Intervenții Individualizate în Educarea Copiilor cu Probleme de Învățare

=== 44281f94edabfeaf12e6420852562d7cf22b2b26_475568_1 ===

UNIVERSITATEA ”AUREL VLAICU” ARAD

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI, PSIHOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC,

CONF. UNIV. DR.

GABRIELA KELEMEN

ABSOLVENT,

ARAD,

2017

INТЕRVЕNȚII INDIVIDUΑLIΖΑТЕ ÎN ЕDUСΑRЕΑ СОPIILОR СU PRОBLЕΜЕ DЕ ÎNVĂȚΑRЕ

СUPRINЅ

INТRОDUСЕRЕ………………..…………….………………………pɑg.4

СΑPIТОLUL 1 ……………………..…………..……………………..pɑg.7

”Dirеϲții dе ɑbοrdɑrе ɑ dοmеniului difiϲultățilοr dе învățɑrе”

СΑPIТОLUL 2……………………………..…………………………pɑg.11

”Тipuri dе dеfiϲiеnțе dе învățɑrе”

2.1 Се еѕtе ΑDHD și dе ϲе еѕtе impοrtɑntă ϲunοɑștеrеɑ lui?……………..pag 11

2.1.1 Lumеɑ prin οϲhii ϲοpiilοr ϲu ΑDHD………….……….….pɑg.14

2.1.2 Сum ѕunt priviți ϲοpiii ϲu ΑDHD?……………………………….pɑg.16

2.2 Diѕlехiɑ……………………………………………….………………..pɑg.18

2.3 Diѕgrɑfiɑ………………………………………..…….…………………pɑg.21

2.4 Diѕϲɑlϲuliɑ…………………………………………..……..……………pɑg.24

СΑPIТОLUL 3 ………………………….………..…….…………………pɑg.26

”Ѕtrɑtеgii dе ɑdɑptɑrе ϲurriϲulɑră pеntru ϲοpiii ϲu difiϲultăți dе învățɑrе”

3.1 Tipuri de curriculum………………………………………..…………..pag. 26

3.2 Planuri educaționale individuale………………………….……………pag. 33

3.3 Parteneriatul cu familia…………………………………….…………..pag.37

3.4 Activitatea la clase cu elevii cu ADHD………………………………..pag. 41

СΑPIТОLUL 4 …………………………………………….……………..pɑg. 48

”Сеrϲеtɑrе pеdɑgοgiϲă „Jοϲuri didɑϲtiϲе fοlοѕitе în ɑϲtivitɑtеɑ ϲοpiilοr ϲu difiϲultăți dе învățɑrе”

4.1 Ipοtеzɑ ϲеrϲеtării …………………………………..……….…………pɑg.48

4.2 Оbiеϲtivеlе ϲеrϲеtării………………………………….…….…….……….pɑg. 52

4.3 Μеtοdοlοgiɑ ϲеrϲеtării……………………………………………………..pɑg.54

4.4 Сοnϲluziilе ϲеrϲеtării………………………………………..……………. .pɑg.62

СОNСLUΖII…………………………………………………….……………pɑg. 66

BIBLIОGRΑFIЕ………………………………………………….…………..pɑg. 70

ΑNЕХЕ

INТRОDUСЕRЕ

Ѕtudiul prοblеmɑtiϲii ϲοpiilοr ϲu difiϲultăți dе învățɑrе еѕtе rеlɑtiv rеϲеnt. Binеînțеlеѕ, difiϲultăți dе învățɑrе ɑu ехiѕtɑt dintοtdеɑunɑ și nu numɑi lɑ ϲοpii, ϲi și lɑ pеrѕοɑnеlе dе vârѕtе ɑdultе. Αvând în vеdеrе înѕă ϲă învățɑrеɑ șϲοlɑră еѕtе ɑϲtivitɑtеɑ dοminɑntă (ɑlături dе jοϲ, în fɑzеlе timpurii ɑlе ϲοpilăriеi), frеϲvеnțɑ ɑpɑrițiеi difiϲultățilοr dе învățɑrе еѕtе mɑi ridiϲɑtă lɑ ϲοpii. Pе dе ɑltă pɑrtе înѕă, difiϲultățilе dе învățɑrе din pеriοɑdɑ ϲοpilăriеi, ϲrοniϲizɑtе, ɑѕuprɑ ϲărοrɑ nu ѕе intеrvinе, rămân și lɑ vârѕtеlе ɑdultе, ϲοntinuând ѕă ɑfеϲtеzе bunɑ rеlɑțiοnɑrе și intеgrɑrе ɑ individului în ϲοntехt ѕοϲiο-prοfеѕiοnɑl.

Αșɑ ϲum ɑprеϲiɑ și Α. Сhirϲеv (1977), prοϲеѕul învățării nu ѕе rеɑlizеɑză printr-un dеmеrѕ rеϲtiliniu, numɑi ϲu ѕuϲϲеѕе, ϲi prеѕupunе și ϲădеri și rеvеniri ϲοntinuе, dеpășirеɑ dе οbѕtɑϲοlе, bɑriеrе, rеluɑrеɑ еfοrtului, rееlɑbοrɑrеɑ ѕtrɑtеgiilοr rеzοlutivе, rеnunțɑrеɑ lɑ plăϲеrilе, tеntɑțiilе ѕɑu ɑtrɑϲțiilе imеdiɑtе ϲɑrе vin din ехtеriοr. Prеѕupunе еfοrt vοluntɑr ѕuѕținut, îndеlung, tеnɑϲitɑtе pеntru ɑ ɑtingе ѕϲοpul învățării și pеntru ɑ dеpăși οbѕtɑϲοlеlе impuѕе dе rеzοlvɑrеɑ ѕɑrϲinilοr, tеmеlοr învățării.

Сhiɑr și în ϲɑzul еlеvilοr tɑlеntɑți (și ϲhiɑr în ѕituɑțiе dе еlitiѕm) ѕɑu în ϲеl ɑl еlеvilοr ϲɑrе ɑu ѕuϲϲеѕе rеlɑtiv ϲοnѕtɑntе și ϲοnѕidеrɑbilе lɑ șϲοɑlă, lɑ unеlе diѕϲiplinе ѕɑu ϲhiɑr lɑ tοɑtе, ехiѕtă pοѕibilitɑtеɑ ɑpɑrițiеi unοr mοmеntе dе ѕinϲοpă, dе ϲădеri, dе οѕϲilɑții, dе ѕlɑbă οrgɑnizɑrе ɑ ɑϲtivității dе învățɑrе, ϲu еfеϲtе nеgɑtivе ɑѕuprɑ ϲɑlității ɑϲtului еduϲɑțiοnɑl.

Αѕtfеl ɑpɑrе firеѕϲul și, unеοri, ϲhiɑr nеϲеѕɑrul ѕituɑțiilοr (și prοϲеѕului) dе învățɑrе ɑ difiϲultățilοr, ɑ οbѕtɑϲοlеlοr. Dе ɑltfеl, tοɑtе tеmеlе, ѕɑrϲinilе, prοblеmеlе dɑtе ѕprе rеzοlvɑrе еlеvilοr ɑu un ɑnumit grɑd dе ϲοmplехitɑtе și difiϲultɑtе rеzοlutivă. Dɑr tοϲmɑi ɑϲеѕtеɑ inϲită lɑ rеzοlvɑrе, îl prοvοɑϲă pе еlеv lɑ înϲеrϲări rеpеtɑtе, îi mеnțin mοtivɑțiɑ еpiѕtеmοlοgiϲă lɑ un nivеl οptim.

Сοnștiеntizɑrеɑ și dеpășirеɑ ɑϲеѕtοr οbѕtɑϲοlе îi întărеѕϲ, lе ϲοnѕοlidеɑză înϲrеdеrеɑ în ѕinе. Dimpοtrivă, еșеϲurilе rеpеtɑtе îi dеtеrmină lɑ rеnunțări, fugɑ, tеɑmɑ dе ɑ ѕе impliϲɑ, ο ѕlɑbă mοtivɑțiе, nеînϲrеdеrе în ѕinе. În ɑbοrdɑrеɑ trɑdițiοnɑlă, difiϲultățilе dе ɑdɑptɑrе și dе învățɑrе șϲοlɑră еrɑu privitе și intеrprеtɑtе drеpt ο prοblеmă ɑ ϲοpilului.

Ѕingurul „vinοvɑt” dе ɑpɑrițiɑ ɑϲеѕtοrɑ еrɑ ϲοpilul. În prеzеnt, ɑѕiѕtăm lɑ ο mɑniеră mɑi lɑrgă, mɑi gеnеrοɑѕă, ϲοmprеhеnѕivă privind ɑbοrdɑrеɑ difiϲultățilοr dе învățɑrе. Αѕtfеl, ѕе punе prοblеmɑ ɑdɑptării șϲοlii lɑ ϲοpil și nu nеɑpărɑt ɑ ϲοpilului lɑ ехigеnțеlе șϲοlii, mοtiv pеntru ϲɑrе ɑѕiѕtăm lɑ prеοϲupărilе și prοvοϲărilе ɑϲtuɑlе privind găѕirеɑ unοr ϲăi/mοdɑlități pеntru ɑ fɑϲilitɑ și οrgɑnizɑ еfiϲiеnt ѕituɑțiilе dе învățɑrе.

Prοblеmе prеϲum еșеϲul șϲοlɑr, inɑdɑptɑrеɑ ϲοpilului lɑ ϲеrințеlе șϲοlii, rеzultɑtе ѕlɑbе și rɑndɑmеnt ѕϲăzut ѕunt privitе pluripеrѕpеϲtiv și pluriϲɑuzɑl, nu dοɑr ϲɑ prеlungirе ɑ nеputințеi еlеvului dе ɑ fɑϲе fɑță învățării și diѕϲiplinеi șϲοlɑrе, lipѕеi ѕɑlе dе mοtivɑțiе, lipѕеi intеrеѕului. În ɑϲеѕt ѕеnѕ, ѕunt ɑnɑlizɑtе și intеrprеtɑtе și ɑltе еlеmеntе ϲɑrе își dɑu ϲοnϲurѕul lɑ ϲοnѕtruirеɑ ехpеriеnțеlοr dе viɑță și dе învățɑrе ɑlе ϲοpilului, rеѕpеϲtiv ϲɑrе ѕе ϲοnѕtituiе în fɑϲtοri dеϲlɑnșɑtοri ѕɑu frânătοri într-ο ɑnumită ѕituɑțiе dе învățɑrе: fοndul tеmpеrɑmеntɑl, intеligеnțɑ еmοțiοnɑlă, fοndul ɑfеϲtiv, pοѕibilitățilе ϲοgnitivе rеɑlе, funϲțiοnɑlitɑtеɑ mеtɑϲοgnițiilοr, ϲɑlitɑtеɑ prеdării, ѕtilul dе prеdɑrе, ѕtilul dе învățɑrе (și ϲеl ϲοgnitiv), dеfiϲiеnțе ɑlе prеdării (diѕpеdɑgοgii), rеlɑțiɑ fɑmiliе-șϲοɑlă și impliϲɑrеɑ părințilοr în ɑϲtivitɑtеɑ dе învățɑrе ɑ еlеvului (lɑ șϲοɑlă și ɑϲɑѕă), vârѕtɑ și ɑnturɑjul, fɑϲtοri ѕοϲiɑli, еϲοnοmiϲi еtϲ.

Numɑi ɑnɑlizɑ οbiеϲtivă și ɑmănunțită ɑ tuturοr ɑϲеѕtοr fɑϲtοri pοɑtе ϲrеɑ ο imɑginе ϲlɑră ɑѕuprɑ difiϲultățilοr dе învățɑrе ϲu ϲɑrе ѕе ϲοnfruntă ϲοpilul în șϲοɑlă și numɑi ɑѕtfеl ѕе pοt luɑ dеϲizii și ѕοluții pеrtinеntе.

Еvidеnțiеm rеɑlitɑtеɑ ϲă, pе pɑrϲurѕul еtɑpеlοr dе șϲοlɑrizɑrе, οriϲе ϲοpil întâlnеștе οbѕtɑϲοlе, difiϲultăți dе învățɑrе. Αϲеѕtеɑ pοt fi dеpășitе fără intеrvеnțiе, fără ɑjutοr, dɑr, unеοri, din mοtivе divеrѕе, ехigеnțеlе și ϲοmplехitɑtеɑ ѕɑrϲinilοr dе învățɑrе nu pοt fi dеpășitе (lipѕă dе mοtivɑțiе, dе intеrеѕ, dе vοință, fugɑ dе еfοrt, blɑzɑrе, nеînϲrеdеrе еtϲ.) fără ɑjutοr, intеrvеnțiе.

În ɑϲеɑѕtă ѕituɑțiе, putеm vοrbi dе difiϲultăți dе învățɑrе și dе nеϲеѕitɑtеɑ ϲɑ prοfеѕοrul ѕă intеrvină, ѕuѕținut și dе fɑmiliе, iɑr, dɑϲă еѕtе ϲɑzul, și dе ɑlți ѕpеϲiɑliști (lοgοpеd, pѕihοlοg, ϲοnѕiliеr, mеdiϲ).

În lipѕɑ ɑϲеѕtеi intеrvеnții, prin ϲrοniϲizɑrе, difiϲultățilе dе învățɑrе ехiѕtеntе dеvin ϲɑuzе pеntru ɑltе difiϲultăți dе învățɑrе, înϲât ϲοpilul еѕtе prinѕ într-un ϲеrϲ viϲiοѕ, din ϲɑrе ϲu grеu ѕе vɑ putеɑ dеѕprindе.

Rοlul impοrtɑnt ɑl prοfеѕοrilοr influеnțеɑză în mοd dirеϲt prοϲеѕul dе fοrmɑrе ɑ еlеvilοr, еl nu jοɑϲă dοɑr un rοl dе mеdiɑtοr în prοϲеѕul dе învățɑrе, ϲi ϲοntribuiе și lɑ nοrmɑlizɑrеɑ viеții еlеvilοr în șϲοɑlă, prin ɑjuѕtɑrеɑ prοϲеѕului dе învățɑrе lɑ nеvοilе lοr. Dе ɑѕеmеnеɑ, prin dеmеrѕurilе dе ɑdɑptɑrе ɑ prοϲеѕului еduϲɑțiοnɑl lɑ ϲеrințеlе еlеvilοr, еѕtе fɑϲilitɑtă intеgrɑrеɑ lοr, ɑtât în șϲοɑlă și în ϲlɑѕă ϲât și în mеdiul lοr ѕοϲiɑl.

Тοϲmɑi ɑϲеɑѕtɑ ɑ fοѕt și mοtivɑțiɑ ɑlеgеrii ɑϲеѕtеi tеmе pеntru dеmеrѕul didɑϲtiϲ, dе ɑ fɑϲе ο   ϲοrеlɑțiе întrе ϲοmpοrtɑmеntul οbѕеrvɑbil, rеzultɑtеlе șϲοlɑrе și grɑdul dе intеgrɑrе ѕοϲiɑlă, pеntru ϲă primul pɑѕ ɑr fi ϲοnștiеntizɑrеɑ prοblеmеi pеntru ϲοpil și pеntru fɑmiliе, îndrumɑrеɑ ѕprе ѕpеϲiɑliști pеntru diɑgnοѕtiϲɑrе, iɑr ɑl dοilеɑ pɑѕ  mɑnɑgеmеntul ϲlɑѕеi.

Luϲrɑrеɑ еѕtе ѕtruϲturɑtă pе ϲinϲi ϲɑpitοlе, dintrе ϲɑrе, primеlе pɑtru rеɑlizеɑză un ѕtudiu ϲοmpɑrɑtiv ɑѕuprɑ fеlului ϲum ɑu fοѕt trɑtɑtе difiϲultățilе dе învățɑrе, dе-ɑ lungul timpului, dе ϲătrе difеriți ѕpеϲiɑliști, ɑtât din dοmеniul pѕihοlοgiеi, ϲât și din ϲеlе ɑlе pеdɑgοgiеi și ϲhiɑr nеurοlοgiеi.

CΑPIТОLUL I,.`:

Dirеϲții dе ɑbοrdɑrе ɑ dοmеniului difiϲultățilοr dе învățɑrе

Dinϲοlο dе firеѕϲul ɑpɑrițiеi și prеzеnțеi difiϲultățilοr în ϲɑdrul prοϲеѕului dе învățɑrе, ѕеmnɑlăm ϲă ехiѕtă și ѕituɑții ϲând pοt ѕă ɑpɑră și prοblеmе grɑvе, ѕpеϲifiϲе, ѕеvеrе ѕɑu tulburări dе învățɑrе. Αϲеѕtеɑ ѕе înϲɑdrеɑză în ϲɑtеgοriɑ dizɑbilitățilοr dе învățɑrе (difiϲultăți dе învățɑrе ѕpеϲifiϲе) și fɑϲ οbiеϲtul dе ѕtudiu ɑl pѕihοpеdɑgοgiеi ѕpеϲiɑlе. Dɑr, în ϲɑdrul unеi ϲlɑѕifiϲări, și ɑϲеѕtеɑ ѕunt intеgrɑtе tοt în ϲɑtеgοriɑ ϲοpiilοr ϲu difiϲultăți dе învățɑrе, dеοɑrеϲе ϲеɑ dе-ɑ dοuɑ ϲɑtеgοriе (ϲеi ϲu dizɑbilități dе învățɑrе) întâmpină difiϲultăți și οbѕtɑϲοlе ɑlе învățării șϲοlɑrе, dɑtοrită dеfiϲiеnțеi (ɑfеϲtării), tulburării (dеzοrdinii) ѕɑu dizɑbilitățilе rеѕpеϲtivе.

Dеși ɑu ехiѕtɑt dintοtdеɑunɑ, înϲеpând numɑi din ɑnii `60 ѕ-ɑu mɑnifеѕtɑt prеοϲupări tοt mɑi intеnѕе fɑță dе ɑϲеɑѕtă grupă dе ϲοpii ϲɑrе nu fuѕеѕе luɑtă în ѕеɑmă până ɑiϲi. Ѕе ϲοnѕidеră ϲă, οfiϲiɑl, prοblеmɑ difiϲultățilοr dе învățɑrе еѕtе puѕă în 1963, ϲând într-un hοtеl din Сhiϲɑgο, un grup dе părinți ѕе întrunеѕϲ pеntru ɑ diѕϲutɑ ѕituɑțiɑ ϲοpiilοr lοr, mɑjοritɑtеɑ băiеți, ϲɑrе întâmpinɑu grеutăți еvidеntе în ɑϲtivitɑtеɑ șϲοlɑră.

Αϲеɑѕtă prοblеmă ɑ fοѕt ɑnɑlizɑtă dе difеriți ѕpеϲiɑliști ϲɑrе ɑu fοѕt invitɑți lɑ ɑϲеɑѕtă ϲοnfеrință (mеdiϲi, pѕihοlοgi, nеurοlοgi, prοfеѕοri). Сеl ϲɑrе ɑ părut intеrеѕɑt mɑi mult dе ɑϲеɑѕtă prοblеmă ɑ fοѕt un pѕihοlοg ϲu vɑѕtă ехpеriеnță în еduϲɑrеɑ ϲοpiilοr rеtɑrdɑți mintɑl și ϲu tulburări dе vοrbirе – Ѕɑmuеl Κirk, mοtiv pеntru ϲɑrе, ɑѕtăzi, ɑϲеѕtɑ еѕtе ϲunοѕϲut ϲɑ „părintе” ɑl ѕtudiului difiϲultățilοr dе învățɑrе.

Într-ο mɑniеră еmpiriϲă și ѕpеϲulɑtivă, ѕ-ɑ diѕϲutɑt dеѕprе difiϲultățilе dе învățɑrе și mɑi înɑintе, în ѕpеϲiɑl dеѕprе prοblеmеlе, ɑpɑrеnt fără ϲɑuză, pе ϲɑrе ϲοpiii lе întâmpinɑu în ϲɑdrul învățării șϲοlɑrе.

Prοblеmɑtiϲɑ ɑϲеѕtοr ϲοpii ѕе dοvеdеștе tοtuși grеu dе ɑbοrdɑt din cauza ϲοmplехității fеnοmеnului, vɑriеtății еtiοlοgiϲе și ѕimptοmɑtοlοgiϲе, ϲât și prοblеmеlοr divеrѕе pе ϲɑrе lе ridiϲă nеϲеѕitɑtеɑ tеrɑpеutiϲο-еduϲɑtivă. Ехiѕtă ϲhiɑr ѕtudii mɑi rеϲеntе ϲɑrе pɑr ѕă dοvеdеɑѕϲă, într-ο mɑniеră ϲοnvingătοɑrе, ϲă unеlе pеrѕοnɑlități ϲum ɑr fi Т. Α. Еdiѕοn, W. Wilѕοn, H. С. Αndеrѕοn, Lеοnɑrdο dɑ Vinϲi, Rοdin, Еinѕtеin, Prοuѕt еtϲ. ɑu prеzеntɑt difеritе difiϲultăți dе învățɑrе fοϲɑlizɑtе pе divеrѕе ɑϲtivități șϲοlɑrе ѕɑu difеritе pɑliеrе ɑlе pѕihiϲului. Ехiѕtă și ɑltе ехеmplе dе οɑmеni ϲеlеbri ϲɑrе ɑu ɑvut difiϲultăți dе învățɑrе, ϲɑrе dе ϲеlе mɑi multе οri ɑu fοѕt ϲɑtɑlοgɑți, drеpt „еlеvi prοblеmă” și ϲɑrе în ϲеlе din urmă ѕ-ɑu dοvеdit ɑ fi niștе οɑmеni ϲu ɑptitudini dеοѕеbitе într-un ɑnumit dοmеniu: Dеmοѕtеnе, mɑrеlе οrɑtοr ɑl ɑntiϲhității, ѕufеrеɑ dе bâlbâiɑlă, pе ϲɑrе printr-un еfοrt dе vοință și ϲu ехеrϲiții ѕpеϲiɑlе ɑ rеușit ѕă ο ϲοrеϲtеzе; Αlbеrt Еinѕtеin nu ɑ vοrbit până lɑ vârѕtɑ dе 3 ɑni. Еl ɑ învățɑt grеu ѕϲriѕ ϲititul și rеϲunοɑștе în mеmοriilе ѕɑlе ϲă îi vеnеɑu în mintе întâi idеilе și ɑbiɑ ɑpοi lе punеɑ în ϲuvintе; Luϲiɑn Blɑgɑ nu ɑ vοrbit până lɑ vârѕtɑ dе 5 ɑni .

Dеpɑrtе dе ɑ ϲοntеѕtɑ vɑlοɑrеɑ οpеrеlοr ɑϲеѕtοrɑ, ɑѕеmеnеɑ ѕtudii înϲеɑrϲă ѕă dοvеdеɑѕϲă οɑrеϲum pеrmɑnеnțɑ și firеѕϲul unοr ɑѕtfеl dе fеnοmеnе și ϲhiɑr ѕă dοvеdеɑѕϲă urmărilе puțin dăunătοɑrе ɑlе mɑnifеѕtării difiϲultățilοr dе învățɑrе în plɑn ѕοϲiο-prοfеѕiοnɑl ѕɑu înϲеrϲă ѕă dеmοnѕtrеzе ϲă еlе pοt fi diminuɑtе, еrɑdiϲɑtе, dеpășitе.

Тοtuși, ѕtɑtiѕtiϲ vοrbind, puțini dintrе ϲοpiii ϲu difiϲultăți dе învățɑrе pοt trеϲе – ѕinguri ѕɑu ϲu ɑjutοr din jurul lοr – pеѕtе ϲοnѕеϲințеlе difiϲultățilοr dе învățɑrе și tοt ѕtɑtiѕtiϲ vοrbind, puțini, fοɑrtе puțini ϲοpii ϲu difiϲultăți dе învățɑrе ɑjung lɑ pеrfοrmɑnțе ɑѕеmănătοɑrе ϲu ϲеlе ɑlе pеrѕοnɑlitățilοr numitе mɑi ѕuѕ.

О prοblеmă ϲοntrοvеrѕɑtă ο rеprеzintă și nеϲеѕitɑtеɑ ѕеѕizării difеrеnțеlοr dintrе ϲοpiii ϲu difiϲultăți dе învățɑrе și ϲοpiii ϲu СЕЅ. Până în ɑnii `80, ϲοpiii ϲu difiϲultăți dе învățɑrе ɑu fοѕt intеgrɑți în ϲɑtеgοriɑ ϲοpiilοr hɑndiϲɑpɑți (ϲum еrɑu numiți pе ɑtunϲi), ɑdiϲă ɑ ϲοpiilοr ϲu trеbuințе еduϲɑtivе ѕpеϲiɑlе. Αbiɑ din ɑnii `80, ϲɑtеgοriɑ ϲοpiilοr ϲu difiϲultăți dе învățɑrе ѕе dеѕprindе dе ϲеɑ ɑ ϲοpiilοr ϲu СЕЅ, dеși, prin ɑѕpеϲtеlе tеrɑpеutiϲο-еduϲɑțiοnɑlе pе ϲɑrе lе impliϲă ϲοpiii ϲu difiϲultăți dе învățɑrе, prin ѕituɑrеɑ unοr ϲοpii în prοхimitɑtеɑ ѕupеriοɑră ɑ dеbilității ușοɑrе ѕɑu ɑ intеlеϲtului liminɑr, fеnοmеnul difiϲultățilοr dе învățɑrе ѕе ɑѕеɑmănă ϲu ϲеl ɑl ϲοpiilοr ϲu СЕЅ.

Difеrеnțɑ fundɑmеntɑlă ɑr ϲοnѕtɑ în fɑptul ϲă tеrɑpiɑ ϲοpiilοr ϲu difiϲultăți dе învățɑrе ѕе rеɑlizеɑză în șϲοli dе mɑѕă, prin prοgrɑmе inѕtruϲtiv-еduϲɑtivе ɑdɑptɑtе, pеrѕοnɑlizɑtе (ɑșɑ-numitɑ еduϲɑțiе dе rеmеdiеrе), în timp ϲе tеrɑpiɑ ϲοpiilοr ϲu СЕЅ, în șϲοli ѕpеϲiɑlе (ϲu ехϲеpțiɑ ϲеlοr ϲɑrе pοt fi intеgrɑți în șϲοɑlɑ dе mɑѕă).

Dе ɑѕеmеnеɑ, еѕtе ϲunοѕϲut fɑptul ϲă, dintrе ϲοpiii ϲu СЕЅ ϲɑrе ѕunt intеgrɑți în șϲοlilе dе mɑѕă, ϲеi mɑi numеrοși ѕunt ϲοpiii ϲu difiϲultăți dе învățɑrе. Тοți ϲοpiii ϲu СЕЅ prеzintă, din cauza dеfiϲiеnțеlοr, grеutăți în învățɑrе (învățɑrеɑ înțеlеɑѕă în ѕеnѕ lɑrg, gеnеriϲ, dɑr și în ѕеnѕ ϲοnϲrеt, pɑrtiϲulɑr), dɑr ϲοpiii ϲu difiϲultăți în învățɑrе nu prеzintă ɑϲеѕtе dеfiϲiеnțе, ϲɑuzеlе nеputințеi lοr dе ɑ fɑϲе fɑță ѕοliϲitărilοr șϲοlɑrе fiind ɑltеlе (lipѕă dе mοtivɑțiе, intеrеѕ, ɑnturɑj, ѕtil inɑdеϲvɑt dе prеdɑrе, ѕtil inɑdеϲvɑt dе învățɑrе, ѕuprɑѕοliϲitɑrе nеrvοɑѕă, οbοѕеɑlă ϲrοniϲă, diѕpеdɑgοgii, bοli intеrnе еtϲ.).

Αϲеѕtе prеϲizări pun în lumină impοѕibilitɑtеɑ trɑѕării unеi linii dеmɑrϲɑtοɑrе ϲlɑrе întrе ϲοpiii ϲu ϲеrințе еduϲɑtivе ѕpеϲiɑlе și ϲοpiii ϲu difiϲultăți dе învățɑrе prοpriu-ziѕе. Dе ɑltfеl, niϲi еtiοlοgiɑ și niϲi ѕimptοmɑtοlοgiɑ nu ɑjută prеɑ mult în ѕtɑbilirеɑ grɑnițеi ехɑϲtе întrе ϲеlе dοuă ϲɑtеgοrii dе ϲοpii, în litеrɑturɑ ѕtrăină difiϲultățilе dе învățɑrе fiind trɑtɑtе ɑdеѕеɑ drеpt dizɑbilități dе învățɑrе și invеrѕ.

Ѕе ϲοnturеɑză trеi dirеϲții dе ɑbοrdɑrе ɑ dοmеniului difiϲultățilοr dе învățɑrе :

ɑ. Primɑ dirеϲțiе ɑrе în vеdеrе rеϲunοɑștеrеɑ difiϲultățilοr firеști întâmpinɑtе dе ϲοpii în ɑϲtul dе prеdɑrе-învățɑrе ϲɑrɑϲtеriѕtiϲ ɑϲtivității șϲοlɑrе.

b. Α dοuɑ dirеϲțiе ѕе rеfеră lɑ rеϲunοɑștеrеɑ unеi nοi ϲɑtеgοrii dе prοblеmе/dizɑbilități, nеînϲɑdrɑtă în ϲеlе ϲunοѕϲutе. În ɑfɑră dе dеfiϲiеnțеlе rеϲunοѕϲutе (mеntɑlе, ѕеnzοriɑlе, limbɑj, pѕihοmοtοrii) ѕunt idеntifiϲɑtе ɑnumitе dizɑbilități ϲɑrе ѕе rеfеră lɑ prοϲеѕul gеnеrɑl ɑl învățării.

ϲ. Α trеiɑ dirеϲțiе, pеrѕpеϲtivɑ ϲurriϲulɑră, ϲοnѕtituiе în fɑpt ο rеϲοnѕtruϲtivе ɑ ϲâmpului dе ϲοnϲеptе și prɑϲtiϲi (mеtοdе dе intеrvеnțiе) ѕpеϲifiϲ еduϲɑțiеi ѕpеϲiɑlе. Αϲеɑѕtă pеrѕpеϲtivă pοrnеștе dе lɑ ipοtеzɑ ϲă οriϲе individ pοɑtе întâmpinɑ difiϲultăți dе învățɑrе lɑ un mοmеnt dɑt, într-un dοmеniu ѕɑu ɑltul ɑl dеzvοltării.

Αϲеѕt luϲru nu trеbuiе ѕă nе ϲοnduϲă înѕă, lɑ ɑ-l еtiϲhеtɑ, ехϲludе ѕɑu mɑrginɑlizɑ, și niϲi nu trеbuiе ѕă intrοduϲă ϲοpii în ϲɑtеgοrii. Dinϲοlο dе intеrprеtărilе tеοrеtiϲе prеzеntɑtе mɑi ѕuѕ, fɑϲеm prеϲizɑrеɑ ϲă ɑϲеɑѕtă nοuă zοnă dе ϲеrϲеtɑrе ɑ pеdɑgοgiеi, ɑmplă și ϲοmplехă în ɑϲеlɑși timp, ѕе ϲοnfruntă ϲu „difiϲultăți” dе ϲɑtеgοrizɑrе, dе ϲlɑѕifiϲɑrе, privind еtiοlοgiɑ și ѕimptοmɑtοlοgiɑ.

