Interventia Publica Si Coruptia

Introducere

Fenomenul corupției a existat din cele mai vechi timpuri, evoluând în prezent la unul dintre cele mai grave și mai răspîndite comportamente ale unor persoane cu funcții de răspundere.

Actualizarea problemei se impune în ultimul timp în România din cauza impactului negativ, foarte puternic al fenomenului corupției la nivel înalt asupra democrației statului, echității sociale, a justiției și a respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Am ales această temă deoarece consider că până acum în România acest fenomen s-a abordat doar teoretic, nu și practic, iar cât timp sociatatea îl va tolera nu se vor produce schimbări semnificative.

Intervenția publică este foarte importantă pentru diminuarea acestui fenomen. Societatea este cea care acceptă tacit dezvoltarea acestui fenomen, nu sesizează organele competente pentru a interveni, nu își folosește rolul activ și e dezinteresată în vederea urmăririi și derulării proiectelor legislative, a licitațiilor.

Scopul acestei lucrări este de a demonstra cât de importantă este intervenția publică pentru diminuarea corupției, cât de importantă este educația cetățenilor de a interveni pentru a-și apăra drepturile în societate.

Lucrarea este structurată în patru capitole.

În primul capitol am prezentat noțiuni generale despre corupție, făcând referire la reglementarea în cadrul dreptului românesc, reglementarea internațională, la formele, efectele și sancțiunile acesteia.

În al doilea capitol am prezentat organismele care se ocupă cu, combaterea acestei infracțiuni și strategiile acestora pentru diminuarea și eliminarea acestui fenomen.

În al treilea capitol am prezentat perceperea corupției de către societate și formele și rolul intervenției publice în combaterea și diminuarea acestui fenomen.

În capitolul patru am prezentat un studiu de caz privind intervenția publică în cadrul Consiliului Județean Brăila.În finalul acestei lucrări am prezentat câteva concluzii și propuneri.

Cap.I. Corupția

Noțiuni generale

Corupția, în toate situațiile, se raportează la abuzul de putere și incorectitudine în luarea unei decizii.

Corupția cuprinde comisioanele oculte și toate celelalte demersuri care implică persoanele investite cu funcții publice sau private, care și-au incălcat obligațiile ce decurg din calitatea lor de funcționar public, de angajat privat, de agent independent sau dintr-o relație de acest gen, în vederea obținerii de avantaje ilicite, indiferent de ce natură, pentru ele însele sau pentru alții.

Coruptia, ca fenomen social, a atras atentia spre studiul ei, înca din antichitate. Conform Dictionarului limbii române cuvântul "coruptie" deriva din latinescul "coruptio-onis" si înseamna stare de abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie. În materia dreptului penal, termenul caracterizeaza o anumita comportare a functionarului care îsi comercializeaza, îsi vinde atributele functiei si încrederea acordata de societate, primind în schimb bani ori alte foloase.Reprezinta un pericol social pentru societate prin vatamarea sau punerea în pericol a desfasurarii activitatii statului si a tuturor sectoarelor vietii sociale.

Consiliul Europei clasifică corupția în cele două modalități de săvârșire: corupția activă și corupția pasivă.

Corupția activă este definită ca fiind promisiunea, oferirea sau darea, cu intenție, de către orice persoană, direct sau indirect, a oricărui folos necuvenit, către un funcționar public, pentru sine sau pentru altul, în vederea indeplinirii ori abținerii de la a îndeplini un act în exercițiul funcțiilor sale.

Corupția pasivă constă în solicitarea ori primirea, cu intenție, de către un funcționar public, direct sau indirect, a unui folos necuvenit, pentru sine sau pentru altul în acceptarea unei oferte sau promisiuni a unui astfel de folos, în vederea îndeplinirii ori abținerii de la a îndeplini un act în exercițiul, funcțiilor sale.

Corupția tinde să devină — în realitate a devenit — un fenomen structurat în rețele bine organizate, care au ca stop coruperea factorilor de decizie la niveluri mari din sfera politicului, legislativului, administrației și justiției.

La rândul ei, mica corupție determină un complex de fapte antisociale, de proporții și cu un pericol social sporit, datorită gradului său de proliferare.

Infractiunile cuprinse în notiunea generica de "infractiuni de coruptie" nu formeaza un grup distinct în Codul penal. Acestea fac parte din primul capitol al titlului consacrat în partea speciala a Codului penal. Acestea fac parte din primul capitol al titlului consacrat în partea speciala a Codului penal infractiunilor care aduc atingere unor activitati de interes public sau altor activitati reglementate de lege, capitol intitulat "infractiuni de serviciu sau în legatura cu serviciul".

În literatura juridica de specialitate, în sfera notiunii de "coruptie" în mod strict înteleasa, sunt induse patru infractiuni din categoria infractiunilor de serviciu sau în legatura cu serviciul, în primul capitol al titlului VI al Codului penal. Este vorba despre:

art. 254: luarea de mita

art. 256: primirea de foloase necuvenite care sunt infractiuni de serviciu

art. 255: darea de mita

art. 257: traficul de influenta

In anul 1992, Parlamentul Romaniei a adoptat Legea nr.65 pentru modificarea și completarea Codului penal privind unele fapte de corupție. Astfel, au fost modificate și completate art.254, art.255, art.256, art.257 și art.258, fiind enumerate ca fapte de corupție: luarea de mită, darea de mită, primirea de foloase necuvenite și traficul de influentă.

Prin Legea nr. 7812000, au fort instituite măsuri de prevenire, descoperire și sancționare a faptelor de corupție. Legea impune, pentru anumite categorii de persoane, o serie de reguli speciale de comportament, în scopul prevenirii faptelor de corupție:

îndeplinirea îndatoririlor ce le revin pentru exercitarea functiilor, atributiilor sau însărcinărilor incredințate, fără a se folosi de acestea pentru dobândirea, pentru ele, sau pentru alte persoane, de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite;

Persoanele care exercită o functie publică, atribuții de control, care participă la luarea deciziilor sau le pot influența, precum și alte persoane fizice, au obligația să își declare averea.

Legea nr.78/2000 reglementează în secțiuni distincte:

Categoriile de infracțiuni de corupție, respectiv infracțiunile prevăzute de Codul penal la art.254-257, precum și alte infracțiuni prevăzute în legi speciale, ca modalităti specifice ale infracțiunilor prevăzute de Codul penal;

Infractiunile de coruptie, prevăzute de Codul penal la art.255-257

Infractiunile asimilate infractiunilor de coruptie. Se pedepsesc faptele persoanei care, pentru a obține bani, bunuri ori alte foloase necuvenite se folosește de functia, influenta ori autoritatea pe care o are sau utilizează informațiile obținute în virtutea funcției. De asemenea, se pedepsesc următoarele fapte, dacă sunt săvârșite in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite: stabilirea de către persoane cu atributii de conducere, administrare sau gestionare, cu intentie, a unor valori comerciale mai mici decât cele reale, pentru bunuri apartinând agentilor economici la care statul este acționar, comisă în cadrul acțiunii de privatizare.

Infracțiunile în legătură directă cu infracțiunile de corupție

Prin Hotărârea 1065/2001, Guvernul României a aprobat Programul national de prevenire a coruptiei și Planul national de actiune impotriva coruptiei.

Prin Ordonanta de urgentă a Guvernului României NR.43 din 4 aprilie 2002, s-a infiintat, Directia Natională Anticorupție.

Dintre reglementările in domeniu ale Consiliului Europei, aplicabile in tara noasta mentionăm:

Conventia penală privind coruptia adoptata la Strasbourg, la 27 ianuarie 1999, conventie ratificată de Romania prin Legea nr.27 din 16 ianuarie 2002. Conventia cuprinde măsuri ce trebuie luate la nivel national de catre fiecare parte semnatară, precum și principiile cooperării internaționale în materie penală din domeniul de aplicare a acestei conventii.

Convenția civilă asupra coruptiei, adoptată, de asemenea, la Strasbourg, la 4 noiembrie 1999, ratificata de Romania prin Legea nr. 147 din 1 aprilie 2002. Convenția cuprinde măsurile ce urmează sa fie luate la nivel national, in vederea creării unor mijloace eficiente in favoarea persoanelor care au suferit o pagubă rezultand dintr-un act de coruptie, cu scopul de a le permite să iși apere drepturile și interesele, inclusiv posibilitatea obtinerii de daune-interese.

Obiectul infractiunii
Obiectul juridic special este constituit de relațiile sociale a caror formare impun comportarea cinstita, corecta, onesta, a oricarui functionar sau salariat in raporturile de sreviciu ale acestora cu cetatenii, autoritatea, credibilitatea de care trebuie sa se bucure autoritatea, institutia, organul statal, unitatea in care faptuitorul isi desfasoara activitatea precum si prejudicierea intereselor legale ale personelor.

