Intocmirea, Prezentarea Si Analiza Situatiilor Financiare

CAP I

CONSIDERATII TEORETICE PRIVIND SITUATIILE FINANCIARE.

1.1. SITUAȚIILE FINANCIARE ALE ÎNTREPRINDERII

Situațiile financiare reprezintă sursa informațională de bază pentru efectuarea analizei financiare. Ele sunt rapoarte formale privind starea și performanțele financiare ale întreprinderii în care se prezintă o imagine a poziției financiare și profitabilității acesteia la sfârșitul unei perioade din cadrul exercițiului financiar curent. Situațiile financiare consacrate sunt: bilanțul, contul de rezultate al exercițiului și situația cash.flow-lui.

În cazul marilor întreprinderi situațiile financiare sunt însoțite de anexe, unde sunt explicitate pozițiile bilanțiere importante sau elemente de cheltuieli, respectiv de venituri. Anexele sunt parte integrantă a situațiilor financiare.

Reglementari specifice:

1. Legea Contabilitatii 82/1991 (republicata, modificata si completata prin OG 61/2001)
2. OMFF 94/2001 pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE si cu standardele internationale de contabilitate

3. Cadrul conceptual (cadrul general de intocmire si prezentare a situatiilor financiare) al IASB (Comitetul pentru Standarde Internationale de Contabilitate) -; care face parte integranta din OMFP 94/2001

4. OMFP 306/2002 pentru aprobarea Reglementarilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene

Scopul situațiilor financiare

Obiectivul situațiilor financiare este de a furniza informații privind poziția (situația sau starea) și performanța firmei (fluxurile de rezultate), precum și schimbările în nivelul acestora, pentru a fi prezentate unei categorie cât mai largi de utilizatori. De aceea, situațiile financiare trebuie să fie inteligibile, relevante, corecte și comparabile.

Situațiile financiare sunt primite de diverse grupuri de utilizatori interesați, atât din interiorul, cât și din exteriorul întreprinderii.

Utilizatori interni

Propietarii și administratorii au nevoie de situațiile financiare pentru a lua decizii privind activitatea curentă sau de perspectivă. În acest scop sunt necesare analize financiare prin care se detaliază anumite aspecte și se explică semnificația cifrelor. Situațiile financiare sunt prezentate acționarilor, în special cu ocazia rapoartelor anuale care sunt prezentate, discutate și aprobate în adunările generale.

Salariații au nevoie de asemenea de informații pentru negocierea contractelor colective de muncă, a grilelor de salarizare, respectiv a salariilor etc.

b)Utilizatori externi

investitori, interesați în aprecierea viabilității întreprinderii;

instituții financiare (bănci și alte instituții financiare nebancare) pentru a decide acordarea creditelor privind finanțarea diverselor proiecte sau completarea capitalului de lucru;

autorități guvernamentale, pentru stabilirea și urmărirea achitării obligațiilor fiscale care sunt în sarcina întreprinderii;

media și publicul larg, interesate de situațiile financiare ale firmelor importante, pentru o mare diversitate de motive.

Bilanțul

În contabilitate bilanțul este o situație a valorii contabile a tuturor activelor și pasivelor unei întreprinderi la un moment dat (la sfârșitul anului sau al diviziunilor anului: trimestru, semestru, lună etc.). Ecuația fundamentală a bilanțului este:

A=P,

unde

A – activele;

P – pasivele întreprinderii.

Structura bilanțului este următoarea:

ACTIVE

Active imobilizate

Imobilizări necorporale

Imobilizări corporale

Imobilizări financiare

Active circulante

Stocuri

Creanțe

Investiții financiare pe termen scurt

Casa și conturi la bănci

Cheltuieli în avans (se efectuează înainte de a se repartiza asupra costurilor activității)

PASIVELE sunt grupate astfel:

Datorii pe termen scurt

Active circulante nete sau datorii curente nete (B-D)

Total active minus datorii curente

Datorii pe termen lung

Provizioane pentru riscuri și cheltuieli

Venituri în avans (se înregistrează înainte de a fi încasate efectiv)

Capitaluri proprii

Această grupare a elementelor din bilanț se exprimă în relația fundamentală de bilanț:

Active = Pasive,

în care:

Active=A+B+C

Pasive=Datorii+Provizioane pentru riscuri și cheltuieli+Venituri în avans+Capital propriu

Analiza financiară presupune organizarea elementelor de activ și de pasiv pe criterii de lichiditate, respectiv de exigibilitate. Elementele de activ sunt structurate în funcție de creșterea gradului de lichiditate (însușirea acestora de a fi transformate rapid în numerar), începând cu partea superioară a bilanțului. Astfel, în activ sunt înscrise elementele mai puțin lichide, respectiv imobilizările necorporale, corporale, financiare, numite și utilizări permanente, datorită vitezei de rotație lente a acestora. Urmează apoi activele circulante, cu un grad de lichiditate mai mare, motiv pentru care mai sunt denumite utilizări temporare. Elementele de pasiv sunt structurate după gradul crescător de exigibilitate (însușirea acestora de a deveni scadente la un anumit termen). Astfel, în pasiv sunt înscrise mai întâi capitalurile proprii, urmând apoi sursele atrase pe termen lung și mediu și la sfârșit cele pe termen scurt. Capitalurile proprii împreună cu datoriile pe termen lung și mediu sunt denumite capitaluri permanente, în timp ce sursele pe termen scurt reprezintă capitaluri temporare.

Dacă bilanțul contabil nu este structurat pe criterii de lichiditate/exigibilitate, astfel încât să exprime acoperirea financiară a activităților potrivit naturii acestora, analiza financiară nu poate conduce la concluzii și decizii pertinente privind echilibrul financiar al firmei.

1.1.2. Contul de rezultate al exercițiului

Contul de rezultate al exercițiului, denumit adesea „Contul de profit și pierderi” este acea situație financiară a întreprinderii care indică modul în care veniturile acesteia (sumele de primit din vânzarea produselor și a serviciilor) sunt transformate în rezultat (prin deducerea cheltuielilor aferente respectivelor venituri). Rezultatul poate fi pozitiv sau negativ și atestă prin aceasta faptul că firma realizează profituri, respectiv pierderi.

Veniturile sunt intrări sau alte creșteri ale activelor sau ștergeri de datorii într-o anumită perioadă de timp (an, trimestru, semestru, lună, etc.), ca urmare a livrării produselor și a serviciilor către clienți, precum și îndeplinirii celorlalte activități de natură financiară sau excepțională.

Principalele categorii de venituri sunt: venituri din exploatare, venituri financiare și venituri extraordinare

Cheltuielile sunt diminuări ale activelor firmei într-o anumită perioadă de timp (an, trimestru, semestru, lună, etc.), urmare consumului acestora (este vorba de materii prime, materiale, consumabile etc.) sau a folosirii lor (în cazul activelor fixe). Principalele categorii de cheltuieli sunt: cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare și cheltuieli extraordinare.

Corespunzător celor trei tipuri de venituri și cheltuieli, rezultatele întreprinderii sunt și ele, la rândul lor, de trei tipuri: rezultatul din exploatare, rezultatul financiar și rezultatul extraordinar. Din însumarea rezultatului din exploatare cu rezultatul financiar se obține rezultatul curent. Prin deducerea cheltuielilor totale din veniturile totale sau prin însumarea rezultatului curent cu rezultatul extraordinar, se ajunge la rezultatul brut (care poate fi profit sau pierdere). Mai departe, prin deducerea impozitului pe profit din profit se obține profitul net.

