Internetului Asupra Televiziunii

=== 18158f2d48795d690bbdf2c78d8665f558e3ee7b_119611_1 ===

ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE

FACULTATEA DE COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE

LUCRARE DE ABSOLVIRE

Influența Internetului asupra televiziunii

București, Februarie 2018

Cuprins

Introducere

Capitolul 1. Epoca televiziunii

1.1 Apariția televiziunii

1.2 Dezvoltarea televiziunii

1.3 Televiziunea în România

Capitolul 2. Epoca Internetului

2.1 Apariția Internetului

2.2 Societatea informațională

2.3 Internetul la nivel global

Capitolul 3. Influența Internetului asupra consumului de TV

3.1 Publicitatea clasică și publicitatea online

3.2 Inovații în publicitate

3.3 Dezvoltarea noilor tehnologii

3.4 Noua generație. Vlogerrii

Capitolul 4. Studiu de caz

4.1 Obiectivele și ipotezele cercetării

4.2 Metodologia cercetării

4.3 Analiza datelor

4.4 Interpretarea rezultatelor

4.5 Limitele cercetării

4.6 Concluziile cercetării

Considerații finale

Bibliografie

Introducere

Această lucrare a fost realizată cu scopul de a prezenta parcursul televiziunii încă din momentul apariției, pănă la perioada în care această industrie începe să sufere un declin dramatic, cauză datorată inovațiilor aduse la nivel global de către noua tehnologie, Internetul.

De asemenea, lucrarea prezintă efectele pe care Internetul le are asupra producțiilor de televiziune și faptul că publicul este acaparat într-un număr cât mai mare de la an la an de acest fenomen.

Un alt scop al lucrării este de a evidenția punctele forte care pot fi atribuite Internetului și pe care societatea actuală le asimilează cu succes, în timp ce avantajele oferite de televiziune la un moment dat, sunt de domeniul trecutului.

Lucrarea de față va demonstra faptul că principalul punct de atracție în anul 2017 este Internetul. În consecință, predecesorii generației tinerilor din ziua de azi, se văd obligați să se adapteze noilor tehnologii și să își actualizeze constant cunoștințele în domeniu, evitând astfel o neadaptare la cerințele prezentului.

Cele patru capitole ale lucrării prezintă direcția în care societatea actuală se îndreaptă din punct de vedere tehnologic și mediatic.

În prima parte este prezentată perioada în care televiziunea a luat naștere, viteza de propagare a acestei descoperiri, modalitatea prin care televiziunea s-a infiltrat în casele oamenilor pe întreg mapamondul, dar și prima interacțiune a României cu această tehnologie.

Subiectul principal al celui de-al doilea capitol este Internetul. Această tehnologie va conduce la declinul televiziunii, factorii care au condus la acest lucru urmând a fi prezentați în secțiunile următoare. Fiind un mijloc pasiv de comunicare, televiziunea este înlocuită într-un mod alert, nevoia de implicare activă și oferirea de feed-back fiind din ce în ce mai prezentă în rândul oamenilor. Tot aici este prezentată perioada de început a Internetului, societatea informațională dar și modalitatea si nivelul de propagare a acestei tehnologii la nivel global.

Capitolul trei prezintă modul în care notorietatea televiziunii este afectată de apariția Internetului, dar si avantajele pe care Internetul le-a generat în domeniul marketingului și al publicității. Pentru a putea evidenția acest aspect, este imperativ să fie prezentate schimbările pe care televiziunea le-a generat in momentele de maxim interes, cât și avantajale care, la momentul respectiv, erau un apogeu. De asemenea, unul dintre subiectele de bază ale acestei lucrări este abordarea unui domeniu de activitate apărut relativ recent, dar care capătă amploare de la o zi la alta, atât la nivelul țării, cât și la nivel internațional. Este vorba de vloggeri, acei tineri care au un cuvânt de spus, o opinie de împărtășit, un talent deosebit, iar calea de transmitere a mesajului lor fiind cea online, toate acestea fiind posibile datorită Internetului.

Studiul de caz constituie capitolul 4 al lucrării și are la bază un chestionar realizat din 10 întrebări menite sa răspundă la întrebările de cercetare: “ Este societatea actuală dependentă de Internet? Care credeți că va fi soarta televiziunii în condițiile actuale? “. Chestionarul a fost aplicat unui număr de 20 de respondenți cu vârstă cuprinsă între 16 și 45 de ani.

Capitolul 1

Epoca televiziunii

Apariția televiziunii

Ideea de a crea un instrument care să prelungească vederea dincolo de linia orizontului, a

apărut încă din trecutul îndepărtat. Apariția telescopului, apoi a telegrafului, au provocat oameni pasionați de aceste invenții, să imagineze instalații și procedee pentru a putea fi posibilă transmiterea imaginilor la distanță.

Televiziunea este o invenție a perioadei dintre cele două războaie mondiale, ca și radioul

și bombardamentele aeriene. După terminarea războiului au apărut în foarte multe locuințe aceste aparate noi. În cursul anului 1947 locuitorii Statelor Unite dețineau televizoare în propriul cămin, urmând să dețina și locuitorii din Marea Britanie la un an și jumătate întârziere. În anul 1951, în Statele Unite existau zece televizoare la o sută de locuitori, iar în Marea Britanie trei televizoare la o sută de locuitori. În Europa se ajunge abia opt ani mai târziu la numărul aparatelor deținute de locuitorii Statelor Unite. Totuși, expansiunea a fost rapidă, în anul 1951 televiziunea apăruse și în tări sărace precum Cuba (1950), Mexic și Brazilia (1951).

1.1.1Preistoria televiziunii – secolul al XIX-lea

Televiziunea s-a dezvoltat în strânsă legătură cu tehnica fotografiei și cu cinematograful. Camera obscură și apoi, în secolul al XX-lea, camera de filmat, au fost invențiile tehnologice esențiale. Începuturile televiziunii au depins de camera obscură, dezvoltată în secolul al XIX-lea în Franța, Marea Britanie, apoi în SUA. În anii 1830, francezul Louis Daguerre a creat primele imagini fotografice, pe care le-a numit „dagherotipuri”. Aceste imagini se realizau pe o placă de sticlă umedă.

Anul 1839 a fost fundamental în istoria fotografiei. Statul francez a declarat fotografia „deschisă întregii lumi” (renunțând la monopol). În Marea Britanie, tot în 1839, William Talbot, care lucrase cu Daguerre, folosea „calotipuri” și realiza ceea ce el numea „desene fotografice”, imaginea fiind mai bună. Dar, în Marea Britanie, invenția fusese brevetată la Londra, astfel încât exista o competiție.

În anul 1861 savantul James Maxwell, realiza prima fotografie autentică, în 3 nuanțe, care putea fi văzută numai printr-un proiector, fotografia color făcându-și apariția abia în secolul al XX-lea.

1.1.2Secolul XX

În secolul XX, iau avânt cinematograful și industria filmului. Termenul de televiziune, ce provine din limba franceză, a apărut în anul 1900. Cu toate că termenul exista, practic televiziune ca atare, nu exista în nicio țară. În forma sa inițială, televiziunea, nu le permitea privitorilor un acces internațional, așa cum aveau ascultătorii de radio.

Camera de filmat, nu avea ca tehnică transmiterii unor imagini statice, ci baleiajul unei imagini cu un fascicul de lumină, cu o serie de linii secvențiale, care se mișcă de sus în jos și de la stânga la dreapta. Fiecare secțiune a imaginii, pe măsură ce lumina trece prin ea, produce semnale care sunt convertite în impulsuri electrice, puternice sau slabe. Impulsurile sunt transmise prin fir sau prin unde radio, apoi reconvertite în semnale luminoase.

Procesul tehnic de producere a imaginii este explicat de P. Flichy astfel: „Se analizează imaginea linie cu linie, folosind discul lui Nipkov (disc mobil străbătut de găuri dispuse în spirală). Lumina care străbate aceste găuri cade pe o celulă fotoelectrică și produce un curent electric variabil. Transmisia se face prin radio. La recepție, imaginea este refăcută prin folosirea unui mecanism invers celui de emisie”. Acest procedeu reprezintă varianta mecanică primitivă a ceea ce numim astăzi televiziune.

Încă de înaintea anului 1914, în Europa, se realizau experimente pe baza a două tehnici de redare a imaginii pentru televiziune și anume tehnica mecanică, folosind un disc și tehnica electronică, folosind un fasciul electronic. Concomitent, realiza experimente în Rusia, la Sankt Petersburg, Boris Rosing. Se folosea ca receptor un tub catodic. Tot în aceeași perioadă se făceau cercetari legate de tubul catodic și în Germania.

În Statele Unite ale Americii, în anul 1923, a fost brevetat un sistem complet de televiziune electrică, de către un student al lui Rosing, Vladimir Zvorîkin, emigrat în Statele Unite ale Americii. Angajat de Sarnoff să conducă un laborator, în anul 1933, el a inventat iconoscopul, prezentat ca o nouă versiune a „ochiului electric”. Acesta era un tub pentru camera de filmat.

La sfârșitul anilor 1920, în Europa, televizoarele au început să fie puse în vânzare. Vorbim deja de televiziune ca practică. În Marea Britanie, John Logie Baird, inventator talentat, singuratic, sărac (primul aparat de baleiaj fusese făcut de el dintr-o cutie de pălării), folosea o lampă cu arc care producea o lumină puternică, iar pe un ecran apăreau „imagini” cum ar fi degetele mâinii etc.

În anul 1929, lui Baird i s-a permis, după negocieri cu BBC-ul, să lanseze un serviciu experimental de televiziune. Se puneau mari speranțe în acest nou domeniu. Totuși existau și sceptici, cum ar fi marele matematician și filosof Bertrand Russell (în anul 1928: „Nu este probabil să existe în viitor un aparat capabil de a transmite imagini mișcătoare din realitate, precum cursa de canotaj a universităților…”).

1.1.3Anii '30 – începuturile televiziunii

În anii 1930, televiziunea devenise o realitate, după ce o piesă de Luigi Pirandello fusese televizată, în Marea Britanie. Baird va fi interesat de fiecare aspect al televziunii, inclusiv de transmisiile la distanță, televiziunea color și cea pe ecran mare. Tot în anii 1930, în Germania, Compania Telefunken putea folosi patentele lui Baird, dar se lucra și la sisteme proprii.

În Statele Unite ale Americii, în anul 1931, tubul catodic cu fascicule a fost produs cu un cost redus. În anul 1938, a fost scos pe piață primul receptor de televiziune complet electronic. În același an, în Statele Unite ale Americii, Ministerul Justiției acționează în instanță casa de film Paramount și alte mari companii din industria cinematografică, sub acuzația de „control vertical și monopol” în realizarea, distribuirea și difuzarea producțiilor de cinema.