Obiectul material

Infractiunile de serviciu sau în legatura cu serviciul sunt lipsite de obiect material, de regula. Totusi, în unele cazuri când actiunea incriminata este exercitata direct asupra unui bun sau asupra corpului unei persoane exista si un asemenea obiect. Astfel, în cazul abuzului sau a neglijentei, daca îndeplinirea gresita a îndatoririlor de serviciu priveste direct anumite bunuri, acele bunuri constituie obiectul material al infractiunii. La fel, în cazul purtarii abuzive, daca fapta se realizeaza prin loviri sau alte violente, corpul persoanei lovite sau violentate constituie obiectul material al infractiunii.

Subiecții infracțiunii
1.Subiectul activ rezultă din dispozițiile art.254 C.penal – persoana care are calitatea de funcționar, așa cum acesta este definit prin prevederile art.147 C.pen.

2.Subiectul pasiv poate fi statul ale carei interese sunt lezate prin savârsirea faptelor. Subiect pasiv special este, întotdeauna, organizatia de stat sau obsteasca în a carui serviciu se afla functionarul (în cazul luarii si darii de mita, al primirii de foloase necuvenite) ori cu privire la care s-ar putea crea banuiala ca este necinstit (în cazul traficului de influenta).

Uneori poate fi subiect pasiv special si o persoana fizica (de exemplu, persoana care a dat mita, în situatia în care a fost constrânsa de catre functionarul corupt; functionarul a carui corectitudine este pusa sub semnul întrebarii de catre traficantul de influenta, daca nu a contribuit cu nimic la omiterea faptei de catre autor). Acest subiect pasiv special este însa un subiect secundar sau adiacent, deoarece subiectul principal ramâne si în acest caz, organizatia de stat sau obsteasca în care lucreaza functionarul.

Forme

Corupția poate avea următoarele forme:

Corupția profesională

Corupția politică

Corupția economică.

Corupția profesională reprezintă ansamblul faptelor ilicite comise de către un funcționar public în timpul serviciului sau în legătură cu serviciul prin îndeplinirea preferențială și condiționată a atribuțiilor legale.

Corupția politică este reprezentată de manifestările deviante ce duc la încălcări în plan moral și legal, comise de persoane cu înaltă funcție de stat.Corupția politică se manifestă mai accentuat o dată la patru ani, când au loc alegerile prin finanțarea ilegală a campaniilor preelectorale, cumpărarea voturilor.

Corupția economică este percepută ca o totalitate a actelor de infracționism care se derulează sau care au loc în legătură cu efectuarea unor tranzacții sau afaceri. În prezent practic toți agenții economici utilizează în măsură mai mare sau mai mică metodele evaziunii fiscale. Corupția și dezvoltarea economică pot fi percepute din două puncte de vedere: pe de-o parte, o dezvoltarea economică slabă și veniturile joase stimulează creșterea economiei oficiale și stimulează dezvoltarea economiei subterane. Formal, corupția poate fi tratată drept o formă a economie

Corupția economică este percepută ca o totalitate a actelor de infracționism care se derulează sau care au loc în legătură cu efectuarea unor tranzacții sau afaceri. În prezent practic toți agenții economici utilizează în măsură mai mare sau mai mică metodele evaziunii fiscale. Corupția și dezvoltarea economică pot fi percepute din două puncte de vedere: pe de-o parte, o dezvoltarea economică slabă și veniturile joase stimulează creșterea economiei oficiale și stimulează dezvoltarea economiei subterane. Formal, corupția poate fi tratată drept o formă a economiei subterane.

Elemente de drept comparat

În Polonia, în afară de răspunderea penală pentru mituire care este reglementată în art. 239-240 din CP, mai este prevăzută și răspunderea penală pentru protecționism prevăzută în art. 244 al CP, prin care se înțelege: ,,vinovatul, convingând o altă persoană ce are o anumită influență în organizații și instituții de stat sau obștești, întreprinde acțiunile de mijlocire în rezolvarea chestiunii, pentru obținerea unui profit material". Pentru asemenea acțiuni este prevăzută pedeapsa de la un an la 10 ani privațiune de libertate.

În Marea Britanie,prin răspunderea penală pentru corupție, se înțelege, ,,în primul rând, cererea în calitate de mită sau luare de mită, sau acordul de a lua un cadou pentru sine sau pentru o altă persoană, a unui împrumut, a remunerării sau ceva ce are valoare ca mijloc de impunere funcționarului sau membrului instituției publice de a comite ceva sau de a se abține de la ceva ce ține de activitatea organizației de drept public, precum și promisiunea, cadoul, împrumutul, remunerarea sau altceva, în calitate de mită ce are valoare pentru a-l sili pe cineva să savârșească sau să se abțină de la îndeplinire a ceva ce ține de activitatea instituției publice."

Persoana considerată vinovată de atare acțiune este condamnată la privațiune de libertate, la restituirea sumei mitei sau costului cadoului, a împrumutului sau a remunerării primite de ea.

Răspunderea penală intervine independent de faptul dacă a savârșit sau nu persoana care a luat mita acțiunile pentru care mita a fost dată, indiferent de motivele pe care le urmărea cel care a dat mita. Dacă mituitul a fost declarat nevinovat, aceasta nu exclude responsabilitatea mituitorului. Termenul privațiunii de libertate pentru asemenea acțiuni este de la 3 la 7 ani.

În ultimii ani, în Marea Britanie ca subiecți ai mituirii sunt și persoane particulare. Astfel, Noua Enciclopedie a Britaniei, definind mita ca pe o acțiune penal condamnabilă, ce se manifestă prin luarea sau darea de mită din partea persoanelor oficiale, menționează, în același timp, că, dacă în trecut această categorie cuprindea doar persoane cu funcții de răspundere, atunci în prezent există tendința de a se extinde acest lucru și asupra persoanelor particulare.

În Germania, paragraful 332 al Codului penal reglementează responsabilitatea persoanei care exercită în special funcții de stat și a persoanei cu funcții de răspundere care primește promisiuni de acordarea profitului, sau care primește în calitate de remunerare pentru că a săvîrșit sau va săvîrși orice acțiune de serviciu și prin aceasta va încălca sau a încălcat obligațiunile sale de serviciu. În Codul penal este prevăzută separat responsabilitatea judecătorilor și a arbitrilor, care se deosebește radical prin severitatea sa.44

Codul penal al Elveției are ca subiecți ai mitei membrii oricărui organ public, persoanele cu funcții de răspundere, precum și persoanele chemate să înfăptuiască justiția, judecătorii, arbitrii, experții numiți oficial, trăducătorii care din timp, cer, primesc sau extorchează promisiunea cadoului sau a oricărui alt profit material: 1) pentru savârșirea acțiunilor ce încalcă obligațiile lor de serviciu — art. 315, sau 2) pentru savîrșirea acțiunilor ce nu încalcă îndatoririle lor de serviciu, dar țin de cercul obligațiunilor de serviciu — art. 316.

Codul penal francez intrat în vigoare la 1 martie 1994 incriminează în Capitolul 11, întitulat „Fapte ilicite contra administrației publice savârșite de persoane care exercită o funcție publică”, Secțiunea 11 1-a , întitulată „Fapte ilicite privind obligația de probitate”, paragraful 2, întitulat «Corupția pasivă și traficul de influență comise de persoane care exercită o funcție publică» faptele de luare de mită a funcționarului.

Potrivit art. 432-11, constituie infracțiune fapta unei persoane deținătoare a autorității publice sau care exercită un serviciu public ori este investită cu un mandat electiv public de a solicita sau accepta, fără drept, direct sau indirect, oferte, promisiuni, daruri, cadouri, sau orice alte foloase, fie pentru a îndeplini sau a nu îndeplini un act al funcției sale sau al serviciului, ori al mandatului său înlesnit ca urmare a funcției, a serviciului sau a mandatului său, fie pentru a abuza de influență sa reală sau de la o autoritate sau de la administrația publică, semne onorifice, posturi, sau orice altă hotărâre favorabilă. Pedeapsa, în toate cazurile este 10 ani închisoare și 1 milion franci amendă.

În Austria, în afara de infractiunea de "mita", este reglementata "interventia prohibita"; se considera ca este inadmisibil ca un functionar sa încerce sa intervina, în orice mod, în probleme care nu sunt legate de atributiile sale, sau care sunt exercitate într-un mod interzis de lege.