Structura contului de rezultate este, în consecință, următoarea:

Venituri din exploatare

Cifra de afaceri

Variația stocurilor de produse finite

Producția imobilizată

Alte venituri din exploatare

Cheltuieli de exploatare

Cheltuieli cu materiile prime și materialele consumabile

Cheltuieli cu personalul

Amortizări și provizioane pentru deprecierea imobilizărilor

Alte cheltuieli de exploatare

Rezultatul din exploatare=Venituri din exploatare-Cheltuieli de exploatare

Venituri financiare

Venituri din titluri de participare

Venituri din alte investiții financiare

Venituri din dobânzi

Alte venituri financiare

Cheltuieli financiare

Cheltuieli privind dobânzile

Rezultatul financiar=Venituri financiare-Cheltuieli financiare

14. Rezultatul curent=Rezultatul din exploatare+Rezultatul financiar

15. Venituri extraordinare

16. Cheltuieli extraordinare

17. Rezultatul extraordinar=Venituri extraordinare-Cheltuieli extraordinare

18. Rezultatul brut=Rezultatul curent+Rezultatul extraordinar

19. Impozitul pe profit

20. Alte cheltuieli cu impozite și taxe

21. Rezultatul net al exercițiului=Rezultatul brut-Impozitul pe profit

Situația cash-flow-lui

Într-o afacere simplă, în care nu există imobilizări, vânzări sau cumpărări pe credit sau preluarea unor credite de la bănci etc., ar trebui ca în momentul solicitării extrasului de cont de la bancă, soldul acestui cont, împreună cu numerarul din casă să reprezinte chiar profitul brut al exploatării firmei la data respectivă. În afacerile reale însă plățile nu se fac odată cu consumul resurselor iar încasările nu se fac odată cu vânzarea bunurilor. Firmele se aprovizionează cu materii prime pe care le consumă în prezent și le plătesc mai târziu, achiziționează echipamente pe care le plătesc în prezent și le utilizează ulterior, vând produse în prezent și încasează contravaloarea lor peste o perioadă de timp sau primesc avansuri în bani pentru produse sau servicii pe care le livrează după aceea. Fluxurile de plăți și cele de încasări, deși corelate, au o mișcare defazată, adesea contradictorie și aceasta cu atât mai accentuat, cu cât afacerea este mai complexă. Din aceste motive situația cash-flow-lui diferă semnificativ de contul de rezultate al perioadei de raportare.

În contabilitatea financiară situația cash-flow-lui exprimă fluxurile monetare de intrare și de ieșire ale întreprinderii în timpul unei anumite perioade de timp (an, trimestru, semestru, lună, zi etc.). Această situație indică modul cum operațiile economico-financiare se reflectă asupra evoluției numerarului în cadrul activităților de exploatare, de investiții și financiare. Situația cash-flow-lui este utilizată pentru determinarea viabilității pe termen scurt a firmei, în special referitor la capacitatea acesteia de a plăti la timp facturile.

Activitățile de exploatare includ producția, vânzarea și livrarea produselor, precum și încasarea banilor de la clienții întreprinderii. Aceasta presupune achiziționarea materiilor prime, crearea stocurilor, publicitatea și expedierea produselor, încasarea creanțelor. Cash-flow-l din exploatare se poate obține din partea corespunzătoare a contului de rezultate, respectiv din rezultatul exploatării, dacă la acesta se adaugă/se scad, după caz:

amortizarea imobilizărilor corporale și necorporale;

alte câștiguri sau pierderi asociate cu vânzarea activelor.

Activitățile de investiții presupun achiziționarea unor active fixe de care întreprinderea are nevoie în vederea realizării și distribuției produselor proprii, respectiv vânzarea unor astfel de active, atunci când acestea nu mai sunt necesare realizării obiectului său de activitate. Aceste operațiuni sunt exprimate în:

cheltuielile de capital, care includ achiziționarea de terenuri, clădiri sau echipamente;

veniturile din valorificarea activelor devenite inutile proceselor de producție sau comerciale ale întreprinderii;

alte creșteri/descreșteri ale imobilizărilor.

Activitățile financiare includ intrările de numerar de la investitori sau de la creditori cum ar fi acționarii sau băncile, respectiv ieșirile de numerar către aceștia sub formă de dividente, rambursări de rate și dobânzi, pe măsură ce firma generează venituri și profit. În afara elementelor din secțiunea de activități financiare ale contului de rezultate, mai trebuie deci adăugate aceste fluxuri, respectiv:

dividendele;

vânzarea/cumpărarea de acțiuni;

împrumuturile.

1.2. CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

Contul de profit si pierdere (CPP) este parte integranta a situatile întreprinderii;

alte creșteri/descreșteri ale imobilizărilor.

Activitățile financiare includ intrările de numerar de la investitori sau de la creditori cum ar fi acționarii sau băncile, respectiv ieșirile de numerar către aceștia sub formă de dividente, rambursări de rate și dobânzi, pe măsură ce firma generează venituri și profit. În afara elementelor din secțiunea de activități financiare ale contului de rezultate, mai trebuie deci adăugate aceste fluxuri, respectiv:

dividendele;

vânzarea/cumpărarea de acțiuni;

împrumuturile.

1.2. CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

Contul de profit si pierdere (CPP) este parte integranta a situatiilor financiare, alaturi de  datele informative, situatia fluxurilor de numerar, a capitalurilor proprii si a notelor explicative, evidentiind unul dintre cei mai importanti indicatori financiar ai unei firme: rezultatul exercitiului financiar.

Fie ca vorbim de pierdere sau de profit, importanta rezultatului exercitiului financiar sau doar al unei perioade este majora, atat din punct de vedere fiscal (prin prisma impozitului pe profit platit), cat si al strategiilor manageriale aplicate, fiind un raport dinamic, intocmit lunar, trimestrial si anual care evidentiaza totalurile fluxurilor de cheltuieli si venituri din perioada de timp raportata.

Analizand activitatea unei firme, precum si situatiile sale financiare, putem spune ca CPP este suma rezultatului din exploatare, financiar si extraordinar.

Contul de profit si pierdere evidentiaza unul dintre cei mai importanti indicatori financiar ai unei companii sireprezinta suma rezultatului din exploatare, financiar si extraordinar.

Veniturile si cheltuielile din exploatare(cunoscute si ca venituri si cheltuieli ale activitatii de baza), sunt acele venituri si cheltuieli legate nemijlocit de activitatea firmei conform obiectului sau de activitate, rezultatul din exploatare reflectand rentabilitatea activitatii de baza  a societatii si indirect, eficienta deciziilor manageriale luate.

Principala componenta a veniturilor din exploatare o reprezinta cifra de afaceri, un indicator foarte important, atat din punct de vedere economic (prin incadrarea firmei ca si contribuabil mic, mijlociu sau mare), cat si fiscal (fiind un criteriu in stabilirea termenelor de depunere a  diferitelor declaratii fiscale). Cifra de afaceri cuprinde totalitatea veniturilor din operatiunile comerciale efectuate de firma, respectiv vanzarea de marfuri si produse ori prestarea de servicii intr-o anumita perioada de timp.

Un alt element foarte important din cadrul veniturilor de exploatare il constituie variatia stocurilor de produse finite. Aceasta este prezenta in contabilitatea societatilor ce desfasoara activitati de productie de bunuri sau servicii si se calculeaza ca diferenta intre valoarea la cost de productie a stocurilor de produse si productie in curs de executie, de la finele perioadei, si valoarea initiala a acestor stocuri, fara a considera provizioanele constituite pentru depreciere. Aceasta variatie a stocurilor poate reprezenta fie un plus, cand stocul final este mai mare decat stocul initial, fie un minus, cand stocul final este mai mic decat stocul initial.