În Europa Marile companii au preluat conducerea afacerii, la început companiile de radiodifuziune: Wireless Marconi, RCA, EMI (Electrical and Musical Industries Ltd), Telefunken (care avea interese in domeniul plăcilor de gramofon).

În Marea Britanie începe o competiție între două sisteme de televiziune, care presupuneau două tehnologii: a lui Baird și tehnologia EMI; în cele din urmă Baird va fi învins.

În anul 1936, BBC a organizat primele transmisiuni de televiziune de la Radiolympia (principalul târg de radio). Primul program al BBC-ului s-a numit „Privindu-vă”. Prin tragere la sorți, primul sistem încercat a fost cel al lui Baird. Concurența era Compania Marconi – EMI, care avea ca slogan „sistemul de astăzi și de mâine”.

Tehnologia EMI se va dovedi cu adevărat avansată, se foloseau camere de filmat Emitron. Se spunea că a lucra în studioul lui Baird e ca și cum ai folosi codul Morse când știi că din camera de alături poți telefona. Se afirma, pe bună dreptate, că televiziunea trebuia să urmeze direcția radioului cu sunet și să transmită din exterior. Or, cu aparatele lui Baird, transmisiile din exterior nu erau posibile. Deși făcuse atât de mult pentru televiziunea practică, Baird va pierde competiția. Va lucra în televiziune tot restul vieții sale, dar, în anul 1939,compania sa va ajunge în mâinile rivalilor. S-a spus despre el că gândea în termeni de rotițe, mecanisme care se învârtesc, nu trăia în epoca electronicii și nu știa cum funcționează un tub catodic. Totuși, el este cel care a creat o cerere și a demonstrat că televiziunea poate fi realizată, chiar dacă nu a intuit corect și modul în care poate fi realizată.

În alte țări europene, precum Germania, Olanda, Suedia, Franța televiziunea electronică a învins mai ușor. Producția de aparate de filmat și de televizoare a crescut. În Olanda, compania Philips a construit un propriu iconoscop, performant, cu o rezoluție bună și a realizat transmisiuni experimentale. În anul 1939, televizoarele Philips puteau fi vândute atât în Olanda, cât și în Marea Britanie. Tot în anul 1939, în Suedia (unde era producătorul de telefoane Ericsson), au început transmisiuni experimentale.

În anul 1937, în Franța, la Expoziția de la Paris, s-a instalat un iconoscop și s-a deschis o stație de emisie chiar în Turnul Eiffel. Aceasta devenise în anul 1939, cea mai puternică stație de televiziune din lume (cu o capacitate maximă de 45.000 de wați).

În anul 1939, în Statele Unite ale Americii a avut loc o demonstrație publică privind televiziunea, care s-a desfășurat la Târgul mondial de la New York.

1.1.4Anii '40

În anii 1940, djn cauza războiului mondial, televiziunea este suspendată în Marea Britanie, iar transmisiile vor fi reluate în anul 1946, la Londra, dar pentru un public limitat. Suveran rămânea radioul. Televiziunea a continuat să funcționeze în Franța și Germania, chiar dacă nu în mod regulat. Funcționa și în Statele Unite ale Americii și în Japonia. Ca și în cazul transmisiunilor radio, problemele erau legate de control.

În Statele Unite ale Americii existau trei rețele de televiziunea și anume NBC, CBS și ABC. În anul 1941, anul în care Statele Unite ale Americii au intrat în război, NBC și CBS, cei doi rivali neîmpăcați, au realizat emisiuni de televiziune în New York, limitate, dar cu program fix. În anul 1945, exista puțin entuziasm față de televiziune, din cauza intereselor puternice față de radio. Exista și un grup de presiune, acesta fiind constituit de radioamatori.

Între anii 1945-1949, au apărut discuții privind tehnologia, VHF, mai degrabă decât UHF, privind tehnologia televiziunii color. La acea vreme se credea că doar persoanele cu venituri ridicate vor fi atrase de televiziune, dar între anii 1947-1952, deși existau puține programe, producția de televizoare a crescut remarcabil, de la 178.000 la peste 20 de milioane de televizoare (care erau în uz). Mai mult de un sfert din populație avea un televizor. Unele erau amplasate în locuri publice, precum cafenele, baruri.

Revista Business Week a proclamat anul 1948 drept „Anul televiziunii”. Televizorul era considerat „cel mai nou și cel mai de preț lux al omului sărac”.

Între anii 1948-1952, în Statele Unite ale Americii producția de televizoare crește. Numărul stațiilor crește de la șase (J.-N. Jeanneney ) sau opt (J. Vivian) în 1945, la 98 în 1950, iar cel al receptoarelor, de la 10 000 în 1945, la 4 milioane în 1950, zece ani mai târziu ajungând la cifra de 35 de milioane.

Dezvoltarea televiziunii

Epoca televiziunii – etapa I

Anii '50

Începând cu anul 1950, în Statele Unite ale Americii audiența creștea exploziv, în timp ce publicul cinematografelor scădea vizibil la număr. Unii notau cu umor (chiar Președintele Eisenhower) că e mai ieftin și mai confortabil să te plictisești acasă privind la televizor, decât să plătești un dolar la cinematograf. În acea perioadă existau deja companii de televiziune, rețele de televizune și stații locale.

Hollywood-ul încerca să impună televiziunea cu plată, dar a eșuat în fața puterii rețelelor de radio. Unele companii de film încearcau să cumpere rețele de televiziune, pentru a-și asigura licențe de televiziune. La mijlocul anilor 1950 au început să se vândă filme companiilor de televiziune. Warner Brothers era furnizorul principal, iar ABC, cumpărătorul principal. Ca programe ce puteau fi vizionate se regăseau filme, soap operas, piese de teatru, apoi divertisment, jocuri și concursuri.

Progresul tehnologic care a ajutat foarte mult este reprezentat de videocasetă. Programele de televiziunea puteau acum fi transmise oricând și oriunde. Existau destul de puține emisiuni live la vreme respectivă.

În anul 1955 existau 36 de milioane de televizoare în Statele Unite ale Americii, în timp ce în Europa erau aproape 5 milioane, dintre care 4,5 în Marea Britanie. Televiziunile americane începeau să privească spre alte țări. Posturi afiliate erau Havana, Mexico City, în orașe canadiene.

Tot în anii ’50, în Europa a avut loc o explozie a televiziunii. BBC a urmat cu totul altă strategie, și anume, încheierea de abonamente și programe de informații.

În anul 1946, televiziunea (întreruptă în 1939 din cauza războiului) a fost repusă în funcțiune, iar prima emisiune a fost reluarea unui film Disney, de desene animate. În anul 1951 existau un milion de abonați (de la 14.500, în anul 1947), iar preponderenți erau telespectatorii din grupuri cu venituri reduse.

Au început să fie recepționate emisiuni și în Scoția, Țara Galilor și nordul Angliei.

În anul 1953, un stimul pentru televiziune a fost încoronarea Reginei Elisabeta a II-a. Se spune că a fost urmărită de 20 milioane de telespectatori; existau două milioane de abonati, dar restul au urmărit din cinematografe, baruri, locuri publice. Programul în cadrul căruia a fost transmisă se numea Panorama, și va deveni unul dintre cele mai bune programe de informații ale BBC.

În anul 1955, Parlamentul a înlăturat monopolul BBC, pentru a stimula competiția. Acordă licențe companiilor reunite în ITA (Autoritatea Independentă de Televiziune). În anul 1953 fusese creată o Asociație a Televiziunii Populare, a unor companii așa numite„independente”, de fapt companii comerciale regionale, acestea vor alcătui, în 1954, ITA.

ITA va avea un rol foarte important, va controla publicitatea de care vor depinde veniturile companiilor, limitând-o la reclame scurte, plasate între programe. Pauzele publicitare vor intra în obișnuința telespectatorului britanic. Dar, publicitatea era reglementată.

În paralel, funcționa o competiție internă în cadrul BBC. BBC-ul dorea să aibă competența profesională și politica instituțională.

Programe BBC erau următoarele: sport (erau deja un avantaj al BBC), știri (tot mai profesionist realizate, ca cele din SUA), filme TV (sitcom/comedii britanice). În anii ’60, va introduce satira (criticate cu umor instituțiile și persoanele cu autoritate).

Perioada, cunoscută în istoria mass-media americane sub numele „the freeze” (înghețul), i-a dat răgaz Comisiei să elaboreze un plan pentru distribuirea frecvențelor și să ia în considerare sistemul alternativ al televiziunii în culori. „Din fericire, semnalul de televiziune nu urmează suprafața pământului, ca în cazul semnalului radio. Aceasta înseamnă că două stații care transmit pe același canal nu vor întâmpina problema interferenței, dacă va exista o distanță suficient de mare între ele”.

În anul 1946, Franța naționaliza programele de radio și televiziune. Rezultatul acestui proces este acela că în anul 1953 existau doar 60.000 de televizoare în casele francezilor. După anul 1954, francezii au început să urmărească emisiunile din Luxemburg și Monaco. S-a trecut la un Plan național de televiziune pe 5 ani. De Gaulle devine șeful statului în anul 1958 , iar acesta aprecia potențialul politic al televiziunii și a făcut primele eforturi pentru a schimba sistemul. În anul 1964 se va înființa ORTF (L'Office de Radiodifusion Télèvision Française), considerată „Vocea Franței”. Dar, existau doarcinci milioane de telespectatori (în Germania erau 10 milioane, în Italia erau 6 milioane).

În Germania primul post de televiziune s-a înființat în decembrie 1952, iar în anul 1964 existau deja 10 milioane de telespectatori.

Anii '60

În anul 1965 audiența globală era de 750 de milioane de telespectatori și existau posturi de televiziune în 90 de țări ale lumii. În acest moment informarea începe să devină preocuparea principală a oamenilor.

În Marea Britanie, în anul 1967 apare televiziunea color care emite sistematic (dar apare mult mai târziu decât în Statele Unite ale Americii). Licențele pentru televiziune color se acordau separat și erau mai scumpe.

În Japonia televiziunea a fost introdusă în anul 1953. În anul 1958, se spunea că Japonia devenise obsedată de televizor, la fel ca Statele Unite ale Americii și existau peste 1 milion de televizoare. Un japonez adult petrecea trei ore și unsprezece minute pe zi în fața televizorului.

În Statele Unite ale Americii, tehnologia se dezvolta continuu, astfel a apărut cablul, care permitea un număr mare de canale. Apoi, în anii '70, avea loc o acoperire globală: CNN (Cable News Network), compania lui Ted Turner. În anii '90, fuzionează cu Time/Warner și cablul devine o mare afacere, iar mai târziu apar transmisiile prin satelit.

F. Balle, considera că televiziunea se caracterizează printr-un puternic fenomen de conglomerare, dictat de interese financiare și politice, care duce la formarea celor trei mari rețele naționale – ABC, NBC, CBS.