Astfel, pe plan internațional, european și național au fost adoptate numeroase acte normative, încercându-se stăvilirea și controlarea acestui fenomen. Dintre actele normative adoptate în perioada recentă de către organizațiile internaționale și europene, le amintim pe următoarele:

1. Organizația Națiunilor Unite

– Codul de conduită pentru funcționarii publici (Rezoluția nr. 51/59 din 12 decembrie 1996)

– Declarația ONU împotriva corupției și mitei în tranzacțiile comerciale internaționale (Rezoluția nr. 51/191 din 21 februarie 1997)

– Programul global anticorupție din 23 aprilie 1999;

2. Consiliul Europei și Uniunea Europeană

– Actul Consiliului din 26 iulie 1995 stabilind Convenția relativă la protecția intereselor financiare are Comunităților Europene și protocoalele ulterioare;

– Convenția asupra corupției din 27 ianuarie din 1999.

– Grupul de state de luptă împotriva corupției (Rezoluția nr. 99/5 din 1 mai 1999)

– Cele 20 principii privind lupta împotriva corupției (Rezoluția Consiliului de Miniștri nr. 97/24 din 6 noiembrie 1997)

– Convenția privind lupta împotriva corupției în care sunt implicați funcționari ai Comunităților Europene sau funcționari ai statelor membre ale Uniunii Europene;

ROMÂNIA

În procesul de tranziție și de adaptare la condițiile economiei de piață concurențiale, corupția tinde să devină un fenomen structurat și specializat, prezent în toate domeniile vieții economice sociale și politice. Acest proces a fost declanșat de schimbarea regimului politic și este alimentat de factorii de risc actuali: conexitatea cu alte fapte antisociale și cu economia subterană, managementul defectuos al deciziei politice și legislative precum și mutațiile axiologice și morale ale societății românești.

Efecte

Impactul corupției asupra economiei țării și, nu în ultimul rând, al cetățenilor este covîrșitor, deoarece în ultimă instanță populația este cea care suferă consecințele.

Corupția reprezintă un fenomen deosebit de periculos pentru societate, ale cărui efecte nefaste se simt în toate sferele de activitate:

Sfera politică și administrativă:

diminuarea calității actului de guvernare

discreditarea autorităților publice de orice nivel

subminarea statalității și a democrației

încurajarea iresponsabilității și a practicilor abuzive în rîndurile funcționarilor din sectorul public

înrăutățirea imaginii țării

împiedicarea procesului de integrare europeană

Sfera economică:

subdezvoltarea economică

amplificarea economiei subterane (Economia subterană reprezintă ansamblul activităților economice desfășurate organizat, cu încălcarea normelor sociale și ale legilor economice, având drept scop obținerea unor venituri ce nu pot fi controlate de stat.)

cauzarea pierderilor la buget

calitatea proastă a mărfurilor și serviciilor pe piața de consum

menținerea nivelului scăzut al investițiilor

împiedicarea reformelor economice

vulnerabilitatea economică a țării

eșuarea politicilor de susținere a business-ului mic și mijolciu

Sfera socială:

eficiența scăzută a politicilor din domeniul educației, științei, sănătății și protecției mediului

sărăcirea populației

creșterea inechității și tensiunii sociale

exodul cetățenilor în străinătate

degradarea valorilor morale

creșterea simțului de insecuritate în rîndurile cetățenilor exemplari

creșterea comportamentelor violente din partea unor indivizi, orientați spre comportamente antisociale .

Sancțiuni

Infractiunile de serviciu sau în legatura cu serviciul fiind, cu numai câteva exceptii, infractiuni savârsite cu intentie, sunt susceptibile atât de acte de pregatire cât si de tentativa. Legea nu prevede însa, în cazul infractiunilor din aceasta grupa, sanctionarea acestora.

Consumarea are loc, de regula, în momentul când actiunea faptuitorului este dusa pâna la capat, iar în cazul acelor infractiuni care implica producerea unui anumit rezultat, în momentul producerii rezultatului. Aceste infractiuni pot fi savârsite si în forma continuata, având în vedere în aceste cazuri si un moment al epuizarii.

Sanctionarea infractiunilor din aceasta grupa se face cu pedeapsa închisorii între diferite limite. În unele cazuri (luare de mita, abuz în serviciu în forma agravata) este prevazuta si pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi. În cazurile în care fapta nu are un grad ridicat de pericol social (exemplu: neglijenta în serviciu, purtare abuziva) pedeapsa închisorii în limite mai scazute este prevazuta alternativ cu amenda.

Unele infractiuni (exemplu: abuzul în serviciu contra intereselor publice, neglijenta în serviciu, purtarea abuziva, luarea de mita) sunt prevazute si în forma agravata fie prin producerea unui anumit rezultat (consecinte deosebit de grave, în cazul abuzului în serviciu contra intereselor publice sau în cazul neglijentei în serviciu ), fie la savârsirea faptei într-un anumit mod (prin lovire sau alte violente, în cazul purtarii abuzive) sau de catre un functionar cu anumite atributii (de exemplu atributii de control în cazul luarii de mita).

Fata de persoanele care au savârsit anumite infractiuni de serviciu sau în legatura cu serviciul se dispune si masura de siguranta a confiscarii speciale a banilor, valorilor sau a altor bunuri care au facut obiectul luarii de mita, darii de mita, traficului de influenta, primirii de foloase necuvenite.

Cap.II Politici anticorupție implementate în România

2.1 Consiliul Național de Acțiune împotriva Corupției și Crimei organizate

La 7.01.1997 a fost înfiintat Consiliul National de Actiune Impotriva Coruptiei si Crimei Organizate (CNAICCO).Activitatea comisiei s-a rezumat la primirea si inregistrarea de plangeri de la cetateni .Hotararile comisiei nu au fost luate in seama de activitatile abilitate sa cerceteze actele de coruptie avand ca motiv :lipsa unui temei legal pt functionarea comisiei. Astfel,comisia s-a desfiintat dupa 6 luni.

În prezent acesta este înlocuit cu Direcția Națională Anticorupție.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului României NR.43 din 1 aprilie 2002, s-a înfiintat, Direcția Națională Anticorupție. Acesta a început să functioneze pe data de 1 septembrie 2002.

El este organizat ca structură autonomă, cu personalitate juridică în cadrul Ministerului Public, sub autoritatea Ministrului justiției- independent în raport cu instanțele judecătorești și cu parchetele de pe lângă acestea.

Sunt de competența Direcției Naționale Anticorupție infracțiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sanctionarea faptelor de coruptie, cu modificările și completările ulterioare, săvârșite în una dintre următoarele condiții:

dacă, indiferent de calitatea persoanelor care le-au comis, au cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul in lei a 200.000 euro ori o perturbare deosebit de gravă a activitătii unei autorităti publice, institutii publice sau oricărei alte persoane juridice ori dacă valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infractiunii de coruptie este mai mare deedt echivalentul in lei a 10.000 de euro;

b) dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale ori de gravitatea perturbării aduse unei autorităti publice, institutii publice sau oricărei alte persoane juridice ori de valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infractiunii de corupre sunt comise de către: deputați; senatori; membri ai Guvernului, secretari de stat ori subsecretari de stat și asimilatii acestora; consilieri ai ministrilor; judecătorii Înaltei Curti de Casație și Justiție și ai Curtii Constitutionale; ceilalti judecători și procurori; membrii Consiliului Superior al Magistraturii; președintele Consiliului Legislativ și loctiitorul acestuia; Avocatul Poporului și adjunctii sai; consilierii prezidentiali și consilierii de stat din cadrul Administratiei Prezidentiale; consilierii de stat ai primului ministru; membrii si controlorii financiari ai Curtii de Conturi si ai camerelor judetene de conturi; guvernatorul, prim-viceguvernatorul si viceguvernatorul Băncii Nationale a Romaniei; presedintele și viceprședinteie Consiliului Concurentei; ofiteri, amirali, generali și mareșali; ofiteri de politie președintii și vicepreședintii consiliilor judetene; primarul general și viceprimaru municipiului București; primarii și viceprimarii sectoarelor municipiului București ;

Infractiunile împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene sunt de competența Direcției Naționale Anticorupție.

Direcția Naționale Anticorupție este competentă să efectueze urmărirea penală, dacă s-a cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 euro, în cazul infracțiunilor prevăzute la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5), art. 246, 247, 248 și 2481 din Codul penal, al infracțiunilor prevăzute la art. 175, 177 și 178 – 181 din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României, cu modificările și completările ulterioare, și în Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.

