Interpretarea Potentialului Turistic Natural Si Cultural în Destinatiile Urbane

Universitatea Transilvania din Brașov

Facultatea de Științe Economice și Administrarea Afacerilor

Program de studii

ECONOMIA COMERȚULUI, TURISMULUI ȘI SERVICIILOR

LUCRARE DE LICENȚĂ

Conducător științific:

Lect. dr. Adina Nicoleta Candrea

Absolvent:

Vrânceanu Oana

Brașov, 2016

Universitatea Transilvania din Brașov

Facultatea de Științe Economice și Administrarea Afacerilor

Program de studii

ECONOMIA COMERȚULUI, TURISMULUI ȘI SERVICIILOR

Interpretarea potențialului turistic natural și cultural în destinațiile urbane.

Studiu de caz: Municipiul Brașov.

Conducător științific:

Lect. dr. Adina Nicoleta Candrea

Absolvent:

Vrânceanu Oana

Brașov, 2016

Cap. 1.  Aspectele conceptuale și metologice privind interpretarea potențialului turistic natural și cultural.

Interpretarea patrimoniului se referă la transmiterea aprecierii și entuziasmului pentru un anumit loc care este apreciat de anumite persoane ca fiind special, iar vizitatorilor trebuie să li se explice trăsăturile care îl fac deosebit într-un mod cât mai ușor de înțeles. În acest sens, în primul capitol al prezentei lucrări, vor fi prezentate conceptele, obiectivele cât și tehnicile de interpretare a potențialului turistic natural și cultural.

Concepte și definiții

Odată cu debutul conceptului de interpretare, acesta a fost asociat cu protecția resuselor naturale și a fost centrat pe protecția parcurilor naturale. Apoi, în perioada anilor ‘90, conceptul a fost extins spre resursele culturale. În prezent, termenul utilizat este „interpretarea valorilor patrimoniului” și a fost asociat atât resurselor naturale cât și celor culturale. În România, conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române prin “interpretare” se înțelege: „A da un anumit înțeles, o anumită semnificație unui lucru; spec. a comenta și a explica un text (vechi)”. Deși definiția din DEX nu lărgește aria de acțiune a interpretării și asupra obiectivelor culturale și naturale (precum în definițiile larg folosite și aplicate în alte țări) precizează totuși un aspect important: „a da un anumit înțeles, o anumită semnificație unui lucru”.

AIP (Asociația Spaniolă pentru Interpretarea valorilor Patrimoniului) consideră că interpretarea este arta de a dezvălui la fața locului sensul patrimoniului natural, cultural și istoric, pentru o audiență, care vizitează un acest loc în timpul lor liber.

Tilden a definit interpretarea ca o activitate educațională care are scopul de a descoperi înțelesuri și relații, de a forma competențe având ca suport fapte și situații autentice ce presupun experiența directă și o mass-media cât mai relevantă ce face diferența față de simpla comunicare a unor informații obișnuite.

Asociația pentru Interpretarea Patrimoniului, Australia, a definit interpretarea patrimoniului ca o modalitate de a comunica idei și sentimente, care ajută oamenii să înțeleagă mai multe despre ei înșiși și mediul în care trăiesc.

Iar Asociația Națională pentru Interpretare, Consililul de Administrație, consideră că interpretarea este un proces de comunicare ce stabilește conexiuni emoționale și intelectuale între interesele publicului larg și resursele culturale și naturale ale unei comunități.

Aldridge, în cartea sa “Principiile de interpretare rural și de planificare interpretativă”, definește interpretarea ca fiind arta de a explica semnificația unui loc pentru public, care îl vizitează, în scopul de a sublinia un mesaj de conservare.

Toate aceste definiții converg către un proces de comunicare ce conectează emoțional și intelectual atât resursele naturale, cât și pe cele culturale și istorice cu interesul marelui public. Mai târziu, Ham a popularizat termenul de interpretarea mediului cu scopul de a evidenția în mod explicit conservarea mediului în ansamblul său.

Patrimoniul Cultural poate fi definit ca fiind un set de bunuri materiale, spirituale, produse ale istoriei, artistice și naturale,care prin valoarea lor trebuie să fie considerate ca fiind de o importanță crucială pentru asigurarea identității și culturii de-a lungul timpului. Toate aceste bunuri și originea lor definesc identitatea unui popor sau a unei populații minoritare. Semnificația lor este asociată cu structura bunurilor și a culegerii acestora și de asemenea a rezistenței lor în timp și spațiu ca o legătură între istorie și direcția progresului. Sunt mărturii culturale și istorice create de grupuri sociale ce transmit informații ce determină identificarea drumului urmat de populații vechi care au trăit în alte locuri și timpuri, în diverse circumstanțe diferite de cele din timpul prezent. Acestea dau o perspectivă largă, care leagă istoria umanității de prezent și o propulsează în viitor. Dezvoltarea conceptuală vine dinspre activitățile de observare printr-un proces îndelungat de realizări și cunoaștere, de cunoaștere și realizări.

Se poate spune că prezentul poate fi înțeles prin trecut, acordând atenție unor criterii de selecție și câteva elemente din fiecare epocă istorică, dând în acest fel un răspuns prezentelor și viitoarelor nevoi sociale. În acest fel, se spune că patrimoniul cultural va înceta să fie doar istoric și artistic, ceva ce conservă numai trecutul. Se deschide astfel o altă perspectivă ce direcționează discuția spre alte orizonturi ce arată că patrimoniul umanității poate fi structurat în două mari categorii: natural și cultural.

Patrimoniul natural include elementele mixte ce țin de natură, cum ar fi plajele, parcurile naturale, formațiunile geologice etc. Este cunoscut faptul că aceste două realități (patrimoniul natural și cel cultural) sunt conectate la o plajă largă de alegere între structuri similare conceptuale, dogmatice sau chiar juridice.

Patrimoniul cultural poate fi structurat în câteva grupuri: monumental, artistic, etnografic și complementar. În cadrul patrimoniului cultural se pot plasa bisericile, castelele și monumentele construite de OM, care sunt clasificate deja sau nu. Patrimoniul cultural artistic include muzee, colecții de artă, colecțiile, pe scurt, expresia artistică a culturii. Patrimoniul cultural etnografic cuprinde: ambarcațiuni, ustensile, costume, toate elementele sociale specifice unui popor. Patrimoniul cultural complementar reprezintă tot ceea ce a fost creat de munca omului, care a reușit să reconfigureze elementele naturale pentru folosirea lor în scopuri sociale, cum ar fi grădini, porturi, lagune pentru petrecerea timpului liber etc.

Scopurl și obiectivele interpretării

Strategiile de intepretare pot fi definite ca un instrument, plan sau metoda utilizată pentru realizarea unei sarcini. Orice strategie interpretativă ar trebui să includă scopuri și obiective. Acestea vor depinde de rezultatul dorit:

Educațional – Educarea publicului;

Petrecerea timpului liber – Divertisment;

Gestionarea turistică;

Dezvoltarea economică;

Marketing și promovare;

Implicarea comunităților locale;

Conservarea patrimoniului – Protejarea mediului;

Obiectivele propuse se pot plasa în una dintre aceste categorii; cu toate acestea, în mod normal se prezintă o combinație a tuturor, dintre care unul este predominant. Obiectivele vor determina eficacitatea interpretării în așa fel încât evaluarea să poată furniza informații în privința modului în care se desfășoară programul de interpretare a patrimoniului. Se pot distinge în categoriile de mai sus următoarele obiective generale:

Să dea o idee generală vizitatorului despre locul în care se găsește;

Să determine oamenii să înțeleagă cum s-a realizat evoluția în zonele naturale și cum impactul uman poate să afecteze mediul înconjurător;

Să-i ajute să înțeleagă cum dinamica nevoilor sociale și economice pot schimba și influența mediul înconjurător;

Să stimuleze interesul vizitatorilor pentru un lucru sau un anumit loc și să-i încurajeze să le reviziteze și să descopere noi valențe ale acestora prin inițiativa lor.

