ÎNTOCMIREA DOCUMENTAȚIEI PRIVIND EXPLOATAREA , TRANSPORTUL SI VALORIFICAREA MATERIALULUI LEMNOS COORDONATOR ȘTIINȚIFIC : STUDENT : SOROS ÁN BARNA… [629130]

ÎNTOCMIREA DOCUMENTAȚIEI PRIVIND
EXPLOATAREA , TRANSPORTUL SI VALORIFICAREA
MATERIALULUI LEMNOS
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC :
STUDENT: [anonimizat] ÁN BARNA -ANDRÁS
CONF. DR. ILIE COVRIG ANUL IV, GR.I

TEMA PROIECTULUI:

Să se stabilească soluția tehnologică optimă și documentația necesară
pentru exploatarea masei lemnoase din parchetul Lapusna partida 584 de
produse principale, din cadrul Oco lului Silvic Gurghiu, Direcția Silvică Mureș
precum și ansamblul de acțiuni necesare aplicării și desfășurării soluției
adoptate .

Cuprins

Cap. I Descrierea generală a unități de producție

1.1. Localizarea generală și situația administrativă
1.2. Studiul condițiilor staționale
1.2.1.Condiții geologice si geomorfologice
1.2.2.Condiții climatice
1.2.3.Condiții edafice
1.2.4.Sinteze stationale
1.3.Studiul vegetației forestiere
1.3.1.Formați forestiere si tipuri naturale fundamentale de pădure
1.3.2.Analiza structurii actuale a fondului forestier
Cap. 2. Proiectarea activități de exploatare a parchetului

2.1.Caracterizarea condițiilor de lucru din parchet
2.2. Intocmirea schiței parchetului
2.3. Stabilirea metodei de exploatare
2.4. Stabilirea documentației tehnico -economice pentru exploatarea msei lemnoase
din parchet
2.4.1. Verificare A. P. V.
2.4.2 Stabilirea structuri masei lemnoase de exploatat
2.4.3. Alegerea variantei tehnologice optime de exploatare
2.4.4. Evaluarea costului lucrarilor de exploatare
Cap. 3. Organizarea activității de exploat are a parchetului

3.1. Autorizarea exploatării si predarea parchetului
3.2. Pregătirea parchetului pentru începerea exploatării
3.3.Pregatirea platformei primare
3.4. Punerea în valoare a lemnului de mici dimensiuni
3.5. Restricții și condiții privind de sfășurarea activității de exploatare a pădurilor
3.6. Măsuri pentru reducerea prejudicilor
3.7. Controlul activități de exploatare
3.8. Curățirea parchetului de resturi de exploatare
3.9.Reprimirea parchetelor
Cap. 4. Consumuri tehnologice si pierderi de e xploatare

Cap. 5. Norme tehnice de securitatea muncii în activitatea de exploatare a
masei lemnoase din parchetul 584 Lapusna

INTRODUCERE

Proiectarea și organiz area activității de exploa tare, respectiv metodologia de
întocmire a documentației necesare pentru desfășurarea în condiții
corespunzătoare a lucrărilor de punere în valoare a masei lemnoase și condițiile
generale în care acest pr oces trebuie să se desfășo are interesează în mod
deosebit la nivelul șantierului de exploatare, deoarece, datorită variabilității
condițiilor de lucru și impactului direct al acestor activități asupra
ecosistemului forestier, trebuie să se acorde o atenție deosebită modului de
desfășurare a lucrărilor, în a șa fel încât să se găsească soluțiile optime ,sub
aspect economic și ecologic , de organizare a acestora. În optimizarea celor două
cerințe trebuie să se țină seama, pentru fiecare caz analizat, de cerinț ele
culturale ale tăierilo r aplicate și de necesitat ea de a exploata masa lemnoasă în
condiții economice rentabile.
În acest sens în lucrarea de față sunt prezentate aspecte privind organizarea
activității la nivelul unui șantier de exploatare, metodo logia de elaborare a
docum entației necesare pentru exploatarea masei lemnoase dintr -un parchet,
precum și elementele necesare pentru întocmirea acestei documentații.

CAPITOLUL I
CARACTERISTICILE CONDIȚIILOR DE LUCRU DIN PARCHETUL

1.1. Localizarea generală și situația administrativ ă

Obiectul prezentului studiu îl reprezintă amenajamentul Ocolului Silvic ( O.S.) Gurghiu.
Acesta este situat în partea nord -estică a jude țului Mure ș, pe versantul stâng al Râului Gurghiu,
afluent al Râului Mure ș.
Situa ția terito rial-administrativă, a pădurilor proprietate publică a statului administrate de
O.S. Gurghiu, este prezent ată în eviden ța următoare:

Situa ția teritorial -administrativă
Județul Unitatea teritorial –
administrativă U.P. Suprafața
(ha) Nr. Denumire
Mure ș Comuna Ibănești VI Lăpușna% 4915,32
VII Secuieu 4488,92
VIII Sirod 3227,55
IX Orșova% 455,31
Total comuna Ibănești 13087,10
Comuna Gurghiu IX Orșova% 8,59
X Mociar% 747,00
Total Comuna Gurghiu 755,59
Comuna Solovăstru X Mociar% 551,20
Total județul Mureș 14393,89
Harghita Comuna Remetea VI Lăpușna% 345,26
Total județul Harghita 345,26
Total O.S. 14739,15

Principala cale de acces, ce deserve ște pădurile acestui ocol, este drumul jude țean DJ
153C Reghin -Gurghiu -Fâncel, complet ată de drumurile forestiere și de drumurile de pământ.
Sediul O.S. Gurghiu se află în comuna Gurghiu.
Identificarea ocolului silvic poate fi făcută și prin câteva puncte în coordonate STEREO
70, prezentate în tabelul următor :

Identificarea teritoriului ocolului silvic prin coordonate STEREO 70
Nr. pct. Coordonate
X (m) Y (m)
1 587656 480273
2 586528 490660

Nr. pct. Coordonate
X (m) Y (m)
3 585003 501691
4 583831 507604
5 584593 512659
6 585568 516400
7 593712 518639
8 592356 522104
9 585853 525251
10 578678 521739
11 57467 6 521555
12 577220 517387
13 579694 511856
14 579656 506956
15 577824 496542
16 580852 493796
17 581837 482562
18 584007 477988

Vecinătăți, limite, hotare

Vecinătă țile, limitele și hotarele ocolului sunt prezentate în tabelul următor:

Vecinătă ți, limite, hotare
Puncte
cardinale Vecinătăți Limite O.S.
Hotarele pădurii
Felul Denumirea
N O.S. Fâncel,
O.S. Toplița naturale Râul Gurghiu, Culmea Gâtii,
Culmea Zâmbroiu -Buneasa,
Culmea Bătrâna liziere, borne,
semne
convenționale
E O.S.
Gheorgheni naturale Culmea Crucii, Culmea Bafta,
Culmea Albinelor, Culmea Tătarca liziere, borne,
semne
convenționale
S O.S. Praid,
O.S. Sovata,
O.S. Reghin naturale,
artificiale Culmea Seaca, Culmea Țigle,
Culmea Brădețel, Culmea Prislop,
Culmea Piciorul Lat,
Culmea Tăului, Culmea Urisiu,
Culmea Dâlma Florii,
DJ Reghin -Sânmihai de Pădure liziere, borne,
semne
convenționale
V O.S. Reghin natur ale Râul Mureș liziere, borne,
semne
convenționale

Toate limitele sunt evidente, iar hotarele sunt materializate cu semne uzuale folosite la
delimitarea fondului forestier, precum și cu borne amenajistice.

Administrarea fondului forestier proprieta te publică a statului

Fondul forestier proprietate publică a statului (14739,15 ha) este administrat de Regia
Națională a Pădurilor – ROMSILVA, prin Ocolul Silvic Gurghiu, din cadrul Direcției Silvice
Mureș.
Administrarea fondului forestier proprietate pu blică a unităților
administrativ -teritoriale

În baza legilor fondului funciar a fost retrocedată o suprafa ță totală de 248,00 ha , către
unită ți administrativ -teritoriale (comunele Beica de Jos, Chiheru de Jos, Gurghiu și Ibăne ști),
suprafa ță administrată integral de O .S. G urghiu, în urma încheierii unor contracte de
administrare – vezi tabelul de mai jos. Suprafa ța totală care apar ține unită ților administrativ –
teritoriale și care este administrată de ocolul silvic, este de 2422,00 ha (au fost incluse și
suprafe țele cedate î n baza Legii 18/1991).

Administrarea fondului forestier proprietate privată a
persoanelor juridice (forme asociative, unități de cult, școli)

Pe durata de valabilitate a amenajamentului anterior, către persoane juridice (forme
asociat ive, unită ți de cult), a fost retrocedată o suprafa ță totală de 1509,82 ha (în baza Legilor
1/2000 și 247/2005), cu O.S. Gurghiu încheindu -se contracte de administrare pentru întreaga
suprafa ță – vezi tabelul de mai jos. La aceasta se adaugă 413,94 ha retr ocedate anterior , în baza
Legii 18/1991, astfel că suprafa ța totală ce apar ține persoanelor juridice și care este administrată
de O.S. Gurghiu, este de 1923,76 ha.

Situa ția fondului forestier retrocedat administrat de O.S. Gurghiu
U.P. Proprietar LEGEA 1/2000 LEGEA 247/2005
TOTAL Suprafa ța
administrată
de
O.S. Gurghiu Unită ți
teritorial –
administrative Unită ți
de cult Persoane
juridice Persoane
fizice Total
Legea
1/2000 Persoane
juridice Persoane
fizice Total
Legea
247/2005
VI Asoci ația de persoane fizice Becsi 57,00 57,00 57,00 57,00
VI Asocia ția de persoane fizice Brad -Drăgu șa 151,10 151,10 151,10 151,10
VI Asocia ția de persoane fizice Punga -Bakta 306,26 306,26 306,26 306,26
VI Composesorat Joseni 328,00 328,00 328,00 328,00
VI Asocia ția de persoane fizice Drăgu șa I 94,50 94,50 94,50 94,50
VI Persoane fizice Comuna Remetea 92,90 92,90 92,90 45,80
Total U.P. VI 842,36 842,36 94,50 92,90 187,40 1029,76 982,66
VII Mânăstirea Lăpu șna 30,00 30,00 30,00 30,00
VII Composesoratul Ibăne ști 395,26 395,26 395,26 395,26
VII Persoane fizice Comuna Ibăne ști 2,49 2,49 2,49
Total U.P. VII 30,00 30,00 395,26 2,49 397,75 427,75 425,26
IX Comuna Gurghiu 3,50 3,50 3,50 3,50
IX Comuna Ibăne ști 23,60 23,60 23,60 23,60
IX Comuna Chiheru de Jos 52,00 52,00 52,00 52,00
IX Composesoratul Or șova 130,00 130,00 130,00 130,00
IX Persoane fizice Comuna Comori 13,10 13,10 13,10
Total U.P. IX 79,10 13,10 92,20 130,00 130,00 222,20 209,10
X Comuna Beica de Jos 111,90 111,90 111,90 111,90
X Comuna Gurghiu 57,00 57,00 57,00 57,00
X Parohia Ortodoxă Gurghiu 5,70 5,70 5,70 5,70

U.P. Proprietar LEGEA 1/2000 LEGEA 247/2005
TOTAL Suprafa ța
administrată
de
O.S. Gurghiu Unită ți
teritorial –
administrative Unită ți
de cult Persoane
juridice Persoane
fizice Total
Legea
1/2000 Persoane
juridice Persoane
fizice Total
Legea
247/2005
X Parohia Reformată Gurghiu 12,00 12,00 12,00 12,00
Total U.P. X 168,90 17,70 186,60 186,60 186,60
Total O.S. 248,00 47,70 842,36 13,10 1151,16 619,76 95,39 715,15 1866,31 1803,62

Admi nistrarea fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice

Persoanele fizice de țin 108,49 ha de pădure, însă contracte de admi nistrare cu O.S.
Gurghiu au fost încheiate doar pentru 45,80 ha – vezi tabelul de mai sus.

1.4. Vegetația forestieră situată în afara fondului forestier național

Pe teritoriul O.S. Gurghiu se întâlnesc: pă șuni împăduri te, mici pâlcuri sau arbori izola ți
pe pă șuni.
Cu ocolul silvic au fost încheiate contracte de administrare pentru 71,70 ha pă șuni
împădurite, situate în U.P. IX Or șova, care apar țin comunei Gurghiu (57,40 ha), respectiv
comunei Ibăne ști (14,30 ha).

1.2Studiul condițiil or staționale

1.2.1 Condiții geolofice si geomorfologice
Geologia

Teritoriul Ocolului Silvic Gurghiu este dispus în zona de interferen ță dintre două mari
unită ți de relief: Carpa ții Orientali (prin extremitatea nord -vestică a Mun ților Gurghiu, parte
integ rantă a mun ților vulcanici Gurghiu -Călimani -Harghita) și Depresiunea Transilvaniei (prin
partea estică a Dealurilor Bistri ței și Reghinului, ce sunt parte integrantă a Câmpiei
Transilvaniei). Drept urmare și forma țiunile geologice întâlnite pe raza ocolulu i sunt diferite și
variate.
Astfel, în parte estică predomină aglomerate vulcanice eterogene, în cadrul cărora se
remarcă procentul ridicat al andezitelor. De asemenea mai apar roci precum br ecii, microbrecii,
tufuri, riolite, bazalte etc. Rocile de supr afață au dus la formarea cu precădere a
eutricambosolurilor și andosolurilor, care sunt favorabile amestecurilor de productivitate mijlocie
și superioară. Local, pe roci cu caracter acid și bogate în minerale feromagneziene, s -au format
districambosoluri t ipice sau scheletice, pe care vegetează, în general, molidi șuri pure. La
altitudini mari, unde procesul de descompunere și solificare este mai dificil, s -au format
prepodzolurile și chiar podz olurile. Acestea sunt mai sărace în substan țe organice, iar vege tația,
care este formată cel mai adesea din molidi șuri, are productivitate mijlocie către inferioară.
În parte estică predomină roci de tipul marnelor, nisipurilor și conglomeratelor, care au
dus la apari ția solurilor de tipul luvisolurilor și eutricamboso lurilor.
În luncile apelor importante (în special în lunc a Gurghiului) predomină forma țiunile
sedimentare, de tipul aluviilor și deluviilor (pietri șuri și nisipuri), care au dus la formarea
protisolurilor, pe care vegetează de obicei aninul pur sau în ames tec cu molidul (productivitate
mijlocie spre inferioară).

Geomorfologie

Unitatea geomorfologică predominantă este versantul. În cuprinsul ocolului mai apar și alte unități
geomorf ologice (coama, platoul și lunca), dar fără a avea o frecvență mare. Config urația terenului
este de regulă ondulată, mai rar frământată sau plană.
Din punct de vedere altitudinal, pădurile acestui ocol sunt dispuse între 380 m (parcela 15 din U.P.
X) și 1 700 m (parcelele 64 -65 din U.P. VII). Vârfurile cele mai importante sunt: Z âmbroiu – 1453
m, Buneasa – 1647 m, Bătrâna – 1633 m, Crucii – 1516 m, Tătarca – 1689 m, Găineasa – 1581 m,
Stânca Frăsileasa – 1628 m, Seaca Mare – 1776 m, Seaca Mică – 1732 m.
Altitudinea cea mai frecvent întâlnită în cuprinsul suprafețelor cu pădure, se situează între 1001 –
1200 m, în această categorie fiind cuprinse 35% din pă duri. Altitudinea medie pe ocol este de cca.
1087 m.

Expoziția este determinată în mare măsură de direcția de curgere a principalului curs de apă (Râul
Gurghiu), care determină o ex poziție generală nordică.
Înclinarea terenului înregistrează valori diferite, ce merg de la locuri așezate cu înclinări sub 6g
(lunci, platouri și coame de versanți), până la încl inări repezi și foarte repezi 35 – 45 g . Înclinarea
medie este de cca. 18g.
Condițiile orografice influențează în mod direct factorii climatici și edafici și indirect distribuția
vegetației. Astfel, odată cu sporirea altitudinii temperaturile scad, inten sitatea radiației solare
crește, vânturile sunt mai intense și mai frecvent e, cantitatea de precipitații și umiditatea
atmosferică sunt mai mari.
Referitor la variațiile topoclimatului, induse de expoziția versanților, se pot afirma următoarele:
– expoziți ile însorite sunt mai călduroase, au amplitudini termice mai mari, sezonul de
vegetație este mai lung, dar pericolul înghețurilor târzii este mai mare , perioadele de secetă sunt
mai frecvente, evapotranspirația este mai intensă, stratul de zăpadă este mai subțire și se topește
mai repede;
– expozițiile umbrite beneficiază de cond iții diametral opuse, în timp ce expoziți ile parțial
însorite și parțial umbrite prezintă o situație intermediară.
Culmile sunt mai vântuite și au o evapotranspirație mai intensă. V ăile (în special cele înguste) și
depresiunile beneficiază de un plus de um iditate și favorizează producerea inversiunilor termice și
stagnarea maselo r de aer.
Înclinarea are o influență directă asupra profunzimii solurilor, aceasta crescând de la culme spre
vale și pe măsură ce scade înclinarea. Pe versanții abrupți și în zonele stâncoase se întâlnesc soluri
litice, iar în cazul terenurilor orizontale apar solur i stagnice. Scurgerea apelor pluviale este mai
mare pe terenurile puternic înclinate, existând pericolul de a se produce eroziuni ale solului și
alunecări de teren.
Cele menționate anterior se reflectă și în distribuția speciilor forestiere .

Distrib uția pe categorii de altitudine, înclinare, expoziție și configurație
Caracteristica Categoria Suprafața
ha %
Altitudinea 200-400 m 384,03 3
440 – 600 m 916,70 6
601 – 800 m 356,66 2
801 – 1000 m 3295,29 22
1001 – 1200 m 5168,72 35
1201 – 1400 m 3219,16 22
1401 – 1600 m 1292,79 9
1601 – 1800 m 105,80 1
Total 14739,15 100
Înclinarea terenului < 16g 3161,44 21
16 – 30g 8638,65 59
31 – 40g 2911,69 20
> 40g 27,37 –
Total 14739,15 100
Expoziția versanților Însorită 3771,19 26
Parțial umbrită 6486,38 44
Umbrită 4481,58 30
Total 14739,15 100
Configurația terenului Plană 1076,35 7
Ondulată 13551,02 92

Caracteristica Categoria Suprafața
ha %
Frământată 111,78 1
Total 14739,15 100

Hidrologie și hidrografie
Teritor iul pe care se întind pădurile acestui ocol face parte din bazinul hidrografic al Râului
Mure ș, mai exact al afluentului acestuia – Râul Gurghiu.
Afluen ții mai importan ți ai Râului Gurghiu sunt: Lăpu șna, Creanga Albă, Secuieu, Sebe șul
Mare, Sirod, Prislop, Valea Iepei, Pietroasa, Or șova etc.
Rețeaua hidrografică din această zonă este deosebit de bogată, iar debitul acestor pâraie
este relativ constant. Fenomene de toren țialitate apar destul de rar.
Regimul de alimentare a re țelei hidrografi ce este nivo -pluvial în zonele mai înalte, iar în
cele mai joase pluvio -nival. Din această cauză debitul apelor curgătoare este în strânsă legătură
cu distribu ția anuală a precipita țiilor, ceea ce determină o cre ștere a debitului în urma ploilor și a
topir ii zăpezilor.
Referitor la regimul de scurgere al apelor, este de re ținut faptul că scurgerea de iarnă are în
general valori mici, atât timp cât precipita țiile se acumulează sub formă de zăpadă. Primăvara
marchează începerea topirii zăpezilor, iar debitele cresc din ce în ce mai mult.
Regimul hidrologic este preponderent de tip percolativ. Pe solurile cu drenaj intern mai
slab (îndeosebi în U.P. X Mociar), regimul este de tip percolativ stagnant, în luncile joase și în
zonele cu izvoare de coastă re gimul este mixt (de pr ecipita ții și freatic), iar la altitudini joase și
pe expozi ții însorite regimul este exudativ în perioadele secetoase.
Regimul hidrologic, ca factor important pentru dezvoltarea vegeta ției forestiere, î și aduce o
contribu ție importa ntă și la formarea sol urilor, prin influen ța pe care o exercită asupra procesului
de descompunere a rocilor și a litierei, fenomenul fiind în strânsă legătură cu temperatura,
expozi ția și altitudinea.
Pânza freatică î și pune amprenta asupra vegeta ției for estiere doar în situa ții particulare.
Cele mai bogate pânze freatice sunt în preajma luncilor unde sunt la mică altitudine, ele au
favorizat formarea aluviosolurilor.
În general, vegeta ția forestieră nu a suferit și nu suferă din cauza lipsei de apă. Miner alizarea apelor
subter ane este redusă. Apele din zona forestieră nu sunt poluate .

1.2.2 Condiții climatice

Teritoriul acestui ocol silvic se încadrează în zona climatică temperat continentală,
sectorul cu influen țe oceanice.
După Köppen, regiunea se încadrează în provincia de climă boreală (Df), cu ierni
friguroase și umede, cu temperatura lunii celei mai reci sub -3°C și cu temperatura lunii celei
mai calde peste 10°C și în care cantitatea de apă din precipita ții este mai ma re decât
evapotranspira ția.
În cadrul acestei provin cii se individualizează subprovincia Dfk’, în care de fapt este
situată o parte din teritoriul acestui ocol (la altitudini de 800 -1000 m), caracterizată prin
temperatura lunii celei mai calde sub 18°C, pr ecipita țiile sunt suficiente în tot timpul anului,
iarna este „rece”, iar media anuală sub 8°C. La peste 1000 m altitudine climatul (Dfck’) este mai
rece, temperaturi medii mai mari de 10°C înregistrându -se doar în 1 -4 luni pe an. Partea vestică a
ocolului corespunde unui climat boreal umed (Dfbk), cu iern i aspre și veri răcoroase, cu
precipita ții suficiente tot timpul anului, cu temperatura lunii celei mai calde între 18 -22°C și cu
temperatura medie anuală sub 18°C.

Regimul termic și umiditatea

Tempe ratura aerului prezintă importante variații lunare ș i anuale. Oscilațiile termice sunt
semnificative, ma i ales între punctele cele mai joase ale reliefului și cele mai înalte. Valoarea medie
a gradientului termic pe verticală este de 0,5 -0,6°C la 100 m.
Pe ansamblu temperatura medie anuală este destul de sc ăzută (cca. 4 -5°C) și variază de la cca. 6 –
7°C în zo nele mai joase, la circa 0 -2°C în zonele mai înalte cu vegetație forestieră. Variațiile valorii
medii lunare a temperaturii aerului și amplitudinea term ică anuală, imprimă teritoriului studiat
caracterul unui climat continental.
Temperaturile mari (peste 35°C) pot fi dăunătoare pentru puieții de molid și fag și pot produce de
asemenea pârlirea scoarței la exemplarele mature. Temperaturile minime (sub -30°C) pot produce
gelivuri și inimă roșie, fenomene înt âlnite la unele exemplare de fag.
Numărul mediu anual al zilelor fără îngheț scade cu altitudinea, de la 140 -160 de zile (în cea mai
mare parte a ocolului), la sub 100 de zile la altitudini mai mari. Primul îngheț apare în ultima
decadă a lunii septembrie , iar ultimul îngheț în prima decadă a lunii mai. Înghețurile timpurii și
târzii au efecte negative mai ales pentru culturile forestiere tinere.

Temperatura medie anuală prezintă un grad mijlociu spre ridicat de favorabilitate pentru speciile
principale: m olid, fag, stejar și brad.
În ocol există 326,93 ha terenuri încadrate în categoria funcțională 1.3.F. (păduri situate în condiții
foarte grele de regenerare). În aceste zone, expuse vânturilor ș i amplitudinilor termice mari,
molidul (singura specie prezen tă în aceste zone) vegetează foarte greu, realizând productivități
inferioare. Este vorba de parcele din U.P. VI (50,43 ha) și U.P. VII (276,50 ha).

1.2.5. Regimul pluviometric, nebulozitatea și evapotranspirația

Precipitațiile medii anuale pentru zona forestieră a acestui ocol o repartiție teritorială neuniformă,
ca urmare a influenței reliefului; astfel în partea vestică precipitații medii anuale însumează cca.
655 mm (stația m eteo Reghin – vezi tabelul de mai jos), în partea centrală a ocolului au fo st
înregistrate cca. 960 mm/an (stația meteo Fâncel), în timp ce în estul ocolului precipitațiile
depășesc 1000 -1100 mm/anual. În sectoarele cu altitudini de peste 1400 m cad anual peste 1200
mm.
Precipitații medii lunare
Stația
meteo Precipitații (mm) Anual
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Reghin 35,8 28,9 38,6 46,3 85,4 99,5 90,7 71,8 46,2 48,7 28,2 34,9 655
Gurghiu 33,2 33,8 41,6 55,3 90,6 105,0 102,7 79,2 50,9 55,5 37,8 35,4 721

Fâncel 43,0 50,2 55,2 83,0 108,0 125,8 135,4 105,7 75,7 72,2 54,3 49,5 958

Media precipitațiilor lunare este foarte variată, ea înregistrează un maxim în iunie -iulie și un minim
în lunile ianuarie -martie, de unde reiese caracterul continental al precipitațiilor. Anotimpul cel mai
secetos este iarna, când cad cca. 1 5% din precipit ațiile anuale, iar cel mai ploios este vara, când
cad cca. 40% din precipitații.
Corelația între regimul termic și cel pluviometric în sezonul de vegetație (temperaturi relativ mari
și ploi multe) este de natură să favorizeze dezvoltarea unor specii iubit oare de umiditate, dar și de
o anumită cantitate de căldură, așa cum sunt molidul și fagul.
Precipitațiile sub formă de zăpadă apar începând chiar din a doua decadă a lunii octombrie și
durează câteodată până în a doua jumătate a lunii aprilie. Zăpezile ab undente provoacă uneori
ruperea sau culcarea arborilor tineri (mai ales a celor cu indici de zveltețe supraunitari). Un strat
gros de zăpadă poate cauza sufocarea puieților, în plantațiile neparcurse cu descopleșiri.