Procurorii specializați din cadrul Direcției Naționale Anticorupție efectuează în mod obligatoriu urmărirea penală pentru infracțiunile prevăzute la alin. (1), (11) și (12).

c) infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene, indiferent de valoarea pagubei.

d) infracțiuni de macrocriminalitate economico-financiară, dacă s-a cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 de euro, în cazurile expres și limitativ prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002, respectiv:

înșelăciune;

formele abuzului în serviciu;

anumite infracțiuni prevăzute în Codul Vamal;

precum și infracțiunile prevăzute în Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.

2.2 Inființarea Parchetului Național Anticorupție

A fost înființat în anul 2002 prin O.U.G nr. 43/2002 a Guvernului României. La înființare parchetul a fost numit Parchetul Național Anticorupție, iar între octombrie 2005 – martie 2006 a fost denumit Departamentul Național Anticorupție, ambele structuri funcționând ca o structură autonomă pe lângă Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Sunt de competenta Parchetului National Anticoruptie infractiunile prevazute in legea nr. 78/2000, cu modificarile ulterioare, savarsite in una dintre urmatoarele conditii:

 a) daca, indiferent de calitatea persoanelor care le-au comis, au cauzat o paguba materiala mai mare decat echivalentul in lei a 10.000 euro ori o perturbare deosebit de grava a activitatii unei autoritati publice, institutii publice sau oricarei alte persoane juridice ori daca valoarea sumei sau a bunului care formeaza obiectul infractiunii de coruptie este mai mare decat echivalentul in lei a 3.000 euro;

b) daca, indiferent de valoarea pagubei materiale ori de gravitatea perturbarii aduse unei autoritati publice, institutii publice sau oricarei alte persoane juridice ori de valoarea sumei sau a bunului care formeaza obiectul infractiunii de coruptie, sunt comise de catre deputati, senatori, membrii Guvernului, secretari de stat ori subsecretari de stat si asimilatii acestora, judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie si ai Curtii Constitutionale, presedintele si vicepresedintele Consiliului Legislativ, Avocatul Poporului si adjunctii sai, consilierii prezidentiali si consilierii de stat din cadrul Administratiei Prezidentiale, consilierii de stat ai primului-ministru, membrii, procurorii si controlorii financiari ai Curtii de Conturi si ai camerelor judetene de conturi, guvernatorul si viceguvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, presedintele si vicepresedintele Consiliului Concurentei, ceilalti magistrati, ofiteri, amirali, generali si maresali, ofiteri de politie si agenti de politie, indiferent de gradul profesional, presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene, primarul general si viceprimarii municipiului Bucuresti, primarii si viceprimarii sectoarelor municipiului Bucuresti, primarii si viceprimarii municipiilor, oraselor si comunelor, consilierii judeteni si locali, prefecti, subprefecti, persoane cu functii de conducere sau de control in cadrul autoritatilor publice centrale si locale, notarii publici, avocatii, comisarii Garzii Financiare, membrii consiliilor de administratie si persoanele care detin functii de conducere, de la director inclusiv, in cadrul regiilor autonome de interes national, al companiilor si societatilor nationale, al bancilor si societatilor comerciale la care statul este actionar majoritar, al institutiilor publice care au atributii in procesul de privatizare si al unitatilor centrale financiar-bancare, persoanele prevazute la art. 8 1 din Legea nr. 78/2000, cu modificarile ulterioare, lichidatorii judiciari, personalul vamal, executorii judecatoresti si executorii Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului.

Sunt de competenta parchetelor de pe langa instante, potrivit dispozitiilor Codului de procedura penala, infractiunile prevazute in Legea nr. 78/2000, cu modificarile ulterioare, care nu sunt date, conform alin. (1), in competenta Parchetului National Anticoruptie.

Urmarirea penala in cauzele privind infractiunile prevazute la alin. (1) savarsite de militarii in activitate se efectueaza de procurori militari din cadrul Parchetului National Anticoruptie, indiferent de gradul militar pe care il au persoanele cercetate.

2.3 Strategii de combatere a corupției

Controlul corupției în România implică adoptarea de măsuri preventive care să vizeze factorii criminogeni și înlăturarea punctelor de vulnerabilitate la corupție.

Măsurile necesare a fi adoptate sunt îndreptate spre următoarele domenii:

reforma instituțională

reforma sistemului judiciar

consolidarea capacității de prevenire și control a corupției

crearea unui sistem privat competitiv

reforma legislativă

Strategiile adoptate de România pentru prevenirea și combaterea corupției sunt:

1.Strategia națională anticorupție are la bază mai multe strategii:

a) prevenire, transparență și educație

Una dintre cauzele cele mai importante ale apariției și întreținerii fenomenului de corupție este lipsa de transparență a sistemului administrativ. Ca atare apare necesitatea ca, pe de o parte, să fie completat cadrul legislativ privitor la transparența administrației publice, iar de pe altă parte să fie continuată implementarea prevederilor deja existente pentru a atinge anumite standarde de transparență în sectorul public. În acest sens se vor avea în vedere revizuiri legislative, expuse în planul de acțiune, în următoarele domenii: acordarea de finanțări nerambursabile din fondurile publice, finanțarea partidelor politice, alocarea fondurilor publice pentru publicitate, regimul achizițiilor publice, regimul funcționarilor publici, regimul inspecțiilor la agenții economici. În privința accesului la informația de interes public, respectiv în privința participării cetățenești la procesul de luare a deciziilor, se poate constata, pe de-o parte, implementarea parțială a prevederilor legale și, pe de altă parte, întârzierea în revizuirea reglementărilor care restrâng accesul la informație în sensul unei definiri precise a informațiilor exceptate de la accesul public. În acest domeniu se va continua monitorizarea implementării acestor acte normative.

b) Prevenirea corupției în mediul de afaceri

Acest obiectiv vizează crearea unui mediu de afaceri în care competiția între firmele de stat și cele private, pe de o parte, și între firmele private pe de alta să fie echitabilă și supusă acelorași reguli, iar statul să funcționeze ca un arbitru imparțial și eficace în asigurarea respectării reglementarilor în vigoare de către toți agenții economici.

c) Campanii de informare și măsuri educative

Acest obiectiv vizează creșterea gradului de înțelegere a mecanismelor corupției și stimularea unei atitudini civice anticorupție atât a cetățenilor adulți și plătitori de taxe, cât și a tinerilor. Implementarea standardelor de performanță și de integritate ale administrației publice este posibilă numai cu ajutorul cetățeanului care să joace rolul unui consumator de servicii conștient de drepturile și de îndatoririle sale, ca și de modalitățile practice de a le realiza, cu alte cuvinte, a unui cetățean care este competent din punct de vedere civic. Așadar, o componentă fundamentală a prevenirii fenomenului corupției constă în activitatea de informare a cetățenilor atât cu privire la obligațiile legale ale instituțiilor și ale funcționarilor publici, cât și cu privire la modalitățile de luptă împotriva fenomenului corupției, prin mijloacele legale și civice de care fiecare cetățean dispune.

d) Creșterea integrității și a rezistenței la corupție a sistemului judiciar

Integritatea sistemului judiciar este factorul crucial pentru reușita luptei împotriva corupției. În același timp, sistemul judiciar a fost identificat ca o zonă ale cărei disfuncționalități pot avea un impact major asupra eficienței luptei împotriva corupției. România a progresat pe calea stabilirii independenței sistemului judiciar față de puterea politică. Cu toate acestea, sunt încă necesare măsuri care sa conducă la atingerea unor standarde înalte de performanță și integritate de către magistrați. Adoptarea si diseminarea Codului deontologic actualizat sunt măsuri importante în direcția creșterii integrității si rezistenței la corupție a sistemului judiciar, alături de completarea de către magistrați a prevederilor cu privire la declarațiile de avere și de interes În vederea creșterii operativității și eficienței în activitatea de urmărire penală va fi consolidat controlul efectiv și nemijlocit al procurorului asupra activităților de investigare și cercetare penală efectuate de poliția judiciară. De asemenea se vor pune la punct proceduri care să permită sesizarea de îndată a procurorului de către structurile informative și de investigație prin transmiterea oricăror informații și suport probator referitoare la săvârșirea unor acte sau fapte de corupție sau crimă organizată. În acest context trebuie menționat că până la sfârșitul anului se va înființa Comunitatea de Informații în scopul coordonării tuturor structurilor cu atribuții în culegerea de informații.