Există, prin urmare, trei obiective specifice:

Obiectivele de învățare – ceea ce doresc vizitatorii să știe;

Obiectivele emoționale – ceea ce se dorește ca vizitatorii să simtă;

Obiectivele comportamentale – ceea ce vizitatorii ar trebui să facă;

Adesea, România se confruntă cu o atitudine ostilă, neprietenoasă sau indiferentă din partea comunităților din interiorul sau din apropierea ariilor protejate sau din partea vizitatorilor acestora. Traseele tematice bine concepute și realizate pot deveni instrumente valoroase de educație pentru mediu, lecții în aer liber și călătorii interactive. Prin oferirea de informații punctuale, menite să trezească interesul, să fascineze (de exemplu prin detalii surprinzătoare care ar putea arăta rolul și importanța unor specii, fenomene geologice rare, etc) se poate realiza o contribuție la schimbarea comportamentului vizitatorului. Este posibil să nu funcționeze de prima dată, având în vedere că acest lucru depende de „un factor uman”, cu o serie întreagă de caracteristici: vârstă și educație, mediu cultural, grad de interes, etc. Putem însă spera că progresiv și în mod repetat, aceste acțiuni dau roade (în special dacă sunt începute de la o vârstă fragedă). Din experiența altor state, traseele tematice sunt instrumente importante în realizarea diverselor programe educaționale sau recreative în interiorul ariilor protejate.

Conceptul de planificare a procesului de Interpretare

Planul Interpretării este cheia succesului pentru toate programele de interpretare și pentru formatul tuturor activităților sale. Există o serie întreagă de factori de care trebuie să se țină cont atunci când se ia decizia să se interpreteze ceva; nu este necesar doar să se cunoască foarte bine resursele locului și să fie arătate unui grup de vizitatori. Trebuie să fie o legătură clară între elementele interpretării și modul în care se conecteză va fi la fel de important ca și conținutul propriu-zis.

Procesul de planificare presupune o analiză de nevoi și identificarea nevoilor de interpretare. Unul din cele mai importante etape va fi planul interpretativ, care va fi conceput ca fiind unul fezabil și ca o soluție reală pentru a atinge obiectivele finale ale programului de interpretare. Există diferite etape în planul de interpretare. Acesta va fi realizat în funcție de nivelul activității și acest demers va varia în funcție de dificultățile întâmpinate. Pentru planuri de anvergură pe termen lung planificarea va dura mai mult având în vedere suma de elemente ce trebuie luate în considerare atunci când se iau decizii. Se face diferența între planuri la nivel regional, situri locale sau planuri specifice ca de exemplu un plan de interpretare individuală pentru un singur centru de vizitatori.

Din momentul în care s-a determinat necesitatea dezvoltării planului interpretativ, trebuie să se descopere răspunsurile pentru restul de întrebări. Urmându-se aceste etape, va fi posibilă realizarea unui program eficient. Ordinea evenimentelor planificate nu sunt fixate dar este posibil ca împreună cu echipa să fie analizate pentru a obține rezultate mai bune la finalul definitivării programului. De la început trebuie să se aibă în vedere toate persoanele implicate în echipa de interpreți dar de asemenea administrația locală și populația autohtonă a locurilor propuse ca și țintă pentru procesul de interpretare. Din punct de vedere financiar trebuie luate în considerare bugetul pentru planificarea și implementarea programului final și serviciile oferite vizitatorilor. Pentru a înțelege ce anume se poate interpreta, trebuie mai întâi să se descopere informațiile legate de locul avut în vedere. În acel loc trebuie să fie niște elemente cheie ce vor atrage vizitatorii. Totodată trebuie să se căute și elemente auxiliare care sunt considerate a fi incluse în interpretare. În această privință este posibilă documentarea și trebuie întrebată populația autohtonă în privința elementelor pe care aceasta consideră că ar trebui să fie incluse în interpretare, întrucât poate fi vorba de tradiții sau elemente culturale locale transmise din generație în generație. Este necesară documentarea întrucât interpretarea nu reprezintă doar ceea ce se găsește în cărțile de specialitate ci aceasta trebuie completată cu specificitatea populației din locul avut în vedere pentru diferite activități. Din momentul în care se obțin aceste informații va trebui să fie analizate. Ele pot fi considerate ca fiind potențiale resurse însă ar trebui ca acestea să fie plasate într-un anumit context al interpretării. Există o serie de factori ce trebuie luați în considerare ca fiind cei care creionează oportunități și condiții pentru o interpretare optimă cum ar fi accesibilitatea, siguranța vizitatorilor, capacitatea acestora de a înțelege cât mai bine tradițiile culturale ale locului, fragilitatea acestora, interacțunea cu produsele locale, toate acestea vor fi elemente care vor contribui hotărâtor la decizia finală care se va lua.

Aceste aspecte vor contribui semnificativ la potențialul număr de turiști care vor participa la activitățile de interpretare din moment ce oferta va fi deosebită din punct de vedere calitativ. Apoi va fi posibil să se formuleze obiectivele interpretării. Este esențială relaționarea cu rezultatele analizei realizate; acest traseu va sprijini realizarea definirii obiectivelor care trebuie să îndrume tot procesul de interpretare. Odată ce conceptul de patrimoniu a fost explicat turiștilot, se poate trece la realizarea unui proiect. Acesta din urmă se poate realiza într-o manieră creativă și spontană determinându-i pe turiști să își exprime liber sentimentele despre patrimoniu în mai multe moduri (scris, oral, prin fotografie, prin pictură sau desen etc.)

Tehnici de interpetare

Tehnicile de intepretare pot fi definite ca un instrument, plan sau metoda utilizată pentru realizarea unei sarcini. Interpretarea culturii este una din căile prin care aspectele de interes, semnificația, valoarea și sensul moștenirii culturale se comunică vizitatorilor. Interpretarea este un instrument important pentru managementul vizitatorilor și poate fi aplicată sub următoarele forme:

personală – față în față – plimbări cu ghid, personal din muzee sau puncte de informare turistică;

non-personală – publicații, trasee care permit orientarea fără ghid, centre de vizitare, panouri de interpretare;

bazată pe artă – arte plastice și arte vizuale, arta dramatică, povestiri;

interpretare multimedia – prin aplicații pentru telefoanele mobile sau tablete, ghiduri ce se pot descărca de pe Internet, ghiduri audio, QR Code, jocuri video, prin proiecții cartate (3D video mapping) și spectacole de lasere, alte noi tehnologii.

Se poate discuta de interpretare personală atunci când comunicarea vine direct de la una sau mai multe persoane prezente (de ex. muzeograful sau ghidul). Interpretarea personală poate deveni „vocea reprezentativă a unei locații culturale”, dacă include poveștile unor localnici, folclorul local, dialecte sau chiar accentul specific unei anumite regiuni. În continuare, sunt prezentate o serie de exemple de tehnici de interpretare personală:

vizitarea cu ghid;

urmărirea unor demonstrații;

ascultarea unor povestiri – reale sau de basm;

participarea la activități organizate;

Freeman Tilden (1957)a formulat următoarele principii ale interpretării:

Interpretările care nu empatizează cu personalitatea sau experiența vizitatorului va fi una sterilă;

Informația, ca atare, nu este interpretare. Interpretarea este revelația bazată pe informații. Prin urmare, sunt lucruri complet diferite. Singura legătură este că toate interpretările includ și informații;

Interpretarea este o artă, care îmbină armonios mai multe arte printr-un sincretism ce este dat de materialele prezentate vizitatorilor și acestea pot fi în același timp științifice, istorice și arhitecturale. Orice artă este într-un anume grad transmisă cu scopul de a fi însușită și perpetuată;

Cel mai important scop al interpretării nu este instruirea, ci provocarea vizitatorilor;

Interpretarea ar trebui să urmărească, să prezinte obligatoriu un întreg și nu o parte și de asemenea trebuie să se adreseze întregului auditoriu și nu doar unei părți a lui;

Interpretarea care se adresează copiilor (cu vârste de peste 12 ani) nu ar trebui să fie un rezumat al interpretărilor ce se adresează adulților, ci ar trebui să aibă o abordare fundamental diferită. Pentru un succes sigur, interpretările adresate grupelor de copii vor avea un program separat.

Interpretarea joacă un rol important în trăirea experiențelor prin combinarea aspectelor tangibile, cât și a celor intangibile. Vizitatorul trebuie să plece cu informații noi (în funcție de nivelul său de pregătire și gradul de receptivitate) dar în mod

obligatoriu: impresionat, fascinat de câteva noutăți de care nu auzise sau la care nu se gândise înainte de a veni în locul respectiv.