1.2.6. Regimul eolian

Cele mai frecvent e vânturi care bat în raza O.S. Gurghiu sunt cele din direcțiile: NV și V. Vânturile
dominante se caracterizează în același timp și prin viteza mare cu care bat. Pe creste viteza medie
anuală a vânturilor de vest și nord -vest este de circa 10-11 m/s, în ti mp ce în depresiuni și pe văi
vitezele sunt mai reduse (2 -3 m/s). Implicațiile locale ale orografiei terenului produc devierea și
canalizarea curenților de aer pe anumite direcții, de regulă pe văile și culoarele mai adânci.
Diferențele l ocale de temperat ură și presiune ce apar între zonele înalte și depresiuni, determină
mișcări locale ale maselor de aer, care sunt cunoscute sub numele de brize și care bat seara din
amonte în aval și dimineața din aval în amonte.
Pagube însemnate produse de vânturile put ernice sunt favorizate de:

– existența arboretelor de rășinoase pure și echiene;
– existența unor arborete având goluri sau consistențe reduse;
– prezența arboretelor cu structuri verticale și compoziții simplificate;
– existența unor arbo rete excesiv de d ese;
– prezența arborilor cu putregai;
– perioadele ploioase;
– solurile cu grosime fiziologică redusă (în special din cauza apei);
– depunerile de zăpadă din coroanele arborilor.

1.2.7. Indicatorii sintetici ai datelor climatice

Indicele de ariditate de Martonne are o valoare medie anuală de 60 -65 (cu variații anuale de 40 –
70), iar indicele de compensare hidrică are valoarea medie anuală supraunitară, ceea ce înseamnă
că nu se înregistrează deficite de precipitații nec ompensate.
Din datele prezentate î n aceste subcapitole se pot trage următoarele concluzii:
– inversiunile termice se produc destul de des și cu intensități moderate și, uneori, sunt în măsură
să influențeze valorile medii lunare și anuale ale temperaturii și apariția fagului în părțile
super ioare ale versanților;

– regimul pluviometric este favorabil dezvoltării vegetației forestiere, cantitatea de precipitații
fiind suficientă tot timpul anului;
– stratul de zăpadă se caracterizează printr -o evide ntă uniformitate, protejând bine solul contra
înghețului.
– regim eolian este destul de moderat, dar în anumite condiții poate produce pagube însemnate;
– solurile din aval, ce beneficiază de un plus de căldură, au o micro -zoocenoză mai bogată, o
desfășurare m ai rapidă a circuitelor substanțelor trofice, o a ciditate mai scăzută, un humus de
o calitate mai bună, o troficitate mai ridicată și un grad de podzolire mai redus, fapt pentru care
și vegetația forestieră este mai productivă, comparativ cu zonele altitud inal mai ridicate, unde
predomină productivități mijlocii spre inferioare;
– în vestul ocolului forestieră vegetează mai slab, întrucât apa provenită din precipitații nu se
scurge (din cauza terenului plan) și nici nu se infiltrează (din cauza orizontului st agnic, greu
permeabil al solurilor dezvoltate în zonă).
Sintetizând datele climatice caracteristice O.S. Gurghiu și analizând influența lor asupra vegetației
forestiere, putem concluziona că speciile forestiere principale (molid, fag și stejar) găsesc cond iții
climatice favorabile dezvoltării lor.

1.2.8. Tipul de sol, stațiune și pădure

Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de sol
Nr.
crt. Clasa de
soluri Tipul de
sol Subtipul
de sol Cod Succesiunea
orizonturilor U.P. (ha) O.S.
VI VII VIII IX X ha %
1 Protisoluri Aluviosol Distric 0401 Ao-C – 10,92 – 3,77 – 14,69 –
Gleic 0414 Ao-Go-Gr 39,00 – 25,28 – – 64,28 1
Total tip sol 39,00 10,92 25,28 3,77 – 78,97 1
Total clasă 39,00 10,92 25,28 3,77 – 78,97 1
2 Luvisoluri Luvosol Tipic 2201 Ao-El-Bt-C – – – – 23,45 23,45 –

Nr.
crt. Clasa de
soluri Tipul de
sol Subtipul
de sol Cod Succesiunea
orizonturilor U.P. (ha) O.S.
VI VII VIII IX X ha %
Stagnic 2212 Ao-El-Bwt-C – – – – 1068,77 1068,77 8
Total tip sol – – – – 1092,22 1092,22 8
Total clasă – – – – 1092,22 1092,22 8
3 Cambisoluri Eutri –
cambosol Tipic 3101 Ao-Bv-C(R) 2252,27 1593,89 1939,94 436,29 109,98 6332,37 43
Stagnic 3108 Ao-Bvw -Cw – – – – 19,05 19,05 –
Scheletic 3111 Ao-Bvqq -R 63,09 113,86 71,64 – – 248,59 2
Total tip sol 2315,36 1707,75 2011,58 436,29 129,03 6600,01 45
Distri –
cambosol Tipic 3201 Ao-Bv-C(R) 998,58 356,72 884,31 – – 2239,61 15
Scheletic 3207 Ao-Bvqq -R – 1096,38 – – – 1096,38 8
Total tip sol 998,58 1453,10 884,31 – – 3335,99 23
Total clasă 3313,94 3160,85 2895,89 436,29 129,03 9936,00 68
4 Spodisoluri Prepodzol Tipic 4101 Aou-Bs-C(R) 206,53 784,26 97,64 – – 1088,43 7
Litic 4104 Aou-Bs-C(R) 65,51 502,57 16,37 – – 584,45 4
Total tip sol 272,04 1286,83 114,01 – – 1672,88 11
Podzol Tipic 4201 Au-Ea-Bhs-
C(R) 93,61 – – – – 93,61 1
Litic 4206 Au-Ea-Bhs-R – – 161,91 – – 161,91 1
Total tip sol 93,61 – 161,91 – – 255,52 2
Total clasă 365,65 1286,83 275,92 – – 1928,40 13
5 Andosoluri Andosol Distric 6101 Ao-AC-C 1491,84 – – – – 1491,84 10
TOTAL 5210,43 4458,60 3197,09 440,06 1221,25 14527,43 100

Descrierea tipurilor și subtipurilor de sol

a) Aluviosolul gleic . Apare în luncile pâraielor, pe o suprafață de 64,28 ha – 1%.
Caracteristice sunt procesele de gleizare dete rminate de excesul de apă freatică, formându -se un
orizont gleic de reducere și un orizont gleic de oxido -reducere. Fertilitatea este mijlocie pentru
aninișuri.
b) Aluviosolul distric . Este întâlnit tot în lunci, pe substraturi reprezentate de materiale
detritice de dimensiuni variabile. Ca efe ct al climatului umed și răcoros și al mediului acid,
procesul de solificare se caracterizează printr -o bioacumulare destul de redusă, cu formare de
humus de calitate slabă. La suprafața profilului se conturează un orizo nt de acumulare a humusului,
cu gros imi medii de 30 cm, de culoare brună deschis. Fertilitatea este mijlocie.
c) Luvosolurile tipice (fostele soluri brune luvice) sunt soluri în general mijlociu profunde,
uneori profunde, slab scheletice, formate pe roci cu c onținut redus de minerale calcice, p e versanți
cu expoziții și înclinări diverse. Sunt soluri oligomezobazice spre mezobazice, cu reacție de la

moderat acidă la puternic acidă și cu conținut redus de humus. Acest subtip de sol este răspândit
doar pe 23,45 ha.
d) De asemenea, mai apare și subtip ul luvosol stagnic (8%) ce oferă condiții medii spre
superioare de dezvoltare pentru vegetația forestieră. Pe aceste soluri s -au instalat cu precădere
gorunete sau goruneto -făgete, care găsesc condiții medii de dezvoltar e. Factorul limitativ este
reprezent at de apa stagnantă.
e) Eutricambosolul tipic (brun eumezobazic) este cel mai răspândit tip de sol (6632,37 ha –
43%) și apare în toate unitățile de producție, la altitudini cuprinse între 450 și 1550 m, pe versanți
cu încl inări de regulă până la 30g și expoz iții variate, pe conglomerate, gresii și șisturi cristaline
mai puțin acide. Datorită materialelor parentale destul de bogate în minerale feromagneziene,
debazificarea este slabă, fapt ce împiedică migrarea coloizilor or gano -minerali și diferențierea
textu rală pe profil. Procesul pedogenetic dominant este cel de argilizare. Orizontul Ao are grosimi
de până la 20 cm și culoare brună închis. Orizontul Bv are grosimi de 40 -90 cm și culoare brună –
gălbuie. Tranziția între oriz onturi este treptată sau clară. Text ura este mijlocie. Structura este
grăunțoasă, iar proprietățile fizico -mecanice și regimul termo -aero-hidric sunt favorabile.
Humusul este de tip mull sau mull -moder. Conținutul de humus al orizontului Ao este ridicat.
Gradul de saturație în baze este la n ivel mijlociu. Aciditatea este moderată la suprafață și scade în
orizonturile inferioare. Profunzimea este în general mare, iar conținutul de schelet nu este prea
însemnat. Aprovizionarea cu azot și substanțe nutritive e ste bună, la fel și activitatea
microbiologică. Fertilitatea este superioară sau mijlocie.
f) În parte vestică a ocolului apare izolat și eutricambosolul stagnic (U.P. X – 19,05 ha), ca
efect al reliefului așezat și a fenomenelor de înmlăștinare
g) Eutricamboso lul scheletic apare doar în parte ce ntral estică a ocolului (în U.P. VI, VII,
VIII, pe o suprafață de 248,59 ha -2%), la altitudini de peste 800 -1450 m, pe expoziții diverse.
Conținutul de schelet este peste 75%. Fertilitatea este mijlocie.
h) Districambosolu l tipic (fostul brun acid) este al d oilea subtip de sol ca pondere de
participare (2239,61 ha – 15%). Apare la altitudini de 650 -1580 m, pe versanți cu înclinări de până
la 36 -37g, pe expoziții diverse. Substratul litologic este reprezentat preponderent de șisturi
cristaline acide. Materialu l parental destul de sărac a favorizat acidificarea mediului edafic.
Activitatea microorganismelor este destul de scăzută, iar acizii organici nou formați nu suferă un
proces de mineralizare intens. Orizontul Ao are gros imi de 5 -20 cm și culoare brună. Ori zontul Bv

este gros de 40 -80 cm și are culoare brună -gălbuie. Textura este mijlocie spre ușoară, slab
diferențiată pe profil. Structura este grăunțoasă, iar proprietățile fizico -mecanice sunt destul de
favorabile. Conțin utul în humus este mijlociu sau ridi cat, humusul fiind cel mai adesea de tip
moder. Gradul de saturație în baze este scăzut sau mijlociu. Aciditatea este de la puternică la slabă,
iar aprovizionarea cu azot total este bună. Fertilitatea este preponderent m ijlocie sau superioară, în
funcție d e profunzime și conținutul de schelet.
i) Districambosolul scheletic . Apare pe o suprafață de 1096,38 ha (8%) pe versanți cu
înclinare variată, la altitudini de 990 -1650 m, pe expoziții diverse. Conținutul de schelet este p este
75%. Fertilitatea este cel mai adesea mijlocie.
j) Prepodzolul tipic . Apare la altitudini de 1000 -1600 m, pe expoziții diverse, în general pe
șisturi cristaline. Datorită climatului umed și răcoros, alterarea mineralelor primare este intensă.
Oxizii de f ier și aluminiu migrează din orizont ul A și se acumulează în B. Orizontul Aou are
grosimi de 5 -15 cm și este de culoare negricioasă. Orizontul Bs are grosimi de 50 -80 cm și culoare
ruginie. Textura este mijlocie sau ușoară. Structura este slab dezvoltată. Humusul este de tip brut.
Gradul de saturație în baze este la nivel oligobazic. Aciditatea este puternică. Conținutul de schelet
este destul de însemnat. Fertilitatea este cel mult mijlocie.
k) Prepodzolul litic , care ocupă 584,45 ha (4%), este asemănător sub tipului tipic, dar orizontul
R apare în primii 20 -50 cm adâncime. Pe acest sol vegetează arborete de molid, ce înregistrează
clase inferioare de producție, mai rar mijlocii.
l) Podzolul tipic . Apare pe suprafețe mici (93,61 ha – 1%) la altitudini de 1100 -1350 m, pe
expoziții diverse, în general pe șisturi cristaline. Procesele pedogenetice principale sunt de
podzolire și de bioacumulare. Ca urmare a eluvierii materiei organice și a sescvioxizilor, se
formează un orizont Ea, ce are culori deschise. În urma acți unii ciupercilor se acumulează o mar e
cantitate de materie organică în curs de humificare. Textura este grosieră, reacția este puternic
acidă, iar gradul de saturație în baze este foarte mic. Conținutul de schelet este destul de însemnat.
Fertilitatea este cel mult mijlocie.
m) Podzolul litic . Apare de asemenea izolat (161,91 ha – 1%), la altitudini de peste 1300
m, pe expoziții variate, în general pe șisturi cristaline. Materialul parental își face apariția începând
de la adâncimi de 20 -50 cm. Fertilitatea es te în general inferioară.
n) Andosolul distric este subtipul de sol cu a treia pondere de participare (1491,84 ha – 10%);
este întâlnit în estul ocolului silvic, pe versanți cu înclinări și expoziții variabile, la altitudini

cuprinse între 800 și 1400 m. Fe rtilitatea este mijlocie spre superi oară pentru vegetația forestieră
(amestecuri de rășinoase cu fag sau molidișuri).

Evidența și răspândirea teritorială a tipurilor de stațiuni

Nr.
crt. Tipul de stațiune U.P. (ha) O.S. Categoria de bonitate (ha) Tipul și
subtipul de
sol Codul Diagnoza VI VII VIII IX X ha % Supe –
rioară Mijlocie Inferioară
Etajul montan de molidișuri (FM 3)
1 2.3.1.1 Montan de
molidișuri, Bi,
podzolic cu
humus brut,
edafic
submijlociu și
mic, cu
Vaccinium 65,51 405,37 178,28 – – 649,16 4 – – 649,16 4104
Prepodzol
litic,
4206 Podzol
litic
2 2.3.1.2 Montan de
molidișuri,
Bm, podzolic
edafic mijlociu,
cu Vaccinium 78,17 391,82 97,64 – – 567,63 4 – 567,63 – 4101
Prepodzol
tipic,
4201 Podzol
tipic
3 2.3.2.1 Montan de
molidișuri, Bi,
podzolic –
criptopodzolic,
edafic mic, cu
Calamagrostis –
Luzula – 97,20 – – – 97,20 1 – – 97,20 4104
Prepodzol
litic
4 2.3.2.2 Montan de
molidișuri,
Bm, brun
podzolic –
podzol brun,
edafic
mijlociu, cu
Luzula
sylvatica 155,72 392,44 – – – 548,16 4 – 548,16 – 4101
Prepodzol
tipic
5 2.3.3.2 Montan de
molidișuri,
Bm, brun acid,
edafic
submijlociu, cu
Oxalis –
Dentaria +
acidofile 103,90 1052,20 – – – 1156,10 8 – 1156,10 – 3201 Distri –
cambosol
tipic,
3207 Distri –
cambosol
scheletic
6 2.3.3.3 Montan de
molidișuri, Bs ,
brun acid,
edafic mare și
mijlociu, cu
Oxalis –
Dentaria +
acidofile 301,09 323,56 93,52 – – 718,17 5 718,17 – – 3101 Eutri –
cambosol
tipic,
3201 Distri –
cambosol
tipic
Total FM 3 704,39 2662,59 369,44 – – 3736,42 26 718,17 2271,89 746,36 –
Etajul montan d e amestecuri (FM 2)

Nr.
crt. Tipul de stațiune U.P. (ha) O.S. Categoria de bonitate (ha) Tipul și
subtipul de
sol Codul Diagnoza VI VII VIII IX X ha % Supe –
rioară Mijlocie Inferioară
7 3.3.2.2 Montan de
amestecuri,
Bm, brun
podzolic sau
criptopodzolic,
edafic mijlociu,
cu Festuca +
Calamagrostis 106,10 – – – – 106,10 1 – 106,10 – 3201 Distri –
cambosol
tipic 4101
Prepodzol
tipic
4201 Podzol
tipic
8 3.3.3.2 Montan de
amestec, Bm,
brun edafic
mijlociu, cu
Asperula –
Dentaria 657,68 297,29 411,89 21,79 – 1388,65 10 – 1388,65 – 3101 Eutri –
cambosol
tipic,
3111 Eutri –
cambosol
scheletic,
3201 Distri –
cambosol
tipic,
3207 Distri –
cambosol
scheletic,
6101 Andosol
tipic
9 3.3.3. 3 Montan de
amestec, Bs,
brun edafic
mare, cu
Asperula –
Dentaria 3703,26 1487,80 2390,48 414,50 – 7996,04 55 7996,04 – – 3101 Eutri –
cambosol
tipic,
3201 Distri –
cambosol
tipic,
6101 Andosol
tipic
10 3.7.3.0 Montan de
amestecuri,
Bm, aluvial,
moderat
humifer 19,04 4,79 16,31 3,77 – 43,91 – – 43,91 – 0401
Aluviosol
distric,
0414
Aluviosol
gleic
11 3.7.4.0 Montan de
amestecuri,
Bs, brun
freatic umed –
semigleic, în
luncă înaltă 19,96 6,13 8,97 – – 35,06 – 35,06 – – 0401
Aluviosol
distric,
0414
Aluviosol
gleic
Total FM 2 4506,04 1796,01 2827,65 440,06 – 9569,76 66 8031,10 1538,66 – –
Etajul deluros de gorune te, făgete și goruneto -făgete (FD3)
12 5.1.5.2 Deluros de
gorunete, Bm,
brun slab-
mediu
podzolit,
edafic mijlociu – – – – 45,62 45,62 – – 45,62 – 2201 Luvosol
tipic,
3101
Eutricamboso
l tipic
13 5.1.5.3 Deluros de
gorunete, Bs,
brun edafic
mare, cu
Asarum –
Stellaria – – – – 17,61 17,61 – 17,61 – – 3101
Eutricamboso
l tipic
14 5.2.4.2 Deluros de
făgete, Bm,
brun edafic
mijlociu, cu
Asperula –
Asarum – – – – 55,01 55,01 1 – 55,01 – 3101
Eutricamboso
l tipic

Nr.
crt. Tipul de stațiune U.P. (ha) O.S. Categoria de bonitate (ha) Tipul și
subtipul de
sol Codul Diagnoza VI VII VIII IX X ha % Supe –
rioară Mijlocie Inferioară
15 5.2.4.3 Deluros de
făgete, Bs,
brun edafic
mare, cu
Asperula –
Asarum – – – – 15,19 15,19 – 15,19 – – 3101
Eutricamboso
l tipic
Total FD3 – – – – 133,43 133,43 1 32,80 100,63 – –
Etajul deluros de cvercete cu stejar (și cu cer, gârniță, gorun și amestecuri ale acestora) – FD1
16 7.3.3.1 Deluros de
cvercete cu
stejar, Bi,
puternic
podzolit –
pseudogleizat
sau
pseudogleic,
edafic mijlociu – – – – 683,73 683,73 4 – – 683,73 2212 Luvosol
stagnic,
3108
Eutricamboso
l stagnic
17 7.3.3.2 Deluros de
cvercete cu
stejar, Bm,
podzolit –
pseudogleizat,
cu Poa
pratensis –
Carex
caryophyllea – – – – 404,09 404,09 3 – 404,09 – 2212 Luvosol
stagnic,
3108
Eutricamboso
l stagnic
Total FD1 – – – – 1087,82 1087,82 7 – 404,09 683,73 –
TOTAL O.S. ha 5210,43 4458,6 3197,09 440,06 1221,25 14527,43
100 8782,07 4315,27 1430,09 –
% 36 31 22 3 8 100 60 30 10 –

Din tabelul de mai sus rezultă că pădurile ocolului se înscriu în patru etaje fitoclimatice și anume:
– FM 3 – montan de molidișuri 26%;
– FM 2 – montan de ames tecuri 66%;
– FD 3 – deluros de gorunete, făgete și goruneto -făgete 1%;
– FD 1 – deluros de cvercete cu stejar (și cu cer, gârniță, gorun și amestecuri ale acestora)
7%.
Între cele 4 etaje fitoclimatice există diferențe importante din punct de vedere pedoclimatic, lucru
care se reflectă în bonitate a stațională și, în final, în productivitatea arboretelor.
În acest context se arată că cele mai bune condiții le oferă etajul montan de amestecuri (care este
cel mai răspândit etaj fitoclimatic – 66%), comparativ cu etajul montan de molidișuri (al doilea
etaj ca pondere de participare – 26%), în care sezonul de vegetație este mai scurt, temperaturile
sunt mai scăzute, intensificările de vâ nt sunt mai frecvente, activitatea biologică mai redusă,

solurile sunt mai sărace în substanțe organice, cu mai multă rocă, înrădăcinarea speciilor mai
superficială etc., toate aceste reflectându -se în final în productivitatea arboretelor.
Etajele FD3 și FD1 apar doar pe 8% din suprafață, în partea vestică a ocol ului, unde altitudinea
este mai mică, relieful mai așezat, iar condițiile climatice sunt mai blânde (U.P. X).
La nivel de ocol predomină stațiunile de bonitate superioară (60%), urmate de stațiunil e de bonitate
mijlocie (30%), ca efect al condițiilor medii spre superioare, pe care vegetația forestieră le găsește
în această zonă. De remarcat ponderea redusă a stațiunilor de bonitate inferioară – 10%.
La nivel de ocol cea mai bună reprezentativitate o au stațiunile 3.3.3.3. – Montan de amestec, Bs,
brun edaf ic mare, cu Asperula -Dentaria (55%) și 3.3.3.2. – Montan de amestec, Bm, brun edafic
mijlociu, cu Asperula -Dentaria (10%).
Din punct de vedere economic, stațiunile 2.3.3.3. și 3.3.3.3. sunt cele m ai valoroase ca producție
de lemn. În ceea ce privește acți unea dăunătoare a factorilor biotici și abiotici, stațiunil e de
amestecuri sunt considerate cele mai stabile și mai rezistente.