Tot in categoria veniturilor de exploatare se incadreaza si productia capitalizata sau altfel spus, costul lucrarilor si cheltuielilor efectuate de o societate in scopul obtinerii unor imobilizari corporale si necorporale (ex. constructia in regie proprie a unei cladiri, a unui utilaj). Aceste venituri nu genereaza incasari monetare intr-o perioada imediat urmatoare, fiind surse de posibile de venit pentru intreprindere la momentul vanzarii imobilizarii respective, insa, din ratiuni de prudenta, sunt evaluate la nivelul costurilor de productie.

Alte venituri din exploatare intalnite in cadrul unei firme sunt venituri din vanzarea  mijloacelor fixe, venituri din donatii, venituri din amenzi si penalitati si alte venituri din exploatare.

Cheltuielile de exploatare reprezinta cheltuielile efectuate in scopul obtinerii veniturilor de exploatare, reprezentand totalitatea costurilor inregistrate de companie ca urmare a desfasurarii activitatilor conform obiectului sau de activitate.

Cheltuielile de exploatare cuprind o serie de cheltuieli cum ar fi cheltuielile cu materii prime si materiale consumabile, cheltuielile privind marfurile, alte cheltuieli materiale, cheltuieli privind energia si apa, cheltuieli cu personalul, cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe, cheltuieli privind prestatiile externe (chirii, servicii prestate de catre terti, cheltuieli cu deplasari, comisioane bancare etc.), cheltuieli cu alte taxe si impozite si alte cheltuieli de exploatare (amenzi, costul mijloacelor fixe vandute, donatii, alte cheltuieli de exploatare).

In contul de profit si pierdere mai este evidentiata o cheltuiala care nu poate fi incadrata in nicio categorie prezentata mai sus (de exploatare, financiara sau extraordinara) – cheltuiala cu impozitul pe profit. In CPP ea este evidentiata separat, in afara celorlalte categorii de cheltuieli si venituri.

Pe langa elementele de exploatare, veniturile si cheltuielile financiare sunt legate de activitatea financiara a firmei, referindu-se in general la activitati de finantare, influenta diferentelor de curs valutar, investitii etc.

Cele mai des intalnite venituri financiare in cadrul unei companii includ: venituri din dobanzi bancare, venituri din diferente de curs valutar, venituri din sconturi financiare obtinute (pentru plata inainte de scadenta a unor furnizori), alte venituri financiare, cum ar fi venituri din diferentele de curs valutar aferente ratelor unui leasing financiar;

Cheltuielile financiare cuprind, in general, cheltuieli cu dobanda aferente creditelor obtinute, cheltuieli cu diferentele de curs valutar, cheltuieli cu sconturile financiare acordate, alte cheltuieli financiare.

Diferenta dintre veniturile si cheltuielile financiare este evidentiata in CPP ca rezultatul financiar al perioadei.

Politicile manageriale ar trebui sa minimizeze impactul cheltuielilor si veniturilor datorate diferentelor de curs valutar asupra rezultatului financiar al firmei, utilizand diverse instrumente financiare (eng. hedging). Ca urmare a crizei economice si a fluctuatiei semnificative a cursului de schimb valutar, in cadrul unei firme, rezultatul financiar poate avea un impact major asupra CPP. In practica, au existat multe cazuri in care profitul operational obtinut a fost „acoperit” de pierderea financiara mai mare sau pierderea operationala de profitul financiar, generand un rezultat care nu reflecta in totalitate nivelul de profitabilitate al activitatii respective. Trebui retinut faptul ca in cadrul rezultatului perioadei, ponderea cea mai mare trebuie sa o aiba rezultatul din exploatare.

Ca ultima componenta a CPP, rezultatul extraordinar cuprinde veniturile si cheltuielile extraordinare, avand o pondere redusa in cadrul acestuia si lipsind cu desavarsire in contabilitatea majoritatii firmelor datorita faptului ca apar ca urmare a unor situatii neobisnuite sau a unor tranzactii ce nu sunt asteptate sa se repete intr-un mod frecvent (operatiuni de capital, provizioane reglementate, provizioane pentru riscuri si cheltuieli exceptionale etc.).

Contul de profit si pierdere, denumit si situatia rezultatelor financiare reprezinta efectul deciziilor operationale ale managementului asupra performantelor firmei si asupra profitului, respectiv pierderii pentru actionari, pe o anumita perioada de timp.
Profitul sau pierderea calculate in cadrul acestui document majoreaza, respectiv reduc nivelul capitalurilor proprii ale actionarilor din bilantul contabil. Astfel, situatia privind rezultatele obtinute este o prelungire necesara a bilantului, in vederea explicitarii unei componente importante a modificarii capitalurilor actionarilor si a oferirii de informatii detaliate, necesare pentru masurarea performantei financiare.

Contul de profit si pierdere contine veniturile recunoscute pe o anumita perioada de timp si cheltuielile efectuate pentru obtinerea acestor venituri, cheltuieli din care fac parte si deprecierea activelor sau pasivelor (cheltuieli cu amortizarea si provizioanele) si impozitele.

Nivelul performantei unei companii este reflectat prin nivelul profitului, stiind ca rezultatul exercitiului financiar este egal cu rezultatul brut din care se scade impozitul pe profit.

REZULTAT FINANCIAR = REZULTAT BRUT – Impozitul/profit

REZULTATUL BRUT = Rezultat exploatare + Rezultat financiar + Rezultat extraordinar

O observatie importanta ar fi aceea ca o companie poatea avea un rezultat financiar pozitiv, dar rezultatul activitatii de exploatare sa fie unul negativ, ceea ce nu este o situatie de dorit. Spunem lucrul acesta deoarece o companie sanatoasa trebuie sa se bazeze pe profiturile provenite din activitatea sa curenta, de baza, cele financiare fiind numai auxiliare.

Indicatorii care masoara profitabilitatea unei companii sunt :

ROS (Return On Sales) sau Marja profitului net

– care reprezinta profitul net raportat la cifra de afaceri Profit net / Cifra de afaceri
Indica marimea profitabilitatii companiei.O rata a profitului ridicata indica o profitabilitate mare a societatii.

ROA – Return on Assets sau rentabilitate economica (Profit net / Active totale) * 100

O versiune simplificata a ROA este raportul dintre profitul net si activele totale, care indica cati lei de profit obtine compania la 100 lei active. Cu cat este mai mare cu atat este mai bun.

ROA se compara cu WACC – weighted average cost of capital deoarece ROA masoara profitul obtinut pe costul de capital – Profit net /(Capitaluri proprii + Datorii totale). WACC este media ponderata intre costul capitalurilor proprii si rata dobanzii. La modul simplificat ROA se compara cu rata dobanzii a pietei.
Masoara profitabilitatea pentru toti detinatorii de capital, atat de capital propriu   actionari, cat si de capital imprumutat   creditorii.

O varianta mai sofisticata a acestui indicator se calculeaza ca profit brut+cheltuielile cu dobanzile x (1- rata de impozitare)/active totale

ROE – Return on Equity sau rentabilitatea financiara (Profit net / Capitaluri proprii) * 100

Masoara profitul obtinut de investitor in urma investitiei sale prin aportul adus la capitalurile proprii. Prin urmare este corect a se compara aceasta rata cu costul capitalurilor proprii.

Este poate cel mai important indicator al performantei, deoarece pune fata in fata profitul net ramas la dispozitia societatii cu valoarea capitalurilor proprii, adica partea din total capitaluri ce le revine actionarilor.
Indica profitul net obtinut la 100 lei capitaluri proprii. Cu cat este mai mare cu atat este mai bun.

Informatiile despre performanta unei entitati, in special profitabilitatea acesteia, sunt necesare pentru evaluarea modificarilor potentiale ale resurselor economice pe care entitatea le va putea controla in viitor. In acest sens, informatiile despre variabilitatea performantelor sunt importante. Informațiile despre performante sunt utile in a anticipa capacitatea entitatii de a genera fluxuri de numerar cu ajutorul resurselor existente. Ele sunt utile si pentru formularea rationamentelor despre eficienta cu care entitatea poate utiliza noi resurse.