Planul propune măsuri administrative și legislative pe termen scurt de reformare a Direcției Generale de Protecție și Anticorupție (DGPA) astfel încât acest serviciu, militarizat în prezent, să devină o unitate de investigație internă modernă și responsabilă, la nivelul Ministerului Justiției, conform angajamentelor României față de Uniunea Europeană. În acest sens, planul de acțiune include măsuri cu privire la redefinirea competențelor și eliminarea suprapunerilor, demilitarizarea Direcției Generale de Protecție și Anticorupție, precum și prin instituirea unor mecanisme eficiente de control a activității sale. Pe termen mediu, se va evalua necesitatea menținerii acestui serviciu în cadrul Ministerului Justiției.

e) Creșterea celerității în urmărirea penală și în procesul penal

Angajamentele României includ asigurarea unor proceduri rapide și transparente de urmărire și judecare a faptelor de corupție. Măsura propusă în planul de acțiune vizează reducerea duratei procedurilor cu privire la toate cauzele penale, cu respectarea deplină a drepturilor inculpaților și a celorlalte părți implicate în procesul penal.

f) Coordonarea și monitorizarea implementării Strategiei și a Planului de acțiune

În ceea ce privește cooperarea pe plan intern, se va urmări stabilirea unor proceduri clare de colaborare între toate structurile cu atribuții în lupta anticorupție

2. Strategia Direcției Naționale Anticorupție de comunicare și relaționare cu media și societatea civilă se face pein intermediul unui plan de acțiune pe o perioada de doi ani respectiv 2008 – 2010

Dintre strategiile adoptate putem menționa:

Întărirea structurii de comunicare la nivel local prin dezvoltarea abilităților de comunicare, stabilirea metodologiei și coordonarea mecanismelor cu centrul pentru extinderea responsabilităților, astfel încât să existe o comunicare directă cu media locală de pe raza Serviciilor Teritoriale Anticorupție

Îmbunătățirea paginii de Internet a DNA pentru sprijinirea comunicării directe la nivel local; introducerea secțiunii „Întrebări Frecvente”, oferind informații utile despre rolul și funcțiile DNA

Întărirea infrastructurii de comunicare a DNA la nivel central prin consolidarea structurilor existente și facilitarea continuă a înțelegerii caracteristicilor și inovațiilor în cadrul sistemului

Stabilirea relațiilor de colaborare cu reprezentanții societății civile interesați de problemele de ordin juridic, prin organizarea de întâlniri periodice și colaborarea în cadrul campaniilor de informare sau participarea la seminarii având ca teme lupta împotriva corupției

Contribuție la crearea unui cadru profesional pentru comunicarea publică a instituțiilor din sistem, ajungând la un acord pe probleme de transparență în ceea ce privește anchetele penale

Îmbunătățirea infrastructurii comunicării interne bidirecționale

Pregătirea, printarea și distribuirea de materiale relevante care ar contribui la educarea publicului general cu privire la rolul și activitățile DNA.

Cap.III Intervenția publică

3.1 Perceperea corupției de către societate

Evaluarea percepției sociale la nivelul și acoperirea fenomenului corupției a marcat în jumătatea ultimei jumătăți de deceniu majoritatea preocupărilor instituțiilor internaționale. Facem referire aici la Banca Mondială și Transparency International.Prin efectele sale corupția nu este numai o problemă a delapidărilor de fonduri sau obținere de câștiguri prin reprezentanți ai puterii politice, are consecințe mai serioase pentru procesul guvernării și buna administrare la nivel social și economic

Corupția este definită de populație ca având o amploare și intensitate deosebite în momentul de față. Ea afectează interesele particulare și generale ale societății prin însușirea și folosirea resurselor publice în interes personal, darea, luarea de mită și traficul de influență exercitate de persoane cu funcții publice sau politice, derularea unor afaceri și tranzacții ilegale, ca și ocuparea unor funcții publice prin relații preferențiale.

Din perspectiva socială corupția este considerată ca fiind principalul factor care a determinat polarizarea societății românești la două extreme: cei săraci – care formează marea majoritate a populației României și care continuă să creadă în virtuțile moralității și respectării legalității și cei bogați sau în curs de a se îmbogăți – între care se numără cei favorizați de putere sau autorități ori care se identifică cu acestea. Aceștia ignoră moralitatea sau legalitatea, utilizând pentru satisfacerea intereselor lor tot felul de mijloace ilicite între care, corupția și frauda.

Între cauzele principale ale corupției estimate de populație se numără cele care privesc factorii politici și economici precum: dorința celor de la putere de a se îmbogăți rapid asociată cu lipsa de interes a acestora de a lupta efectiv împotriva corupției ca și nivelul scăzut al salariilor celor care lucrează în sectorul public.

Majoritatea populației consideră că guvernele care s-au succedat în perioada de tranziție nu au reușit să reducă simțitor corupția, ea fiind considerată o adevărată maladie socială care afectează nivelul de viață al oamenilor.

Populația se simte cel mai mult afectată în mod personal de faptele de corupție în relația pe care o are cu unele instituții publice, cum ar fi cele din sănătate, administrație publică, vamă, școală, poliție, barou de avocați .

Populația evidențiază că fenomenul de corupție se manifestă și în realizarea actului de justiție prin presiunile politice și de altă natură asupra magistraților, încercările de corupere a unor magistrați și traficul de influență exercitat de unii avocați pe lângă magistrați.

În ceea ce privește prevenirea și controlul corupției, cele mai eficiente instituții sunt percepute de subiecți ca fiind:DNA, mass-media, justiția și poliția. Ca soluții propuse pentru prevenirea și controlul corupției subiecții consideră ca fiind mai importante:

· înăsprirea sancțiunilor pentru faptele de corupție;

· adoptarea unor legi anticorupție eficiente și care să se aplice indiferent de persoană sau statutul acesteia;

· publicarea corectă a declarațiilor de avere ale politicienilor;

· reforma în justiție;

· respectarea deontologiei profesionale de către funcționarii publici.

Conform Indicelui de Percepție a Corupției lansat de Transparency International astăzi, România obține 3,8 puncte din 10, punctaj egal cu cel din anul precedent. Astfel România revine pe ultimul loc în clasamentul statelor membre ale Uniunii Europene, pe care îl dispută cu Bulgaria și Grecia. În timp ce Bulgaria obține același punctaj ca România ca urmare a unei creșteri de 0,2 puncte, Grecia ajunge pe această poziție în urma pierderii a 0,9 puncte față de anul 2008.

Dincolo de toate aceste estimări, în mare parte pesimiste, privind amploarea și gravitatea corupției în România, majoritatea populației este optimistă în privința evoluției viitoare a acestui fenomen considerând că el se va diminua sensibil, dacă va fi contracarat cu fermitate și eficiență de factorii specializați de control social și prin implicarea tuturor cetățenilor care au cunoștință sau care se confruntă cu fapte de corupție.

3.2 Forme ale intervenției publice

Implicarea acțiunii civile în acțiunile de prevenire ale corupției are mai multe forme.Acestea sunt:

1.Prin organizații neguvernamentale în următorul fel:

Eleborarea și organizarea unei campanii permanente care să aibă ca obiect conștientizarea de către opinia publică a pericolului reprezentat de corupție

Formularea și promovarea de către aceste organizații a unor planuri de acțiune împotriva corupției.

Elaborarea și publicarea de materiale orientative privind legistația și măsurile împotriva corupției

Monitorizarea de către aceste organizații a acțiunilor și deciziilor guvernului care au ca relevanță în domeniul prevenirii și controlului social al corupției

Utilizarea sondajelor de opinie și a evaluărilor diagnostic privind evoluția fenomenului corupției

2.Prin mass-media prin:

Informarea corectă a opiniei publice cu privire la fenomenul corupției și al demersului autorităților în domeniul prevenirii și controlului social al corupției inclusiv prin oraganizarea de seminarii, conferințe și ateliere de lucru pe această temă

Asigurarea libertăței presei ale cărei eforturi de a descoperi fapte de corupție trebuie încurajate

Participarea reprezentanților instituțiilor cu atribuții în prevenirea și a controlului social al corupției la conferințe de presă, emisiuni informative de radio sau televiziune și alte acțiuni de acest gen

Exercitând un rol considerabil de monitorizare a activității autorităților publice, inclusiv a celor abilitate cu atribuții de luptă cu corupția, mass-media contribuie la disciplinarea și transparența acestor autorități. Dar mass-media poate juca un rol deosebit și în procesul de educare a populației, promovînd o mai bună înțelegere a fenomenului corupției și încurajînd denunțarea manifestărilor corupte despre care cunosc.

O cale de propagare a înțelegerii mai clare a fenomenului corupției poate fi abordarea de către mass-media a subiectelor ce țin de corupția cotidiană, uzuală, de „larg consum”, altfel spus, corupția aflată în văzul tuturor. Fără a reduce din importanța reflectării abuzurilor săvîrșite de către înalții demnitari ai statului, considerăm absolut necesară tratarea și a subiectelor legate de fenomenele cu care se ciocnește cetățeanul în viața de zi cu zi: problema acumulării plăților neformale în cadrul instituțiilor de învățămînt, estorcarea sumelor de bani de la pacienți, coruperea poliției rutiere .