Nr.
crt. Tipul
de
stațiune Tipul de pădure U.P. (ha) O.S. Categoria de bonitate (ha)
Cod Diagnoza VI VII VIII IX X ha % Supe rioară Mijlocie Inferioară
1 2.3.3.3.
3.3.3.3. 111.1. Molidiș
normal cu
Oxalis
acetosella (s) 440,93 894,12 321,33 – – 1656,38 11 1656,38 – –
2 3.7.4.0. 111.2. Molidiș cu
Oxalis
acetosella pe
soluri cu
gleizare
pronunțată
(s) 19,96 6,13 8,97 – – 35,06 – 35,06 – –
3 2.3.3.2 111.4. Molidiș cu
Oxalis
acetosella pe
soluri
schelete (m) 103,90 1052,20 – – – 1156,10 8 – 1156,10 –
4 2.3.2.2. 114.1. Molidiș cu
Luzula
sylvatica (m) 155,72 392,44 – – – 548,16 4 – 548,16 –
5 2.3.2.1. 114.2. Molidiș de
altitudine
mare cu
Luzula
sylvatica (i) – 97,20 – – – 97,20 1 – – 97,20
6 2.3.1.2. 115.1. Molidiș cu
Vaccinium
myrtillus și
Oxalis
acetosella
(m) 78,17 391,82 97,64 – – 567,63 4 – 567,63 –
7 2.3.1.1. 115.3. Molidiș cu
Vaccinium
myrtillus (i) 65,51 405,37 178,28 – – 649,16 4 – – 649,16
8 3.7.3.0. 117.1. Molidiș cu
anin alb (m) 19,04 1,98 9,08 – – 30,10 – – 30,10 –

Nr.
crt. Tipul
de
stațiune Tipul de pădure U.P. (ha) O.S. Categoria de bonitate (ha)
Cod Diagnoza VI VII VIII IX X ha % Supe rioară Mijlocie Inferioară
9 3.3.3.3. 131.1. Amestec
normal de
rășinoase și
fag, cu floră
de mull (s) 287,78 418,63 872,68 59,95 – 1639,04 11 1639,04 – –
10 3.3.3.2. 132.1. Amest ec de
rășinoase și
fag cu Rubus
hirtus (m) – 142,60 232,53 – – 375,13 3 – 375,13 –
11 3.3.3.2. 134.1. Amestec de
rășinoase și
fag, pe soluri
schelete (m) 66,62 – 113,72 17,59 – 197,93 1 – 197,93 –
12 3.3.3.3. 141.1. Molideto –
făget normal
cu Oxalis
acetos ella (s) 3272,46 292,12 941,12 – – 4505,70 31 4505,70 – –
13 3.3.3.2. 141.3. Molideto –
făget cu
Oxalis
acetosella pe
soluri
schelete (m) 429,96 123,19 12,09 – – 565,24 4 – 565,24 –
14 3.3.2.2. 142.3. Molideto –
făget cu
Luzula
luzuloides
(m) 106,10 – – – – 106,10 1 – 106,10 –
15 3.3.3.3. 411.1. Făget normal
cu floră de
mull (s) 3,18 206,49 348,87 354,55 – 913,09 6 913,09 – –
16 3.3.3.2. 411.4. Făget montan
pe soluri
schelete cu
floră de mull
(m) 161,10 31,50 31,34 4,20 – 228,14 2 – 228,14 –
17 3.3.3.2. 413.1. Făget montan
cu Rubus
hirtus (m) – – 22,21 – – 22,21 – – 22,21 –
18 5.2.4.3. 421.1. Făget de deal
cu floră de
mull (s) – – – – 15,19 15,19 – 15,19 – –
19 5.2.4.2. 421.2. Făget de deal
pe soluri
schelete, cu
floră de mull
(m) – – – – 55,01 55,01 1 – 55,01 –
20 5.1.5.3. 531.2. Șleau de deal
cu gorun și
fag, de
productivitate
superioară (s) – – – – 17,61 17,61 – 17,61 – –
21 5.1.5.2. 531.4. Șleau de deal
cu gorun și
fag, de
productivitate
mijlocie (m) – – – – 45,62 45,62 – – 45,62 –
22 7.3.3.2. 551.3. Stejăreto –
goruneto –
șleau de
productivitate
mijlocie (m) – – – – 146,47 146,47 1 – 146,47 –
23 7.3.3.2. 614.1. Stejăret
normal de
terasă (m) – – – – 102,95 102,95 1 – 102,95 –

Nr.
crt. Tipul
de
stațiune Tipul de pădure U.P. (ha) O.S. Categoria de bonitate (ha)
Cod Diagnoza VI VII VIII IX X ha % Supe rioară Mijlocie Inferioară
24 7.3.3.1. 614.3. Stejăret de
terasă, de
productivitate
inferioară (i) – – – – 683,73 683,73 5 – – 683,73
25 7.3.3.2. 621.3. Stejăreto –
șleau de deal
de
productivitate
mijlocie (m) – – – – 154,67 154,67 1 – 154,67 –
26 3.7.3.0 982.1. Anin alb pe
aluviuni
nisipoase și
prundișuri
(m) – 2,81 7,23 3,77 – 13,81 – – 13,81 –
TOTAL ha 5210,43 4458,60 3197,09 440,06 1221,25 14527,43
100 8782,07 4315,2
7 1430,09
% 36 31 22 3 8 100 60 30 10

Cele mai răspândite tipuri de pădure sunt următoarele:
141.1. – Molideto -făget normal cu Oxalis acetosella (s). Este răspândit pe o suprafață de 4505,70
ha (31%), la altitud ini de 800 -1500 m, pe versanți cu înclinare de până la 35g și cu expoziții diverse
(4505,70 ha – 31%). Solurile sunt districambosoluri, eutricambosoluri și andosoluri, în general
puțin scheletic e. În substratul litologic sunt predominante andezitele.
Arboretele sunt formate din molid și fag, în anumite cazuri predominând molidul, în altele fagul.
De la o anumită vârstă fagul, care are creșteri mai reduse, rămâne în etajul al doilea. Diseminați
mai apar bradul, paltinul (uneori aceste două specii formând faciesuri), ulmul de munte și arțarul.
Consistența este de obicei 0,8 -0,9. Productivitatea este superioară la molid, superioară spre
mijlocie la fag. Arborii sunt bine conformați, cu trunchiuri dre pte și cilindrice, bine elagate . Se
obține lemn de lucru de ca litate superioară, atât de molid cât și de fag.
Regenerarea naturală se produce cu destulă ușurință. În general fagul predomină în compoziția
semințișurilor. Subarboretul este slab reprezentat. În pătura erbacee predomină spe ciile de mull și
Oxalis acetosella .
111.1. – Molidiș normal cu Oxalis acetosella (s). A fost identificat pe 1656,38 ha (11%), la
altitudini între 770 -1550 m, pe versanți cu expoziții diverse și cu înclinare de regulă de până la
35g. Solurile sunt districam bosoluri sau eutricambosoluri tipice. Substratul litologic este format
din flișuri, conglomerate, gresii, andezite etc.
Arboretele sunt compuse din molid pur, dar uneori se amestecă și bradul și fagul, putând da naștere
la faciesuri. Diseminat mai pot apar e paltinul, mesteacănul, plopul etc. Creșterea este foarte bună,

iar productivitatea este superioară. Consistența naturală este bună, arborii sunt drepți, cilindrici și
bine elagați. Materialul este de calitate superioară, bu n pentru cherestea.
Regenerarea naturală este mai puțin activă, semințișurile se instalează greoi, deseori chiar lipsind.
Subarboretul de obicei lipsește. În pătura erbacee specia cea mai frecventă este Oxalis acetosella .
131.1. – Amestec normal de rășinoase și fag, cu floră de mull (s) . A fost identificat pe 1639,04 ha
(11%), la altitudini de 640 -1300 m, pe versanți cu înclinare de regulă între 10 -35g și cu expoziții
diverse. Solurile sunt districambosoluri, eutricambosoluri sau andosoluri, în gener al puțin
scheletice. În substratul lit ologic predominante sunt andezitele.
Arboretele sunt formate din molid, brad și fag, în proporții aproximativ egale. De la o anumită
vârstă fagul rămâne în etajul al doilea. Diseminați apar paltinul (uneori formând fac iesuri), ulmul
de munte și arțarul. Co nsistența este de obicei plină sau apr oape plină. Productivitatea este
superioară, dar la fag rămâne ceva în urma rășinoaselor. Arborii sunt bine conformați, cu trunchiuri
drepte, cilindrice și bine elagate. Se obține lemn de lucru de calitate superioară, atât de rășinoase
cât și de fag.
Regenerarea naturală se produce cu ușurință. În cazul fagului se constată tendința de a predomina
în compoziția semințișurilor. Subarboretul este slab reprezentat. În pătura erbacee pre domină
speciile de mull.
111.4. – Moli diș cu Oxalis acetosella pe soluri scheletice (m) . Este întâlnit pe o suprafață totală de
1156,10 ha (8%). Apare în general la altitudini cuprinse între 1000 -1650 m, pe versanți cu înclinări
destul de mari și expoziții variate. Solurile sunt eutricambosolu ri. Substratul litologic este format
din flișuri, conglomerate, gresii etc.
Arboretele sunt formate din molid pur, dar se pot găsi și faciesuri cu brad sau fag. Consistența este
de obicei aproape plină. Productivitatea este mijlocie, forma arborilor este d estul de bună, la fel și
elagajul.
Regenerarea naturală este destul de activă, în special pe terenurile descoperite. Subarboretul este
slab reprezentat. În pătura vie predominantă este specia Oxalis acetosella .
411.1. – Făget normal cu floră de mull (s). A fost identificat pe 913,09 ha (6%), la altitudini de
625-1250 m, pe versanți cu expoziții cel mai adesea sudice, vestice și estice, cu înclinare variabilă.
Solurile sunt andosoluri, eutricambosoluri sau districambo soluri, profunde, foarte bogate în
schelet. Substraturile sunt andezite sau piroclastite.

Arboretele sunt compuse din fag, la care se adaugă diseminat bradul, molidul, paltinul etc.
Proporția bradului se poate ridica până la constituirea unui facies aparte .
Consistența naturală este de 0,8 -0,9. Productivitate superioară; se obse rvă, însă, că molidul și
bradul au o creștere mai bună decât fagul. Arborii sunt bine conformați, cu trunchiuri drepte,
cilindrice și bine elagate. Se obține lemn de lucru de calitat e superioară. Regenerarea este activă
la fag, pe lângă care mai apar însă și puieți de molid, brad și paltin de munte.
Subarboretul este reprezentat prin tufe rare de alun, scoruș de munte, zmeur etc., sau lipsește total.
Pătura vie este, de obicei, bine r eprezentată; mai frecvente sunt Mercur ialis perennis, Gera nium
robertianum, Asperula odorata etc.

1.3. Studiul vegetației forestiere
1.3.1. Formații forestiere și tipuri naturale fundamentale de pădure

Formațiile forestiere ce se întâlnesc în O.S. Gurghiu sunt detaliate în evidența 15.2.2. și prezentate
succint în tabelul de mai jos. De s ubliniat numărul destul de mare al formațiilor forestiere
identificate, determinat de întinderea teritorială mare a ocolului.

Evidența formațiilor forestiere
Formația forestieră U.P. (ha) O.S.
VI VII VIII IX X ha %
1.1. – Molidișuri pure 883,23 3241,26 615,30 – – 4739,79 33
1.3. – Amestecuri de
molid -brad-fag 354,40 561,23 1218,93 77,54 – 2212,10 15
1.4. – Molideto -făgete 3808,52 415,31 953,21 – – 5177,04 36
4.1. – Făgete pure
montane 164,28 237,99 402,42 358,75 1163,44 8
4.2. – Făgete pure de
dealuri – – – – 70,20 70,20 1
5.3. – Șleauri de deal cu
gorun – – – – 63,23 63,23 –

5.5. – Șleauri de deal cu
GO, ST – – – – 146,47 146,47 1
6.1. – Stejărete pure de
stejar – – – – 786,68 786,68 5
6.2. – Șleauri de de al și de
câmpie de ST – – – – 154,67 154,67 1
9.8. – Aninișuri de anin
alb – 2,81 7,23 3,77 – 13,81 –
Total 5210,43 4458,60 3197,09 440,06 1221,25 14527,43 100

Din punct de vedere al caracterului actual al tipului de pădure (vezi evidența 15 .2.1 și tabelul
4.5.2.2), 48% dintre arborete sunt natural fundamentale, deci apr opiate, din punct de vedere
compozițional, al productivității și al modului de regenerare, de tipurile naturale de pădure (22%
fiind de productivitate superioară, 18% de produ ctivitate mijlocie și 8% de productivitate
inferioară).

1.3.2. Analiza structurii actuale a fondului forestier
Caracterul actual al
tipului de pădure U.P. (ha) O.S.
VI VII VIII IX X ha %
Natural fundamental 1684,23 2548,60 1339,24 414,39 889,96 6876,42 48
Parțial derivat – 7,90 – – 59,96 67,86 –
Total derivat – – – – 3,23 3,23 –
Artificial 3513,68 1893,52 1818,54 25,67 264,79 7516,20 52
Total 5210,43 4450,02 3157,78 440,06 1217,94 14463,71 100

Arboretele artificiale ocupă o suprafață important ă (52% din suprafața cu pădure), fiind create în
special în urma tăierilor rase aplicate în molidișuri sau în urma împăduririlor efectuate în zonele
afectate de doborâturile și rupturile de vânt. Aceste arborete sunt alcătuite, în principal, din molid.
Unele dintre aceste arbore au structuri verticale și fonduri genetice simplificate, fiind vulnerabile
la acțiu nea factorilor de stres biotici și abiotic i. Arboretele parțial sau total derivate ocupă doar
suprafețe reduse (sub 1%) și apar cel mai adesea în U.P . X, ca urmare a cărpinizării totale sau
parțiale a unor arborete.

Structura fondului de producție și de protecție
Din analiza tabelului următor se observă că fondul productiv (SUP A) reprezintă 79%, iar fondul
neproductiv (SUP E, SUP K și SUP M) 21% din totalul pădurilor O.S. Gurghiu.
La nivel de fond productiv, structura pe clase de vârstă, este oarecum echilibrată, înregistrându -se
excedent mai î nsemnat în clasa a III -a (28%) și un deficit mai mare în clasa I -a. La nivelul
subunităților de protecție, excedentul apare la arboretele trecute de 100 de ani (acestea însumează
66%).
Majoritatea speciilor forestiere înregistrează clase superioare de pro ducție (55%) .

Structura fondului forestier

SUP Gr.
fct. Spec
ia/
Gr.
de
spec
ii Suprafața
(ha) Clasa de vârstă (ha) Clasa de producție (ha)
I II III IV V VI >VII I II III IV V
ha %
A I Qv 113,4
2 1 1,97 0,08 0,25 54,44 1,36 42,88 12,44 100,8
0 12,62
DR 7690,
43 69 695,4
3 1490,
63 1866,
92 1674,
45 1081,
15 377,8
3 504,0
2 272,
39 5201,
97 2119,
47 96,60
FA 3119,
33 28 116,8
3 491,2
4 1330,
86 562,8
1 201,4
8 92,19 323,9
2 10,8
2 1478,
17 1627,
45 2,89
DT 252,9
3 2 77,64 82,63 23,43 35,90 7,52 19,60 6,21 89,18 148,1
2 15,63
DM 23,40 – 0,16 11,96 7,41 2,91 0,90 0,06 22,00 1,40
Tota
l 11199
,51 10
0 892,0
3 2076,
54 3228,
87 2330,
51 1292,
41 532,5
6 846,5
9 283,
21 6769,
32 4017,
84 129,1
4
II Qv 64,31 37 9,24 8,76 0,58 4,17 7,02 18,20 16,34 4,75 45,29 14,27
DR 9,24 5 5,35 3,00 0,89 0,89 3,00 5,35
FA 46,33 26 2,69 25,86 3,51 4,91 9,36 8,16 38,17
DT 48,88 28 6,70 11,16 1,76 4,92 3,35 16,74 4,25 37,37 11,51
DM 6,60 4 1,16 4,86 0,58 6,60
Tota
l 175,3
6 10
0 19,79 55,99 2,92 15,60 15,28 35,83 29,95 0,89 15,91 132,7
8 25,78
Qv 177,7
3 1 11,21 8,84 0,83 58,61 8,38 61,08 28,78 4,75 146,0
9 26,89

SUP Gr.
fct. Spec
ia/
Gr.
de
spec
ii Suprafața
(ha) Clasa de vârstă (ha) Clasa de producție (ha)
I II III IV V VI >VII I II III IV V
ha %
I+II DR 7699,
67 68 695,4
3 1495,
98 1866,
92 1677,
45 1081,
15 378,7
2 504,0
2 273,
28 5204,
97 2124,
82 96,60
FA 3165,
66 28 119,5
2 517,1
0 1330,
86 566,3
2 206,3
9 92,19 333,2
8 10,8
2 1486,
33 1665,
62 2,89
DT 301,8
1 3 84,34 93,79 25,19 40,82 10,87 36,34 10,46 89,18 185,4
9 27,14
DM 30,00 – 1,32 16,82 7,99 2,91 0,90 0,06 28,60 1,40
Total ha 11374
,87 10
0 911,8
2 2132,
53 3231,
79 2346,
11 1307,
69 568,3
9 876,5
4 284,
10 6785,
23 4150,
62 154,9
2
% 100 8 19 28 21 11 5 8 2 61 36 1
E I Qv 38,52 8 38,52 38,52
DR 398,0
8 87 4,84 27,51 9,60 4,49 10,34 10,97 330,3
3 60,95 58,85 217,1
6 61,1
2 FA 14,84 3 14,84 14,84
DT 12,43 2 1,90 0,18 10,35 2,41 10,02
DM 0,64 – 0,64 0,64
Total ha 464,5
1 10
0 6,74 28,33 58,47 4,49 10,34 10,97 345,1
7 60,95 76,74 265,7
0 61,1
2 % 100 1 6 13 1 2 2 75 13 17 57 13
K I Qv 85,51 38 1,21 27,00 57,30 81,68 3,83
DR 94,39 43 3,23 57,15 34,01 94,39
FA 18,25 8 0,40 17,85 14,21 4,04
DT 23,10 11 0,40 2,83 10,03 9,84 4,04 16,23 2,83
Total ha 221,2
5 10
0 4,03 4,04 112,0
3 101,1
5 112,6
4 85,72 20,06 2,83
% 100 2 2 50 46 51 39 9 1
M I Qv 604,3
5 25 0,10 2,03 9,39 43,61 38,16 502,6
7 8,39 75,79 368,3
4 160,
22 DR 1494 ,
20 62 178,4
5 190,3
0 60,23 125,5
5 101,4
4 352,7
2 485,5
1 61,2
4 548,3
3 530,8
8 340,9
3 12,8
2 FA 207,8
4 9 16,43 49,94 14,96 26,04 16,57 39,60 44,30 70,56 137,2
8
DT 88,52 4 14,43 9,69 3,67 7,10 5,45 42,27 5,91 8,20 34,66 40,28 5,38
DM 8,17 – 2,85 2,67 2,65 5,88 1,17 1,12
Total ha 2403,
08 10
0 212,2
6 254,6
3 88,25 204,9
5 161,6
2 937,2
6 544,1
1 61,2
4 627,0
9 784,4
9 750,7
2 179,
54 % 100 9 11 4 9 7 37 23 3 26 33 31 7
Tota
l I Qv 841,8
0 6 2,07 2,11 48,16 98,05 40,73 572,5
5 78,13 258,2
7 423,3
1 160,
22 DR 9677,
10 68 878,7
2 1711,
67 1936,
75 1804,
49 1192,
93 798,6
7 1353,
87 333,
63 5905,
64 2709,
20 654,6
9 73,9
4 FA 3360,
26 24 133,2
6 541,5
8 1345,
82 588,8
5 218,0
5 149,6
4 383,0
6 10,8
2 1562,
94 1783,
61 2,89
DT 376,9
8 2 93,97 92,90 37,45 43,00 15,80 71,90 21,96 101,4
2 185,1
9 82,16 8,21
DM 32,21 – 3,01 15,27 7,41 5,56 0,90 0,06 28,52 2,57 1,12
Tota
l 14288
,35 10
0 1111,
03 2363,
53 3375,
59 2539,
95 1468,
41 1592,
82 1837,
02 344,
45 7570,
00 4964,
79 1165,
62 243,
49
II Qv 64,31 37 9,24 8,76 0,58 4,17 7,02 18,20 16,34 4,75 45,29 14,27
DR 9,24 5 5,35 3,00 0,89 0,89 3,00 5,35
FA 46,33 26 2,69 25,86 3,51 4,91 9,36 8,16 38,17
DT 48,88 28 6,70 11,16 1,76 4,92 3,35 16,74 4,25 37,37 11,51
DM 6,60 4 1,16 4,86 0,58 6,60
Tota
l 175,3
6 10
0 19,79 55,99 2,92 15,60 15,28 35,83 29,95 0,89 15,91 132,7
8 25,78
Tot
al I+I
I Qv 906,1
1 7 11,31 10,87 48,74 102,2
2 47,75 590,7
5 94,47 4,75 303,5
6 437,5
8 160,
22 DR 9686,
34 66 878,7
2 1717,
02 1936,
75 1807,
49 1192,
93 799,5
6 1353,
87 334,
52 5908,
64 2714,
55 654,6
9 73,9
4 FA 3406,
59 24 135,9
5 567,4
4 1345,
82 592,3
6 222,9
6 149,6
4 392,4
2 10,8
2 1571,
10 1821,
78 2,89
DT 425,8
6 3 100,6
7 104,0
6 39,21 47,92 19,15 88,64 26,21 101,4
2 222,5
6 93,67 8,21
DM 38,81 – 4,17 20,13 7,99 5,56 0,90 0,06 35,12 2,57 1,12
TOTAL ha 14463
,71 10
0 1130,
82 2419,
52 3378,
51 2555,
55 1483,
69 1628,
65 1866,
97 345,
34 7585,
91 5097,
57 1191,
40 243,
49 % 100 8 17 23 18 10 11 13 2 53 35 8 2

Molidul este specia cea mai răspândită din ocol (63%). Are clasa de producție medie 2,4,
consistența medie 0,74, vârsta medie 73 ani, creșterea curentă medie 8,7 m3/an/ha și volumul

mediu 387 m3/ha. 64% din molid este de productivitate superioară, 28% de producti vitate mijlocie
și 8% este de productivitate inferioară. Pe 60% din suprafața ocupată, molidul constituie arborete
pure sau aproape pure (proporții de participare de 80 -100%), pe 30% din suprafață realizează
amestecuri cu alte specii forestiere, fiind una din speciile principale de amestec (proporții de
participare de 40 -70%), iar pe 10% din suprafață ocupă un rol secundar. Această specie este
regenerată natural din sămânță în proporție de 32%, restul de 68% reprezentându -l plantațiile. 96%
dintre molidișur i au vitalitate normală și 4% vitalitate slabă. Condițiile staționale sunt, pe
ansamblu, de favorabilitate mijlocie spre superioară pentru această specie.
Fagul este a doua specie ca răspândire (24%). Are clasa de producție medie 2,5, consistența medie
0,81, vârsta medie 68 ani, creșterea curentă medie 7,8 m3/an/ha și volumul mediu 264 m3/ha.
Repartiția pe clase de vârstă este următoarea: I -4%, II -17%, III -39%, IV -17%, V -7%, VI -4%, VII –
12%. Pe 46% din suprafața ocupată fagul este de productivitate superioar ă, iar pe 54% de
productivitate mijlocie. Fagul apare ca arborete pure sau aproape pure pe 23% din suprafața totală
pe care o ocupă, pe 44% din suprafață este specie principală de amestec, iar pe restul suprafeței
(33%) ocupă un rol secundar. Această speci e este regenerată natural din sămânță în proporție de
99%, iar 1% provine din plantații. Pe 97% din suprafață fagul înregistrează vitalitate normală și pe
3% vitalitate slabă. Condițiile staționale sunt, pe ansamblu, de favorabilitate mijlocie spre
superio ară pentru această specie.
Stejarul se află pe locul trei ca răspândire în ocol (6%). Are clasa de producție medie 3,9,
consistența medie 0,75, vârsta medie 106 ani, creșterea curentă medie 3,2 m3/an/ha și volumul
mediu 301 m3/ha. Pe 27% din suprafața ocup ată stejarul este de productivitate mijlocie, iar pe
restul de 73% de productivitate inferioară. Stejarul realizează arborete pure sau aproape pure pe
55% din suprafața ocupată, pe 33% este specie principală de amestec, iar pe 12% ocupă un rol
secundar. Ac eastă specie este regenerată natural din sămânță pe 67% din suprafață (puieți din
sămânță sau semănături), din lăstari pe 13%, iar pe 20% din suprafață este regenerată prin plantații.
Stejarul înregistrează vitalitate normală pe 43% din suprafața pe care o ocupă, în timp ce pe restul
suprafeței (57%) vitalitatea este slabă. Condițiile staționale sunt, pe ansamblu, de favorabilitate
inferioară pentru această specie, în principal din cauza permeabilității reduse a solurilor.
Alte specii forestiere care mai ap ar în zona ocupată de OS Gurghiu, dar cu pondere mai redusă,
sunt: paltinul, carpenul, gorunul, laricele, scorușul, pinul silvestru, frasinul, aninul, salcia
căprească, etc.

Principalii indicatori ce caracterizează fondul forestier sunt prezentați în tabel ul următor:

Indicatori de caracterizare a fondului forestier
Specificări SPECII
MO FA ST BR PAM CA GO DR DT DM U.P.
Compoziția (%) 63 24 6 2 1 1 1 1 1 – 100
Clasa de producție
medie 2,4 2,5 3,9 2,2 2,5 3,5 3,0 2,6 3,1 3,1 2,5
Consistența medie 0,74 0,81 0,75 0,73 0,81 0,81 0,76 0,75 0,80 0,82 0,76
Vârsta medie (ani) 73 68 106 75 37 69 96 51 42 41 73
Creștere curentă
(mc/an/ha) 8,7 7,8 3,2 6,2 3,0 4,7 3,4 6,2 4,9 3,9 7,9
Volum mediu (mc/ha) 387 264 301 312 117 191 282 226 120 162 342
Volum total ( mc) 358840
2 898824 246924 87693 20071 30985 22044 30609 11964 6281 494379
7

Arborete slab productive și provizorii

Situația acestor arborete este prezentată în tabelul următor:
Evidența arboretelor slab productive și provizorii

U.P. Natural funda mental de
productivitate inferioară
(ha) Total derivat de
productivitate
mijlocie (ha) Total derivat
de
productivitate
inferioară (ha) Artificial de
productivitate
inferioară (ha) Total
(ha)
VI 40,89 – – 24,62 65,51
VII 405,60 – – 93,10 498,70
VIII 108,74 – – 64,10 172,84
X 515,56 2,06 1,17 145,94 664,73
O.S. 1070,79 2,06 1,17 327,76 1401,78

Arboretele natural fundamentale de productivitate inferioară vegetează în condiții dificile
de vegetație, în concordanță cu potențialul stațional. La fel se pre zintă situația și în cazul
arboretelor artificiale de productivitate inferioară. Arboretele total derivate sunt reprezentate de
două u.a., în care compoziția este dominată de carpen, ce sunt incluse în sub unitatea de protecție
M, lucrările propuse în acest ea fiind tăieri de conservare, respectiv tăieri de igienă.