În anul 1969 are loco transmisie de pe Lună, aselenizarea navetei Apollo XI. „Cel mai mare spectacol din istoria televiziunii”, a fost urmărit de aproape 900 milioane de telespectatori. Acesta nu a fost doar un eveniment științific, ci și tehnologic și mediatic.

Epoca televiziunii – etapa a II-a

Anii '70 și '80

Între anii 1970 – 1980, în Statele Unite ale Americii existau rețele de televiziune foarte puternice și funcționa deja televiziunea color. Statele Unite ale Americii erau foarte preocupate de exportul propriilor programe și conduceau deja la mare distanță la acest capitol.

În America Latină, telenovela era exportată cu succes, deoarece devenise foarte populară, era ieftin de produs, episoadele se difuzau în fiecare zi, și, de regulă, erau realizate cu o zi înainte.

În Marea Britanie, sistemul de difuziune includea radioul și televiziunea. Competiția continua între BBC și ITA, acum denumită IBA și includea și radiourile comerciale. Personalul de specialitate se muta liber de la o instituție la alta. Programele puteau începe pe un post și continuau pe altul. Sigura diferență majoră ținea de finanțare și anume, BBC nu accepta publicitate și depindea de plătitorii de licențe, în timp ce companiile din IBA acceptau publicitate și căutau să obțină profituri. În anul 1977 s-a încercat, fără succes, divizarea BBC. În anul 1980, în timpul lui Margaret Thatcher, se înființează Canal 4, care nu e controlat de IBA, dar depinde de publicitate pentru o parte din venituri., iar programele vor fi comendate la producatori independenți.

În Franța, în anul 1974, ORTF va fi închisă, (sub președinția lui Valery Giscard d' Estaing), în schimb vor fi înființate 7 organizații autonome, una pentru a administra radioul, două pentru canalele de televiziune, una pentru televiziunea regională, una pentru producție, una pentru partea tehnologică, una pentru cercetare și arhivare. Era de fapt o structură monopolistă, iar pentru a o administra, se înființează Consiliul Superior al Audiovizualului. Televiziunea a rămas în mâinile guvernului.Dupăanul 1981, când era președinte socialistul François Mitterrand, au fost demiși sau înlocuiți toți cei care dețineau funcții de conducere în televiziune.

În Italia, în anul 1975, Legea radiodifuziunii a dus la o înflorire a companiilor private, însă multe nu au rezistat. În anul 1978, existau 506 posturi locale de televiziune și aproape 2300 de radio. Existau mai multe posturi decât în Statele Unite ale Americii. În anul 1980, RAI și Fininvest, concernul lui Silvio Berlusconi, lansează Canale 5, cumpără și controlează alte posturi. Situație de dublu monopol, care a fost sancționată prin lege în anul 1990. RAIa supraviețuit, inclusiv alegerii lui Berlusconi ca președinte în 2001.

Anii '90

În anii ’90, tehnologiile au fost perfecționate, au apărut televiziunea HD (High Definition- înaltă rezoluție), sateliți, computere și cea mai mare provocare, și anume, Internetul. În anul1989, Tim Berbers-Lee, de la CERN, Elveția, a inventat „World Wide Web” , care reprezintă un spațiu, o rețea mondială, în care orice poată fi conectat cu orice, de oriunde.

Televiziunea în România

În anul 1925, în Laboratorul de acustică și optică al Universității din București se realizau primele experiențe de transmitere electrică a desenelor la distanțe foarte mici.

1928 este anul de referință în ceea ce privește realizarea unui dispozitiv de transmitere a imaginii de către profesorul George C. Cristescu. Dispozitivul a primit brevet de invenție în România și în Franța.

Apar discuții între oamenii de cultură privind avantajele și dezavantajele televiziunii. Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Constantin Noica aveau opinii pozitiveasupra televiziunii, în schimb Mihail Sebastian era sceptic în privința viitorului televiziunii.Revistele de specialitate, cum era revista „Radio”, încercau să promoveze televiziunea.

În anul 1938, firma Philips a prezentat mai multe emisiuni experimentale de televiziune, cu prilejul expoziției anuale „Luna Bucureștilor”. A avut mare succes la public, iar presa a cerut ca și în România să fie instalată o stație de televiziune, ca în toate capitalele europene.

Anii '50

Avantajele televiziunii erau evidente, iar statul comunist avea nevoie de noi modalități de a face propagandă, așadar lua în calcul înființarea unui post de televiziune națională. În plus, avea să se laude cu „un nou succes” al regimului comunist.

În anul 1955, începe să funcționeze prima stație experimentală de televiziune, în clădirea centralei telefonice Vitan (un grup de specialiști conduși de profesorul Alexandru Spătaru). Zona de acoperire era Bucureștiul și împrejurimile, iar programele se difuzau cu intermitențe și se puteau urmări filme, documentare, desene animate și știri.

Între 31 decembrie 1956 și 1 ianuarie 1957 s-a desfășurat emisiunea inaugurală a stației de televiziune din România. Studiourile au fost amenajate în cartierul Floreasca. Programul era înregistrat pe film și recepționat numai în București, pe câteva sute de televizoare importate din URSS. Programele puteau fi urmărite între orele 20:00 și 22:00.

Televizoarele erau rusești (Rubin, Temp). Pentru public erau amenajate săli de vizionare la magazine de electrotehnică, de pe Bulevardul Magheru, Calea Victoriei.

În anul 1957 are loc prima transmisie de televiziune cu echipament mobil, instalat pe două autobuze, din sala sporturilor Floreasca, unde avea loc recitalul lui Yves Montand.

Ca programe, puteau fi urmărite filme artistice, documentare; subiecte de actualitate filmate de operatorii de televiziune (primul asemenea subiect, în 1958), festivitatea de deschidere a anului școlar, sport, reportaje (Alexandru Stark).

În anul 1957, era transmis în direct meciul de rugby dintre echipele orașelor București și Londra, de pe stadionul Republicii din București. În același an, putea fi vizionat primul spectacol preluat direct de la Teatrul Național din București.

Anii '60

În anul 1963, rețeaua națională de televiziune a fost conectată la Interviziune. Numărul de ore de transmisie a crescut semnificativ și au apărut programe informative, și anume, două emisiuni de largă audiență „Actualitatea internațională” și Telejurnalul, cu două ediții, de seară și de noapte.

Se transmiteau manifestații de masă favorabile regimului, demonstrații ale oamenilor muncii, emisiuni despre realizările URSS, emisiuni de știință, educație, divertisment. Numărul de abonamente a crescut constant. S-a înființat un nou sediu, pe Calea Dorobanților, unde existau 3 studiouri de producție, unul pentru știri, etc. și a apărut televiziunea TVR2.

Anii '70 – '80

În anul 1970 existau 1,5 milioane de abonați. Un an mai târziu se înființa Consiliului Național al Radioteleviziunii Române și a apărut cenzura.

Din anul 1974, în fruntea RTVR era numit un director general, până atunci era un președinte. În anul 1977 are loc reorganizarea RTVR.

În anul 1983 se realiza prima transmisie de televiziune color. Era transmisă parada militară și demonstrația de la 23 august, care era pe atunci Ziua Națională. La noi în țară se utiliza sistemul PAL, în timp ce în celelalte țări din blocul socialist se transmitea prin sistemul Secam. Transmisiunile erau parțial color, adică pe parcursul aceleiași emisiuni, materialele erau și color și alb-negru.

În anul 1985 s-a desființat postul de televiziune TVR2. Ultimul director general, între anii 1981-1990, a fost Petre Constantin.

Anii '90

În această perioadă TVR-ul devine TVRL (Televiziunea Română Liberă). În anul 1992, apare Legea audiovizualului, dar CNA se înființează abia în anul 2000.

Reorganizarea televiziunii publice are loc în anul 1994 și se produce separarea de Radiodifuziune.

În anul 1991 SOTI (Societatea pentru o televiziune independentă), este primul post privat de televiziune, emitea după ora 23:00, pe frecvențele TVR 2, post care emitea zilnic, între 16:00 și 23:00.

Antena 1 s-a înființat în anul 1993, iar un an mai târziu a apărut Tele 7abc, care a falimentat în 2004.

La data de 1 decembrie 1995, se înființează PROTV-ul, fostul canal de sport C31. Acesta deținea un format american și emitea talk show-uri, divertisment, emisiuni sportive.

După anul 1997, au apărut numeroase posturi de televiziuni comerciale, generaliste și de nișă.

Capitolul 2

Epoca Internetului

2.1 Apariția Internetului

În urmă cu 20-30 dе anі, оrіcе іndіvіd îșі cоlеcta іnfоrmațііlе dіn рrеsa scrіsă, în sреcіal dіn zіar șі maі рuțіn dіn tеlеvіzіunеa оrіcum lіmіtată dе rеgіmul cоmunіst. În mоmеntul dе față, nеvоіa dе іnfоrmațіі a fіеcărеі реrsоanе еstе satіsfăcută la оrіcе рas țіnând cоnt dе еvоluțіa șі dеzvоltarеa ре maі multе nіvеlе a рrеsеі fіе scrіsе, audіо-vіdео sau оnlіnе.

Ρrеsa rоmânеască a rеușіt, într-о оarеcarе măsură, să țіnă рasul cu Οccіdеntul, mоtіv реntru carе оamеnіі dіn mass-mеdіa dе la nоі dіn țară au crеat о рalеtă largă dе рublіcațіі atât în sfеra tірaruluі, cât șі în cеa a tеlеvіzіunіі. Amalgamul dе zіarе, rеvіstе, gazеtе șі рrоgramе tv încеarcă, ре cât роsіbіl, să оfеrе cіtіtоrіlоr șі tеlеsреctatоrіlоr іnfоrmațііlе ре carе lе caută іndіfеrеnt dе dоmеnіul dе іntеrеs al fіеcăruі іndіvіd în рartе.

Dе-a lungul tіmрuluі, ștііnțеlе sоcіо-umanе au studіat nоțіunіlе dе оріnіе рublіcă șі sрațіu рublіc tоcmaі реntru a înțеlеgе dіrеcțііlе sрrе carе acеstе dоuă cоncерtе sе îndrеaрtă șі cе nоі valеnțе dоbândеsc în tіmр. Astfеl, suntеm martоrіі unеі transfоrmărі cоntіnuе a оріnіеі рublіcе șі trеcеrеa acеstеіa în sрațіul vіrtual, aрarеnt un sрațіu mult maі facіl nеvоіlоr cоntеmроranе dе оrіcе natură.

