statement of accumulated and retained earnings)5.

In conformitate cu prevederile IAS 1, situatia modificarilor capitalului propriu cuprinde informatii specifice, ca de exemplu :

Beneficiul net sau pierderea neta a exercitiului

Pierderile si castigurile, apoi cheltuielile si veniturile direct afectate de modificarile aduse capitalului propriu

Efectul cumulativ al modificarilor politicii contabile si corectia erorilor fundamentale (conform IAS 8 « Politici contabile, schimbari de estimari si erori »)

Operatii efectuate cu proprietarii intreprinderii si care afecteaza capitalul si distribuirile de dividende in favoarea acestora

Rezultatele nedistribuite, la deschiderea si inchiderea exercitiului

O reconciliere intre soldurile initiale si finale ale fiecarui post de capitaluri, prime de emisiune, rezerve etc., cu precizarea separata a fiecarei miscari6

Reconcilierea intre soldurile initiale si cele finale pentru fiecare post este posibila daca intreprinderea va opta pentru intocmirea si prezentarea unei situatii a modificarilor aduse capitalului propriu pe coloane.

2.2.4. Situatia fluxurilor de trezorerie

Situatia sau Tabloul fluxurilor de trezorerie este tratat in literatura de specialitate de catre Standardul International de Contabilitate IAS 7 « Situatia fluxurilor de trezorerie ».

Fluxurile de trezorerie reprezinta intrari sau iesiri de numerar si echivalente de numerar si mai sunt denumite fluxuri de numerar sau cash-flow.

Conform IAS 7 paragraful 12, obiectivul acestei situatii este « de a furniza informatii despre pozitia financiara, performantele si modificarile pozitiei financiare a intreprinderii, care sunt utile unei sfere largi de utilizatori in luarea deciziilor economice ».

Asa cum am precizat in primul capitol, utilizatorii care pot fi interesati de situatia fluxurilor de trezorerie sunt investitorii, personalul angajat, creditorii, furnizorii, alti creditori comerciali, institutiile publice. Utilitatea prezentarii acestor informatii se regaseste in evaluarea capacitatii intreprinderii de a genera numerar, deci lichiditati, precum si in nevoia societatii de a utiliza aceste fluxuri in vederea continuarii activitatii.

In Romania, situatia fluxurilor de trezorerie este considerata o componenta a situatiilor financiare anuale in conformitate cu prevederile Ordinului Ministerului Finantelor Publice Nr. 94 din 29 ianuarie 2001 pentru aprobarea Reglementarilor Contabile Armonizate cu Directiva a IV-a a CEE si cu Standardele Internationale de Contabilitate.

Ca modalitate de intocmire si prezentare, situatia fluxurilor de trezorerie este structurata conform celor trei fluxuri principale dintr-o intreprindere, astfel :

Fluxuri provenite din activitatile de exploatare

Fluxuri provenite din activitatile de investitii

Fluxuri provenite din activitati de finantare

Fluxurile provenite din activitatile de exploatare sunt generate de activitatile curente ale intreprinderii, insotite de activitati de finanatare curenta sau de investitie. Pentru exemplificare, putem evidentia platile in numerar efectuate catre diversi furnizori, platile datoriilor catre stat si institutiile acestuia, incasarile din vanzarea bunurilor produse sau a serviciilor prestate, avansurile in numerar.

Fluxurile provenite din activitatile de investitii cuprind achizitionarea si cedarea de active imobilizate, titluri financiare imobilizate, incasari si plati in numerar aferente contractelor de tip futures, forward.

Activitatile de finantare, ce constituie fluxul aferent acestora fac referire la constituirea si rambursarea resurselor financiare pe termen lung, destinate sustinerii activitatii intreprinderii, deci a fluxului de exploatare.

Conform standardului de referinta IAS 7 « Situatia fluxurilor de trezorerie », aceasta situatie financiara se poate intocmi fie prin metoda directa, fie prin metoda indirecta.

Metoda directa presupune delimitarea fluxurilor de incasari-plati proprii fiecarei activitati : de exploatare, de investitii si de finantare. Spre deosebire de aceasta, metoda indirecta se bazeaza pe corectarea profitului net sau a pierderii nete cu efectele tranzactiilor nonmonetare, amanarile sau angajamentele de plati sau incasari in numerar din exploatare trecute sau viitoare, si elementele de venituri si cheltuieli asociate cu fluxurile de numerar din investitii sau finantari7.