Bibliografie

*** AIP – Asociación para la Interpretación del Patrimonio, http://www.interpretaciondelpatrimonio.com/interpretacion, consultat la data de 07.04.2016.

*** Asociația Națională pentru Interpretare, Consililul de Administrație, 2012-2013,http://www.apti.org/clientuploads/Job%20Postings/2012-2013/NAI_Position_Profile_Jan2013.pdf, consultat la data de 03.03.2016

***INATURE – Natural and cultural heritage interpretation, Modul 2, consultat la data de 03.03.2016, http ://www.adameurope.eu/prj/7760/prj/2% 20Innature%20Modules%20EN.pdf

***INATURE – Natural and cultural heritage interpretation,consultat la data de 03.03.2016,(Lima & Gita, 2004), http://www.adameurope.eu/prj/7760/ prj/2% 20Innature%20Modules%20EN.pdf

***Intepa – Interpretarea valorilor partimoniului, Modulul 1, 2011 (consultat la data de 25.02.2016).

***INTEPA – Interpretarea valorilor partimoniului, Modulul 1,2011, pagina 5, consultat la data de 29.02.2016

*** Interpretation Australia Association, 2003, https://www.interpretationaustralia.asn.au/about-interpretation-australia/interpretation, consultat la data de 07.04.2016

***PROPARK – Interpretarea naturii în arii protejate – de la teorie la practică, ed. a –II-a , 2012, consultat la data de 03.03.2016

Academia Română – Institutul de Lingvistica Iorgu Iordan, Dicționar explicativ al limbii române, Ed. Univers Enciclopedic, 2009.

Aldridge, Don., Principles of countryside interpretation and interpretive planning, Edinburgh : H.M.S.O. for Countryside Commission for Scotland, Countryside Commission, 1975.

Aleksandra V. Sobolevaa, Olga A. Obdalovaa, Strategies in Interpretation of Culture-Specific Units by Russian EFL Students, The XXVI annual international academic conference, language and culture, 27–30 October 2015, pagina 70., consultat la data de 07.04.2016

Candrea, A.N., Nechita, F., Interpretarea si promovarea patrimoniului cultural din muzee, Editura Universității Transilvania din Brașov, 2015.

Ham, S H., Environmental interpretation: a practical guide for people with big ideas and small budgets, North American Press, 1992, https://serceducationvolunteers.files.wordpress.com/2012/12/interpreatation-sam-ham1.pdf, consultat la data de 03.03.2016

http://eco-romania.ro/ro/ecoturism/poteci-tematice, consultat la data de 20.02.2016

Tilden, F. Interpreting Our Heritage. 3rd edition. Chapel Hill: The University of North Carolina Press, 1957.

Cap.2. Coordonatele dezvoltării turismului în Municipiul Brașov

Dezvoltarea orașului Brașov a fost însoțită, de-a lungul întregii sale istorii, de dezvoltarea așezărilor aflate în imediata sa vecinătate. În prezent, influența Brașovului generează existența unui areal metropolitan destul de compact, care adăpostește peste 400.000 de locuitori.

2.1. Potențialul turistic al municipiului Brașov

Potențialul turistic reprezintă condiția esențială a dezvoltării turismului, iar din punct de vedere al conținutului el reunește o mare diversitate de elemente ce se constituie în motive de călătorie.Orașul Brașov repezintă una dintre cele mai variate zone în ceea ce privește oferta turistică din România, atât prin obiectivele naturale (monumente ale naturii, rezervații naturale, parcuri naționale), sporturi de iarnă, sporturi extreme (aplinism, parapantă, deltaplanorism, vânătoare și pescuit), cât și prin obiectivele istorice-arheologice (cetăți, castele, biserici, muzee etc).

Trecutul bogat în istorie și îmbinarea culturală și multietnică din acest teritoriu, fac din Brașov unul dintre cele mai interesante locuri, nu numai din România, dar și din întreaga regiune. Cu toate acestea, Brașovul nu a atins potențialul de a deveni una dintre cele mai interesante destinații turistice din estul Europei.

2.1.2 Potențialul turistic natural

Suprafața județului Brașov se suprapune pe două mari unități morfostructurale: Carpații și Podișul Transilvaniei. Areale și trasee turistice cu valoare peisagistică deosebită, parcurile naționale sau naturale, rezervații și monumente ale naturii, rețeaua hidrografică, compun cadrul natural al județului. Relieful este variat prezentând o mare complexitate morfologică și morfogenetică. Se disting 3 trepte de relief:

treapta munților înalți, cu poziție periferică, ce trece de 1.700m altitudine înregistrată în Făgăraș, Piatra Craiului, Bucegi, Bârsei (Postăvarul, Piatra Mare) și Ciucaș;

treapta munților scunzi, între 800 și 1.700m (Întorsătura Buzăului, Dârstelor, Codlei și Perșani; tot în această grupă se mai încadrează munții Tâmpa, Poiana Brașovului);

treapta depresiunilor și a dealurilor de podiș, situate la 450 și 700m altitudine; câmpiile apar desfășurate în depresiuni intramontane și submontane interne. În configurația generală a acestei trepte se disting: Câmpia Bârsei cu golfurile depresionare Zârnești – Tohan, Vlădeni și Culuarul Măieruș, apoi Câmpia Făgărașului; la această treaptă se adaugă Depresiunile Brașovului, Homoroadelor, Făgărașului și culmile deluroase ale laturii sed-estice a Bazinului Transilvaniei (Colinele Târnavelor, Podișul Hârtibaciului).

Principalele rezervații și monumente ale naturii ce reprezintă atracții turistice, în Municipiul Brașov, sunt: Tâmpa – parcul de recreere al Brașovului, reprezintă nu numai un punct de atracție pentru turiști, ci și un “laborator” pentru oamenii de știință; Pietrele lui Solomon – alcătuiesc o zonă de interes turistic, situată în partea sud-vestică a cartierului Șchei; Postăvarul (Muntele) – cu o suprafață de 1.025,5 ha.; Stejeriașul Mare – rezervație naturală cu o suprafață de 16,30 ha., fiind declarată arie protejată;

2.1.3. Potențialul antropic

Resursele culturale, comunitare și de patrimoniu oferă o combinație deosebită de arhitectură, cladiri de patrimoniu, monumente și evenimente comunitare, un trecut istoric bazat pe o multitudine culturală și o îmbinare a stilului de viață modern cu cel tradițional agrar și medieval. Fortărețe impresionante, castele, case istorice și biserici saxone, unice în lume, oferă un potential în dezvoltarea turismului cultural. Din păcate, multe clădiri istorice, biserici și castele nu sunt incluse în circuitul turistic din cauza slabei promovări sau ignoranței vizitatorilor, a stării fizice a construcțiilor și datorită netransformării lor în atracții turistice modern și competitive. Pe de altă parte, dezvoltarea rapidă și necontrolată a turismului poate duce la efecte negative asupra societății, dar și asupra culturii regionale pe termen mediu și lung.

De o importanță deosebită este municipiul Brașov, unul dintre cele mai bine păstrate orașe medieval, unde centrul istoric architectural este conservat într-o stare bună (Biserica Neagră, cartierul Schei, Piața Sfatului, zidurile de apărare ale vechii cetăți împreună cu turnurile și bastioanele).

Principalele obiective turistice de interes în Brașov. Lacașe de Cult sunt:

Biserica Neagră – Curtea Johannes Honterus. Biserica Neagră (secolul al XIV-lea) este considerată de către specialiști ca fiind cel mai reprezentativ monument de artă gotică din țara noastră.

Biserica Sf. Nicolae – Atestată documentar la anul 1292, amintită de bula papală la 1399, aceasta se construiește în piatră începând cu anul 1495 prin aportul ctitoricesc al voievozilor de peste munți (Vlad Călugărul, Neagoe Basarab, Mihai Viteazul, Petru Cercel, Aron Vodă, Gheorghe Ștefan ș.a.),

Biserica Sf. Bartolomeu – Str. Lungă. Construcția sa a început în 1223, fiind cea mai veche clădire existent în județul Brașov. Stilul architectural păstrează elemente romanice și gotice timpurii. Turnul actual a fost ridicat în 1842, în locul celui prăbușit în 1833.