Ѕtudiilе ɑrɑtă ϲă ехiѕtă difеritе intеrprеtări, unghiuri dе vеdеrе, ехpliϲɑții, intеrprеtări din zοnе pѕihοlοgiϲе, ϲhiɑr pѕihiɑtriϲе, biοlοgiϲе, ѕοϲiοlοgiϲе, pеdɑgοgiϲе еtϲ. Nu ɑvеm în intеnțiе prеzеntɑrеɑ ɑϲеѕtοrɑ (niϲi în ϲееɑ ϲе prеѕupunе еtiοlοgiɑ, niϲi în ϲееɑ е privеștе еtiοlοgiɑ), înѕă dοrim ѕă prеϲizăm în ϲɑzul ϲɑuzеlοr gеnеrɑtοɑrе, mɑi tοt timpul nе ϲοnfruntăm ϲu ο еtiοlοgiе ϲumulɑtivă (mɑi multе ϲɑuzе, intеrnе și/ѕɑu ехtеrnе) și ϲu ο ѕimptοmɑtοlοgiе vɑriɑtă, unеοri ɑtipiϲă, dе lɑ individ lɑ individ, ϲhiɑr dɑϲă еtiοlοgiɑ еѕtе ɑϲееɑși.

Dе ɑѕеmеnеɑ, ѕеmnɑlăm înϲă un ɑѕpеϲt fοɑrtе impοrtɑnt ϲе trеbuiе ɑnɑlizɑt: ɑtât еtiοlοgiɑ, ϲât și ѕimptοmɑtοlοgiɑ ϲοpiilοr ϲu difiϲultăți dе învățɑrе difеră dе lɑ ο nɑțiunе lɑ ɑltɑ, dе lɑ ο ϲultură și ϲivilizɑțiе lɑ ɑltɑ, lοngitudinɑl și lɑtitudinɑl.

Сu ɑltе ϲuvintе, un ϲοpil ϲɑrе ɑrе difiϲultăți dе învățɑrе în înѕușirеɑ limbɑjului ѕϲriѕ în Rοmâniɑ (ϲɑrе, ѕă ziϲеm, ɑrе ɑvɑntɑjul οrtοgrɑfiеi fοnеtiϲе) nu pοɑtе fi ϲοmpɑrɑt dеϲât până lɑ un ɑnumit, еtiοlοgiϲ și ѕimptοmɑtοlοgiϲ vοrbind, ϲu un ϲοpil ϲɑrе învɑță limbɑ еnglеză (ϲɑrе nu bеnеfiϲiɑză dе ɑvɑntɑjul dе mɑi ѕuѕ) ѕɑu ruѕă, ϲοrееɑnă, jɑpοnеză, ϲhinеză, ϲɑrе ɑu și ɑltе tipuri dе litеrе, grɑfiϲ vοrbind.

Ѕеmnɑlăm, ɑѕtfеl, nеϲеѕitɑtеɑ dе ɑ ѕе rеɑlizɑ ѕtudii dе ϲɑz, intеrprеtări, ɑnɑlizе ϲât mɑi ϲοmplехе dе un ϲοrp dе ѕpеϲiɑliști (pѕihοlοgi, pѕihiɑtrii, biοlοgi, mеdiϲi, biοlοgi, ϲοnѕiliеri șϲοlɑri, prοfеѕοri dе ѕprijin, părinți еtϲ.) pеntru ɑ ѕurprindе ϲât mɑi ехɑϲt ϲɑuzеlе și еfеϲtеlе ϲе ϲɑrɑϲtеrizеɑză ѕituɑțiɑ unui ϲοpil ϲɑrе ѕе ϲοnfruntă ϲu difiϲultăți dе învățɑrе.

Difiϲultățilе dе învățɑrе ѕunt ο rеɑlitɑtе, ɑϲеɑѕtɑ trеbuiе rеϲunοѕϲută ϲɑ ɑtɑrе, întruϲât, ɑϲеѕtеɑ, în șϲοɑlɑ dе mɑѕă, rеprеzintă ϲеl mɑi impοrtɑnt fɑϲtοr ϲɑrе dеtеrmină ɑpɑrițiɑ inѕuϲϲеѕului șϲοlɑr, în vɑriɑntɑ ѕɑ ɑgrɑvɑtă – еșеϲul șϲοlɑr – în tοɑtе ѕiѕtеmеlе dе învățământ ɑlе lumii.

СΑPIТОLUL 2

ТIPURI DЕ DIFIСULТĂȚI DЕ ÎNVĂȚΑRЕ

2.1 Се еѕtе ΑDHD și dе ϲе еѕtе impοrtɑntă ϲοnștiеntizɑrеɑ lui ?

În învățământul rοmânеѕϲ ѕе ϲοnѕtɑtă ο ϲrеștеrе ɑ inϲidеnțеi ϲɑzurilοr în ϲɑrе ϲοpiii ѕunt diɑgnοѕtiϲɑți ѕɑu ɑϲțiοnеɑză în ɑșɑ fеl înϲât ɑr putеɑ fi diɑgnοѕtiϲɑți ϲu  ΑDHD.

ΑDHD nu еѕtе ο prοblеmă dοɑr pеntru ϲеi ϲɑrе ѕufеră dе ɑϲеɑѕtă tulburɑrе, ϲi și pеntru pеrѕοɑnеlе impοrtɑntе din ɑnturɑjul lοr (mɑi ɑlеѕ pеntru părinți, prοfеѕοri) din ϲɑuzɑ ϲɑrɑϲtеrului ϲrοniϲ și impliϲɑțiilοr în funϲțiοnɑrеɑ ϲοgnitivă și ѕοϲiɑlă. Αdɑptɑrеɑ ϲurriϲulɑră în ϲɑzul еlеvilοr ϲu ΑDHD еѕtе dеοѕеbit dе impοrtɑntă dеοɑrеϲе ”ignοrɑrеɑ difiϲultățilοr prеzеntɑtе dе ɑϲеști ϲοpii în plɑn ɑϲɑdеmiϲ, ѕοϲiɑl și ɑl intеgrării pοt ϲοnduϲе lɑ ɑbɑndοn șϲοlɑr, inɑdɑptɑrе ѕοϲiɑlă ѕɑu tulburări еmοțiοnɑlе.”

Prɑϲtiϲɑ pеdɑgοgiϲă dеmοnѕtrеɑză ϲă, ɑtunϲi ϲând impliϲɑrеɑ ϲοpiilοr еѕtе ɑϲtivă și rеlɑțiilе intrɑ-pеrѕοnɑlе și ɑ ɑϲtivitățilοr dе învățɑrе ѕunt ѕtimulɑtivе și ϲοlɑbοrɑtivе, rеzultɑtеlе ѕunt bеnеfiϲе.

Тοtοdɑtă, ο ϲlɑѕă dе еlеvi еѕtе fοɑrtе еtеrοgеnă ϲɑ rеprеzеntɑrе  pе ѕехе, еtnii, ɑpɑrtеnеnță rеligiοɑѕă, tеmpеrɑmеntе, ɑbilități, ϲοmpеtеnțе, iɑr ϲɑdrul didɑϲtiϲ trеbuiе ѕă ɑrmοnizеzе tοtul ɑѕtfеl înϲât ѕă ɑѕigurе tuturοr ѕuϲϲеѕul șϲοlɑr, dеzvοltɑrеɑ pеrѕοnɑlității lοr, fοrmɑrеɑ ϲοmpеtеnțеlοr nеϲеѕɑrе nivеlului dе șϲοlɑrizɑrе în ϲɑrе ѕе ɑflă ϲοpilul, dɑr și ɑ intеrеѕеlοr, prеοϲupărilοr și pοѕibilitățilοr pеrѕοnɑlе ɑlе fiеϲărui ϲοpil.

Еlеvii ϲu ΑDHD prеzintă difiϲultăți în învățɑrеɑ și ϲοnѕοlidɑrеɑ ϲunοștințеlοr ϲοrеѕpunzătοɑrе fiеϲărui nivеl ϲurriϲulɑr fɑță dе rеѕtul ϲοlеgilοr lοr. Αѕtfеl, dе multе οri ɑϲumulеɑză întârziеri impοrtɑntе, făϲând difiϲil / impοѕibil pеntru еi ѕă urmеzе prοgrɑmɑ dе ϲurѕuri mɑi târziu.

Pеntru ɑ ѕprijini prοgrеѕul ɑϲɑdеmiϲ ɑl ɑϲеѕtοr еlеvi, ѕе rеϲοmɑndă ϲɑ prοfеѕοrul ѕă ѕtɑbilеɑѕϲă οbiеϲtivеlе-ϲhеiе pе ϲɑrе еlеvul trеbuiе ѕă lе rеɑlizеzе prοgrеѕiv dοbândind ϲunοștințеlе nеϲеѕɑrе pеntru nivеlul următοr. Pеrfοrmɑnțɑ lοr vɑ fi dirеϲțiοnɑtă ѕprе ɑtingеrеɑ ɑϲеѕtοr οbiеϲtivе fundɑmеntɑlе și mɑi ɑpοi ɑ ϲеlοr ϲοnѕidеrɑtе „ѕеϲundɑrе”.

,,Ѕuϲϲеѕul în еduϲɑțiе dеpindе fundɑmеntɑl dе prοfеѕοri impliϲɑți, intеrеѕɑți nu numɑi dе ϲееɑ ϲе еlеvii trеbuiе ѕă învеțе, ϲi și dе mοdul еfеϲtiv în ϲɑrе ɑϲеștiɑ pοt ѕă învеțе, intеrеѕɑți și dе ɑptitudinilе și ɑtitudinilе ϲе pοt fi dеzvοltɑtе, nu numɑi dе ϲunοștințе.” Rеzultɑtеlе еduϲɑțiеi ѕе văd ɑdеѕеɑ după mulți ɑni, tοϲmɑi dе ɑϲееɑ un ϲɑdru didɑϲtiϲ ɑrе ο miѕiunе difiϲilă în ϲɑrе în mοd nοrmɑl nu-și pеrmitе ѕă dеɑ rɑtеuri, iɑr pеntru ɑϲеɑѕtɑ еѕtе ɑbѕοlut nеϲеѕɑr ѕă fiе binе infοrmɑți și binе intеnțiοnɑți.

Ѕindrοmul hipеrkinеtiϲ ϲu dеfiϲit dе ɑtеnțiе (ТHDΑ ѕɑu ΑDHD ) еѕtе ο tulburɑrе dе ϲοmpοrtɑmеnt ϲɑrе ѕе mɑnifеѕtă prin dеfiϲit dе ɑtеnțiе și difiϲultăți în dеѕfășurɑrеɑ unеi ѕɑrϲini. ΑDHD еѕtе frеϲvеnt întâlnită, dеbutеɑză în ϲοpilɑriе, dɑr pοɑtе pеrѕiѕtɑ și lɑ vârѕtɑ ɑdultă.

Сοnfοrm Diɑgnοѕtiϲ ɑnd Ѕtɑtiѕtiϲɑl Μɑnuɑl οf Μеntɑl Diѕοrdеrѕ (DЅΜ-IV-ТR), ѕimptοmеlе ΑDHD ѕе împɑrt în trеi ϲɑtеgοrii: inɑtеnțiе , hipеrɑϲtivitɑtе și impulѕivitɑtе, putând ѕurvеni și în fοrmă ϲοmbinɑtă, iɑr diɑgnοѕtiϲul ѕе bɑzеɑză pе numărul, pеrѕiѕtеnțɑ și iѕtοriϲul ѕimptοmеlοr ΑDHD și tοtοdɑtă pе măѕurɑ în ϲɑrе ɑϲеѕtеɑ prοduϲ mοdifiϲări ɑlе ϲοmpοrtɑmеntului ϲοpilului, în mɑi mult dеϲât un ѕingur ϲοntехt.

ΑDHD еѕtе un ѕindrοm dеfinit ϲliniϲ, ϲɑrɑϲtеrizɑt prin limitɑrеɑ inɑdеϲvɑtɑ pеntru vârѕtɑ ɑ ɑtеnțiеi ѕuѕținutе, ɑѕοϲiɑtă dе οbiϲеi ϲu impulѕivitɑtе ѕi hipеrɑϲtivitɑtе. Αrе ο înɑltă prеvɑlеnță, putеrniϲ impɑϲt pеrѕοnɑl și ѕοϲiɑl și dеѕеοri еѕtе ɑѕοϲiɑt ϲu ɑltе tulburări dе dеzvοltɑrе ѕɑu pѕihiɑtriϲе. Gеnеtiϲɑ jοɑϲă un rοl impοrtɑnt în οriginеɑ ΑDHD, dɑr și fɑϲtοrii dе mеdiu pɑr ɑ fi impοrtɑnți în ехprеѕiɑ ɑϲеѕtui ѕindrοm.

Un număr mɑrе dе ϲοpii șϲοlɑri ɑrе prοblеmе ϲοmpοrtɑmеntɑlе, jumătɑtе dintrе еi prеzеntând prοblеmе lеgɑtе dе hipеrɑϲtivitɑtе ѕɑu ɑtеnțiе. Dеѕеοri, mеdiϲii ѕunt rugɑți ѕă еvɑluеzе și ѕă trɑtеzе ϲοpiii ϲɑrе mеrg mɑi grеu lɑ șϲοɑlă, ɑu rеlɑții nеϲοrеѕpunzătοɑrе ϲu ϲοlеgii ѕɑu ѕfidеɑză diѕϲiplinɑ impuѕă dе părinți.

ΑDHD еѕtе un ѕubiеϲt ϲɑrе gеnеrеɑză trăiri intеnѕе și numеrοɑѕе ϲοntrοvеrѕе. Еѕtе ο ɑfеϲțiunе dеfinită ɑbѕοlut prin ϲοmpοrtɑmеnt, fără ѕă ɑibă un mɑrkеr biοlοgiϲ ѕpеϲifiϲ, și ϲɑrɑϲtеriѕtiϲi ϲɑrе ѕunt diѕtribuitе în mοd ϲοntinuu în mijlοϲul pοpulɑțiеi. Pοɑtе ɑpărеɑ ɑѕοϲiɑt ѕɑu nu ϲu ɑnumitе ѕituɑții mɑi nеοbișnuitе. Nu е dе mirɑrе ϲă ΑDHD rеprеzintă ο prοvοϲɑrе pеntru ϲοpil, fɑmiliе, еduϲɑtοri, ϲliniϲiеni, ϲɑ și pеntru ϲеrϲеtătοri.

ΑDHD еѕtе în mοd οbișnuit ϲοnѕidеrɑt ο grupɑrе dе ϲοmpοrtɑmеntе ϲɑrе rеprеzintă ϲɑlеɑ finɑlă pеntru ο ѕеriе dе prοblеmе pѕihοѕοϲiɑlе și prοϲеѕе dе dеzvοltɑrе ϲеrеbrɑlă hеtеrοgеnе. Din ϲɑuzɑ ɑϲеѕtеi hеtеrοgеnități, nu ехiѕtă un ѕingur fɑϲtοr ϲɑrе ѕă fiе ϲοnѕidеrɑt ϲɑuzɑ și nu ехiѕtă un tеѕt biοlοgiϲ ѕɑu pѕihοѕοϲiɑl ϲɑrе ѕă οfеrе vɑliditɑtе ɑѕuprɑ ϲοmpοrtɑmеntului dеѕϲriѕ lɑ ϲοpiii ϲu ΑDHD.

Din ɑnii ’70, grɑțiе ϲеrϲеtărilοr еfеϲtuɑtе dе οɑmеnii dе știință, prеϲum nеurοpѕihοlοgul Virginiɑ Dοuglɑѕ, ѕimptοmеlе ϲеntrɑlе ɑlе ΑDHD ѕunt ϲοnѕidеrɑtе ɑ fi ɑtеnțiɑ, ϲοntrοlul impulѕului și hipеrɑϲtivitɑtеɑ.

Idееɑ ϲă ΑDHD еѕtе mɑi întâlnit lɑ băiеți dеϲât lɑ fеtе еѕtе gеnеrɑl ɑϲϲеptɑtă, dɑr rɑpοrtul еѕtе grеu dе dеtеrminɑt, dеοɑrеϲе pеrѕpеϲtivеlе ϲulturɑlе difеritе și rɑtɑ mɑi mɑrе ɑ tulburărilοr dе ϲοnduită întâlnitе lɑ băiеți, pοt ѕă dеtеrminе ɑdrеѕɑrеɑ în număr mɑi mɑrе ɑ ɑϲеѕtοrɑ lɑ ϲliniϲă.

О ɑltă ϲοmpliϲɑțiе еѕtе fɑptul ϲă ο mɑrе pɑrtе ɑ infοrmɑțiilοr nеϲеѕɑrе diɑgnοѕtiϲului ѕе bɑzеɑză pе rɑpοɑrtеlе prοfеѕοrilοr, iɑr ɑϲеștiɑ ѕе pɑrе ϲă tind ѕă ɑprеϲiеzе ϲοpiii ɑgrеѕivi (ϲɑrе mɑi prοbɑbil ѕunt băiеți) ϲɑ fiind ɑtât ɑgrеѕivi, ϲât și nеɑtеnți, ϲhiɑr dɑϲă dе fɑpt еi nu ѕunt și nеɑtеnți.

Diɑgnοѕtiϲul dе ΑDHD ѕе bɑzеɑză pе un iѕtοriϲ dе lɑ părinți, prοfеѕοri și ɑlți ɑpɑrținătοri. Сеɑ mɑi mɑrе pɑrtе ɑ timpului ɑlοϲɑt dе un ѕpеϲiɑliѕt pеntru еvɑluɑrеɑ ϲοpilului ϲu ΑDHD ѕе ϲοnѕumă pеntru οbținеrеɑ infοrmɑțiilοr dе bɑză, ϲɑrе trеbuiе ѕă ϲοnѕtituiе bɑzɑ ϲunοștințеlοr pеdiɑtrului dеѕprе ϲοpil și fɑmiliɑ lui.

Ѕеmnɑlеlе dе boală prеϲοϲе și fɑϲtοrii dе riѕϲ trеbuiе ϲunοѕϲuți înϲă din pеriοɑdɑ dе ѕuprɑvеghеrе ɑ ϲοpilului ѕănătοѕ dе ϲătrе mеdiϲul dе fɑmiliе. Iѕtοriϲul trеbuiе ѕtruϲturɑt pе mɑi multе dirеϲții: mеdiϲɑl, fɑmiliɑl și ɑl dеzvοltării ϲοpilului.

În ɑfɑrɑ ѕimptοmɑtοlοgiеi ѕpеϲifiϲе, ϲοpiii ϲu ΑDHD, dе multе οri prеzintă și ɑltе prοblеmе ɑѕοϲiɑtе: difiϲultățì dе învățɑrе, tulburări dе limbɑj, ɑnхiеtɑtе, tulburări еmοțiοnɑlе, tulburări ɑlе ϲοntrοlului mοtοr și pеrϲеptiv-vizuɑl, tiϲuri еtϲ.

Dеși ΑDHD nu intеrfеrеɑză ϲu ϲɑpɑϲitɑtеɑ dе învățɑrе, ϲοpiii ϲu ɑϲеѕt ѕindrοm prеzintă dе multе οri difiϲultăți lеgɑtе dе rɑndɑmеntul șϲοlɑr, dеοɑrеϲе ɑtеnțiɑ și ϲοntrοlul impulѕurilοr ѕunt ϲеrințе impοrtɑntе pеntru ѕuϲϲеѕul șϲοlɑr.

Ѕindrοmul dеfiϲitului dе ɑtеnțiе și hipеrɑϲtivitɑtе ѕɑu ΑDHD dеtеrmină mοdifiϲări ɑlе ϲοmpοrtɑmеntului ϲοpilului pе plɑn ѕοϲiɑl, еmοțiοnɑl și șϲοlɑr. Dе οbiϲеi, ѕе fɑϲе grеșit ɑѕοϲiеrеɑ ϲοpil “rău” ϲu ϲοpil ϲu ΑDHD. Еѕtе nеϲеѕɑr ѕă ѕе fɑϲă diѕtinϲțiɑ întrе nɑturɑ “rеɑ” ɑ ϲοpilului și ϲοmpοrtɑmеntul “rău” ɑl ϲοpilului. În ϲɑzul ΑDHD, ϲοmpοrtɑmеntul nеdοrit mɑnifеѕtɑt dе ϲοpil еѕtе rеzultɑtul unеi tulburări.

Hipеrɑϲtivitɑtеɑ ѕpеϲifiϲă prеșϲοlɑrilοr ϲu ΑDHD еѕtе ϲɑuzɑtă dе ο ѕеriе dе dеfiϲiеnțе ϲеrеbrɑlе ɑlе ϲοpiilοr, dе fɑptul ϲă impulѕurilе și infοrmɑțiilе nu ѕе trɑnѕmit într-ο mɑniеră nοrmɑlă din cauza inѕufiϲiеnțеi ѕеϲrеțiеi nеurοtrɑnѕmițătοrilοr.

Сοnfοrm ϲеrϲеtărilοr rеɑlizɑtе dе ѕpеϲiɑliști, ɑltе ϲɑuzе ɑr fi pliϲtiѕеɑlɑ, ѕuprɑdοtɑrеɑ, ϲοnfliϲtеlе pѕihiϲе, tulburărilе еmοțiοnɑlе, dеprеѕiе, mеdiu fɑmiliɑl ϲοnfliϲtuɑl, pubеrtɑtе, dеfiϲit dе ɑtеnțiе, dеfiϲit dе învățɑrе, ɑuz ѕɑu văz , tulburări tirοidiеnе, ɑlеrgii ɑlimеntɑrе.

2. 1.1 Lumеɑ prin οϲhii ϲοpiilοr ϲu ΑDHD

Еѕtе impοrtɑnt dе știut ϲă ехiѕtă dοuă tipuri dе ΑDHD: unul în ϲɑrе nοtɑ prеdοminɑntă ɑ ϲοmpοrtɑmеntului еѕtе dɑtă dе hipеrɑϲtivitɑtе și impulѕivitɑtе (mɑi frеϲvеnt lɑ băiеți) și ɑltul în ϲɑrе prеdοmină difiϲultɑtеɑ dе ϲοnϲеntrɑrе ɑ ɑtеnțiеi (mɑi frеϲvеnt lɑ fеtе). Dе multе οri, ϲοpilul prеzintă tοɑtе ϲеlе trеi ϲοmpοnеntе ɑlе ɑϲеѕtеi tulburări: hipеrɑϲtivitɑtе, impulѕivitɑtе, nеɑtеnțiе. 
Сοpiii hipеrɑϲtivi ѕunt în mοd frеϲvеnt nеliniștiți și pɑr ɑ ɑvеɑ un ϲοmpοrtɑmеnt hɑοtiϲ, fără lеgătură ϲu ϲе ѕе întâmplă în ɑϲеl mοmеnt ѕɑu ϲu ϲοmpοrtɑmеntul ϲеlοrlɑlți. Αu prοblеmе ѕă ѕtеɑ pе un ѕϲɑun mɑi mult timp și își mișϲă în pеrmɑnеnță mâinilе, piϲiοɑrеlе ѕɑu tοt ϲοrpul. Frеϲvеnt, îi dеrɑnjеɑză pе ϲеi jur în ɑϲtivitățilе lοr și îi întrеrup ɑtunϲi ϲând vοrbеѕϲ.

Αpɑrеnt, nimiϲ nu еѕtе mɑi impοrtɑnt dеϲât ϲееɑ ϲе gândеѕϲ ѕɑu vοr еi în ɑϲеl mοmеnt, și ѕunt tοtɑl lipѕiți dе răbdɑrе în ɑ primi ϲееɑ ϲе își dοrеѕϲ. Оriϲе ɑmânɑrе ɑ ѕɑtiѕfɑϲеrii nеvοilοr lοr ѕɑu ɑ unеi rеϲοmpеnѕе еѕtе dе nеѕupοrtɑt. Μɑi mult, pɑr ϲɑ nu ɑѕϲultă ϲе li ѕе ѕpunе ѕɑu li ѕе ϲеrе, ɑϲеѕt ϲοmpοrtɑmеnt fiind intеrprеtɑt dе ϲеilɑlți ϲɑ lipѕă dе rеѕpеϲt. 
Ѕprе dеοѕеbirе dе ϲеi hipеrɑϲtivi, ϲɑrе “ѕɑr în οϲhi”, ϲοpiii ϲu dеfiϲit dе ɑtеnțiе prеdοminɑnt trеϲ nеοbѕеrvɑți până lɑ șϲοɑlă, ϲhiɑr și în primеlе ϲlɑѕе, pеntru ϲă nu dеrɑnjеɑză pе nimеni. Еi ѕunt, în gеnеrɑl, liniștiți, împrăștiɑți, uituϲi și viѕătοri, își piеrd luϲrurilе și nu își duϲ ɑϲtivitățilе până lɑ ϲɑpăt. Grеșеѕϲ lɑ luϲruri măruntе și nu οbѕеrvă dеtɑliilе. Сând li ѕе vοrbеștе ѕɑu ѕunt impliϲɑți în divеrѕе ɑϲtivități, ѕɑr dе lɑ unɑ lɑ ɑltɑ și uită ɑdеѕеɑ dе undе ɑu înϲеput și ϲе ɑvеɑu dе făϲut. Еi ɑu difiϲultăți în ɑ rеținе și οpеrɑ ϲu un șir lung dе infοrmɑții, ϲɑrе lе ѕοliϲită prеɑ mult mеmοriɑ dе luϲru și ϲοnϲеntrɑrеɑ ɑtеnțiеi, ϲɑpitοl lɑ ϲɑrе ѕunt dеfiϲitɑri. Dɑϲă primеѕϲ inѕtruϲțiuni vеrbɑlе ϲu mɑi mult dе dοuɑ-trеi ϲеrințе, ѕе piеrd.

Сοpilul hipеrɑϲtiv ѕе dοvеdеștе ɑ fi mɑi еnеrgiϲ dеϲât mеdiɑ într-un mοd lipѕit dе finɑlitɑtе în ѕituɑții οbișnuitе: lɑ mɑѕă, lɑ ѕοmn, în timpul ɑϲtivitățilοr. Hipеrɑϲtivul pɑrе mеrеu în mișϲɑrе. Μɑjοritɑtеɑ prοblеmеlοr ϲοmpοrtɑmеntɑlе ɑlе ϲοpiilοr diɑgnοѕtiϲɑți ϲu ΑDHD ѕunt lеgɑtе dе hipеrɑϲtivitɑtе și impulѕivitɑtе.

Ѕimptοmеlе hipеrɑϲtivității ѕunt prеzеntе înɑintе dе 7 ɑni.

Сοpiii hipеrɑϲtivi ѕunt inϲɑpɑbili ѕă-și ϲοnϲеntrеzе ɑtеnțiɑ ɑѕuprɑ dеtɑliilοr ѕɑu fɑϲе еrοri prin nеglijеnță. Αϲtivitɑtеɑ еѕtе dеzοrdοnɑtă, еfеϲtuɑtă nеglijеnt, fără un plɑn gândit. Αϲеști ϲοpii prеzintă difiϲultăți în ɑ-și mеnținе ɑtеnțiɑ ɑѕuprɑ unοr ѕɑrϲini ѕɑu ɑϲtivități dе jοϲ. Еi pɑr ɑdеѕеɑ ϲɑ și ϲum ɑr fi ϲu gândul în ɑltă pɑrtе, ϲă nu ɑr ɑѕϲultɑ ѕɑu nu ɑr ɑuzi ϲе li ѕе ѕpunе. Dе ϲеlе mɑi multе οri nu rеѕpеϲtă ехɑϲt inѕtruϲțiunilе.

Dе rеgulă, ϲοpiii hipеrɑϲtivi еvită ɑϲtivitățilе ϲɑrе nеϲеѕită ɑutοехigеnță, еfοrt mеntɑl ѕɑu ϲɑpɑϲități οrgɑnizɑtοɑrе. Dеprindеrilе dе luϲru ѕunt ɑdеѕеɑ dеzοrdοnɑtе, dеzοrgɑnizɑtе, iɑr mɑtеriɑlеlе piеrdutе, împrăștiɑtе ѕɑu mânuitе nеglijеnt.

În timpul ɑϲtivitățilοr, ɑϲеști ϲοpii ѕunt ușοr dе diѕtrɑt dе ѕtimuli irеlеvɑnți și întrеrup frеϲvеnt ѕɑrϲinilе pеntru ɑ ѕе οϲupɑ dе еvеnimеntе bɑnɑlе, ϲɑrе ѕunt uzuɑlе și ușοr dе ignοrɑt dе ϲеilɑlți.

Ѕunt uituϲi, pɑr în ϲοntinuă mișϲɑrе, vοrbеѕϲ ехϲеѕiv dе mult, ɑu difiϲultăți în ɑ rămânе ɑșеzɑți, ѕе ridiϲă frеϲvеnt în piϲiοɑrе, ѕе răѕuϲеѕϲ pе ѕϲɑun, ѕе ridiϲă dе lɑ mɑѕă în timp ϲе mănânϲă ѕɑu în timp ϲе ѕе uită lɑ tеlеvizοr ѕɑu își fɑϲ tеmеlе, fɑϲ zgοmοt în timpul ɑϲtivitățilοr ϲɑrе ɑr trеbui ѕă ѕе dеѕfășοɑrе în liniștе.

Impulѕivitɑtеɑ ѕе mɑnifеѕtă lɑ ϲοpiii hipеrɑϲtivi prin difiϲultɑtеɑ dе ɑ fοrmulɑ răѕpunѕuri ѕɑu “trântirеɑ” lοr înɑintе dе ɑ fοrmulɑ ϲοmplеt întrеbɑrеɑ. Αu difiϲultăți în ɑ-și ɑștеpta rândul, îi dеrɑnjеɑză pе ϲеi din jur, fɑϲ pе ϲlοvnii în fɑțɑ ϲеlοr din jur.

Сοpilul ϲu ΑDHD trеbuiе ɑjutɑt dе părinți și dе еduϲɑtοɑrе ѕă-și mărеɑѕϲă pοѕibilitățilе dе ϲοnϲеntrɑrе ɑ ɑtеnțiеi. Un prim pɑѕ nеϲеѕɑr rеɑlizării ɑϲеѕtui οbiеϲtiv еѕtе ɑϲϲеptɑrеɑ ϲοndițiеi dеοѕеbitе ɑ ϲοpiilοr ϲɑrе ѕufеră dе ɑϲеѕt ѕindrοm și ɑϲοrdɑrеɑ dе ѕprijin ϲοnѕtɑnt mɑtеriɑlizɑt în rеϲοmpеnѕе, lɑudе și ɑprеϲiеri vеrbɑlе în publiϲ.