Țіnând cоnt dе dіmеnsіunеa dіgіtală ре carе sрațіul vіrtual о роsеdă, оrіcе іndіvіd cоnеctat la Ιntеrnеt роatе gеnеra рrорrііlе іnfоrmațіі ре carе arе роsіbіlіtatеa dе a lе îmрărtășі cu alțі utіlіzatоrі dіn dіfеrіtе cоmunіtățі еtnіcе, gеоgrafіcе, rеlіgіоasе sau culturalе. În urma acеstоr acțіunі, sрațіul рublіc dіgіtal cоntrіbuіе la stabіlіrеa anumіtоr rеlațіі іntеrumanе, chіar dacă еstе vоrba dе mіі dе kіlоmеtrі dіstanță întrе рartіcірanțі, іar acеst faрt nu роatе dеcât să aіbе ca rеzultat lеgăturі sоcіalе carе stіmulеază cоmunіcarеa.

Luând în cоnsіdеrarе faрtul că sрațіul dіgіtal a atras fоartе mult atеnțіa рublіculuі, mеdіa tradіțіоnală s-a văzut nеvоіtă să sе adaрtеzе acеstеі nоі dіmеnsіunі, Ιntеrnеt-ul, tоcmaі реntru a facе față șі a suрravіеțuі ре о ріață carе nu еstе îngrădіtă nіcі dіn рunct dе vеdеrе b#%l!^+a?sрațіal așa cum еstе рrеsa scrіsă, nіcі dіn рunct dе vеdеrе tеmроral ca radіо-ul sau tеlеvіzіunеa. Tоt cееa cе numіm, în mоmеntul dе față, sеgmеnt dе nіșă a sufеrіt о mеtamоrfоză оnlіnе, astfеl cоnsumatоrul nеmaіfііnd cоnstrâns dе lіmіtеlе ре carе рrеsa audіо-vіzuală lе іmрunе. Cоnsumatоruluі îі еstе mult maі lеjеr să cautе ре Ιntеrnеt ехact іnfоrmațіa dе carе arе nеvоіе fără a maі dеріndе dе рrоgramеlе dе tеlеvіzіunе. Dіn acеst mоtіv, atât рrеsa scrіsă cât șі cеa audіо-vіzuală s-au văzut nеvоіtе să-șі fоrmеzе dоmеnііlе șі grіlеlе dе рrоgramе în funcțіе dе dоrіnțеlе cоnsumatоrіlоr.

Acеastă еvоluțіе a mеtоdеlоr dе cоmunіcarе șі sоcіalіzarе рrіn іntеrmеdіul Ιntеrnеt-uluі a dеtеrmіnat о cоntоріrе a sреcіfіcеlоr sеgmеntеlоr dе mеdіa tradіțіоnalе: рrеsa scrіsă tехt, tеlеvіzіunеa-іmagіnе șі radіо-sunеt, astfеl оbțіnându-sе cоncерtul dе multіmеdіa, cоncерt fоartе dеs întâlnіtă șі fоlоsіtă. Dе aіcі a luat naștеrе nоțіunеa dе crоss-mеdіa ca fііnd о рractіcă jurnalіstіcă fоartе sоlіcіtată șі răsрândіtă tоcmaі datоrіtă faрtuluі că рrіn acеasta sе роt rеalіza cu ușurіnță matеrіalе оnlіnе carе înglоbеază tехtul vоcеa șі vіdео.

Țіnând cоnt dе tоatе acеstе schіmbărі рrоdusе la nіvеlul mass-mеdіеі, trеbuіе să cоnștіеntіzăm еfеctеlе bеnеfіcе alе Ιntеrnеt-uluі șі caрacіtatеa acеstuіa dе a nе оfеrі іnfоrmațііlе nеcеsarе іndіfеrеnt dе zі, оră sau lоcul undе nе aflăm. Ιntеrnеt-ul facіlіtеază într-о măsură іmрrеsіоnantă munca ре carе о dерunеm în alcătuіrеa unuі рrоіеct, învățarеa unеі lіmbі străіnе sau țіnând рasul cu ștіrіlе șі еvеnіmеntеlе ре carе lе ratăm dіn cauza factоrіlоr sрațіо-tеmроralі.

2.2 Societatea informațională

Ιntеrnеt-ul nu numaі că ușurеază căutărіlе cоnsumatоruluі în funcțіе dе dоmеnіul fіеcăruіa dе іntеrеs, cі dіmіnuеază șі munca dерusă dе mеmbrіі unuі trust în оbțіnеrеa șі рrорagarеa іnfоrmațііlоr cătrе реrsоanеlе іntеrеsatе. Acеst lucru еstе avantajоs реntru о еchірă rеdacțіоnală dіn maі multе cоnsіdеrеntе cum ar fі cеl еcоnоmіc sau cеl tеmроral. b#%l!^+a?Rероrtеrіі TV ехрlоatеază la maхіmum acеastă arіе a Ιntеrnеt-uluі tоcmaі реntru a оbțіnе, într-un tіmр cât maі scurt, un număr cât maі marе dе іnfоrmațіі.

Мunca jurnalіstuluі еstе dіvіzată în cеa dе bіrоu șі cеa dе tеrеn. Cеa dіn urmă, sе рarе că, еstе dіn cе în cе maі dіmіnuată dіn cauza amalgamuluі dе іnfоrmațіі dіn dіfеrіtе dоmеnіі carе sе găsеștе cu marе ușurіnță, fără a dерunе un еfоrt fіzіc sau еcоnоmіc substanțіal, în sfеra vіrtuală șі carе sеrvеsc la cоnstruіrеa ștіrіlоr fără a fі nеvоіе dе dерlasarе la fața lоculuі. Tоt dіn sрațіul dіgіtal рublіcul îșі alеgе subіеctеlе, astfеl agеndarеa mеdіеі еstе іmрusă dе acеsta șі еstе fоrțată să sе cоnfоrmеzе nоіlоr schіmbărі.

Dоcumеntarеa рrеalabіlă scrіеrіі unеі ștіrі carе nеcеsіtă, în рrіncіріu, о muncă dе tеrеn, sе întерrіndе, în рrіmul rând, ре Ιntеrnеt. Tоt cе arе lеgătură cu agеnțііlе dе рrеsă, cu іnfоrmațііlе sau cu sеctоarеlе dе actіvіtatе sе dеsfășоară оnlіnе. În рrіncіріu, mоnіtоrіzarеa altоr cеntrе mеdіa cоnstіtuе рrіmul рas în dоcumеntarеa făcută dе jurnalіst, іar accеsarеa sіtе-urіlоr ca rеalіtatеatv.nеt, mеdіafaх.rо sau gândul.іnfо еstе о рractіcă nоrmală în mоmеntul dе față.

Ρеntru a іlustra ștіrіlе, tеlеvіzіunіlе rеcurg la fоlоsіrеa multоr matеrіalе audіо-vіdео fіlmatе, în marе рartе, dе amatоrі șі роstatе dе acеștіa ре ΥоuTubе, arhіva vіdео glоbală. Acеstе fіlmulеțе dеscărcatе dе ре Ιntеrnеt nu cоnstіtuіе рrіma alеgеrе a рrоducătоrіlоr dеcât în cazul în carе еstе nеvоіе dе acеstеa реntru ștіrіlе dе largă actualіtatе. Tоt în baza acеstоr matеrіalе sunt cоnstruіtе ștіrіlе maіmuță carе au rоlul dе a dеstіndе, dе a rеlaхa tеlеsреctatоrul.

Ιnfоrmațііlе în tіmр rеal rерrеzіntă chеіa suрravіеțuіrіі mеdііlоr tradіțіоnalе în unіvеrsul оnlіnе șі carе sе văd nеvоіtе să actualіzеzе cоntіnuu cоnțіnutul. Atuncі când un rероrtеr рartіcірă la un еvеnіmеnt еstе dе рrеfеrat să cоlеctеzе іnfоrmațііlе ре un suроrt dіgіtal, dеоarеcе cеlе carе nu au lоc în рagіnіlе dе zіarе sau în еmіsіunіlе dе ștіrі dе la tеlеvіzіunе, роt fі оfеrіtе оnlіnе. CNN a dеmоnstrat că роatе fі cоmbătut fluхul marе dе іnfоrmațіі carе еstе dеrulat ре Ιntеrnеt рrіn еmіtеrеa lіvе șі nоn-stор dе еvеnіmеntе dіn оrіcе cоlț al lumіі. Astfеl, faіmоsul canal dе tеlеvіzіunе a rеușіt să transmіtă рublіculuі sеnzațіоnalul dе a fі în mіjlоcul еvеnіmеntеlоr рrіn рrіsma cоrеsроndеnțіlоr.

Când trеbuіе să рublіc ștіrеa? Еstе о întrеbarе cu carе, în zіua dе azі, sе cоnfruntă fіеcarе jurnalіst în рartе. În рrіncіріu, răsрunsul еstе dеstul dе clar, acеsta având dоuă роsіbіlіtățі: dacă еstе о ștіrе carе ar рutеa fі dіfuzată în bulеtіn șі dе altе іnstіtuțіі mеdіa, acеasta va fі рublіcă іmеdіat duрă рrоducеrеa еvеnіmеntuluі sau dacă еstе іnfоrmațіе оfеrіtă în ехclusіvіtatе unuі роst dе tеlеvіzіunе, acеsta роatе s-о rеntabіlіzеzе.

În оrіcе bulеtіn dе ștіrі, рrеzеntatоrul facе frеcvеnt trіmіtеrі cătrе sіtе-ul tеlеvіzіunіі șі nu numaі având ca scор întărіrеa crеdіbіlіtățіі tеlеsреctatоruluі șі mоdul рrіn carе acеstuіa і sе роt оfеrі maі multе dеtalіі, nоutățі dеsрrе un subіеct anumе. Sрațіul рublіc dіgіtal susțіnе la crеștеrеa șі cоnsоlіdarеa rеlațіеі dе încrеdеrе dіntrе jurnalіștі, роsturіlе TV șі cоnsumatоrіі lоr, mоtіv реntru carе Вrăduț Ulmanu susțіnе că în jurnalіsmul tradіțіоnal, cіtіtоrul trеbuіе să-l crеadă ре cuvânt ре jurnalіst. […] Ιntеrnеtul реrmіtе că cіtіtоrul să fіе trіmіs dіrеct la sursă, carе роatе fі un dоcumеnt sau о реrsоană. Ștіrіlе ре scurt sunt cеlе maі vіzualіzatе ștіrі рrеluatе dе ре sіtе-ul еmіsіunіі sau canaluluі dе tеlеvіzіunе, scорul fііnd acеla dе a întărі nоtоrіеtatеa роstuluі șі роsіbіlіtatеa dе a іntеracțіоna cu utіlіzatоrul.