Principalele muzee, monumente de arhitectura si vestigii istorice:

Cetatea Brașovului, edificată între secolele al XIV-lea și al XVII-lea, considerată a fi una din cele mai puternice din Transilvania, păstrează numeroase vestigii care, în urma restaurărilor efectuate în ultimii ani, a devenit obiective de mare atracție.

Muzeul de istorie – Muzeul Județean de Istorie Brașov, instituție culturală de prestigiu în peisajul cultural al țării, oferă vizitatorilor mai multe expoziții cu caracter permanent:

Casa Sfatului – Vestitul monument de arhitectură al Brașovului datează de la 1420, adăpostește Muzeul de istorie, în sălile din Casa Sfatului din piata centrală a vechii cetăți, monument istoric și de arhitectura, există cca. 3000 piese expuse in 17 sali, pe cele trei nivele ale cladirii.

Bastionul Țesătorilor – "Cetatea Brașovului și fortificațiile din Țara Bârsei" – în spațiile expoziționale din Bastionul Țesătorilor, monument de arhitectură medievală situat în colțul sud-vestic al cetății, alături de o valoroasă colecție de arme medievale ( pe cca. 40 mp), o machetă a cetății la sfârșitul secolului al XV-lea încântă privirile vizitatorilor.

Turnul Negru și Turnul Alb – Aleea După Ziduri “Arme albe și de foc" – în spațiile din Turnul Negru, monument situat într-un splendid cadru natural pe Dealul Straja, în afara zidurilor cetății.

Muzeul de Artă – adăpostește în sălile de la etaj o Galerie Națională ce reunește opere aparținând celor mai valoroși artiști români.Expunerea ilustrează evoluția artei românești de la anonimii transilvăneni din secolele XVII-XVIII până la creațiile unor artiști contemporani.

Muzeul de Etnografie Brașov – Expoziție permanentă de textile specifice Transilvaniei.

Muzeul “Casa Mureșenilor” – Clădirea situată în Piața Sfatului a cunoscut o istorie agitată dar glorioasă. Având o destinație prin excelență locativă, Casa Mureșenilor devine un spațiu spiritual caracterizat de prezența unor personalități precum cele ale lui Iacob Mureșianu, George Barițiu, Andrei Mureșanu și alții.

Muzeul Primei Școli Românești – În Scheii Brașovului s-au plămădit valori de spiritualitate românească, ale căror începuturi trebuie căutate încă de pe vremea geto-dacilor, când la „Pietrele lui Solomon”, în satul dacic de altă dată supraviețuiau dârji strămoșii acestor meleaguri.

Obiceiul „Junilor Brașoveni” (puțin valorificate) stau mărturie pentru îndepărtatele vremuri ale continuității noastre. În perioada medievală românii din Schei, cu sprijinul voievozilor de peste munți au clădit biserica și școala și au întemeiat un centru de rezistență spirituală capabil să reziste tuturor vitregiilor. Muzeul Primei Școli Românești este compus din mai multe camere, și anume: Sala de clasă „Anton Pann”, Sala „Diaconul Coresi”, Sala „Cartea, factor deunitate națională”, Sala „Cartea și Cărturarii brașoveni”, „Sala cu vatră”. Alături se află, recent restaurat, și Complexul Muzeal din incinta bisericii Sf. Nicolae, care expune muzeistic în cca. 30 camere, valori muzeale menite să confirme tradițiile de cultură și artă pe care le-a înscris Scheii Brașovului în patrimoniul național. Tematic sunt organizate aici expozițiile: „Junii brașoveni”, „Scheii Brașovului” în pictura lui Ștefan Mironescu”, „Muzeul Tudor Ciortea”, „Muzeul Ex libris”, „Muzeul Nicolae Titulescu”, „Muzeul Ion Colan”, urmând a se organiza „Muzeul Patrimoniului național și universal”.

Casa Johannes Honterus (1498-1549) – Aici a locuit umanistul transilvănean, cunoscut autor de tratate de istorie, atlase geografice și manuale școlare, tipograf. Placă memorială.

„Casina Română” – Str. Poarta Schei, nr. 3. Construcție din secolul XIX, ridicată pe bazele unei vechi locuințe medievale, unde s-a aflat sediul Societății cultural-politice a negustorilor și intelectualilor brașoveni numită „Casina română”. Placă memorială.

Casa Gheorghe Barițiu (1812-1893) – Clădire din secolul XIX unde a locuit timp de 11 ani (1866-1877) omul politic, istoricul și ziaristul transilvănean Gh. Barițiu. Placă memorială.

Poarta Ecaterina și „Porta Scheilor” – Monumente de arhitectură din secolul al XVI și respectiv secolul al XIX.

Casa Armatei – Monument de arhitectură contemporană construit în perioada interbelică, conceput ca o sinteză a arhitecturii moderne cu stilul românesc din primele decenii ale secolului XX.

Strada Sforii – a fost construită la începutul sec. al XIII-lea, fiind singura stradă din oraș ai cărei pereți mărginași pot fi atinși cu ambele brațe în același timp, ea fiind totodată și cea mai îngustă stradă din Europa.

Teatre și cinematografe: 1. Teatrul „Sică Alexandrescu”

2. Teatrul pentru copii „Arlechino”

3. Opera Brașov

4. Cinema One –Coresi

5. Cityplex – Eliana Mall

6. Cinemateca Patria

Turismul cultural – istoric este favorizat de existența a numeroase monumente istorice și de arhitectură pe întreg teritoriul municipiului Brașov, de multitudinea de obiceiuri, tradiții, evenimente culturale cu caracter periodic.

2.2. Infrastructura turistică

În anul 2015, în municipiul Brașov, rețeaua structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică a cuprins 58 de hoteluri, 18 hosteluri, 29 de vile turistice, 2 cabane turistice, un bungalou, și 84 de pensiuni turistice conform tabelului nr.2.1 .

Tabel 2.1. Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, pe tipuri de structuri, în perioada 2009 – 2015, din municipiul Brașov

*Sursa: Institutul Națioanal de Statistică. Tabel nr. 2.1.

În perioada 2015, în municipiul Brașov, numărul structurilor de primire turistică a crescut cu 71,42% față de anul 2009. Această creștere a fost înregistrată în primul rând datorită numărului mare de pensiuni turistice și a hotelurilor construite . În anul 2009 erau 64 de pensiuni turistice iar în anul 2015 sunt 84 de pensiuni, și numărul hotelurilor din anul 2009 a fost de 31 iar în anul 2015 sunt 58 de hoteluri, conform tabelului nr. 2.2.

Tabel 2.2. Capacitatea de cazare turistică în funcțiune pe tipuri de structuri de primire turistică din municipiul Brașov, din perioada

2010 – 2015.

*Sursa: Institutul Națioanal de Statistică. Tabel 2.2.

În municipiul Brașov, capacitatea de cazare turistica în funcțiune pe tipuri de structuri de primire turistică a crescut în anul 2015 cu 56,24% față de anul 2010, conform tabelului 2.2.

Tabel 2.3. Indicele de utilizare al capacității de cazare turistică în funcțiune din Municipiul Brașov, în perioada 2009 – 2014

Figura nr. 2.1. Instituțiile și companii de spectacole sau concerte din municipiul Brașov, în perioada 2011 – 2014

Figura nr. 2.1.

Instituțiile și companii de spectacole sau concerte din municipiul Brașov, în perioada 2011 – 2014 a crescut considerabil, astfel: în anul 2011 și 2012 numărul instituțiilor era de 4, în anul 2013 numărul instituțiilor a fost de 29 și în anul 2014 numărul instituțiilor de spectacole era de 26, conform statisticilor prezentate de Institutul Național de Statistică.

2.3. Circulația turistică

Figura nr.2.2. Evoluția numărului de turiști din județul Brașov, în perioada

2010 – 2015

Tabel nr. 2.4. Evoluția numărului de turiști din județul Brașov, în perioada

2010 – 2015

*Sursa: Institutul Națioanal de Statistică. Tabel 2.4.

Din tabelul nr. 2.3. reiese faptul că numărul total de turiști a crescut de la an la an, astfel: numărul turiștilor români a crescut cu 15,41% în anul 2015 față de anul 2014 iar numărul de turiști străini a crescut cu 14,31% în anul 2015 față de anul 2014.