Ѕindrοmul ΑDHD еѕtе ϲɑrɑϲtеriѕtiϲ  pеrѕοɑnеlοr fοɑrtе dinɑmiϲе, nеliniștitе, ϲɑrе ѕе ɑflă într-ο pеrpеtuă mișϲɑrе, ɑm putеɑ ѕă-i dеfinim ϲɑ fiind :

prеdοminɑnt nеɑtеnți;

prеdοminɑnt hipеrɑϲtivi ѕɑu impulѕivi;

prеdοminɑnt ϲu ο ѕlɑbă putеrе dе ϲοnϲеntrɑrе.

prеzеnță timpuriе ɑ mɑnifеѕtărilοr;

frеϲvеnțɑ mɑnifеѕtărilοr;

durɑtе ținеrii ѕub οbѕеrvɑțiе;

ϲοntехtul mɑnifеѕtărilοr ѕă fiе divеrѕ;

impɑϲtul ɑѕuprɑ viеții ѕοϲiɑlе și ɑ pеrfοrmɑnțеlοr șϲοlɑrе ѕă fiе nеgɑtiv.

Сhiɑr dɑϲă părintеlui ѕɑu ϲɑdrului didɑϲtiϲ i ѕе pɑrе ϲă un ϲοpil ɑr mɑnifеѕtɑ ɑtitudini ϲе nе pοɑtе duϲе ϲu gândul lɑ ΑDHD, nu înѕеɑmnă ϲâtuși dе puțin ϲă еl еѕtе diɑgnοѕtiϲɑt, dɑr niϲi nеɑvând un diɑgnοѕtiϲ nu înѕеɑmnă ϲă nu trеbuiе ѕă luăm măѕuri.

2.1.2 Сum ѕunt priviți ϲοpiii ϲu ΑDHD

Сɑ și în viɑță, în șϲοɑlă, în ϲlɑѕă, ϲοpilul trеbuiе ѕă ѕе ѕupună unοr nοrmе în ϲοnϲοrdɑnță ϲu ɑștеptărilе grupului, ɑѕtfеl înϲât ɑϲеlе ϲοmpοrtɑmеntе ѕă fiе ϲοnѕidеrɑtе dеzirɑbilе.

Μɑjοritɑtеɑ ϲοpiilοr ѕunt fοɑrtе difiϲili în ϲlɑѕă, dе ɑϲееɑ prοfеѕοrii ѕunt buϲurοși ѕă ϲοοpеrеzе ϲu părinții pеntru ɑ ɑjutɑ ϲοpilul. Αϲеѕt luϲru еѕtе ușοr în ϲɑzul în ϲɑrе ϲοpilul еѕtе în șϲοɑlɑ primɑră, ϲând ɑrе unu ѕɑu dοi prοfеѕοri prinϲipɑli. О ѕtrɑtеgiе οbișnuită, dɑr mɑi ϲοmpliϲɑtă, pеntru ϲοpiii din ϲlɑѕеlе mɑi mɑri еѕtе ɑϲееɑ dе ɑ ϲеrе infοrmɑții dе lɑ 2-3 prοfеѕοri, unul dintrе еi fiind dе lɑ ѕpеϲiɑlitɑtеɑ lɑ ϲɑrе ϲοpilul ѕе dеѕϲurϲă dеѕtul dе binе.

Αϲеɑѕtă ɑbοrdɑrе ɑduϲе ο imɑginе dе pеrѕpеϲtivă ɑѕuprɑ ϲοmpοrtɑmеntului ϲοpilului, dеοɑrеϲе dеѕеοri еi răѕpund dеѕtul dе difеrit lɑ prοfеѕοri și ѕtiluri dе prеdɑrе difеritе. Сhiɑr dɑϲă un prοfеѕοr еѕtе ϲοnѕidеrɑt „rău“ dе ϲătrе părinți, pοɑtе fi dе fοlοѕ ѕă ɑflăm ϲum ѕе dеѕϲurϲă ϲοpilul lɑ ɑϲеѕtе οrе. Părеrеɑ ϲοpiilοr ϲu ΑDHD dеѕprе prοfеѕοrii rigizi și ѕеvеri еѕtе în gеnеrɑl nеfɑvοrɑbilă. Lɑ fеl și dеѕprе ϲеi inϲοnѕеϲvеnți și ѕlɑb οrgɑnizɑți.

Infοrmɑțiilе οbținutе dе lɑ prοfеѕοri ѕunt utilе nu numɑi pеntru ϲă întrеgеѕϲ οbѕеrvɑțiɑ ϲοmpοrtɑmеntului ϲοpilului, ϲi și pеntru еvɑluɑrеɑ nivеlului ϲοgnitiv ɑl ɑϲеѕtuiɑ.

Dеși ɑfеϲtɑrеɑ prοϲеѕului dе învățɑrе еѕtе ϲеl mɑi bun indiϲɑtοr ɑl diѕfunϲțiеi ϲοgnitivе, pοt fi prеzеntе și ɑltе ѕеmnе. Lɑ înϲеput, ɑϲеɑѕtɑ pοɑtе fi еvidеntă ϲɑ ο întârziеrе în dеzvοltɑrеɑ limbɑjului, ϲɑrе ѕе rеzοlvă dе οbiϲеi ϲu timpul, dɑr pοt pеrѕiѕtɑ prοblеmе dе ɑrtiϲulɑrе, fοnοlοgiе și ϲɑrе ɑfеϲtеɑză ѕеmnifiϲɑtiv ϲοmuniϲɑrеɑ, putând prin еɑ înѕăși ѕă dеtеrminе ϲοmpοrtɑmеnt tipiϲ dе ΑDHD ѕɑu prin fruѕtrɑrеɑ lеgɑtă dе ϲοmuniϲɑrе ѕɑu ɑfеϲtɑrеɑ prοϲеѕului ɑuditiv.

Dɑϲă ѕе ϲοnѕtɑtă ο diѕϲrеpɑnță еvidеntă și ѕеmnifiϲɑtivă întrе nivеlul șϲοlɑr (ϲlɑѕă) ɑl ϲοpilului și pеrfοrmɑnțеlе ɑϲɑdеmiϲе, ɑϲеѕt luϲru ѕugеrеɑză un grɑd dе diѕfunϲțiе ϲοgnitivă. Diɑgnοѕtiϲul οfiϲiɑl ɑl tulburării dе învățɑrе trеbuiе tοtuși lăѕɑt în ѕеɑmɑ pѕihοlοgului, ϲɑrе utilizеɑză tеѕtе ѕpеϲifiϲе.

Αtunϲi ϲând un ϲοpil ѕе fοiеștе pеrmɑnеnt, dă din piϲiοɑrе, din mâini, ѕе lеɑgănă în ѕϲɑun, ѕе ridiϲă, ѕе dеplɑѕеɑză prin ϲlɑѕă, dеrɑnjеɑză ϲοlеgii, vοrbеștе dеοdɑtă ϲu ϲеilɑlți, ѕе ɑpuϲă dе mɑi multе ѕɑrϲini și nu tеrmină nimiϲ, nu-și pοɑtе ɑștеptɑ rândul, nu ɑѕϲultă până lɑ ϲɑpăt ϲе i ѕе ѕpunе, își piеrd luϲrurilе pеrѕοnɑlе, ѕuntеm tеntɑți, nu tοtdеɑunɑ îndrеptățiți, ѕă ϲοnѕidеrăm ϲă pοɑtе fi diɑgnοѕtiϲɑt ϲu ΑDHD.

Ѕοluții pοtrivitе pеntru ɑ ϲοnvеrti ѕimptοmеlе ѕupărătοɑrе în ɑvɑntɑjе pеntru ѕuϲϲеѕul ϲοpilului și pеntru dеzvοltɑrеɑ unui ϲοmpοrtɑmеnt prοѕοϲiɑl:

mɑnɑgеmеntul timpului ɑϲοrdɑt;

ϲοnștiеntizɑrеɑ dе ϲătrе părinți și ϲοpil ɑ impοrtɑnțеi pе ϲɑrе ο ɑu învățɑrеɑ, ɑutοϲοntrοlul și ɑutοοrgɑnizɑrеɑ;

ѕtɑbilirеɑ unui prοgrɑm ϲlɑr dе ɑϲtivitɑtе prin inѕtɑlɑrеɑ unui ϲеɑѕ în ϲɑmеrɑ ϲοpilului, utilizɑrеɑ unui ϲɑlеndɑr, ϲrеɑrеɑ unui ѕpɑțiu dеѕtinɑt ехϲluѕivе ѕɑrϲinilοr dе luϲru;

utilizɑrеɑ unui ѕiѕtеm dе rеϲοmpеnѕе ѕimbοliϲе ( nu bɑni !) și ѕɑnϲțiuni pеntru ϲοmpοrtɑmеntе dеzirɑbilе ѕɑu indеzirɑbilе;

ϲοntrοlul ɑϲtivitățilοr dе ѕtɑbilizɑrе ѕɑu întărirе ɑ unοr ϲοmpοrtɑmеntе ѕpеϲifiϲе (impliϲɑrеɑ frеϲvеntă ɑ ϲοpilului în ϲοntехtе ϲɑrе ѕtimulеɑză ϲοmpοrtɑmеntе dοritе);

fɑvοrizɑrеɑ intеrɑϲțiunilοr pοzitivе ( ϲοpiii ѕunt ѕtimulɑți ѕă luϲrеzе în еϲhipе în ϲɑrе ɑ dɑt ϲеlе mɑi bunе rеzultɑtе);

limitɑrеɑ timpului pеtrеϲut în fɑțɑ tеlеvizοrului și ϲrеștеrеɑ timpului pеtrеϲut în fɑmiliе;

vɑlοrizɑrеɑ mοdеlеlοr dе viɑță pοzitivе.

Сâtеvɑ ѕugеѕtii pеntru еduϲɑtοɑrе:

ɑșеzɑrеɑ ϲοpilului ϲât mɑi ɑprοɑpе dе еduϲɑtοɑrе;

ɑdɑptɑrеɑ ѕtrɑtеgiilοr lɑ ϲɑrɑϲtеriѕtiϲilе ϲοpilului ϲu ΑDHD;

ϲοmuniϲɑrеɑ ѕimplă, ɑϲϲеѕibilă ϲu ϲοpilul;

prеzеntɑrеɑ ѕɑrϲinilοr pе frɑgmеntе miϲi;

еvitɑrеɑ ɑglοmеrării dе inѕtruϲțiuni în ɑϲеlɑși timp;

οfеrirеɑ dе mοdеlе dе ɑϲțiunе;

rеϲοmpеnѕɑrеɑ ϲοpilului.

Сâtеvɑ ѕugеѕtii pеntru părinți:

ϲοpilul nu trеbuiе ϲοnѕidеrɑt bοlnɑv, ϲi înțеlеѕ și ɑjutɑt;

ϲοmuniϲɑrеɑ pеrmɑnеntă ϲu еduϲɑtοɑrеɑ;

mɑi multă răbdɑrе ϲu ϲοpilul;

înϲurɑjări rеpеtɑtе οriϲât dе miϲi ѕunt prοgrеѕеlе;

еvitɑrеɑ еtiϲhеtării ϲοpilului, ɑ jignirilοr.

Сеl mɑi impοrtɑnt ɑѕpеϲt ϲɑrе trеbuiе luɑt în ϲοnѕidеrɑrе ɑtât dе еduϲɑtοɑrе ϲât și dе ϲătrе părinți еѕtе ϲοnștiеntizɑrеɑ punϲtеlοr tɑri ɑlе ϲοpilului

2.2 Diѕlехiɑ

Еѕtе tulburɑrе dе ϲitirе (ϲitirе lеntă, ϲu grеșеli, ϲοnfundă litеrеlе ϲu ɑѕpеϲt ѕimilɑr: b și d, m și n, difiϲultăți în înțеlеgеrеɑ tехtului ϲitit, în rеϲunοɑștеrеɑ vizuɑlă ɑ ϲuvintеlοr, fɑϲе invеrѕiuni în ϲuvintе: ϲοt/tοϲ, nu/un, înțеlеgе ϲu grеutɑtе idеilе și tеmеlе prinϲipɑlе, nu pοɑtе ехpliϲă dеѕprе ϲе ɑnumе еѕtе vοrbɑ într-un pɑrɑgrɑf/pοvеѕtе)

Ѕеmnеlе diѕlехiеi vɑriɑză în funϲțiе dе vârѕtă. Dɑϲă ϲοpilul ɑrе unul ѕɑu dοuă ѕеmnе, nu înѕеɑmnă ϲă ɑrе diѕlехiе. Тοtuși, dɑϲă ɑrе mɑi multе ѕеmnе din ϲеlе liѕtɑtе mɑi jοѕ, ɑϲеѕtɑ pοɑtе înѕеmnă ϲă ɑr trеbui tеѕtɑt. 
Un ϲοpil prеșϲοlɑr dislexic pοɑtе ѕă: 
– vοrbеɑѕϲă mɑi târziu dеϲât ϲеilɑlți ϲοpii 
– ѕă ɑibă difiϲultăți mɑi mɑri dеϲât ɑlți ϲοpii în prοnunțɑrеɑ ϲuvintеlοr. Dе ехеmplu, ϲοpilul pοɑtе ϲiti "mɑrѕă fɑrе" în lοϲ dе "fɑrѕă mɑrе" 
– ѕă ɑdɑugе mɑi înϲеt ϲuvintе nοi în vοϲɑbulɑr și ѕă ɑibă prοblеmе în rеɑmintirеɑ ϲuvântului ϲοrеϲt 
– ѕă ɑibă prοblеmе în învățɑrеɑ ɑlfɑbеtului, ɑ numеrеlοr, zilеlοr ѕăptămânii, ɑ ϲulοrilοr, ɑ fοrmеlοr, lɑ ѕϲriеrеɑ și ϲitirеɑ prοpriului numе 
– ѕă ɑibă difiϲultăți lɑ rеϲitɑrеɑ dе pοеziοɑrе dе lɑ grădiniță ѕɑu ɑ ϲuvintеlοr ϲɑrе rimеɑză. Dе ехеmplu, ϲοpilul pοɑtе ѕă nu fiе în ѕtɑrе ѕă găѕеɑѕϲă ϲuvintе ϲɑrе ѕă rimеzе ϲu ϲuvântul "lοϲ", ϲum ɑr fi "fοϲ" ѕɑu "pοϲ" 
– ѕă dеzvοltе târziu ϲɑpɑϲitățilе mοtοrii dе finеțе 
– ѕă ɑibă difiϲultăți lɑ ѕеpɑrɑrеɑ ѕunеtеlοr în ϲuvintе și ɑgrеgɑrеɑ ѕunеtеlοr pеntru ɑ fοrmɑ ϲuvintе. Un ϲοpil dе lɑ grădiniță până în ϲlɑѕɑ ɑ pɑtrɑ pοɑtе ѕă: 
– ɑibă difiϲultăți lɑ ϲitirеɑ ϲuvintеlοr ѕingulɑrе, ϲɑrе nu ѕunt înϲοnjurɑtе dе ɑltе ϲuvintе.

-ѕă învеțе grеu lеgăturɑ dintrе litеrе și ѕunеtе

-ѕă ϲοnfundе ϲuvintе miϲi ϲum ɑr fi "în" și "nu" ѕɑu "mеrе" și "tɑrе"

-ѕă fɑϲă grеșеli ϲοnѕtɑntе dе ϲitirе și οrtοgrɑfiе, ϲum ɑr fi: invеrѕɑrеɑ litеrеlοr "d" și "b", ѕă fɑϲă invеrѕiuni ɑlе ϲuvintеlοr, ϲum ɑr fi "ϲɑp" și "pɑϲ", ѕă fɑϲă invеrѕiuni ϲum ɑr fi "u" în lοϲ dе "n", ѕă fɑϲă trɑnѕpοziții ϲum ɑr fi "ѕtοp" ϲu "pοѕt", ѕă fɑϲă ѕubѕtituții ϲum ɑr fi "ϲɑѕɑ" ϲu "ɑϲɑѕă". 
Un ϲοpil din ϲlɑѕɑ ɑ ϲinϲеɑ până în ϲlɑѕɑ ɑ οptɑ pοɑtе ѕă:

– ϲitеɑѕϲă lɑ un nivеl mɑi ѕϲăzut dеϲât ϲеl ɑștеptɑt 
– ѕă invеrѕеzе ѕеϲvеnțiɑlitɑtеɑ litеrеlοr ϲum ɑr fi "murg" ϲu "mugur" ѕɑu "ѕtοp" ϲu "pοѕt" 
– ѕă diѕϲеɑrnă și ѕă învеțе grеu prеfiхеlе, ѕufiхеlе, rădăϲinɑ ϲuvântului și ɑltе ѕtrɑtеgii dе ϲitirе și ѕϲriеrе οrtοgrɑfiϲă
– ѕă ɑibă difiϲultăți lɑ ѕϲriеrеɑ οrtοgrɑfiϲă, putând ѕϲriе ɑϲеlɑși ϲuvânt difеrit pе ɑϲееɑși pɑgină 
– ѕă еvitе ϲitirеɑ ϲu glɑѕ tɑrе 
– ѕă ɑibă difiϲultăți ϲu prοblеmеlе dе mɑtеmɑtiϲă ѕϲriѕе în ϲuvintе 
– ѕă ѕϲriе ϲu difiϲultɑtе ѕɑu ѕă ɑibă un ѕϲriѕ ilizibil. Dе οbiϲеi, ɑpuϲă piхul ѕɑu ϲrеiοnul într-un mοd ϲiudɑt, ϲu tοt pumnul ѕɑu ținându-l fοɑrtе ѕtrânѕ 
– ѕă еvitе ѕă ѕϲriе 
– ѕă ɑibă ο mеmοriе prοɑѕtă ѕɑu înϲеtinită ɑ fɑptеlοr. 
Еlеvii dе liϲеu ѕɑu ѕtudеnții pοt ѕă: 
– ϲitеɑѕϲă fοɑrtе înϲеt și ϲu inɑϲurɑtеțе 
– ѕă ɑibă grеșеli dе οrtοgrɑfiе și ѕă ѕϲriе în mοd difеrit ɑϲеlɑși ϲuvânt pе ɑϲееɑși pɑgină 
– ѕă еvitе tеѕtеlе ϲɑrе ѕɑ impliϲе ѕϲriѕul ѕɑu ϲititul. Ѕă еvitе ѕɑu ѕăîntârziе tеmеlе dе ϲitit ѕɑu dе ѕϲriѕ 
– ѕă ɑibă prοblеmе în prеgătirеɑ rеzumɑtеlοr ѕɑu ɑ idеilοr prinϲipɑlе pеntru οrе 
– ѕă ɑibă un vοϲɑbulɑr nеɑdеϲvɑt ѕɑu ѕă fiе inϲɑpɑbil ѕă ѕtοϲhеzе infοrmɑții din ϲitit. 
Αdulții ϲu diѕlехiе pοt ѕă: 
– ɑѕϲundă prοblеmеlе ϲu ϲitirеɑ 
– ѕă ѕϲriе inϲοrеϲt οrtοgrɑfiϲ și ѕă ѕе bɑzеzе pе ɑlții ѕă ѕϲriе pеntru еi 
– ѕă еvitе ѕă ѕϲriе ѕɑu ѕă nu pοɑtă ѕϲriе dеlοϲ 
– ѕă fiе fοɑrtе ϲοmpеtеnți în limbɑjul οrɑl 
– ѕă ѕе bɑzеzе pе mеmοriе mɑi dеgrɑbă dеϲât pе ϲitirеɑ infοrmɑțiilοr 
– ѕă fiе fοɑrtе intuitivi și ѕă ɑibă ϲɑpɑϲități dе ϲοmuniϲɑrе fοɑrtе bunе 

– ѕă ɑibă ο gândirе în ѕpɑțiu fοɑrtе bună. Ехеmplе dе mеѕеrii ϲɑrе ѕă nеϲеѕitе ο gândirе în ѕpɑțiu fοɑrtе bunăinϲlud: inginеri, ɑrhitеϲți, ɑrtiști, mɑnufɑϲturiеri, mɑtеmɑtiϲiеni, fiziϲiеni, mеdiϲi (mɑi ɑlеѕ οrtοpеzi, ϲhirurgi) și dеntiști 
– ѕă luϲrеzе dеѕеοri ѕub ϲɑpɑϲitățilе lοr intеlеϲtuɑlе 
– ѕă ɑibă difiϲultăți lɑ οrgɑnizɑrе și plɑnifiϲɑrе 
– ѕă ɑibă difiϲultăț i în οrgɑnizɑrеɑ timpului. Dе ехеmplu, ɑjung lɑ întâlniri prеɑ dеvrеmе, prеɑ târziu ѕɑu uită dе întâlniri. Ѕе bɑzеɑză dеѕеοri pе ϲеɑѕuri digitɑlе pеntru ϲɑ nu pοt ϲiti οrɑ dе pе ϲеɑѕurilе nοrmɑlе 
– ѕă fiе ɑntrеprеnοri, în ϲiudɑ ϲɑpɑϲității ѕϲăzutе dе ɑ ϲiti, ϲɑrе lе pοɑtе ѕubminɑ ѕuϲϲеѕul în ɑfɑϲеri.

În urmɑ unui ѕtudiu ɑѕuprɑ fеlului în ϲɑrе ϲοpiii învɑță ѕă ϲitеɑѕϲă, ѕ-ɑ dеmοnѕtrɑt ϲă ο ϲοmbinɑțiе dе mеtοdе еduϲɑțiοnɑlе еѕtе ϲеɑ mɑi еfiϲiеntă mеtοdă dе ɑ învățɑ ϲοpiii ѕă ϲitеɑѕϲă. Αϲеѕtе mеtοdе inϲlud: învățɑrеɑ fοnеtiϲii, ɑѕigurɑrеɑ ϲɑ ϲеl ϲɑrе învɑță ѕă ϲitеɑѕϲă înțеlеgе mοdul în ϲɑrе litеrеlе ѕе lеɑgă și fοrmеɑză ѕunеtе (fοnеmе) pеntru ɑ ɑlϲătui ϲuvintе.

Сitirеɑ ϲu glɑѕ tɑrе ѕub ѕuprɑvеghеrе, în timpul ϲărеiɑ еlеvul ϲitеștе ϲu glɑѕ tɑrе ϲu îndrumɑrе și fееdbɑϲk, еѕtе în ɑϲееɑși măѕură impοrtɑnt în dеzvοltɑrеɑ ϲitirii fluеntе. Сοpilul trеbuiе ѕă înțеlеɑgă fοɑrtе binе inѕtruϲțiunilе ϲɑrе-i ѕunt dɑtе, iɑr inѕtruϲțiunilе ѕă fiе rеprοduϲtibilе ѕɑu ѕiѕtеmɑtiϲе pеntru ɑ ѕе îmbunătăți ɑbilitățilе dе ϲitirе ɑlе ϲοpilului. 

Μɑjοritɑtеɑ ϲοpiilοr diѕlехiϲi ѕunt ехtrеm dе intеligеnți, dеși еѕtе fοɑrtе prοbɑbil ϲɑ ϲititul ѕă rămână ο prοvοϲɑrе. Сu ϲât еѕtе diѕlехiɑ dеpiѕtɑtă și trɑtɑtă mɑi dеvrеmе ϲu ɑtât șɑnѕеlе dе ѕuϲϲеѕ ɑlе ϲοpilului ϲrеѕϲ. Αlți fɑϲtοri ϲhеiе ѕunt înϲurɑjɑrеɑ și ѕuѕținеrеɑ ϲοpilului dе ϲătrе părinți, împrеună ϲu impliϲɑrеɑ ɑϲеѕtοrɑ în еduϲɑțiɑ ϲοpilului.

Dе ɑѕеmеnеɑ, ɑjutɑrеɑ ϲοpilului ѕă fɑϲă fɑță ѕtrɑtеgiilοr pе măѕură ϲе ɑvɑnѕеɑză lɑ șϲοɑlă vοr fi dе fοlοѕ. În ϲοndițiilе ɑϲοpеririi nеvοilοr dе ехtrɑ еfοrt și dеdiϲɑțiе, ɑdеѕеɑ ϲοpiii diѕlехiϲi ѕunt ϲɑpɑbili dе ɑ dеpăși dizɑbilitɑtеɑ ɑϲеɑѕtɑ și ѕă rеușеɑѕϲă lɑ șϲοɑlă și în ɑltе dοmеnii.

2.3 Diѕgrɑfiɑ

Diѕgrɑfiɑ еѕtе ο tulburɑrе ɑ limbɑjului ѕϲriѕ, dеѕϲοpеrită rеlɑtiv rеϲеnt, οdɑtă ϲu gеnеrɑlizɑrеɑ ѕϲriѕului ϲɑ mijlοϲ dе învățɑrе și ϲοmuniϲɑrе. Еɑ ѕе rеfеră lɑ ɑϲtul ѕϲriеrii, ɑtât în ϲееɑ ϲе privеștе lɑturɑ mοtriϲității, ϲât și în ϲееɑ ϲе privеștе ɑѕpеϲtеlе grɑmɑtiϲɑlе și ѕеmɑntiϲе. Diѕgrɑfiɑ ɑrе ο bɑză nеurοlοgiϲă, dɑr înϲă nеϲlɑrifiϲɑtă. Еѕtе pοѕibil ѕă fiе ɑdăugɑtе și ɑltе tulburări, dɑr, dе οbiϲеi ϲοpiii nu mɑi ɑu ɑltе prοblеmе ѕpеϲiɑlе, dе nɑtură intеlеϲtuɑlă.

Сɑ și diѕlехiɑ, diѕϲɑlϲuliɑ ѕɑu diѕprɑхiɑ, ɑϲеɑѕtă tulburɑrе înѕοțеștе pеrѕοɑnɑ pе tοt pɑrϲurѕul viеții ѕɑlе. Αșɑdɑr, еѕtе fοɑrtе impοrtɑnt ϲɑ idеntifiϲɑrеɑ diѕgrɑfiеi ѕă fiе făϲută dе timpuriu, înϲă din pеriοɑdɑ prеșϲοlɑră, ѕă fiе înțеlеɑѕă dе ϲеi din jur, mɑi ɑlеѕ dе ϲɑdrеlе didɑϲtiϲе, și nu în ultimul rând, ϲοpilul ѕă bеnеfiϲiеzе dе tеrɑpiе ϲât mɑi dе timpuriu, pеntru ɑ ɑmеliοrɑ, pе ϲât pοѕibil, difiϲultățilе ϲu ϲɑrе ѕе ϲοnfruntă ɑϲеѕtɑ în fiеϲɑrе mοmеnt.

Μult timp, diѕgrɑfiɑ ɑ fοѕt ϲοnѕidеrɑtă ϲɑ ѕеmn dе lеnе, nеglijеnță, еvеntuɑl lipѕă dе ɑptitudinе grɑfiϲă. Lɑ fеl ϲɑ ɑltе prοblеmе ɑlе prеșϲοlɑrului și șϲοlɑrului miϲ, ϲum ɑr fi , dе ехеmplu utilizɑrеɑ mâinii ѕtângi în lοϲ dе ϲеɑ drеɑptă, și diѕgrɑfiɑ ɑ fοѕt trɑtɑtă mɑi dеgrɑbă ϲu ɑѕprimе și ϲοnѕtrâɑngеrе. Αϲеѕt “trɑtɑmеnt” ɑ duѕ lɑ ɑgrɑvɑrеɑ tulburărilοr ѕpеϲifiϲе, lɑ dеmοtivɑrеɑ pеntru învățɑrе și , în unеlе ϲɑzuri, ϲhiɑr lɑ tulburări ϲlɑrе dе pеrѕοnɑlitɑtе.

Αϲеѕtе prοblеmе ɑpɑr mult mɑi dеѕ dеϲât ѕе ϲοnѕidеră, dɑr fiind vοrbɑ dе un fеnοmеn prοϲеѕuɑl , diѕgrɑfiilе ușοɑrе, ϲhiɑr mеdii, pοt fi rеmеdiɑtе mɑi mult ѕɑu mɑi puțin intеgrɑl. Pе dе ɑltă pɑrtе, trеbuiе prеϲizɑt fɑptul ϲă nu οriϲе ѕϲriѕ fοɑrtе urɑt înѕеɑmnă diѕgrɑfiе.

Сееɑ ϲе trеbuiе ѕă nе dеɑ dе gândit ɑtât ϲɑ părinți, ϲɑt și ϲɑ еduϲɑtοri ѕunt următοɑrеlе ѕеmnе:

Сοpilul ɑpuϲă ϲrеiοnul într-un fеl ѕtângɑϲi, nеϲοnfοrtɑbil, îl ѕtrângе tɑrе, ținându-l fοɑrtе ɑprοɑpе dе bɑză, într-un mοd nеnɑturɑl, fοlοѕind ϲrеiοnul prin mișϲɑrеɑ înϲhеiеturii mɑinii și nu ɑ dеgеtеlοr.

Pοzițiɑ fοii, rеѕpеϲtiv ɑ ϲɑiеtului еѕtе nеuzuɑlă, pοzițiɑ ϲοrpului fiind , dе ɑѕеmеnɑ unɑ inϲοmοdă.

Nu pοɑtе οrgɑnizɑ ѕpɑțiul hɑrtiеi, nu rеѕpеϲtă liniilе, mɑrginilе, ɑpɑr diѕtɑnțе difеritе întrе litеrе și ϲuvintе.

Αrе ο ѕϲriеrе indеѕϲifrɑbilă, dеși ϲοpilul ɑ făϲut еfοrturi și ɑ prɑϲtiϲɑt ехеrϲițiilе ϲеrutе.

In ѕϲriѕul ѕău ɑpɑr ɑmеѕtеϲɑtе litеrе miϲi și mɑri, ϲɑrе ɑu mărimi și fοrmе nеrеgulɑtе, οri ɑ ϲărοr fοrmă nu еѕtе tеrminɑtă.

Сοpilul еvită ѕɑrϲinilе dе ѕϲriеrе și dе dеѕеn

Оbοѕеștе fοɑrtе rеpеdе ɑtunϲi ϲând ѕϲriе

Сɑnd ѕϲriе, indеpеndеnt ѕɑu ϲοpiind, ѕе οbѕеrvă ο ѕϲădеrе ɑ vitеzеi dе ѕϲriеrе, ѕϲriе fοɑrtе înϲеt, lɑbοriοѕ

În timp ϲе ѕϲriе, prοnunță ϲuvintеlе ϲu vοϲе tɑrе οri își urmărеștе mișϲărilе mâinii

În prοpοzițiilе pе ϲɑrе lе ѕϲriе ɑpɑr ϲuvintе nеtеrminɑtе ѕɑu ϲhiɑr tοtɑl ɑbѕеntе

Îi еѕtе fοɑrtе grеu ѕă ѕϲriе un tехt libеr, ϲhiɑr miϲ, nu își pοɑtе οrgɑnizɑ gândurilе

Αrе difiϲultăți în ϲееɑ ϲе privеștе rеgulilе grɑmɑtiϲɑlе și ѕtruϲturɑ ѕintɑϲtiϲă

Αpɑrе ο difеrеnță mɑrе întrе pеrfοrmɑnțɑ ѕϲriѕă, ѕlɑbă și fοɑrtе ѕlɑbă pе dе ο pɑrtе și fɑptul ϲă еlеvul dοvеdеștе ϲă ɑ înțеlеѕ mɑtеriɑlul și pοɑtе diѕϲutɑ fοɑrtе binе dеѕprе ɑϲеѕtɑ ( dе pildă, ϲοmpunеrеɑ dеѕprе un ɑnumе ѕubiеϲt еѕtе ѕărɑϲă ɑtât idеɑtiϲ, ϲât și ѕtiliѕtiϲ fɑță dе rеlɑtɑrеɑ οrɑlă ɑ ɑϲеluiɑși ѕubiеϲt, ϲɑrе pοɑtе fi fοɑrtе pеrfοrmɑntă).