Arborete afectate de factori destabilizatori și limitativi

Situația sintetică a factorilor destabilizatori și limitativi și evidența acestora pe unități de
gospodărire, este prezentată î n tabelele următoare:

Situația sintetică a factorilor destabilizatori și limitativi
Natura factorului Procent
afectat
din
suprafața
fondului
forestier
(%) Suprafața afectată
Total Grade de manifestare
Slabă Moderată Puternică Foarte
puternică Exces ivă
ha % ha % ha % ha % ha % ha %
Doborâturi de vânt (V1 – 4) 38 5479,55 100 5068,5
0 93 342,58 6 18,90 49,57 1

Natura factorului Procent
afectat
din
suprafața
fondului
forestier
(%) Suprafața afectată
Total Grade de manifestare
Slabă Moderată Puternică Foarte
puternică Exces ivă
ha % ha % ha % ha % ha % ha %
Uscare (U1 – 4) 9 1322,73 100 1278,5
5 97 40,93 3 2,68 0,57
Atacuri de dăunători (I1 – 3) 10 1474,74 100 1462,2
7 99 11,90 1 0,57
Incendieri (K1 – 3)
Rupturi de zăpadă și
vânt (Z1 – 4) 12 1707,82 100 1630,5
5 95 77,27 5
Vătămări de
exploatare (E1 – 4)
Vătămări produse de
vânat (C1 – 4) 62,66 100 61,65 98 1,01 2
Poluare ( 1 – 4)
Alunecări (A1 – 4)
Înmlăștinări (M1 –
3) 6 799,84 100 37,01 5 11,07 1 751,76 94
Eroziune în suprafață (S1 – 4)
Eroziune în adâncime (A1 – 5)
Eroziune total ( 1 – 5)
Rocă la suprafață
total (R1 –
A) 7 1018,55 100
din care pe:0.1 -0.2S (R1 – 2) 1003,29 100
0.3-0.5S (R3 – 5) 15,26 100
>=0.6S (R6 –
A)
Tulpini nesănătoase
total (T1 –
A) 16,25 100
din car e: 10 -20% (T1 – 2) 16,25 100
30-50% (T3 – 5)
>=60% (T6 –
A)
Suprafața fondului forestier: 14527,4
3

Evidența factorilor destabilizatori și limitativi

Natura factorului Intensitatea
vătămării U.P. (ha) Total
O.S. VI VII VIII IX X
Doborâturi de vânt slabe 3308,79 98,93 1631,20 – 29,58 5068,50
moderate – 1,07 341,51 – – 342,58
puternice 8,43 – 10,47 – – 18,90
foarte puternice 16,99 – 32,58 – – 49,57
Total 3334,21 100,00 2015,76 – 29,58 5479,55
Uscare anormală slabă 186,20 160,63 126,13 – 805,59 1278,55
moderată 25,67 – 15,26 – – 40,93
puternică – – 2,68 – – 2,68
f. puternică – – 0,57 – 0,57
Total 211,87 160,63 144,64 – 805,59 1322,73
Atacur i de
dăunători slabe 448,11 10,91 194,63 – 808,62 1462,27
moderate 0,88 – 11,02 – – 11,90
puternice – – 0,57 – – 0,57
Total 448,99 10,91 206,22 – 808,62 1474,74
Rupturi de zăpadă
și vânt slabe 849,95 156,40 624,20 – – 1630,55
moderate 22,85 – 54,42 – – 77,27
Total 872,80 156,40 678,62 – – 1707,82
Vătămări produse
de vânat slabe 29,65 28,40 0,94 – 2,66 61,65
moderate 1,01 – – – – 1,01
Total 30,66 28,40 0,94 – 2,66 62,66
Înmlăștinări slabe 1,57 12,38 10,46 1,12 11,48 37,01
moderate – 1,14 – 2,65 7,28 11,07
puternice 6,28 – – – 745,48 751,76
Total 7,85 13,52 10,46 3,77 764,24 799,84
Rocă la suprafața
solului 0,1-0,2 S 42,08 838,00 17,07 106,14 1003,29
0,3-0,5 S 1,07 14,19 – – 15,26
Total 43,15 852,19 17,07 106,14 1018,55
Tulpini nesănătoase 10-20% – – – 16,25 16,25
Total – – – 16,25 16,25
Din tabele anterioare desprindem concluzia că vânturile puternice și zăpada sunt cei mai importanți
factori destabilizatori din ocol, efectele lor fiind resimțite pe o suprafață cumulată de 7187,37 ha
(49% din suprafața ocolului), sub forma doborâturilor ș i a rupturilor.
Doborâturi de vânt s -au manifestat mai ales în arborete cu vârste de 50 -95 ani (77% din suprafața
totală afectată), cele mai afectate fiind arboretele cu vârsta de 75 de ani (13% din suprafața totală
afectată de doborâturi de vânt). Arbore tele în care intensitatea acestui factor destabilizator este foarte
puternică (V4), sunt în general arborete artificiale (62% din suprafața afectată de doborâturi cu
intensități foarte puter nice), cu vârste de 80 -100 de ani, situate pe versanți superiori s au mijlocii, cu
expoziții cel mai adesea umbrite sau parțial însorite (N, NE, NV) și înclinări între 16 și 30g.
Rupturi de zăpadă și vânt au fost înregistrate cel mai adesea, ca și doborâtur ile de vânt, în U.P. VI
și U.P. VIII, suprafața totală afectată fi ind de 1707,82 ha (12% din suprafața cu pădure).
Vulnerabile la rupturi de zăpadă și vânt s -au dovedit a fi atât arboretele tinere (24% din totalul

suprafeței afectate este încadrată în cate goria de vârstă 45 -55 de ani), cel mai probabil din cauza
rărituri lor neefectuate la timp sau corect, dar și arboretele mature, aproape ajunse la
exploatabilitate (26% din totalul suprafeței afectate este încadrată în categoria de vârstă 90 -100 de
ani.
Molidișurile sunt de departe formațiile cele mai afectate de vânt și zăpadă, urmate de molideto –
făgete. Structura verticală și densitatea arboretelor au și ele contribuția lor, astfel, arboretele
echiene (mai ales cele din plantații, care au și un fond geneti c redus) și cele excesiv de dese (cu
indici de zveltețe supraunita ri) sunt cele mai predispuse. În aceeași categorie se încadrează și
arboretele rărite, a căror structură internă a fost slăbită sau ale căror margini au fost deja afectate
de doborâturi ante rioare.
Uscarea anormală, întâlnită pe 9% din suprafața cu pădure, a fost semnalată mai ales în arborete
din U.P. X Mociar. Deși are o manifestare slabă, uscarea anormală este direct corelată cu
fenomenele de înmlăștinare, care au cel mai adesea un grad pu ternic de manifestare (94% din
suprafața afectată de înmlăș tinare). Principalele cauze sunt generate de înclinarea mică a terenului
(sub 10g) și de caracterul stagnic al solurilor (luvosolul stagnic și eutricambosolul stagnic ocupă
89% din suprafață). Feno mene de uscare au fost înregistrate însă și în molidișuri, al căror mediu
intern a fost perturbat de alți factori biotici și abiotici, astfel încât readaptarea arborilor la noile
condiții ecologice nu a mai fost posibilă. Arboretele cele mai afectate sunt în general situate la
altitudini mai mari de 1000 m, au con sistențe sub 0,7 și vârste de peste 80 ani; o situație aparte o
reprezintă arboretele de mare altitudine (peste 1500 -1600 m) unde arborii sunt mai predispuși
uscării, din cauza condițiilor de veget ație dificile – vânturi puternice, amplitudini termice mari ,
etc.
Ca urmare a unor condiții locale dificile sau a factorilor destabilizatori, au apărut și atacuri ale
dăunătorilor ( Ips sp., Lymantria sp., Malacosoma sp., Tortrix sp. etc.), însă intensitate a vătămărilor
este cel mai adesea slabă (95% din suprafața în care au fost înregistrate atacuri ale dăunătorilor).
Cele mai multe din arboretele afectate sunt arborete de cvercinee, cu vârste de 100 -120 de ani și
sunt situate în U.P. X Mociar; aceste arbor ete vegetează greoi din cauza înmlăștinării și a solurilor
grele.
Rănile de vânat au fost provocate, în primul rând, de urși, prin cojirea scoarței la molid, mai ales
în arborete de molid cu vârstă de 30 -55 ani.

Roca de la suprafața solului este unul din principalii factori limitativi ai productivității (mai ales
la ponderi de peste 20% din suprafață) și pe alocuri (în zonele cu abrupturi stâncoase sau
grohotișuri) pune sub semnul întrebării existența vegetației forestiere. Roca la suprafața solului
este î ntâlnită pe 1018,55 ha, însă cel mai adesea afectează doar suprafețe reduse (10 -20% din
suprafața unităților amenajistice).
Măsurile de gospodărire a arboretelor afectate sunt menționate în subcapitolul 6.7., iar măsurile de
protecție împotriva factorilor destabilizatori, pot fi urmărite în capitolul 8.

Starea sanitară a pădurii

Starea sanitară a pădurilor din acest ocol silvic este influențată de natura și intensitatea factorilor
destabilizatori și limitativi prezentați în subcapitolul anterior. Din an aliza acestora și din
observațiile efectuate pe teren, se poate concluziona că arboretele prezintă o stare sanitară în
general bună, arborii afectați fiind permanent extrași prin tăieri de igienă sau cu ocazia parcurgerii
cu alte categorii de lucrări.
Uscă ri anormale se manifestă la unele molidișuri băt râne de mare altitudine, precum și la arbori
limitrofi golurilor rezultate în urma doborâturilor de vânt (din cauza rănilor produse și a lipsei
capacității de adaptare la noile condiții de lumină și căldură); de asemenea uscări apar și în
arboretele de cve rcete din vestul ocolului, din cauza condițiilor dificile de vegetație, determinate
de solurile grele, însă exemplarele afectate au fost extrase cu ocazia lucrărilor de igienă.
Fructificațiile molidului și fa gului au fost slab afectate de Laspeyresia strob ilella , respectiv de
Orchestes fagi . Dintre păduchii de frunze mai răspândiți sunt Sacchiphantes abietis și Phyllaphis
fagi. Ciuperci xilofage mai întâlnite sunt: Armillaria mellea, Fomes annosus, Fomes fomen tarius
și Phellinus pini .
Pagube de mică importa nță au produs urșii (prin cojirea arborilor – în special la molid), cervidele
(prin călcarea puieților și roaderea mugurelui terminal sau zdrelirea scoarței cu coarnele),
pășunatul, secetele, înghețurile timp urii și cele târzii și exploatările neglijente. Deși pagubele
cauzate de acești factori în general nu sunt mari, rănile cauzate constituie porți deschise pentru
pătrunderea agenților fitopatogeni. Alți factori care favorizează dezvoltarea dăunătorilor sunt și
perioadele secetoase repetate, perioadele pl oioase și calde și prezența arboretelor pure și de
vitalitate slabă.

Pentru menținerea unei stări sanitare bune trebuie respectate măsurile de gospodărire prevăzute în
prezentul amenajament. Arboretele trebui e permanent ținute sub observație, pentru a pute a
constata la timp orice eveniment cu efect negativ asupra acestei stări și a se interveni imediat dacă
e cazul. O atenție deosebită se va acorda arboretelor situate în condiții staționale dificile. De
asemen ea se va acorda atenție efectului pe care îl are modul de gospodărire a pădurilor retrocedate
asupra apariției și intensității unor factori destabilizatori, care se pot extinde și la pădurile
proprietate publică de stat.

Concluzii privind condițiile sta ționale și de vegetație

Din cele expuse în subc apitolele anterioare se desprinde concluzia că factorii abiotici ce
influențează biocenozele forestiere au, pe ansamblu, favorabilitate mijlocie spre superioară.
Condițiile climatice sunt favorabile molidului , fagului, bradului și permit o bună regenerare
naturală, mai ales în cazul fagului și bradului.
Dispunerea vegetației forestiere pe întinderea ocolului se face în strânsă concordanță cu cerințele
ecologice ale speciilor forestiere și cu configurația gene rală a marilor forme de relief, astfel că în
partea vestică a ocolului s -au instalat șleauri de deal sau stejărete (U.P. X), pentru ca, pe măsură
ce se înaintează spre est, odată cu creșterea altitudinii, să apară făgetele de dealuri, apoi
amestecurile de rășinoase cu fag, ajungându -se, în estul teritor iului, la arborete pure de molid (U.P.
VI, VII).
Orografia terenului favorizează intensificări ale curenților de aer, ca efect al formei văilor (în
general paralele și drepte), intensificări care pot conduce la doborâturi și rupturi, mai ales în
molidișur i, uneori însemnate ca volum și suprafață afectată (așa cum s -a întâmplat în anii 2003 –
2004).
Corespondența dintre bonitatea stațiunilor și productivitatea arboretelor – luând în calcul și
caracterul actual a l arboretelor în raport cu tipul natural de pădu re – se prezintă astfel:

Corespondența bonitate stațională – productivitate arborete

Bonitatea stațiunilor Productivitatea arboretelor Diferențe (ha)
Categoria Suprafața Categoria Caracterul actual Suprafața + – ha % ha %
Superioară 8782,07 60 Superioară natural fundamental 3140,42 22
– 2,07 artificial 5598,11 38
clasă de regenerare 41,47 –
Total 8780,00 60
Mijlocie 4315,27 30 Mijlocie natural fundamental 2665,21 18
27,05 – parțial derivat 65,27 1
total derivat 2,06 –
artificial 1590,33 11
clasă de regenerare 19,45 –
Total 4342,32 30
Inferioară 1430,09 10 Inferioară natural fundamental 1070,79 8
– 24,98 parțial derivat 2,59 –
total derivat 1,17 –
artificial 327,76 2
clasă de regenerare 2,80 –
Total 1405,11 10
Total 14527,43 100 Total – 14527,43 100 27,05 27,05

Analizând tabelul anterior, se constată că aproape toate arboretele v alorifică eficient potențialul
productiv stațional. Diferențele care apar se explică prin faptul că există o serie de arborete
artificiale, care realizează productivități diferite față de bonitatea stațiunilor în care se află (arborete
artificiale aflate î n stațiuni de bonit ate superioară sau inferioară, dar care realizează productivități
mijlocii).

Capitolul II. Proiectarea activității de exploatare a parchetului 584
Lapusna

2.1.Caracterizarea condițiilor de lucru din parchet

2.1.1. Amplasarea parchetului și situația teritorial administrativă

Obiectul prezentului proiect îl constituie parchetul 584 Lapusna , cu o suprafață de 3,71 ha,
delimitat în suprinsul unității amenajistice: 93 B , din cadrul U.P. VI Lapusna , Ocolul Silvic
Gurghiu .
Obiec tul prezentului studiu îl reprezintă amenajamentul Ocolului Silvic ( O.S.) Gurghiu. Acesta
este situat în partea nord -estică a jude țului Mure ș, pe versantul stâng al Râului Gurghiu, afluent al
Râului Mure ș.
Fondul forestier proprietate publică a statul ui (14739,15 ha) este administrat de Regia
Națională a Pădurilor – ROMSILVA, prin Ocolul Silvic Gurghiu, din cadrul Direcției Silvice
Mureș.
Din punct de vedere administrativ suprafața ocolului este situată în județele Hunedoara,Vâlcea
și Alba, păduri le fiind situate pe raza localitățiilor: Petrila, Petroșani, Bănița (Jud. Hunedoara),
Cugir (Județul Alba), Lotru(Județul Vâlcea.

2.1.2. Caracteristici fizico – geografice ale condițiilor de lucru

Stabilirea tehnologiei de exploat are adecvată cerințelor de gospodărire ale pădurii de pe
cuprinsul unui parchet trebuie să se bazeze, în primul rând, pe cunoașterea condițiilor generale de
lucru, respectiv caracteristici ale factorilor fizico -geografici, ale silvotehnicii aplicate, precu m și
ale factorilor tehnico -economici.

Pentru unitatea amenajistică 93 B în care se găsește situat parchetul , tipul de stațiune
caracteristic 333 3 “Montan de amestec, Bs, brun edafic mare, cu Asperula -Dentaria ” iar tipul de
pădure 1111 „Molidiș normal cu Oxalis acetosella ”.
Arboretul ce se dezvoltă la nivelul acestor unități amenajistice este natural fundamental de
productivitate mijlocie, relativ -plurien, a căror compoziție actuală este: 8 MO 2 FA și se are în
vedere următoarea compoziție țel: 8FA 2 M O.
În ceea ce privește vârsta, proveniența, caracteristicile dendrometrice, precum și cele
structurale acestea au fost preluate din Amenajamentul U.P. VI Lapusna , respectiv din descrierea
parcelară a u.a. 93 B și sunt prezentate în tabelul ce urmează.

Sub aspect fizico -geografic în caracterizarea condițiilor de lucru dintr -un parchet trebuie
să fie luați în considerare factorii geomorfologici, climatici și edafici.

2.1.3. Caracteristicile silvotehnicii aplicate

Pentru caracterizarea generală a condițiilor de lucru din parchetul
Lapusna trebuie să avem în vedere și stabilirea factorilor de influență de
natură silvotehnică.

Tăierilor progresive (tăieri în ochiuri, tăieri progresive în ochiuri) face parte din grupa
tratamentelor cu tăieri repetate, localizate, la care regenerarea se reali zează sub masiv.
Caracteristica principală a tratamentului tăierilor progresive o constituie declanșarea procesului de
regenerare, cu ocazia primelor tăieri, într -un număr variabil de puncte de pe suprafața arboretului,
care constituie așa numitele „ochiur i de regenerare“.
Acest tip de tăiere se caracterizează prin :
• ochiurile odată deschise și regenerate sunt ulterior conduse, iar asupra lor se revine ori de
câte ori este nevoie p entru o cât mai susținută dezvoltare a semințișului instalat;
• regenerar ea, care are loc natural, sub masiv, decurge treptat și neuniform în fiecare ochi și
de la un ochi la altul beneficiind de toți anii de fructificație din perioada respectivă;
• arboretu l rezultat dintr -o asemenea regenerare prezintă la început un profil neu niform și
evident sinuos sau ondulat, care însă, cu timpul, în faza de păriș ajunge să se uniformizeze;
2.1.4.Condiții tehnico -economice de lucru
Parchetul 584 Lapusna va fi exploatat de către Ocolul Silvic Gurghiu în regie
proprie. Acest ocol silvic are p e lângă personalul implicat în cultura, protecția și paza
pădurii și personal și utilaje folosite la exploatarea pădurii în regie proprie.
– o formație de exploatare compusă din șef de formație și șapte muncitori;
– un tractor articulat forestier TAF 650;
– 2 tractoare forestiere U 650;
– motoferăstraie Husqvarna 4 buc;
– motoferăstraie Sthil 7 buc;
– un încărcător frontal ;
– un vagon dormitor;
– o autoplatformă forestieră APF – 14 To;
– un autotren forestier ATF – 21To .
Atelajele necesare sunt închiriate de la populația din localitățile învecinate, la fel și forța de
muncă ce le deservește.

2.1.5. Actul de punere în valoare

Actul de punere în valoare este un document de calcul estimativ ce redă volumul
de masă lemnoasă ce rezultă în urma puneri în valoare pe clase de diametre, clase de
calitate, înălțimi și pe specii.
Actul de punere în valoare mai face referire la suprafața parchetului, felul
tratamentului ce se aplică, natura produsului , tehnologia de exploatare, mai face referire
la data de inven tariere, anul în care are loc exploatarea, procedeul de inventariere. În actul
de punere în valoare mai apar date ca: nr. de fire puse în valoare, nr. de iiscari, nr. de
arbori putregăioși, vo lumul arborelui mediu, procentul de elagaj și prețurile confor m
Hotărârii nr. 438/24. 09. 2007.
Actul de punere în valoare face o sortare estimativă pe sortimente: lemn de
lucru(gros, mijlociu, subțire), lemn de foc, coajă și crăci.
Cu alte cuvinte A.P.V. -ul este actul cel mai important, de la care pornesc toate
celelalte acte de calcul privind procesul de exploatare și este redactat de Ocolul Silvic pe
suprafața căruia se află parchetul.
Referitor la parchetul 584 Lapusna, suprafața parchetului este de 3, 71 Ha.,
tratamentul tăierilor progresive, natura produsului do borâturi de vânt, tehnologia de
exploatare este trunchiuri și catarge.
Parchetul a fost inventariat în data de 10.07.2015 și se preconizează, ca exploatarea
să se execute până la sfârșitul anulu i 2017. Procedeul de inventariere est: fir cu fir.
Volumul tot al al parchetului este de 695 mc din care 582 mc lemn de lucru, 53 mc coaja
lemnului de lucru și 60 mc lemn de foc. Volumul arborelui mediu este de 1,11 mc.
Valoarea totală a parchetului este de 37465,359 lei.
În actul de punere în valoare este menționată tehnologia de de exploatare
,,sortimente și multiple ”. Tehnologia de exploatare se poate defini ca forma sub care se
deplasează masa lemnoasă la colectare.
La alegerea variantei tehnologice de exploatare cel mai important este volumul
arborelui mediu care este de 1, 11 mc dar și volumul la hectar care este de 187,331 mc/Ha,

acestea au un rol decisiv în alegerea variantei tehnologice de exploatare, influențate direct
de panta terenului care este de 20 G și distanța de colectare.

2.2. Întocmirea schiței parchetului

Datele referitoare la caracteristicile condițiilor de lucru, necesare pentru proiectarea lucrărilor de
exploatare a masei lemnoase din parchetul Balaurul sunt redate s istematic în schița parchetului, întocmită
la scara 1:2000, de la 1:20000 pentru a putea fi completată cu detaliile tehnologice necesare.
Adăugarea detaliilor s -a făcut în urma efectuării unor măsurători și observații pe teren constând în:
– poziționarea pe schiță a unor detalii de relief caracteristice, ce nu apar pe harta amenajistică;
– înscrierea pe schiță a pantelor și distanțelor caracteristice pentru talveguri;
– delimitarea versanților și a culmilor;
– delimitarea pe versanți a suprafețelor omogene și înscr ierea pe schiță a direcți ilor liniilor de cea mai
mare pantă și a înclinării terenului;
– stabilirea unor soluții obligatorii de colectare;
– stabilirea locului de amplasare a platformei primare.
Toate aceste elemente preluate de pe teren constituie o resursă importantă de date pentru întocmirea
documentației necesare privind exploatarea lemnului din parchet.
2.3. Stabilirea metodei de exploatare

Lucrările din șantierele de exploatare se desfășoară etapizat, necesitând o abordare separată pentru
fiecare loc de desfășurare (parchet, tr asee și căi de colectare, platforma primară), respectiv pentru fiecare
proces specific (recoltare, colectare, fasonare primară).
Dintre acestea procesul de colectare ridică problemele cele mai dificile atât sub aspect ecologic, cât
și economic, înregistrân du-se prejudiciile și cheltuielile cele mai mari care sunt legate direct de forma sub
care se deplasează masa lemnoasă. Din acest punct de vedere putem deosebi situații în care masa lemnoasă
poate fi colectată sub formă de: sortime nte definitive, trunchiur i și catarge, arbori și părți de arbori, tocătură.
În acest sens poate fi definită metoda de exploatare ca un concept general de organizare a
lucrărilor de exploatare exprimat prin forma sub care se deplasează masa lemnoasă la col ectare.
Cond ițiile de lucru impun ca în parchetul de exploatare a lemnului Balauru să fie aplicată metoda
de exploatare în trunchiuri și catarge, considerată optimă deoarece:

-mutarea unor operații de transformare din parchet în platforma primară, deci p e suprafețe
amenajate;
-creșterea gradului de mecanizare al lucrărilor;
– reducerea numărului de muncitori;
– creșterea productivității muncii;
– reducerea cheltuielilor de exp loatare;
– indice de valorificare a masei lemnoase mai mare;
– calitatea sporită a lucrărilor din șantierul de exploatare;
– pierderi și consumuri mai mici de masă lemnoasă;
– prejudicii mai mici ca frecvență , înregistrate în special la colectare,
dar de intensitate mai mare.
2.4. Stabilirea documentatiei tehnico -economice pentru exploatarea msei lemnoase
din parche t

2.4.1. Verificare A. P.V.

Estimarea cantitativă și calitativă a masei lemnoase destinate exploatării se efectuează de către
Ocolul Silvic Gurghiu , fiind consemnată în A.P.V.
Agentul economic care face exploatarea masei lemnoase va proceda la verificar ea datelo r înscrise
în acest document. Se vor verifica astfel măsurătorile privind înălțimea medie, diametrele de bază și clasa
de calitate la un anumit număr de arbori stabiliți prin sondaj funcție de numărul total de arbori inventariați.
Alegea trebuie f ăcută în așa fel încât arborii asupra cărora se face reevaluarea să fie răspândiți uniform pe
toată suprafața parchetului, să includă arbori de toate categoriile de diametre, clase de calitate și specii
corespunzătoare structurii masei lemnoase marcate
Ținând cont că diferențele între valorile înregistrate în actul de punere în valoare și valorile rezultate
prin verificare s -au încadrat în limite tolerabile acest act a fost acceptat de către agentul economic urmând
ca în continuare el să își desfășoare acti vitatea.
În concluzie putem spune că actul de punere în valoare predat și acceptat constituie documentul primar,
care stă la baza contractării masei lemnoase și decontării între Ocolul Silvic și agentul economic de
exploatare.
Practic verificarea constă în măsurare a diametrelor arborilor incluși în lotul de sondaj, stabilirea pentru
aceștia a clasei de calitate și măsurarea înălțimilor pentru 10 – 15 exemplare cu diametre apropiate de
diametrul central stabilit la inventariere.

La măsurarea diametrelor, trebuie s ă se urmărească:
-încadrarea arborilor în categori de diametre identice cu cele folosite la inventariere
-verificarea periodică a clupelor, respectiv a paralelismului brațelor;
-măsurarea diametrului în partea din amonte a arborelui și la
înălțimea de 1,30m;
-citirea mărimi diametrului se va face cu clupa pe arbore;
-în momentul citirii clupa trebuie să fie orizontală și tangentă în trei puncte cu arborele;
-dacă secțiunea tr unchiului nu este circulară se vor face două măsurători perpendicul are și se va
face media acestora;
-la arbori înfurciți, dacă îfurcirea este la o înălțime mai mică de 2m, fiecare parte a arborelui se
va măsura separat;
-se vor evita erorile sistematic e de încadrare a valorilor măsurate în categori de diametre.

La stabilirea clasei de calitate:
-încadrarea corectă a arborilor în clase de calitate, prin apreciere vizuală, conform precizărilor din
tabele;
-se vor lua în considerare nunai defectele(cu rbură, bifurcare, putregai, gelivuri, noduri) care
limitează încad rarea sortimentelor în categoria lemn de lucru;
-se va acorda o atenție deosebită analizei calități lemnului din prima jumătate a trunchiului, care
reprezintă, în general, peste 75 % din volumul total al arborelui;
-dacă în porțiunea de la bază arborel e nu prezintă defecte( 50% din înălțime la foioase și 60 % din
înălțime la rășinoase) atunci se va încadra în clasa I de calitate;
-calitatea lemnului din treimea superioară a arborelui nu se ia în considerare la stabilirea clasei de
calitate.

La măs urarea înălțimilor:
-pentru măsurare se vor alege arbori drepți, verticali a căror mugure terminal poate fi văzut de pe
sol;
-distanța de măsurare să fie cuprinsă între înălțimea arborel ui și cel mult o dată și jumătate această
înălțime;
-operatorul s ă se amplaseze pentru măsurare pe aceiași curbă de nivel cu arborele sau în
amonte față de acesta;
-folosirea unor aparate în bună stare de funcționare, cre vor fi verificate periodic;
-distanța de la operator la arbore se va alege astfel încât să cores pundă uneia din scările prevăzute
de aparat;
-pe terenuri cu panta mai mare de 3o se vor aplica corecți de pantă.

Pentru parchetul 584 Lapusna se va alege un eșantio n de 12 % din totalul de 624 de arbori,
adică 71 arbori, pentru verificarea di ametrelor și a calității arborilor.