Partile componente ale situatiilor financiare se coreleaza, deoarece ele reflecta diferite aspecte ale acelorasi tranzactii sau ale altor evenimente. Desi fiecare situatie ofera informatii diferite, este probabil ca nici una sa nu serveasca unui singur scop sau sa ofere toate informatiile impuse de necesitatile specifice ale utilizatorilor. De exemplu, contul de profit si pierdere ofera o imagine incompleta a performantei, daca nu este folosit impreuna cu bilantul si situatia modificarilor pozitiei financiare.

Informatii ce trebuie prezentate in contul de profit si pierdere

            IAS 1 cere ca cel putin urmatoarele elemente randuri sa fie incluse in contul de profit si pierdere:

a. venitul din activitati curente;

b. rezultatele din activitatea de exploatare;

c. costurile de finantare;

d. partea din profituri si pierderi aferenta intreprinderilor asociate si asocierilor in participatie contabilizata prin metoda punerii in echivalenta;

e. cheltuielile fiscale;

f. profitul sau pierderea din activitatile curente;

g. elemente extraordinare;

h. interesul minoritar;

i. profitul net sau pierderea neta a perioadei.

            Alte elemente-randuri, titluri si subtotaluri sa fie incluse in contul de profit si pierdere daca este necesar sa se explice elementele de performanta ale intreprinderii. Conformitatea cu formatul contului de profit si pierdere stabilit in volumul de Reglementari contabile armonizate cu directiva a IV-a a CEE si cu IAS va asigura in mod normal satisfacerea acestor cerinte.

            Informatii ce trebuie prezentate fie in contul de profit si pierdere, fie in note – IAS 1 cere ca o intreprindere sa prezinte fie in contul de profit si pierdere, fie in note o analiza a cheltuielilor utilizand o clasificare bazata fie pe natura cheltuielilor, fie pe destinatia lor in cadrul intreprinderii. Volumul de Reglementari contabile armonizate cu directiva a IV-a a CEE si cu IAS cere ca aceasta analiza sa se faca in functie de natura cheltuielilor si sa fie inclusa in contul de profit si pierdere.

            In general se vor prezenta:

analiza cheltuielilor pe natura si destinatia lor;

daca prezentarea se face dupa destinatie se prezinta: cheltuiala cu amortizarea pentru activele corporale si necorporale; cheltuielile cu personalul; dividendele pe actiune declarate sau propuse.

            Conformitatea cu prevederile volumului de Reglementari contabile armonizate cu directiva a IV-a a CEE si cu IAS va satisface in mod normal cerintele IAS.
In note pot fi prezentate detalii suplimentare. De exemplu, art. 5.62 din Reglementarile contabile armonizate cu directiva a IV-a a CEE si cu IAS cere prezentarea urmatoarelor valori din contul de profit si pierdere:

– chirii si cheltuieli generate de contractele de leasing operational;
– onorarii de audit;

– profiturile si pierderile generate de vanzarea sau cedarea imobilizarilor corporale.

CAP II

PREZENTAREA SOCIETATII

Societatea comerciala SYSTEM COMPONENTSS.R.L. are sediul în, ……………………., nr. …, Ap….., localitate……………………….. Este constituita în forma juridica de societate cu raspundere limitata, cu capital social integral privat.

Societatea comerciala este înregistrata la Oficiul Registrului Comertului Bucuresti sub nr. J…/……./………

Obiectul de activitate, conform actului constitutiv reprezinta activitati din domeniul productiei, comertului, prestari de servicii, însa obiectul principal de activitate îl constituie reparatiile auto.

Capitalul social al societatii comerciale SYSTEM COMPONENTSS.R.L. este de 1000 ron, respectiv 500 parti sociale în valoare de 2 lei, detinute de un singur asociat care este si administrator.

Administratorul aproba anual bilantul contabil si contul de profit si pierderi si hotaraste repartizarea profitului realizat anual.

Societatea comerciala are un numar de 14 salariati cu contracte de munca cu durata nedeterminata.

Compartimentul contabilitate are 3 salariati. Conform legii, în cadrul societatii comerciale, contabilitatea este condusa în partida dubla, se întocmeste bilantul contabil cu toate componentele dupa modelele elaborate de Ministerul Finantelor.

Prin modul de organizare a contabilitatii, în cadrul societatii se asigura:

        întocmirea documentelor justificative pentru orice operatiune care afecteaza patrimoniul societatii;

        înregistrarea în contabilitate a operatiunilor patrimoniale;

        inventarierea patrimoniului;

        întocmirea bilantului contabil;

        controlul tuturor operatiunilor patrimoniale efectuate;

        furnizarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la situatia patrimoniului si a rezultatelor societatii comerciale;

2.1. Organizarea contabila

1. Contabilitatea generala sau financiara, care are drept obiectiv circuitul patrimonial al societatii luat în totalitate si structuralitatea sa ca entitate gestionara. Scopul sau este acela de a determina situatia patrimoniului sub forma echilibrului care trebuie asigurat, concomitent cu rezultatul global al exercitiului, bazat pe gruparea si apoi decontarea cheltuielilor si a veniturilor în functie de natura lor;

2. Contabilitatea de gestiune, care are drept obiectiv evidenta, calculul, analiza si controlul costurilor si al rezultatelor analitice prin prisma componentelor activitatilor consumatoare de resurse si producatoare de rezultate: pe feluri de produse, pe subdiviziuni organizatorice interne, componente ale societatii. Criteriul folosit pentru delimitarea cheltuielilor si rezultatelor este cel al destinatiei si functiei lor.

În cadrul societatii comerciale, sunt utilizate atât conturi de venituri si rezultate analitice corespunzatoare cât si conturi de cheltuieli, pe destinatii si de calculatie a costurilor.

În legatura cu contabilitatea interna de gestiune, se cuvine a fi subliniate urmatoarele aspecte constatate:

        contabilitatea mijloacelor fixe se tine pe categorii si pe fiecare obiect de evidenta în parte;

        materialele de natura obiectelor de inventar de mica valoare sau scurta durata se înregistreaza pe cheltuieli integral;

        contabilitatea valorilor materiale se tine cantitativ si valoric;

        contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli dupa natura lor;

        contabilitatea clientilor, furnizorilor si a celorlalte creante si obligatii, se tine pe categorii precum si pe fiecare persoana;

        contabilitatea veniturilor se tine pe feluri de venituri dupa natura lor, compatibile cu cheltuielile pe care le-au generat de asa maniera încât rezultatele financiare si profitul, se pot determina lunar.

În cadrul societatii comerciale, sunt utilizate trei categorii de documente contabile:

        documentele justificative, prin care se evidentiaza efectuarea ca atare a operatiunilor economice, aceste documente formând majoritatea în totalul documentelor utilizate;

        documente de evidenta si prelucrare contabila;

        documente de sinteza si raportare contabila si financiar- fiscale.

Din categoria documentelor justificative, se utilizeaza:

        documentele primare întocmite în unitatile de desfacere;

        documentele centralizatoare întocmite pe baza documentelor primare, distinct pe fiecare operatiune.

Ca elemente generale, documentele primare întocmite de societate, cuprind:

        denumirea documentului (factura, chitanta, bon, etc.);

        numarul de ordine;

        data si locul întocmirii;

        felul operatiunii cu indicarea elementelor cantitative si valorice;

        semnatura persoanelor implicate, si dupa caz, aprobarea si confirmarea datelor de catre persoanele abilitate;

        semnatura de autorizare prin control a legalitatii operatiunii.