O altă problemă este lipsa de interes a presei pentru cazurile reușite de tragere la răspundere a funcționarilor corupți. Mediatizarea istoriilor de succes, a meritelor autorităților statului în acest proces va constitui un element decisiv pentru a întări încrederea oamenilor în organele de drept, deoarece în lipsa acestei încrederi autoritățile nu vor putea niciodată înregistra succese remarcabile în lupta împotriva corupției. Este importantă descrierea situației ulterioare a persoanelor care au sesizat despre cazul de corupție, în special atunci când nu au fost marginalizați, amenințați și nu au resimțit consecințe negative ale sesizării lor.

3. Educația civică prin:

Promovarea educației civice în special în rândul tineretului, reprezintă o latură importantă a prevenirii fenomenului corupției și impune derularea unor programe specifice în centrele de învățământ în special în licee și universități.

Includerea și programele școlare și universitare a unor cursuri de educație civică care să asigure studiul elementelor de bază privind sistemul judiciar, administrația publică, legislația.

4.Implicarea societății civile

În lupta împotriva corupției legislația nu este o soluție în sine deoarece atitudinile publicului pot trece ușor peste definițiile juridice, este mai degrabă de cooperarea publicului în ceea ce privește raportarea și anchetarea abaterilor. Lupta împotriva corupției necesită o bună informare a publicului în legătură cu natura corupției, în special în țările care au o lungă tradiție a practicilor corupte și o populație obișnuită să recurgă la asemenea practici pentru a-și rezolva problemelor.

Și la nivelul publicului există oameni integri, dornici ca problema corupției să se rezolve, care își dau seama că lucrurile nu se pot schimba dacă nu se schimbă atitudinea publicului manifestată adesea printr-o acceptare resemnată a situației.Cu toate acestea aproape inevitabil reacția societății civile este în cel mai bun caz fragmentată.

La nivelul societății civile însă puțini sunt cei care sunt dispuși să analizeze care sunt sau ar trebui să fie elementele comportamente ale unui sistem al integrității naționale și să facă eforturi pentru realizarea reformelor conform unui model de ansamblu.

Cap.IV Studiu de caz. Intervenția publică în combaterea corupției la Consiliul Județean Brăila

41. Prezentarea Consiliului Județean Brăila

Consiliul Judetean Braila este autoritatea deliberativa a administratiei publice locale, constituita la nivel judetean pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale, orasenesti si a municipiului Braila, in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean.

Consiliul Județean Brăila este organizat și funcționează ca autoritate a administrației publice locale, conform Legii administrației publice locale nr. 215/2001.

Astfel, Consiliul Judetean Braila a organizat, potrivit art.XVI din Legea nr.188/1999, republicata, sase directii ,un birou si un compartiment in directa subordonare a presedintelui, un serviciu , un compartiment si un cabinet in directa subordonare a unui vicepresedinte si un cabinet in directa subordonare a celuilalt vicepresedinte, astfel (vezi anexa 1):

– Directia Strategii, Integrare Europeana, Relatii Internationale – 22 posturi;

          – Directia Administratie Publica, Contencios – 19 posturi;

          – Directia Economica – 16 posturi;

– Directia Administrare Patrimoniu si Informare Comunitara – 27 posturi;

          – Directia Tehnica si de Gospodarire Comunala – 17 posturi;

          – Arhitect Sef – 18 posturi;

          – Compartiment Audit Intern – 3 posturi;

– Biroul Resurse Umane, salarizare, cabinet presedinte – 6 posturi;

– Compartiment Achizitii Publice – 4 posturi;

– Serviciul Administrativ – 22 posturi;

– Cabinet vicepresedinte – 2 posturi;

– Cabinet vicepresedinte – 2 posturi.

Consiliul Judetean Braila are obligatia, prin intermediul aparatului propriu, sa asigure un serviciu public stabil, profesionist, transparent, eficient si impartial, in interesul cetatenilor, precum si al autoritatilor si institutiilor publice din administratia publica centrala si locala.

La Brăila nu există serviciu teritorial anticorupție.Din data de 26 ianuarie 2010 Consiliul Local Municipal a aprobat proiectul de hotărâre privind implementarea strategiei și a planului de acțiune pentru combaterea corupției, precum și pentru creșterea și menținerea integrității la nivelul municipiului Brăila.Conform informațiilor din document, prioritățile strategiei sunt următoarele: prevenirea și combaterea corupției, creșterea transparenței și eficienței achizițiilor publice, simplificarea administrativă, implicarea cetățenilor și societății civile în procesul de luare a deciziilor și prevenirea conflictelor de interese. 

4.2 Strategii de combatere a corupției în cadrul Consiliului Județean Brăila

Dintre strategiile de combatere a corupției pe care Consiliul Județean Brăila le aplică mentionez următoarele:

Contribuție la crearea unui cadru profesional pentru comunicarea publică a informațiilor prin afișare pe site-ul www.portal-braila.ro și pe panourile de informare ale brăileanului

au implemantat un plan de măsuri pentru o mai bună comunicare cu cetățenii

Monitorizeza petitii in vederea respectarii termenelor legale de rezolvare

Îmbunatatirea activitatii de primire in audiente si rezolvarea problemelor ridicate de cetateni , in sensul inscrierii in audiente a cetatenilor care solicita sau sesiseaza aspecte si fapte care se incadreaza in sfera de competenta si atributii ale Consiliului Judetean; indrumarea si dirijarea celorlalti solicitanti catre autoritatile si institutiile competente si crearea unei evidente cuaceste cazuri.

asigurarea transparenței decizionale în cadrul autorităților administrației publice centrale și locale, alese sau numite, precum și al altor instituții publice care utilizează resurse financiare publice, în raporturile stabilite între ele cu cetățenii și asociațiile legal constituite ale acestora.

O modalitate de încurajare a cetățenilor să comunice despre actele de corupție comise de funcționari a fost considerată înființarea telefoanelor de încredere anti-corupție în cadrul autorităților publice. Deocamdată, însă, aceste măsuri nu fac față așteptărilor. Testarea eficacității liniilor telefonice anti-corupție a demonstrat un înalt grad de formalism al angajaților acestor instituții în discuțiile cu cetățenii de rând și în ajutorul pe care îl oferă interlocutorilor victime ale funcționarilor corupți. Adesea, nimeni nu răspunde la aceste linii anti-corupție, răspunsurile oferite nu sînt satisfăcătoare sau prin ele se refuză cooperarea cu sursa în condiții de anonimat.

Această asistență consta din:

oferirea consultațiilor juridice la telefon;

descrierea opțiunilor legale conform cărora poate acționa de sine stătător

descrierea opțiunilor oferite de ONG pentru a soluționa cazul

întrevederi cu petiționarul care apelează la sediul ONGului pentru a vedea documente sau alte probe pe care dorește să le prezinte juristului operator

fixarea întîlnirilor dintre reprezentanții organelor de drept și petiționari la sediul ONG-ului

reprezentarea intereselor petiționarilor în fața organelor de drept, cu excepția reprezentării în fața instanței de judecată

întocmirea adresărilor scrise către autoritățile publice pentru a le atrage la verificarea legalității faptelor expuse de către petiționari și declanșarea atragerii la răspundere juridică a persoanelor vinovate, în cazul confirmării informației prezentate de către petiționari

monitorizarea evoluției cazului fiecărui petiționar care dorește să conlucreze în vederea soluționării cazului despre care a comunicat.

4.3 Perceperea corupției de către societate în cadrul Consiliului Județean Brăila

Am făcut un studiu de caz care are ca obiectiv masurarea modului în care populatia municipiului Brăila percepe amploarea, frecventa, cauzele si caile de limitare a coruptiei.

Grupul subiectiilor alesi pentru aceeasta cercetare sunt 100 de persoane fizice cu vârsta cuprinsă între 20 și 65 de ani cu domiciliu în Brăila.

Am folosit ca instrument un chestionar cu 10 itemi.(vezi anexa 2)

Pentru o buna întelegere a rezultatelor acestui sondaj am considerat necesar sa facem cateva precizari.

a) sondajul nu masoara nivelul real al coruptiei, ci determina modul în care populatia din Brăila percepe acest fenomen;

b) esantionul este unul reprezentativ pentru populatia "normala" a Bucurestiului, ceea ce face ca sondajul sa fie relevant în primul rand pentru asa-numita "coruptie mica" sau "de supravietuire";

Rezultatele obținute:

Amploarea și frecvența actelor de corupție

Pentru determinarea modului în care populatia percepe amploarea fenomenului coruptiei, respondentilor li s-a cerut sa raspunda la întrebarea: În ce masura considerati ca luarea de mita este raspandita cadrul Consiliului Județean Brăila ?

