Interviurile In Asistenta Sociala

Conform spuselor lui Margineanu „ interviul este o tehnică de anchetă, de culegere pe cale verbală a informațiilor de la subiecți, procedeul de lucru poate fi unul ce se desfășoară pe bază de

chestionar sau pe baza unui plan de convorbire (ghid de interviu)(Mărginean, 2004, pag. 58)

Interviul este o metodă calitativă, care poate fi:

structurat, unde cel care le realizează este obligat sa citească intreabările și să completeze chestionarul cu răspunsurile respondentului,

nestructurat, unde cercetatorul se poate abate de la subiect în situația în care apar alte date mai interesate .Spre deosebire de celelalte, în interviul nestructurat nu este folosită nicio lista de întrebări sau aspect.

semistructurat ( semiformal) care permit o libertate mai mare de exprimare respondențiilor

Unul dintre avantajele interviului este că i se permite, să fie el însusi, fără a simți un discomfort, deasemenea permite participantului să descrie cu cuvinte proprii ce este semnificativ sau important pentru el, fără să fie limitat la unele categorii predeterminate: astfel respondenții se pot simți mai relaxați si mai naturali. Tehnica interviului ma ajută să obțin datele necesare pentru realizarea lucrarii mele, colectandu-le direct de la cel intervievat.

Din punct de vedere strict teoretic interviul presupune: construirea ghidului de interviu, preluarea cunoștințelor și interpretarea datelor. Fiecare dintre aceste etape ale interviului sunt necesare și definesc calitatea cercetării.

Deasemeanea, interviul „ furnizează credibilitate si validitate, rezultatele pentru participanți și au sens intiutiv pentru audiență ș permite cercetătorului să examineze mai multe detalii și să se asigure că participanții interpretează întrebarile în modul în care acesta a intenționat” (Agabrian, 2004, pag. 72).

Criterii de clasificare a interviurilor în asistență socială

Kadushin A. și Kadushin G.(1997) identifică trei scopuri generale ale majorității interviurilor în asistență socială. .

Prima formă de clasificare a interviului în asistență socială este interviul centrat pe obținerea de informații care se raportează la date referitoare la o familie, o persoană, un grup sau o comunitate care întâlnesc situații dificile, situații de criză, care le condiționează să apeleze unui serviciu social pentru a primii sprijin. De obicei, cercetătorul folosește diferite metode pentru a obține informatiile necesare de la persoanele aflate în dificultate. Cercetătorul poate să ii observe sau chiar să discute cu acele persoane. Informațiile obținute de acesta sunt foarte importante și trebuie corect interpretate întrucât pot schimba total rezultatul cercetării. Există deasemenea și erori în cadrul interviului atunci cand persoanele intervievate dau niște răspunsuri codate și nu toate informațiile obținute de cercetător pot fi importante pentru rezolvarea cazului. Atunci cand vorbim despre un interviu în asistență socială ne referim mai précis la relizarea unor studii sociale care au ca obiectiv mai mule contacte cu subiecții.

O altă formă a interviului în asistență socială este interviul ce are ca scop evaluarea initial și luare deciziilor , unde asistenți sociali se străduiesc să descopere cât mai bine situația de dificultate a beneficiarilor dar totodată să stabilească eligibilitatea persoanelor în raport cu anuminte servicii si prestații. Interviul însemnă instrumentul prin care se stabilește dacă o persoană se încadrează în criteriul de eligibilitate. Spre deosebiere de primul tip de interviu, acesta este mult mai amplu si mai bine structurat, colectarea datelor fiind mai selective. „Realizarea acestui tip de interviu este supusă unor tensiuni contradictorii: pe de o parte,necesitatea individualizării(având în vedere un principiu,o valoare fundamental a asistenței sociale), iar pe de altă parte, criteriile operaționale,procedurile stbilite de un anumit furnizor de servicii sociale, care în mod inevitabil, duc la un anumit grad de standardizare”(Manea, 2008, pag.55).

Interviul terapeutic este o altă formă de clasificare a interviului ce constă în planificarea și realizarea anumitor intervenții la nivel de schimbare a persoanelor,grupurilor sau comunitațiilor. În comparatie cu celelalte interviuri, acesta se poate desfăsura și fără persoana la nivelul căreia se doreste schimbarea, doar daca interviul este aplicat altor persoaane importante din viața acesteia. În opinia lui Manea.L. interviul este un modalitate prin care persoanele intervievate sunt învătate să-și schimbe atitudinea, gandirea, comportamentul,sentimentele referitoare la ei însuși. (2008)

Tema acestei lucrari vizează o problemă gravă cu care adolescenții se întalnesc tot mai des și an ume consumul de droguri. Pentru a obține cunoștințe cat mai diversificate referitoare la „ Percepția tinerilor față de consumul de droguri „ a fost folosit ca metodă de cercetare calitativă , interviu semistructurat care permite adolescenților libertatea de exprimare și în același timp permite comunicarea verbală între subiect și cercetător. Acesta permite celor intervievate să fie spotani si flexibili și permite deasemenea un comfort psihic si fizic. Pe fondul obiectivelor și ipotezelor am construit un ghid de interviu ce conține 15 întrebări atât deschise cat si închise . Interviul va dura intre 20-25 de minute, în funcție de persoana intervievată și de subiect. Eșantionul este format din adolescent cu vârsta cuprinsă intre 14 și 18 ani, care nu au consumat niciodată droguri sau care în present sunt consumatoare, atât personae de gen feminine cat si de gen masculine.