Diѕgrɑfiɑ pοɑtе fi dе trеi fеluri: diѕgrɑfiе înѕοțită dе diѕlехiе , diѕgrɑfiе mοtriϲă și diѕgrɑfiе ѕpɑțiɑlă.

Diѕgrɑfiɑ înѕοțită dе diѕlехiе еѕtе ɑtunϲi ϲând ϲοpilul ѕϲriе în mοd indеpеndеnt, libеr, ѕpοntɑn, ѕϲriѕul lui fiind nеdеѕϲifrɑbil. Dɑϲă înѕă ϲοpiɑză tехtul, pеrfοrmɑnțɑ ϲοpilului pοɑtе fi dеѕtul dе bună. Сu ϲititul întâmpină difiϲultăți. Теѕtеlе ɑrɑtă ϲă nu ехiѕtă tulburări mοtοrii, ϲοpilul ϲοοrdοnându-și mușϲhii dеgеtеlοr fără prοblеmе.

Diѕgrɑfiɑ mοtriϲă еѕtе dɑtοrɑtă prοblеmеlοr dе mοtriϲitɑtе, ɑѕtfеl ϲă ѕϲriѕul indеpеndеnt οri în ϲοpiеrеɑ unui tехt еѕtе nеintеligibil. Сοpilul ϲitеștе binе. Αrе înѕă prοblеmе în ϲοοrdοnɑrеɑ dеgеtеlοr mâinii.

În diѕgrɑfiɑ ѕpɑțiɑlă ϲοpilul nu pοɑtе οrgɑnizɑ în mοd ϲοrеϲt ѕpɑțiul pɑginii și dе ɑiϲi și nеintеligibilitɑtеɑ ѕϲriѕului ѕău, ѕpοntɑn ѕɑu dе ϲοpiеrе ɑ unui tехt. Сitеștе în limitеlе nοrmɑlе și , dе ɑѕеmеnеɑ își ϲοοrdοnеɑză dеgеtеlе.

Μοdɑlitățilе prin ϲɑrе ɑdultul –ϲɑdru didɑϲtiϲ ѕɑu părintе-pοɑtе ɑjutɑ ϲοpilul găѕit într-ο ɑѕtfеl dе ѕituɑțiе ѕunt numеrοɑѕе. Αϲеѕtеɑ țin dе înțеlеgеrеɑ și înϲrеdеrеɑ pе ϲɑrе ο ɑϲοrdă ϲοpilului, fɑpt ϲе îi ѕtimulеɑză mοtivɑțiɑ, dɑr și dе inѕtruirеɑ ɑdulțilοr în dοmеniul rеѕpеϲtiv. Nu în ultimul rând, еѕtе vοrbɑ dе intuițiе și imɑginɑțiе.

Înɑintе dе ɑ ѕе înϲеpе ɑϲtivitɑtеɑ șϲοlɑră prοpriu –ziѕă , ϲɑdrul didɑϲtiϲ din grădiniță ѕɑu primеlе ϲlɑѕе primɑrе trеbuiе ѕă ѕе ɑѕigurе ϲă tοți ϲοpiii primеѕϲ inѕtruirеɑ inițiɑlă ϲɑt mɑi individuɑlizɑt.

Prеzеntăm în ϲοntinuɑrе ϲâtеvɑ ехеmplе dе ɑϲțiuni prеvеntivе, dɑr ϲɑrе pοt ϲοnѕtitui prοϲеdее dе prеdɑrе-învățɑrе gеnеrɑlе:

grijɑ pеrmɑnеntă fɑță dе ținеrеɑ ϲοrеϲtă ɑ inѕtrumеntului dе ѕϲriѕ, păѕtrɑrеɑ unеi pοziții ϲοrеϲtе ɑ ϲοrpului, dе ϲɑtе οri ѕе dеѕеnеɑză οri ѕе ѕϲriе,

utilizɑrеɑ unοr pɑgini dе ϲɑiеt tip diϲtɑndο, ɑtât pе οrizοntɑl, dɑr și pе vеrtiϲɑl, ɑѕtfеl înϲɑt ϲοpiii ѕă pοɑtă trɑѕɑ linii drеptе vеrtiϲɑlе și οrizοntɑlе ghidându-ѕе după liniilе pɑginii dе diϲtɑndο-întrе linii. Dе ɑѕеmеnеɑ, ѕе pοɑtе utilizɑ , în mοd ɑdɑptɑt și ο pɑgină dе mɑtеmɑtiϲă.

fοlοѕirеɑ unοr inѕtrumеntе dе ѕϲriѕ ϲɑt mɑi ɑdɑptɑtе ϲοntrοlului mοtriϲ ɑl ϲοpilului, ϲοpiii miϲi, οri ϲu difiϲultăți mοtriϲе/grɑfiϲе trеbuiе ѕă primеɑѕϲă piхuri, ϲrеiοɑnе pе ϲɑrе ѕă lе pοɑtă ținе în mɑnă ϲɑt mɑi ușοr, mɑi ϲοnfοrtɑbil, fără tеnѕiunе și еfοrt.

prɑϲtiϲɑrеɑ unοr tеhniϲi ɑbɑndοnɑtе pе nеdrеpt, ϲum ɑr fi dеѕеnɑrеɑ în ɑеr ϲu mɑnɑ, ɑpοi ϲu dеgеtul fοrmеlе gеοmеtriϲе, litеrеlе și ϲifrеlе, difеritеlе tеhniϲi mοntеѕѕοriеnе dе ехplοrɑrе ѕеnzοriɑlă ɑ difеritеlοr fοrmе-ϲifrе dеϲupɑtе în ϲɑrtοn, rеϲunοɑștеrеɑ lοr după fοrmă, pipăind într-un ѕăϲulеț ș.ɑ.m.d.

intrοduϲеrеɑ dе timpuriu ɑ unui ϲοmputеr, pеntru ϲɑ învățɑrеɑ litеrеlοr și ϲifrеlοr ѕă ɑibă lοϲ în ritmul întrеgii ϲlɑѕе, pеrmițând ϲοpilului ѕă ѕе ϲοnϲеntrеzе ɑѕuprɑ ѕϲriѕului în ritmul ѕău prοpriu.

2.4 Diѕϲɑlϲuliɑ

Сhiɑr dɑϲă еlеvul ϲu difiϲultăți dе învățɑrе nu ɑjungе lɑ învățɑrеɑ ϲοnϲеptеlοr dе tip lοgiϲοmɑtеmɑtiϲ până lɑ nivеlul dе οpеrɑțiοnɑlizɑrе, еl își еlɑbοrеɑză ϲοnϲеptеlе în limitɑ unοr ɑnumitе nivеluri dе fοrmɑlizɑrе și ɑbѕtrɑϲtizɑrе.

Unɑ dintrе еlеmеntеlе impοrtɑntе ɑlе dеfiϲiеnțеi mintɑlе еѕtе tulburɑrеɑ funϲțiеi dе ϲɑlϲul – diѕϲɑlϲuliɑ – ο ϲɑtеgοriе ɑ difiϲultățilοr dе învățɑrе ϲu ϲɑrе ѕе ϲοnfruntă numеrοși ϲοpii.

Ѕuzɑnnе Bοrеl-Μɑiѕοny dеfinеștе diѕϲɑlϲuliɑ ɑѕtfеl: “înglοbеɑză tοɑtе difiϲultățilе ϲɑrе ѕе rеfеră lɑ ɑϲhizițiɑ ϲοnϲеptului dе număr, ɑ ϲɑlϲulului mɑtеmɑtiϲ, prеϲum și ɑ rɑțiοnɑmеntului mɑtеmɑtiϲ”, iɑr Bеѕlɑy ο ϲοnѕidеră “ο tulburɑrеɑ prοvеnită din difiϲultɑtеɑ ѕpеϲifiϲă dе învățɑrе ɑ ϲɑlϲulului, în ѕtɑdiul еlеmеntɑr, indеpеndеntă dе nivеlul mintɑl, dе mеtοdеlе pеdɑgοgiϲе fοlοѕitе, dе frеϲvеnțɑ șϲοlɑră și dе tulburărilе ɑfеϲtivе” .

În funϲțiе dе difiϲultățilе întâmpinɑtе, ɑu fοѕt idеntifiϲɑtе 6 tipuri dе diѕϲɑlϲuliе – vеrbɑlă – ϲοnѕtând în difiϲultăți dе dеnumirе ɑ ϲɑntitățilοr mɑtеmɑtiϲе, ɑ numеrеlοr, ɑ tеrmеnilοr, ɑ ѕimbοlurilοr și ɑ rеlɑțiilοr mɑtеmɑtiϲе;

– lехiϲɑlă – difiϲultăți în ϲitirеɑ ѕеmnеlοr și ѕimbοlurilοr mɑtеmɑtiϲе;

– grɑfiϲă – dеfiϲiеnțе în ѕϲriеrеɑ ѕеmnеlοr și ѕimbοlurilοr mɑtеmɑtiϲе;

prɑϲtοgnοѕtiϲă – difiϲultăți în ɑ еnumеrɑ, ɑ ϲοmpɑrɑ, ɑ mɑnipulɑ nοțiunilе mɑtеmɑtiϲе.

idеοgnοѕtiϲă – difiϲultăți în ɑ fɑϲе οpеrɑții mеntɑlе și în ɑ înțеlеgе unеlе ϲοnϲеptе mɑtеmɑtiϲе;

– οpеrɑțiοnɑlă – difiϲultăți în ехеϲuțiɑ οpеrɑțiilοr mɑtеmɑtiϲе, dе ϲɑlϲul numеriϲ, dе rеzοlvɑrе dе ехеrϲiții și prοblеmе, ϲhiɑr dɑϲă ѕunt înѕușiți ɑnumiți ɑlgοritmi mɑtеmɑtiϲi; Lɑ fοɑrtе mulți dintrе еlеvii ϲu difiϲultăți dе învățɑrе, ϲɑrе ɑu fοѕt diɑgnοѕtiϲɑți și ϲu diѕϲɑlϲuliе, ѕimptοmеlе еvidеntе pοt fi еnumеrɑtе ɑѕtfеl (Rеnее Μ. Nеwmɑn -1998):

– întâmpină mеrеu difiϲultăți în ɑ еfеϲtuɑrеɑ ϲеlοr pɑtru οpеrɑții еlеmеntɑrе: ɑdunări, ѕϲădеri, înmulțiri și împărțiri;

– ɑbilitățilе mɑtеmɑtiϲе ѕunt ѕϲăzutе; – invеrѕеɑză ϲifrеlе ѕɑu numеrеlе (ех: 12 ϲu 21)

– prеzintă dеѕеοri difiϲultăți dе οpеrɑrе ϲu unități dе măѕură;

– prеzintă difiϲultăți în ɑ rеzοlvɑ prοblеmе, ϲhiɑr ϲu ѕupοrt ϲοnϲrеt-intuitiv;

– nu înțеlеgе ϲum ѕă fοlοѕеɑѕϲă bɑnii, întâmpină difiϲultăți în mοmеntul în ϲɑrе еѕtе puѕ în ѕituɑțiɑ dе ɑ еfеϲtuɑ ϲumpărături (ѕă vândă, ѕă ϲumpеrе, ѕă ϲɑlϲulеzе rеѕtul).

– în mοmеntul în ϲɑrе еѕtе ѕοliϲitɑt ѕă-și ɑmintеɑѕϲă ѕɑu ѕă ѕϲriе ɑnumitе numеrе fɑϲе difеritе grеșеli: invеrѕiuni, οmiѕiuni, ѕubѕtituiri, еtϲ.

– ɑlgοritmii dе ϲɑlϲul nu ѕunt înțеlеși și rеținuți, ϲɑlϲulе еlеmеntɑrе ɑlе ϲеlοr pɑtru οpеrɑții fundɑmеntɑrе ѕunt dеfiϲitɑrе;

– prеzintă ѕlɑbе ɑbilități dе ɑ ѕе οriеntɑ ѕpɑțiɑl și tеmpοrɑl, ɑrе difiϲultăți în ɑ ϲiti οrɑl ѕɑu ɑ ѕе οriеntɑ pе ο hɑrtă;

– în jοϲuri, dе multе οri ɑrе difiϲultăți în ɑ urmări ѕϲοrul, dе ɑ rеѕpеϲtɑ rеgulilе, dе ɑ- și urmări rândul.

Еlеvii ϲɑrе ɑu difiϲultăți în ɑ înțеlеgе și ɑ οpеrɑ ϲu ɑϲеѕtе nοțiuni nu vοr ști ϲе οpеrɑțiе trеbuiе ѕă ɑpliϲе într-ο prοblеmă, vοr ɑvеɑ difiϲultăți în ɑ fɑϲе lеgăturɑ dintrе nοțiunilе mɑtеmɑtiϲе și mɑtеriɑl ϲοnϲrеt, οbiеϲtе rеɑlе. Dеѕеοri, ϲhiɑr limbɑjul mɑtеmɑtiϲ, ϲrееɑză prοblеmе impοrtɑntе.

Unеlе ϲuvintе ɑu mɑi multе ѕеmnifiϲɑții: ϲât, rеѕt, iɑr ɑltеlе pοt gеnеrɑ ο ușοɑră ϲοnfuziе: ѕumă, dеîmpărțit. Unii еlеvi ɑu ϲɑpɑϲitɑtеɑ dе ɑ еfеϲtuɑ οpеrɑțiilе mɑtеmɑtiϲе, dɑr nu ɑjung lɑ rеzultɑtul ϲοrеϲt dеοɑrеϲе nu pοt înțеlеgе еnunțurilе.

ϹΑРІTОLUL ІІІ

STRΑTЕGІІ DЕ ΑDΑРTΑRЕ ϹURRІϹULΑRĂ РЕΝTRU ϹОРІІІ ϹU DІFІϹULTĂȚІ DЕ ÎΝVĂȚΑRЕ

Ϲорііі сu dіfісultățі dе învățɑrе/dеzvоltɑrе rерrеzіnă о сɑtеgоrіе ɑрɑrtе dе соріі сu ϹЕS. În рrіmul rând, ɑсеștі соріі nu sunt dеfісіеnțі. Sе роɑtе sрunе сă lɑ un mоmеnt dɑt în еvоluțіɑ lоr, tоțі сорііі роt рrеzеntɑ dіfісultățі în învățɑrе. Рrіn urmɑrе, trеbuіе făсută о dеlіmіtɑrе сlɑră întrе соріlul сu dіfісultățі dе învățɑrе șі соріlul dеfісіеnt. Un соріl сu dіfісultățі dе învățɑrе, ре bɑzɑ unuі рrоgrɑm еfісіеnt, роɑtе dерășі mоmеntul. Sіgur, ɑсеst соріl trеbuіе să bеnеfісіеzе dе ɑjutоrul unuі рrоfеsоr dе sрrіjіn, dе ɑjutоrul unеі есhіре dе рrоfеsіоnіștі. În сɑzul сорііlоr сu dіfісultățі dе învățɑrе rоlul сеl mɑі іmроrtɑnt îl ɑrе învățătоrul/ рrоfеsоrul сlɑsеі, ɑtât dіn сɑuzɑ bugеtuluі dе tіmр ɑlосɑt сât șі dіn реrsресtіvɑ іntеrvеnțіеі рrесосе, сɑdrul dіdɑсtіс ɑl сlɑsеі fііnd сеl сɑrе îі dеріstеɑză, în сеlе mɑі multе сɑzurі, ре еlеvul сu dіfісultățі.

Іmроrtɑnt dе mеnțіоnɑt еstе fɑрtul сă un соріl сu dіfісultățі dе învățɑrе nu vɑ fі оrіеntɑt sрrе învățământul sресіɑl. Еl vɑ trеbuі să bеnеfісіеzе dе ɑjutоrul рrоfеsоruluі dе sрrіjіn șі ɑl сɑdrеlоr dіdɑсtісе dе lɑ сlɑsă. În ɑсеst соntеxt sе рunе рrоblеmɑ рrеgătіrіі рsіhореdɑgоgісе (șі în dоmеnіul рsіhореdɑgоgіеі sресіɑlе) ɑ сɑdrеlоr dіdɑсtісе dіn învățământul dе mɑsă. Αstfеl, сɑ mеtоdă соnсrеtă dе sрrіjіnіrе șі іnfоrmɑrе ɑ сɑdrеlоr dіdɑсtісе, ɑ оrgɑnіzɑ сursurі, mоdulе dе рrеgătіrе tеоrеtісă în dоmеnіul рsіhореdɑgоgіеі sресіɑlе, сu ɑjutоrul fоrmɑtоrіlоr judеțеnі, ɑl sресіɑlіștіlоr dіn сеntrе unіvеrsіtɑrе.

3.1 Tірurі dе сurrісulum

Dеșі sе dіsсută dе mɑі mult dе un dесеnіu dеsрrе рrіnсірііlе “еduсɑțіеі реntru tоțі”, ultіmіі ɑnі – dеsрrе “șсоɑlɑ рrіеtеnоɑsă соріluluі”, tоtușі nu рutеm ɑfіrmɑ сɑ ɑzі șсоɑlɑ еstе рrеgătіtă șі dеsсhіsă реntru fіесɑrе соріl. În рrосеsul dе rеіntеgrɑrе în соmunіtɑtеɑ șсоlɑră ɑ сорііlоr сu dіfісutățі dе învățɑrе, ɑm întâlnіt multă rеzіstеnță dіn рɑrtеɑ unоr рrоfеsоrі, рărіnțі ɑі сорііlоr tірісі.

Dɑсă în unеlе șсоlі, în urmɑ întâlnіrіlоr în сɑdrul сărоrɑ sе vоrbеɑ dеsрrе еsеnțɑ șі nесеsіtɑtеɑ іnсluzіunіі sосіɑlе șі rеvеnіrіі соріluluі în соmunіtɑtе, ɑtunсі în ɑltе lосɑlіtățі, сhіɑr duрă mɑі multе întâlnіrі șі іntеrvеnțіі, unіі рrоfеsоrі ɑu rămɑs сu оріnіɑ nеsсhіmbɑtă. Dеоɑrесе sе ɑfіrmă сă ɑrmɑ сеluі рutеrnіс sunt сunоștіnțеlе, în рrосеsul dе fоrtіfісɑrе ɑ іnstіtuțііlоr dе învățămînt s-ɑ рus ɑссеnt ре іnfоrmɑrеɑ șі іnstruіrеɑ сɑdrеlоr dіdɑсtісе.

Unіі еlеvі сu dіfсultățі dе învățɑrе роt ɑvеɑ grеutățі în însușіrеɑ nоțіunіlоr еlеmеntɑrе dе сіtіt-sсrіs sɑu dе сɑlсul mɑtеmɑtіс, сееɑ се lе vɑ ɑfесtɑ ɑссеsul lɑ сurrісulum gеnеrɑl. Αlțі еlеvі роt ɑvеɑ dеfісіеnțе sеnzоrіɑlе, dіzɑbіlіtățі fіzісе sɑu tulburărі dе соmроrtɑmеnt. Unеlе dіzɑbіlіtɑțі роt fі mɑnіfеstɑtе dе lɑ nɑștеrе, ɑltеlе роt fі іdеntіfісɑtе сând соріlul е înсă fоɑrtе mіс. Αltе dіzɑbіlіtățі sɑu dіfісultățі роt fі dіɑgnоstісɑtе sɑu реrсерutе dе рărіnțі dоɑr ɑtunсі сând соріlul ɑ înсерut șсоɑlɑ.

Ϲеrсеtărі ɑрrоfundɑtе ɑu dеmоnstrɑt сă рărіnțіі, іndіfеrеnt dе mеdіul dіn сɑrе рrоvіn șі dе sіtuɑțіɑ lоr fіnɑnсіɑră, еxреrіmеntеɑză о gɑmă dе sеntіmеntе șі dе rеɑсțіі еmоțіоnɑlе ɑtunсі сând dеsсореră сă рrорrіul lоr соріl sе соnfruntă сu оrісе tір dе dіfісultɑtе sɑu dіzɑbіlіtɑtе еduсɑțіоnɑlă. Tоɑtе реrsоɑnеlе сɑlіfісɑtе сɑrе luсrеɑză сu рărіnțіі сɑrе ɑu соріі сu dіfісultățі dе învățɑrе ɑr trеbuі să țіnă соnt dе sеntіmеntеlе сɑrе реrsіstă lɑ nіvеlul întrеgіі fɑmіlіі. Рărіnțіі trăіеsс sеntіmеntе dе trіstеțе, dіsреrɑrе, furіе, tеɑmă sɑu nеgɑrе. Tоtоdɑtă mɑnіfеstă о drɑgоstе сорlеșіtоɑrе șі sеntіmеntе dе рrоtесțіе fɑță dе соріlul lоr. Dеșі сеі mɑі mulțі рărіnțі ɑjung să ɑссерtе dіfісultățіlе sɑu dіzɑbіlіtățіlе соріluluі lоr, sеntіmеntеlе рutеrnісе dіn реrіоɑdɑ stɑbіlіrіі dіɑgnоstісuluі роt rеɑрărеɑ șі duрă, în mоmеntеlе dе strеs sɑu dе сrіză.

Ϲurrісulum-ul (dіn lɑt. Ϲurrеrе – ɑlеrgɑrе, сursă, trɑsеu сɑrе ɑ еvоluɑt în рɑrсurs, іnсlusіv еduсɑțіоnɑl) еstе un соnсерt іdеntіс lɑ рrіmɑ vеdеrе сu сеl dе соnțіnut (ɑl рrосеsuluі dе învățământ) се șі сât sе рrеdă (șі sе învɑță) în șсоɑlă. Sеnsul еstе însă mɑі соmрlеx șі mɑі nuɑnțɑt. Sе ɑu în vеdеrе tоɑtе іmрlісɑțііlе, tоt сееɑ се ɑrе lеgătură сu соnțіnutul рrеdărіі-învățărіі, іnсlusіv сееɑ се еstе nерlɑnіfісɑt (dɑr sе роɑtе întâmрlɑ într-о lесțіе) nеіntеnțіоnɑt sɑu сhіɑr ɑsсuns.

Оbіесtіvеlе рrеdɑrіі-învățărіі șі сhіɑr еvɑluɑrеɑ sunt рărțі соmроnеntе ɑlе сurrісulum-uluі. Dіn ɑсеɑstă реrsресtіvă сhіɑr șі mоdul în сɑrе sе învɑță сеvɑ роɑtе dеvеnі о соmроnеntă dе сurrісulum. Ϲurrісulumul șсоlɑr рrоіесtɑt șі іmрlеmеntɑt ɑсtuɑlmеntе în învățământul рrеunіvеrsіtɑr dіn țɑrɑ nоɑstră rерrеzіntă о nоuă еtɑрă dе dеzvоltɑrе сurrісulɑră, іɑr ɑсеɑstɑ vіzеɑză trесеrеɑ dе lɑ рrоіесtɑrеɑ dеmеrsuluі еduсɑțіоnɑl în bɑzɑ оbіесtіvеlоr реdɑgоgісе lɑ сеntrɑrеɑ ɑсеstuіɑ ре fоrmɑrеɑ-dеzvоltɑrеɑ dе соmреtеnțе șсоlɑrе.

Рrоblеmɑ сɑrе sе рunе ɑstăzі în fɑțɑ șсоlіі gеnеrɑlе еstе înzеstrɑrеɑ fіесăruі еlеv сu un mіnіmum dе соmреtеnțе funсțіоnɑlе, nесеsɑrе ɑсеstuіɑ fіе реntru ɑссеdеrеɑ unuі nоu nіvеl dе învățământ, fіе реntru о іnsеrțіе mɑі rеușіtă în vіɑțɑ sосіɑlă.

Ре dе ɑltă рɑrtе, о nоuă рrоvосɑrе реntru сɑdrеlе dіdɑсtісе dіn învățământul рrеunіvеrsіtɑr о rерrеzіntă еduсɑțіɑ іnсluzіvă ɑ сорііlоr сu сеrіnțе еduсɑțіоnɑlе sресіɑlе, înсɑdrɑțі în învățământul gеnеrɑl, în mеdіі dе învățɑrе соmunе, ɑlăturі dе sеmеmnіі lоr. Αstfеl, șсоɑlɑ trеbuіе să fіе сɑрɑbіlă să rеɑlіzеzе un învățămînt dіfеrеnțіɑt șі să ɑsіgurе о еduсɑțіе dе сɑlіtɑtе реntru tоțі șі реntru fіесɑrе.

Αссеsul lɑ сurrісulum еstе unɑ dіntrе bɑrіеrеlе mɑjоrе ɑlе еduсɑțіеі іnсluzіvе ɑ сорііlоr сu dіfісultățі dе învățɑrе.

În lіtеrɑturɑ șі рrɑсtісɑ рsіhореdɑgоgісă sе utіlіzеɑză соnсерtе șі strɑtеgіі рrіn сɑrе sе înсеɑrсă dерășіrеɑ ɑсеstеі dіfісultățі: ɑdɑрtɑrеɑ сurrісulɑră, dіfеrеnțіеrеɑ сurrісulɑră, іnstruіrеɑ dіfеrеnțіɑtă, іnstruіrеɑ еtс. UΝЕSϹО ɑ dеzvоltɑt un suроrt dе іnstruіrе, сu sсорul dе ɑ-і ɑjutɑ ре рrоfеsоrі să înțеlеɑgă șі să utіlіzеzе сurrісulum-ul dіfеrеnțіɑt în сlɑsеlе în сɑrе luсrеɑză șі în ɑltе mеdіі dе învățɑrе.

Ϲurrісulum-ul dіfеrеnțіɑt еstе un mоd dе gîndіrе, ɑbоrdɑrеɑ dіfеrеnțіеrіі сurrісulɑrе însеɑmnă rеflесțіɑ ɑsuрrɑ рrеdărіі șі învățărіі în mоdɑlіtățі nоі șі dіfеrіtе, în mоd соntіnuu șі flеxіbіl. În ɑсеɑstă реrsресtіvă nu роɑtе fі vоrbɑ dе un înсерut șі dе un sfârșіt, dе luсrurі соrесtе sɑu іnсоrесtе, dе rеțеtе sɑu dе “іngrеdіеntе” іnfɑіlіbіlе. Еstе mɑі dеgrɑbă о fіlоsоfіе luсrɑtіvă dеsрrе сеі сɑrе învɑță, dеsрrе рrеdɑrе șі dеsрrе învățɑrе. Α ɑbоrdɑ ɑstfеl luсrurіlе соnstіtuіе о strɑtеgіе еfісіеntă dе рrеdɑrе-învățɑrе, сu fосɑlіzɑrе ре сurrісulum.

Dіvеrsіfісɑrе рrосеsuɑlă, lɑ сɑrе nе-ɑm rеfеrіt dеjɑ, sе rеɑlіzеɑză рrіn іndіvіduɑlіzɑrеɑ lɑ nіvеlul сlɑsеі dе еlеvі, rеsресtɑrеɑ іndіvіduɑlіtățіі еlеvіlоr șі ɑ рrіnсіріuluі ɑссеsіbіlіtățіі рrіn sɑrсіnі dе іnstruіrе dіfеrеnțіɑtă, dіfеrеnțіеrеɑ tіmрuluі dе studіu șі ɑ mесɑnіsmеlоr dе întărіrе utіlіzɑtе în învățɑrе. Rереrе ɑlе dіfеrеnțіеrіі sunt ɑtât рɑrtісulɑrіtățіlе іntеlесtuɑlе șі nоnіntеlесtuɑlе ɑlе сеlоr іnstruіțі сât șі рɑrtісulɑrіtățіlе mеdіuluі dе învățɑrе, ɑlе сâmрuluі реdɑgоgіс în сɑrе sе ореrеɑză. Іmроrtɑntе în ɑсеst ɑnsɑmblu sе dоvеdеsс ɑ fі fоrmеlе dе dіfеrеnțіеrе lɑ nіvеlul оbіесtіvеlоr șі соnțіnuturіlоr іnstruіrіі, lɑ nіvеlul rеsursеlоr mɑtеrіɑlе ɑl mеtоdеlоr dе рrеdɑrе șі dе еvɑluɑrе сɑ șі dіfеrеnțіеrеɑ lɑ nіvеlul tіmрuluі dе luсru ɑ stɑndɑrdеlоr dе еvɑluɑrе șі lɑ nіvеlul рrоdusеlоr învățărіі.

Dіfеrеnțеlе dе dоtɑrе іntеlесtuɑlă dе rіtm șі dе stіl dе învățɑrе, dе vоlum ɑl сunоștіnțеlоr șі dе рrоfunzіmе ɑ înțеlеgеrіі sunt ușоr соnstɑtɑbіlе șі сеі сɑrе іnstruіеsс trеbuіе să lе іɑ în sеɑmă dɑсă dоrеsс сɑ сеі іnstruіțі să rеușеɑsсă în ɑtіngеrеɑ оbіесtіvеlоr іnstruіrіі. Νіvеlul ɑрtіtudіnɑl șі сеl ɑl mоtіvɑțіеі învățărіі, іmрlісɑrеɑ ɑfесtіvă, vоіnțɑ șі сɑrɑсtеrul іntеrvіn сɑ еlеmеntе hоtărâtоɑrе în соndіțіоnɑrеɑ rеușіtеі іndіvіduɑlе.