2.4.2 Cerințe și restricții privind exploatarea masei lemnoase
După cerarea condițiilor organizatorice necesare se poate începe, la data prevăzută în autorizație,
exploatarea cu respectarea cerințelor tehnologic e cunoscute și în conformitate cu prevederile proiectului
tehnico -economic.
Pe lângă aceste prevederi se mai amintesc următoarele:
– se vor exploata, în totalitate, numai arborii marcați;
– în pădurile gospodărite în regimul codrului, înălțimea cioatelor, măsurată în partea dinspre amonte, va fi
de până la o treime din diametru de bază al arborelui doborât, dar nu mai mult de 10 cm ;
– cioatele de rășinoase se cojesc, complet la molid și pin și prin curelare în celelalte cazuri;
– la curățirea de crăci înă lțimea ciotului rămas să nu depășească 1cm;
– secționarea lemnului rotund să se facă printr -o tăietură perpendiculară pe axa longitudinală a piesei în
punctul de secț ionare . Abaterea maximă admisă, măsurată pe generatoare, este de 10% din diametrul
piesei la locul de secționare;
– lemnul rotund se va secționa la lungimi corespunzătoare unui sortiment sau în așa fel încât să includă
mai multe lunimi de sortimente (mult ipli de sortimente);
– pentru sortimentele de lemn rotund la secționare se lasă o supralun gime de 1 cm/m, dar nu mai mult de 4
cm, iar pentru multipli de sortimente 1 cm/m;
– lemnul de steri va avea lungimea de 1 ± 0,05 m. În această categorie poate fi inclus lemnul cu diametrul
mai mare de 5 cm. Piesele cu diametrul mai mare de 15 cm se despic ă, iar lobdele rezultate trebuie să aibă
lățimea fețelor de 5…30 cm;
– crăcile cu diametrele de 2 -5 cm pot fi fasonate în snopi cu lungimea de 1 ± 0,05 m și diamet rul de 30
cm;
– exploatarea masei lemnoase , mai exact recoltarea și colectarea, trebuie să f ie astfel organizată și
coordonată încât să se asigure finalizarea lucrărilor la termenele prevăzute în autorizația de exploatare;
– perioada de la doborârea unui arbore până la deplasarea acestuia în platforma primară nu trebuie să fie
mai mare de 20 zile în sezonul de vegetație și de 30 de zile în sezonul de repaus vegetativ;
– în pădurile de amestec se doboară mai întâi rășinoasele și apoi foioasele;
– la tăirile rase în codru, crâng și la tăierile de substituire sau refacere, doborârea arborilor se face la rând,
inclusiv nuielișul;
– la tăierile definitive se exploatează și semințișul neutilizabil prevăzut în A.P.V.;
– drumurile de tractor se vor amenaja astfel î ncât la cursa în gol rampa să nu depășească 25% pentru
tractoarele universale și 40% pentru tractoarele forestiere, iar la cursa în plin rampa să nu depășească 7%;
– traseele să fie alese în zone cu terenuri stabile, să fie cât mai scurte și să necesite v olum cât mai mic de
săpătură;

– în perioade cu precipitații abundente, pe soluri mlăștinoase sau cu umiditate ridicată se interzice
colectarea cu tractoare;
– platformele primare se vor amplasa lângă căile permanente de transport, în locuri uscate, ferite de viituri,
fără a afecta suprafețele productive din fondul forestier;
– la terminarea exploa tării toate căile de colectare, ce nu vor fi utilizate în anii următori, trebuie să fie
nivelate;
– se vor lua măsuri de protejare împotriva eroziunii pe suprafețe le pe care a fost afectată stabilitatea
terenului ( căi de colectare, suprafețe de stocare, t rasee de corhănire );
– toți arborii marcați și masa lemnoasă fasonată trebuie să fie exploatată.

2.4.3 Stabilirea strucurii masei lemnoase de exploatat
Nr.
crt. Specificatii UM Total Specia sau grupa de specii
Rasinoase Foioase
1 Vol. Brut cu coaj a m.c. 695 588 107
2 Coaja lemnului de lucru m.c. 53 48 5
3 Vol. brut fara coaja m.c. 642 540 102
a) lemn lucru gros m.c. 573 502 71
b) lemn lucru subtire m.c. 9 3 6
c) lemn de foc d>5cm m.c. 60 35 25
d) craci d <5cm m.c. 53 48 5
4 Vol. Brut la ha m.c. 187.33 161.18 28.84
5 Nr. de arbori : -total buc. 624 357 267
-la ha buc. 168.19 96.22 71.96
6 Vol. Arborelui mediu m.c. 1.11 1.64 0.41
7 Taxa forestiera: -totala lei 123228,62 105781,2 17447,42
-la m. c. lei 342,96 179,9 163,06

8 Consumuri tehnologice si pierderi % 0 3 2
m.c. 19,1 20,85 13,9
9 Vol. Brut cu coaja pentru productie m.c. 635 553 82
10 Vol. Lemnului marunt % 1 0 1
m.c. 1 0 1
11 Vol. brut cu coaja gros si subtire m.c. 577 505 72
a) lemn gros m.c. 573 502 711
b) lemn subtire m.c. 9 3 6
12 Vol net gros si subtire comerciabil m.c. 251 245 6

a) lemn gros comerciabil m.c. 207 206 1
b) lemn subtire comerciabil m.c. 2 2 0
c) lemn st eri m.c. 0 0 0
d) craci m.c. 1 0 1

2.4.4 Alegerea variantei tehnologice optime de exploatare
Etapa cea mai importantă a activității de proiectare a lucrărilor de exploatare este alegerea variantei optime
de colectare. Pentru aceasta, în funcție d e condițiile concrete de lucru, se stabilește metod a de exploatare și
în cadrul acesteia se alege tehnologia de exploatare, tehnologie care, în esență, constă din alegerea variantei
corespunzatoare de colectare. Stabilirea tehnologiei optime de lucru neces ită informații suplimentare celor
înscrise în schiț a parchetului, informații care privesc elementele ce caracterizează condițiile de lucru sub
aspect silvotehnic (tratament, felul tăierii, natura produselor, volumul marcat la hectar, volumul arborelui
medi u etc.) cât si tehnico -economic (volumul total de e xtras, mărimea suprafeței parchetului, amplasarea si
poziția parchetului etc.).
Referitor la parchetul 584 Lapusna, suprafața parchetului este de 3,71 Ha., tratamentul tăierilor
progresive -punere in lumină , natura produsului principale codru, tehnologia de exploatare este sortimente si
multiplii de sortimente.
Parchetul a fost inventariat în data de 10. 07. 2015 și se preconizează, ca exploatarea să se execute
până la sfârșitul anului 2017. Procedeul de inv entariere est: fir cu fir și sau inventariat 624 de fire. Volumul
total al parchetului este de 695 mc din care 582 mc lemn de lucru, 53 mc coaja lemnului de lu cru și 60 mc
lemn de foc. Valoarea totală a parchetului este de 52445.72 lei.
La alegerea variant ei tehnologice de exploatare cel mai important este volumul arborelui mediu dar
și volumul la hectar , acestea au un rol decisiv în alegerea variantei tehno logice de exploatare, influențate
direct de panta terenului care este de 2 0 G. și distanșa de col ectare aproximativ 1000 metrii.

Alegerea mijloacelor de colectare si a traseelor de deplasare a mesei lemnoase se va face, la început,
pe baza informațiilor culese din teren si transpuse pe schița parchetului, precum si a informațiilor preluate
din actul de punere în valoare si din harta amenajistică. Într -o primă etapă alegerea se va face luându -se in
considerare caracteristicile tehnice ale mijloacelor de co lectare și, in mod deosebit , efectele ecologice ale
folosirii acestor mijloace urmând ca după st abilirea unor soluții acceptabile din acest punct de vedere să se
facă o analiză economică a variantelor propuse care să conducă în final, la varianta optimă.
În stabilirea tehnologiei optime de exploatare a masei lemnoase dintr -un parchet probleme deoseb ite
apar la alegerea corespunzătoare a mijloacelor de colectare. Pentru adoptarea soluțiilor de lucru, în cadrul

acestui proces, trebuie să se aibă în vedere, în mod deosebit, aspecte privind: caracteristicile tehnice ale
mijloacelor de colectare, condiții le de lucru din șantierul de exploatare și efectele ecologice ale folosirii
unor mijloace de colectare.

În analiza economică a variantelor prop use se vor aplica metode expeditive de calcul care au
menirea de a scoate în evidență diferențe v alorice mari ale costurilor de colectare. Nu se justifică efortul
de a face o analiză economică foarte riguroasă în această etapă, pentru că diferențele mari a le prețurilor
se sesizează prin metodele expeditive, iar la diferențe mici alegerea soluției de c olectare se va face
luându -se în considerare contextul general al condițiilor de desfășurare a lucrărilor de exploatare.
Alegerea variantelor optime de colecta re – pentru situațiile în care pot fi folosite mai multe mijloace
de deplasare a lemnului – trebu ie făcută, în această etapă pe baza unei analize econom ice.
Stabilirea cheltuielilor de colectare aferente mijloacelor folosite în parchetul 584 Lapusna, mijlo acele
alese în concordanță cu condițiile impuse, se analizează prin compararea costurilor totale de colectare
corespunzătoare fiecărei variante propuse.

Vom analiza fiecare variantă de colectare propusă, urmând a alege acea variantă care
corespunde din pu nct de vedere economic, adică care reclamă cele mai mici costuri.
2.4.5 Evaluarea costului lucrăr ilor de exploatare

I. Costul tehnologic pentru apropiat cu atelaje:
Mijloc Operații Specia Volum
(mc) Distanța
(m) N.T. F.T. Salar
orar Valoare (lei)
Parțiale Totale
Cai Pregatit si
dat dupa cai Foioase 497
800 0,32 159,04
12,43 1976,87
7067,57 Rasinoase 18 0,26 4,68 58,17
Scos Foioase 497 0,79 392,63 4880,39
Rasinoase 18 0,68 12,24 152,14

La costurile cu manopera estimate mai sus trebuie să se adauge cheltuielile pentru amenajarea
căilor de colectare precum și costul furaj elor pentru cai.
Costul estimat pentru amenajarea drumului de vite (cai), în lei :
Cc = 0,14 ∙ L ∙ SMG (salar tarifar orar categorii munci grele pentru lucrari de terasament in lei/ora)
Cc = 0,14∙800∙12,5= 1400 lei
Costul furajelor
La o productivitate de 11,76 mc în 8 ore pe atelaj, la un volum de 515 mc rezultă 44 zile.
Furaje concentrate 3,5 Kg/zi/cal = 154 kg x 1,5 lei/kg = 231 lei
Fân 12kg/zi = 528 kg x 0,5lei/kg = 264 lei
În total = 495 lei/cal *4cai = 2475 lei
Costul total pentru apropiat cu ate laje:

Specificații Valori totale
Lei
Costuri tehnologice 7067,57
Amenajarea căii 1400
Costuri furaje 2475
Total 10942,57

II.Costul tehnologic la apropiat cu TAF -650

Mijloc Operații Specia Volum
(mc) Distanța
(m) N.T. F.T. Salar
orar Valoare (lei)
Parțiale Totale
TAF –
650 Adunat cu
cablu Foioase 497
>50 0,17 84,49
13,5 1140,62
4163,59 Rasinoase 18 0,16 2,88 38,88
Formarea
si legarea
sarcinii Foioase 497
– 0,06 29,82 402,57
Rasinoase 18 0,05 0,9 12,15
Apropiat Foioase 497 800 0,35 173,95 2348,33
Rasinoase 18 0,23 4,14 55,89
Dezlegarea
sarcinii Foioase 497
– 0,024 11,928 161,028
Rasinoase 18 0,017 0,306 4,131

Costul carburantilor la taf
Traseu Felul comb, tip
utilaj Prestația
efectuată Norma
consum Cantitatea Valoare lei Total
UM Totală l/mc 1 unitară totală
A – I Motorină
5584,32 TAF
– 650 Tras cu
cablu mc 515 0,112 57,68 5,6 323,01
Apropiat tkm 800,00 1,067 853,60 5,6 4780,16
Ulei
TAF – 650 0,048 43,74 11 481,16
Costul pentr u execuția manuală a drumului de tractor

Cm = 6,775 (s · STO 4 + p · SMG)i t · L
unde :
s = procentul de stâncă ( în cazul de față nu avem stâncă deci s = 0 )
p = procentul de pământ ( deci p = 1 )
STO 4 = salariu tarifar orar, categoria a 4 -a, pentru lucră rile de terasamete în [lei/oră]
SMG = salariu tarifar orar, categoria munci grele pentru lucrările de terasamente în [lei/oră]
Cm = 6,775 · (1 ·12,5) · 0.23 · 800 = 15582,5 lei

În ceea ce privește consumul de carburanți s -a folosit relația :
p = (Vi · q i)dm
unde :
p = reprezintă prestanța efectuată în [tkm] ;
Vi = volumul, m3 ;
qi = masa spe cifică a lemnului verde (750kg/m3 la rășinoase și 1150 kg/m3 la foioase) ;
dm = distanța medie, km.

Costul total cu tractorul TAF -650
Specificatii Lei
Costuri t ehnologice 4163,59
Amenajarea căii de tractor TAF -650 15582,5
Carburanti 5584,32
Total 25330,41

Costul tehnologic pentru apropiat cu funicularul
Mijloc Operații Specia Volum
mc Distanța
m N.T. F.T. Salar
orar Valori, lei
Parțiale Totale
FP2 Scos Foioase 497 800 0,92 457,24 12,45 5692,64 5898,812 Scos Rasinoase 18 800 0,92 16,56 12,45 206,17

Pe lângă aceste valori este necesar stabilirea costurilor pentru amenajarea căii și costurile pentru
carburant.

Costuri pentru amenaj area căii de funicular
CF = 2,625L(drumului) SOF 5 (salar tarifar orar categ 5)
CF = 2,625  800  13 = 27300 lei

Costul carburanților
p = (Vi · q i)dm, unde:
p = reprezintă prestanța efectuată în [tkm];
Vi = volumul, m3;
qi = masa specifică a lemnulu i verde;
dm = distanța medie, km
pf=(497 · 1.15) · 0,8=457,24 lei
pr=(18·0.75) ·0.8= 10,8 lei
Evaluarea costului de carburant

Traseu Tip
utilaj Prestația
efectuată Norma consum Cantitatea Valoare lei Total
UM Totală l/mc 1 Unitară Totală
A – B Motori nă
1219,72 FP – 2 tkm 468,04 0,427 199,85 5,6 1119,18
Ulei
FP – 2 0.0592 9,14 11 100,54

Costul total pe cu funicularul FP -2
Specificatii Lei
Costuri tehnologice 5898,81
Amenajarea caii de funicular 27300
Carburant i 1219,72
Total 34418,53

Din calcule se constată că varianta cea mai economică este cu atelajele ( caii), deoarece
implică cele mai mici costuri, în plus și volumul arborelui mediu de 1,6 mc/fir, este un volum
ideal pentru atelaje. Mai putem preciza că este varianta cea mai ecologică, și care aduce cele mai
putine prejudicii vegetației existente.
Ținând cont de durata de timp pentru care a fost autorizată partida desi exploatarea in
acest caz se poate realiza din 15.05 -30.09,2018,avand nevoie de doar 4 4 de zile de exploatare
pentru recoltarea integrala a volumului de masa lemnoasa exploatarea se va execut a in perioada
01.06 -20,07.2018 Dupa centralizarea datelor se constata ca cea mai eficienta metoda pentru
partida 1503 din Cotu , in vederea exploatari i masei lemnoase este cea cu atelaje și tractoare
forestiere.

2.4.4 Evaluarea costului lucrăr ilor de exploatare
A.Foioase

1. Dob. Cu FMHQ262D.64.A.7 Foioase mc 497 * 0,12 59,64 12,4 1,488 739,536
2. Curățat de crăci cu FMNQ262 D.64.B.7 Foioase mc 497 * 0,13 64,61 12,4 1,612 801,164
3. Secționat cu FMNQ262
c1 Foioase mc 487 * 0,08 38,96 12,4 0,99 483,104
2.Pregătit m.1. și dat după vite
J.1.II.c Foioase mc * * * * * * 0
3.Adunat m.1. cu atelaje proprii J.2.III.b Foioase mc 270 60 0,51 137,7 12,5 6,38 1721,25
5.Formarea și legarea sarcinii pt apropiat
cu TAF -ulJ.7 Foioase mc 205 * 0,06 12,3 12,50 0,75 153,75
6.Adunat m.1. cu troliu montat pe TAF – Foioase mc 0 – 0,14 0 12,5 1,75 0
7.Adunat prin semitârâre cu TAF-ul J.8.VI Foioase mc 205 * 0,22 45,1 12,5 2,75 563,75
8.Dezlegarea sarcinii de la TAF J.7 Foioase mc 205 * 0,02 4,1 12,4 0,25 50,84
9.Adunat cu brațele lemn subțire J.4.II Foioase mc 12 * 1,7 20,4 11,90 20,23 242,76
1.Recepția,sortarea,expedierea m.1 J.11 Foioase mc 487 * 0,08 38,96 12,7 1,02 494,792
2.Voltat manual lemn rotund J.21.III.b Foioase mc 280 20 0,51 142,8 10 5,10 1428
4.Stivuirea lemn de steri J.20. Foioase mc 41 >3 0,4 16,4 10,1 4,04 165,64
1.Pregătit pt încărcat lemn gros+subțire J.22.b.I Foioase mc 421 15< 0,3 126,3 11,6 3,48 1465,08
2.Încărcat lemn de steri cu brațele
J.28.IX Foioase mc 41 * 0,28 11,48 10 2,80 114,8
3.Încărcat lemn rotund cu TroliiNECapVI Foioase mc 25 * 0,34 8,5 11,8 4,01 100,3
10395,9C. Proces
tehnologic pe
platforma
D.Proces
tehnologic de
transport
TOTALPoces
tehnologicOperaații – faze Simbolul normeiGrupa de
speciiU.M.Volum
mcDistanța
medie
(m)N.T.
ore/mcFond de
timp necSalariu
orar
lei/hValoare manoperă
A. Proces
tehnologic de
doborâre
B. Proces
tehnologic de
colectareUnitară Totală

B.Rasinoase

1. Dob. Cu FMHQ262 D.64.A.7 Rasinoase mc 18 * 0,14 2,52 12,4 1,736 31,248
2.Curățat de crăci cu FMNQ262 D.64.B.7 Rasinoase mc 18 * 0,59 10,62 11 6,49 116,82
2. Curățat de crăci cu FMNQ262 D.64.B.7 Rasinoase mc 17 * 0,09 1,53 12,4 1,116 18,972
3. Secționat cu FMNQ262 c1 Rasinoase mc 15 * 3,71 55,65 12,4 46,00 690,06
2.Pregătit m.1. și dat după vite J.1.II.c Rasinoase mc 0 * 1,26 0 11,9 14,99 0
3.Adunat m.1. cu atelaje proprii J.2.III.b Rasinoase mc 9 60 1,83 16,47 12,5 22,88 205,875
5.Formarea și legarea sarcinii pt
apropiat cu TAF -ulJ.7 Rasinoase mc 7 * 0,55 3,85 12,50 6,88 48,125
6.Adunat m.1. cu troliu montat pe
TAF- Rasinoase mc 0 – 0,05 0 12,5 0,625 0
7.Adunat prin semitârâre cu TAF-ul J.8.VI Rasinoase mc 7 * 0,22 1,54 12,5 2,75 19,25
8.Dezlegarea sarcinii de la TAF J.7 Rasinoase mc 7 * 0,017 0,119 12,4 0,21 1,4756
9.Adunat cu brațele lemn subțire J.4.II Rasinoase mc 1 * 1,27 1,27 11,90 15,11 15,113
1.Recepția,sortarea,expedierea m.1 J.11 Rasinoase mc 17 * 0,15 2,55 12,7 1,91 32,385
2.Voltat manual lemn rotund J.21.III.b Rasinoase mc 17 20 0,36 6,12 10 3,60 61,2
4.Stivuirea lemn de steri J.20. Rasinoase mc 2 >3 0,16 0,32 10,1 1,62 3,232
1.Pregătit pt încărcat lemn
gros+subțireJ.22.b.I Rasinoase mc 16 15< 0,54 8,64 11,6 6,26 100,224
2.Încărcat lemn de steri cu brațeleJ.28.IX Rasinoase mc 2 * 0,21 0,42 10 2,10 4,2
3.Încărcat lemn rotund cu Trolii NECapVI Rasinoase mc 0 * 0,08 0 11,8 0,94 0
1348,18A. Proces
tehnologic de
doborâre
B. Proces
tehnologic de
colectare
C. Proces
tehnologic pe
platforma
D.Proces
tehnologic de
transport
TOTALDistanța
medie
(m)N.T.
ore/mcFond de
timp necSalariu
orar
lei/hValoare manoperă
Unitară TotalăPoces
tehnologicOperaații – fazeSimbolul
normeiGrupa de
speciiU.M.Volum
mc

66
CALCULUL NECESARULUI DE CARBURANȚI:

A.Foioase

Nr.
crt U.M. Specificații Grupa
de
specii Cantitatea
-mc- Norma
de
consum
l/mc Cantitatea
necesară
(l) Prețul
Unitar Total
A. Benzină
1 mc Doborât
arbori cu
FM
HQR262 Foioase 497 0,063 31,31 5,55 173,78
2 mc Curățat de
crăci cu
FM
HQR262 Foioase 497 0,1827 90,80 5,55 503,95

3 mc Secționat în
parchet cu
FM
HQR262 Foioase 487 0,0446 21,72 5,55 120,55

4 mc Secționat
lemn steri
cu FM
HQR262 Foioase 41 0,2745 11,25 5,55 62,46

TOTAL A * * 155,09 * 860,74
B. Motorină
1 mc Scos lemn
cu
funicularul
FP2 Foioase * * * * *

2 mc Apropiat
lemn cu
TAF 650 Foioase 205 1,067 218,74 5,6 1224,92

3 mc Încărcat
lemn cu
Trolii Foioase 25 0,112 2,8 5,6 15,68

TOTAL B * * 221,54 * 1240,60
TOTAL CARBURANȚI * 2101,33

67
B.Rasin oase

Nr.
crt U.M. Specificații Grupa de
specii Cantitatea
-mc- Norma
de
consum
l/mc Cantitatea
necesară
(l) Prețul
Unitar Total
A. Benzină
1 mc Doborât
arbori cu
FM
HQR262
Rasinoase 18 0,035 0,63 5,55 3,50
2 mc Curățat de
crăci cu
FM
HQR262 18 0,1032 1,86 5,55 10,31

3 mc Secționat
în parchet
cu FM
HQR262 15 0,0245 0,37 5,55 2,04

4 mc Secționat
lemn steri
cu FM
HQR262 2 0,1405 0,28 5,55 1,56

TOTAL A * * 3,14 * 17,41
B. Motorină
1 mc Scos l emn
cu
funicularul
FP2
Rasinoase * * * * *

2 mc Apropiat
lemn cu
TAF 650 7 1,067 7,47 5,6 41,83

3 mc Încărcat
lemn cu
Trolii 0 0,56 0 5,6 0,00

TOTAL B * * 7,47 * 41,83
TOTAL CARBURANȚI * 59,23

68

CALCULUL C ONSUMULUI DE LUBREFIANȚI:

Locul de
ungereTipul de lubrifiantCoeficie
ntul de
ungereUnitar Total
Motor Ulei amestec 0,02 50,9 1,02 24 24,43
Aparat
tăiereUlei pt ungere 0,42 120,4 50,57 11 556,25
Motor Ulei motor 0,05 0 0,00 11 0,00
Transmisie Valvolină 0,01 0 0,00 8 0,00
Motor Ulei motor 0,02 305,6 6,11 11 67,23
Transmisie Valvolină 0,02 305,6 6,11 8 48,90
Hidraulic Ulei hidraulic 0,01 305,6 3,06 10 30,56
Motor Ulei motor 0,02 85,14 1,70 11 18,73
Transmisie Valvolină 0,01 85 0,85 8 6,80
Hidraulic Ulei hidraulic 0 85,14 0,00 10 0,00
752,90Prețul
Nr. crtDenumirea
utilajului și a
operțiilor
tehnologice Lubrifiant folositCarburantul
consumat
-l-Cantit. de
lubrifiant
necesară (l)
4Încărcător
Trolii –
încărcat lemn
TOTAL1Motofierăstr
ău HQ262-
doborât,
2Funicular
FP2 –
3Tractor TAF
650 – adunat
cu troliu –

69

FIȘA DE LUCRĂRI ȘI ACTIVITĂȚI DE DESERVIRE A PROCESULUI DE
PRODUCȚIE ȘI DE MUNCĂ NECUPRINSE ÎN DEVIZELE DE EXECUȚIE

Unitar Total
1 Identificat și semnat iescari mc. 0 0,5 0 0 0
2 Doborât iescari mc. 9,7 0,62 6,014 0 0
3 Îndepărtat iescari mc. 0 1 0 0 0
4 Amenajat poteci acces m1. 120 0,36 43,2 0,65 28,08
5 Amenajat izvoare pt apă potabilă buc. 2 4 8 9,26 74,08
6 Amenajare cabină WC buc. 1 23,9 24 15 360
7 Împărțit parchet în secțiuni și postațe km. 0 1,5 0 2,03 0
8 Instructaj Protecția muncii Introductiv general muncitor 12 8 96 10,875 1044
9 Montat tăblițe avertizoare buc. 7 1 7 2,3 16,1
10 Delimitat locuri periculoase buc. 4 4 16 23,1 369,6
1891,86
1 Amenajat loc de fumat buc. 2 4 8 25,2 201,6
2 Amenajat pichet de incendiu buc. 1 8 8 21 168
3 Amenajat depozit de carburanți buc. 1 16 16 23,5 376
745,6
1 Întreținere F.M. buc./lună 4 7 28 24,2 677,6
2 Întreținere FP2 o dată/lună 2 8 16 23,1 369,6
3 Întreținere T.A.F.-uri buc./lună 0 8 0 23 0
1047,2
1 Forjor ore 8 1 8 4,2 33,6
2Înjrijitor baracă muncitor
(om/zile)30 0,381 29 3,3 95,7
3Îngrijitor atelaje muncitor
(om/zile)30 0,67 20 24,1 482
611,3
1 Curățiti parchet ha 11,1 23,53 235 69,2 453,2
453,2
4749,16TOTAL CC. ACTIVITĂȚI DE ÎNTREȚINERE A MIJLOACELOR DE MUNCĂNr. crt Categoria de lucări U.M. CantitateNorma
de timpFond de
timp Preț
A. LUCRĂRI DE PROTECȚIA MUNCII
TOTAL A
B. LUCRĂRI P.S.I.
TOTAL B
D. PERSONAL INDIRECT PRODUCTIV
TOTAL D
E. ALTE LUCRĂRI
TOTAL E
TOTAL