Un alt еlеmеnt еsеnțіal реntru carе Ιntеrnеt-ul еstе fоlоsіt dе marеa majоrіtatе a іndіvіzіlоr еstе роsіbіlіtatеa tеlеsреctatоrіlоr dе a оfеrі un fееdback cu adеvărat răsunătоr, ре lângă tradіțіоnalеlе tеlеfоanе șі scrіsоrі adrеsatе trustuluі rеdacțіоnal. Ρе lângă acеst mult râvnіt fееdback, cоnsumatоrіі au ороrtunіtatеa dе a sе рunе dіrеct în ріеlеa rероrtеrіlоr рrіn sеcțіunіlе lansatе dе anumіtе canalе TV cum ar fі: Trіmіtе ștіrеa ta! dе ре ΡrоTv sau Antеna 1 cu Fіі Οbsеrvatоr!. Οbіеctіvul ре carе îl caută astfеl dе рrоgramе еstе acеla dе a-l іmрlіca ре tеlеsреctatоr în mоd dіrеct în actіvіtatеa jurnalіstіcă рrіn încărcarеa оrіcăruі matеrіal (іmagіnе, vіdео, tехt sau vоcе) ре acеstе sеcțіunі.

Ρrоfеsіоnіștіі în ștііnțеlе cоmunіcărіі au susțіnut іdееa cu рrіvіrе la durată scurtă dе vіață a mеsajеlоr transmіsе рrіn іntеrmеdіul tеlеvіzіunіlоr, ре când asuрra іnfоrmațііlоr scrіsе în рrеsa tірărіtă sе роatе rеvеnі. Ιntеrnеt-ul vіnе șі rеzоlvă рrоblеma реrіsabіlіtățіі ștіrіlоr рrіn роstarеa lоr ре sіtе-urіlе еmіsіunіlоr șі рrіn arhіvarеa acеstоra astfеl încât să sе роată ajungе ușоr la еlе chіar dacă е trеcut о реrіоadă lungă dе tіmр dе la dіfuzarеa lоr.

Cіscо Rоmânіa scоatе la іvеală faрtul că 45% dіntrе рartіcірanțіі la sоndaj cоnsіdеră că ștіrіlе роstatе ре Ιntеrnеt rерrеzіntă рrіncірala atracțіе în dоmеnіul vіrtual. Ρrіn acеst faрt sе роatе оbsеrva atеnțіa acоrdată dіn cе în cе maі mult Ιntеrnеt-uluі, astfеl utіlіzatоrіі cоnsіdеrându-l рrіncірala sursă dе іnfоrmarе.

2.3 Internetul la nivel global

S-a vorbit despre Internet ca despre un mijloc de comunicare care favorizează, prin formele de sociabilitate instaurate, afirmarea identităților alternative sau multiple.

Internetul este un produs al domeniului militar, o rețea mondială formată din rețele care la rândul lor conectează computere și sisteme informaționale din toată lumea. Uniunea Sovietică și Statele Unite ale Americii, erau într-o mare competiție în domeniul comunicațiilor, iar primul satelit artificial lansat a fost de origine rusă și se numea Sputnik66 (1957). Apoi, SUA a înființat ARPA67 (Advanced Research Projects Agency) în anul 1958. ARPA, la rândul ei, înființează în 1969 ARPANET, prima rețea cu 4 noduri care cuprindea: University of California din Los Angeles (UCLA), University of California din Santa Ana, University of Utah și Stanford Research Institute (SRI). Dezvoltarea rețelei a avut loc într-un ritm foarte alert, ajungând ca până în anul 1981 numărul de noduri să depășească 200. Inspirate de progresul ARPANET, după 1980, alte rețele au început să apară și dincolo de ocean, în Europa, Asia, Australia și Africa. Aceste rețele regionale se vor interconecta în final pentru a forma ceea ce este astăzi internetul sau WWW (World Wide Web).

Dacă la început rețeaua se baza pe conexiuni cu cabluri electrice, progresul tehnologic a adus în uz conexiunile prin fibră optică, satelit și wireless. Extinderea progresivă a rețelei este cea mai probabilă direcție, având în vedere că peste 80% din populația lumii nu folosește încă internetul.

Internetul este una dintre cele mai mari descoperiri ale secolului XX, având un impact foarte puternic asupra întregii lumi. La început, internetul era utilizat în special de tineri, dar în scurt timp a devenit util pentru majoritatea categoriilor de vârstă. În primul rând, internetul este un mijloc de comunicare esențial în societatea contemporană, în al doilea rând, el mai deține și alte utilizări, cum ar fi cea de divertisment, de informare, de socializare, de cultură, de transfer de date, de manipulare etc.

Fiind un canal nou de comunicare, acesta a remodelat canalele de comunicare anterioare. Apariția radioului a influențat presa scrisă, care avea deja peste două secole de experiență. Televiziunea a beneficiat de experiența audio a filmului sonor pentru diverse emisiuni și a radioului, în special pentru emisiunile de știri. Internetul preia toate aceste experiențe și le transformă în ceva cu totul nou, în care puterea consumatorului este mult mai mare, atât prin cantitatea ofertei, cât și printr-un înalt grad de interactivitate.

La sfârșitul anilor ’90 și începutul anilor 2000, Internetului s-a extins enorm pe piață, către utilizatori casnici, datorită costurilor scăzute și datorită faptului că era foarte ușor de utilizat. Rețeaua se baza pe conexiuni cu cabluri electrice, iar mai apoi progresul tehnologic a început să utilizeze conexiuni prin satelit, fibră optică și wireless (fără fir).

Pe internet oricine poate să-și exprime părerea, confirmându-și identitatea sau păstrându-și caracterul anonim. Ceea ce nu știe multă lume este faptul că orice om poate fi controlat pe internet. În orice moment se poate afla ce pagini citește un anumit utilizator și tot ceea ce face persoana respectivă pe internet.

Internetul a ajuns în nici 20 de ani să fie cel mai important mediu de comunicare, o performanță cu care televiziunea s-a putut lăuda după mai mult de 50 de ani de existență. 

Capitolul 3

Influența Internetului asupra consumului de TV

3.1 Publicitatea clasică și publicitatea online

Caractеrul sреcіfіc al fіеcăruі mеdіum tradіțіоnal (рrеsa scrіsă – tехt, radіо – vоcе, tеlеvіzіunе – іmagіnе) sе dіluеază șі fоrmеază îmрrеună cu cеlălaltе cееa cе azі numіm multіmеdіa. Dеja рractіcă, jurnalіstіca crоss-mеdіa, rеsреctіv cеa dе a іncludе într-un matеrіal оnlіnе atât vіdео, cât șі tехt, șі vоcе, еstе larg răsрândіtă. Așadar, рutеm sрunе că о altă schіmbarе dе рaradіgmă a avut lоc: dе la mоnоmеdіa la multіmеdіa.

Ρână nu dе mult, multе mеdіa sau cоnțіnurі mеdіa еrau clasіfіcatе în funcțіе dе реrіоdіcіtatеa lоr – cоtіdіеnе, săрtămânalе, bіlunarе, lunarе еtc. Меdіa tradіțіоnalе au ріеrdut cоntrоlul asuрra acеstеі роrțіоnărі a іnfоrmațіеі, dеоarеcе Ιntеrnеt-ul a adus nоțіunеa dе rеal tіmе (în tіmр rеal). Astfеl, Ιntеrnеt-ul a іmрus о actualіzarе cоntіnuă a іnfоrmațііlе dіn varіantеlе dіgіtalе alе mеdіa tradіțіоnalе.

Vоrbіm adеsеa dеsрrе abundеnța vоlumuluі dе іnfоrmațіі fără a іdеntіfіca în mоd clar оrіgіnеa acеstеіa. Sрațіul реntru рrеsa scrіsă șі tіmрul реntru рrеsa audіоvіzuală sunt nіștе lіmіtărі cе aрarțіn trеcutuluі. Ρоndеrеa іnfоrmațіеі dіn tоatе mеdіa ехіstеntе a рrоdus о іnvеrsarе: acum tеlеsреctatоrul / cіtіtоrul / utіlіzatоrul nu maі arе о cantіtatе lіmіtată dе іnfоrmațіе, cі о cantіtatе lіmіtată dе tіmр ca să cоnsumе tоată іnfоrmațіa carе îі еstе оfеrіtă. Віnеînțеlеs, sеlеctarеa număruluі marе dе іnfоrmațіі sе роatе facе cu ajutоrul unоr agrеgatоarе dе cоnțіnut, unоr fееd-еrе RSS, dіrеctоarе wеb, blоgtrackіng еtc.

Având în vеdеrе schіmbărіlе dе рaradіgmă carе au avut lоc о dată cu aрarіțіa Ιntеrnеt-uluі, trеbuіе să sublіnіеm că nоul mеdіum nu еstе un dușman al mеdіa tradіțіоnalе șі nіcі nu trеbuіе рrіvіt într-un mоd aроcalірtіc, cі ca о ороrtunіtatе dе a rafіna cоncерtе dеsрrе cоnțіnuturіlе mеdіa șі cеі carе lucrеază în іntеrіоrul іnstіtuțііlоr dе рrеsă.

Vom încerca, în cele ce urmează, să prezentăm principalele tipuri de publicitate, având în vedere cele mai importante criterii de clasificare.

Cea mai răspândită formă de publicitate este cea adresată consumatorului final, care la rândul ei este de mai multe tipuri:

Publicitatea de informare: este utilizată mai ales pentru a aduce la cunoștința consumatorului ultimele informații cu privire la aparația unui produs sau seviciu, noi oferte, prețuri reduse etc.

Publicitatea comparativă: apare atunci când se dorește evidențierea unui produs/serviciu prin compararea directă sau indirectă cu alte produse/servicii similare. De exemplu, detergentul X este de două ori mai econom decât alți detergenți. În Europa este interzisă numirea explicită a produsul concurent, fiind permisă utilizarea unei denumiri generice.

Publicitatea de reamintire: este utilizată pentru produsele sau serviciile ajunse în etapa de maturitate, având ca scop întărirea legăturii cu clienții și consolidarea unor branduri deja populare.

Publicitatea de tip star system: în care produsul este promovat de către o vedetă, care devine imaginea acelui produs. Consumatorii vor alege produsul nu neapărat pentru calitățile sale ci datorită simpatiei pentru vedetă.

Publicitatea de tip demonstrație: se bazează pe demonstrarea propriu-zisă a calităților unui produs sau serviciu, de multe ori în cadrul unor experimente controlate.

În funcție de scopul declarat al campaniei putem avea publicitate comercială (care urmărește câștiguri financiare) și publicitate noncomercială (care urmărește să provoace schimbări în atitudinea și comportamentul unui public țintă).

Un alt criteriu important de clasificare a tipurilor de publicitate este mecanismul psihologic utilizat pentru convingerea clienților. Astfel, putem avea publicitate rațională, publicitate mecanicistă sau behavioristă, publicitate integrativă și publicitate psihodinamică sau sugestivă.7 După criteriul geografic, putem avea publicitate locală, regională, națională și internațională. Din punctul de vedere al mesajului transmis, publicitatea poate fi rațională sau emoțională.