Societatea comerciala, are organizata arhiva pentru pastrarea documetelor în limitele termenelor prevazute de lege astfel încât este asigurat oricând accesul retroactiv si controlul activitatii desfasurate.

Între documentele justificative principale utilizate mentionam:

    notele de receptie si constatare de diferente (tipizate);

    bonurile de cosum (tipizate);

    avizele de însotire a marfurilor (tipizate);

    pentru mijloacele banesti si decontari, chitante, chitante fiscale, facturi (tipizate);

    pentru salarii si alte drepturi de personal, state de salarii, liste de avans chenzinal, ordine de deplasare (tipizate).

Pentru prelucrarea informatiilor cuprinse in documentele justificative, societatea comerciala utilizeaza urmatoarele registre contabile: registru-jurnal, registrul-inventar si registrul Cartea Mare.

În registrul-jurnal sunt înregistrate operatiunile patrimoniale în ordinea lor cronologica, dupa data întocmirii documentelor sau intrarii lor în unitate. În cazul operatiunilor multiple, de aceeasi natura privind acelasi loc de activitate, operatiunile se recapituleaza si într-un document centralizator.

În registrul-inventar, se înregistreaza toate elementele patrimoniale de activ si de pasiv, grupate dupa natura lor, potrivit posturilor din bilantul contabil, inventariate, potrivit legii. Elementele patrimoniale din registrul-inventar au la baza listele de inventariere ori alte documente ce stau la baza posturilor din bilant. Este utilizat registrul-inventar tipizat.

In registrul Cartea Mare sunt înscrise lunar înregisrarile care s-au efectuat în registrul-jurnal. Registrul sta la baza întocmirii balantei de verificare lunare. Balanta de verificare serveste la întocmirea bilantului.

În cadrul societatii comerciale, se utilizeaza inregistrarile contabile în forma "maestru-sah", asigurându-se controlul operativ încrucisat al operatiunilor contabile, fiind dezvoltata pe conturi corespondente, atât rulajul debitor cât si rulajul creditor al fiecarui cont sintetic.

2.2. Structura organizatorica

Organizarea societatii este efectuata pe compartimente dupa cum se vede si in tabelul de mai jos. Astfel in compartimentul contabilitate lucreaza o contabila sefa si doua contabile, in departamentul secretariat sunt angajate doua persoane, seful de atelier are in subordine toti mecanicii auto in numar de 2 angajati, 2 electricieni auto, 1 tinichigii, iar in departamentul aprovizionare sun angajati in total 4 persoane, din care un sef aprovizinare care coordoneaza toate procesele de aprovizionare. Toate departamentele sunt subordonate administratorului, care coordoneaza toate activitatile societatii.

2.3. Parteneri comerciali

Partenerii comerciali sunt in principiu atat personae juridice cat si fizice.

Furnizorii societatii sunt firme de piese auto, selectionate pe baza ofertelor depuse la societate si au fost selectionate in functie de pretul ofeit, termenele de plata precum si termenele de livrare si garantie. Avand in vedere importanta calitatii serviciilor prestate calitatea produselor oferite este esentiala.

Astfel putem enumera printer furnizorii principali:

SC AUTONET DISTRIBUTION

UNIX INTERNATIONAL

SC MATEROM SRL

SC XEDEX TRADE

Clientii societatii sunt atat personae fizice cat si personae juridice. Persoanele juridice inchei contracte de service pentru toate autoturismele din dotare in principiu pe un an calendaristic dar sunt cazuri cand se inchei contracte pe termen nedeterminat, pana la revocarea de carte una dintre partile contractante.

Printer clientii fideli personae juridice amintim:

SC TRANSPORT LOCAL

SERVICIUL DE URGENTA SMURD

SC ARABESQUE SRL

SC PROGES SRL

FAN COURIER

2.4. Calculul si analiza principalilor indicatori economico financiari

Pe baza informatiilor din situatiile financiare, societatea determina o serie de indicatori grupati astfel:

a. Indicatori de lichiditate

Indicatorii din aceasta grupa arata capacitatea activelor din cadrul entitatii de a se transforma in bani, fara riscuri.

Lichiditate curenta = Active curente

                                     Datorii curente    

Indicatorul arata suma cu care activele circulante depasesc datoriile pe termen scut si ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente. Valoarea recomandata si acceptabila este in jur de 2.

Lichiditate imediata = Active curente – stocuri =

      (test acid)                         Datorii curente

Acest indicator elimina stocurile, deoarece nu se pot transforma imediat in disponibilitati, exprimand capacitatea entitatii de a plati datoriile. Valoarea recomandata este in jur de 1.

b. Indicatori de risc

Gradul de indatorare = Capital imprumutat x 100 sau

                                          Capital propriu

= Capital imprumutat x 100    

  Capital angajat             

Capital imprumutat = credite peste 1 an

Capital angajat = capital social + rezerve + credite peste 1 an

Indicatorul arata cat la suta din capitalurile proprii reprezinta creditele peste 1 an si posibilitatea acoperirii acestora din rezerve si capitalul social.

Riscul nu trebuie sa se ridice la mai mult de 30%. Astfel gradul de indatorare este peste pragul normal, acoperirea creditelor fiind ingreunata.

Indicatorul privind acoperirea dobanzilor =

Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit

                   Cheltuieli cu dobanda                          

Acest indicator determina de cate ori entitatea achita cheltuielile cu dobanda. Cu cat valoarea acestuia este mai mica, cu atat pozitia entitatii este mai riscanta.

c. Indicatori de activitate (de gestiune)

Indicatorii de activitate furnizeaza informatii cu privire la:

– viteza de intrare sau de iesire a fluxurilor de trezorerie ale entitatii;

– capacitatea entitatii de a controla capitalul circulant si activitatilor comerciale de baza ale entitatii.

Viteza de rotatie a stocurilor = Costul vanzarilor

                                                       Stocul mediu     

Indicatorul arata de cate ori stocul a fost rulat de-a lungul exercitiului financiar.

Numarul de zile de stocare (durata medie de vanzare) =

Stocul mediu x 365

Costul vanzarilor        

Indicatorul indica numarul de zile in care bunurile sunt stocate in unitate. Cu cat numarul de zile este mai mic, cu atat situatia este mai buna, in sensul ca stocurile sunt utilizate in procesul de productie, aprovizionarile cu stocuri sunt ritmice si nu exista riscul de a inregistra stocuri cu miscare lenta sau greu vandabile.

Viteza de rotatie a debitelor-clienti = Sold mediu clienti x 365

                                                                Cifra de afaceri

Cand valoarea indicatorului este mare, rezulta ca in unitate sunt probleme legate de controlul creditului acordat clientilor si in consecinta creantele sunt mai greu de incasat (clienti rai platnici). Entitatea trebuie sa ia masurile care se impun pentru urgentarea incasarii acestora.  

Viteza de rotatie a creditelor-furnizori =  

 Sold mediu furnizori              x 365

Achizitii de bunuri (fara servicii)       

(sau Cifra de afaceri)

Indicatorul exprima numarul de zile de creditare pe care entitatea il obtine de la furnizorii sai.

Viteza de rotatie a activelor imobilizate = Cifra de afaceri =

                                                                   Active imobilizate

Indicatorul exprima numarul de rotatii efectuate de activele imobilizate pentru realizarea cifrei de afaceri. De asemenea, se evalueaza eficienta managementului activelor imobilizate prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate prin exploatarea acestora.

Viteza de rotatie a activelor totale = Cifra de afaceri =

                                                               Total active

Indicatorul evalueaza eficienta managementului activelor totale prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de activele entitatii.

d. Indicatori de profitabilitate

Indicatorii din aceasta grupa exprima eficienta entitatii in realizarea de profit din resursele disponibile.