70

FIȘA DE CALCUL PENTRU MATERIALELE NECESARE, ÎN
PARCHETUL Lapusna LA VOLU MUL DE 416 mc, PENTRU STABILIREA
NORMELOR DE CONSUM

Unitar Total
1 Identificat și semnat iescari mc. 0 0,5 0 0 0
2 Doborât iescari mc. 0 0,62 0 0 0
3 Îndepărtat iescari mc. 0 1 0 0 0
4 Amenajat poteci acces m1. 50 0,36 18 0,65 11,7
5 Amenajat izvoare pt apă potabilă buc. 2 4 8 9,26 74,08
6 Amenajare cabină WC buc. 1 23,9 24 15 360
7 Împărțit parchet în secțiuni și postațe km. 0 1,5 0 2,03 0
8 Instructaj Protecția muncii Introductiv general muncitor 12 8 96 10,875 1044
9 Montat tăblițe avertizoare buc. 7 1 7 2,3 16,1
10 Delimitat locuri periculoase buc. 4 4 16 23,1 369,6
1875,48
1 Amenajat loc de fumat buc. 2 4 8 25,2 201,6
2 Amenajat pichet de incendiu buc. 1 8 8 21 168
3 Amenajat depozit de carburanți buc. 1 16 16 23,5 376
745,6
1 Întreținere F.M. buc./lună 4 7 28 24,2 677,6
2 Întreținere FP2 o dată/lună 2 8 16 23,1 369,6
3 Întreținere T.A.F.-uri buc./lună 0 8 0 23 0
1047,2
1 Forjor ore 8 1 8 4,2 33,6
2Înjrijitor baracă muncitor
(om/zile)30 0,381 29 3,3 95,7
3Îngrijitor atelaje muncitor
(om/zile)30 0,67 20 24,1 482
611,3
1 Curățiti parchet ha 11,1 23,53 235 69,2 453,2
453,2
4732,78TOTAL CC. ACTIVITĂȚI DE ÎNTREȚINERE A MIJLOACELOR DE MUNCĂNr. crt Categoria de lucări U.M. CantitateNorma
de timpFond de
timp Preț
A. LUCRĂRI DE PROTECȚIA MUNCII
TOTAL A
B. LUCRĂRI P.S.I.
TOTAL B
D. PERSONAL INDIRECT PRODUCTIV
TOTAL D
E. ALTE LUCRĂRI
TOTAL E
TOTAL

71
Materiale necesare

Unitar Total
1Lanț HQ
Doborât+secționatbuc. 4/1000 mc 1101 5 80 400
2Lanț HQ
Curățat crăcibuc. 2/1000 mc 1101 3 80 240
3Lanț antideraapant
Pt TAF (6×19)kg. 64/TAF 0 0 20 0
4 Cablu trăgător m. 1 100 100 50 5000
5 Pt FP2 (6×7) m. 1 0 0 0 0
6 Săpun kg. 0,2/om/lună 30 25 3 75
7 Petrol 1 0,5l/zi 135 67,5 3,8 256,5
8 Trusă sanitară buc. 2 2 2 25 50
9 Potcoave buc. 4/cal/lună 8 8 10 80
10 Cuiele buc. 8/potcoavă 64 64 0,2 9,6
11 Pile pt Motof.HQ232 buc. 2buc/lanț 8 10 10 100
12 Instinctor PSI buc. 2 2 150 300
13 Fân pe cabaline kg. 12kg/cal/zi 1115 1115 0,5 557,5
14 Lama HQ buc. 1/1000mc 2 2 140 280
15 Pile late buc. 1/lanț 8 5 5,75 28,75
16 Topoare buc. 5 5 25 125
17 Țapine buc. 4 4 50 200
18 Lopeți buc. 2 2 23 46
19 Sape de munte buc. 2 2 30 60
20 Târnăcoape buc. 2 2 26,5 53
21Mănuși de protecția
munciibuc. 8 8 13 104
22 Furaje concentrate kg. 3,5 kg/cal/zi 482 482 0,5 241
8206,35Prețul
TOTALNr. crt.Denumirea
materialelor utilizateU.M.Norma de
consum/U.M.Cantitatea
de controlTotal
necesar

72

PRETUL TOTAL

Total deviz = 260894,78Ron
La acesta se mai adaugă:
– amenajarea platformei primară =325.15 Ron
– amenajarea drumului de tractor =1538,75 Ron.
Total cheltuieli = 262758.68
Documentația a fost întocmită în baza Normelor de timp și de producție unificate ediția
1997și a grilelor de salarizare aprobate de Regiea Naționala a Pădurilor – Romsilva precum și
Ordinul nr. 118 din 10.01.2008 al Direcți ei Silvice Bistrita privind tarif ele de valorificare a
produselor lemnoase rezultate în urma exploatării.
Propunem aprobarea prezentei documentații la o valoare totală de 315150 lei rezultând un
preț de exploatare de 286,23 Ron /mc.
Venituri Profit
25.313,40 lei
4.749,16 lei
1.003,38 lei
1.643,65 lei
1.274,27 lei
13.115,60 lei
22.769,80 lei
8.958,72 lei
23.891,80 lei
600 lei
103319,78
97696,5
59878,5
262758,68TVA
TotalEvaluarea costurilor
lucrarilor de exploatare
rasinoase
Cost exploatare cu
atelaje
Cost exploatare cu
funicular
Cheltuieli neprevazute
Total chelutilei exploatare
CAS(31,15)Cheltuieli
Materiale necesare
315150 52391,32ACTIVITĂȚI DE DESERVIRE A
PROCESULUI DE PRODUCȚIE
Consum lubrifianti
Necesar carburanti
foioase
Necesar carburanti
rasinoase
Evaluarea costurilor
lucrarilor de exploatare
foioase

73
Valorificare produse lor rezultate in urma exploatarii :

Venituri Profit
8.206,35 lei
4.732,78 lei
752,90 lei
2.101,33 lei
59,23 lei
10.395,90 lei
1.348,18 lei
10.942,57 lei
0,00 lei
500 lei
28103,67
31963,365
19279,49
79346,525TVA
TotalEvaluarea costurilor
lucrarilor de exploatare
rasinoase
Cost exploatare cu atelaje
Cost exploatare cu
funicular
Cheltuieli neprevazute
Total chelutilei exploatare
CAS(31,15)Cheltuieli
Materiale necesare
101471 22124,475ACTIVITĂȚI DE DESERVIRE A
PROCESULUI DE PRODUCȚIE
Consum lubrifianti
Necesar carburanti foioase
Necesar carburanti
rasinoase
Evaluarea costurilor
lucrarilor de exploatare
foioase

74
Capitolul III. Organizarea activității de exploatare a parchetului

4.1. Autorizarea exploatării și predarea parchetului
Exploatarea masei lemnoase dintr -un parchet se poate face numai în baza unei autorizații d e
exploatare emisă cu 15 . . . 45 zile înainte de data prevăzută pentru începerea activității. Perioada de 15
. . . 45 zile se acordă pentru pregătirea condiiților necesare începerii activității de expl oatare, respectiv:
Pregătirea parchetului conform cer ințelor NTS și PSI(doborârea iescarilor, dezaninarea arborilor
aninați marcați, amenajarea potecilor pentru deplasarea muncitorilor la și din parchet precum și a
locurilor de masă, montarea plăcuțelor a vertizoare, amenajarea unor locuri pentru păstrarea ca rburanților
și lubrifianților).
Pregătirea tehnologică a parchetului ( amenajarea căilor de colectare și a platformei primare,
delimitarea, dacă este cazul, a suprafețelor omogene, protejarea arborilor situați de -a lungul căilor de
colectare, care sunt ex puși rănirii, montarea unor mărginare pentru protejarea ochiurilor de semințiș).
Asigurarea condiților de cazare pentru muncitori.
Amenajarea adăpostului pentru animale.
În continuare este prezentată autorizația de exploatare a parchetului 1503 Cotu.

AUTORIZAȚIE DE EXPLOATARE
Nr. 191 din 28. 11. 2007

1.Subsemnatul șeful Ocolului Silvic Lapusna autorizez agentul economic S.C. Expo. S.R.L .
reprezentat prin Constantin Bogdan administratorul/împuter nicitul, în baza împuternicirii nr. 10346
din 26. 11. 2017 emisă de D.S. Mures , în conformitate cu Normele aprobate cu Ord. M.A.A.P. nr.
635/2002, să explateze masa lemnoasă din partida 836 , U.P. VI Lapusna ,
Ua 93B,C, având un volum brut de 695 mc pe o suprafață de 3,71 ha și un număr de 624 arbori
marcați cu ciocanul rotund nr. MS 10 03, pentru efectuarea unor taieri de produse principale..
Parchetul este delimitat prin: semn e amenajistice,limite naturale , iar arborii de limită sunt
însemnați cu inel de var sau vopsea albă la înălțimea pieptuilui și marcați pe pe cioplaj la 1,3 m de la
sol și pe rădăcină proeminentă cu ciocanul pătrat nr. 035 -7872 cu ocazia lucrărilor de evalu are a masei
lemnoase, conform schiței de pe verso a.p.v.
2.În intervalul 1 5.04-10,05.2017, unitatea de exploatare poate să execute lucrări de pregătire a
parchetului cu respectarea prevederilror art. 7 pct 1, 2 din Normele aprobate cu Ord. M.A.A.P.
nr.635/2002 și care constau din :
-asigurarea condițiilor pentru respectarea n ormelor de tehnica securității muncii
-instalarea de funiculare conform schiței de pe verso apv cu respectarea prevederilor art. 18,
pct. 1/ a,b,c din Normele aprobate cu Ord. M .A.A.P. nr. 635/2002 precizând nr, și lungimea traseelor,
Cu ocazia predări i parchetului se vor materializa căile de scos apropiat și a platformei
primare. Se vor respecta OM 635/2002, Normele de N.T.S. și P.S.I. precum și tehnologia de
exploatare Sortim ente si multiplii de sortimente ;
-amenajarea căilor de acces pentru tractoar e conform schiței de pe verso apv cu respectarea
prevederilor art. 18, pct. 2 din Normele aprobate cu Ord. M.A.A.P. nr. 635/2002 precizând nr, și
lungimea traseelor materializarea lor realizându -se cu vopsea albă ;
-construcții de cabane pentru muncitori , adăposturi pentru animale, depozite de carburanți etc.
cu respectarea amplasamentului din schița de pe dosul apv și a prevederilor din art. 8 din Normele
aprobate cu Ord. M.A.A.P. nr. 635/2002 (enumerare, suprafața etc.) se va cere avizul ocolului ;
-realizarea mijloacelor pentru protejare a regenerării prin
Respectarea OM 635/2002, a drumurilor de scos apropiat și a teh. de exploatare ;
-realizarea mijloacelor de pro tejare a arborilor dea lungul traseelor de scos -apropiat prin

75
manșoane, lungoane etc. ;
-materializarea pe teren a platformei primare cu respectarea prevederilor din art. 8 din
Normele aprobate cu Ord. M.A.A.P. nr. 635/2002 în suprafața de 500 mp. în u. a. 61, 89 conform
schiței de pe verso a.p.v.
-alte lucrări și anume ___________________ ;
3.Activitatea de exploatare a parchetului se va organiza și desfășura cu respectarea strictă a
prevederilor din Normele aprobate cu Ord. M.A.A.P. nr. 635/2002.
4.Tehnologia de exploatare admisă este Sortimente si multiplii de sortimente ;
5.Parchetul se va exploata în termenele de recoltare și colectare de la 15.05.2018
până la 30.09.2018.
6.Reprimirea parchetului se va face la data de 02,11 .2018.
7.Nerespectarea regurilor de exploatare și a termenelor acordate prin prezenta a utorizația
va atrage, după caz, răspunderea persoanei juridice sau fizice vinovate, conform reglementărilor
legale în vigoare.
8. Autorizat pentru prestări servicii.

Șeful ocolului,
____________________

Ridicat autorizația azi :10.08.2 017 ___________________

Administratorul/ împuternicitul

________________________

76

Referitor la normele ce trbuiesc respectate la autorizarea, predarea și exploatarea parchetelor legislația
în vigoare ( O.M. 635 / 2002) prevede următoarele:

ART. 6
(1) Masa lemno asă destinată anual agenților econmici se volorifică acestora potrivit legii, pe
bază de licitații și /sau de negocieri organizate și desfășurate conform regulamentului
aprobat prin hotprâre a guvernului.
(2) În eventualitatea apariției pe parcursul anului de producție a unor produse accidentale,
pentru efectuarea precomptări de masă lemnoasă se constituie la nivelul fiecărui ocol silvic
o rezervă de 20% din volumul produselor principale prevăzute la tăiere în anul respectiv,
din partizi prevăzute în lista de p artizi și care sunt accesibile și în perioada de iarnă.
(3) După efectuarea precomptărilor partizile care au constituit rezerve și nu au făcut obiectul
precomptărilor se valorifică în conformitate cu prevederile legale și se autorizează la
exploatare în trimes trul al IV -lea al anului de producție respectiv.
(4) Aprobarea precomptărilor se face în conformitate cu competențele prevăzute în
regulamentul de organizare și funcționare al unității de administrație silvică.
(5) Exploatarea partizilor adjudecate de agenții econ omici poate începe numai după
contractarea și eșalonarea la tăiere a masei lemnoase, pe bază de autorizație de exploatare.
Autorizația se emite în două exemplare de către ocoalele silvice, în cazul pădurilor și
vegetației forestiere din afara fondului fore stier, care nu sunt administrate de ocoale silvice,
autorizația de exploatare se emite în regim de prestație de către ocolul silvic care a efectuat
punerea în valoare, la cererea scrisă a proprietarului/deținătorului legal al pădurii respective.
Agenții ec onomici ridică autorizația cu cel puți 10 zile înaintze de termenul prevăzut în
eșalonare. Neridicarea autorizației în cel mult 15 zile după primul termen prevăzut în
eșalonare duce la rezilierea contractului și reținerea garanției pentru parida respectiv ă.
(6) Eliberarea de autorizații de exploatare pentru noi parchete pentru același agent economic
este permisă numai dacă au fost exploatate, reprimite și achitate toate parchetele scadente
autorizate anterior agentului economic respectiv, indiferent de natura produsului.

ATR. 7
(1) Premergător începerii exploatării mesei lemnoase se poate autoriza pregătirea parchetului cu
15 – 30 zile înainte de primul termen din eșalonare numai pentru:
– asigurarea condițiilor pentru respecterea normelor de tehnică a securității muncii;
– amenajarea drumurilor de tractor
– instalarea de funiculare
– construcții de cabane pentru muncitori, adăposturi pentru animale, depozite de carburanți.
(2) Prevederile alin. (1) sunt aplica bile agenților economici care nu au restanțe în exploatarea
mesei lemnoase în anul de producție curent.

ART. 8
Folosirea sau ocuparea temporară a terenurilor forestiere din afara perimetrului parchetelor și a
platformelor primare aferente acestora de căt er agenții economici cu care s -au încheiat contractele pentru
exploatarea mesei lemnoase, cu condiții sau diverse amenajări ce servesc la activitatea de xeploatare a
mesi lemnoase se face în confornitate cu prevederile legale referitoare la folosirea / ocu parea temporară
a unor terenuri din fondul forestier național.

ART.9

77
Autorizațiile de exploatare se eliberează și pentru partizile exploatate în regie proprie a unităților
silvice, inclusiv pentru cele destinate aprovizionării populației. Aceste autoriza ții se vor elibera pe
numelșe gestionarului cu respectarea duratelor, precum și a termenelor de exploatare a mesei lemnoase,
prevăzute în anexele nr. 2 și 3.

ART. 10
Este interzisă exploatarea mesei lemnoase în afara termenelor prevăzute în autorizația d e
exploatare.

ART. 11
(1) Titularii autorizațiilor de exploatare pot solicita prelungirea termenelor de expolatare a
parchetelor, în cazuri de calamități naturale (inundații, avalanșe, alunecări de teren, poduri
de gheață pe căile de acces, precipitații abundente ), dar fără a depăși data de 31 decembrie
a anului de producție. Prelungirea autorizației se face cu o perioadă egală cu cea necesară
pentru înlăturarea ef ectelor negative produse de aceste fenomene, cu încadrarea în
perioadele și termenele de exploatare prevăzute în anexele nr. 2 și 3.
(2) Aprobarea prelungirii autorizației se face în aceleași condiții prevăzute la articolul 6 alin.
(4) .
(3) Pentru obținerea prelu ngirii ruratei de exploatare a parchetelor afectate de calamități
naturale, solicitantul va prezenta actele doveditoare întocmite de reprezentanții acestuia,
verificate și însușite de emitentul autorizației, în cel mult 10 zile de la apariția cazului de
forță majoră. La încetarea forței majore se va încheia un proces – verbal constatator.

ART. 12
(1) Tehnologia de exploatare a masei lemniase din parchete și amplasarea căilor de scos –
apropiat și a instalațiilor aferente se aprobă de emitentul autorizației de ex ploatare și se
înscriu în autorizația de exploatare pentru fiecare parchet
(2) Tehnologia de exploatare a mesei lemnoase din parchete și amplasarea căilor de scos –
apropiat și a instalațiilor aferente vor fi diferențiate în funcție de tratamentul aplicat și de
felul tăierii, astfel încât să nu se producă prezudicierea regenerărilor pentru limitele admise
de reglementările specifice, a arborilor nemarcați, degradarea solului și a malurilor apelor.
(3) Corhănitul se admite numai în situații cu totul speciale luându -se toate măsurile necesare
pentru evitarea degradării solului, regenerărilor și arborilor care răm’n pe picior.
(4) Se interzice aplicarea tehnologiei de exploatare aarborilor cu coroană -varianta arbori întregi.
(5) Coroanele arborilor vor fi fasonate separat la loc ul de doborâre, masa lemnoasă rezultată
pachetizându -se în sarcini de dimensiuni reduse, astfel încât, prin scoaterea acestora, să se
evite degradarea solului, a arborilor și semințișului.

ART. 13
(1) La autorizarea pentru exploatarea parchetelor de produse a u prioritate.
(2) Tăierile în parchetele cu restricții în anii de fructificație, se execută în primul sezon de repaus
vegetativ care urmează fructificației.
(3) Tăierile în parchetele fără restricții se eșalonează în tot cursul anului, cu excepția celor din
zonele de agrement, care se exploatează numai în perioada 1 noiembrie -31 martie

ART. 14
(1) Exploatarea mesei lemnoase conform termenelor prevăzute în autorizații poate începe numai
după predarea parchetelor.

78
(2) Predarea parchetelor se face efectiv, pe teren, în baza autorizației de exploatare, cu
complectarea procesului -verbal de predare -primire, și se execută de șeful de ocol silvic sau
de persoanele împuternicite de acesta în prezența pădurarului titular al can tonului silvic.
Agentul economic este reprezentat de împuternicitul său, care deține împuternicire
scrisă.Predarea parchetului se face cu maximum 10 zile înainte de termenul de începere a
exploatării,prevăzut în autorizația de exploatare.
(3) În cazul parchete lor constituite în păduri sau în vegetația forestieră din afara fondului
forestier, care nu sunt administrate de ocoale silvice, predarea spre exploatare/ exploatarea
se face, după caz de către proprietarul/ deținătorul legal al pădurii respective.

ART. 1 5
În teren se realizează acțiunea de predare -primire a parchetelor, care cuprinde:
-limitele perimetrului parchetului, care delimitează suprafața de exlpoatat conform normelor
tehnice pentru evaluarea mesei lemnoase;
– arborii inventariați conform inven tarului în baza căruia a fost elaborat actul de punere în
valoare;
– căile de scos -apropiat lemnul existente conform prevederilor actului de punere în valoare și
cele nou -aprobate, materializate în teren;
– suprafețele regenerate, conform rezultatelor co ntrolului anual al regenerărilor;
– amplasamentul și dimensiunile platformelor primare;
– (eventuale) postațe delimitate, cu mențiunile ce se impun privitor la succesiunea proceselor
tehnologice pentru fiecare dintre acestea;
– modalitățile de protejare a arborilor limitrofi căilor de acces și drumurilor de scos -apropiat.

ART.16
Titularii autorizațiilor de exploatare sunt obligați să organizeze exploatarea masei lemnoase
în cadrul termenelor prevăzute în autorizațiile de exploatare,cu respectarea str ictă a regurilor
silvice de exploatare prevăzute de prezentele norme.
ART.17
În procesul de exploatare a masei lemnoase trebuie respectate obligatoriu reglementările
privitoare la regimul silvic, precum și următoarele reguli specifice.
a)în arboretel e de amestec de rășinoase cu foiase se doboară întai arborii de rășinoae și apoi
cei de foioase;
b)la tăierilr rase(crang ,codru și substituiri -refaceri)recoltarea arborilor se face la rand,
inclusive vegetația forestieră de mici dimensiuni al cărei vo lum a fost estimat prin suprafețe
de probă;
c)la tăierile în crang se recoltează și subarboretul indifferent de dimensiunile acestuia.
Tăierea arborilor se realizează cu toporul sau ferăstrăurul mechanic, de la suprafața solului,
pieziș și neted;
d)cioatele se cojesc în întregime la molid și pin,iar la celelalte specii de rășinoase,prin
curelare;
e)este interzisă menținerea lemnului de rășinoase necojit sau netratat chimic în pădure în
perioada 1 aprilie -1 octombrie. Se exceptează de la această re gulă lemnul de rășinoase
antrenat în procesul tehnologic de exploatare, cu respectarea condiției ca această masă
lemnoasă să nu depășească o peroadă de maximum 30 de zile în procesul tehnologic;
f)exploatarea parchetului începe cu doborarea arborilor aninați, uscați și a iescarilor;
g)exploatarea masei lemnoase se face astfel încat să se evite degradarea solului;
h)executarea tăierii arborilor se face cat mai jos, astfel încat înălțimea cioatei măsurate în
partea din amonte să nu depășească 1/3 din diamentrul secțiunii acesteia, iar la arborii cu
diametrul cioatei mai mare de 30 cm, să nu depășească 10cm;

79
i)la tăierile în căzănire și în scaun, agenții ec onomici voe executa următoarele lucrări:
-tăierea arborilor prin căzănire se face la adancimea de 20 -25 cm sun nivelul solului, cu
acoperirea gropilor create;
-tăierile la crăngurile în scaun se execută la nivelul maxim al cotei apelor de in undații, dar
cu înălțime a scaunilui care să nu fie mai mare de 2,2 cm;
j)doborarea arborilor se execută:
-în afara suprafețelor cu regenerare naturală sau artificială, pentru a se evita distrugerea ori
vătămarea puieților;
-pe direcții care să n u producă vătămări sau rupture de arbori nemarcați;
k)colectarea materialului lemons se va face numai pe traseele aprobate și materealizate în
teren;
l)vor fi protejați obligatoriu împotriva vătămărilor arborii nemarcați de pe limita căilor de
scos-apropiat prin aplicarea de lungoane, țăruși, manșoane, cauciucuri uzate,etc.
m)se interzice tararea sau semitararea lemnului rorund pe drumuri forestiere;
n)se interzice tăierea arborilor nemarcați;
o)dacă prin dobararea aeborilor au fost vătămați, rup ți sau dezrădăcinați alții arbori
nemarcați, gestionarul de parchet este obligate să sesizeze imediat administratorul fondului
forestier. În maximum 5 zile de la sesizare reprezentantul ocolului silvic împuternicit de șeful
de ocol, analizează dacă prejudi ciu se încadrează în categoria prejudiciilor evitabile sau în
categoria prejudiciilor inevitabile și va lua următoarele măsuri, după caz:
-dacă prejudiciu este inevitabil, reprezentantul ocolului silvic stabilește pe bază de proces –
verbal valorificare a arborilor vătămați, rupți sau dezrădăcinați nemarcați. Valorificarea
acestora se face prin marcarea și exploatarea lor, cu lăsarea în imediata apropiere de arborii
sănătoși din aceeași specie, echivalenți ca volum, aleși din rândul arborilor marcați;
-dacă prejidiciul este inevitabil și nu sunt posibilități de înlocuire a arborilor prejudiciați, se
realizează marcarea și exploatarea acestora, cu întocmirea actului de punere în valoare.
Recuperarea valorii volumului arborilor se face la prețul de adju decare pentru partida
respectivă;
-pentru prejudicial evitabil se calculează despăgubirile și se aplică sancțiunile legale;
p)în perioadele cu prejudicii abundente, în care solul are un conținut ridicat de apă,
colectarea materialului lemons cu tra ctoare este interzisă, pentru a se preveni degradarea
traseelor;
r)la tăierile cu resticții colectarea lemnului se face în afara porțiunilor cu semințiș scosul
lemnului se face prin târârea, când solul este acoperit cu zăpadă, și prin semitârâre sau
suspendare, în lipsa stratului sa zăpadă;
s)este interzisă depozitarea de materiale lemnoase în albiile pârailor și văilor sau în locuri
expuse viiturilor;
t)lemnul subțire se exploatează concomitant cu cel gros;
u)în cazul exploatării pe postațe,ex ploatarea masei lemnoase din postața următoare se face
numai după curățarea postaței în lucru.
ART.18
(1) Pentru instalarea de funiculare, în vederea defrișării căii de acces, se obține avizul
emitentului autorizației, agentul economic fiind obligate să respec te următoarele
condiții:
a) lățimea culuarului, la nivelul sarcinii, poate fi de maximum 4 m la furniculare cu două
cărucioare(sarcina paralelă cu cablu) și 6 m la cele cu un singur cărucior;
b) punctele de încărcare și de descărcare a sarcinii se amplasează de regulă în afara
suprafețelor cu semințiș;
c) arborii folosiți pentru ancorare nu se elaghează și se protejează prin manșoane, iar
arboorii support se în valoare o dată cu marcarea traseului de funicular.