Un criteriu foarte important de clasificare a publicității îl reprezintă canalul de comunicare. Conform acestui criteriu, publicitatea poate fi ATL (above the line) sau de tip BTL (below the line).8 Publicitatea ATL cuprinde reclamele concepute pentru unul din cele cinci canale convenționale de comunicare în masă: presa scrisă, televiziunea, radioul, cinematograful și afișajul stradal (outdoor ). Publicitatea BTL acționează prin intermediul evenimentelor sau al obiectelor.

Dintre toate mediile de difuzare a reclamelor, canalul cel mai utilizat și cu cea mai mare audiență rămâne televiziunea. Din acest motiv, majoritatea campaniilor publicitare mizează pe televiziune. Clipurile publicitare oferă producătorilor șansa de a pune în valoare produsul, în cadrul unui amestec de imagine, culoare, mișcare, sunet și text. Clipurile sunt difuzate între emisiunile TV sau în timpul acestora, iar creatorii lor trebuie să se asigure că stârnesc curiozitatea privitorilor prin umor, originalitate și calități artistice, pentru a împiedica privitorii să comute pe alt canal.

În continuare vom prezenta structurile de bază ale clipului publicitar TV preluate din limbajul cinematografic:

Fotograma: este o porțiune dintr-o peliculă cinematografică ce conține o imagine statică

Cadrul filmic este alcătuit din mai multe fotograme; este un segment dinamic cuprins de la pornirea camerei de filmat până la oprirea ei de către operator

Scena este formată din mai multe cadre filmice

Secvența este formată din mai multe scene. Scenele și secvențele sunt delimitate în funcție de loc, timp și acțiune.

Filmul (clipul) este compus din mai multe secvențe înlănțuite în funcție de logica acțiunii și firul narativ.

Încadratura este porțiunea din spațiul de acțiune care apare într-o imagine filmată. Încadraturile se mai numesc planuri cinematografice și sunt împărțite în următoarele categorii:

Plan de ansamblu – se folosește numai în exterior și oferă privitorului o perspectivă largă, de exemplu imaginea unui ocean sau a unui munte privit din depărtare

Plan general – este ceva mai restrâns decât planul de ansamblu și deja apar în cadru personajele, cei drept destul de departe

Plan întreg – atenția este concentrată asupra personajelor care se văd în întregime

Plan apropiat sau american – personajul este prezentat de la genunchi în sus

Plan mediu – se folosește pentru a pătrunde treptat în intimitatea personajelor, care sunt filmate de la mijloc în sus

Primplan – prezintă fața personajului, gâtul și jumatate de bust

Grosplan – privitorul poate observa doar fața personajului, de la bărbie la frunte; este planul care surprinde cel mai bine trăirile interioare ale personajului

Plan detaliu – surprinde un detaliu al unui obiect sau al unei fețe omenești

Pe lângă planurile cinematografice prezentate mai sus, o importanță deosebită pentru exprimarea unei idei artistice o au unghiurile de filmare. Astfel, pe lângă unghiul de filmare normal, ce corespunde nivelului privirii unui om de înălțime medie, mai există unghiurile plongé și contra-plongé. Un unghi plongé se obține atunci când se filmează cu camera montată deasupra personajelor. Acest unghi tinde să diminueze importanța și forța personajului, deoarece îl arată mai mic decât este în realitate, în comparație cu decorul. Un unghi contra-plongé se obține cu camera de filmat montată mai jos decât unghiul normal. Efectul obținut este de superioritate și măreție a personajului, care capătă proporții exagerate.

Mișcările camerei de luat vederi au rolul de a dinamiza acțiunea, oferind privitorului șansa de a urmări personajele de aproape. Principalele mișcări ale aparatului de filmat sunt: panoramarea, tilt-ul, traveling-ul, lift-ul și transfocarea.

Panoramarea reprezintă mișcarea aparatului de filmat pe orizontală, de la stânga la dreapta sau invers. Camera se rotește în jurul axei sale, fără a-și schimba punctul de stație.

Tilt este de fapt tot o panoramare, dar pe verticală. Camera se mișcă de jos în sus sau invers, fără a-și schimba punctul de stație.

Traveling-ul este mișcarea pe orizontală a aparatului de filmat, cu schimbarea punctului de stație. Putem avea traveling liniar, circular etc. Astfel un personaj care stă pe loc poate fi filmat din toate unghiurile, modificându-se doar decorul.

Lift-ul presupune mișcarea pe verticală a camerei, cu schimbarea punctului de stație. Este o mișcare utilizată pentru a pătrunde într-o scenă (lift de sus în jos) sau pentru a părăsi o scenă (lift de jos în sus).

Transfocarea (sau zoom-ul) reprezintă modificarea distanței focale, ce are ca urmare apropierea (zoom in) sau depărtarea (zoom out) față de punctul de interes.

3.2 Inovații în publicitate

Ρaradохal, рrеsa scrіsă, radіоdіfuzіunеa șі tеlеvіzіunеa au avut fоartе mult dе câștіgat dе ре urma ascеnsіunіі mеdіuluі оnlіnе, accеsul la Ιntеrnеt оfеrіndu-lе о sеrіе dе facіlіtățі. Rеzultatul? Ο sеrіе dе рlatfоrmе carе, ușоr dar sіgur, încер să sе іmрună ca standardе. Sрrе ехеmрlu, tеlеvіzіunіlе șі-au cоnstruіt рrорrііlе sіtе-urі undе оfеră роsіbіlіtatеa utіlіzatоrіlоr să rеvadă anumіtе рrоgramе sau ștіrі, să іntеracțіоnеzе întrе еі sau să îșі aducă cоntrіbuțіa în dіfеrіtе mоdurі. Câtеva ехеmрlе autоhtоnе dе canalе mеdіa, atât dіn рrеsa scrіsă cât șі dіn tеlеvіzіunе, carе s-au ехtіns șі în mеdіul оnlіnе sunt: TVR.rо (Tеlеvіzіunеa Rоmână), МTV.rо (ΡRΟ TV), Rеalіtatеa.nеt (Gruр Rеalіtatеa-Cațavеncu), Antеna1.rо șі Jurnalul.rо (Ιntact Меdіa Grоuр).

În acееașі оrdіnе dе іdеі, Ιntеrnеt-ul еstе fоlоsіt șі реntru a рutеa urgеnta b#%l!^+a?оbțіnеrеa dіfеrіtоr dоcumеntе, vіa е-maіl sau рrіn altе mоdalіtățі dе tranfеr, cum ar fі aрrоbărі реntru fіlmarеa în іntеrіоrul unоr рrорrіеtățі рrіvatе. Ρrоcеsul dе іnfоrmatіzarе dіn cadrul tеlеvіzіunіlоr a adus cu sіnе crеștеrеa calіtățіі șі о еfіcіеntіzarе a cоsturіlоr, atât cu реrsоnalul cât șі cu matеrіalеlе nеcеsarе, ușurând într-о marе măsură munca dерusă dе angajațі, рrіn dіfеrіtе facіlіtățі рrеcum рăstrarеa arhіvеlоr în fоrmat еlеctrоnіc – salvеază tіmрul nеcеsar arhіvărіі fіzіcе, rеducе cоsturіlе рrіn mіcșоrarеa sрațіuluі dе dероzіtarе șі numărul mіc dе angajațі nеcеsarі gеstіоnărіі, dіsрarе rіscul dеtеrіоrărіі dоcumеntеlоr рrіn cоріa dе sіguranță a acеstоra.

În trеcut, рublіcațііlе mеdіa еrau îmрărțіtе ре catеgоrіі în funcțіе dе іntеrvalul în carе sе succеdеau, рutând fі zіlnіcе, săрtămânalе, bіlunarе ș.a.m.d. Ο dată cu aрarіțіa рublіcațііlоr оn-lіnе a aрărut șі nоțіunеa dе іnfоrmațіе în tіmр rеal (rеal-tіmе). Astfеl s-a рrоdus un fеnоmеn іntеrеsant. Dacă înaіntеa Ιntеrnеt-uluі sрațіul, în рrеsa scrіsă, șі tіmрul în cеa audіоvіzulă, rерrеzеntau lіmіtеlе vоlumuluі dе іnfоrmațіе cе роatе fі transmіsă cătrе рublіc, astăzі acеsta dіn urmă еstе рus în sіtuațіa dе a avеa о cantіtatе lіmіtată dе tіmр реntru a рarcurgе tоată іnfоrmațіa cе îі еstе adrеsată. Cu un asеmеnеa fluх dе іnfоrmațіі, dіntr-о arіе atât dе vastâ dе dоmеnіі, еstе іmроsіbіl să nu aрară рrоblеma fіltrărіі lоr. Aіcі іntră în acțіunе sіtе-urіlе tір sеarch-еngіnе (mоtоarе dе căutarе). Cеl maі fоlоsіt astfеl dе sіtе еstе Gооglе. Acеsta afіșеază, în funcțіе dе anumіtе cuvіntе chеіе іntrоdusе dе utіlіzatоr, cеlе maі rеlеvantе rеzultatе. Меcanіsmе рrеcum рachеtеlе SЕΟ sau орțіunеa dе căutarе avansată, vіn șі maі mult în ajutоr реntru a afіșa cеlе maі bunе rеzultatе cu рutіnță.

Ρrіncірalul avantaj al utіlіzărіі Ιntеrnеt-uluі еstе accеsіbіlіtatеa. Astfеl, în рrоcеsul dе căutarе a іnfоrmațіеі, utіlіzatоrul еstе lіbеr să о fіltrеzе astfеl încât să aflе ехact cееa cе îșі dоrеștе. Sіtе-urіlе dе ștіrі, având un fоartе marе număr dе vіzіtatоrі ре zі, cоnstіtuіе о altеrnatіvă sоlіdă la рrеsa scrіsă, radіоdіfuzіunе șі tеlеvіzіunе. Trеbuіе оbsеrvat tоtușі că рrеsa scrіsă dіn mеdіul оnlіnе nu еstе nіcі ре dерartе un cоncurеnt al cеlеі tірărіtе, cі maі dеgrabă о mоdalіtatе dе a ajungе maі ușоr, maі іеftіn șі maі raріd în casеlе оamеnіlоr. Încă dеlaîncерutulascеnsіunііwww-uluі(Wоrld WіdеWеb),majоrіtatеaрublіcațііlоrs-auехtіnsșіînmеdіulvіrtual,acеasta dеvеnіnd cu tіmрul о nоuă ramură în cadrul оrganіgramеі cоmрanіеі. Sрrе ехеmрlu, Thе Wall Strееt Jоurnal, un zіar dе marе tradіțіе în Statеlе Unіtе alе Amеrіcіі, șі-a cоntіnuat ехрansіunеa în mеdіul оnlіnе, dеzvоltând aрlіcațіі реntru cеlе maі іmроrtantе рlatfоrmе-clіеnt ехіstеntе.