Opinia dominanta a populației a fost că toți funcționarii din Consiliul Județean Brăila primesc mită.

La această întrebare rezultatele sunt următoare:

58% din cei intrebati cred ca toti functionarii primesc mita

35% din cei intrebati cred ca cei mai multi functionarii primesc mita

5% din cei intrebati cred ca foarte putini functionarii primesc mita

2% din cei intrebati nu au stiut să raspundă

La întrebarea nr. 2 s-au obținut următoarele rezultate:

Am obținut următoarele rezultate:

52% din cei chestionați cred că se întâmplă de obicei

22% din cei chestionați cred că se întâmplă în unele situații

21% din cei chestionați cred nu se intamplă

5% nu stiu, nu răspund

La întrebarea nr.3 s-au obșinut următoarele rezultate:

Am obținut următoarele informații:

95% din cei intervievați preferă un sistem în care funcționarii nu acceptă și nu tratează pe nimeni preferențial

Nici o persoană doreste un sistem în care funcționarii acceptă uneori cadouri și îi trateaza preferențial pe cei care le oferă sau un sitem în care există taxe de urgență sau prioritate

5% nu stiu, nu raspund

La întrebarea nr.4 am obținut următoarele rezultate:

Am obținut următoarele informații:

53% consideră că folosirea banilor, cadourilor, folosirea serviciilor sau relațiilor pentru a influența funcționarii publici din cadrul Consiliului Brăila este benefică pentru că dacă ai nevoie de ceva de la un funcționar poți obține

47% % consideră că folosirea banilor, cadourilor, folosirea serviciilor sau relațiilor pentru a influența funcționarii publici din cadrul Consiliului Brăila este rea pentru oraș dar nu poate fi evitată de cei care locuiesc în acestă țară

La întrebarea nr.5 am obținut următoarele rezultate:

Am obținut următoarele informații:

59% ar plati daca si-ar permite

41% ar refuza chiar daca si-ar permite

La întrebarea nr.6 am obținut următoarele rezultate:

Am obținut următoarele informații:

55% ar fi tentați să ofere servicii mai bune acelei persoane

30% s-ar simți ofensați de acea ofertă

10% nu –ar simți ofensați, dar nu ar primi

5 % ar cere mai mult

La întrebarea nr.7 am obținut următoarele rezultate:

Am obținut următoarele informații

38% cred ca aceasta practica ar putea fi oprita daca functionarii publici ar fi platoti mai bine

31% cred ca ar trebui să existe un sistem de sanctiuni pentru functionarii care accepta bani sau cadouri în schimbul unor servicii

26% cred că ar trebui să apară taxe pentru rezolvarea unor probleme în regim de urgentă

5% cred ca ar sa existe birouri sau linii telefonice speciale la care pot fi reclamati functionarii care pretind bani sau cadouri

Nici un cetatean nu crede că cetatenii ar trebui sa inceteze a mai oferi functionarilor bani sau cadouri pentru a-si rezolva problemele

La întrebarea nr.8 am obținut următoarele rezultate:

Am obținut următoarele informații

40% cred ca presa si ONG –urile ar putea juca un rol important în prevenirea si combaterea corupției

32% cred ca cetățenii ar putea juca un rol important în prevenirea si combaterea corupției

15% cred ca justitia și poliția ar putea juca un rol important în prevenirea si combaterea corupției

13% cred că Guvernul, Parlamentul, Președintele ar putea juca un rol important în prevenirea si combaterea corupției

La întrebarea nr.9 am obținut următoarele rezultate:

Am obținut următoarele informații

70% nu știau că au dreptul de a participa

20% au participat

10% nu au participat

La întrebarea nr.9 am obținut următoarele rezultate:

Am obținut următoarele informații

70% cred că este importantă participarea cetățenilor la acțiunile Consiliului Județean Brăila

30% nu cred că este importantă participarea cetățenilor la acțiunile Consiliului Județean Brăila

Desi publicul nu intra în contact direct cu reprezentanti ai multor institutii si nu are experienta directa a coruptiei acestora, el percepe fenomenul coruptiei în mod diferentiat de la o categorie de institutii la alta.

Pe langa identificarea destul de echilibrata a unor conditii istorice si culturale de posibilitate a fenomenului coruptiei, populatia resimte în proportii diferite actiunea unor factori specifici favorizanti. Astfel, respondentilor li s-a cerut sa precizeze masura în care factori precum lacomia, salariile mici sau pozitia de putere ale functionarilor, pe de o parte, si dorinta cetatenilor de a obtine favoruri, resursele banesti, lipsa de cunoastere sau cultura reciprocitatii, pe de alta parte, joaca un rol în expansiunea coruptiei.

Este interesant de remarcat ca, atunci cand se refera la responsabilitatea functionarilor, cetatenii tind sa indice mai degraba trasaturi morale sau psihologice (de ex. lacomia), decat aspecte structurale sau institutionale (precum caracterul discretionar al relatiei functionar-cetatean sau salariile insuficiente ale functionarilor). De cealalta parte, atunci cand se refera la propria responsabilitate, publicul pune pe primul plan lipsa de informare ("oamenii nu cunosc serviciile la care au dreptul"), urmata de dorinta puternica de a se bucura de un tratament preferential ("oamenii sunt disperati sa obtina favoruri") . Cultura reciprocitatii (dorinta de a întoarce un serviciu), desi detine doar o pondere de aproape ramane totusi un indicator important în special daca tinem cont de faptul ca întrebarea vizeaza un context al relatiilor oficiale / profesionale. La fel ca preferinta pentru factorii psihologici si morali, ea indica gradul redus de formalizare a relatiei functionar-cetatean, care face ca, în viata cotidiana, aceasta sa fie tratata asemenea unei relatii personale oarecare.

4.4 Intervenția publică în combaterea corupției la Consiliul Județean Brăila

Intervenția publică în combaterea corupției în Brăila este facută prin intermediul cetățenilor, poliției,Agenției de monitorizare a presei și ONG –ul Liga drepății împotriva corupției și abuzurilor din România.

Implicarea cetatenilor in problemele comunitatii este o noutate în Brăila, care ar trebui sa fie sustinuta si promovata, chiar de autoritatile locale. In fond avem de a face cu o adevarata provocare pentru aceste autoritati, capabile sa se angajeze intr-un asemenea demers. Astfel, atat Presedintele Consiliului Judetean Braila, cat si cei aflati in echipa sa, precum si functionarii publici care lucreaza cu publicul, ar trebui sa-si exprime angajamentul pentru participarea cetateneasca sincer, clar si in mod frecvent.

Cetatenii brăileni s-au implicat până acum doar in procesul de planificare al investitiilor. Programul de investitii cuprinde diferite proiecte in legatura cu: starea drumurilor, reteaua de apa, scoli, etc. Proiectele de investitii influenteaza, de obicei, calitatea vietii oamenilor, vin in intampinarea nevoilor oamenilor de la aspecte legate de furnizarea hranei pana la cele de adapost. Este pe deplin justificat, ca planificarea investitiilor viitoare precum si in procesul de extindere al unor servicii, colectivitatea sa fie consultata.

Agenția de monitorizare a presei și ONG –ul Liga drepății împotriva corupției și abuzurilor din România participă de multe ori la deciziile luate în cadrul Consiliului Județean Brăila, iar în urma participării lor publică datele necesare cetățenilor prin publicații în presă, televiziune, pliante și broșuri.

ONG –ul Liga drepății împotriva corupției și abuzurilor din România a promovat campanii educative anti-corupție pentru populație. Campaniile de sensibilizare a populației au promovat responsabilitatea civică a tinerilor, ca grup-țintă a campaniei, și înțelegerea mai clară a fenomenului de către cealaltă parte a populației.

Un element important al acestor campanii este informarea publicului larg despre garanțiile care pot fi acordate persoanelor care conlucrează cu organele competente la relevarea cazurilor de corupție, în cazul în care asemenea garanții pot fi acordate. Mediatizarea unor asemenea garanții ar putea contribui la reducerea treptată a sentimentului de frică.

O formă de cultivare a intoleranței tinerilor față de corupție este introducerea unor cursuri de prevenire a corupției în instituțiile de învățămînt secundar și universitar. Asemenea măsuri ar putea ajuta la educarea spiritului de buni cetățeni a generației în creștere, și, concomitent, ar influența reducerea manifestărilor de corupție în sistemul educației. Reprezentanții societății civile și reprezentanții instituțiilor de stat ar putea petrece asemenea cursuri inițial cu profesorii din instituțiile de învățămînt, urmînd ca aceștia să desfășoare ulterior ore cu elevii și studenții.