Persoanelor intervievate, le-am relatat care este scopul acestui interviu, am precizat deasemenea ca toate raspunsurile lor pe parcursul interviului sunt strict confidențiale, iar în cazul în care se simt incomfortabile sau nesigure se pot retrage. Am menționat deasemeanea că în timpul interviului, răspunsurile lor v-or fi înregistrate, pentru a ma ajuta la transcrierea cu acuratețe a informațiilor. Interviurile au fost realizate în perioada 15-30 aprilie 2015.

Fixarea obiectivelor cercetării

GENERAL: 1. Identificarea cunostiintelor tinerilor in ceea ce priveste consumul de droguri.

SPECIFIC: 3.Identificare perceptiilor tinerilor cu privire la consumul de droguri

Elaborarea ipotezei:

Ipotezele sunt tentative de raspuns la întrebarile cercetării. Ele sunt în mod frecvent expuse în forma particulară a relației dintre două concepte. Testarea acestora implică să vedem dacă variabilele asociate au unele relații de felul celei anticipate în ipoteză. (Agabrian, 2004, p. 37).

Ipoteza construită de mine pentru tema mea de licență este: Atitudinea tinerilor cu privire la consumul de droguri difera in functie de nivelul de informare.

Universul cercetarii

Universul cercetării după Ioan Mărginean presupune „ delimitarea populației căreia îi estespecific fenomenul sau fenomenele studiate la un moment dat.Universul unei cercetări se poate referi la populația globală, la segmente de populație sau la persoane dispersate în diferite colectivități umane”.( 2005)

Interviul se va aplica în orașul Slatina, Județul Olt. Acesta se va aplica adolescenților cu varsta cuprinsă între 14-18 ani. Subiecții care vor participa la interviu vor fi în număr de 15, atat de gen masculine cat și feminin.

La interviu vor participa tineri care consuma droguri ilegale ,cat si tineri care nu au consumat niciodata ,pentru a putea afla daca exista diferețe mari de opinii cu privire la consumul de droguri. Pentru mulți tineri drogul nu reprezintă un factor de risc care le afectează sănatatea fizică și mentală ci un moment de distracție, mulți dintre tinerii tratează acest subict ca un lucru normal ,care nu are consecințe foarte grave asupra sănătații.

Documentarea prealabilă

Cand m-am apucat de lucrarea de licență,nu stiam foarte multe despre modul de realizare a acesteia asa ca am studiat lucrarea lui Vasile Nechita – Cum elaborăm Lucrarea de licență și dizertația de masterat .Ghid practic.

Conform lui Nichita Vasile, elaborarea lucrării de licență însemnă de fapt o muncă de cercetare care se concretizează în scrierea unui text stiințific scris exclusiv în sensul de concepere, nu de reproducere (Nichita, 2007). Pentru a realiza aceasta lucrarea m-am documentat deasemenea si în alte carții de specialitate din domeniu drogurilor , dar si în reviste de specialitate , statistici și pagini web specializate in acest domeniu.

Operaționalizarea conceptelor

”Operaționalizarea conceptelor și elaborarea schemei oprationale de cercetare soiologică concretă sunt rezultatul definirii conceptelo cu mijloace diferite.Această schemă, trebuie să cuprindă, în fapt, totalitatea elementlor de conținut ce intervin în pregătirea cercetărilor sociologice concrete”( Mărginean, 2004, pag. 170) .

Consumul de droguri= „ legea privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri(nr. 143/2000) definește drogurile ca fiind plantele și substanțele stupefiante ori psihotrope, pe care acestea le conțin” (apud. Stanciu, 2003, pag. 19).

Percepție= procesul mental de cunoaștere, activ implicată în cunoașterea curentă, prin care se reflectă grupuri, persoane, fenomene sociale, în funcție de raporturile și interacțiunile subiectului cunoașteri cu acestea

Adolescența= „ în plan comportamental, oscilează între copilărie și maturitate, viseză si este preocupat de viitor, trăiește intens și sentimental, dar este labil în relațiile cu sex opus, este dornic de a știi și de a învăta,dar efortul depus nu este prea constant, este nemulțumit de alți, dar față de sine adoptă un comportamen de narcisism” ( Psihologia vârstelor, 2000, 186)

Mass-media =„ tehnicile si institutiile care centralizate distribuie informatii si alte forme de comunicatii simbolice catre un public larg, eterogen si dispersat geografic” ( Jery, 1999, pag. 397).

Dependența= „trei sau mai multe simptome pe parcursul aceleași perioade pe durata a 12 luni calendaristice” (Mihai, 2005, pag. 17).

Analiza datelor

„ Analiza datelor calitative este evaluarea nonnumerică a aboservațiilor realizate prin observaea participatică, analiza de conținut, interviuri detaliate și alte tehnici calitative de cercetare. Deși analiza calitativă este, în aceeași măsurp, o artă și o știință, aceasta își are propria logică și propriile metode ” ( Babbie, 2010, pag. 511).

Drogurile sunt o problemă de mare actualitate în Romania. Astfel ele ajung să fie din ce în ce mai prezente în anturajul adolescențiilor, fără ca acestea să fie conștienți de efectele acestor substanțe.

Majoritatea adolescențiilor din cei intervievați dețin informații corecte și similare cu privire la consumul de droguri. Pot spune ca 7 din 10 adolescenți stiu că drogurile sunt niște substanțe nocive pentru sanatatea noastra care pot cauza moarte, sau pot conduce la anxietate si depresie. Puțin cunosc însă faptul că drogurile sunt folosite și la fabricarea unor medicamente , dar pot fi utilizate doar sub prescripția medicului. În general, jumate din adolescenți care au răspuns la această întrebare cand au termenul de droguri, se duc cu gandul doar la drogurile ilegale, doar două persoane din zece menționeză și despre drogurile legale cum ar fii tutunul, alcoolul, etnobotanicele.