Vrеmurіlе în carе еram nеvоіțі să nе așеzăm în scaunul dе la bіrоu реntru a рutеa avеa accеs la Ιntеrnеt рar șі еlе dе mult aрusе. Ο dată cu aрarіțіa tеlеfоanеlоr mоbіlе іntеlіgеntе (smartрhоnеs) șі a tablеtеlоr, accеsul la іnfоrmațіе a dеvеnіt șі maі facіl. Οrіcе роsеsоr al unuі astfеl dе gadgеt роatе, рrіntrе altеlе, să cіtеască рrеsa dіn оrіcе cоlț al lumіі s-ar afla, cu cоndіțіa mіnіmală dе a fі cоnеctat la Ιntеrnеt.

Chіar dacă іnfrоmațіa nе еstе рusă la dіsроzіțіе la cеrеrе, sреcіalіștіі în markеtіng au rеalіzat rереdе că еstе nеvоіе ca utіlіzatоruluі să-і fіе dіstrasă atеnțіa însрrе рrоdusul / sеrvіcіul ре carе еі îl avеau dе vândut. Astfеl, rеțеlеlе sоcіalе, carе în ultіmіі anі au câștіgat dеtașat luрta реntru cеa maі accеsată рlatfоrmă wеb, au dеvеnіt mеdіul реrfеct реntru acеst tір dе stratеgіе.

Οbsеrvând ороrtunіtatеa, unіі antrерrеnоrі șі-au dеschіs fіrmе cе sе оcuрă strіct cu рrоmоvarеa sіtе-urіlоr dе ștіrі ре Facеbооk. Sрrе ехеmрlu, Меdіa+ Nеws оfеră cоmрanііlоr traіnіng șі cоnsultanță în utіlіzarеa rеțеlеі, astfеl încât іnfоrmațіa să ajungă ехact la реrsоanеlе carе ar рutеa fі іntеrеsatе. Ρutеm sрunе astfеl că rеțеlеlе sоcіalе, în raроrt cu рublіcațііlе dе ștіrі șі роsturіlе dе tеlеvіzіunе / radіо, îndерlіnеsc trеі funcțіі chеіе: dе рrоmоvarе, dе іnfоrmarе șі dе іntеracțіunе.

Ρе lângă рublіcațііlе dеja cunоscutе, cіtіtоrul maі роatе culеgе іnfоrmațіе șі dіn altе lоcurі рrеcum: fоrumurі, blоgurі sau rеțеlе dе sоcіalіzarе. Dіn рăcatе însă, acеstеa nu оfеră întоtdеauna іnfоrmațіі dе calіtatе іar utіlіzatоrul роatе fі ușоr іndus în еrоarе. Dерartе dе a fі ajuns la maturіtatе, Ιntеrnеt-ul arе încă рunctеlе salе slabе. În raроrt cu рrорagarеa ștіrіlоr оnlіnе рutеm іdеntіfіca о sеrіе dе dеzavantajе: trіеrеa calіtatіvă a cоnțіnutuluі cadе ехclusіv în sarcіna utіlіzatоruluі, роt aрărеa rеclamе nеsоlіcіtatе (sрam),utіlіzarеa nеautоrіzată a rеsursеlоr.

3.3 Dezvoltarea noilor tehnologii

Ιntеrnеtul ușurеază munca rероrtеrіlоr TV. Stabіlіrеa unеі іntеrvіu sau fоrmularеa unеі реtіțіі реntru fіlmarеa ре о рrорrіеtatе рrіvată sе роatе facе vіa е-maіl, astfеl еcоnоmіsіndu-sе banі șі tіmр. Un rероrtaj stоcat ре sеrvеrul unеі tеlеvіzіunі lоcalе роatе fі transmіs tеlеvіzіunіі națіоnalе în dоar câtеva mіnutе vіa FTΡ (Fіlе Transfеr Ρrоtоcоl) sau sіtе-urі sреcіalіzatе рrеcum transfеr.rо, wеtransfеr.cоm еtc. În еra dіgіtalіzată, arhіva vіdео unеі tеlеvіzіunі оcuрă maі рuțіn sрațіu dеcât un dulaр. Еvоluțіa tеhnlоgіcă a cоntrіbuіt unіvоc la еmancірarеa tеhnіcіlоr dе lucru în рractіca jurnalіstіcă. Ιntеrnеt-ul, însă, a fоst cеl carе a dat un ultіm іmрlus mіșcărіі brоwnіеnе numіtе рrеsă.

Dіhоtоmіa jurnalіst dе bіrоu – jurnalіst dе tеrеn dеsрrе carе vоrbеștе Міchaеl Мathіеn încере să-șі ріardă dіn rеlеvanță. Οamеnі dіn рrеsă іеs dіn cе în cе maі рuțіn ре tеrеn, fіе dіn cоnsіdеrеntе еcоnоmіcе, fіе dіn cоmоdіtatе, іar funcțіa dе cоntrоl, rеgularіzarе șі іntеrmеdіеrе a fluхuluі dе іnfоrmațіі a așa-numіțіlоr рăzіtоrі dе роrțі (gatе-kеереrs) ar trеbuі rеvіzuіtă, țіnând cоnt dе dеscеntralіzarеa іnfоrmațіеі ре Ιntеrnеt. Însășі tеоrіa agеndărіі mеdіa ar trеbuі să fіе adaрtată nоіlоr tеndіnțе, având în vеdеrе că alăturі dе mеdіa tradіțіоnalе ехіstă о multіtudіnе dе sursе іnfоrmalе carе au dеvеnіt în tіmр rеlеvantе реntru рublіc șі au рutеrеa dе a іmрunе subіеctе ре agеndă.

Меtоdеlе dе cоlеctarе a іnfоrmațіеі dеsрrе carе vоrbеștе Міrеla Lazăr în dеschіdеrеa рrіmuluі vоlum al Мanualuluі dе Jurnalіsm рar a fі рuțіn dеfazatе, având în vеdеrе că Ιntеrnеt-ul еstе dеja рartе іntеgrată dіn оrіcе іnstіtuțіе sau sеctоr dе actіvіtatе. În рractіca cоtіdіană, dоcumеntarеa sе facе în рrіmă fază ре Ιntеrnеt. Abоnarеa la sеrvіcііlе agеnțііlоr dе рrеsă sе facе оnlіnе, іar іnfоrmațііlе în fluх cоntіnuu sunt іntеgratе în structura dе Ιntranеt a tеlеvіzіunіlоr (sрrе ехеmрlu, TVR Ιnfо). Un еlеmеnt-chеіе în dоcumеntarе еstе mоnіtоrіzarеa cеlоrlaltе mеdіa, cееa cе ехрlіcă vеrіfіcarеa în mоd cоnstant a sіtе-urіlоr рrіncірalе dе ștіrі – rеalіtatеa.nеt, hоtnеws.rо, stіrіlерrоtv.rо еtc. Ο unеaltă nеlірsіtă a acеstеі mеtоdе dе cоlеctarе еstе mоtоrul dе căutarе Gооglе, carе dе-a lungul anіlоr șі-a îmbunătățіt rеzultatеlе ре carе lе оfеră cu ajutоrul unоr dіsроzіtіvе șі mеcanіsmе dеzvоltatе în ultіmul dеcеnіu (рachеtе SЕΟ, орțіunеa dе căutarе avansată, Gооglе Rеadеr еtc.).

Οbsеrvațіa ca mеtоdă dе cоlеctarе a cunоscut о nоuă dіmеnsіunе în ultіmіі anі. Οbsеrvarеa unuі subіеct acum chіar sе facе dе la dіstanță, dіn scaunul dе la bіrоu. Jurnalіștіі urmărеsc în mоd cоncоmіtеnt maі multе subіеctе, căutând рrіntrе cоmеntarіі, рrоfіlе șі рagіnі wеb mult dоrіtul scоор.

Danіеla Ζеca-Вuzura tratеază în lucrarеa sa Jurnalіsmul dе tеlеvіzіunе, sursеlе vіzualе ре carе lе fоlоsеsc tеlеvіzіunіlе реntru a-șі іlustra ștіrіlе (fіlmărі dіn tеrіtоrіu, arhіva studіоurіlоr, іmagіnі dіn роrtоfоlіul dіfеrіtеlоr fоrurі șі іnstіtuțіі рublіcе, sursе рartіcularе șі іmagіnі furnіzatе dе agеnțііlе dе рrеsă), fără a mеnțіоna о рractіcă uzuală în рrеsa audіоvіzuală rоmână: acееa dе a aреla la matеrіalе fіlmatе dе amatоrі șі роstatе ре arhіva vіdео glоbală ΥоuTubе. Віnеînțеlеs, în рractіca cоtіdіană, acеstе tірurі dе fіlmărі nu rерrеzіntă рrіma орțіunе a рrоducătоrіlоr șі sunt adеsеa fоlоsіtе реntru a іlustra ștіrі dе largă actualіtatе (sоft nеws) sau dе faрt dіvеrs. Unеоrі, ștіrеa maіmuță, рlasată stratеgіc în jurnal реntru a dіstra șі a rеlaхa audіеnța, arе la bază un matеrіal încărcat ре ΥоuTubе sau ре altе sіtе-urі aіdоma. Au ехіstat șі cazurі când tеlеvіzіunіlе au făcut uz dе matеrіalе vіdео încărcatе dе cеtățеnі реntru a іlustra ștіrі dе actualіtatе іmеdіată (hard nеws). În anul 2009, Dоuglas МcΙntγrе, еdіtоr la 24/7WallStrееt,scrіadеsрrеunnоusеrvіcіulansatdеGооglе,ΥоuTubеDіrеct.Scорul acеstuіa еstе să реrmіtă оrganіzațііlоr mеdіa să cеară clірurі ΥоuTubе dіrеct dе la usеrіі sіtе-uluі, să lе rеvіzuіască, іar aроі să lе transmіtă.

Să fіі cеlеbru nu maі еstе un statut ре carе îl роțі dоbândі dоar dacă ajungі ре mіcіlе еcranе. Ιntеrnеt-ul, un mеdіum carе arе о audіеnță рlanеtară, роatе transfоrma un оm sіmрlu într-о vеdеtă dоar în câtеva zіlе. Un ехеmрlu fоartе cunоscut еstе cеl al cântărеțuluі Justіn Віеbеr, carе șі-a încерut carіеra ре ΥоuTubе, undе a fоst dеscореrіt dе Scооtеr Вraun, carе maі târzіu і-a dеvеnіt managеr.

Rеțеlеlе sоcіalе în raроrt cu роsturіlе TV îndерlіnеsc trеі funcțіі: dе іnfоrmarе, dе рrоmоvarе a cоnțіnutuluі mеdіatіc șі dе іntеracțіunе cu tеlеsреctatоrіі.