Tabel nr. 2.5. Înnoptări în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri din municipiul Brașov, în perioada 2010 – 2015

*Sursa: Institutul Națuinal de Statistică Tabel nr.2.5.

Numărul total de înnoptări înregistrate în unitățile de cazare din municipiul Brașov în anul 2015 a crescut cu 85,65% față de anul 2010. În perioada 2010 – 2015 se remarcă o creștere a numărului de înnoptări înregistrate în hoteluri și în pensiuni turistice din municipiul Brașov.

Tabel 2.6. Durata medie a sejurului din municipiul Brașov, în perioada 2009 – 2014

*Sursa: Institutul Națuinal de Statistică Tabel nr.2.6.

2.4. Inițiative pentru dezvoltarea turismului în Municipiul Brașov

În cadrul destinațiilor turistice din România, municipiul Brașov constituie una dintre cele mai importante și frecventate zone sub aspectul turismului cu caracter montan, deținând o mare diversitate de obiective turistice. În Strategia de Dezvoltare a Județului Brașov este explicat faptul că orașul Brașov nu a atins încă potențialul de a deveni una dintre cele mai interesante destinații din estul Europei deoarece:

Accesibilitatea turiștilor este mult îngreunată de lipsa aeroportului;

Valorificarea necorespunzătoare a resurselor turistice – lipsa parcărilor și a grupurilor sanitare în numeroase obiective turistice;

Insuficiența materialelor de promovare turistică, starea de conservare precară a unor obiective turistice, absența unui cadru adecvat și constant de promovare a produselor turistice brașovene pe piața internațională;

Lipsa unei baze de date accesibilă pentru derularea evenimentelor culturale la nivel județean;

Numărul redus al programelor de instruire pentru turism și neadaptarea celor existente la nișe de piață;

Lipsa serviciilor de intervenție de urgență: pompieri, ambulanță, în zonele de risc (de exemplu, la baza pârtiilor de schi, trasee turistice);

Insuficienta utilizare a mijloacelor informatice și a internetului pentru informare și marketing;

Obiective și măsuri propuse de Strategia de Dezvoltare a Județului Brașov: I. Dezvoltarea infrastructurii pentru a asigura creșterea atractivității și competitivității zonelor turistice cu potențial natural și cultural.

Dezvoltarea infrastructurii de transport – Construirea infrastructurii majore (aeroport, autostradă). Dezvoltarea/ modernizarea căilor, rutelor de circulație altenative la drumurile europene sau naționale.

Valorificarea potențialului turistic montan – prin construirea infrastructurii necesare: drumuri, refugii alpine, trasee pentru drumeții, amenajarea pârtiilor de schi existente și dezvoltarea de noi pârtii, cu echipările aferente, în conformitate cu normele europene privind siguranța turistului. Prioritare vor fi investițiile în:

Extinderea domeniului schiabil în Poiana Brașov, cu accent pe facilitățile ce au fost necesare Olimpiadei din 2013.

Reabilitarea și reconstrucția refugiilor montane și refugii salvamont;

Reamenajarea traseelor turistice semnalizate și a infrastructurii de informare;

Înființarea grupurilor de voluntari care să monitorizeze prezervarea acestor zone;

Dezvoltarea și modernizarea serviciilor de salvamont care deservesc principalele zone turistice;

Reabilitarea/ Modernizarea căilor de acces spre obiectivele turistice – infrastructura rutieră – drumuri, parcări, poteci marcate, drumuri pietonale, adăposturi, piste pentru cicloturism.

Conservarea, restaurarea și punerea în valoare a patrimoniului arhitectural și cultural al comunităților locale – reabilitarea monumentelor, a ansamblurilor istorice și de arhitectură. Prioritară va fi crearea cadrului instituțional în care proprietarii obiectivelor turistice șu culturale să colaboreze cu administrațiile locale și centrale, cu instituții de cultură, cu universități de profil și ONG-uri pentru atragerea fondurilor necesare reabilitării, intervențiilor necesare restaurării și managementului necesar introducerii acestor monumente în circuitul istoric ( de exemplu, Cetățuia).

Reabilitarea infrastucturii culturale – Construcția, reabilitarea de muzee, săli de expoziție, așezăminte culturale, cinematografe, monumente istorice și case memoriale.

Modernizarea structurilor de primire turistică, precum și diversificarea serviciilor pe care acestea le oferă. Prioritară va fi realizarea unui centru de expoziții și conferințe de nivel internațional care să permită organizarea de evenimente de mare amploare și dezvoltarea turismului de afaceri. În ceea ce privește strucutrile de primire turistică vor avea prioritate proiectele care asigură diversificarea ofertei, atât la nivelul structurilor de cazare de 5 stele cât și a celor de 2 stele. Construirea de noi unități turistice să respecte principiile protecției naturii și mediului, în conformitate cu Planul Ubanistic General și Planul Urbanistic Zonal.

Îmbunătățirea/ reabilitarea/ modernizarea infrastucturii bazelor sportive și de agrement – dezvoltarea de noi baze/ reabilitarea celor prezente, construirea unui hipodrom. Crearea, reabilitarea și extinderea infrastructurii de turism pentru petrecerea timpului liber și a utilităților aferente (piscine, ștranduri, centre de agrement), piste de biciclete, centre de echitație.

II. Promovarea și valorificarea obiectivelor turistice, a evenimentelor și manifestațiilor locale.

Promovarea unităților la nivel internațional, național și județean prin recunoașterea și folosirea brand-ului turistic al județului. Elaborarea și implementarea undei strategii integrate de marketing și comunicare, coerentă și unitară, care sa promoveze activ, la nivel național și internațional, potențialul turistic, atractivitatea și identitatea orașului Brașov.

Dezvoltarea rolului activ de promotor a centrelor de informare turistică – funcționare, dotare, materiale utile, personal pregătit.

Promovarea activă a pachetelor turistice (ecoturism, turism montan), care să asigure o ofertă turistică diversificată.

Continuarea realizării de instrumente de vizibilitate a obiectivelor – indicatoare și panouri de informare.

Promovarea activităților/ evenimentelor care pot atrage turiști – realizarea și diseminarea agendei evenimentelor speciale anuale ce se desfășoară la nivel de județ. Organizarea de evenimente, târguri, serbări, cu scopul de a dezvolta latura turistică a orașului sau a județului Brașov.

Valorificarea tradiției istorice și etnografice: punerea în valoare și promovarea multiculturalității orașului. Valorificarea obiceiurilor tradiționale specifice diverselor etnii din județul Brașov, prioritate având cele cu caracter de unicitate cum ar fi obiceiurile junilor.

Sprijinirea și promovarea manifestărilor anuale cu succes: festivalurile medievale, târgul de Crăciun, Octoberfest, concursuri aviatice, raliuri, spectacole naționale și internaționale de muzică clasică, muzică jazz, pop, operă și muzică populară, festivalurile de teatru, competițiile sportive.

III. Sprijinirea dezvoltării inițiativelor turistice.

Extinderea, organizarea centrelor turistice de informare care să răspundă adecvat cerințelor turiștilor atât din punct de vedere al bazei de informații accesibile, cât și al personalului calificat în domeniu.

Realizarea/ actualizarea documentației urbanistice pentru centrul istoric.

Crearea de zone de agrement și parcuri turistice care să valorifice în mod pozitiv potențialul natural al teritoriului și care să contribuie la conștientizarea publicului referitor la importanța prezentării mediului înconjurător.

Formarea și instruirea personalului necalificat implicat în serviciile de turism:

Cursuri de instruire în domeniile dezvoltării produsului turistic, marketing și e-marketing;

Cursuri de instruire pentru ghizi și interpreți;

Cursuri de calificare, perfecționare pentru lucrătorii în turism la toate nivelurile;

Înființarea unei școli puternice de turism atât la nivel de studii medii, cât și la nivel de studii superioare și postuniversitare.