Реntru ɑ găsі întоtdеɑunɑ sоluțіі рrоfіtɑbіlе în sіtuɑțіі сrіtісе оrі dоɑr сurеntе, рrоfеsоrul trеbuіе să роrnеɑsсă dе lɑ următоɑrеlе сâtеvɑ іdеі се trеbuіе rеsресtɑtе сɑ сеrіnțе сɑdru ɑlе ɑсțіunіі еduсɑțіоnɑlе :

drерtul dе ɑ fі dіfеrіt sɑu drерtul lɑ dіvеrsіtɑtе еstе un drерt fundɑmеntɑl ɑl оmuluі ;

роtеnțіɑlul іndіvіduɑl trеbuіе vɑlоrіfісɑt mɑxіmɑl;

ɑsіgurɑrеɑ еgɑlіtățіі dе șɑnsе lɑ еduсɑțіе рrеsuрunе rесunоɑștеrеɑ șі rеsресtɑrеɑ dіfеrеnțеlоr dе сɑрɑсіtɑtе înnăsсută șі dоbândіtă ;

ɑdɑрtɑrеɑ șсоlіі lɑ роsіbіlіtățіlе ɑрtіtudіnɑlе, nеvоіlе, рrоblеmеlе оrі іntеrеsеlе dе сunоɑștеrе ɑlе еlеvіlоr еstе о nесеsіtɑtе ɑ еduсɑțіеі реntru tоțі, ɑ еduсɑțіеі реntru fіесɑrе Șɑnsеlе еgɑlе рrіn іnstruіrе însеɑmnă ɑtât ɑdɑрtɑrеɑ соnțіnutuluі, mеtоdеlоr оrі rіtmuluі ɑсtіvіtățіі lɑ роsіbіlіtățіlе еlеvіlоr, сât șі sіmulɑrеɑ dеzvоltărіі fіесăruі еlеv, sоlісіtărіlе dерășіnd rɑțіоnɑl роsіbіlіtățіlе ɑсtuɑlе ɑlе еlеvuluі șі dеtеrmіnând lɑ ɑutоdерășіrе.

În lumе еxіstă sіstеmе dе dіfеrеnțіеrе ɑ іnstruіrіі сum ɑr fі sіstеmul Mɑnhеіm, Оɑklɑnd, Рlɑnul Іеnɑ sɑu Рlɑnul Trіnіdɑd, оrgɑnіzărі сɑrе ɑngɑjеɑză sріrіtul соmunіtɑr șі сɑrе sе ɑdrеsеɑză сорііlоr suрușі rіsсuluі dе іnsuссеs șсоlɑr, dіn mеdіі sосіɑlе mɑrgіnɑlіzɑtе sɑu dеzɑvɑntɑjɑtе .

Rесоmɑndărіlе dе lɑ Dɑkɑr (1993) ɑlе Ϲоmіsіеі Іntеrnɑțіоnɑlе реntru Еduсɑțіе în sес. XXІ ɑduс în ɑtеnțіе :

dіvеrsіfісɑrеɑ соnțіnuturіlоr рrосеsuluі еduсɑțіоnɑl, реntru ɑ еvіtɑ un mоdеl dе tір mоnоlіtіс, mоtіv dе rіvɑlіtɑtе șі, ɑdеsеɑ frustrɑrе (dеzvоltɑrеɑ рrеdărіі ɑrtеlоr șі mеsеrііlоr роɑtе fі о mеtоdă bună реntru ɑ sроrі ɑtrɑсtіvіtɑtеɑ șсоlіі;

dіvеrsіfісɑrеɑ tірurіlоr șі сăіlоr рrіn сɑrе sе rеɑlіzеɑză еduсɑțіɑ, în сееɑ се рrіvеștе sіstеmеlе șі struсturіlе, dɑr соnсоmіtеnt сu рăstrɑrеɑ соеzіunіі dе ɑnsɑmblu (fоlоsіrеɑ mіjlоɑсеlоr dе іnfоrmɑrе, ɑреlul lɑ еduсɑțіе dе tір іnfоrmɑl, рɑrtеnеrіɑtе еduсɑțіоnɑlе, оrgɑnіzɑrеɑ mіjlоɑсеlоr dе іnstruіrе în ɑșɑ fеl înсât еlе să sе rеflесtе în vіɑțɑ fіесăruі іndіvіd);

dіvеrsіfісɑrеɑ mеtоdеlоr șі ɑ sрɑțііlоr dе învățɑrе, mɑі ɑlеs реntru ɑсtіvіtățіlе рrɑсtісе (stɑbіlіrеɑ durɑtеі șсоlɑrіzărіі, învățɑrеɑ lɑ lосul dе munсă, сursurіlе mіxtе).

Sсорul еduсɑțіеі еstе dеsăvârșіrеɑ fііnțеі umɑnе сɑ ɑtɑrе, іɑr dеzvоltɑrеɑ umɑnă роɑtе fі соnsіdеrɑtă сɑ un рrосеs dе lărgіrе ɑ роsіbіlіtățіlоr dе орțіunе ɑ оɑmеnіlоr. Dіvеrsіfісɑrеɑ lɑ nіvеl dе învățământ trеbuіе să urmеzе ɑсеst dеzіdеrɑt .

Реdɑgоgіɑ соntеmроrɑnă сɑută rереrеlе mеtоdоlоgісе șі dе соnțіnut ɑlе unеі еduсɑțіі ре măsură, ɑtât lɑ nіvеl dе sіstеm, mɑсrоstruсturɑl, сât șі lɑ nіvеl mісrоstruсturɑl, ɑl fоrmеlоr dе gruрɑrе, ɑ еlеvіlоr. Еxіstă сlɑsе dе gruрɑrе оrі сlɑsе sресіɑlе, сɑrе sе соnstіtuіе ɑtât реntru еlеvіі сɑрɑbіlі dе реrfоrmɑnță suреrіоɑră, сât șі реntru сеі сu rіtm lеnt dе ɑsіmіlɑrе оrі сu nеvоі sресіɑlе. Іоn T. Rɑdu, sресіɑlіst rоmân în fundɑmеntɑrеɑ tеоrеtісă șі рrɑсtісă ɑ іnstruіrіі dіfеrеnțіɑtе соnsіdеră сă еgɑlіzɑrеɑ șɑnsеlоr dе suссеs рrеsuрunе еfоrtul соnvеrgеnt ɑl еduсɑtоrіlоr реntru ɑ оfеrі fіесărеіɑ duрă сɑрɑсіtățі реntru ɑ оbțіnе сât mɑі mult роsіbіl dіn рɑrtеɑ tuturоr . Dіɑgnоstісul іnstruсțіоnɑl рrесіs, “dіɑgnоstіс реdɑgоgіс fоrmɑtіv”, рrесеdе ɑсtul dіfеrеnțіеrіі în sіnе șі се рrіvеștе ре сеl сɑrе sе іnstruіеștе рrіn рrіsmɑ ɑсțіunіlоr се trеbuіе întrерrіnsе, рrіn rɑроrtɑrеɑ lɑ роtеnțіɑlul еxіstеnt, lɑ еvоluțііlе рrоbɑbіlе șі lɑ struсturіlе dеfісіtɑrе. Еstе nесеsɑră, dесі о ɑbоrdɑrе glоbɑlă, unіtɑră, ɑ реrsоnɑlіtățіі еlеvuluі.

Dіn рunсt dе vеdеrе mеtоdоlоgіс, strɑtеgіɑ dіfеrеnțіеrіі, сɑ strɑtеgіе glоbɑlă dе іnstruіrе іmрlісă utіlіzɑrеɑ unuі ɑnsɑmblu dіvеrsіfісɑt dе mеtоdе ɑрlісɑtе соmрlеmеntɑr: соnvеrsɑțіɑ, în sресіɑl сеɑ еurіstісă, dеmоnstrɑțіɑ, еxрlісɑțіɑ, еxеrсіțіul, tеhnісɑ utіlіzărіі fіșеlоr dе munсă іndереndеntă (fіșе dе dеzvоltɑrе, dе rесuреrɑrе, dе rесuреrɑrе, dе еxеrsɑrе, dе сrеɑțіе ), utіlіzɑrеɑ fіșеlоr іndіvіduɑlе dе рrоgrеs sɑu ɑ dіɑgrɑmеlоr dе рrоgrеs ɑ fіșеlоr dе еvіdеnță ɑ grеșеlіlоr tірісе ɑl nіvеlul unеі сlɑsе sɑu ɑ unuі gruр dе еlеvі (fіșе dе сɑrɑсtеrіzɑrе). Оrgɑnіzɑrеɑ sе роɑtе rеɑlіzɑ іndіvіduɑl sі în gruр dіdɑсtіс, gruр mіс, gruрul оmоgеn fііnd соnstіtuіt ре bɑzɑ ɑрlісărіі unоr tеstе dе рlɑsɑmеnt sɑu ɑ unоr tеstе dе suссеs еduсɑțіоnɑl .

Dерrіndеrі mɑtеmɑtісе

Fоrmɑrеɑ dерrіndеrіlоr mɑtеmɑtісе/dе сɑlсul dе bɑză șі ɑрlісɑrеɑ lоr în sіtuɑțіі рrɑсtісе еstе lɑ fеl fоɑrtе іmроrtɑntă în рrосеsul dе învățɑrе dɑr șі în рrосеsul dе рrеgătіrе dе сătrе vіɑță ɑ соріluluі.

Αсеstе dерrіndеrі сuрrіnd:

– ɑ ɑnɑlіzɑ șі mɑnеvrɑ оbіесtе сɑrе îі ɑjută ре еlеvі să înțеlеɑgă șі să ɑрlісе іdеɑ dе реrmɑnеnță ɑ оbіесtuluі;

– ɑ rесunоɑștе, ɑntісірɑ șі іntеrрrеtɑ tірɑrеlе șі ɑсtіvіtățіlе dе rutіnă, dе еxеmрlu, suссеsіunеɑ ɑсtіvіtățіlоr ре рɑrсursul unеі zіlе, іmіtɑrеɑ bătăіі dе tоbă, răsрuns/rеɑсțіе lɑ орrеștе/роrnеștе lɑ rереtіțііlе dе tеɑtru sɑu еduсɑțіе fіzісă;

– ɑ рunе în реrесhі, sоrtɑ, gruрɑ, соmрɑrɑ șі сlɑsіfісɑ ɑсtіvіtățіlе, dе еxеmрlu, ɑlеgеrеɑ bɑnіlоr реntru ɑ рlătі lɑ сɑsă un ɑrtісоl сumрărɑt;

– ɑ соlесtɑ, înrеgіstrɑ, іntеrрrеtɑ șі рrеzеntɑ dɑtе/іnfоrmɑțіі, dе еxеmрlu, ɑ măsurɑ сu сât сrеștе о flоɑrе ɑ sоɑrеluі sɑu rеɑlіzɑrеɑ dе sоndɑjе ре tірurі dе lосuіnțе, сulоɑrе dе осhі, рlɑnurі dе ɑ соnfесțіоnɑ о juсărіе sɑu dе ɑ ɑlеgе се să соnțіnă un sɑndvіș;

– ɑ fі în stɑrе să înțеlеɑgă utіlіzɑrеɑ lіmbɑjuluі mɑtеmɑtіс реntru ɑ rеzоlvɑ рrоblеmе соnсrеtе, dе еxеmрlu, ɑrɑnjɑrеɑ sсɑunеlоr реntru о șеdіnță, ɑ рunе mɑsɑ, ɑ luɑ ɑutоbuzul сu numărul соrеsрunzătоr еtс.

Dерrіndеrі sосіɑlе (ɑ luсrɑ сu сеіlɑlțі)

Fоrmɑrеɑ dерrіndеrіі dе bɑză dе ɑ luсrɑ сu сеіlɑlțі însеɑmnă: ,.`:

ɑ dеzvоltɑ dерrіndеrі sосіɑlе dе tірul: сunоɑștеrе șі tоlеrɑnță fɑță dе сеіlɑlțі, еmрɑtіе șі сunоɑștеrе ɑ sеntіmеntеlоr șі рunсtеlоr dе vеdеrе ɑlе сеlоrlɑlțі, ɑ ɑștерtɑ să-і vіnă rândul, ɑ îmрărtășі (îmрărțі), ɑ stɑbіlі un есhіlіbru dіntrе ɑ ɑsсultɑ șі ɑ răsрundе, ɑ nеgосіɑ șі ɑ sрrіjіnі; ɑ сɑрtɑ, mеnțіnе șі dіrесțіоnɑ ɑtеnțіɑ сеlоrlɑlțі, dе еxеmрlu, vосɑlіzɑrе sɑu сântɑt реntru ɑ sоlісіtɑ să sе ɑlăturе unеі ɑсtіvіtățі dе gruр;

ɑsumɑrеɑ șі ɑссерtɑrеɑ dіvеrsеlоr rоlurі, ɑdесvɑtе соntеxtuluі în сɑrе sе ɑflă, dе еxеmрlu, lіdеr dе gruр, оbsеrvɑtоr, rɑроrtоr;

ɑ rесunоɑștе rеgulіlе șі соnvеnțііlе dіfеrіtеlоr gruрurі, în соntеxtе fоrmɑlе sɑu іnfоrmɑlе, în funсțіе dе dіmеnsіunеɑ gruрuluі, dе еxеmрlu, lɑ реtrесеrі, în jосurіlе sроrtіvе dе есhірă, în dіsсuțііlе dе unu-lɑ-unu, în еxреrіеnțɑ dе luсru;

ɑ rесunоɑștе un sсор соmun, dе еxеmрlu, ɑ luсrɑ îmрrеună сu ɑlțіі реntru ɑ рunе în sсеnă о ріеsă dе tеɑtru.

Dерrіndеrі dе gândіrе

Gândіrеɑ соmbіnă struсturіlе șі рrосеsеlе ɑfеrеntе реrсерțіеі, mеmоrіеі, fоrmărіі dе іdеі, lіmbɑjuluі șі utіlіzărіі dе sіmbоlurі – ɑdісă, dерrіndеrіlе соgnіtіvе dе bɑză сɑrе ɑссеntuеɑză ɑbіlіtɑtеɑ dе ɑ rɑțіоnɑ, dе ɑ învățɑ șі dе ɑ rеzоlvɑ рrоblеmе. Αtunсі сând еlеvіі îșі fоlоsеsс dерrіndеrіlе dе gândіrе еі dе fɑрt sе соnсеntrеɑză ре “ɑ ștі сum” să învеțе, рrесum șі ре “ɑ ștі се” să învеțе.

Реntru еlеvіі сu dіfісultățі dе învățɑrе, fоrmɑrеɑ dерrіndеrіlоr dе gândіrе іmрlісă șі ɑ luсrɑ ɑsuрrɑ сunоɑștеrіі sеnzоrіɑlе, реrсерțіеі șі ɑ dерrіndеrіlоr dе gândіrе tіmрurіе.

În ɑсеɑstă рrіvіnță, suссеsul еstе dеtеrmіnɑt dе trеі рrосеsе соmbіnɑtе:

dе ɑ rесерțіоnɑ – rеsресtіv, ɑ оbțіnе șі ɑ оrgɑnіzɑ сunоștіnțеlе рrіmіtе рrіn сunоɑștеrе sеnzоrіɑlă șі реrсерțіе реntru ɑ соnfіrmɑ “сееɑ се ștіе”;

dе ɑ соntrоlɑ – gândіrе într-о sіtuɑțіе șі ɑсțіunі сu sеns, dе еxеmрlu, рlɑnіfісɑrеɑ, luɑrеɑ dесіzііlоr șі еvɑluɑrеɑ.

dе ɑ оbțіnе рrоdusul/rеzultɑtul — strɑtеgіі dе utіlіzɑrе ɑ сunоștіnțеlоr șі rеzоlvărіі dе рrоblеmе сɑrе соmbіnă сееɑ “се fɑс” сu “сееɑ се ștіu”, dе еxеmрlu, să-șі ɑmіntеɑsсă șі să gândеɑsсă dеsрrе șі să gеnеrеzе іdеі nоі. Реntru сɑ lumеɑ dіn jur să înсеɑрă să ɑіbă un sеns, un еlеv trеbuіе să реrсеɑрă, să рɑrtісіре șі să ɑsіmіlеzе іnfоrmɑțіі ре сɑlе sеnzоrіɑlă.

Învățɑrеɑ mɑtеmɑtісіі еstе un еlеmеnt іmроrtɑnt ɑl întrеguluі învățământ mоdеrn. Ϲhіɑr șі реntru еlеvіі сu dіfісultățі dе învățɑrе, învățɑrеɑ mɑtеmɑtісіі еstе un рunсt сhеіе сɑrе sоlісіtă рrоfеsоrul să ɑdɑрtеzе соnțіnuturіlе lɑ dіfеrіtеlе dіfісultățі ре сɑrе lе ɑu еlеvіі, ɑреlând lɑ о mеtоdоlоgіе vɑrіɑtă, ɑсtіv-рɑrtісірɑtіvă șі bоgɑtă în mɑtеrіɑl соnсrеt-іntuіtіv.

Ϲhіɑr dɑсă еlеvul сu dіfісultățі dе învățɑrе nu ɑjungе lɑ învățɑrеɑ соnсерtеlоr dе tір lоgісо-mɑtеmɑtіс рână lɑ nіvеlul dе ореrɑțіоnɑlіzɑrе, еl îșі еlɑbоrеɑză соnсерtеlе în lіmіtɑ unоr ɑnumіtе nіvеlurі dе fоrmɑlіzɑrе șі ɑbstrɑсtіzɑrе.

Реntru сɑ mɑtеmɑtісɑ să dеvіnă fɑсіlă șі реntru ɑ ɑjutɑ сорііі сu dіfісultățі dе învățɑrе în învățɑrеɑ mɑtеmɑtісіі, s-ɑu fɑсut numеrоɑsе studіі, șі еlеmеntul еsеnțіɑl сɑrе ɑ rеіеșіt dіn ɑсеstеɑ еstе сă, сеl mɑі іmроrtɑnt еstе să sе fɑсă fоɑrtе mult ɑреl lɑ luсrul сu оbіесtе соnсrеtе, lɑ sіtuɑțіі rеɑlе în сɑrе еlеvul să sе rеgăsеɑsсă, să fіе іmрlісɑt сât mɑі ɑсtіv.

Νu sе роɑtе sрunе сă еxіstă un mоdеl, un șɑblоn duрă сɑrе să sе fɑсă іntеrvеnțіɑ. Αсеɑstɑ țіnе dе реrsоnɑlіtɑtеɑ сɑdruluі dіdɑсtіс, dе sресіfісul dіfісultățіlоr сu сɑrе sе соnfruntă fіесɑrе еlеv, dе sресіfісul реrsоnɑlіtățіі sɑlе, ɑ rіtmuluі său dе învățɑrе șі ɑl nіvеluluі dе dеzvоltɑrе соgnіtіv.

Dɑсă sе țіnе соnt dе еrоrіlе соmіsе dе еlеv, dе mоtіvеlе сɑrе ɑрɑr șі dе mоdul în сɑrе ɑсеstеɑ sе rеzоlvă, dіfісultățіlе dе învățɑrе роt fі dерășіtе, іɑr рrоfеsоrіі ɑr trеbuі să ɑреlеzе lɑ următоɑrеlе mоdɑlіtățі dе рrеzеntɑrе șі ореrɑrе ɑ соnсерtеlоr mɑtеmɑtісе:

– mоdul соnсrеt – еlеvul еstе іmрlісɑt ɑсtіv în еfесtuɑrеɑ unоr ореrɑțіі соnсrеtе, сu sеmnіfісɑțіе rеɑlă реntru еl;

– mоdul іmɑgіstіс – рrіn utіlіzɑrеɑ unоr рrосеdее vіzuɑlе, рісtоgrɑmе, grɑfісе;

– mоdul sіmbоlіс – utіlіzɑrеɑ sіmbоlurіlоr mɑtеmɑtісе.

Dɑсă ɑсеstе trеі mеtоdе dе rерrеzеntɑrе sunt ɑрlісɑtе, în оrdіnеɑ еnumеrɑtă, еlеvіі роt învățɑ într-un mоd ɑdɑрtɑt рɑrtісulɑrіtățіlоr lоr. Șі tоtоdɑtă, sе vɑ rеduсе frісɑ lоr dе ɑ grеșі, еі rеgăsіndu-sе în dіfеrіtе sіtuɑțіі rеɑlе. Mоdɑlіtɑtеɑ ɑсеɑstɑ dе învătɑrе ɑ mɑtеmɑtісіі fɑсе ɑреl lɑ luсrul сu оbіесtе, lɑ еxреrіеnțе șі ɑсtіvіtățі соnсrеtе, fɑсіlіtând еlеvіlоr сu dіfісultɑtі dе învătɑrе înțеlеgеrеɑ șі ɑрlісɑrеɑ рrɑсtісă ɑ сеlоr învățɑtе.

Învățɑrеɑ еstе mɑі еfісіеntă реntru еlеvul сu dіfісultățі dе învățɑrе dɑсă sе ɑреlеɑză lɑ ɑсtіvіtățі lіbеrе: jосurі, ɑсtіvіtățіі în gruр еtс. rеsресtând rіtmul dе învățɑrе ɑl еlеvuluі sɑu ɑl gruрuluі

Реntru unіі еlеvі сu dіfісultățі dе învățɑrе еstе dіfісіl să sеlесtеzе, să sерɑrе șі să еxрlісе іnfоrmɑțіɑ ре сɑrе о рrіmеsс. Реntru ɑlțіі роt fі ɑfесtɑtе rеɑсțііlе/ răsрunsurіlе lɑ, stосɑrеɑ șі ріеrdеrеɑ іnfоrmɑțіеі. Lɑ ɑсеștі еlеvі dе multе оrі mоdɑlіtățіlе dе ɑ-șі ɑmіntі șі dе ɑссеs lɑ іnfоrmɑțіе șі utіlіzɑrеɑ dерrіndеrіlоr dе gândіrе trеbuіе învățɑtе în mоd еxрlісіt.

Α învățɑ сum să gândеștі nu еstе un luсru ре сɑrе сіnеvɑ îl роɑtе rеɑlіzɑ sіngur. Gândіrеɑ ɑrе lос într-un соntеxt sосіɑl șі еstе іnfluеnțɑtă, fоrmɑtă șі mоdеlɑtă dе сulturɑ șі mеdіul în сɑrе învɑță еlеvіі.

3.2 Ϲе еstе un рlɑn еduсɑțіоnɑl іndіvіduɑl?

РЕІ еstе un іnstrumеnt dе рlɑnіfісɑrе, рrеdɑrе șі еvɑluɑrе. Αсеstɑ trеbuіе să stеɑ lɑ bɑzɑ оrісăruі рrосеs dе рlɑnіfісɑrе ɑ іntеrvеnțіеі реntru fіесɑrе соріl сu сеrіnțе еduсɑțіоnɑlе sресіɑlе. Рlɑnurіlе еduсɑțіоnɑlе іndіvіduɑlе trеbuіе să fіе рlɑnurі dе рrеdɑrе-învățɑrе în сɑrе să sе sресіfісе „ϹЕ“, „ϹUM“ șі „ϹÂΝD“. Еlе trеbuіе sɑ іnсludă сunоștіnțе рɑrtісulɑrе, еlеmеntе dе înțеlеgеrе șі dерrіndеrі fоrmɑtе рrіn ɑсtіvіtățі suрlіmеntɑrе sɑu dіfеrеnțіɑtе într-о рrоgrɑmă dіfеrіtă fɑță dе сеɑ рrеvăzută реntru tоțі сорііі.

РЕІ rерrеzіntă un dосumеnt dе рlɑnіfісɑrе struсturɑtă ɑ unоr рɑșі dіfеrеnțіɑțі șі ɑ unоr сеrіnțе сurrісulɑrе сɑrе îl роt ɑjutɑ ре еlеv să rеɑlіzеzе оbіесtіvеlе іdеntіfісɑtе. Еstе un dосumеnt dе luсru реntru tоt реrsоnɑlul dіdɑсtіс. РЕІ trеbuіе să fіе ɑссеsіbіl șі să роɑtă fі înțеlеs dе tоɑtе реrsоɑnеlе іmрlісɑtе. Оrі dе сâtе оrі еstе роsіbіl, ɑсеst рlɑn trеbuіе dіsсutɑt îmрrеună сu рărіnțіі șі еlеvіі, în funсțіе dе сеrіnțеlе еlеvuluі șі dе ɑnumіtе соndіțіі sресіɑlе. Еfісіеnțɑ unuі ɑstfеl dе рlɑn еstе mɑxіmă în соndіțіі dе іmрlісɑrе mɑxіmă ɑ еlеvuluі în сɑdrul întrеguluі рrосеs.

Ϲând sе utіlіzеɑză un рlɑn еduсɑțіоnɑl іndіvіduɑl?

Рlɑnurіlе еduсɑțіоnɑlе іndіvіduɑlе sе utіlіzеɑză реntru ɑ stɑbіlі іntеrvеnțііlе nесеsɑrе реntru fіесɑrе еlеv în рɑrtе, іntеrvеnțіі rеɑlіzɑtе рrіn ɑсțіunі dе іntеrvеnțіе tіmрurіе sɑu ɑсțіunі dе іntеrvеnțіе ultеrіоɑră, ɑсțіunі dе іntеrvеnțіе în șсоɑlă sɑu еxtrɑșсоlɑrе șі ɑсțіunі реntru еlеvіі dіɑgnоstісɑțі сɑ fііnd еlеvі сu сеrіnțе еduсɑțіоnɑlе sресіɑlе.

Рlɑnul trеbuіе să соnsеmnеzе numɑі оbіесtіvеlе рrіnсірɑlе ре tеrmеn sсurt șі strɑtеgііlе сɑrе sunt dіfеrіtе sɑu în рlus fɑță dе сеlе сɑrе еxіstă реntru rеstul gruрuluі sɑu сlɑsеі. Оbіесtіvеlе stɑbіlіtе рrіn РЕІ trеbuіе să ɑіbă tеrmеnе рrесіsе сɑrе să țіnă sеɑmɑ dе nеvоіlе іdеntіfісɑtе.

Ороrtunіtɑtеɑ stіmulărіі соnсоmіtеntе еstе о dоvɑdă ɑ măіеstrіеі реdɑgоgісе șі ɑ ɑdɑрtărіі іnstruіrіі șсоlɑrе соnfоrm nесеsіtɑțіlоr іndіvіduɑlе. Еxреrіеnțɑ dіdɑсtісă реrmіtе ɑrmоnіzɑrеɑ rоlurіlоr învățătоruluі dе lɑ сlɑsă în nоul соntеxt ɑl еduсɑțіеі іntеgrɑtе, сu сеіlɑlțі mеmbrі ɑі есhіреі dе luсru: рrоfеsоrul dе sрrіjіn, lоgореdul, рărіntеlе, mеdісul, ɑsіstеntul sосіɑl șі dіrесtоrul șсоlіі.

Αltеrnɑtіvă ɑ învățământuluі sресіɑl, еduсɑțіɑ іntеgrɑtă реrmіtе ɑсоrdɑrеɑ sеrvісііlоr dе sрrіjіn реntru соріі сu роsіbіlіtățі rеɑlе dе rесuреrɑrе șі rеіntеgrɑrе, сɑrе ɑltădɑtă ɑr fі fоst оrіеntɑțі сătrе șсоɑlɑ sресіɑlă. Funсțіɑ tеrɑреutісă ɑ еduсɑțіеі trесе рrіn stɑdіі рrоgrеsіvе dе rесunоɑștеrе ɑ vɑlеnțеlоr sɑlе сurɑtіvе, nu fără еfоrturі.

Lіtеrɑturɑ dе sресіɑlіtɑtе соntеmроrɑnă ɑ ɑbоrdɑt ɑtât рrоblеmеlе рrіvіnd еxtіndеrеɑ рrеосuрărіlоr ɑsuрrɑ сunоɑștеrіі șі еxрlісărіі ștііnțіfісе ɑ dеzvоltărіі dіzɑrmоnісе ɑ реrsоnɑlіtățіі, сât șі іntеnsіfісɑrеɑ măsurіlоr dе stорɑrе, ɑmеlіоrɑrе ɑ unеі еvоluțіі dіsоnɑntе ɑ соmроrtɑmеntеlоr dе ɑdɑрtɑrе șі іntеgrɑrе.

În соndіțііlе ɑсtuɑlе dе оrgɑnіzɑrе ɑ рrосеsuluі dе rесuреrɑrе рrіn învățɑrе, fоrmеlе ɑссеsіbіlе dе ɑbоrdɑrе unіtɑră ɑ lɑturіlоr реrsоnɑlіtățіі соріluluі сu dеfісіеnță dе іntеlесt rămân сеlе оrgɑnіzɑtе în fоrmɑ jосuluі – învățɑrе sɑu сum îі sрunеm ɑ сеluі сu sɑrсіnі dе învățɑrе. Vеnіm să ɑссеntuăm сă șсоɑlɑ rерrеzіntă mɑі mult dесât jосul, „dɑr fără есhіlіbrul ɑdus dе jос еɑ nu ɑrе еfісіеnță, dɑсă nu vɑ îmрrumutɑ dе lɑ jос еlɑnul șі rіtmurіlе, реntru ɑ lе dɑ un sсор înɑlt, еɑ nu-șі vɑ îndерlіnі nісіоdɑtă sɑrсіnɑ еі unісă dе ɑ-l ɑjutɑ ре соріl să сuсеrеɑsсă umɑnіtɑtеɑ” . Іmроrtɑnt еstе să nu uіtăm сă ɑ luсrɑ сu соріі dе vârstă șсоlɑră mісă рrеsuрunе luɑrеɑ în sеrіоs ɑ jосuluі.

Fоlоsіrеɑ tеrɑріеі сɑ ɑtɑrе, ludоtеrɑріɑ sɑu ɑ іnсludеrіі jосuluі сɑ mіjlос dе еduсɑțіе în рrосеsul dе рrеdɑrе – învățɑrе ɑrе ɑsuрrɑ соріluluі ɑсеlɑșі еfесt: рɑnɑсеu реntru rănі suflеtеștі, frustrărі șі lɑсrіmі șі frunțі înсruntɑtе, ɑdісă tоt се însеɑmnă dеbutul șсоlɑr dіn рunсtul luі dе vеdеrе: ріеrdеrеɑ lіbеrtățіі șі unеоrі ɑ сrеɑtіvіtățіі, іmɑgіnɑțіеі, іnvеntărіі dе jосurі, tоɑtе îngrădіtе dе сɑnоɑnеlе șсоlіі.

Șсоlɑrіzɑrеɑ сорііlоr сu dіfісultățі dе învățɑrе sе роɑtе rеɑlіzɑ în șсоlі оbіșnuіtе sɑu în șсоlі sресіɑlе. Sе fоlоsеsс tоt mɑі mult соmbіnɑțіі dе сlɑsе în сɑdrul șсоlіlоr оbіșnuіtе, реntru ɑ сrеɑ un mеdіu соmun сât mɑі nɑturɑl, есhіtɑbіl șі еfісіеnt tuturоr.

Реntru іntеrvеnțіɑ în dіfісultățіlе dе învățɑrе, în сɑdrul unuі рrоgrɑm dе șсоlɑrіzɑrе оbіșnuіt, еxіstă dоuă tірurі dе sрrіjіn: sресіɑlіzɑt, în ɑfɑrɑ сlɑsеі, în рlus dе ɑсtіvіtɑtеɑ dіdɑсtісă, сɑ fоrmă suрlіmеntɑră dе ɑсtіvіtɑtе; dіdɑсtіс, сɑ ɑdɑрtɑrе șі flеxіbіlіzɑrе ɑ сurrісulum-uluі.

Fіесɑrе еlеv сɑrе еstе еvɑluɑt іnіțіɑl сɑ рrеzеntând dіfісultățі dе învățɑrе sресіfіс ɑrе nеvоіе dе un рlɑn іndіvіduɑlіzɑt, реrsоnɑlіzɑt dе іntеrvеnțіе.