Rentabilitatea capitalului angajat

= Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit

                          Capital angajat                                

Indicatorul reprezinta profitul pe care il obtine entitatea din banii investiti in afacere.

Marja bruta din vanzari = Profit brut din vanzari x 100 =

                                                  Cifra de afaceri

O scadere a procentului poate scoate in evidenta faptul ca entitatea nu este capabila sa isi controleze costurile de productie sau sa obtina un pret optim de vanzare.

Profitabilitate = Profit din exploatare

                                  Capital angajat      

Atunci cand profitabilitatea este mai mica decat rata dobanzii de baza pe termen lung, conducerea entitatii ar trebui sa analizeze situatia in sensul orientarii activelor intr-o alta directie de utilizare sau chiar sa procedeze la lichidarea unitatii sau alta procedura de reorganizare, in cazul in care profitabilitatea nu poate fi imbunatatita.

e. Solvabilitatea pe termen lung

Pe baza indicatorilor din aceasta grupa, se stabileste capacitatea entitatii de a face fata datoriilor pe termen lung.

Raportul datorii la capitalul propriu = Total datorii =

                                                               Capital propriu  

Daca acest indicator este prea ridicat, acest lucru ar putea semnaliza ca entitatea si-a consumat intreaga capacitate de indatorare si nu dispune de o marja de manevra in cazul unor evenimente viitoare nefavorabile.

Raportul Imobilizari corporale nete la capitalul propriu =

= Capital propriu – Imobilizari necorporale

                         Capital propriu                  

Acest indicator da informatii cu privire la calitatea curenta a capitalului propriu, deoarece sunt eliminate active necorporale, precum fondul comercial, a carui materializare depinde in totalitate de activitatile viitoare.

Gradul de acoperire a dobanzilor = Profit din exploatare =

                                                        Cheltuieli privind dobanzile

Indicatorul exprima capacitatea entitatii de a face fata obligatiilor de plata a dobanzilor, care este mai curand o functie a capacitatii acesteia de a genera un flux de trezorerie pozitiv din activitatea de exploatare, atat pe termen scurt, cat si in perspectiva. Astfel, gradul de acoperire a dobanzilor arata cat de stabila este capacitatea entitatii de a-si onora obligatiile de plata privind dobanzile.

Societatea a evoluat în ceea ce privește indicatorii economico-financiari astfel:

Figura 2

Figura 3

Figura 4

Figura 5

2.5. Prezentarea operațiilor economice

Operațiile economice care fac obiectul înregistrării în contabilitate sunt limitate la nivelul unei luni calendaristice,respectiv luna decembrie a anului anterior.

După cum se cunoaște,societățile comerciale întocmesc la sfârșitul anului situațiile financiare.Cu toate că operațiile înregistrate se referă numai la luna decembrie,s-a considerat că este util și întocmirea bilanțului contabil și a contului de profit și pierdere.

O parte din operațiile economice care au loc în luna decembrie sunt următoarele:

1)Factura emisă de SC BCR LEASING IFN SA,indică rata aferentă lunii decembrie pentru achiziționarea unei mașini.Suma cu TVA inclus este 2568.56 RON, TVA 24%.

% =404”Furnizori de imobilizări” 2568.56 RON

1131.96 RON 167 “Alte împrumuturi

asimilate”

454.84 RON 666 “ Cheltuieli privind

dobânzile”

170.49 RON 665 “Cheltuieli aferente

cursului valutar”

477.38 RON 658 “Alte cheltuieli de

exploatare”

333.89 RON 4426 “TVA deductibilă”

2) Factura emisă de C.N. POȘTA ROMÂNĂ SA,indică o cheltuială cu servicii poștale.Suma cu TVA inclus este 132 RON,TVA 24%.

% =401”Furnizori” 132 RON

106.45 RON 626” Cheltuieli poștale și taxe

de telecomunicații”

25.55 RON 4426”TVA deductibilă”

3)Factura emisă de GTS Telecom,indică o cheltuială cu serviciile executate de terți.Suma cu TVA inclus este1406.35 RON.

% =401”Furnizori” 1406.35 RON

1134.16 RON 628”Alte cheltuieli cu servicii

executate de terți”

272.19 RON 4426”TVA deductibilă”

4)Factura emisă de SC TELEMOBIL SA,indică o cheltuială de telecomunicații.Totalul facturii cu TVA inclus este 1611.36 RON,TVA 24%.

% =401”Furnizori” 1611.36 RON

1299.49 RON 626” Cheltuieli poștale și taxe

de telecomunicații”

311.87 RON 4426”TVA deductibilă”

5)Bonul fiscal emis de SC PETROM SA,indică o cheltuială de alimentare cu combustibil cu TVA inclus.Suma totală este 100.01 RON.

% =401 “Furnizori” 100.01 RON

80.66 RON 6022”Cheltuieli cu

combustibil”

19.35 RON 4426”TVA deductibilă”

6) Factura emisă de SC IBS ACCOUNTING & TAX SRL,indică o cheltuială cu serviciile executate de terți.Totalul facturii cu TVA inclus este 1288.84,TVA 24%.

% =401”Furnizori” 1288.84 RON

1039.39 RON 628”Alte cheltuieli cu servicii

executate de terți”

249.45 RON 4426”TVA deductibilă”

7) Firma a emis facturi de servicii de marketing în valoare de 45956,65 RON. TVA inclus este 8894.84,TVA 24%.

411”Clienți”= %

704”Venituri din servicii prestate”

4427”TVA colectată”

8)Firma a achitat suma de 2568.56 RON față de furnizorul de imobilizări,SC BCR LEASING IFN SA, prin bancă. Comisionul bancar este 10.39 RON.

% =5121.81”Cont banca lei 2568.56 RON

2558.17 RON 404”Furnizori de

imobilizări”

10.39 RON 627”Cheltuieli servicii

bancare asimilate”

9)Șoferul Popescu Dan justifică cu bonul emis de SC PETROM SA alimentarea cu benzină a mijlocului de transport în sumă de 50,09 RON.

% =401 “Furnizori” 50,09 RON

40.39 RON 6022”Cheltuieli cu

combustibil”

9.70 RON 4426”TVA deductibilă”

10)Salariile calculate pentru personalul unității privind luna decembrie însumează 7956,00 RON.Reținerile din salarii reprezintă:impozitul pe salarii 1272,00 RON,contibuția la asigurările sociale 10.5%, contribuția la fondul de sănătate 5.5%,contribuția la fondul de șomaj 0.5%.Vezi ANEXA 2.

7956,00 RON 641”Cheltuieli salarii =421”Personal renumerații 7956,00 RON

personal” datorate”

2586,00 RON 421”Personal renumerații= %

datorate” 4312”Contribuții salariat 835,00 RON

CAS”

4314”Contribuții sănătate 438,00 RON

salariat”

4372”Contribuții personal 40,00 RON

fond șomaj”

444”Impozit pe salarii” 1273,00 RON

11)Se înregistrează și contribuțiile datorate de angajator, respectiv: contribuția la asigurări sociale 20.80%,contribuția la fondul de sănătate 5.20%, contribuția la fondul de șomaj 0.5%, contribuția ITM 0.25%,contribuția la fondul pentru accidente de muncă și boli profesionale 0.25%,contribuția pentru concedii și indemnizații 0.85.% și contribuția fondului de garantare 0.25%.Vezi ANEXA 2.