Crearea de muzee vii în diverse perioade ale anului în preajma principalelor monumente istorice;

Rezultatele așteptate în acest sens sunt:

Creșterea gradului de ocupare în unitățile de cazare, pe întreaga perioadă a anului – Diminuarea sezonalității și uniformizarea fluxurilor turistice pe tot parcursul anului;

Realizarea infrastructurii turistice – competitivă cu cea din tările vestice;

Diversificarea serviciilor în turism;

Menținerea locurilor de muncă existente și crearea de noi locuri de muncă;

Îmbunătățirea calitativă a marketingului turistic;

Promovarea unitară a județului ca destinație turistică;

Valorificarea resurselor culturale și naturale;

Propuneri în portofoliu de proiecte la nivelul județului 2014 – 2020 formulate de Strategia de Dezvoltare a județului Brașov sunt:

– Amenajare traseelor turistice (refacere marcaje, hărți, panouri informative, semnalizare obiective turistice, reabilitare căi de acces către obiective );

– Implementarea unui sistem de management al destinației turistice;

– Amenajrea unui stadion cu capacitate peste 30.000 locuri;

– Realizare sală polivalentă pentru evenimente cu peste 15.000 locuri;

– Extinderea domeniului schiabil;

– Reabilitare Centrul Istoric municipiul Brașov;

-Realizarea parcurilor de distracție tematice (infrastructură și utilități) – Bran – Râșnov;

– Amenajarea unui traseu de biciclete în Regiunea Centru care să lege Bisericile Fortificate din județ și să asigure accesul la alte obiective turistice, parcuri și rezervații naturale precum și interconectarea lor la traseele internaționale;

– Dezvoltarea unei rețele integrate de centre de informare turistică la nivel județean și dotarea acestora cu infrastructura necesară;

Din cele enumerate mai sus, reiese faptul că din propunerile de dezvoltare la nivelul Municipiului Brașov din anul 2013 (SDDJB) s-au realizat foarte puține strategii de dezvoltare până în anul 2016 (conform portofoliului de proiecte).

Bibliografie

*** Strategia de dezvoltare a județului Brașov, orizonturi 2013 – 2020 – 2030, http://addjb.ro/uploads/proiecte/SDJBV/Documente/ADDJB_Strategia.pdf

http://nicu-farcas.romania-tourist.info/obiective-turistice/stejerisul-mare–detalii, consultata la data de 19.03.2016

http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR101C, consultat la data de 14.03.2016

http://www.academia.edu/, consultat la data de 19.03.2016

http://www.brasovcity.ro/documente/public/Statutul-mun-Brasov.pdf, consultata la data de 19.03.2016

http://www.cosr.ro/competitii/fote/brasov-2013, consultat la data de 19.03.2016

http://www.infoghidromania.com/brasov.html, consultat la data de 19.03.2016

http://www.zilesinopti.ro/brasov/locuri/cinematografe, consultat la data de 21.03.2016

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană –Polul de Creștere BRAȘOV, http://www.brasovcity.ro/documente/public/constructii-urbanism/planul-integrat-de-dezvoltare-urbana.pdf, consultat la data de 21.03.2016

CAP.3. Perspectivele interpretării potențialului turistic natural și cultural în Municipiul Brașov

Interpretarea Valorilor Patrimoniului determină oameni din diverse culturi și cu diverse nivele de pregătire să se întâlnească și să schimbe experiențe de viață. Mai mult decât atât, aceste întâlniri contribuie la dezvoltarea socială, economică și a mediului înconjurător din toate punctele de vedere și prin urmare la evoluția locurilor care urmează a fi obiectul interpretării.

3.1. Inițiative de interpretare

Interpretarea prin arta dramatică în cadrul obiectivelor de patrimoniul cultural este tot mai răspândit în Municipiul Brașov.

“Literatură și artă” la Muzeul de Artă Brașov

Având în vedere atracția perpetuă a publicului către noutate și pornind de la exemplul a două dintre cele mai mari muzee ale lumii, Muzeul Louvre și British Museum, Muzeul de Artă Brașov a ințiat un program educative interactive și modern, menit să scotă din rutină elevii. Programul educativ “Literatură și artă” a fost înființat în anul 2014, devenind parte a ofertei educaționale permanente a muzeului. Programul educative este susținut de voluntari și studenți ai facultății de litere. Activitățile educative incluse în cadrul programului s-au adresat în egală măsură elevilor și din clasele V – XI, dar și profesorilor de Limba și Literatuă română, cărora le-a fost oferită oportunitatea de a-și dezvolta anumite competențe prevăzute de programele școlare într-un cadru inedit și printr-o modalitate atractivă. Prin joc, praticipanții au făcut cunoștință cu personaje și pasaje celebre ale litaraturii, exersând în același timp, capacitatea de a susține un punct de vedere. Experimentând senzația interdisciplinarității, elevii au dobândit cunoștințe ce vor fi folosite ulterior la orele de Limba și Literatură română și nu numai. Pe parcursul activității, elevii au simțit bucuria de a lucra în echipă, au trecut peste teama de a vorbi în public, au consolidat tehnici argumentative și au descoperit o mulțime de informații noi despre un domeniu nu foarte cunoscut lor: arta plastică.

Fundamentele pe ideile de joc și cooperare, activitățile Jocul descrierii și Argumentând cu arta vizează crearea unui mediu educative nonformal, atractiv și interdisciplinar, în care elevii descoperă cât de ușor poate fi ștearsă bariera dintre domenii apparent diferite. Elevii participant au fost implicate în activități de recunoaștere a fragmentelor literare, de argumentare și de public speaking.

Dansul “ROMANA”

Muzeul “Casa Mureșenilor” a utilizat cu success tehnicile de interpretare a patrimoniului cultural, prin aducerea în atenția publicului a unui dans de societate din secolul al XIX-lea, într-un mod inedit. “ROMANA” este un dans istoric de societate, inventat de Iacob Mureșianu în anul 1850. Numele dansului constituie, de fapt, acronimul figurilor care compuneau dansul: “Rosa”, “Octavia”, “Mureșiana”, “Augusta”, “Nimfa”, “Amata”.

În urma colaborării dintre muzeul “Casa Mureșenilor” și Opera Brașov, în anul 2007, s-a reconstituit în situ dansul “ROMANA”, după versiunea din 1903 și s-a dansat în trei spectacole ale Operei Brașov. În anul 2010, muzeul “Casa Mureșenilor” a derulat un proiect cu finanțarea de la Administrația Fondului Cultural Național, care a avut ca obiectiv inițierea a 10 instrctori de dans care să predea în continuare dansul. După finalizarea proiectului, “ROMANA” a fost dansată de instructor în Piața Sfatului, în cadrul festivalului “Musica Coronensis”, de ansamblul “Măgura Codlea” la festivitățile organizate de Primăria din Codlea, de ansamblul Casei de Cultură din Victoria la Festivalul “Toamna boroacă” de la Avrig dar și de elevii Școlii Generale din Prejmer la Cercul profesorilor de istorie din Județul Brașov.

În Ianuarie 2012, muzeul “Casa Mureșenilor” a realizat o expoziție interactivă a dansului “ROMANA” iar în luna Aprilie a aceluiași an, a fost partener în cadrul proiectului “Lec’iuni de dansu” derulat de Asociața de Artă și Tradiție “Coconițe” din Iași în care 20 de student au învățat dansul “ROMANA” și l-au prezentat publicului ieșean. Totodată, dansul a fost și continuă să fie promovat și international prin cursurile de limbă, cultură și civilizație românească organizate anula la Brașov de către Institutul Cultural Român de la București. La muzeul “Casa Mureșenilor”, partener în acest program, începând din anul 2008 se desfășoară cursuri de învățare a dansului, în fiecare vară.

Un proiect derulat de muzeul Casa Mureșenilor, a avut ca obiectiv deprinderea practică a coregrafiei dansului prin desfășurarea unor cursuri, într-o manieră interactivă, cu 160 de elevi din liceele brașovene în urma cărora elevii și-au însușit cunoștințe istorice, teoretice și practice privitoare la acest dans. Cursurile s-au încheiat cu un eveniment public (flashmob) în Piața Sfatului, în care toți cei 160 de elevi beneficiari au dansat “ROMANA”.

Un alt proiect inițiat de muzeul Casa Mureșenilor își propune diversificarea ofertei cultural-turistice prin permanentizarea unui eveniment de tip festival comunitar, desfășurat pe parcursul a două zile, menit să valorifice zestrea culturală europeană de tip material și anume dansurile istorice și cele conteporane.