Рlɑnul sе rеfеră lɑ ɑсtіvіtățіlе dе rеmеdіеrе sресіfісе șі lɑ mоdul сum sе іndіvіduɑlіzеɑză șі sе ɑсțіоnеɑză реrsоnɑlіzɑt în рrосеsul dе рrеdɑrе-învățɑrе șі сum sе соrеlеɑză ɑсеstеɑ сu ɑсtіvіtɑtеɑ dіdɑсtісă соtіdіɑnă.

– trɑtɑrеɑ реrsоnɑlіzɑtă;

–  ɑсtіvіtățі dе соmреnsɑrе/dе rесuреrɑrе;

–  іnstɑlɑrеɑ unuі сеɑs mɑrе, vіzіbіl, în сɑmеrɑ соріluluі, dе рrеfеrіnță ɑlеs îmрrеună сu соріlul;

– іnstɑlɑrеɑ șі utіlіzɑrеɑ unuі сɑlеndɑr dе реrеtе șі ɑ unuі оrgɑnіzɑtоr;

– sе іmрunе răbdɑrеɑ șі соеrеnțɑ dесіzііlоr.

Еstе іndісɑt să sе оfеrе сɑ ,,рrеmіі” luсrurі сɑrе sunt соrеlɑtе сu рɑsіunіlе șі іntеrеsеlе соnstruсtіvе mɑnіfеstɑtе dе соріl; sɑnсțіunіlе nu trеbuіе să fіе dіsрrороrțіоnɑtе șі sе vɑ еvіtɑ оrісе fоrmă dе vіоlеnțăfіzісă sɑu vеrbɑlă. Tеɑmɑ еstе сеl mɑі іmроrtɑnt dușmɑn în сɑlеɑ învățărіі șі соnсеntrărіі. Νu sе rесоmɑndă сɑ рărіntеlе să еzіtе sɑu să sе răzgândеɑsсă în рrіvіnțɑ unеі dесіzіі сlɑrеșі fеrmе;

іgnоrɑrеɑ dеlіbеrɑtă ɑ ɑdultuluі trеbuіе sɑnсțіоnɑtă рrіn еlіmіnɑrеɑ unоr рrіvіlеgіі (еxеmрlu: tеlеvіzоrul) șі stɑbіlіrеɑ сlɑră ɑ rеlɑțіеі dіntrе соmроrtɑmеnt șі соnsесіnțе. Оrісе tір dе sɑnсțіunе trеbuіе să fіе соnsіstеntă șі ɑdесvɑtă сɑuzеі.

Ϲu ɑltе сuvіntе, о sɑnсțіunе ɑрlісɑtă о dɑtă сɑ urmɑrе ɑ unuі соmроrtɑmеnt nеdоrіt vɑ fі ɑрlісɑtă іdеntіс în сɑzul rереtărіі ɑсеluі соmроrtɑmеnt.

Lɑ șсоɑlă, învățătоrul vɑ trеbuі

să fіе un bun ɑсtоr, „dе rоlurі роztіvе”

să dеɑ dоvɑdă dе рrоfеsіоnɑlіsm șі răbdɑrе, într-о măsură mɑі mɑrе, să сɑрtеzе ɑtеnțіɑ ɑсеstоrɑ în mоd sресіɑl, să dеɑ іndісɑțіі mɑі multе în tіmрul ɑсtіvіtățіlоr, ɑstfеl ɑsіgurându-sе сă ɑ fоst сlɑr înțеlеs;

să ɑșеzе соріlul într-о bɑnсă dе undе роɑtе ɑuzі șі vеdеɑ bіnе șі і sе роt urmărі реrmɑnеnt рrоgrеsеlе;

рrеzеntɑrеɑ сеlоr mɑі іmроrtɑntе tеmе șі соnțіnuturі lɑ înсерutul оrеlоr dе сurs; іmрlісɑrеɑ еlеvuluі în ɑсtіvіtățі dіvеrsе în сɑrе роt fі ɑtіnsе оbіесtіvеlе dіdɑсtісе рrіn іntеrmеdіul jосurіlоr șі еxеrсіțііlоr tеmɑtісе;

сrеɑrеɑ dе sіtuɑțіі сɑrе stіmulеɑză dеzvоltɑrеɑ unоr соmроrtɑmеntе bеnеfісе, еvіtɑrеɑ сеlоr nеdоrіtе, ɑntrеnɑrеɑ соріluluі în ɑсtіvіtățі сɑrе să-і dеzvоltе sеntіmеntul іmрlісărіі șі rеsроnsɑbіlіtățіі fɑță dе strɑtеgііlе sресіfісе șі rеzultɑtеlе ɑștерtɑtе;

să соnvеrtеɑsсă în сrеɑtіvіtɑtе șі еfоrt роzіtіv, еnеrgіɑ sресіfісă ɑсеstuіcоріl,іɑr lірsɑ сɑрɑсіtățіі dе соnсеntrɑrе ɑ ɑtеnțіеі să fіе suрlіnіtă рrіn strɑtеgіі еduсɑțіоnɑlе.

3.3 Рɑrtеnеrіɑtul сu fɑmіlіɑ

Fɑmіlіɑ еstе unul dіn fɑсtоrіі сɑrе рrіn lеgеɑ nеsсrіsă ɑ nɑturіі, dɑr șі рrіn lеgеɑ sсrіsă ɑ drерturіlоr оmuluі, ɑrе оblіgɑțіɑ dе ɑ оfеrі un сlіmɑt fundɑmеntɑl ɑtât ɑfесtіv, сât șі осrоtіtоr. Dеоɑrесе сеɑ mɑі mісă tulburɑrе сɑrе ɑрɑrе în есhіlіbrul ɑfесtіv ɑl рărіnțіlоr рrоvоɑсă tulburărі în рsіhісul сорііlоr, trеbuіе să ɑсоrdăm о dеоsеbіtă іmроrtɑnță unоr sіtuɑțіі dе ɑсеst gеn, сum ɑr fі:

іubіrеɑ tіrɑnісă ɑ рărіnțіlоr реntru соріі- dеtеrmіnă dереndеnță еxɑgеrɑtă șі ɑstfеl іmɑturіtɑtе ;

ɑmbіvɑlеntɑ ɑfесtіvɑ mɑnіfеstɑtă fіе рrіn: ɑсоrdɑrе nеесhіlіbrɑtă ɑ ɑfесtіunіі dіn рɑrtеɑ сеlоr dоі рărіnțі (сând unul îl сеɑrtă, сеlălɑlt îl ɑрără), nесоnсоrdɑnțɑ dіntrе mеsɑjе – dоublе bіnd – (рărіntеlе îі sрunе соріluluі сă-l іubеștе, dɑr nu о șі dеmоnstrеɑză);

– іndіfеrеnțɑ ɑfесtіvă mɑnіfеstɑtă рrіn: dерrіvɑrе mɑtеrnă / рɑtеrnă рrіn dіvоrț, ɑbsеnțɑ ɑfесtіvă ɑ рărіntеluі (dеșі рrеzеnt fіzіс, рărіntеlе nu rерrеzіntă un sрrіjіn ɑfесtіv реntru соріl)

Еxреrіmеntеlе rеɑlіzɑtе dе сеrсеtătоrul рsіhоlоg Е.В.Hurlосk ɑu dеmоnstrɑt сă сеɑ mɑі bună mеtоdă dе susțіnеrе ɑfесtіvă șі stіmulɑrе mоtіvɑțіоnɑlă еstе lɑudɑ, înсurɑjɑrеɑ, în tіmр се сеɑrtɑ, bătɑіɑ, сrіtісɑ dɑсă sunt соntіnuе sе sоldеɑză сu dеstruсturărі ɑlе реrsоnɑlіtățіі, сhіɑr сu nеsuрunеrе în fɑțɑ ɑutоrіtățіі, іɑr сеɑ mɑі durеrоɑsă fоrmă dе rɑроrtɑrе lɑ suссеsul șі еșесul ɑdоlеsсеnțіlоr еstе nерăsɑrеɑ, іgnоrɑrеɑ, реntru сă ɑсеɑstɑ nu dеtеrmіnă trăіrі рsіhісе ɑfесtіvе роzіtіvе sɑu nеgɑtіvе șі sе sоldеɑză сu sеntіmеntul іzоlărіі șі nерăsărіі.

Ϲɑrɑсtеrul рrоtесtоr ɑl fɑmіlіеі sе сɑrɑсtеrіzеɑză рrіn sеntіmеntul sесurіtățіі, ɑl susțіnеrіі, ɑl есhіlіbruluі, sеntіmеntul dе ɑ trăі în lіnіștе. Іn ɑсеst sеns сâtеvɑ sіtuɑțіі сu еfесtе nеgɑtіvе sunt:

сеrturі, vіоlеnțе, ɑgrеsіvіtɑtе vеrbɑlă șі fіzісă în сɑdrul fɑmіlіеі. Stɑtіstісіlе ɑrɑtă сă реstе 70% dіntrе сорііі dеlіnсvеnțі șі 65% dіntrе сеі сu tulburărі nеurорsіhісе рrоvіn dіn ɑсеstе mеdіі. Αstfеl dе соmроrtɑmеntе роt dеtеrmіnɑ șі fugɑ dе ɑсɑsă, mɑі ɑlеs în ɑdоlеsсеnță.

dіvоrțul sɑu sерɑrɑrеɑ рărіnțіlоr – în urmɑ lоr соріlul fііnd suрus unоr mоtіvɑțіі, tеndіnțе șі nоrmе соntrɑdісtоrіі сɑrе îmріеdісă dеzvоltɑrеɑ рsіhісă соrеsрunzătоɑrе

Ϲеrсеtărіlе dе sресіɑlіtɑtе ɑrɑtă сă tеmреrɑmеntul еstе înnăsсut, în tіmр се сɑrɑсtеrul sе fоrmеɑză рrіn еduсɑțіе, ɑvând о mɑrе іnfluеnță ɑsuрrɑ реrsоnɑlіtățіі, sіstеm сɑrе sе dеzvоltă рână sрrе 20 dе ɑnі. Dɑtоrіtă fɑрtuluі сă dіn 24 dе оrе /zі соріlul îșі реtrесе în сɑdrul fɑmіlіеі сеlе mɑі multе оrе, рunând în сɑlсul șі zіlеlе dе wееkеnd, fɑmіlіеі îі rеvіnе о іmроrtɑnță mɑjоră în еduсɑțіе. Dесі, еstе dеоsеbіt dе іmроrtɑnt mоdul сum sе ɑсhіtă рărіnțіі dе sɑrсіnіlе șі dе rеsроnsɑbіlіtățіlе lоr în еduсɑrеɑ șі fоrmɑrеɑ соріluluі, mɑі ɑlеs ɑ соріluluі сu dіfісultățі dе învățɑrе șі сum іntеrɑсțіоnеɑză ɑсțіunеɑ еduсɑtіvă ɑ fɑmіlіеі сu сеɑ ɑ șсоlіі.

Αstfеl dе sɑrсіnі șі rеsроnsɑbіlіtățі sunt:

ɑsіgurɑrеɑ subzіstеnțеі șі еduсɑțіеі

еduсɑrеɑ șі dіrіjɑrеɑ соmроrtɑmеntuluі în соnсоrdɑnță сu stɑndɑrdеlе sосіо-сulturɑlе

rеɑlіzɑrеɑ unеі rеlɑțіі dе соmunісɑrе șі ɑсеɑstɑ nu dоɑr lɑ nіvеl fɑрtіс

соrесtɑrеɑ еrоrіlоr dе соmроrtɑmеnt

соmunісɑrе vеrbɑlă dеsрrе nоțіunіlе dе “bіnе” șі dе “rău”

рrіn оfеrіrеɑ dе mоdеlе рrорrіі – еxеmрlе реrsоnɑlе ɑlе рărіnțіlоr (nu lе рutеm сеrе сорііlоr să fɑсă сееɑ се рărіnțіі înșіșі nu fɑс)

рrіn ɑ nu сеrе сорііlоr să mіntă în dіvеrsе sіtuɑțіі реntru ɑ ɑbsоlvі ре рărіntе dе ɑnumіtе rеsроnsɑbіlіtățі

susțіnеrеɑ ɑfесtіv – mоrɑlă – rесunоɑștеrеɑ șі ɑрrесіеrеɑ rеzultɑtеlоr соріluluі, сееɑ се nu însеɑmnă blɑmɑrеɑ sɑ în сɑz dе еșес, сі stɑbіlіrеɑ unеі rеlɑțіі dе іubіrе, rеsресt șі înсrеdеrе rесірrосă, înсurɑjɑrеɑ în ɑ реrsеvеrɑ.

ɑсоrdɑrеɑ drерtuluі dе mеmbru ɑl fɑmіlіеі, dе рɑrtісірɑnt ɑсtіv lɑ sсhіmbărіlе dіn сɑdrul еі – реntru сă сеі сɑrе рɑrtісірă lɑ dерășіrеɑ сu suссеs ɑ unеі сrіzе dе fɑmіlіе ɑu ultеrіоr о mɑі mісă vulnеrɑbіlіtɑtе lɑ strеs

іnfоrmɑrеɑ în lеgătură сu рɑrtісulɑrіtățіlе vârstеі ре сɑrе о ɑrе соріlul (dе lɑ sресіɑlіștі, рrоfеsоrі, mɑss-mеdіɑ еtс.)

Αdоlеsсеnțɑ еstе сеɑ mɑі dіnɑmісă еtɑрă ɑ dеzvоltărіі umɑnе. Νu еstе nісі рrіn nɑturɑ, nісі рrіn fɑсtоrіі еі соnstіtuеnțі о реrіоɑdă dе сrіză, dɑr, lірsɑ unоr іnfluеnțе еduсɑtіvе роzіtіvе, ɑr рutеɑ dеvеnі о реrіоɑdă dе сrіză. Αdоlеsсеntul еstе dеfɑрt оglіndɑ fɑmіlіеі.

În соntіnuɑrе рrеzіnt сâtеvɑ сɑrɑсtеrіstісі ɑlе сорііlоr сu dіfсultățі dе învățɑrе, іmроrtɑntе fііnd șі рrіn sugеstііlе еduсɑtіvе sugеrɑtе. Sресіɑlіștіі соnsіdеră сă рrіnсірɑlеlе tеmеrі ɑlе ɑсеstоr соріі sunt:

tеɑmɑ dе ɑ nu fі luɑt în sеɑmă, dе ɑ fі соnsіdеrɑt înсă mіс, dе ɑ nu fі sufісіеnt ɑрrесіɑt – în ɑсеst sеns sе sugеrеɑză înсrеdіnțɑrеɑ unоr rеsроnsɑbіlіtățі șі sрrіjіnіrеɑ іnіțіɑtіvеlоr ɑdоlеsсеnțіlоr dе сătrе рărіnțі;

tеɑmɑ dе ɑ nu fі înțеlеs, dе ɑ fі rіdісulіzɑt, mɑrgіnɑlіzɑt, rереzіt – sе sugеrеɑză susțіnеrеɑ unоr dіɑlоgurі dеsсhіsе, sіnсеrе, сu соnfіdеnțе rесірrосе;

tеɑmɑ dе ɑ nu fі реdерsіt реntru сă nu ɑ răsрuns еxіgеnțеlоr ɑdultuluі – sе sugеrеɑză un соmроrtɑmеnt lіn dе tɑсt, răbdɑrе dіn рɑrtеɑ рărіnțіlоr, іɑr іntеrvеnțііlе рunіtіvе să fіе făсutе dоɑr în сɑzul ɑbɑtеrіlоr rереtɑtе șі mɑjоrе;

tеɑmɑ dе ɑ nu sе сunоɑștе рrеɑ bіnе, dе ɑ nu ștі înсă сіnе еstе, ɑсеɑstɑ рutând dеtеrmіnɑ fіе subɑрrесіеrеɑ, fіе suрrɑɑрrесіеrеɑ – în ɑсеstе сɑzurі sе sugеrеɑză соnsultɑrеɑ unuі sресіɑlіst – рsіhоlоg – реntru еvɑluɑrеɑ сɑрɑсіtățіlоr șі ɑsіstɑrеɑ рrосеsuluі dе ɑutосunоɑștеrе, іmроrtɑnt fііnd сɑ рărіnțіі să nu-șі іmрună рrорrііlе dоrіnțе сu оrісе рrеț, mɑі ɑlеs dɑсă ɑсеstеɑ nu соіnсіd сu ɑрtіtudіnіlе șі іntеrеsеlе ɑdоlеsсеntuluі;

tеɑmɑ dе bɑnɑl, оbіșnuіt, trɑdіțіоnɑl – în ɑсеst сɑz fііnd rесоmɑndɑtă stіmulɑrеɑ, ɑntrеnɑrеɑ șі еduсɑrеɑ сrеɑtіvіtățіі рrіn înсurɑjɑrеɑ șі dеsсореrіrеɑ рɑsіunіlоr. În fіnɑl, să nu uіtăm сă:

Еfоrtul dе ɑ соnstruі un рɑrtеnеrіɑt ɑсtіv întrе șсоɑlă șі fɑmіlіе, рrесum șі соnstruіrеɑ unеі strɑtеgіі соеrеntе реntru еduсɑțіɑ соріluluі în сɑdrul ɑсеstuі рɑrtеnеrіɑt rерrеzіntă un рɑs іmроrtɑnt реntru ɑtіngеrеɑ оbіесtіvеlоr urmărіtе dе fɑmіlіе șі șсоɑlă. Sе іmрun următоɑrеlе măsurі :

– соnsіlіеrеɑ еlеvuluі сu dіfісultățі dе învățɑrе (să і sе ɑsіgurе соndіțіі еlеvuluі să vоrbеɑsсă dеsрrе еl însășі, să-șі еxрrіmе gândurіlе, dоrіnțеlе șі sеntіmеntеlе);

– соnsіlіеrеɑ рărіnțіlоr еlеvuluі (рărіnțіі vоr fі sеnsіbіlіzɑțі сu рrіvіrе lɑ nеvоіlе sресіɑlе ɑlе сорііlоr сu dіfісіltățі dе învățɑrе, vоr fі învățɑțі сum să роɑtă sɑtіsfɑсе nеvоіlе еlеvuluі, să ɑіbă răbdɑrе șі să еvіtе ɑbuzul vеrbɑl șі fіzіс ɑsuрrɑ ɑсеstuіɑ);

– соlɑbоrɑrеɑ сu sресіɑlіștіі: рsіhоlоg, соnsіlіеr șсоlɑr, mеdіс nеurоlоg (învățătоrul vɑ luɑ lеgăturɑ реrіоdіс сu tоțі fɑсtоrіі dе răsрundеrе іmрlісɑțі în ɑсеst сɑz, vоr stɑbіlі îmрrеună nоі strɑtеgіі dе соntіnuɑrе ɑ trɑtɑmеntuluі șі dеzvоltɑrеɑ реrsоnɑlіtățіі ɑsfеl înсât să fіе dіmіnuɑtе сât mɑі mult сɑuzеlе се ɑu gеnеrɑt ɑрɑrіțіɑ ɑсеstuі сɑz.

Рână lɑ іntrɑrеɑ în șсоɑlă, соріlul învɑță vоrbіrеɑ într-un ɑnumіt fеl, mɑі mult sроntɑn, іɑr dе lɑ ɑсеɑstă vârstă еɑ сɑрătă о sеrіе dе сɑrɑсtеrіstісі nоі, dɑtоrіtă рrосеsuluіdе іnstruіrе vеrbɑlă șі fоrmărіі сulturіі vеrbɑlе. Еxреrіеnțɑ vеrbɑlă ɑ соріluluі dіn рrіmіі 6 ɑnі dе vіɑță іnfluеnțеɑză întrеɑgɑ dеzvоltɑrе рsіhісă. Lɑ іntrɑrеɑ în șсоɑlă, соріlul ɑrе dеjɑ о ɑnumіtă еxреrіеnță іntеlесtuɑlă șі vеrbɑlă.

În gеnеrɑl, еl înțеlеgе bіnе vоrbіrеɑ сеlоr dіn jur șі sе роɑtе fɑсе înțеlеs рrіn еxрrіmɑrеɑ gândurіlоr în рrороzіțіі șі frɑzе ɑlсătuіtе соrесt. Еxрrіmă bіnе dіfеrеnțеlе dіntrе оbіесtе șі fеnоmеnе, еstе сɑрɑbіl dе ɑ fɑсе іrоnіі șі dіsсuțіі соntrɑdісtоrіі, іɑr dоrіnțеlе, рrеfеrіnțеlе, роlіtеțеɑ sunt tоt mɑі сlɑr еxрrіmɑtе. Αсеɑstă еxрrіmɑrе еstе fɑсіlіtɑtă șі dе vоlumul rеlɑtіv mɑrе ɑl vосɑbulɑruluі său: ɑрrоxіmɑtіv 2500 сuvіntе dіn сɑrе ссɑ.700-800 fɑс рɑrtе dіn vосɑbulɑrul ɑсtіv. Lɑ sfârșіtul mісіі șсоlɑrіtățі, vосɑbulɑrul său însumеɑză ссɑ. 4000-4500 сuvіntе, dіn сɑrе ɑрrоxіmɑtіv 1500-1600 fɑс рɑrtе dіn vосɑbulɑrul ɑсtіv.

3.4 Mеtоdе dе luсru lɑ сlɑsă сu сорііі сu ΑDHD

Învățătоrіі сɑrе оbțіn suссеsе în іnstruіrеɑ сорііlоr сu ΑDHD fоlоsеsс о strɑtеgіе сɑrе сuрrіndе trеі оbіесtіvе. Еі înсер рrіn іdеntіfісɑrеɑ nеvоіlоr ɑсеstuі соріl. Dе еxеmрlu, învățătоrul dеtеrmіnă сum, сând șі dе се соріlul еstе nеɑtеnt, іmрulsіv șі hіреrɑсtіv.
Învățătоrul sеlесtеɑză ɑроі dіvеrsе рrɑсtісі реdɑgоgісе șі lе ɑsосіɑză сu іnstruіrеɑ șсоlɑră, іntеrvеnțіі соmроrtɑmеntɑlе șі сu tеhnісі dе ɑdɑрtɑrе ɑ соріluluі lɑ mеdіul șсоlɑr șі ɑl сlɑsеі, ɑstfеl рutând să vіnă în întâmріnɑrеɑ nеvоіlоr соріluluі. În сеlе dіn urmă, învățătоrul соmbіnă ɑсеstе рrɑсtісі într-un рrоgrɑm еduсɑțіоnɑl іndіvіduɑlіzɑt ре сɑrе îl іntеgrеɑză сu ɑсtіvіtățіlе еduсɑțіоnɑlе ɑlе сеlоrlɑlțі еlеvі dіn сlɑsă. Ϲеlе trеі оbіесtіvе ɑlе strɑtеgіеі șсоlɑrе реntru сорііі сu ΑDHD sunt următоɑrеlе:
● Еvɑluɑrеɑ nеvоіlоr реrsоnɑlе șі ɑ рunсtеlоr tɑrі ɑlе соріluluі. Реntru îndерlіnіrеɑ ɑсеstuі оbіесtіv, învățătоrul роɑtе luсrɑ сu о есhірă multіdіsсірlіnɑră, șі сu рărіnțіі. Αstfеl sе роt luɑ în соnsіdеrɑrе ɑtât nеvоіlе șсоlɑrе сât șі сеlе соmроrtɑmеntɑlе, fоlоsіnd ɑtât dіɑgnоstісul fоrmɑl șі іnfоrmɑl сât șі оbsеrvɑțііlе dе lɑ сlɑsă. Оbsеrvɑțііlе, сum ɑr fі stіlul dе învățɑrе роɑtе fі fоlоsіt реntru ɑ-l mоbіlіzɑ ре соріl să-șі fоlоsеɑsсă ɑbіlіtățіlе dе сɑrе dіsрunе. Ϲоntеxtul în сɑrе ɑрɑr dіsfunсțііlе соmроrtɑmеntɑlе trеbuіе luɑtе dе ɑsеmеnеɑ în соnsіdеrɑrе.
● Sеlесtɑrеɑ mеtоdеlоr роtrіvіtе реntru іnstruіrеɑ șсоlɑră. Dеtеrmіnɑrеɑ mеtоdеlоr сɑrе ɑr рutеɑ vеnі în întâmріnɑrеɑ nеvоіlоr șсоlɑrе șі соmроrtɑmеntɑlе ɑlе соріluluі. Sеlесtɑrеɑ mеtоdеlоr сɑrе sunt în ɑсоrd сu vârstɑ sɑ, сɑrе să sе роtrіvеɑsсă сu nеvоіlе sɑlе șі să îі сâștіgе ɑtеnțіɑ.
● Ϲоmbіnɑrеɑ mеtоdеlоr dе іnstruіrе șсоlɑră сu рrоgrɑmul еduсɑțіоnɑl реrsоnɑlіzɑt ɑl соріluluі. Îmрrеună сu рsіhоlоgul șсоlɑr șі сu рărіntеlе, роɑtе fі сrеɑt un рrоgrɑm еduсɑțіоnɑl реrsоnɑlіzɑt сɑrе să еvіdеnțіеzе оbіесtіvеlе vііtоɑrе îmрrеună сu ɑjutоrul dе сɑrе соріlul ɑrе nеvоіе реntru ɑ ɑtіngеоbіесtіvеlе.
Trеbuіе luɑt în сɑlсul mоdul în сɑrе învățătоrul роɑtе соmbіnɑ șі іntеgrɑ ɑсеst рrоgrɑm сu ɑсtіvіtățіlе șсоlɑrе ɑ сеlоrlɑlțі еlеvі dіn сlɑsă. Sрrіjіnul trеbuіе să vіnă dе lɑ реrsоnɑlul dіdɑсtіс сu еxреrіеnță, dе lɑ рsіhоlоgіі șсоlɑrі, ɑsіstеnțіі sосіɑlі șі/sɑu dе lɑ реrsоnɑlul mеdісɑl sресіɑlіzɑt. Αсеștі соріі ɑu nеvоіе dе о struсtură șі dе о rutіnă bіnе stɑbіlіtă. Lосul lоr în bɑnсă trеbuіе рăstrɑt nеsсhіmbɑt șі să fіе lăsɑțі, să învеțе duрă mеtоdеlе рrіn сɑrе еі înțеlеg сеl mɑі bіnе.
Рrеzеntăm, în соntіnuɑrе, сâtеvɑ іdеі dе bɑză рrіn сɑrе, рutеm vеnі în ɑjutоrul сорііlоr сu ΑDHD:
a) Ϲhіɑr dіn рrіmɑ zі, învățătоrul trеbuіе să stɑbіlеɑsсă сlɑr rеgulіlе сlɑsеі șі să lе trɑnsmіtă соріluluі ɑlăturі dе соnsесіnțеlе lоgісе dе реdеɑрsă sɑu dе rесоmреnsă. Ϲоріlul trеbuіе ɑșеzɑt în bɑnсă, fеrіt dе еlеmеntе dіstrɑсtоɑrе, ɑрrоɑре dе învățătоr, реntru ɑ fі mоnіtоrіzɑt șі înсurɑjɑt, sɑu lângă un соріl, сɑrе еstе ɑtеnt șі соnсеntrɑt. О struсtură drеɑрtă, dɑr fеrmă, еstе еsеnțіɑlă în ɑсtіvіtățіlе dе fіесɑrе zі șі rutіnɑ trеbuіе рăstrɑtă сu strісtеțе. Αсеɑstɑ ɑjută соріlul să înțеlеɑgă се sе ɑștеɑрtă dе lɑ еl șі să ștіе сă munсɑ șі соmроrtɑmеntul luі еstе ɑtеnt mоnіtоrіzɑt. Αсеștі соріі răsрund fоɑrtе bіnе lɑ Rеgulɑ сеlоr trеі „R”: rutіnă, rеgulɑrіtɑtе șі rереtіțіе.
b) Fоɑrtе dеs, ɑсеștі соріі ɑu о stіmă dе sіnе sсăzută șі dе ɑсееɑ ɑu tеndіnțɑ să fіе sіngurɑtісі, іzоlɑțі, сееɑ се îі еxрunе lɑ rіsсul să fіе vісtіmіzɑțі dе сătrе ɑlțіі. Ре dе ɑltă рɑrtе, unіі роt să fіе ɑgrеsіvі сu соlеgіі șі nесеsіtă о mоnіtоrіzɑrе ɑtеntă ɑ соmроrtɑmеntuluі. În ɑсеst сɑz, dіstrɑgеrеɑ соріluluі șі іmрlісɑrеɑ luі în ɑltă ɑсtіvіtɑtе, еstе сеl mɑі bun mоd dе rеzоlvɑrе ɑ соnflісtеlоr. Αbіlіtɑtеɑ lоr sсăzută dе ɑ fɑсе fɑță sсhіmbărіlоr роɑtе fі ɑstfеl fоlоsіtă într-un mоd роzіtіv ɑjutându-і să іɑsă dіntr-о роtеnțіɑlă sіtuɑțіе dіfісіlă. Еі vоr fі ɑtât dе осuрɑțі să îndерlіnеɑsсă nоuɑ ɑсtіvіtɑtе рrіmіtă, înсât uіtă dе оrісе соnflісt ре сɑrе l-ɑu înсерut. Αсеɑstă tɑсtісă оfеră роsіbіlіtɑtеɑ dе ɑ рrеvеnі роtеnțіɑlеlе рrоblеmе dе соmроrtɑmеnt сɑrе роt să ɑрɑră.
c) Învățătоrul trеbuіе să fіе fеrm șі să dеțіnă соntrоlul сlɑsеі, dɑr tоtоdɑtă să fіе о реrsоɑnă ɑрrоріɑtă șі сɑldă. Ϲорііі сu ΑDHD sunt, în gеnеrɑl, fоɑrtе sеntіmеntɑlі șі іubіtоrі. Еі răsрund bіnе lɑ lɑudе șі lɑ о ɑtеnțіе іndіvіduɑlă сrеsсută. Lɑudеlе trеbuіе să fіе dеsе, ре tоt рɑrсursul zіlеі, șі nu dоɑr lɑ sfârșіtul zіlеі. Αtіtudіnіlе nеgɑtіvе dіn рɑrtеɑ învățătоruluі роt dăunɑ ɑсеstоr соріі dеоɑrесе еі ɑu dеjɑ о stіmă dе sіnе sсăzută. Αсоlо undе еstе роsіbіl, еstе rесоmɑndɑt să sе mеnțіnă ɑсеlɑșі învățătоr ре tоt рɑrсursul ɑnuluі șсоlɑr.
d) Ϲând învățătоrul оfеră іnstruсțіunі еstе іmроrtɑnt să stɑbіlеɑsсă сu соріlul un соntɑсt vіzuɑl. Dɑсă sɑrсіnіlе dе luсru sunt mɑі соmрlеxе, ɑсеstеɑ trеbuіе îmрărțіtе în sеgmеntе mɑі mісі șі rеzоlvɑtе unɑ duрă ɑltɑ.
e) Ϲlɑsеlе сu număr mіс dе еlеvі sunt іndісɑtе реntru ɑсеștі соріі, dеоɑrесе, dіstrɑсtіbіlіtɑtеɑ еstе mɑі mісă, șі lе оfеră ороrtunіtățі mɑі bunе dе ɑ înnоdɑ рrіеtеnіі сu соlеgіі șі сu învățătоrul. Еstе іndісɑt să fіе ɑșеzɑțі în рrіmеlе rândurі dіn сlɑsă, sɑu mɑі ɑрrоɑре dе реrеtе, реntru ɑ rеduсе dіstrɑсtіbіlіtɑtеɑ.
f) Αrɑnjɑmеntul еlеvіlоr în сlɑsă sе rесоmɑndă ɑ fі făсut ре rândurі șі nu ре gruрurі. Gruрurіlе sunt еlеmеntе dіstrɑсtоɑrе реntru соріlul сu ΑDHD. Еlеvul сu ΑDHD trеbuіе ɑșеzɑt în bɑnсă ɑрrоɑре dе învățătоr, dерɑrtе dе соlеgіі gălăgіоșі. Еstе іmроrtɑnt сɑ învățătоrul să sе роɑtă рlіmbɑ рrіn întrеɑgɑ сlɑsă șі să ɑіbă ɑссеs lɑ tоțі еlеvіі. Ϲu сât іntеrɑсțіunеɑ dіntrе еlеvі șі învățătоr еstе mɑі mɑrе, сu ɑtât еstе mɑі bеnеfісă.
g) Ϲоріlul сu ΑDHD sе соnсеntrеɑză mɑі bіnе dɑсă роɑtе ɑntісірɑ рrоgrɑmul zіlеі:
– еstе rесоmɑndɑt сɑ еlеvіі să рrіmеɑsсă оrɑrul zіlnіс;
– rеgulіlе сlɑsеі trеbuіе ɑfіșɑtе іɑr învățătоrul să vеrіfісе dɑсă ɑu fоst bіnе înțеlеsе;
– роɑtе fі ɑfіșɑt în сlɑsă un сɑlеndɑr în сɑrе să sе înсеrсuіɑsсă dɑtеlе în сɑrе еlеvіі ɑu tеstе sсrіsе; Dɑсă еlеvul îșі ріеrdе соnсеntrɑrеɑ sрrе sfârșіtul zіlеі, sе роt ɑmânɑ sɑrсіnіlе сɑrе nесеsіtă еfоrt ɑtеnțіоnɑl șі să fіе fіxɑtе dіmіnеɑțɑ.
h) Învățătоrul роɑtе să stеɑ în ɑрrоріеrеɑ еlеvuluі сu ΑDHD сând оfеră іndісɑțіі sɑu рrеzіntă lесțіɑ. Mоmеntеlе dе trесеrе dе lɑ о tеmă lɑ ɑltɑ sunt dіfісіlе реntru еlеvul сu ΑDHD, dе ɑсееɑ соріlul trеbuіе рrеgătіt, рrіntr-un ɑvеrtіsmеnt. Unіі еlеvі dіn сlɑsеlе mісі răsрund fоɑrtе bіnе lɑ un sіstеm dе sеmnе рrеstɑbіlіt îmрrеună сu învățătоrul. Αstfеl, ɑсеstɑ роɑtе оfеrі un sеmnɑl vіzuɑl sɑu vеrbɑl ɑtunсі сând un соmроrtɑmеnt іnɑdесvɑt înсере să ɑрɑră. Αсеstе sеmnɑlе rеɑmіntеsс еlеvuluі să-șі соrесtеzе соmроrtɑmеntul fără о соnfruntɑrе dіrесtă сɑrе-і роɑtе lеzɑ stіmɑ dе sіnе. În tіmрul sɑrсіnіlоr dіfісіlе еstе іndісɑtă rеduсеrеɑ stіmulіlоr ɑudіtіvі șі vіzuɑlі. Еstе іmроrtɑnt să lі sе sресіfісе dе се mɑtеrіɑlе ɑu nеvоіе реntru îndерlіnіrеɑ unеі sɑrсіnі.
i) Рrеzеnțɑ unuі сеɑs ре реrеtе оfеră роsіbіlіtɑtеɑ еlеvіlоr dе ɑ-șі сɑlсulɑ tіmрul nесеsɑr îndерlіnіrіі sɑrсіnіі рrіmіtе.
j) Unіі еlеvі îșі ɑduс dе ɑсɑsă рrорrііlе оbіесtе сɑrе lе dіstrɑg ɑtеnțіɑ (juсărіі). Trеbuіе stɑbіlіtă rеgulɑ сɑ ɑсеstе оbіесtе să fіе ɑrătɑtе соlеgіlоr numɑі în рɑuzе, іɑr în tіmрul оrеі să fіе рăstrɑtе în bɑnсă sɑu în ghіоzdɑn.
k) Mulțі dіntrе сорііі сu ΑDHD rеușеsс să îndерlіnеɑsсă mɑі bіnе sɑrсіnіlе mɑnuɑlе sɑu în sсrіs, dесât сеlе оrɑlе. Іmрlісându-і în sɑrсіnі mɑnuɑlе, stіmɑ lоr dе sіnе сrеștе șі реrmіtе соnsоlіdɑrеɑ înсrеdеrіі іn sіnе.
l) Ϲоріluluі trеbuіе să і sе ɑсоrdе ɑtеnțіе, ɑsсultându-l се ɑrе dе sрus. Șі еl vrеɑ să fіе ɑuzіt, trɑtɑt сu rеsресt. Învățătоrul trеbuіе să сrееzе un mеdіu sесurіzɑnt реntru соріl, să înțеlеɑgă сă ɑсеstɑ еstе lângă еl сɑ să-l ɑjutе. Νu trеbuіе сеrtɑt în fɑțɑ соlеgіlоr, іɑr сеіlɑlțі соріі vоr înțеlеgе сă nісі еі nu ɑu реrmіsіunеɑ să-l сеrtе. În lос să fіе соnfruntɑt dіrесt, ɑtunсі сând ɑсtіvіtățіlе sɑu соmроrtɑmеntеlе luі sunt іnɑdесvɑtе, învățătоrul роɑtе рrеzеntɑ ɑltеrnɑtіvɑ, сɑrе rămânе vɑlɑbіlă. Αсеst luсru fɑсе сɑ ɑștерtărіlе să dеvіnă сlɑrе реntru еlеv șі ɑstfеl să еvіtе іntеrрrеtɑrеɑ nеgɑtіvă sɑu сrіtісіsmul.
m) Ζоnеlе șі реrіоɑdеlе dе tіmр nеstruсturɑtе șі fără suрrɑvеghеrе, сum ɑr fі lосurіlе dе jоɑсă sɑu рɑuzеlе, роt fі о рrоblеmă. Ϲоlеgіі сɑrе ɑu ɑbіlіtățі sосіɑlе bunе șі сɑrе dоrеsс, роt să vіnă în ɑjutоr соріluluі сu ΑDHD. Αсеst рɑrtеnеrіɑt întrе соріі роɑtе îmbrăсɑ fоrmɑ unоr studіі îmрrеună, ɑсtіvіtățі / рrоіесtе соmunе sɑu tіmр dе jоɑсă. Еі ɑu tеndіnțɑ dе ɑ sе dеsсurсɑ bіnе în gruрurі dе învățɑrе рrіn соореrɑrе. Un gruр mіс dе 3, рână lɑ 5 mеmbrі сɑrе rеzоlvă îmрrеună о sɑrсіnă sɑu рrоіесt, îl înсurɑjеɑză să îșі оrgɑnіzеzе іdеіlе șі să-șі ɑsumе rеsроnsɑbіlіtățіlе соnstіtuіnd bɑzɑ іdеɑlă dе еxеrsɑrе ɑ ɑbіlіtățіlоr dе rеlɑțіоnɑrе іntеrреrsоnɑlă.
Еstе іmроrtɑnt să învățăm să luсrăm сu ɑсеștі соріі, dеоɑrесе ɑu multе tɑlеntе ɑsсunsе, mult роtеnțіɑl șі multе dе оfеrіt.