80
(2)Drumurile de tractor folosite la scos -apropiat lemn în zonele de deal și de munte
urmăresc de regulă văile evitându -se afectarea zonelor cu semințiș viabil. Lățimea
platformei se realizeaza de maximum 4 m, luându -se măsuri de consolidare și de stabilizare
a taluzurilor. Constr uirea de drumuri pe versanți se aprobă numai în situații deosebite, fără a
se afecta stabilitatea versanților și evitându -se scoaterea din suprafața destinată producției de
masă lemnoasă de suprafețe mari.
(3)Aprobarea realizării de drumuri de versant se f ace în condițiile prevăzute la art.6 alin.(4).
ART.19
(1) În pădurile cu regenerare naturală constituie prejudiciu inevitabil distrugerea sau
vătămarea semințișului, ca urmare a desfășurării normale a procesului de exploatare, în
limita maximă de 8 % din sup rafața cu semințiș prevăzută în procesul -verbal de
predare a parchetului,în cazul tăierilor de dezvoltare sau de lăegire a ochiurilor, și de
cel mult 12 %, în cazul tăierilor definite sau de racordare. De asemenea, constituie
prejudiciu inevitabil dacă pe o suprafață de 1 mp rămân nevătămați cel puțin 4 puieți
viabili din specia principală.
(2) Suprafața cu semițiș prejudiciat cu ocazia construirii drumurilor de tractor sau cea de
pe culuarul furnicularelor se include în procentul maxim admis în funcție de n atura
tăierii.
(3) Pe suprafețele cu semințiș prejudiciat peste limitele precizate la alin.(1) și pe
taluzurile drumurilor executate se efecuează, dupa caz, lucrări de împăduriri, retezarea
puieților prejidiciați, consolidări, nivelări cu fonduri constituite din garanția depusă de
titularul autorizației de exploatare.
ART.20
(1)În parchetele în curs de exploatare așezarea grămezilor de crăci și a resturilor de
exploatare se face de regulă,pe cioate sau în locuri fără semințiș.
(2)Dacă nu există posibilitate a evitării suprafețelor cu semințiș,semințișul acoperit cu
resturi de exploatare și crăci se include în procentul maxim admis conform prevederilor
art. 19.
ART.21
Se interzice lăsarea în parchete, la expirarea termenului de exploatare prevăzut în
autoriza ție, de arbori marcați și netăiați, de masă lemnoasă doborâtă sau fasonată, de
grămezi de crăci, precum și de masă lemnoasă răspândită de -a lungul drumurilor și văilor
pe care s -a transportat lemnul din parchetul respective.
ART.22
La terminarea procesulu i de exploatare a masei lemnoase titularul autorizației de
exploatare este obligate să execute nivelelarea căilor(traseelor) utilizate la colectarea
lemnului.

Predarea parchetului
După emiterea autorizației de exploatare urmează predarea parchetului pe teren unde agentului
economic i se predă la fața locului nr. de fire marcate înscrise în APV, limitele parchetului și a postațelor,
dacă acetea există și sunt marcate, locul de amplasare a platformei primare, i se atrage atenția asupra
locurilor pericul oase din parchet, se stabilesc și se marchează drumurile de scos apropiat și i se predă
porțiunea de drum forestier aferentă parchetului și platformei primare.
Pracesul verbal de predare a parchetului trebuie să aibă anexată schița parchetului, tot în
procesul verbal de predare a parchetului se menționează termenul de exploatare a parchetului care este
din 15. 05. 2008 până în 31. 09. 2008. Se mai face referire la respectarea normelor de exploatare, la
respectarea tehnologiei de exploatare, la respectare a normemelor de prevenire și stingere a incendiilor

81
(amenajarea locurilor pentru fumat și a locurilor pentru depozitarea carburanților), se mai face referire
la respectarea normelor de tehnica securități muncii.
Se va face referire la amplasarea suprafeț elor cu regenerări naturale s -au artificiale, modul de
răspândire, vârsta lor, compoziția, îmălțimea și suprafața pe care acestea o ocupă din suprafața
parchetului, precizânduse exact procentul maxim al pierderilor admise în urma procesului de exploatare.
Se mai precizează dacă căile de scos apropiat au fost materializate și marcate pe teren,
de-asemenea marcarea platformei primare, precum și precizarea executării unor construcții
(baracă muncitori, depozit carburanți și grajd pentru animale).
PROCES VE RBAL
de predare a parchetului Lapusna , partida nr. 584, încheiat astăzi 24.11.2017

Subsemnații ing Ciotmonda Tinu șef district și Pasca Stefan pădurar titular canton
din partea ocolului silvic și Trifan Viorel Daniel din partea cumpărătorului, titularul împuternicirii nr.
_10346_/_10.05.2018, emisă de reprezentantul legal al D.S. Mures, am procedat la predarea -primirea
partizii nr. 584, conform autorizației de exploatar e nr.58/10.03.2017 din U.P.6 Lapusna, u.a. 93B, C,
delimitată prin limite parcelare și limite naturale.
Limitele parchetului, marcate conform autorizației de exploatare, au fost parcurse și identificate
în teren de către împuternicitul cumpărătorului desem nat să răspundă de respectarea regulilor silvice de
exploatare. Pe suprafața parchetului se află un număr de 1619 arbori identificați conform inventarului
în baza căruia s -a constituit această partidă.
Împuternicitul cumpărătorului a luat cunoștință de dispunerea suprafețelor cu semințiș utilizabil
în cuprinsul parchetului, situația acestora prezentându -se după cum urmează:

u.a. Felul regenerării
(naturală,artificială,
mixtă) Compoziția
semințișului utilizabil Suprafața ocupată Mod de
răspândire Vârsta
(ani) Înăl-țimea
(m) ha %
93B Naturala 9FA374MO10PA.M 2,6 70 GRUPAT 15 1,5

Prin lucrările de doborâre, fasonare și scoatere a materialului lemnos din parchet, pierderile
admisibile în semințiș nu vor depăși 20%. Pentru reducerea la minimum a acestor pierderi, s -au stabilit
următoarele măsuri de protejare a semințișului utilizabil:
Nu este cazul.
Instalațiile pasagere de scos -apropiat sunt/nu sunt avizate, sunt/nu sunt executate.
Căile de scos -apropiat material lemnos din parchet s -au materializat pe teren prin ___arbori
însemnați cu vopsea albă________________, conform schiței anexate, pe traseel e stabilite de
specialiștii ocolului silvic împreună cu cei ai agentului economic care face exploatarea.
În vederea evitării prejudicierii arborilor din vecinătatea căilor de acces, se vor lua măsuri de
protejare a acestora prin manșoane,tarusi, lungoane etc.
Platforma primară, în suprafață de 500 m.p. nu este materializată pe teren.
Alte precizări:
Să se respecte OM 635/2002 normele N.T.S.și P.S.I. precum și tehnologia de exploatare Sortimente si
multiplii de sortimente.

82
3.2. Pregătirea parchetului pentru începerea exploatării

În vederea începerii exploatării mesei lemnoase, la data prevăzută în autorizație, parchetul
trebuie să fie pregătit astfel încât să fie îndeplinite toate cer ințele impuse de desfășurarea procesului
tehnologic conform normelor impuse de legislația în vigoare. Pregătirea parchetelor constă din
amenajări prin care se asigură cerințele impuse pentru desfășurarea în condiții optime a lucrărilor de
exploatare din pu nct de vedere tehnologic, al protecției muncii și al pazi și siguranți contra incendiilor.
Sub aspect tehnologic trebuie să se amenajeze căile de colectare prevăzute în documentația tehnico –
economică de exploatare. Aceste căi se vor amenaja, pe baza aprobă rii date de ocolul silvic, numai pe
traseele prevăzute în documentație și cu respectarea prescripțiilor tehnice referitoare la deschiderea
culorelor, executarea lucrărilor de terasamente și derocări, asigurarea condițiilor de scurgere a apelor
depe platfor ma drumurilor de tractor și de vite, protejarea arborilor ce mărginesc căile de colectare,
amplasarea mărginarelor. Din punctul de vedere al protecției muncii în parchet trebuie să se amenajeze
poteci pentru deplasarea muncitorilor la și de la locul de mun că, să se semnalizeze, cu plăcuțe
avertizoare, existența parchetului și aria de folosire a unor mijloace de colectare periculoase (funiculare,
instalații de alunecare, crhănire), precum și locurile periculoase de pe cuprinsul parchetului, (stâncării,
groho tișuri, terenuri instabile). Pentru paza și siguranța contra incendiilor trebuie să se amenajeze locuri
de masă pentru muncitori, locuri de fumat (mai ales pentru perioadele secetoase), locuri pentru păstrarea
carburanților și lubrifianților și de asemenea , să se stabilească semnale sonore pentru atenșionarea
muncitorilor asupra apariției unor eventuale incendii.

Proiectul de execuție a drumului de tractor

În cazul parchetului 584 Lapusna pentru apropiatul și scosul materialului lemnos pe anumite
trasee s e folosește tractorul TAF -650. Amenajarea drumurilor de tractor trebuie făcută cu respectarea
unor cerințe tehnicoeconomice și ecologice. Cerințele tehnico -economice sunt
: • înclinarea longitudinală maximă a rampelor la cursa în gol să nu depășească 25% pe ntru
tractoarele universale și 40 % pentru tractoarele articulate forestiere;
• înclinarea longitudinală maximă a rampelor la cursa în plin să nu depășească 7 %; • razele de
racordare a curbelor, în plan orizontal să fie de cel puțin 25 m;
• lățimea platfo rmei drumului să fie de 3 m; • să se asigure o supralărgire corespunzătoare a
drumurilor în curbe prin lucrări de terasamente sau
cu ajutorul unor amenajări speciale
• platforma drumului să aibă o înclinare( spre piciorul versantului) de 4 – 6 %, pentru as igurarea
scurgerii apei;
• taluzul să aibă o înclinare de 10:1 în stâncă sau când înălțimea taluzului nu depășește 2 m și 3:2
în celelalte cazuri;
• în porțiunile în curbă, acolo unde există pericolul alunecării sarcinii spre aval, să se prevadă
mărginare. Cerințele ecologice impun ca prin amenajarea drumurilor de tractor să se respecte
următoarele condiții:
• să nu se afecteze stabilitatea versanților;
• să fie scoase din circuitul productiv suprafețe cât mai mici;
• să fie amenajate pe terenuri cu capacit ate portantă corespunzătoare și să se evite terenurile
mlăștinoase, umede, instabile, solurile puternic scheletice și zonele stâncoase;
• să se desfășoare pe trasee cât mai scurte;
• să se evite lucrările de terasamente de volum mare.

83
3.3. Pregătirea pla tformei primare

Amenajarea platformei primare trebuie făcută corespunzător prevederilor din documentația
tehnico -economică de exploatare a parchetului. Dacă condițiile de teren permit amplasarea platformei
primare pe un teren plat, cu dimensiuni corespunză toare celor rezultate din calculele făcute la proiectarea
acesteia, atunci amenajarea constă în îndepărtarea obstacolelor și nivelarea terenului, realizarea unor
șanțuri pentru scurgerea apelor din precipitații sau topirea zăpezilor, semnalizarea traseelor pentru
deplasarea mijloacelor de colectare și a mijloacelor de transport, pregătirea rampelor de stocare a
lemnului, respective semnalizarea poziției acestora și amplasarea traverselor pe care se va stivui
materialul lemons. La aceast parchet avem de a fa ce cu o situație specială deoare ce platforma primară
trebuie amenajată lângă drumul forestier care trece alături. Deoarece nu există spațiu suficient platforma
primară va fi amplasată pe lungime, de -a lungul drumului forestier,prin amplasarea de lungoane pe care
se vor aranja sortimentele de lemn. Amenajarea platformei primare trebuie făcută în așa fel încât să
asigure condiții de stocare a masei lemnoase exploatate într -o anumită perioadă de timp. Pentru cazul
analizat, s -a luat în considerare dimensionar ea platformei primare pentru stocarea masei lemnoase
exploatate, a cărei structură este dată în tabelul următor. Pe baza acestei structuri s -a dimensionat fiecare
rampă de stocare necesară pentru lemnul rotund pe categorii, cu relația:
h c f V S   = ,
unde: S = suprafața de stivuire necesară pentru lemnul rotund, în m3 ;
V = volumul de lemn, ce se stochează într -o stivă, în m3 ;
h = înălțimea de stivuire, în m;
c = factorul de cubaj pentru lemn rotund (0,6 -0,8);
f = coeficient de umplere a stivei (0,6 -0,8); În cazul lemnului rotund, pentru stivuire, s -au adoptat
valorile: h = 1,5; c = 0,7; f = 0,8.
Pentru lemnul de steri suprafața de stivuire (S) este aproximativ egală cu volumul ce trebuie să
fie stocat (V), exprimat în metri steri.
Această relație este valabilă, pentru situația în care: înălțimea de stivuire H =1.5m, factorul de
cubaj c = 0.66; coeficientul de umplere a stivei f = 1.0;
3.4. Punerea în valoare a lemnului de mici dimensiuni
Lemnul de mici dimensiuni include lemnul subșire și resturile d e exploatare. Lemnul subțire
rezultă prin punerea în valoare a msei lemnoase în cadrul operațiunilor culturale și din crăcile arborilor
marcați în vederea aplicării tratamentelor, iar resturile de exploatare se constituie din crăci cu diametrul
la capătul gros mai mic de 5 cm, rupture, capete, vârvuri etc. Resturile de exploatare, în general , nu sunt
valorificate și rămân în parchete. Posibilitățile de valorificare a lemnului de mici dimensiuni sunt
limitate din cauza cheltuielilor mari de punere în valoar e, cheltuieli care nu sunt acoperite de
valorificarea sortimentelor rezultate.Valoarea mare a cheltuielilor de exploatare este legată de faptul că
la colectarea acestei categorii de material lemons, în schema clasică de organizare a proceselor
tehnologice, o mare parte aoperațiilor se execută manual, cu productivități mici. Cantitățile de lenm
subțire și crăci rezultă din actele de punere în valoare. Soluțiile de valorificare a lemnului de mici
dimensiuni au în vedere crearea condițiilor de sporire a gradul ui de mecanizare a colectării acestei
categorii de material lemons. Efectiv soluțile cunoscute până în present, se pot grupa în două categorii:
Tocarea lemnului de mici dimensiuni, în parchet, cu agregatele de tocare. Această soluție poate
fi aplicată ac olo unde condițiile de teren și tratamentele aplicate permit deplasarea în parchet a
agregatelor de tocare. Pachetizarea lemnului de mici dimensiuni în parchet și deplasarea acestuia, în
continuare, în această formă, până în platforma primară, in C.S.P.L. sau beneficiari. Pentru condițiile de
lucru din parchetele din țara noastră caracterizate, în general, prin teren accidentat și aplicarea unor tăieri
selective, cea mai potrivită soluție de valorificare a lemnului de mici dimensiuni este acea a pachetizări i
lemnului. Pachetizarea lemnului de mici dimensiuni în pachet se poate face cu ajutorul unor dispozitive
de balotat crăci sau cu dispozitive de strângere manuală a pacheților. Dispozitivele manuale de strângere
a pacheților din lemn de mici dimensiuni se impart în două categorii: Dispozitive de strângere a

84
pacheților pentru colectarea cu tractoare sau funiculare. Aceste dispozitive se recomandă pentru pacheții
din lemn subțire amplasați în zone din care pot fi colectați direct cu cablul de sarcină al tract oarelor sau
funicularelor. Dispozitive de strângere a pacheților pentru colectarea lemnului de mici dimensiuni cu
atelaje, se recomandă pentru pachetizarea lemnului subțire amplasat în zone inaccesibile pentru
cabllurile de sarcină ale tractoarelor sau fun icularelor și pentru pachetizarea resturilor de exploatare.
Avantajul cel mai mare al pachetizării constă în faptul că un pachet de lemn de mici dimensiuni, după
legare, este manevrat în aceleași condiții ca un buștean. Punerea în valoare a lemnului de mic i
dimensiuni, cu referire specială la resturile de exploatare,trebuie să fie abordată sub două aspecte.
Aspectul ecologic prin care se justifică necesitatea păstrării resturilor de exploatare în parchete,
cunoscându -se faptul că prin putrezirea acestora se redau solului o parte din substanțele minerale
accumulate de arbori în procesul de creștere,în același timp, în fenomenul de putrezire participă fito -și
zoocenoza ecosistemelor forestiere de care depinde, într -o bună măsură funcționarea normală a acestora .
Aspectul cultural prin care se justifică necesitatea exploatării întregului volum de masă lemnoasă
prevăzută în actul de punere în valoare justificându -se că în acest fel se poate asigura o reducere a
presiunii societății asupra pădurii prin acoperirea unor cerințe de lemn din aceste resurse. Rezultă deci
că prin exploatarea unor cantități mai mici de lemn pe picior se poate asigura acoperirea unor nevoi la
un moment dat și proteja mai bine, și în acest fel fondul forestier. Optimizarea cerințelor impus e de
aspectele ecologice și culturale trebuie să fie făcută luându -se în considerare condițiile existente în
fiecare caz în parte astfel îcât avantajele obținute, la un moment dat, într -o direcție, să nu se transforme
dezavantaje majore în timp. Din acest parchet nu se va valorifica materialul lemnos de mici dimensiuni,
datorită costului mare al colectării acestuia și lipsei cereri pe piață a acestui produs. Totodată resturile
de exploatare în urma procesului de descompunere contribuie la înbunătățirea capa cităților solului.

3.5. Restricții și condiții privind desfășurarea activității de exploatare a pădurilor

După cerarea condițiilor organizatorice necesare se poate începe, la data prevăzută în autorizație,
exploatarea cu respectarea cerințelor tehnologic e cunoscute și în conformitate cu prevederile proiectului
tehnico -economic. Pe lângă aceste prevederi se mai amintesc următoarele: – se vor exploata, în totalitate,
numai arborii marcați; – în pădurile gospodărite în regimul codrului, înălțimea cioatelor, măsurată în
partea dinspre amonte, va fi de până la o treime din diametru de bază al arborelui doborât, dar nu mai
mult de 10 cm ; – cioatele de rășinoase se cojesc, complet la molid și pin și prin curelare în celelalte
cazuri; – la curățirea de crăci înăl țimea ciotului rămas să nu depășească 1cm;
– secționarea lemnului rotund să se facă printr -o tăietură perpendiculară pe axa longitudinală a
piesei în punctul de secționare . Abaterea maximă admisă, măsurată pe generatoare, este de
10% din diametrul piese i la locul de secționare; – lemnul rotund se va secționa la lungimi
corespunzătoare unui sortiment sau în așa fel încât să includă mai multe lungimi de sortimente
(multipli de sortimente); – pentru sortimentele de lemn rotund la secționare se lasă o
supral ungime de 1 cm/m, dar nu mai mult de 4 cm, iar pentru multipli de sortimente 1 cm/m; –
lemnul de steri va avea lungimea de 1 ± 0,05 m. În această categorie poate fi inclus lemnul cu
diametrul mai mare de 5 cm. Piesele cu diametrul mai mare de 15 cm se desp ică, iar lobdele
rezultate trebuie să aibă lățimea fețelor de 5…30 cm; – crăcile cu diametrele de 2 -5 cm pot fi
fasonate în snopi cu lungimea de 1 ± 0,05 m și diametrul de 30 cm; – exploatarea masei
lemnoase , mai exact recoltarea și colectarea, trebuie să fie astfel organizată și coordonată încât
să se asigure finalizarea lucrărilor la termenele prevăzute în autorizația de exploatare; – perioada

85
de la doborârea unui arbore până la deplasarea acestuia în platforma primară nu trebuie să fie
mai mare de 20 zi le în sezonul de vegetație și de 30 de zile în sezonul de repaus vegetativ; – în
pădurile de amestec se doboară mai întâi rășinoasele și apoi foioasele; – la tăirile rase în codru,
crâng și la tăierile de substituire sau refacere, doborârea arborilor se fa ce la rând, inclusiv
nuielișul; – la tăierile definitive se exploatează și semințișul neutilizabil prevăzut în A.P.V.; –
drumurile de tractor se vor amenaja astfel încât la cursa în gol rampa să nu depășească 25%
pentru tractoarele universale și 40% pentru tractoarele forestiere, iar la cursa în plin rampa să
nu depășească 7%; – traseele să fie alese în zone cu terenuri stabile, să fie cât mai scurte și să
necesite volum cât mai mic de săpătură; – în perioade cu precipitații abundente, pe soluri
mlăștinoase sau cu umiditate ridicată se interzice colectarea cu tractoare;
– platformele primare se vor amplasa lângă căile permanente de transport, în locuri uscate, ferite
de viituri, fără a afecta suprafețele productive din fondul forestier; – la terminarea exploatării
toate căile de colectare, ce nu vor fi utilizate în anii următori, trebuie să fie nivelate; – se vor lua
măsuri de protejare împotriva eroziun ii pe suprafețele pe care a fost afectată stabilitatea
terenului ( căi de colectare, suprafețe de stocare, trasee de corhănire ); – toți arborii marcați și
masa lemnoasă fasonată trebuie să fie exploatată.
3.6. Măsuri pentru reducerea prejudiciilor
Desfă șurarea necorespunzătoare a activității de exploatare a pădurilor poate constitui, pe lângă
mulți alți factori, o sursă de prejudiciere ecosistemelor forestiere. În prezent se consideră
prejudiciu acea modificare a stării naturale a solului, semințișului ș i arborilor produsă prin
activitatea de exploatare care afectează în sens negativ dezvoltarea ulterioară a ecosistemelor
forestiere. Pornind de la această definiție prejudicile luate în considerare se pot clasifica astfel:
pentru sol ( tasarea, grăparea, f rământarea, rănirea șănțuirea, șiroirea și denudarea); pentru
semințiș și arbori (zdrelirea, cojirea, așchierea, ruperea, smulgerea și dezrădăcinarea).
Prejudiciile sunt generate fie de căderea arborilor în timpul procesului tehnologic de recoltare,
fie de deplasarea mijloacelor de colectare cu sau fără sarcini și de mișcarea cablurilor. În general
prejudiciile arborilor în picioare au loc în zonele de contact ale arborelui cu sarcina, mijlocul
de colectare sau cablu producându -se zdrelirea superficială sau profundă la nivelul de contact:
rădăcină sau tulpină, la diferite înălțimi dar de regulă la bază.
Prejudicierea semințișului poate fi produsă fie în urma doborârii arborilor fie în urma procesului
de colectare a materialului lemnos. Prejudiciile sunt mu lt influențate de tratament, ele fiind mai
mari și mai greu de preîntâmpinat cu cât tăierea este mai selectivă și de mijlocul de colectare,
fiind mai mari în cazul utilizării tractoarelor. Necesitatea tot mai stringentă de protecție a

86
ecosistemelor foresti ere impune pentru activitățile din domeniul forestier, în general, și pentru
exploatarea pădurilor, în special, luarea unor măsuri prin care nivelul prejudiciilor să se situeze,
întotdeauna, sub pragul de suportabilitate al ecosistemului, astfel încât să f ie îndeplinite în
totalitate obiectivele ecologice ale activității de gospodărire a pădurilor. Pentru ca efectele
activității de exploatare să fie cât mai favorabile, și sub acest aspect, se recomandă o serie de
măsuri suplimentare al cărpr unic scop este reducerea prejudiciilor în activitatea de exploatare.
În vederea reducerii prejudiciilor de exploatare sa vor lua următoarele măsuri: • doborârea
arborilor se va face în afara ochiurilor cu semințiș evitându -se deprecierea și vătămarea puieților
și a arbor ilor nemarcați care rămân în picioare;
• dacă prin doborârea arborilor s -au vătămat, rupt sau dezrădăcinat exemplare nemarcate,
persoana responsabilă cu exploatarea sau șeful de district, în raza căruia se află parchetul, fără
ca acești arbori să se doboar e;
• în pădurile de amestec se doboară întâi arbori de rășinoase și apoi cei de foioase; • cioatele de
molid se cojesc în întregime iar cele de brad prin curelare;
• coroana arborilor va fi fasonată la locul de doborâre, pachetizată în legături cu dimensiu ni
reduse, astfel încât prin scoaterea acestora să se evite degradarea solului, a arborilor și
semințișului;
• corhănirea nu se va face pe pante și distanțe mari, pe teren înghețat sau acoperit cu gheață, în
arborete cu desime mare pentru buștenii de dimen siuni mari;
• colectare materialului lemnos se face numai pe traseele aprobate, materializate pe teren la
primirea parchetului cu respectarea elementelor de gabarit ale drumurilor de tractor, culoarelor
de funicular și platformei primare;
la instalarea f unicularului în parchet se respectă următoarele condiții: lățimea culoarului la
nivelul sarcinii poate fi de maximum 4 metri la funicularele cu 2 cărucioare și 6 metri pentru
cele cu un cărucior și punctele de încărcare și descărcare ale funicularului se a mplasează de
regulă în porțiuni fără semințiș iar arborii suport și de ancorare nu se elaghează și se protejează
prin manșoane;
• în parchetele cu restricții în cadrul perioadei permise pentru recoltarea și colectarea
materialului lemnos, scosul se face pr in târâre când solul este acoperit cu zăpadă și prin
semitârâre sau suspendat în lipsa stratului de zăpadă;