Alături de partenerii săi, Centrul Cultural Reduta, Opera Brașov, Asociația Ars Saltandi, Casa de Cultură a municipiului Codlea, Asociația Cavalerilor Cetăților Bârsei, muzeul a oragnizat în anul 2014 și anul 2015 două ediții ale “Festivalului de dans ROMANA”. Alături de dansatorii profesoniști, au evoluat pe scena festivalului două grupuri de dansatori amatori, care au fost instruiți gratuit cu două luni înainte de desfășurarea evenimentului, pentru a învăța atât dansul “ROMANA”, cât și alte dansuri istorice.

Trecutul în practica actuală

Muzeul de Istorie Brașov a derulat în perioada noiembrie 2013 – ianuarie 2014 un proiect de educație muzeală denumit Trecutul în practica actuală (Posea și Savu, 2014). Programul a fost destinat elevilor și studenților și a avut drept scop învățarea de către beneficiari a unor tehnici de prelucrare a lemnului pornind de la câteva piese existente în expoziția permanentă.

Proiectul și-a propus să le faciliteze accesul la cultură, să dezvolte cunoștintele de istorie locală, să promoveze și să susțină creativitatea îmbinată cu inovațiile tehnicii actuale. Programul educațional a fost organizat sun forma unui workshop care a cuprins două etape: una teoretică, organizată la Casa Sfântului și alta practică, realizată la Laboratorul de Eco-design și Microprototipare al Facultății de Ingineria Lemnului din Brașov. În luna ianuarie 2014 a fost realizată a expoziție la Casa Sfatului, în cadrul căreia au fost etalate o parte din produsele realizate de beneficiari, respectiv ramele foto din lemn, în care au fost încadrate ipostaze din timpul lucrului pentru fiecare participant.

Expoziția LEGO în cadul Muzeului de Etnografie din Brașov

Utilizarea jocurilor în vederea interpretării patrimoniului cultural a fost realizată în anul 2015, prin împletirea elementelor moderne, respectiv a jocurilor de timp LEGO, cu istoria și etnografia zonei, prezentate în cadrul Muzeului de Etnografie din Brașov. Tema expoziției a fost constituită de scenele rurale și citadine redate în elemente LEGO. Au fost prezentate construcții originale, de mari dimensiuni și de înaltă complexitate constructivă, reprezentând viața cotidiană în localități imaginare.

Unele dintre lucrările care au fost expuse au fost prezentate la importante expoziții europene de acest gen din: Olanda, Danemarca, Austria și Serbia, iar lucrarea reprezentând “Satul Maramureșean” a fost aleasă pentru a fi expusă în cursul lunii iunie, la Expoziția Internațională a fanilor LEGO de la Praga. Vizitatorii interesați, indifferent de vârstă, au avut posibilitatea să testeze moduri de combinare ale elementelor LEGO la micul atelier de construcții din cadrul evenimentului.

Transilvania Creative Fest

În perioada 11 – 13 decembrie 2014, la initiative Faculății de Sociologie și Comunicare din cadrul Universității Transilvania din Brașov și The Alternative School Fot Creative Thinking s-a desfășurat un eveniment pentru cei interesați de noile tendițe în creativitate și comunicare, Transilvania Creative Fest. Obiectivul proiectului a fost acela de prezentare a patrimoniului cultural și istoric al Brașovului către lideri de opinie locali sau care activează în industria comunicării din România.

În prima zi, reputați speciali în comunicare au trecut în revistă idei și soluții inovative, aduse în urma participării la festivalul creativității europene, Eurobest Helsinki. În cea de-a doua zi, participanții, studenți și tineri practicieni în comunicare din Brașov, au exersat cele învățate în prima zi pe subiecte legate de promovarea Brașovului, îndrumati de speakerii din prima zi sau de alți tineri creativi din cadrul The Alternative School for Creative Thinking. Casa Baiulescu și Facultatea de Silvicultură au fost locurile în care s-au desfășurat aceste exerciții de explorare a oportunităților Brașovului și de traducere a acestora pe platforme contemporane de comunicare destinate atăt comunităților locale, cât și turiștilor.

Din cele 15 echipe înscrise în competiție, echipa Guilds (formată din Mihail Octavian Suciu, Ana-Maria German, Florin Molocea) a întrunit în umanitate aprecierile celor 11 specialiști de comunicare, design, media creativă, strategie și branding, care au făcut parte din juriul Transilvania Creative Fest. Ideea echipei Guilds a fost să recupereze vechile meșteșuguri specifice zonei Brașovului într-un sistem contemporan, activabil și în spațiul digital. Breslelor istorice li s-au adăugat alte categorii noi de „meșteșugari” ai zilelor noastre – designeri, informaticieni, ghizi montani, salvamontiști sau ingineri, într-o platformă care prezintă cele mai valoroase tradiții, dar lasă loc de exprimare și specializărilor contemporane. Cum bastioanele și breslele asociate lor au fost vreme de sute de ani una dintre referințele cheie pentru identificarea Brașovului, ideea echipei Guilds s-a calificat drept autentică, reverendă față de moștenirea culturală și economică a zonei, dar și în armonie cu potențialul ei de dezvoltare.Strategia echipei a fost exprimată într-o identitate vizuală care celebrează moștenirea culturală a regiunii într-o interpretare cu geometrie minimală, declinabilă și versatilă.

3 Culori în Casa Mureșenilor

În data de 29.11.2013, a fost realizat un eveniment de promovare neconvențională în cadrul proiectului “Tehnici neconve ționale de interpretare a patrimoniului cultural”, organizat de către Universitatea Transilvania din Brașov, voluntarii Incubator107 Brașov și Muzeul Casa Mureșenilor, în cadrul unui proiect finanțat de Consiliul Județean Brașov. Activitățile realizate în cadrul acestui eveniment au vizat interpretarea și promovarea patrimoniului cultural brașovean și a muzeului Casa Mureșenilor.

Fațada Casei Mureșenilor a fost suportul unor proiecții laser care au interpretat și celebrat trecutul într-un context al prezentului și al viitorului, iar cei aflați în Piața Sfatului au fost purtați prin istoria orașului Brașov prin intermediul unei demonstrații extraordinare de sunet, lumină și culoare în Piața Sfatului. A fost realizat un spectoacol personalizat cu elemente de grafică animată legată de spiritualitatea românească și europeană, pe o coloană sonoră ce a cuprins fragmente din Balada lui Ciprian Porumbescu, Rapsodia lui George Enescu, Imnul Național și Imnul Uniunii Europene. În tot acest timp, în Muzeul Casa Mureșenilor, au fost realizate o serie de ateliere cu specific românesc, susținute de voluntarii de la Incubator107 Brașov, unde participanții au învățat să realizeze broșe cu motive românești, să deseneze tricouri în cele 3 culori naționale și să gătească sarmale boierești. De un mare succes s-a bucurat atelierul de realizat opinci pentru cei care au dorit sa experimenteze viața satului românesc din secolele trecute.

Cadrul informal oferit de Casa Mureșenilor a reușit prin acest eveniment să-și susțină misiunea de a prezenta un model de civilizație urbană de timp multicultural și să insufle acest spirit și tinerei generații. Realizarea evenimentului neconvențional de promovare și programarea acestuia în prejma Zilei Naționale a României a permis o bună mediatizare și receptare pozitivă din partea publicului.

Festivalul “Turnirul Cetăților”

Evenimentul Turnirul Cetăților este parte a unui circuit de turnee care se desfășoară în patru weekend-uri în Brașov, Bran, Râșnov și Făgăraș, fiind inițiat de Clubul Economic German, în colaborare cu autoritățile locale din aceste destinații turistice. În perioada 2010 – 2014, în cadrul unor obiective turistice medievale, cu funcție muzeală, din județul Brașov, precum: Cetățuia Brașovului, Castelul Bran, Cetatea Râșnov și Cetatea Făgăraș, s-au organizat parade cu oameni în costum medieval (cavaleri și prințese, curteni, vrăjitoare, clovni și călăi). Cavalerii erau înarmați cu săbii și arcuri, se desfășurau dueluri și lupte între cavaleri, precum și turnee călare. Patru cavaleri trebuiau să se lupte în scopul de a câștiga mana frumoasei prințese, în timp ce publicul trebuia să aplaude și să voteze pentru cavalerul preferat.