Concluzii

Corupția reprezintă o amenințare pentru democrație pentru supremația dreptului, echității sociale și a justiției, erodează principiile unei administrații eficiente, subminează economia de piață și pune în pericol stabilitatea economică.

Societatea modernă a ajuns într-un moment când se poate spune că fenomenul corupției capătă dimensiuni universale. Această concluzie se impune din cauza multitudinii de cazuri grave de corupție care au fost depistate în ultimii ani.

Este absolut necesară completarea măsurilor de prevenire cu acțiuni de educare a populației în sprijinul intoleranței față de actele de corupție și de obținere a sprijinului ei în campania anticorupție promovată de autoritățile publice.

Măsurile de contracarare a corupției neapărat trebuie să includă și pe cele de „curățire” a cîmpului juridic de norme care contribuie, favorizează corupția. Așa norme se numesc corupțiogene, care exprimă de regulă interesele unor grupe.

Ca măsură de prevenire, cred că este imperativ la acest capitol conjugarea eforturilor pentru dezrădacinarea mentalității corupte a societății noastre prin ridicarea nivelului de cultură juridică și promovarea educației anticorupție.

Propuneri pentru propunerea de politici anticorupție:

Elaborarea unui Ghid al cetățeanului prin care să se prezinte competențele fiecărei instituții.

Reforma salariilor în administrația publică.

Stoparea birocrației prin extinderea sistemului electronic național.

Stimularea cooperării cu ONG-urile și cu mass media prin organizarea unor întâlniri de lucru

Invitarea reprezentanților societății civile la elaborarea și monitorizarea implementării programelor sectoriale de combatere a corupției administratie

De asemenea, sunt necesare elaborarea unor mecanisme de prevenire a corupției în diferite sectoare. Spre exemplu, este necesară îmbunătățirea reglementării activității asociațiilor părintești și a procedurii de acumulare a fondurilor în cadrul instituțiilor de învățămînt, astfel încît procesul de studii să nu decurgă permanent în paralel cu procesul de colectare a mijloacelor bănești de la părinți sub diferite pretexte: contribuții în fondul grădiniței/școlii/liceului, contribuții separate pentru lucrări de reparații, contribuții pentru comisiile de atestare etc. O eventuală reglementare trebuie să prevadă caracterul voluntar al asocierii părinților în aceste asociații, distribuirea exemplarelor statutului acestei asociații tuturor părinților, eliberarea bonurilor de casă pentru contribuțiile la această asociație, stabilirea răspunderii administrative sau penale pentru implicarea elevilor în procesul de acumulare a acestor fonduri, prezentarea rapoartelor periodice publice pentru părinți și profesori cu privire la utilizarea fondurilor acumulate prin intermediul asociației

Strategiile, planurile de acțiune și măsurile de combatere a corupției trebuie să constituie o parte a reformelor generale macroeconomice, politice și sociale. Măsurile de combatere nu pot fi reușite dacă se vor întreprinde unilateral și în izolare.

O formă de cultivare a intoleranței tinerilor față de corupție este introducerea unor cursuri de prevenire a corupției în instituțiile de învățămînt secundar și universitar. Asemenea măsuri ar putea ajuta la educarea spiritului de buni cetățeni a generației în creștere, și, concomitent, ar influența reducerea manifestărilor de corupție în sistemul educației. Reprezentanții societății civile și reprezentanții instituțiilor de stat ar putea petrece asemenea cursuri inițial cu profesorii din instituțiile de învățămînt, urmînd ca aceștia să desfășoare ulterior ore cu elevii și studenții

Reformele care sporesc libertatea economiei, vieții politice și a societății civile pot genera un succes real în lupta împotriva corupției. O societate civilă activă și puternică care ar face uz de libertatea de expresie și de asociere și pluralismul politic bazat pe un Parlament puternic sunt condiții fundamentale pentru combaterea corupției.

existența unui control din partea mass – media independente și a societății civile este esențială pentru lupta împotriva corupției.

Eficiența luptei împotriva corupției depinde de existența opiniei publice, de simțul civil și de educația acesteia capabilă să influențeze deciziile puterii de stat.

Se impune astfel ca instanțele să fie completate cu judecători de o ținută morală incontestabilă cu o credibilitate vizibilă din partea populației și să fie asigurată independența și imparțialitatea reală a judecătorilor și instanței în procesul de influență a justiției.

Anexa 1

Anexa 2

Chestionar

În ce măsură considerați că luarea de mită este răspândită în cadrul Consiliului Județean Brăila?

toți funcționarii iau mită

cei mai mulți funcționari iau mită

foarte puțini dintre funcționari iau mită

nu știu, nu răspund

2.Cât de des vi s-a întâmplat ca funcționarii din Consiliul Județean să vă creeze probleme cu scopul de a primi bani sau cadouri?

a) se întamplă de obicei

b) în unele situații

c) niciodată

d) nu știu, nu răspund

3. Ce fel de sistem este preferabil pentru cetateni?

a) un sistem in care functionarii nu accepta cadouri si nu trateaza pe nimeni preferential

b) un sistem in care functionarii accepta uneori cadouri si ii trateaza preferential pe cei care le ofera

c) un sistem in care exista taxe de urgenta sau de prioritate

d) nu știu, nu răspund

4. Care este opinia dvs privind folosirea banilor, cadourilor, serviciilor sau relatiilor pentru a-i influenta functionarii publici în cadrul Consiliului Județean Brăila?

a) este benefica pentru ca, daca ai nevoie de ceva de la un functionar, poti obtine

b) este rea pentru oraș dar nu poate fi evitata de catre cei care locuiesc in aceasta tara

5. Cum ati reactiona daca un functionar v-ar solicita in mod direct bani pentru a va rezolva o problema?

a) as plati daca mi-as permite

b) as refuza chiar daca mi-as permite

6. Daca ati fi un functionar public si un cetatean v-ar oferi bani sau cadouri, cum ati reactiona?

a) nu m-as simti ofensat, dar nu as primi

b) m-as simti ofensat de acea oferta

c) i-as cere mai mult

d) as fi tentat sa ofer servicii mai bune acelei persone

7. Cum credeti ca ar putea fi stavilita practica de a oferi/solicita bani sau cadouri pentru rezolvarea unor probleme?

a) sa existe birouri sau linii telefonice speciale la care pot fi reclamati functionarii care pretind bani sau cadouri

b) sa se instituie taxe pentru rezolvarea problemelor in regim de urgenta

c) functionarii publici sa fie mai bine platiti

d) sa existe si sa se aplice un sistem de sanctiuni pentru functionarii care accepta bani sau cadouri in schimbul unor servicii preferentiale

e) cetateniii sa inceteze a mai oferi functionarilor bani sau cadouri pentru a-si rezolva problemele

8. Cine ar putea juca un rol important in prevenirea si combaterea coruptiei?

a) Justitia, Politia

b) Cetatenii

c) Presa, Organizatiile neguvernamentale

d) Guvernul,Parlamentul, Presedintele

9.Ați participat la decizii luate în cadrul Consiliului Județean Brăila?

a) da

b) nu

c)nu știam că am acest drept

10. Credeți ca este importantă participarea cetățenilor la acțiunile Consiliului Județean?

a) Da

b) Nu

Bibliografie

Banciu, Dan, Corupția în România,Editura Lumina Lex, 2005

Dobrinoiu, Vasile, Drept penal special, Editura Dareco,2006

Guiu, Mioara-Kett, Drept penal special, Editura Fundației Romania de Mâine 2008

Emilian Stancu, Tratat de criminalistică, Ediția a IV-a, Editura Universul Juridic, 2008

Johnston, Michael, Corupția și formele sale, Editura Polirom, 2007

Matei Ani, Ion G.Roșca, Tudorel Andrei, Corupția.O analiză economică și socială, Editura Economică, 2008

Miheș, Cristian,Criminalistica, Editura Universitaria,2008

Popescu, Georgian, Corupția și mass-media, Editura Universitaria,2008

Rucăreanu Ruxandra, Drept penal. Partea specială,Editura Universul Juridic,2009

Rusu Marcel Ioan, Funcționarul public și corupția, editura Universitaria, 2008

Tudorel Toader, Drept penal român.Partea specială, Editura Hamangiu,2007

Vasile-Ozunu, Corupția și securitatea națională,Editura Paralela 45, 2010

Codul penal

www.transparency.org.ro