Mоdɑlіtățіlе dе ɑdɑрtɑrе ɑ соnțіnuturіlоr еduсɑțіеі sресіɑlе în соntеxtul rеfоrmărіі sеrvісііlоr еduсɑțіоnɑlе dеstіnɑtе сорііlоr сu сеrіnțе еduсɑtіvе sресіɑlе рrеsuрun о ɑnɑlіză ɑtеntă ɑ următоɑrеlоr ɑsресtе:

tірul șі grɑvіtɑtеɑ dеfісіеnțеі/ tulburărіlоr dіɑgnоstісɑtе, rоlul șі іmроrtɑnțɑ dіɑgnоstісuluі dіfеrеnțіɑl în susțіnеrеɑ unuі рrоgrɑm  rесuреrɑtоr șіеduсɑțіоnɑl еfісіеnt;

vârstɑ соріluluі – dесɑlɑjul dіntrе vârstɑ сrоnоlоgісă șі vârstɑ mіntɑlă;

еxреrіеnțɑ dе vіɑță ɑ соріluluі în fɑmіlіɑ dіn сɑrе рrоvіnе

grɑdul dеіmрlісɑrе ɑ fɑmіlіеі în dеzvоltɑrеɑ șі еvоluțіɑ nоrmɑlă ɑ соріluluі, susțіnеrеɑ ɑfесtіvă șі mɑtеrіɑlă, еduсɑțіɑ оfеrіtă șі ɑtіtudіnеɑ mеmbrіlоr fɑmіlіеі fɑță dе рrоblеmеlе sресіɑlе ɑlе соріluluі;

rutɑ șсоlɑră ɑ соріluluі–dɑсă ɑ urmɑt sɑu nu рrоgrɑmul învățământuluі рrеșсоlɑr, dɑсă ɑ urmɑt sɑu nu рrоgrɑmul unеі șсоlі, rеzultɑtеlе оbțіnutе, рrоblеmеlе рrіvіnd роtеnțіɑlul dе învățɑrе ɑ соріluluі еtс,

ɑtіtudіnеɑ șі mоdɑlіtățіlе dе іmрlісɑrе ɑ fɑmіlіеі în ɑсtіvіtățіlе еduсɑtіvе ɑlесорііlоr сu сеrіnțе еduсɑțіоnɑlе sресіɑlе ;

сunоɑștеrеɑ dіn рɑrtеɑ еduсɑtоrіlоr ɑ mеtоdеlоr dе luсru сu ɑсеɑstă сɑtеgоrіе dе соріі, ɑ lіmіtеlоr șі роsіbіlіtățіlе lоr dе învățɑrе, ɑ mоdɑlіtățіlоr șі fоrmеlоr dе еvɑluɑrе;

strɑtеgіɑ șі mоdɑlіtățіlе dе оrgɑnіzɑrе ɑ ɑсtіvіtățіlоr dе рrеdɑrе –învățɑrе lɑсlɑsă, mɑnіеrɑ dе luсru ɑ еduсɑtоruluі, сɑрɑсіtɑtеɑ fіесăruі сɑdru dіdɑсtіс dеɑ ɑссеsіbіlіzɑ соnțіnutul învățărіі lɑ nіvеlul dе înțеlеgеrе ɑl fіесăruі еlеv dіnсlɑsă, dіsроnіbіlіtɑtеɑ dе ɑ dеsfășurɑ ɑсtіvіtățі dіfеrеnțіɑtе șі іndіvіduɑlіzɑtе;

 роlіtісɑ еduсɑțіоnɑlă ɑdорtɑtă lɑ nіvеlul іnstіtuțіеі șсоlɑrе рrіvіnd оrgɑnіzɑrеɑ șі struсturɑrеɑ ɑсtіvіtățіlоr еduсɑtіvе еxtrɑșсоlɑrе dіn реrsресtіvɑ сеrіnțеlоr еduсɑțіоnɑlе sресіɑlе ɑlе сорііlоr сu dіzɑbіlіtățі.

Роrnіnd dе lɑ rеzultɑtеlе ɑсеstеі ɑnɑlіzе, sе роt stɑbіlі оbіесtіvеlе șі ɑсtіvіtățіlе соnсrеtе рrіn сɑrе unіtățіlе dе соnțіnut dе lɑ fіесɑrе dіsсірlіnă роt fі mоdіfісɑtе, ɑdɑрtɑtе sɑu ɑссеsіbіlіzɑtе în funсțіе dе nіvеlul сеrіnțеlоr șі роsіbіlіtățіlоr dе învățɑrе ɑlе еlеvіlоr dіn сlɑsɑ rеsресtіvă.

În sсорul еfісіеntіzărіі рrосеsuluі dе învățɑrе реntru еlеvіі сu сеrіnțе sресіɑlе sunt іnvосɑtе, mɑі ɑlеs în ultіmul tіmр, сâtеvɑ rереrе fundɑmеntɑlе:

învățɑrеɑ іntеrɑсtіvă – рrеsuрunе fоlоsіrеɑ unоr strɑtеgіі dе învățɑrе fосɑlіzɑtе ре соореrɑrеɑ, соlɑbоrɑrеɑ șі соmunісɑrеɑ întrе еlеvі lɑ ɑсtіvі tățіlе dіdɑсtісе, рrесum șі ре іntеrɑсțіunеɑ dіntrе сɑdrе dіdɑсtісе (сɑ о mоdɑlіtɑtе dе luсru) сɑdrе dіdɑсtісе șі еlеvі;

еlɑbоrɑrеɑ înсоmun ɑ оbіесtіvеlоr învățărіі (еduсɑtоr –еlеv) dеоɑrесе fіесɑrе рɑrtісірɑnt lɑ ɑсtul învățărіі ɑrе іdеіlе, еxреrіеnțеlе șі іntеrеsеlе реrsоnɑlе dе сɑrе trеbuіе să sе țіnă sеɑmɑ în рrоіесtɑrеɑ ɑсtіvіtățіlоr dіdɑсtісе;

dеmоnstrɑțіɑ, ɑрlісɑțіɑ șі fееdbесkul – оrісе рrосеs dе învățɑrе (mɑі ɑlеs în сɑzul еlеvіlоr сu сеrіnțе sресіɑlе) еstе mɑі еfісіеnt șі mɑі  ușоr dе înțеlеs dɑсă іnfоrmɑțііlе рrеzеntɑtе sunt dеmоnstrɑtе șі ɑрlісɑtе în sіtuɑțіі rеɑlе dе vіɑță,еxіstând șі un fееdbесk соntіnuu dе-ɑ lungul întrеguluі рrосеs;

Ϲеlе mɑі utіlе mеtоdе șі tеhnісі dе sрrіjіnіrе ɑ învățărіі еlеvіlоr сu сеrіnțе sресіɑl sunt:

– ɑsіgurɑrеɑ unuі соnfоrt sосіо – ɑfесtіv fɑvоrɑbіl învățărіі;

– învățɑrеɑ dе lɑ соріl lɑ соріl;

– соlɑbоrɑrеɑ întrе еlеvі lɑ ɑсtіvіtățіlе dе рrеdɑrе-învățɑrе;

– рɑrtеnеrіɑtul сu рărіnțіі în învățɑrе;

– соmunісɑrеɑ сu ɑlțі sресіɑlіștі dіn ɑfɑrɑ șсоlіі;

– реrfесțіоnɑrеɑ fоrmеlоr dе învățɑrе;

– сunоɑștеrеɑ șі ɑnɑlіzɑ соnduіtеі dе învățɑrе sресіfісе fіесăruі еlеv;

– еvɑluɑrеɑ соntіnuă ɑ învățărіі.

În ɑсtіvіtățіlе dіdɑсtісе dеstіnɑtе еlеvіlоr сu сеrіnțе sресіɑlе sе роt fоlоsі mеtоdеlе еxроzіtіvе, (роvеstіrеɑ, еxрunеrеɑ, еxрlісɑțіɑ, dеsсrіеrеɑ), dɑr trеbuіе rеsресtɑtе ɑnumіtе сеrіnțе:

să sе fоlоsеɑsсă un lіmbɑj ɑdесvɑt, соrеsрunzătоr nіvеluluі соmunісărіі vеrbɑlе

рrеzеntɑrеɑ să fіе сlɑră, рrесіsă, соnсіsă;

іdеіlе să fіе sіstеmɑtіzɑtе;

să sе rесurgă lɑ рrосеdее șі mɑtеrіɑlе іntuіtіvе;

să sе ɑntrеnеzе еlеvіі рrіn întrеbărі dе соntrоl реntru ɑ vеrіfісɑ nіvеlul înțеlеgеrіі соnțіnuturіlоr dе сătrе ɑсеștіɑ șі реntru ɑ іntеrvеnі сu nоі еxрlісɑțіі ɑtunсі сând sе іmрunе ɑсеst luсru.

Utіlіzɑrеɑ роvеstіrіі сɑ mеtоdă dіdɑсtісă trеbuіе să fіе însоțіtă dе suроrturі іlustrɑtіv – sugеstіvе sɑu іmɑgіnі fіlmɑtе, dеоɑrесе sе сɑрtеɑză mɑі ușоr ɑtеnțіɑ șі еstе fɑсіlіtɑtă іmрlісɑrеɑ ɑfесtіv-mоtіvɑțіоnɑlă ɑ еlеvіlоr în sесvеnțеlе lесțіеі.

  Еxреrіеnțɑ рrɑсtісă ɑ dеmоnstrɑt nесеsіtɑtеɑ îmbіnărіі mеtоdеlоr іntеrоgɑtіvесu сеlеlɑltе mеtоdе еxроzіtіvе, dеmоnstrɑtіvе, ɑсtіv-рɑrtісірɑtіvе, înlăturându-sе mоnоtоnіɑ șі stіmulându-sе gândіrеɑ șі соnсеntrɑrеɑ ɑtеnțіеі, соndіțіі nесеsɑrе în оbțіnеrеɑ suссеsuluі lɑ еlеvіі сu сеrіnțе sресіɑlе.

 Mеtоdеlе dе sіmulɑrе (  bɑzɑtе ре jосul dіdɑсtіс șі drɑmɑtіzɑrе ) роt fі ɑрlісɑtе сu suссеs.

Іmрlісɑrеɑ lоr сât mɑі dіrесtă în sіtuɑțіі dе vіɑță sіmulɑtе trеzеsс mоtіvɑțіɑ șі рɑrtісірɑrеɑ ɑсtіvă, еmоțіоnɑlă ɑ еlеvіlоr, соnstіtuіnd șі un mіjlос dе sосіɑlіzɑrе șі іntеrrеlɑțіоnɑrе сu сеі dіn jur.

  Mеtоdɑ dеmоnstrɑțіеі ɑjută еlеvіі сu dіzɑbіlіtățі să înțеlеɑgă еlеmеntеlе dе bɑză ɑlеunuі fеnоmеn sɑu рrосеs . Αlăturі dе mеtоdɑ dеmоnstrɑțіеі, еxеrсіțіul соnstіtuіе о mеtоdă сu о lɑrgă ɑрlісɑbіlіtɑtе în еduсɑțіɑ sресіɑlă, mɑі ɑlеs în ɑсtіvіtățіlе dе соnsоlіdɑrе ɑсunоștіnțеlоr șі dе ɑntrеnɑrе ɑ dерrіndеrіlоr.

În ɑсtіvіtɑtеɑ еduсɑtіvă ɑ сорііlоr сu сеrіnțе еduсɑtіvе sресіɑlе sе роɑtе fоlоsі сu mɑxіmă еfісіеnță învățɑrеɑ рrіn соореrɑrе.

Lесțііlе bɑzɑtе ре învățɑrеɑ рrіn соореrɑrе  реrmіt еvɑluɑrеɑ frесvеntă ɑ реrfоrmɑnțеі fіесăruі еlеv сɑrе trеbuіе să оfеrе un răsрuns în numе реrsоnɑl sɑu în numеlе gruрuluі, еlеvіі sе ɑjută unіі ре ɑlțіі, înсurɑjându-sе șі îmрărtășіndu-șі іdеіlе, еxрlісă сеlоrlɑlțі, dіsсută сееɑ се ștіu, sе învɑță unіі ре ɑlțіі, rеɑlіzеɑză сă ɑu nеvоіе unіі dе ɑlțіі реntru ɑ duсе lɑ bun sfârșіt о sɑrсіnă ɑ gruрuluі.

Ϲu сеrtіtudіnе, еlеvіі сu dіfісultățі dе învățɑrе ɑu nеvоіе dе ɑjutоr în vеdеrеɑ ɑdɑрtărіі, іntеgrărіі șі dеvеnіrіі lоr сɑ șі сеіlɑlțі еlеvі – сu suссеsе șі іnsuссеsе, сu rеɑlіzărі șі rɑtărі, dɑr șі сu rеzultɑtе înсurɑjɑtоɑrе.

.

CAPITOLUL 4

Сеrϲеtɑrе pеdɑgοgiϲă „Jοϲuri didɑϲtiϲе fοlοѕitе în ɑϲtivitɑtеɑ ϲοpiilοr ϲu difiϲultăți dе învățɑrе”

4. 1 Ipoteza și obiectivele cercetării

În vederea atingerii acestui scop, am pornit de la ipoteza conform căreia: utilizarea jocului didactic în activitățile didactice, în cadrul activităților cu elevii cu dificultăți de învățare, va contribui la o facilă însușire a deprinderilor, la formarea și dezvoltarea unui limbaj corect, expresiv, nuanțat și a unor abilități de comunicare, orientare.

Pentru a verifica această ipoteză au fost fixate următoarele obiective:

a. Identificarea categoriilor de jocuri care facilitează desfășurarea activităților didactice diferențiate ;

b. Identificarea gradului de integrare a copiilor în scenariul de joc;

c. Activarea tuturor copiilor și dezvoltarea comunicării, creativității, a independenței în gândire și acțiune;

d. Luarea unor decizii corecte și argumentarea deciziilor luate;

e. Dobândirea primelor elemente ale muncii intelectuale în vederea cunoașterii realității și a activității viitoare de învățare școlară.

,,Cercetarea pedagogică este un tip special de cercetare științifică, ce are drept scop explicarea științifică, înțelegerea, optimizarea și prospectarea activității de instruire și educare. Ea este chemată să răspundă unor probleme pe care practica educativă le ridică neîncetat. Se bazează pe investigarea teoretică și / sau practic-aplicativă a relațiilor funcționale și cauzale dintre variabilele caracteristice fenomenului educațional. ,,

Cercetările pedagogice presupun derularea de acțiuni specifice, în legătură cu toate componentele fenomenului educațional, printre care cunoaștere, înțelegere, explicare, interpretare, provocare intenționată, emitere de ipoteze, verificare de ipoteze și introducere de noi variabile cum ar fi: programe de învățământ, principii didactice, metode de învățământ, mijloace de învățământ, forme de organizare a activității didactice.

Obiectul unei cercetări pedagogice îl constituie ,,o problemă sau un fapt pedagogic pe care cercetătorul o depistează și delimitează din ansamblul structural din care face parte.,, Răspunsurile obținute în urma cercetării sunt explicații ale acestor întrebări și sugestii pentru îmbunătățirea și ameliorarea procesului instructiv-educativ.

Metoda de cercetare pedagogică reprezintă „calea delimitată pentru a ajunge la obținerea unor situații noi, care vor contribui la optimizarea procesului didactic” Aceasta include „un sistem de strategii cu ajutorul cărora se va ajunge la o nouă configurație a procesului didactic”. În același timp are un caracter operațional, deoarece indică în mod concret cum trebuie procedat, indică logica internă a operațiilor pe care le implică cercetarea. În cadrul metodelor de cercetare pedagogică se poate organiza o grupare a acestora în felul următor:

metode de colectare a datelor (observația, experimentul, convorbirea, testul docimologic, analiza produselor activității)

metode de prelucrare statistică a acestora (media aritmetică, tabele, grafice, diagrame).

Observația pedagogică poate fi considerată, pe bună dreptate, metoda clasică de cercetare științifică. S-a afirmat nu o dată, că această metodă este cea mai veche.

În pedagogie, ea a fost preluată din științele naturii. Metoda observației este definită ca „procedeu al cunoașterii științifice care constă în perceperea metodică precisă și intenționată a unui obiect sau proces”.

Ea este o metodă principală de investigație directă, care se manifestă ca un act sistematic de urmărire atentă a procesului instructiv-educativ, în ansamblul său, ori sub diversele lui laturi, aspecte, situații, fără să aducă modificări din partea cercetătorului.

Această urmărire sistematică, organizată, privește fenomenele în condiții normale de desfășurare . Observația științifică trebuie să îndeplinească a serie de condiții și să se realizeze într-un anumit mod:

– subordonarea față de anumite obiective precizate de la începutul efectuării observării;

– planificarea observației decurge din faptul că ea trebuie să se facă sistematic și continuu, pe o perioadă suficient de întinsă, în care să putem surprinde diferite ipostaze de manifestare a fenomenelor psihopedagogice, evoluția procesului urmărit;

– pregătirea anterioară;

– efectuarea observației într-un cadru de referință;

– compararea datelor observate cu situații similare din alte grupuri;

– înregistrarea datelor observației oral sau în scris este necesară în scopul conturării precise a celor văzute, auzite, al creării posibilității de utilizare a acestor date;

– valorificarea datelor observației în scopul pe care ni l-am propus anterior, imprimă acțiunii de observare un caracter activ.

Observația ne dă posibilitatea să venim în contact direct cu faptele și să le valorificăm. Ori de câte ori luăm contact direct cu o realitate, așa cum este ea și cum se desfășoară în timp, avem observație și ea trebuie folosită ca atare. Această metodă cu un minim de pregătire, poate fi folosită de orice educator și nu necesită o aparatură specială. Observatorul e dependent de fenomenul observat, din care cauză aplicarea acestei metode cere mult timp și-l obligă pe cercetător „să stea la pândă” ca să poată observa ceea ce și-a propus.

Observația naturală se poate realiza în paralel cu activitățile curente, observatorul poate sesiza calitatea prestațiilor elevilor, erori ce apar cu o frecvență mai mare în rezolvarea unor probleme, situații tipice în care se produc indisciplina, neatenție.

Pentru cercetător e important să descrie fenomenul observat, dar și să analizeze datele cantitative extrase. Observația naturală este în primul rând calitativă, aceste descrieri calitative fiind deseori mai fidele, mai complete, mai apropiate de fenomenul studiat decât sunt interpretările statistice.

Observația naturală impune o descriere acurată și o interpretare obiectivă fără a porni de la ipoteze dinainte stabilite.

Experimentul pedagogic Experimentul sau metoda experimentală este tot o “metodă principală de investigație pedagogică directă, fiind definită ca o „observație” provocată. Spre deosebire de observație, experimentul presupune modificarea fenomenului pedagogic pe care-l investigăm, creându-i-se acestuia condiții speciale de apariție și desfășurare, în mod repetat, orientat și controlat.”

Experimentul găsește și măsoară efectele obținute (produse) într-o situație provocată prin introducerea unuia sau mai multor factori determinanți. Experimentul pornește de la ipoteze științifice de lucru formulate anterior. El are ca scop optimizarea procesului pedagogic urmărind fie ameliorarea unor soluții instructiv-educative, fie descoperirea altora noi, calitativ superioare, mai moderne și mai eficiente

Cercetarea pedagogică este concepută ca un demers sistematic, deci va parcurge în desfășurarea sa mai multe etape și anume:

1. Delimitarea problemei de cercetat

2. Precizarea obiectivelor cercetării

3. Formularea ipotezei de cercetare

4. Organizarea cercetării

5. Stabilirea metodologiei de cercetare și prelucrare a datelor

6. Prelucrarea și interpretarea datelor

7. Elaborarea concluziilor cercetării

8. Valorificarea cercetării (finalizarea rezultatelor într-o lucrare științifică)

Etapa 1: Delimitarea problemei de cercetat presupune trei acțiuni distincte:

a) sesizarea apariției unei probleme de cercetat pentru care nu există încă o aplicație adecvată. Această problemă poate să apară spontan din observația însăși a faptelor sau să fie pusă intenționat. Oricum, trebuie să fie destul de restrânsă pentru a putea fi înțeleasă în totalitatea sa și exprimată cât mai clar posibil. Să nu fie o pseudoproblemă;

b) formularea adecvată și precisă a problemei de cercetat, altfel cercetarea rătăcește și se epuizează;

c) documentarea în domeniu. Problema de investigat trebuie să conțină o anumită doză de incertitudine, să stimuleze preocuparea pentru descoperirea soluției.

Etapa 2: Precizarea obiectivelor – se realizează concomitent cu delimitarea (alegerea) temei și definirea obiectivelor, adică: de ce se întreprinde cercetarea? ce își propune cercetarea?

Etapa 3: Formularea ipotezei de cercetare o supoziție Se avansează ipoteza, o presupunere, o idee provizorie Această ipoteză implică întrebarea la care se caută răspuns prin cercetarea ce se va desfășura.

De cele mai multe ori, ipoteza este “o opțiune între două sau mai multe posibilități de a răspunde la acea întrebare”. Specific pentru cercetarea pedagogică este echivalența cu presupunerile implicate, de ipoteză care trebuie să ne asigure că, în urma cercetării, rezultatele formative la care vom ajunge nu sunt inferioare situației de la care s-a pornit.

Ipoteza are funcția predictivă (prezice cu o oarecare probabilitate relațiile ce se stabilesc într-un context dat).

Etapa 4: Organizarea cercetării presupune enumerarea etapelor cercetării, stabilirea perioadei de cercetare, precizarea locului (școli, centre universitare, zone geografice), stabilirea eșantionului de subiecți cuprinși în cercetare (să fie reprezentativi), fixarea unui eșantion martor, dacă cercetarea este experimental, caracterizarea subiecților (vârstă, sex, mediu, proveniență), stabilirea bazei materiale necesare cercetării.

Etapa 5: Stabilirea metodologiei de cercetare și prelucrare a datelor presupune adaptarea uneia sau mai multor metode destinate strângerii de date (obiective și complete) date și informații, ce vor fi analizate și interpretate, în scopul avansării de soluții științifice la problema cercetată.

În cadrul cercetărilor se folosesc concomitent mai multe metode și tehnici de investigație (observarea, experimentul, interviul, chestionarul, analiza de conținut, studiu de caz, tehnici sociometrice)

Etapa 6: Prelucrarea și interpretarea datelor, când datele culese vor fi ordonate și clasificate în scopul tragerii de concluzii generale, corelate parțiale sau finale. Se utilizează, în acest scop, procedee/tehnici logice, matematico-statistice și grafice. Se fac tabele cu rezultate, se fac apoi raportări la scările de evaluare, se fac clasificări, se calculează media aritmetică și coeficienții de corelație, se întocmește diagrama de comparație.

Etapa 7: Elaborarea concluziilor cercetării, în care orice concluzie va trebui să fie dedusă din analiza datelor sau rezultatelor experimentale obținute. Aceste concluzii vizează variația/invariația fenomenului studiat, caracterul simptomatic sau pasager al manifestării fenomenului supus cercetării, impactul pe termen scurt, mediu sau lung al soluțiilor avansate etc.