În fiecare locație de desfășurare a evenimentului era stabilită și o piață istorică, în care meșterii desfășurau demonstrații de activități și puteau oferi vizitatorilor cursuri de inițiere în diferite meserii. Astfel, au fost demonstrate meșteșuguri tradiționale de către artizani specializați în ceramică, broderie, pictură pe lemn și sticlă, împletirea pănușei, realizarea de păpuși tradiționale, bijuterii arse la cuptor etc. Copii au putut participa la jocuri medievale și au putut gusta dulciuri, pregătite în cadrul stadurilor situate de-a lungul străzilor medievale sau la banchetul Cavalerilor. Evenimentul a fost și gazda “gradiniței medievale” care se adresa copiilor de toate vârstele, care doreau să trăiască povești medievale sau să participe la ateliere meșteșugărești, unde puteau învăța cum să modeleze ceramica, să realizeze păpuși tradiționale sau să picteze pe lemn și pe sticlă.

Muzeul de Etnografie Brașov

•Expoziție permanentă de textile specifice Transilvaniei.

Cu scopul îmbunătățirii relației muzeu-școală și consolidării importanței muzeelor ca resurse educaționale care să faciliteze învățatul, Muzeul de Etnografie Brașov organizează permanent în cursul anului școlar o serie de vizite tematice și ateliere pedagogice practice destinate copiilor din ciclul gimnazial. Atelierele, bazate pe conținutul expozițiilor organizate în cadrul muzeului, se desfășoară ca o alternativă la orele de desen, activități practice și științe sociale urmărind dezvoltarea unor deprinderi creatoare, întelegerea obiectelor din muzeu, învățatul într-o atmosferă degajată și lipsită de protocol, putând fi utilizate apoi de profesori în cadrul programelor școlare ca resursă educațională complementară.

Expoziția retrospectivă Horea Cucerzan 

În perioada 31 martie – 15 mai 2016, Muzeul de Artă Brașov organizează expoziția retrospectivă Horea Cucerzan. Absolvent al Institutului de Arte Plastice „Ion Andreescu” Cluj-Napoca, fondator și director al Taberei Internaționale de Artă Plastică „Inocențiu Micu-Klein” din Blaj, Horea Cucerzan a desfășurat o bogată activitate artistică întinsă pe parcursul a peste cinci decenii. Expoziția, reunind atât creații recente, cât și lucrări realizate în anii 70`-80` ai secolului trecut, prezintă o imagine de ansamblu a operei lui Horea Cucerzan.

Prin intermediul unor asemenea inițiative de interpetare și promovare a patrimoniului, Municipiul Brașov vizează creșterea atractivității atât în rândul turiștilor cât și în rândul rezidenților, exercitându-și totodată într-un mod inedit și rolul educațional. Viitoarele inițiative de acest tip ar putea lua în considerare utilizarea noilor tehnologii informaționale și de comunicare, pentru a se încadra în tendințele internaționale, precum și pentru a ține cont de modificările actuale în comportamentul vizitatorilor.

Inițiative de interpetare a naturii organizate în municipiul Brașov:

“Istorii scoase la lumină” – tur gratuit în zona Parcului Central Brașov

Asociația Cultour împreună cu Filiala Brașov a Organizației Naționale Cercetașii României, au invitat turiștii și locatarii din Brașov în cadrul Festivalului Luminii în data de 14.05.2016 la un tur pietonal gratuit, în zona Parcului Central Brașov. Finalul turului a fost în parc, unde invitații au luat parte alături de organizatori la Festivalul Luminii. Proiectul și-a propus descoperirea farmecului și poveștilor străzilor, clădirilor și oamenilor Brașovului de altădată, la pas. Organizatorii au pregătit un itinerariu interesant în care s-a amintit de romantica alee Rudolf, s-au descoperit palate “însorite” dar și clădiri dispărute și desigur, mai multe despre povestea parcului care găzduiește fară îndoială cele mai numeroase cupluri îndrăgostite. Asociații în acest demers recreativ au fost Cercetașii României – Filiala Brașov a Organizației Naționale Cercetașii României, care organizează Festivalul Luminii din Parcul Central Nicolae Titulescu (a șasea ediție în Brașov). Ei vor aduce lumina în parc dar vor însoți și pe traseu aducând la lumină istorii și legende. Acest tur prin Brașov a fost creat și oferit gratuit de catre ghizii voluntari ai Asociației Cultour și a fost primul dintr-o serie de trasee gratuite care a acoperit diferite teme și zone din Brașov. Punctul de întâlnire a fost în Livada Poștei- în fața Bibliotecii Județene. Ghizii au avut o umbrelă portocalie iar cercetașii binecunoscutele eșarfe. Ora de plecare a fost 18.30 iar durata a fost aproximativ 1 oră și 50 de minute.

Noi panouri de informare a localnicilor și turiștilor, pe Tâmpa.

În anul 2014 Agenția Metropolitană Brașov, în calitate de custode al Ariilor Protejate Muntele Tâmpa și Stejerișul Mare își propune păstrarea echilibrului între interesul de vizitare și interesul de conservare a biodiversității din cele două zone naturale, prin demararea unei ample acțiuni de reabilitare și reînnoire a panourilor de informare, activități finanțate din fonduri proprii.  Specificul celor două arii naturale protejate constă în amplasarea lor în intravilanul Municipiului Brașov, recunoscut ca destinație turistică. Astfel, cele două arii au o mare accesibilitate, dar și o vulnerabilitate crescută la turismul necontrolat. Conform datelor primite de la agentul economic operator al telecabinei – SC ANATELEFERIC SA, anual urcă aprox. 100.000 de persoane, cu luni de vârf în perioada de vară. Acestora li se adaugă turiștii pedeștri, pe Tâmpa și pe Stejeriș, în număr necuantificabil. În acest scop, odată cu reabilitarea a patru panouri de informare de pe potecile ce înconjoară baza Muntelui Tâmpa, conținutul informativ a fost completat cu avertizări privind activitățile permise și cele interzise, precum și prevederile legale referitoare la acestea (cuantumul amenzilor). De asemenea, sunt prezentate avertizări privind interacțiunea cu specii de faună. Aceste panouri sunt destinate în principal turiștilor ne-localnici. Pe panouri există QRcoduri accesibile prin telefoane inteligente, coduri care conduc la un mesaj de informare atât despre aria protejată și importanța acesteia, cât și despre traseele de vizitare. Panourile reabilitate sunt situate în apropierea magazinului Star, în apropierea Bastionului Țesătorilor, la capătul traseului „dungă albastră”, la începutul accesului din str. Dobrogeanu Gherea, și la accesul de la capătul cartierului Răcădău. 

De asemenea, pentru localnici au fost amplasate 10 panouri de avertizare, cu conținut axat pe activitățile interzise a se desfășura în arie, precum și avertizări privind interacțiunea cu specii de faună. Aceste panouri vor fi întîlnite în zona Dealul Melcilor, La Iepure, parcarea Bastionul țesătorilor, șaua Tâmpei – traseul Linia albastră, parcarea Răcădău, lângă telecabina Aleea Sub Tâmpa și parcarea de autocare de Sub Tâmpa. Mesajele de tip QRcode despre Tâmpa, pentru informarea turiștilor, au fost realizate prin proiectul finanțat de Fundația pentru Parteneriat și MOL România. Acestea au fost dispuse zonal pentru a facilita accesul turiștilor și al locuitorilor Brașovului spre Aria protejată Muntele Tâmpa. Conținutul mesajelor a fost adaptat grupurilor țintă – turiști și localnici, iar informațiile sunt transmise gradual,  adaptate interesului acestora:

1. În Zona Centrului istoric: mesajul Muntele Tâmpa – informații turistice generale;

2. Autobuz linia 4 Gară-Livada Poștei: mesajul Muntele Tâmpa – informații turistice generale;

3. La limita ariei – Aleea Brediceanu (de sub Tâmpa), Telecabină: mesajul Muntele Tâmpa – trasee de vizitare;

4. Pe Muntele Tâmpa – mesajul cu informații mai detaliate privind Biodiversitatea Muntelui Tâmpa;

5. În cartiere, în stații de autobuz, în autobuze: mesajul „Cum protejăm Muntele Tâmpa” – informații pentru localnici.