2.2.5. Politicile contabile si notele explicative

In Romania, conform Programului de dezvoltare a contabilitatii, aceasta ultima situatie financiara este cunoscuta sub denumirea de « Principii, politici si metode contabile ». Conform programului, situatia prezinta :

Abaterile de la principiile contabile si schimbarea metodelor de evaluare

Tratamentele contabile alternative

Suma dobanzilor incluse in costul de productie al activelor imobilizate si circulante cu ciclu lung de fabricatie

Standardul International de Contabilitate IAS 1 recomanda intreprinderilor alegerea unor politici si note explicative astfel incat activitatea acestora sa fie aliniata reglementarilor contabile internationale. Din aceste considerente, informatiile prezentate trebuie sa fie :

Relevante pentru nevoile utilizatorilor care iau decizii

Credibile, adica sa reprezinte fidel rezultatele si pozitia financiara a intreprinderii

Neutre, nepartinitoare

Prudente

Complete, sub toate aspectele semnificative

In tara noastra, setul notelor explicative retine in mod explicit: active imobilizate, provizioane pentru riscuri si cheltuieli si alte provizioane, repartizarea profitului, analiza rezultatului din exploatare, situatia creantelor si datoriilor, principii, politici si metode contabile, actiuni si obligatiuni, informatii privind salariatii, administratorii si directorii, exemple de calcul si analiza a principalilor indicatori economico-financiari, alte informatii8.

De mare importanta pentru setul de utilizatori carora li se adreseaza este nota contabila referitoare la exemplele de calcul si analiza a principalilor indicatori economico-financiari. Pe baza acestei note intreprinderea se prezinta atat in fata actualilor si potentialilor investitori, cat si in fata furnizorilor, a clientilor, a angajatilor proprii si a unei parti din publicul larg.

Nota trebuie sa cuprinda calculul urmatoarelor grupe de indicatori :

indicatori de lichiditate,

indicatori de risc,

indicatori de activitate (gestiune)

indicatori ai profitabilitatii

indicatori privind rezultatul pe actiune

Pentru detalii privind modalitatile de calcul a fiecarui indicator, a se consulta Anexa nr. XXXX

Conform IAS 1 paragraful 91, notele la situatiile financiare ale unei intreprinderi trebuie sa :

Sa prezinte informatii despre bazele de intocmire a situatiilor financiare si despre politicile contabile specifice selectionate si aplicate pentru tranzactii si evenimente semnificative ;

Sa prezinte informatiile cerute de Standardele Internationale de Contabilitate care nu sunt prezentate in alta parte in situatiile financiare

Sa ofere informatii suplimentare care nu sunt prezentate in situatiile financiare, dar care sunt necesare pentru o prezentare fidela

Deasemenea, IAS 1 mai prevede in paragraful 93 urmatoarele: « notele la situatiile financiare includ descrieri narative sau analize mai detaliate ale sumelor prezentate in bilant, contul de profit si pierdere, situatia fluxurilor de numerar si situatia capitalurilor proprii, precum si informatii suplimentare ».

Pentru ca utilizatorilor sa li se acorde posibilitatea unei intelegeri facile, notele contabile ale situatiilor financiare se prezinta in urmatoarea ordine :

Declaratia conformitatii cu Standardele Internationale de Contabilitate

Prezentarea bazei de evaluare si a politicilor contabile aplicate

Informatii care stau la baza elementelor-randuri prezentate in fiecare situatie financiara in ordinea in care este prezentat fiecare element-randuri si fiecare situatie financiara

=== Note de subsol ===

Note de subsol

Capitolul 1

1 – adaptare dupa “Dictionarul Macmillan de Economie Moderna”, Editura Fundatiei Codecs, Bucuresti, 1996

2 – FELEAGA, Niculae; FELEAGA (MALCIU) Liliana, Contabilitate Financiara – o abordare europeana si internationala, Editura InfoMega, Bucuresti, 2005

3 – EDEN, Ali; STANCIU, Victoria, Auditul sistemelor informatice, Editura DualTech, Bucuresti, 2004

4 – FELEAGA, Niculae; FELEAGA (MALCIU) Liliana, op.cit., pag. 52

5 – Berry A., Jarvis R. citati de FELEAGA, Niculae; FELEAGA (MALCIU) Liliana, Contabilitate Financiara – o abordare europeana si internationala, Editura InfoMega, Bucuresti, 2005, pag. 53

6 – FELEAGA, Niculae, Imblanzirea junglei contabilitatii, Editura Economica, Bucuresti, 1996

7 – FELEAGA, Niculae; FELEAGA (MALCIU) Liliana, op.cit., pag. 64

Capitolul 2

1 – RISTEA, Mihai; DUMITRU, Corina Graziella, Contabilitate Aprofundata, Editura Universitara, Bucuresti, 2005

2 – Standardul International de Contabilitate IAS 1 “Prezentarea Situatiilor Financiare”, traducere

3 – FELEAGA, Niculae; FELEAGA (MALCIU) Liliana, op.cit., pag. 71-72

4 – RISTEA, Mihai; DUMITRU, Corina Graziella, Contabilitate financiara, Editura Margaritar, Bucuresti, 2003

5 – FELEAGA, Niculae; FELEAGA (MALCIU) Liliana, op.cit., pag. 143

6 – FELEAGA, Niculae; IONASCU, Ionel, Contabilitate financiara, Editura Economica, Bucuresti, 1993

7 – RISTEA, Mihai; DUMITRU, Corina Graziella, op. cit., pag. 52

8 – RISTEA, Mihai; DUMITRU, Corina Graziella, Addenda la lucrarea Contabilitate Aprofundata, Editura Universitara, Bucuresti, 2005