1655,00 RON 6451”Contribuții unitate=4311”Contribuții unitate 1655,00 RON

asigurări sociale” asigurări sociale”

40,00 RON 6452”Contribuții unitate=4371”Contribuții unitate 40,00 RON

ajutor șomaj” fond șomaj”

414,00 RON 6453”Contribuții unitate=4313”Contribuții sănătate 414,00 RON

sănătate” societate”

14,00 RON 6458”Alte cheltuieli” =4381.FR”Contribuții fond de 14,00 RON

risc și accidente”

60,00 RON 6458”Cheltuieli cu alte taxe=447.CM”Comision CM” 60,00 RON

și impozite”

68,00 RON 6458”Cheltuieli cu alte taxe=447.CI”Contribuție concedii” 68,00 RON

și impozite”

20,00 RON 6458”Alte cheltuieli” =447.FGS”Fond garantare salarii” 20,00 RON

12)Pe baza notei de contabilitate,se înregistrează obligația lunară privind impozitul pe profit,în sumă de 3766 RON.Vezi ANEXA 1(cont 691)

3766 RON 691”Cheltuieli cu impozitul=441”Impozitul pe profit 3766 RON

pe profit

Calculul profitului la 31.12.2010 în „ Contul de profit și pierderi”

Indicatorii financiari care stau la baza determinării profitului realizat la 31.12.2010:

1. Determinarea rezultatului din exploatare

– venituri din lucrări executate și servicii prestate 587314 RON;

– alte venituri din exploatare 8434 RON.

Total venituri din exploatare 595748 RON

– cheltuieli cu materialele consumabile 90542 RON;

– alte cheltuieli materiale 96341 RON;

– cheltuieli cu energia 1657 RON;

– cheltuieli cu salariile și contribuțiile 133996 RON;

– cheltuieli cu amortizarea 46626 RON;

– cheltuieli cu activele circulante 79686 RON;

– cheltuieli cu prestări externe 376209 RON;

– alte cheltuieli de exploatare 25215 RON.

Total cheltuieli de exploatare 850272 RON

Rezultatul din exploatare ( profit ) = venituri din exploatare – cheltuieli din exploatare

= 595748-850272=-254524 RON

2. Determinarea rezultatului financiar

– venituri financiare din dobânzi 46 RON.

Total venituri financiare 46 RON

– cheltuieli financiare cu dobânzile 3349 RON;

– alte cheltuieli financiare 950 RON.

Total cheltuieli financiare 4299 RON

Rezultatul financiar ( pierdere ) = venituri financiare – cheltuieli financiare =

=46– 4299 = -4253 RON

3. Determinarea rezultatului curent al exercițiului – Rc

Rc = ( V.expl. + V.fin. ) – ( C expl. + C fin. ) =

= (595748+ 46) – (850272+ 4299)

Rc = -258777 – pierdere

4. Determinarea rezultatului extraordinar al exercițiului

SC SYSTEM COMPONENTS SRL nu a înregistrat venituri său cheltuieli extraordinare.

Rezultatul extraordinar = 0

5. Determinarea rezultatului brut al exercițiului – RB

RB = VT – CT unde: VT = venituri totale;

CT = cheltuieli totale.

VT = V expl. + V fin. + Vextr.

VT = 595748+ 46= 595794

CT = C expl. + C fin + C extr.

CT = 850272+4299=854571

RB = 595794 – 854571 = -258777

6. Determinarea rezultatului net al exercițiului – RN

RN = RB – IP unde: IP = impozitul pe profit.

RN = -258777 – 3766 = -262543 – pierdere.

Calculul profitului impozabil și a impozitului pe profit la 31.12.2010

SC SYSTEM COMPONENTS SRL înregistrează la 31.12.2010 următoarele venituri și cheltuieli pentru calcului profitului.

– venituri din lucrări executate și servicii prestate 587314 RON;

– alte venituri din exploatare 8434 RON;

– venituri din dobânzi 46 RON.

Total venituri 595794 RON

– cheltuieli cu materialele consumabile 90542 RON;

– alte cheltuieli materiale 96341 RON;

– cheltuieli cu energia 1657 RON;

– cheltuieli cu salariile și contribuțiile 133996 RON;

– cheltuieli cu amortizarea 46626 RON;

– cheltuieli cu activele circulante 79686 RON;

– cheltuieli cu prestări externe 376209 RON;

– alte cheltuieli de exploatare 25215 RON;

– cheltuieli financiare cu dobânzile 3349 RON;

– alte cheltuieli financiare 950 RON.

Total cheltuieli 854571 RON

Calculul profitului total

PT = VT – CT =595794 – 854571= -258777

Calculul profitului impozabil

PI = PT – VN + CNED. = -258777 + 275417 + 6898=23538

Venituri neimpozabile = -275417

Cheltuieli nedeductibile:

amenzi, penalități

cheltuieli de protocol nedeductibile

cheltuieli cu impozitul pe profit

Total cheltuieli nedeductibile

Determinarea cheltuielilor nedeductibile de protocol:

Cheltuieli deductibile fiscal= [ VT – ( CT – Ch imp. – Ch prot. ) ] x 2%

= [595794 – (954571 – 10434 – 3458)] x 2% = 6898

Cheltuieli nedeductibile fiscal = Calcului impozitului pe profit datorat

IP = PI x 16% = 23538 x 16%

IP = 3766

2.6.Plata impozitului și depunerea declarațiilor fiscale

2.6.1. Plata impozitului pe profit

Contribuabilii au obligația de a plăti impozitul pe profit trimestrial, până la data de 25 a lunii următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul.

Organizațiile nonprofit au obligația de a plăti impozitul pe profit anual, până la data de 15 februarie a anului următor celui pentru care se calculează impozitul.

Banca Națională a României, societățile comerciale bancare, persoanele juridice române și sucursalele din România ale băncilor, persoanele juridice străine, au obligația de a plăti impozitul pe profit lunar, până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se calculează impozitul.

Profitul impozabil și impozitul pe profit sunt calculate și înregistrate trimestrial, respectiv lunar în cazul Băncii Naționale a României, societăților comerciale bancare, persoanelor juridice române și sucursalelor din România ale băncilor, persoane juridice străine, cumulat de la începutul anului fiscal.

Contribuabilii care efectuează plăți trimestriale de impozit pe profit și nu au definitivat rezultatele financiare până la 31 decembrie pot achita pentru trimestrul IV impozitul pe profit datorat pe trimestrul III. Regularizarea impozitului se face după depunerea la organele fiscale a situațiilor financiare anuale.

Contribuabili care datorează impozit pe profit lunar achită pentru luna decembrie impozitul datorat pe luna noiembrie, iar regularizarea se face după depunerea situațiilor financiare anuale.

Contribuabilii care definitivează rezultatele financiare până la 31 decembrie au obligația achitării impozitului până la 15 februarie a anului următor.

Pentru neplată la termen a impozitului pe profit se datorează majorări de întârziere, potrivit O.G. nr. 108/1996 ,cu modificările ulterioare. Deci în cazul în care sumele reprezentând impozitul pe profit nu sunt plătite în termenele legale,contribuabilul este obligat la plata majorărilor de întârziere.

Majorările se determină pentru suma neplătită pe perioada cuprinsă între data la care trebuia să se realizeze plata și data la care se plătește efectiv.

Dacă se plătesc sume în plus,agentul economic poate solicită (prin cerere de restituire) organului fiscal fie compensarea sumei cu alte obligații fiscale,fie restituirea sumei.

În afară de majorări ,se pot aplica și amenzi contravenționale pentru unele fapte ce nu sunt considerate infracțiuni ,amenzi ce trebuie plătite în termen de 5 zile.

2.6.2. Declararea declarațiilor de impozit pe profit

Contribuabilii au obligația să depună o declarație pe profit anuală ANEXA 4 astfel:

contribuabili care au definitivat închiderea exercițiului financiar, organizațiile non profit, contribuabilii care obțin profit din cerealelor, plantelor tehnice, pomicultură și viticultură până la 15 februarie a anului următor.

contribuabilii care nu au definitivat închiderea exercițiului financiar depun declarația anuală de impozit pe profit după depunerea situațiilor financiare anuale.