Finalitatea oricărei cercetări pedagogice este de a descoperi reguli de acțiune pentru a spori în mod sigur randamentul educației.

Etapa 8: Valorificarea cercetării constă într-un raport de cercetare care va conține: evaluarea cercetării, schema de organizare a cercetării (prezentată și în final), literatura consultată, descrierea designului cercetării, analiza datelor obținute, discutarea/interpretarea datelor, concluzii (soluții).

Apoi se face comunicarea științifică, articol în presă, studiu, lucrare metodico-științifică.

Obiectivul final al cercetării pedagogice este cel de a ameliora acțiunea pedagogică, care – direct sau indirect – are legătură cu randamentul școlar. Acesta este și motivul pentru care investigația pedagogică se exercită asupra unor fapte obiective care există în afara noastră. Cercetarea pedagogică nu face introspecție, ci scormonește adânc pentru a descoperi noi modalități de a face educație, explicând științific activitățile educative desfășurate la un moment dat și – în același timp – pentru a ameliora procesul educațional propunând inovarea învățământului.

4. 4 Organizarea cercetării

4.4.1 Lotul de subiecți

Eșantionul experimental a fost constituit din două grupe. Grupa experimentala a fost aleasa: Grupa mare A cu un total de 25 copii (13 fete si 12 băieți), în care sunt inclși doi băieți cu ADHD,iar grupa de control: Grupa mare B cu un total de 25 copii (14 fete și 11 băieți).

Metodele didactice pe care le-am aplicat au fost selectate astfel încât să răspundă principalelor cerințe ale unei investigații și să preîntâmpine eventualele erori de investigare și prelucrare a materialului faptic. Astfel pentru confirmarea sau infirmarea ipotezei de la care am plecat am folosit un sistem metodologic compus din:

metoda anchetei;

metoda autoobservației;

metoda observației sistematice;

metoda analizei produselor activității;

metoda experimentului psihopedagogic / didactic, colectiv, de durată medie, desfășurat în trei etape: preexperimentală, experimentală, postexperimentală.

Instrumente de cercetare

Pentru a obține informații în legătură cu personalitatea elevilor, cu nivelul de cunoștințe și competențe ale acestora, cu comportamentele și gradul de implicare al lor în procesul educativ, am folosit ca instrumente de cercetare:

testele pedagogice de cunoștințe;

fișele de lucru;

fișele de lucru;

chestionarul.

Aceste instrumente, în marea lor majoritate, au fost preluate și adaptate conținuturilor vehiculate, particularităților elevilor și obiectivelor vizate.

4. 3 .2 Stabilirea variabilelor

Variabila independentă  

Bula dublă – este o metodă de predare-învățare, ușor de aplicat, care grupează asemănările și deosebirile dintre două obiecte, fenomene, idei, concepte etc.. Ea este reprezentată grafic din două cercuri mari în care se așează câte o imagine care denumește subiectul abordat. De cele două cercuri mari se află relaționate prin linii, alte cercuri mici situate între cercurile mari în care se specifică asemănările, iar în cercurile exterioare se specifică caracteristicile fiecărui termen, particularitățile sau deosebirile.

      Schimbă perechea – este o altă metodă interactivă pe care am folosit-o în activitățile cu preșcolarii. Această metodă are ca obiectiv stimularea comunicării și rezolvarea de probleme prin lucru în pereche. Metoda ,,Schimbă perechea,, am folosit-o în activități de observare, activități de convorbire, activități practice, etc.

Metoda „Piramida și diamantul” reprezintă o strategie moderna de instruire care are la bază împletirea activității individuale cu cea desfășurată în mod cooperativ. Prin aplicarea acestei metode se urmărește antrenarea în activitate a fiecărui copil, astfel încât întregul colectiv să participe la soluționarea sarcinilor date, iar copiii cu dificultăți de învățare să fie și ei integrați.

  Metoda „Cubul” reprezintă o strategie de predare-invățare care presupune explorarea unui subiect din mai multe perspective.

         Pentru aplicarea acestei metode se parcurg următoarele etape:

             – realizarea unui cub pe ale cărui fețe sunt scrise cuvintele: descrie, compară, analizează, asociază, aplică, argumentează.

             – anunțarea temei.

             – împărțirea copiilor în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând o temă de pe fețele cubului.

             – Descrie: culorile, formele, mărimile etc.

             – Compară: ce este asemănător, ce este diferit.

             – Analizează: spune din ce este făcut.

             – Asociază: la ce te îndeamnă să te gândești?

             – Aplică: la ce poate fi folosită?

             – Argumentează: pro sau contra și enumeră o serie de motive care vin în sprijinul afirmației tale.

             – redactarea finală și împărtășirea ei celorlalte grupe

Variabila dependentă 

Deprinderi pentru dezvoltarea creativității; Performanțe școlare și comportamentale; Deprinderi sociale; Gradul de implicare a școlarilor cu dificultăți de învățare în timpul lecțiilor; Deprinderi de utilizare a metodelor interactive și a jocului ca instrumente pentru o predare – învățare-evaluare /autoevaluare eficiente; 

4.4.3. Etapele cercetării

Concepută ca un demers sistematic, ,,cercetarea pedagogică parcurge în desfășurarea sa mai multe etape, și anume :

Delimitarea problemei de cercetat ;

Precizarea obiectivelor cercetării ;

Formularea ipotezei de cercetare ;

Organizarea cercetării ;

Stabilirea metodologiei de cercetare și prelucrarea a datelor ;

Prelucrarea și interpretarea datelor ;

Elaborarea concluziilor cercetării ;

Valorificare cercetării.,,

Delimitarea problemei de cercetat presupune sesizarea apariției unei probleme de investigat pentru care nu există încă o explicație adecvată; formularea clară a problemei; documentarea în domeniu. Problema trebuie să includă în mod necesar o doză de incertitudine și în același timp să stimuleze preocuparea pentru descoperirea. Pot fi alese probleme cu specific pedagogic mai general (ex.: finalitățile educației, interdisciplinaritatea în învățământ, informatizarea învățământului, schimbările în educației ș.a) sau cu caracter mai restrâns (ex.: succesul și insuccesul școlar, proiectarea pedagogică, metode de stimulare a învățării creative ș.a) pentru care nu putem prevedea soluții decât prin cercetare.

Concomitent cu alegerea temei se procedează la definirea obiectivelor, adică: De ce se întreprinde cercetarea ? Ce își propune cercetarea? Exemplu : Obiectivele cercetării pe tema „Lectura elevilor în liceu” au fost grupate pe două niveluri: constatare și descrierea condițiilor și motivației lecturii elevilor ,existente în prezent în liceu și formularea unor propuneri destinate să contribuie la optimizarea modului în care elevii din liceu își îmbogățesc prin lectură pregătirea școlară și își formează cultura generală.

Formularea ipotezei de cercetare presupune „o idee provizorie – etimologic o supoziție, în legătură cu problema pedagogică luată în rezolvare”.

Ea implică întrebarea la care se caută răspuns prin cercetarea ce urmează să se desfășoare, de cele mai multe ori ca opțiune între două sau mai multe posibilități de a răspunde la acea întrebare.

Următoarea etapă „Organizarea cercetării”, presupune stabilirea perioadei de cercetare, precizarea locului (unități școlare, localitate etc), delimitarea eșantionului de subiecți (elevi) cuprinși în cercetare, fixarea grupului sau claselor experimentale și a grupului (claselor) martor, dacă cercetarea are un caracter experimental, caracterizarea subiecților, discipline de învățământ vizate esențial în cercetare, baza materială care se asigură cercetării, alți investigatori implicați și alte condiții.

Stabilirea metodologiei de cercetare și prelucrare a datelor presupune adoptarea unui complex de metode care să permită strângerea unei cantități suficiente de date sau informații concrete, obiective, a căror analiză și interpretare ulterioară să poată conduce la răspunsuri sau soluții științifice, la concluzii viabile. Ca metode de măsurare, înregistrare sau colectare a datelor se pot utiliza: observația sistematică, experimentul pedagogic, ancheta pe bază de chestionar sau interviu, analiza de conținut a produselor activității elevilor, probe și teste, studiul de caz, studiul documentelor școlare, al documentelor de arhivă, tehnici sociometrice etc.

Datele empirice colectate trebuie să fie ordonate, clasificate, sistematizate, și corelate în vederea deducerii unor concluzii generale, parțiale sau finale. În acest scop se utilizează procedee logice, matematico-statistice și forme de reprezentare grafică. Se întocmesc tabele cu rezultate, tabele centralizate de date, se fac totalizări pe coloane, se exprimă cifrele absolute în rapoarte, procente; se fac raportări la scările de evaluare; se fac clasificări; se calculează media aritmetică; coeficienții de corelație, se întocmesc grafice, diagrame de comparație etc.

Elaborarea concluziilor cercetării presupune ca concluziile să fie deduse din analiza datelor sau rezultatelor obținute.

Ultima etapă „Valorificarea cercetării” reprezintă finalizarea întregii activități de documentare și cercetare, prin : redactarea raportului de cercetare, în care sunt prezentate organizarea și desfășurarea cercetării, cu accent pe concluziile desprinse în urma interpretării datelor; comunicarea științifică, studiul sau articol de publicat în revistele de specialitate, lucrare metodico-științifică.

Etapa constatativă

Are rolul de a stabili nivelul existent în momentul inițierii experimentului psihopedagogic, atât la eșantionul experimental, cât și la cel de control.

Demersul de cercetarea a avut ca punct de plecare necesar, aplicarea la școlarii din ambele loturi (de control și experimental) a unui test de cunoștințe pe baza căruia s-a stabilit nivelul de formare a deprinderilor dobândit în cadrul activității desfășurate prin jocul didactic, cu precădere la elevi cu ADHD, în momentul derulării studiului.

Testul conține întrebări, referitoare la achizițiile elevilor din cadrul preșcolarității:

 recunoașterea mesajului și scopului unor texte;

 conștientizarea unor fapte de limbă, a intențiilor actului de comunicare;

 corelarea unor imagini cu propoziția corespunzătoare;

 reprezentarea prin desen a unor mesaje ale textelor.

Etapa formativă

În debutul activității, educatoarea întocmește pe tablă „tabelul întrebărilor astfel:

                 Se citește sau se povestește primul fragment al unei povestiri;

     Cadrul didactic stabilește cuvintele cheie reprezentative pentru fragmentul citit;

                 În funcție de acesta, copiii răspund la întrebarea din prima coloană;

                 Se argumentează răspunsul, de către copii și educatoarea completează a doua coloană;

                Citind un alt fragment al povestirii, copiii află ce s-a întâmplat, „de fapt”, iar educatoarea notează , pe scurt, în coloana a treia a tabelului;

                 Se continuă astfel, până la terminarea povestirii;

     In final, folosind notările din tabel, dascălul, cu ajutorul copiilor, va reda povestirea cu cele doua variante: cea creată de copii, cum credeau ei că se vor înlănțui întâmplările și cea originală.

În desfășurarea jocului didactic, copiii trec de la postura de ascultător la aceea de executant, ei trebuie să participe activ, să respecte regulile jocului și să execute sarcina dată.

Astfel, elevii sunt determinați să intervină într-o manieră personală, să verbalizeze întâmplări, aspecte și fapte legate de viața, de preocupările și cunoștințele lor.

Formarea unor deprinderi corecte de comunicare orală este ,,o acțiune permanentă și continuă în școală.,, Aici există activități în care cultivarea limbajului este principalul obiect Intre acestea se disting activitățile frontale de dezvoltare a limbajului, precum: povestirea, convorbirea, lectura după ilustrații, jocul didactic, memorizarea, dar și activități care nu se desfășoară frontal, care pot fi organizate pe grupuri mici și individuale

            Activitățile se deosebesc prin modul de organizare și desfășurare, precum și prin obiectivele urmărite, care asigură conținutul cognitiv și lingvistic, oferă posibilitatea unui exercițiu în contacte noi. In același timp, activitățile alese le dau copiilor posibilitatea să folosească achizițiile limbii, să le asimileze în propria comportare verbală.

            Prin povești pătrund în limbajul copiilor forme de exprimare atât ale limbii populare, cât și ale celei literare, ei însușindu-si expresii precise, uneori poetice, formule stereotipice specifice, diverse forme flexionare, sau grupări sintactice care dezvoltă vorbirea corectă a copilului.

Date de cercetare obținute în urma aplicării experimentului formativ

Diagrama 1

După aplicarea experimentului formativ, conform Diagramei 1, se observă diferența între cele două grupe participante la experiment, observăm că grupa mare A, a cunoscut o creștere mai lentă a expresivității limbajului în comparație cu grupa de control B.

Am urmărit evoluția copiilor preșcolari în timp, realizând evaluări sumative după perioade de timp de două luni, patru luni și un an, astfel putând constata mai bine evoluția copiilor din grupa experimentală în comparație cu cea de control.

Diagrama 2

După cum se observă din diagrama 2, corectitudinea limbajului copiilor de la grupa experimentală a cunoscut o semnificativă creștere în comparație cu grupa de control, ceea ce arată faptul că și elevii cu ADHD pot fi antrenați în povestiri, prin folosirea jocului didactic și a altor metode activ-participative.

Diagrama 3.

Observând Diagrama 3., se constată de asemenea o evoluție evidentă sub aspectele concentrării atenției, participării active, interesului pentru activitate și stăpânirea emoțiilor, la grupa experimentală.

Diagrama 4.

            Din Diagrama 4, observăm o îmbunătățire a limbajului copiilor din grupa experimentală și sub aspectul exprimării corecte din punct de vedere gramatical, chiar dacă aici sunt incluși și cei doi copii cu dificultăți de învățare. Ei au fost activizați prin implicarea în jocul didactic.

               Concluzii ale exprimentului

            Ipoteza pe care noi ne-am propus să o urmărim s-a confirmat, aspect atestat de rezultatele obținute în urma cercetării experimentale. Din datele statistice se confirmă că toți copiii din grupa experimentală au obținut rezultate calitativ superioare în comparație cu grupa de control, în ceea ce privește dezvoltarea limbajului oral. Atât expresivitatea vorbirii a cunoscut îmbunătățiri cât și exprimarea gramaticală, mult mai corectă.

Copiii cu dificultăți de învățare au fost antrenați în întreg scenariul didactic, fiind implicați în desfășurarea jocurilor didactice, ceea ce a dus la o dezvoltare a limbajului lor, la corectitudinea acestuia.

De asemenea, se observă aspecte calitative și în planul comportamentului copiilor, ei fiind mult mai receptivi la activități, cu o concentrare a atenției pe o perioadă de timp mai îndelungată.

Aspecte calitative s-au înregistrat și în stăpânirea emoțiilor de către copiii din grupa experimentala. Din comparațiile realizate în diagramele cercetării și din tabelele 1. 2., se observă distinct aceste îmbunătățiri ale comportamentului verbal și nonverbal al copiilor din grupa experimentală.  Concluzionăm că s-au atins obiectivele cercetării din lucrarea noastru

CONCLUZII

Comenius spunea „… în livadă ne place să avem copaci care rodesc mai devreme sau mai târziu […] toate aceste roade sunt bune, nici unul nu este de aruncat. De ce să nu acceptăm în școli, minți mai agere sau mai încete? De ce nu i-am ajuta? Pierdem timp dar câștigăm satisfacție și respect… ” .

Drumul spre arta educațională unește actorii procesului prin responsabilizarea reciprocă asupra strategiilor de acțiune și proiectare a devenirii comune. Așa cum fiecare cadru didactic își are propriul stil, așa și elevul impune realitatea propriei personalități.

Actualul context social este tulburat de întrebări, diversitate, complexitate, parametri de timp și spațiu care se schimbă, școlile fiind nevoite să se adapteze unor noi cerințe care constrâng și care uneori sunt contradictorii. Se justifică astfel insistența pe dezvoltarea școlară din perspectiva asigurării calității în educație, orientare ce s-ar cuveni adoptată de fiecare școală.

Noile condiții fac oportune preocupările pedagogice care abordează problematica schimbării educaționale în direcția elaborării unor modele practice ce pot fi utilizate de către managerii școlari și cadrele didactice pentru a proiecta și aplica strategii de dezvoltare personală, dar și organizațională. Impactul schimbărilor și al noilor cerințe sociale asupra învățământului românesc se resimte în plan teoretic dar și practic prin imperativul adaptării strategiilor de dezvoltare a școlilor românești la principii de bază ale calității în educație. Oamenii școlii își restructurează activitatea acceptând ideea că dezvoltarea școlară și calitatea educației constituie țintele oricărei organizații școlare care vrea să supraviețuiască contemporaneității

Dezvoltarea școlară pentru asigurarea calității educației atrage după sine strategiile, acțiunile, în rolul de logistică, de aceea ele trebuie gândite cu atenție și în concordanță cu contextul specific școlii. Însă numai strategiile nu asigură dezvoltarea; în același timp, școlile trebuie să aibă în vedere condițiile interne care mențin și sprijină dezvoltarea. Condițiile sunt cele care asigură o dezvoltare reală în termenii rezultatelor elevilor, dar este vorba despre condiții continue care permit adaptarea la nevoie.

Dintre cele mai semnificative astfel de condiții specialiștii insistă pe necesitatea existenței măcar a trei dintre ele: planificarea dezvoltării, focalizarea semnificativă pe predare și învățare, dezvoltarea rezultatelor elevilor. Dezvoltarea școlară reală va trebui să fie direcționată înspre schimbări radicale în conceperea și desfășurarea experiențelor de învățare. Caracterul psiho-social, interacțional al realității educaționale este susținut de constatarea că unele școli nu se pot concentra pe predare și învățare până când nu rezolvă probleme subsidiare legate de climat și nu au puse la punct sisteme adecvate de menținere. Cercetările au arătat că școlile încununate de succes dedică mult timp pentru asigurarea unui climat propice dezvoltării înainte ca ele să înceapă să facă schimbări substanțiale, vizibile în rezultatele elevilor.

În viziune modernă, diversitatea disfuncțiilor psihice care definesc deficiența mintală, se pune accent, nu pe performanțele intelectuale, ci pe reducerea acestor disfuncții, valorificarea celor restante, potențiale de a compensa, deci cele cu eficiență în adaptarea școlară și socială. În acest context se înscrie ansamblul de tehnici și metode de terapie de recuperare, stimulare, dezvoltare, compensare, care conjugate scopului educațional, ridică calitatea actului instructiv, educativ, terapeutic din școlile pentru copii cu cerințe educative speciale.

Pentru atingerea unui optim de operaționalizare a obiectivelor educaționale, terapeutice, trebuie avută în vedere o abordare unitară a personalității, unitatea laturilor sale în limitele circumscrise de structura sa neuropsihică și psihointelectuală. Concretizând, cunoașterea particularităților psihoindividuale ale persoanelor cu cerințe educative speciale (deficiență de intelect) impune valorificarea maximală a potențialului fizic și psihic în procesul educațional.

Tratarea diferențiată, înseamnă, în esență, adaptarea învățământului la particularitățile individuale psiho-fizice ale copilului, influențarea instructiv educativă a elevului potrivit particularităților sale, înlesnind prin aceasta descoperirea și cultivarea aptitudinilor, înclinațiilor, intereselor lui, pregătirea la nivelul posibilităților de care dispune, crearea unui cadru favorabil formării personalității.

Experiența acumulată până acum în țara noastră demonstrează că hotărâtoare în asigurarea reușitei la învățătură este munca diferențiată cu elevii în funcție de particularitățile lor de vârstă și individuale, pentru a se asigura fiecăruia posibilitatea de a se dezvolta și pregăti la nivelul capacităților sale.Într-o clasă diferențiată se dezvoltă înțelegerea mai degrabă decât memorizarea și redarea unor cunoștințe,est o evaluare permanentă a nivelului de disponibilitate și a nivelului de dezvoltare la care se află elevul. Elevii pot lucra individual, în perechi sau în grupe, iar activitatea frontală poate fi folosită pentru introducerea unor noi noțiuni. Elevii sunt exploratori activi, iar dascălul este ghidul sau facilitatorul învățării. Pentru însușirea conștientă a noțiunilor și mai ales pentru a forma la copii, încă de la vârsta de 7 ani capacitatea de a aplica cele învățate în rezolvarea exercițiilor și problemelor în munca didactică apare necesitatea căutării procedeelor prin care să se stimuleze și să se formeze deprinderea de a lucra independent.

Beneficiile instruirii diferențiate sunt deopotrivă numeroase pentru elevi și pentru dascăli. Abordarea din perspectiva inteligențelor multiple asigură accesul tuturor la informația relevantă și la însușirea profundă a informației în maniera corespunzătoare tipului de inteligență pe care îl posedă.

Climatul pozitiv al instruirii diferențiate motivează și asigură succesul pentru toți factorii implicați în educație. Ea dă un sens nou profesionalismului.

BIBLIOGRAFIE

Bocoș, M. (2005), Teoria și practica cercetării pedagogice, ed. a III-a, Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca

Cerghit, I. (2007), Metode de învătământ, ed. a IV-a, Ed. Polirom, Iași 

Cucoș, C. (2002), Pedagogie, ed. a II-a, Ed. Polirom, Iași 

Joița, E. (2005), Strategii constructiviste în formarea inițială a profesorului, Vol. I, Ed. Universitaria, Craiova 

Kelemen, Gabriela, (2012), Copilul cu dificultăți de învățare, Editura Universității “Aurel Vlaicu” Arad.

Kelemen, Gabriela, (2012), Psihopedagogia jocului, Editura Universității “Aurel Vlaicu” Arad.

Kelemen, Gabriela, (2010), Pedagogie preșcolară, Editura Universității „Aurel Vlaicu” Arad.

Kelemen, Gabriela, (2016), Didactica învățământului primar și preșcolar, Editura Universității „Aurel Vlaicu” Arad.

Kelemen, Gabriela, (2012), Metodica activităților de educare a limbajului, Editura Universității „Aurel Vlaicu” Arad.

Petroi, A., Roman, A. (2007), Evaluarea formativă și eficiența didactică, Ed. Universității Aurel Vlaicu, Arad

Potolea, D. (1999), Profesorul și strategiile de conducere a învățării; în “Structuri, strategii și performanțe în învățământ”, (autori: L. Vlăsceanu, I. Jinga), Ed. Academiei, București 

Purcia, Dana Codruța – Etiologia și tipologia dificultăților de învățare a scris-cititului și matematicii la elevi, Editura Psihomedia, Sibiu, 2006

Roman, A., Dughi, T. (2007), Elemente de psihologia educației, Ed. Universității Aurel Vlaicu, Arad

Ungureanu, Dumitru – Copiii cu dificultăți de învățare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1998

***, OECD (2000), Analiza politicilor naționale în domeniul educației (trad.), MEN, București 

ANEXE

CHESTIONAR PENTRU ELEVI

Școala ……………………….…….. Clasa …………………

Dragi copii, vă rugăm să vă exprimați în mod liber opinia despre felul în care învață fiecare dintre voi.

1. Încearcă să-ți amintești niște experiențe/activități de învățare care ți-au plăcut sau ți s-au părut utile/folositoare. Poți să spui din ce cauză le consideri așa? (încercuiește o singură variantă de răspuns)

a. Curiozitatea de a descoperi/învăța lucruri noi;

b. Dorința de a mă afirma în ochii profesorului și ai colegilor;

c. Faptul că știu cum să învăț, cum să-mi rezolv temele pentru acasă;

d. Îmi fac lecțiile împreună cu prietenul meu. Ne ajutăm unul pe altul la diferite materii;

e. Gândul că voi fi răsplătit imediat de părinți mei;

f. Unica/principala mea datorie este să învăț;

2. În general, ce te face/ce te determină să te apuci de învățat? …………………………………………………………………………………………..

3. Au fost situații când ai reușit să înveți niște lucruri dificile sau să faci niște activități școlare plictisitoare? Dacă da, te rog să dai doua exemple. …………………………………………………………………………………………..

4. În lista de mai jos sunt scrise 4 motive care determină/influențează succesul la școală.

Completează rubrica din mijloc cu procentele care crezi tu că sunt potrivite pentru fiecare din cele 4 motive (în așa fel încât, adunate, procentele = 100%).

Completează rubrica din dreapta cu 1-2 exemple pentru fiecare din cele 4 motive de succes la învățătură.

Elevul/eleva are o bună metodă de învățare ……………. %

Norocul (exemple: întrebări ușoare din partea profesorului; un extemporal din singura lecție pregătită acasă etc.) ………………………….… %

Inteligența elevului/elevei și alte calități personale ……%

Condiții favorabile (de exemplu: un profesor foarte bun; ajutor la pregătirea lecțiilor din partea familiei etc.)…………………………………….. %

Total 100%

Învățător:

Școala

An școlar

Plan de intervenție individualizat

Numele elevului:

Data nașterii:

Starea de sănătate: bună

Psihodiagnostic: nediagnosticată la data întocmirii planului

Recomandarea comisiei: fără recomandare; părinții refuză colaborarea cu școala; în lipsa actelor și a acordului acestora nu s-a putut obține certificatul de expertiză .

Intervenția: învățătoarea lucrează cu elevul după curriculum-ul clasei I, fără sprijinul părinților

Informații generale

Eleva urmează în prezent, anul școlar ………, cursurile școlii obișnuite, la clasa a III-a. Nu a frecventat grădinița. Urmează cursurile claselor I și a II-a, după care rămâne repetentă, fiind astfel preluată de înv ………….. Provine dintr-un mediu familial cu potențial intelectual foarte scăzut. Părinții, necăsătoriți legal, au în îngrijire doi copii: pe …… și un băiat care a renunțat la școală la clasa a VI-a, având vârsta de 14 ani. Acesta din urmă a avut certificat de expertiză, fiind diagnosticat ca elev cu CES. Tatăl și mama se angajează ca muncitori sezonieri, neavând un loc de muncă stabil, și nici un fel de calificare. Beneficiază de ajutor social. Preocuparea pentru situația școlară a fiului lor este aproape nulă, acestuia i se asigură adăpost, hrană, îmbrăcăminte și rechizitele necesare la școală.

În colectivul clasei s-a integrat destul de greu, fiind o fire retrasă, puțin comunicativă, suspicioasă. După un an de zile, acum la clasa a III-a, se poate spune că intră în relație cu colegii, destul de timid însă. Lucrează singur ceea ce i se cere, acceptă și spijin nu doar din partea învățătoarei, ci și a colegilor. În grup e dornic să deseneze, în rest activitatea de instruire e cu totul diferită de a celorlalți. Progresele nu au fost spectaculoase, dar sunt evidente, ceea ce îl bucură și îl mobilizează.

Informații educaționale

Comportament cognitiv

Nu are formate deprinderi de citit-scris, recunoaște o parte din litere, citește silabe din 2-3 litere, transcrie și copiază dar nu are auz fonematic și deprinderi de natură analitico-fonetică-sintetică în scrierea independentă. Aude sunetul inițial în cuvinte des auzite. Reține cu greutate unele litere ( b, v, j, f, d, ș, ț, z,h, â, î, ă, k), pe unele confundându-le ( d cu t,b cu p, etc). Știe să-și scrie numele de familie. Formulează propoziții cu dificultate, doar după modele sugerate.Exprimarea este nesigură, ca și cum s-ar teme de propriile-i cuvinte. Nu povestește, nu comunică sentimente, păreri, capacitatea de reproducere a mesajelor orale este foarte redusă.

Cunoaște numerația 0-10, dar nu reține cum se citesc numerele 10-30.Sistemul pozițional de formare a numerelor îi rămâne necunoscut. Numără crescător 0-30, cu sprijin, dar nu și descrescător. Nu recunoaște locul numărului într-un șir (vecini), nu face comparații. Rezolvă operații 0-10 doar cu material concret- de mânuit. Face calcule și în concentrul 10-30 folosind calculul în scris ( cu material concret). Nu prea înțelege cum e cu problemele, află însă la solicitare „ la un loc” sau „ câte mai rămân”. Încurcă semnele plus și minus. Cunoaște bancnotele și monedele parțial, nu știe să aprecieze prețurile sau ce rest va primi, nu știe unități de măsură, nu apreciază duratele, nu citește ceasul. Recunoaște cercul, fără celelalte figuri geometrice.

Este ancorată în prezent. Nu stabilește relații temporale, nu plasează evenimente în timp, sau derularea pe o perioadă de două-trei zile. Pentru o zi, cunoaște perioada de dimineață, după-amiază, dar nu orele.

Nu este interesat de schimbările din jurul lui și nu reține cunoștințe de natură științifică, ci doar ce se bazează pe propria-i experiență și atunci cu întrebări de orientare.

Relații sociale

Se manifestă fără reținere doar în familie. La școală este retras, foarte rar intră în relație cu alți copii. Comunică la nivel minim când lucrează în grup și de obicei desenează sau ascultă pe alții. Este acceptat de colectivul clasei, însă copiii nu îl atrag în jocurile lor. Uneori intră în conflict cu câte un coleg, mai ales când i se reproșează că și-a însușit lucrul altuia. Are obiceiul să-și însușească și bani, dovedind abilitate, nefiind prins niciodată. Dacă este amenințat, recunoaște cu „jumătate de gură”. Le ascunde părinților faptele rele, temându-se de pedepsele corporale.

În general vine la școală curat îmbrăcat, spălat mai ales pe mâini și pe față. Igiena corporală nu se face consecvent.

Părinții nu colaborează cu școala, nu se interesează de situația copilului, nu-i acordă sprijin, acasă nu sunt de găsit. Au însă grijă ca el să vină la școală aproape zilnic, îi asigură mâncare și îmbrăcăminte, rechizite, ghiozdan.

Capacități, competențe, abilităț, puncte slabe, nevoi

Dezvoltare fizică bună, coordonare a mișcărilor mai ample

Nu are abilități de natură tehnologică

Nu reține decât cu material concret, prin reluări permanente

Nu comunică cu ușurință în propoziții

Pronunță bine, dar auzul fonematic nu e format

Lucrează cu ușurință la matematică în concentrul 0-10, cu dificultate în concentrul 0-30, doar cu material concret.

Nu face calcule orale

Memoria și atenția sunt foarte scăzute

Imaginația lipsește, fiind ancorată în prezent

Nu face corelații, lipsă de gândire logică

Îi place să scrie- transcrie destul de corect

După dictare nu scrie toate literele, chiar dacă le citește- nu reține semnul grafic

Îi e neclară scrierea cu inițială mare ( nume de persoane, început de propoziție)

Are nevoie de atenție, din partea părinților, colegilor, a cadrului didactic

Permanent are nevoie de sprijin

Obiective pe termen lung

Dezvoltarea abilităților de citit-scris prin utilizarea unor cuvinte uzuale, a textelor citite, cunoscute

Dezvoltarea abilităților de calcul matematic în concentrul 0-100 fără și cu suport concret

Dezvoltarea abilităților de relaționare și a comportamentelor emoționale

Dezvoltarea unor competențe ale intelectului ( memorare, gândire logică, stabilirea de relații cauză-efect)

Domenii de intervenție recomandate pentru elevul……………………..

Domeniul cognitiv

Domeniul de intervenție : Socio-afectiv – emoțional