87
• în zonele de deal și munte drumurile de tractor folosite la scos – apropiatul lemnului vor
urmării văile. În perioadele cu precipitații abundente colectarea masei lemnoase cu tractoare
este interzisă pentru a preveni degradarea traseelor;
• protejarea arborilor nemarcați, limitrofi căilor de acces aprobate, împotriva vătămărilor, se
realizează cu lungoane, țăruși, manșoane, etc.
• traseul drumului d e tractor urmărește porțiunile fără semințiș, lățimea platformei primare se
realizează de maxim 4 metri, iar la construirea lor se vor lua măsuri de consolidare și stabilizare
a taluzurilor;
• așezarea grămezilor de crăci și a resturilor de exploatare se f ace de regulă pe cioate și în locuri
fără semințiș;
• nu se admite continuarea tăierilor arborilor din parchet dacă nu se asigură scosul materialelor
lemnoase în depozitele primare în maxim 30 zile în sezonul de repaus vegetativ sau curățirea
concomitentă a postațelor eliberate de materialele lemnoase comerciale;
• în cazul unor soluri afânate, slab coezive, umede sau mlăștinoase este interzisă deplasarea
unor cantități mari de material lemnos prin târâre și semitârâre pe același traseu;
• unitatea de explo atare este obligată ca la terminarea lucrărilor să execute nivelarea căilor
(traseelor) folosite la exploatarea lemnului.
3.7. Controlul activități de exploatare
Pe parcursul desfășurării activității de exploatare organelle silvice fac controale urmărind
modul de desfășurare a lucrărilor și gestionarea materialului lemons, respectarea prevederilor
proiectului tehnico -economic aprobat, a regulilor generale de desfășurare a lucrărilor, aplicând,
pentru abaterile constatate, sancțiunile prevăzute de lege. La controlul activității de exploatare
se vor urmări, în mod deosebit următoarele aspecte: – respectarea tipului, locului de amplasare,
lungimii și condițiilor de execuție a căilor de colectare; – respectarea locului de amplasare a
platformei primare și a mă rimii acesteia; – dacă s -au doborât numai arborii marcați; – dacă s -au
doborât toți arborii marcați; – dacă sunt cojite cioatele de rășinoase; – dacă s -a prejudiciat
semințișul; – dacă s -au respectat prevederile legale privind înălțimea cioatelor; – dacă s -au luat
măsuri de evitare și diminuare a prejudiciilor; – dacă se respectă tehnologia de exploatare; –
dacă s -a făcut curățirea de resturi de exploatare a porțiunilor din parchet pe care lucrările de
colectare sunt terminate; – dacă sunt prejudice nejusti ficate sau care depășesc prevederile legale;
– dacă s -a colectat tot materialul lemons fasonat; – dacă sunt utilizate correct căile de colectare;

88
– dacă circulația materialului lemons este evidențiată correct în documentele oficiale,
obligatorii; – dacă lu crările de exploatare se încadrează în termenele prevăzute în autorizație. –
Controlul activității de exploatare are drept scop garantarea atingerii obiectivelor culturale
urmărite prin aplicarea tăierilor planificate într -un arboret la un moment dat.
3.8. Curatirea parchetului de resturi de exploatare
Activitatea de exploatare la nivelul unui parchet, se finalizează prin curățirea parchetelor de
resturi de exploatare Referitor la curățirea parchetelor de resturi de exploatare O.M. Nr 635 /
2002 prevede u rmătoarele: ART.29 La terminarea exploatarii parchetului resturile de
exploatare nevalorificabile(crăci, vậrfuri, resturi, zoburi, coajă, lemn putregăios, etc) se strậng
sau nu se strậng după caz, de către titularii autorizațiilor de exploatare, respectậnd u-se
următoarele reguli: a) la tăierile rase în arboretele de rășinoase și în substituiri -refaceri sau
pășuni împădurite, precum și la toate tăierile fără restricție urmate de regenerare artificială,
resturile rămase în parchet se strâng în șiruri (martoan e) cu o lățime maximă de 1,0 -1,20 m,
întrerupte din 20 în 20 m, cu orientare pe linia de cea mai mare pantă, cu distanță între șiruri pe
curba de nivel de 15 -20 m. b) la tăierile de produse principale cu restricții și la cele accidentale
cu regenerare naur ală declanșată resturile de exploatare se strâng de preferință pe cioate, în
grămezi cât mai înalte în afara ochiurilor sau zonelor cu semințiș natural, fără a ocupa suprafețe
mari (cel mult 10 % din suprafața parchetului);
d) în parchetele amplasate în pădurile din zonele turistice și de agrement, în cele cu rol de
protecție din jurul orașelor și stațiunilor balneoclimaterice sau în cele situate lângă
drumuri naționale și județene resturile de exploatare se strâng în grămezi ordonate; d) la
tăierile fără restricție care nu sunt urmate de regenerări artificiale resturile se lasă pe teren
nestrânse.
ART.30 La terminarea exploatării parchetului se interzice lăsarea de resturi de exploatare
pe potecile și cărările de interes turistic, pe văile și pâraiele din interiorul parchetelor.
ART. 31 (1) În cazul parchetelor de exploatare al căror termen de colectare expiră la 31
decembrie, în condiții de iarnă cu strat de zăpadă persistent și având grosimea de peste 50
cm, termenul de reprimire prevăzut în autorizația de exploatare se prelungește cu perioada
duratei nefavorabile, pentru executarea lucrărilor de curățare a parchetului, dar nu mai
târziu de 31 martie a anului următor;
(2) Prelungirea termenului prevăzut în autorizație pentru curățarea parchetului se face
conform prevederilor alin .(1), în baza actului de constatare încheiat la finele anului de

89
producție, aplicându -se, după caz, penalități după expirarea termenului de prelungire
acordat. Curățirea parchetelor face parte integrantă din activitatea de exploata re și este o
obligație prevăzută în aceste instrucțiuni în vigoare pentru agentul economic care execută
aceste lucrări .
3.9 Reprimirea parchetelor
La expirarea termenului prevăzut în autorizația de exploatare parchetele trebuie să fie
predate ocolului sil vic. Reprimirea parchetelor se consemnează într -un document official.
În parchet, la această dată, trebuie să fie terminate integral recoltarea, colectarea și
curățirea de resturi de exploatare.
M. A. A. P.
REGIA NAȚIONALĂ A PĂDURILOR Se aprobă ,
Direcția Silvică Tg Mureș ___________
Ocolul Silvic _____Sovata____
Nr. ________ din ______________
PROCES VERBAL
de control al exploatării/reprimire a parchetului (provizorie)
Data ……31.12.2007………
Subsemnatul Constantin Bogdan având funcția șef district împreună cu păd. H ossu Dănuț
în prezența (absența) Constantin Bogdan administratorul/împuternicit al S.C. Silena
S.R.L.cu sediul în localitatea __________________________ str.
_________________________ nr._________ jud. _________________________ nr. reg.
com. _____________________ _ cod fiscal _______________ am efectuat
controlul/reprimirea parchetului 584 Lapusna u.a. 93B de produse D.V.I, felul tăierii
accidentale cu un volum brut pe picior de 6 95 mc obiect al contractului de livrare nr. 10346
din 26.11.2007. a cărui exploatare s -a făcut în baza autorizației nr. 191 din 28.11.2007.
având termene de exploatare 28.11.2007. și apoi 31.12.2007 făcănd următoarele constatări
: 1. Modul cum s -au executat lucrările de exploatare: – volum recoltat 540 mc , din care
livrat 380 mc, stoc pe picior 0 mc, – cauțiunea achitată ___________________ lei, – plăți
efectuate ________________________lei, aferente volumului de __________ mc, – –
postațele sunt evidențiate în teren cu nu este cazul; -constatări cu privire la modul cum se
respe ctă prevederile O.M. nr. 635/2002 Nu s -au constatat abateri cu privire la normele de

90
exploatatre. 2.Curățarea parchetului: Parchetul este curățat în proporție de 85 % restul
urmând a se curăța când timpul o permite. 3.Date despre regenerare: -protejarea
semințișului Este cazul -semințiș existent u.a. artificial/natural compoziția răspândire
suprafață % __ 70___ _____________ __________ _________ ________ _____ _____
__nu este cazul___________ __________ _________ ________ -observații _____
Nu s-au găsit tăiați arbori nemarcați -arbori vătămați
Nu s-au găsit arbori vătămați -semințiș prejudiciat
Nu este cazul -alte prejudicii
Nu s-au constatat alte prejudicii
5.Penalități : Nu propunem penalități
6.Sancțiuni apl icate : Nu sau aplicat sancțiuni
Pentru abaterile de care se fac vinovați
____________________________________________ ______________Nu s -au
constatat abateri_______________________________________ s -au încheiat acte de
contravenție cu amenzi în valoare de _________nu____________ lei, urmând ca unitatea
de exploatare să achite suma de _________0____________lei, reprezentând valoarea
pagubelor. 6.Alte constatări, alte precizări, concluzii : Să se revină la curățatul parchetului
imediat ce condițiile neteo o permit, să se termine curățatul platformei primare după
expedierea totală a materialului lemnos, dar și repararea porțiuni aferente de drum
forestier. Semnături: Organ de control, Asistenți,din partea S.C._________________
____________________ ____________ _____________ ____________________
Referitor la reprimirea parchetelor O.M. 635 /2002 prevede următoarele:
ART.32
(1) În cazul pădurilor administrate de structuri de administrație de specialitate, reprimirea
parchetelor se realizează de către emitentul autorizației de exploatare, prevăzut în
autirizație. (2) În cazul pădurilor care nu sunt administrate de structuri de administrație
de specialitate, reprimirea parchetelor se realizează de personalul de specialitate din
cadrul inspectoratelor teriroriale de regim silvic și cenegetic. (3) Reprimirea
parchetelor exploatate de agenți economici se face de către șeful ocolului silvic sau de
împuternicitul acestuia, în prezența pădurarului titular de canton în a cărui rază
teritorială este amplasat parchetul și a reprezentantului agentului economic. (4)

91
Reprimirea parchetelor ce au pe suprafața lor regenerarea naturală, a căror exploatare
este executată de ocolul sivic, se face de către șeful de ocol sau de împuternicitul
acestuia, în prezența șefului de district (brigadierului) și a pădurarului titular de canton.
(5) Parchetele în care s -a promovat regenerarea naturală și cele în care s -au executat
rărituri se reprimesc numai de către șeful ocolului silvic sau de un alt inginer silvic din
ocol, împuternicit de ace sta. (6) În cazul neprezentării reprezentantului agentului
economic pentru reprimirea parchetului, se încheie în lipsa acestuia procesul -verbal în
care se consemnează, dacă este cazul și valoarea pagubelor constatate, precum și
penalitățile aplicate. Proce sulverbal de reprimire se trimite în termen de 5 zile
agentului economic. Pentru încasarea eventualelor prejudicii constatate se folosește
suma depusă drept cauțiune.
ART.33 (1) În cazul în care la verificarea pe teren sa constată că reprimirea parchetului
nu se poate realiza întrucât nu sunt întrunite toate condițiile cerute de prezentele
norme, se încheie un act de constatare în care se consemnează: volumul lemnului
neexploatat, volumul lucrărilor necesare de realizat pentru îndeplinirea condițiilor de
reprimire a parchetului. (2) În documentul prevăzut la alin.(1) se precizează că
exploatarea poate continua cu plata penalităților stipulate în contract, cu respectarea
perioadelor de restricție, stabilindu -se data la care poate fi reluată activitatea, dată care
se înscrie în autorizația existentă de către emitentul ecesteia .
(2) Reprimirea parchetelor de exploatare cu încălcarea prevederilor prezentelor norme
este interzisă și se sancționează conform legii.
ART.34 (1) Masa lemnoasă neexploatată,rămasă pe picior sau doborâtă și nescoasă
din parchet, se iventariază până la data de 31 decembrie a anului de producție. (2)
Pentru masa lemnoasă neexploatată la 31 decembrie, rămasă pe picior sau doborâtă și
nescoasă din parchete din motive neîntemeiate se aplică măsurile legale contructuale,
după care se încheie un act adițional la contract, prevăzându -se un nou termen de
exploatare, cu respectarea prevederilor prezentelor norme. (3) Pentru masa lemnoasă
provenită din calamități naturale(doborâturi și rupture mass ive, alunecări de terenuri,
etc.),care se încadrează în prevederile alin.(1), nu se datorează penalități, dacă acestea
se exploatează până la data de 31 mai a anului următor. Se poate acorda oprelungire a
duratei pentru curățirea parchetelor în cazul în ca re termenul de exploatare expiră la
31 decembrie dacă a existat un strat de zăpadă persistentă cu grosimi mai mari de 50
cm. Termenul se prelungește cu o durată echivalentă perioadei de timp cu condiții

92
nefavorabile executării acestor lucrări, dar nu mai t ârziu de data prevăzută pentru
începerea lucrărilor de împădurire pe suprafața respectivă. Dacă lucrările de exploatare
nu s-au finalizat la termenul prevăzut în autorizație activitatea se poate prelungi, până
la sfrșitul anului calendaristic, cu plata uno r penalizări. Masa lemnoasă rămasă în
parchet la sfrșitul anului calendaristic se reinventariază și va constitui obiectul unui
nou contract.
Capitolul IV. Consumuri tehnologice si pierderi de exploatare
La sfârșitul procesului tehnologic de exploatare a lemnului o parte din masa
lemnoasă inclusă în actul de punere în valoare nu se regăsește în sortimentele de lemn
brut. Diferența dintre volumul de lemn brut înscris în A.P.V. și volumul total al
sortimentelor obținute prin punerea în valoare a masei lemnoa se dintr -un parchet se
înregistrează datorită consumurilor tehnologice și a pierderilor din procesul de
exploatare. Consumurile tehnologice reprezintă acele cantități de material lemnos care
se pierd în procesul de producție ca urmare a desfășurării operaț iilor specifice de
fasonare și deplasare, obligativității asigurării unor condiții de lucru impuse de
normele de protecție a muncii sau ca urmare a acțiunii unor factori naturali. La
fasonare consumurile tehnologice apar datorită tăieturilor care se efectu ează pentru
doborârea arborilor și fasonarea lemnului, precum și supralungimilor care sunt impuse
de condițiile de livrare a sortimentelor de lemn brut, iar în procesul de deplasare a
lemnului consumurile tehnologice se datorează frecărilor dintre sol și l emn,
contragerilor prin uscare, pierderilor de coajă la lemnul de steri. Respectarea normelor
de protecție a muncii conduce la apariția unor consumuri tehnologice prin efectuarea
tapei, precum și prin lăsarea unor cioate înalte la arborii dezrădăcinați din doborâturile
de vânt sau zăpadă. Consumurile tehnologice care se înregistrează în procesul de
producție al exploatării lemnului sunt acceptabile și se justifică prin mijloacele și
tehnicile de lucru de care se dispune în prezent, prin condițiile de livrar e a
sortimentelor de lemn brut precum și prin necesitatea de a asigura condițiile prevăzute
de normele de protecția muncii. Datorită caracteristisilor mijloacelor de lucru
consumurile tehnologice apar ca urmare a tăierii lemnului prin așchiere și a colectă rii
acestuia prin târâre și semitârâre. Normele de protecția muncii prevăd obligativitatea
extragerii tapei la doborâre, iar ăn cazul arborilor dezrădăcinați lăsarea, în anumite
situații, a unor cioate înalte. Pierderile de exploatare au drept cauză condiț iile specifice
în care se desfășoară acest proces și pot fi cantitative sau calitative.

93
Capitolul V. Norme tehnice de securitatea muncii in activitatea
de exploatare a masei lemnoase din parchetul Lapusna

Prevenirea accidentelor de muncă reprezintă o sarcină de primă importanță pentru întregul
personal muncitor și în primul rând a personalului de conducere din întreprinderi, unități,
secții sectoare și parchete de exploatare. Reducere numărului și a gravită ții accidentelor de
muncă prin ridicarea nivelului general al activității de protecție a muncii, este o obligație
prevăzută în legislația în vigoare Legea 90/1996 (Legea protecției muncii). Măsuri cu
caracter general de protecție a muncii în exploatări for estiere au în vedere următoarele:
 instruirea muncitorilor se va face prin demonstrații practice, iar introducerea lor în lucru
se va face numai după ce s -a constatat că și -au însușit normele de protecție a muncii
 la primirea noilor utilaje se va face o instruire specială a celor ce urmează să le
deservească
 la repartizarea muncitorilor în procesul de producție se va ține seama de pregătirea
profesională, de vârsta muncitorilor, de starea fizică a acestora, de complexitatea
operațiilor și de gradul de periculozitate pe care îl reprezintă operația respectivă
 purtarea obligatorie a echipamentului de protecție prevăzut în NTS (ca scă, palmare) de
către toți muncitorii în timpul procesului de producție
 delimitarea și marcarea vizibilă a zonelor periculoase la fiecare loc de muncă
 conducătorul procesului de producție nu va părăsi locul de muncă până nu stabilește
precis cine este înlocuitorul său pe perioada cât lipsește din parchet. Măsurile de protecție a
muncii la lucrările de recoltare a lemnului se referă la următoarele aspecte: 1. Este interzis
a începe tăierea arborilor înainte de a se face pregătirea locului de muncă care constă în:
• tăierea vegetației lemnoase din subetaj, a tufărișului, curățirea crăcilor
• bătătorirea zăpezii în jurul arborilor
• formarea potecilor de retragere a muncitorilor doborâtori. 2. Direcția de doborâre trebuie
astfel stabilită încât arborele în cădere să nu se anine și să nu cadă peste alți arbori
doborâți:

94
• tapa se va face până la adâncimea de 1/3 din grosimea arborelui de rășinoase și de 1/3
până la foioase
• când arborele dă semne de mișcare, doborâtorii vor scoate ferăstrăul din tăietură și vor da
semnalele convenționale, pentru a preveni muncitorii din vecinătate. Ei se vor îndepărta la
o distanță de 15 metri de trunchiul arborelui, pe direcție laterală și înapoi față de direcția de
cădere a arborelui (la circa 45 de grade) spre a nu fi l oviți de arborii în cădere ori de bucăți
de lemn sau crăci 3. Este interzisă doborârea arborilor înclinați sau a celor cu coronamentul
într-o parte, în direcția opusă înclinării sau aceleia în care este dezvoltat coronamentul. 4.
La începutul tăierii ferăs trăul se reazămă cu gheara de sprijin de trunchiul arborelui.
Nesprijinirea ferăstrăului și introducerea bruscă a lanțului tăietor în lemn produc izbituri
periculoase atât pentru utilaj cât și pentru muncitor. 5. Pentru a nu bloca lanțul tăietor al
ferăstr ăului cât și pentru o mai bună dirijare a căderii arborelui, se vor folosi pene din
lemn. 6. În cazul ruperii lanțului tăietor se oprește imediat motorul ferăstrăului. 7.
Eliberarea ferăstrăului din tăietură, la sfârșitul tăierii, trebuie să se facă lin, f ără smucituri,
pentru a se evita căderea sau ruperea lanțului. 8. În timpul căderii arborelui, retragerea
motoristului spre locul de refugiu se face cu motorul oprit sau cu turație redusă. 9.
Transportul ferăstrăului cu benzină se poate face pe umăr numai când are motorul oprit.
Dacă motorul este încălzit se va avea grijă ca toba de eșapament să nu se atingă de hainele
sau de părți ale corpului muncitorului.
10.Dezaninarea arborilor agățați se face de către o echipă instruită în mod special, condusă
de ma istrul sau gestionarul de parchet și dotată cu dispozitive (tirfor, cabluri).
11.Înainte de începerea lucrului arborele va fi cercetat dacă nu este arcuit, în caz afirmativ,
se va înlătura arcuirea și se va asigura rădăcina cu cablu, contra rostogolirii, i ar numai după
aceea se va trece la fasonare.
12.Curățirea trunchiului de crăci se va face pe cât posibil din amonte, asigurând trunchiul
contra rostogolirii.
13.Secționarea lemnului se face mecanic din amonte, asigurându -se fiecare secțiune contra
rostogol irii. Unde există pericolul rostogolirii rădăcinii, acesta se va ancora cu un cablu și
se va lăsa la rădăcină o bucată de trunchi de 1,5 – 2 metri sau cât este necesar să nu se
permită rostogolirea rădăcinii.
14.Crăcile se curăță începând cu cele de la baz a trunchiului și terminând cu cele de la vârf.
Muncitorii trebuie să stea în parte opusă părții arborelui de pe care se curăță crăcile.

95
15.Îndepărtarea cioturilor uscate prin lovituri date cu muchia toporului este interzisă,
operația făcându -se cu tăișul t oporului.
16.Curățirea de crăci la un arbore se face de un singur muncitor, iar în terenuri cu pante
mari se va asigura arborele cu țăruși împotriva rostogolirii, interzicându -se orice activitate
în partea din aval a locului unde se curăță arborii de crăci .
17.La secționarea trunchiurilor aflate pe pante mai mari de 10 % se va ține seama de
următoarele reguli: • înainte de începerea operației de secționat trunchiurile vor fi sprijinite
cu țăruși sau proptele bine fixate la ambele piese ce vor rezulta prin s ecționare;
• este interzis a se sprijini bușteanul cu corpul sau cu picioarele;
• pe terenuri în pantă secționarea trunchiurilor se va face numai din amonte. Măsurile de
protecție a muncii la lucrările de colectare a lemnului înglobează următoarele:
A. Corhănitul lemnului cu țapina: • muncitorii care lucrează la corhănit cu țapina vor
dispune de îndemânarea necesară, vor cunoaște comenzile și codul semnelor care se
referă la executarea acestor lucrări, vor fi dotați cu unelte în perfectă stare și cu
echip ament de protecție adecvat;
• operația în sine, va putea începe numai după ce maistru și șeful de echipă vor lua
măsuri cu privire la stabilirea zonei de lucru și a zonelor periculoase, curățarea
terenului de crengi, buturugi, pietre, bolovani și astuparea gropilor;
• șeful de echipă este obligat să stabilească locul fiecărui muncitor și sarcinile ce îi
revin; • corhănirea manuală a lemnului este admisă numai pe distanțe scurte (sub 100
de metri) și pe terenuri cu pante mari;
• la corhănirea cu țapina a lem nului se vor înlătura crăcile, cioturile, lăbărțările, astfel
încât să se asigure alunecarea acestuia iar punerea în mișcare a lemnului se face numai
cu ajutorul țapinelor și pârghiilor, acționând sincronizat și la comandă;
• adunatul cu brațele și cu țapi na a crăcilor, vârfurilor sau a unor arbori mici se va face
prin purtare, târâre sau semitârâre, iar muncitorii vor acționa la o distanță de cel puțin 4
metri unul de altul;
• muncitorii din aceeași echipă sau echipele de muncitori care lucrează la corhăni t se
vor dispune pe aceeași curbă de nivel, nefiind permis să se lucreze suprapus pe linia de
cea mai mare pantă.

96
B. Colectarea lemnului cu tractoare
• la lucrările de colectare se vor folosi tractoare echipate cu cabluri de rezistență la
răsturnare, cu pl asă de protecție și anexe necesare (sapă și troliu); • este interzis
transportul de persoane pe tractor;
• este interzis să se lucreze cu tractorul nereglat sau neglesat;
• este interzis să se lucreze într -un parchet care nu este pregătit pentru trasul mec anizat
(amenajarea drumurilor de scoatere);
• la amenajarea drumurilor de tractor se va urmări: – eliminarea de pe traseu a
obstacolelor (arbori, cioate, stânci) și a denivelărilor de teren pronunțate;
– prevederea stațiilor de încrucișare și dimensionar ea acestora corespunzător cu traficul
preconizat;
• este interzis adunatul lemnului din parchetele în care lucrările de recoltare nu au fost
terminate. Distanța până la postațele în care se doboară va fi de minimum 50m;
• pe teren înghețat este interzis să se retragă buștenii cu tractorul pe linia de cea mai
mare pantă;
• se interzice: – lucrul cu cablul troliului și cu ciochinarele fără mănuși sau fără
palmare; – trecerea peste buștenii aflați în mișcare, peste cablu în timpul funcționării
acestuia; – mers ul în fața sau în aval de buștenii care se retrag cu troliu; – mersul în fața
sau lângă buștenii care se scot prin semitârâre cu tractoare; – urcarea pe bușteni în
timpul mișcării acestora;
• trasul buștenilor sau al catargelor de la cioate cu troliu se va face numai când sapa
tractorului este fixată la sol;
• cablu de pe troliu va fi de construcție indicată de cartea tehnică a utilajului;
• este interzisă legarea buștenilor sau a catargelor cu cablu de pe trolii sau prin baterea
de pene. Pentru legarea sar cinii se vor folosi ciochinarele prevăzute cu lanț sau za ;
• legarea se va face la 50cm de la capătul buștenilor, cu zaua sau lanțul în partea de jos,
spre pământ, pentru ca buștenii, la punerea în mișcare să se rotească parțial în jurul axei
lor;

97
• după l egarea sarcinii, tractoristul trebuie să aștepte semnalul din parte ajutorului de
tractorist sau a legătorului, pentru a începe trasul cu troliul. Nu va trage până nu se va
convinge personal că muncitorii s -au retras din zona periculoasă;
• este interzis m uncitorilor să stea în timpul demarării în apropierea cablurilor de
tracțiune care se pot rupe și produc accidente;
• manevra troliului de pe tractor se va face numai de către tractorist;
• în tot timpul cât durează trasul cu troliul legătorul va urmării s arcina stând în amonte
de buștean. În caz de obstacole, legătorul va da semnalul de oprire cu cel puțin 3m
înainte de a ajunge la el;
• la sfârșitul zilei de lucru tractoarele se vor parca numai în locurile special destinate.
Măsuri de protecție a muncii la lucrările din platforma primară
• secționarea arborilor sau trunchiurilor, funcție de capacitate mijlocului de transport
se face la locurile însemnate după ce din zonă au fost degajate crăcile și trunchiurile
așezate stabil pe sol;
• pregătirea lemnulu i pentru încărcare cu autotroliu se va face prin voltare cu țapina sau
prin manipularea materialului lemnos și muncitorii care lucrează în platforma primară;
• toate cele prezentate în acest capitol sunt în concordanță cu Legea 90/1996 – Legea
protecției m uncii și cu “Normele unice de protecție a muncii în exploatări și
transporturi forestiere”.