SC SYSTEM COMPONENTSSRL depune lunar declarația privind obligațiile fiscale, pentru contribuțiile privind salariile și declarația care conține obligația de plată a impozitului pe profit. ANEXA 4 și 5.

Concluzii și propuneri

Propuneri de îmbunătățire a calculului și contabilizării impozitelor și taxelor

Cadrul actual de reglementare fiscală în România afectează desvoltarea sectorului privat deoarece:

– este lipsit de predictibilitate, modificându-se foarte des normele „de aplicare” ale actelor normative propuse de Ministerul Finanțelor și aprobate de Guvern sau în Parlamentul țării;

– este supus interpretărilor abuzive ale autorităților fiscale; interpretările ajung să contrazică textul legii;

– conține confuzii și neclarități;

– reflectă, în primul rând, funcția de maximizare a veniturilor fiscale și nu în primul rând pe aceea de instrument de pentru stimularea dezvoltării economice;

– apasă inechitabil pe diferite categorii sociale;

– stimulează investiții în domenii care nu necesită calificare deosebită.

În mod cert, fiscalitatea nu este dorită de nici un contribuabil, deci nici de firme.

Fiscalitatea (impozitele) sau parafiscalitatea (contribuția la asigurările sociale de stat), „agresează” firma prin necesitatea efectuării de către aceasta de plăți către buget (de stat sau locale), ceea ce înseamnă fluxuri de numerar negative pentru firmă, în patru momente distincte:

primul moment se situează la data cumpărării stocurilor când are loc plata taxei pe valoarea adăugată aferentă acestor intrări;

– al doilea moment se situează la data plății salariilor, când are loc plata impozitului pe salarii (chiar dacă acesta se suportă de către salariați, firma pentru al plăti are nevoie de fonduri superioare salariilor nominale ce trebuie furnizate salariaților tocmai cu suma impozitului pe salarii) și a contribuției la asigurările sociale (care este un cost efectiv pentru firmă, în afare efortului de a face față isșirilor de fonduri din firmă cu destinația C.A.S.);

– momentul trei se află la data plății unor impozite, taxe și vărsăminte asimilate (în general impozite și taxe locale), care sunt elemente de cost efectiv și, într-o anumită măsură, chestiunea de lichiditate ce trebuie asigurată la plata acestora;

– momentul patru, cel mai important din consecințele avute asupra finanțelor firmei, îl reprezintă data de plată a impozitului pe profit.

Țelul politicii fiscale al oricărui stat mânat de idee de raționalitate este acela de asigurare a permanentizării unui volum cât mai stabil de venituri fiscale și nu epuizarea contribuabililor și subminarea veniturilor publice viitoare.

În acest sens, este necesară o restructurare majoră în domeniul politicii fiscale, și anume:

– creșterea transparenței și a predictibilității sistemului fiscal;

– asigurarea unei baze stabile de impozitare;

– reducerea impozitului pe profit;

– suplimentarea reducerilor impozitelor pe profitul neinvestit;

– reducerea unor accize;

– măsuri de reducere și prevenire a evaziunii fiscale.

Impozitul pe profit constituie una din sursele importante de alimentare a bugetului cu venituri, fiind un impozit direct cu caracter obligatoriu și permanent din categoria veniturilor fiscale.

Calculul bazei de impunere și cotele de impozit s-au modificat de la o perioadă la alta respectând principiile impunerii valabile pentru toate impozitele.

În anul 1991 pentru determinarea impozitului pe profit se utilizau cote progresive compuse ( pe tranșe ) cuprinse între 5%- 77%. Pentru stimularea agenților economici legea prevedea scutiri de impozit pe profit pe o perioadă cuprinsă între 6 luni și 5 ani în funcție de obiectul de activitate. Din 1992 se aplică două cote de impozit pe tranșe de venit: 30% pentru profitul impozabil până la 1000000 lei și 45% pentru partea din profitul impozabil care depășește 1000000. Acest sistem este înlocuit ulterior cu impozitarea pe bază de cote proporționale de 38% și apoi 25% asupra profitului impozabil. Din anul 2005 conform Legii 571/1993 privind Codul fiscal modificată se aplică cota unică de impozitare de 16%.

Modificările în tehnica de impunere a profitului au vizat permanent folosirea impozitului pe profit ca sursă de venit bugetar și pârghie fiscală în economie. Prin facilitățile fiscale acordate s-a dorit stimularea dezvoltării sectorului privat și atragerea capitalului străin.

Deducerea cheltuielilor de amortizare, în procent de 20% din valoarea de intrare a mijloacelor fixe amortizabile face ca surplusul de profit rămas să fie reinvestit și să constituie la dezvoltarea activității agenților economici. De asemenea agenții economici încadrați în categoria microîntreprinderilor sunt scutiți de plata impozituli pe profit, fiind impuse veniturile obținute de aceștia cu o cotă de 3%. Aceasta îi stimulează în reducerea cheltuielilor, aceasta având ca rezultat obținerea de profit care se poate reinvesti.

Organizațiile nonprofit, organizațiile sindicale și organizațiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit și pentru veniturile din activități economice realizate până la nivelul echivalentului în lei a 15000 de euro.

Reducerea cotei de impozitare de la 25% aplicată până în anul 2004 la 16% în anul 2005, stimulează agenții economici în utilizarea profitului rămas ca surse proprii de finanțare și stimulare a angajaților prin participarea la profit. În același timp, pentru a nu fi afectate veniturile bugetare volumul profitului obținut trebuie să crească, astfel că nivelul impozitul pe profit vărsat la buget să fie același său mai mare.

Pentru a obține creșterea profitului și a profitului impozabil propunem reducerea cheltuielilor cu pondere mai mare în total cheltuieli. La 31.12.2010 ponderea principalelor categorii de cheltuieli se prezintă astfel:

RON

Ponderea cea mai mare o au cheltuielile cu prestații externe și mărfurile care s-ar putea reduce prin negocieri de prețuri mai mici cu furnizorii, și aprovizionarea de la furnizori mai apropiați pentru a reduce cheltuielile cu transportul, cu combustibilul și cu reparațiile mijloacelor de transport. Se pot reduce și alte cheltuieli materiale, prin economisirea acestora atât în depozite, cât și în birouri.

Baza de impunere a profitului poate fi modificată și prin creșterea veniturilor din vânzarea mărfurilor, aceasta realizându-se prin încheierea de contracte cu noi clienți, oferte de mărfuri de calitate și respectarea termenelor de livrare.

Prin reducerea cheltuielilor cu prestații externe de la 376209 RON la 197688 RON, valoric cu 178521 RON ar micșora ponderea cheltuielilor cu prestații externe de la 44,25% la 23,25%,și prin reducerea cheltuielilor cu mărfuri de la 188540 RON la 104498 RON valoric cu 84042 RON ar micșora ponderea cheltuielilor cu prestații externe de la 22,17% la 12,29%. Această reducere ar majora profitul cu 262563 RON, influențând impozitul pe profit. În același mod reducerile și la celelalte categorii de cheltuieli pot influența creșterea profitului și a impozitului pe profit.

În ceea ce privește “S.C. SYSTEM COMPONENTSS.R.L.”, conducerea trebuie să acorde o atenție sporită parametrului fiscal pentru a evita pierderea de resurse sub forma amenzilor și penalităților. Aceasta se poate face printr-o gestiune mai eficientă a datelor contabile, respectiv printr-o infornâmatizare mai accentuată a evidențelor contabile.

De asemenea, persoanele responsabile trebuie să-și asigure o bună și permanentă pregătire și informare în domeniul reglementărilor fiscale care cunoaște o deosebită mobilitate.

Într-o perspectivă mai generală va trebui să se acorde un rol important fiscalității în deciziile de gestiune ale întreprinderii.