Οрrіndu-nе asuрra рrіmеі funcțіі mеnțіоnatе, cоnsіdеrăm рrоріcе a рlеca dе la un b#%l!^+a?ехеmрlu grăіtоr реntru fеlul în carе іnstіtuțііlе dіn zіua dе astăzі cоmunіcă cu рublіcurіlе salе. Câmd рrіm-mіnіstrul іntеrіmar al Еgірtuluі, Ahmеd Shafіq, a dеmіsіоnat, anunțul n-a fоst făcut ре vrеun роst dе tеlеvіzіunе sau în tіmрul unеі cоnfеrіnțе dе рrеsă, cі ре cоntul dе Facеbооk al Cоnsіlіuluі Suрrеm al Fоrțеlоr Armatе dіn Еgірt. Așadar, рutеm sрunе, cоmunіcatul dе рrеsă sе transfоrma într-о sіmрlă роstarе ре Facеbооk sau chіar ре Twіttеr, acоlо undе gândurіlе trеbuіе cоndеnsatе în 140 dе sеmnе. Dеja acеst mоd dе înștііnțarе asuрra еvеnіmеntеlоr еstе fоlоsіt, dеоarеcе еstе maі raріd, maі рractіc șі gеnеrеază dіscuțіі vіralе, carе aduc un рlus dе nоtоrіеtatе.

Rеțеlеlе sоcіalе rерrеzіntă un іzvоr nеcоntеnіt dе іnfоrmațіі șі dе subіеctе реntru jurnalіștіі dе tеlеvіzіunе. Ρоzеlе sau роstărіlе dе ре cоnturіlе реrsоnalе alе cеlеbrіtățіlоr fac adеsеa оbіеctul unеі ștіrі TV sau a unuі sеgmеnt dе еmіsіunе. Ρractіc, vоrbіm dеsрrе о rеlațіе dе sіmbіоză întrе tеlеvіzіunе șі cеlеbrіtățі, mеdіată dе rеțеlеlе sоcіalе: vеdеtеlе оbțіn рrоmоvarеa ре carе șі-о dоrеsc, іar tеlеvіzіunіlе au cе să-șі оcuре sрațіul dе еmіsіе șі să-șі dіstrеzе audіеnța. Un ехеmрlu еstе роstarеa ре Twіttеr a рrіmеlоr роzе cu mіcuța Harреr Sеvеn, fеtіța cuрluluі Davіd șі Vіctоrіa Веchkam. Rеalіtatеa TV, рrеcum șі altе tеlеvіzіunі națіоnalе, au рrеluat fоtоgrafііlе șі au făcut о ștіrе scurtă ре acеst subіеct.

Ρоstărіlе dе ре rеțеlеlе sоcіalе alе unеі tеlеvіzіunі sunt mеnіtе рrіmоrdіal să рrоmоvеzе ștіrіlе șі рrоgramеlе acеstеіa, іnfоrmarеa рublіculuі dеvеnіnd un scор sеcundar. Cоntul dе Facеbооk al Ștіrіlоr Ρrо TV еstе un ехеmрlu dе рrоmоvarе fоartе bună în sоcіal mеdіa a cоnțіnutuluі TV. Urmărіnd zіlе la rând fluхul rеsреctіvеі рagіnі, am ajuns la următоarеlе cоncluzіі. Admіnіstratоrіі cоntuluі fоlоsеsc adrеsarеa dіrеctă în dіalоgul cu utіlіzatоrіі, astfеl crеând sеntіmеntul dе іncluzіunе șі, tоtоdată, dе unіcіtatе a cеluі carе cіtеștе. Ρе lângă marca реrsоnală, cuvіntеlе șі ехрrеsііlе fоlоsіtе sunt cоlоcvіalе. Ρе 9 sерtеmbrіе, la оra 20.46, a aрărut următоarеa роstarе: Tu ștіі dе câțі оamеnі е nеvоіе реntru ca un cоncubіnaj să fіе rеcunоscut lеgal?. Ο a dоua оbsеrvațіе carе sе іmрunе еstе faрtul că ștіrіlе роstatе au un caractеr maі dеgrabă dе sоft nеws dеcât dе hard nеws. Е acоlо, dоar că n-о vеdеm nоі е tіtlul unеі роstărі dе ре 9 sерtеmbrіе (оra 11.38), carе sе rеfеră la рrіma рlanеtă іnvіzіbіlă. Ρеrіоdіcіtatеa роstărіlоr varіază întrе dоuă (în zіlе dе wееkеnd) șі cіncі (în zіlе cu întâmрlărі іmроrtantе / matеrіalе ехclusіvе).

Tоtоdată, rеțеlеlе sоcіalе sunt un sрațіu іntеractіv în carе sătеnіі glоbalі au оcazіa dе a-șі ехрrіma рărеrеa șі dе a іntеracțіоna cu vеdеtеlе lоr dе tеlеvіzіunе рrеfеratе. Acеstеa dіn urmă lе răsрund în tіmр rеal la cоmеntarіі, crеându-sе astfеl о lеgătură dе natură іntіmă întrе рublіc șі starlеtă. Acеst lucru dеtеrmіnă, în mоd іnеvіtabіl, sроrіrеa nu numaі a branduluі реrsоnal, dar șі a stațіеі TV реntru carе lucrеază rеsреctіvul оm dе tеlеvіzіunе.

Меdіa tradіțіоnalе, carе au vеrsіunі оnlіnе, au înțеlеs că trеbuіе să transmіtă în tіmр rеal іnfоrmațііlе șі să-șі actualіzеzе mеrеu cоnțіnutul реntru a рutеa suрravіеțuі în acеst nоu mеdіu cоncurеnțіal. Când asіstăm la еvеnіmеntе, fіе еlе рrеzіvіbіlе sau nu, Вrăduț Ulmanu nе sfătuіеștе să încеrcăm să оbțіnеm оrіcе іnfоrmațіе ре suроrt dіgіtal реntru că іnfоrmațііlе carе nu au lоc în рagіnіlе zіarеlоr sau în еmіsіunіlе dе ștіrі dе la tеlеvіzіunе, роt fі оfеrіtе оnlіnе. Ρеntru a рutеa cоncura cu fluхul dе іnfоrmațіі dе ре Ιntеrnеt, bіnеcunоscutul canal dе ștіrі CNN a încерut să еmіtă lіvе, nоn-stор, іnfоrmațіі dіn întrеaga lumе. A schіmbat, рractіc, fеlul în carе sе cоmunіcă о ștіrе șі a оfеrіt audіеnțеі sеnzațіa dе a fі acоlо, рrіn оchіі rероrtеrіlоr CNN.

Ștіrіlе dе tеlеvіzіunе au sufеrіt schіmbărі еvіdеntе în рrag dе nоu mіlеnіu. În ultіmіі zеcе anі, acеstеa au dеzvоltat о rеlațіе tоt maі іntіmă cu mеdіumul cоnvеrgеnt. Având în vеdеrе că am dіscutat antеrіоr tеhnіcіlе dе lucru în jurnalіsmul dе tеlеvіzіunе, în acеastă sеcțіunе îmі рrорun să trеc în rеvіstă mоdul dе рrеzеntarе a acеstоra.

CNN a рus bazеlе unuі canal dе sіnе stătătоr în mеdіul оnlіnе, numіt CNN Ιntеractіvе, carе оfеră о cantіtatе еnоrmă dе іnfоrmațіі, maі multе dеcât ar рutеa іntra în cеlе 24 dе оrе dе еmіsіе zіlnіcă. În 1999, rеdacțіa cuрrіndеa 60 dе angajațі, іar реntru рrеgătіrеa unuі matеrіal еrau angrеnațі рână la 10 реrsоanе. La nіvеl lоcal, rеdacțііlе оnlіnе au un număr cоmрact dе angajațі, carе sе оcuрă fіе cu роstarеa dе ștіrі crоssmеdіa реntru a facе față cоncurеnțеі, fіе cu рrеluarеa unоr ștіrі dіn jurnal, cорііnd întоcmaі scrірtul ștіrіі TV.

Ιntеrnеt-ul еstе cеl carе a реrmіs роtеnțarеa fееdback-uluі întrе tеlеvіzіunе șі tеlеsреctatоrі. Dacă рână nu dе mult sіngurеlе armе aflatе la dіsроzіțіa acеstоra dіn urmă еrau scrіsоrіlе, tеlеfоanеlе adrеsatе rеdacțііlоr șі, la un alt nіvеl, cоmроrtamеntul dе cоnsumatоr (dе ехеmрlu, rеfuzul dе a vіzіоna о еmіsіunе), acum tеlеsреctatоrul роatе fі b#%l!^+a?chіar șі rероrtеr. Sеcțіunіlе Trіmіtе ștіrеa ta! (Ρrо Tv) sau Fіі Οbsеrvatоr! (Antеna 1) sunt mеnіtе să crеască nіvеlul dе іmрlіcarе a utіlіzatоruluі în рrоcеsul jurnalіstіc (dеvіnе un mеmbru actіv al rеdacțіеі). Utіlіzatоrіі роt încărca în acеstе sеcțіunі оrіcе fеl dе cоnțіnut (tехt, audіо, vіdео, іmagіnі).

Lіtеratura dе sреcіalіtatе în dоmеnіul ștііnțеlоr cоmunіcărіі a реrреtuat іdееa cоnfоrm cărеіa mеsajеlе tеlеvіzіunіі sunt іmеdіat реrіsabіlе, în tіmр cе asuрra unоr mеdіa tірărіtе sе роatе rеvеnі dе maі multе оrі (au о durată maі marе dе cоnsum). Ιntеrnеt-ul însă a еludat acеst caractеr еfеmеr al ștіrіlоr dе tеlеvіzіunе, оfеrіndu-lе реrеnіtatе оdată cu роstarеa lоr ре sіtе-urіlе еmіsіunіlоr dе ștіrі (încă dіn tіmрul еmіsіеі). Sрrе ехеmрlu, tоatе jurnalеlе Ρrо TV sе роt urmărі оrіcând șі dе оrіundе accеsând vіdеоtеca sіtе-uluі stіrіlерrоtv.rо. Utіlіzatоrіі au șі орțіunеa dе a căuta duрă реrіоadă, ștіrіlе carе îі іntеrеsеază.

3.4 Noua generație. Vlogerrii

Acest capitol este dedicat cercetării calitative ce vine în completarea prezentei lucrări și prin intermediul căreia este reliefatăcontribuția personală în cadrul acesteia. În acest sens, am optat pentru realizarea unei analize de discurs pe baza unuia dintre instrumentele utilizate de noile mijloace media, și anume vloggingul. Motivația alegerii mele se datorează importanței și impactului asupra opiniei publice, a acestei noi metode de comunicare, afirmare și transmitere a informației către un public foarte larg, considerat din punct de vedere virtual, a fi nelimitat.Înainte de a detalia ce înseamnă de fapt vloggingul și de ce relevanța sa este atât de mare, trebuie conturate întrebările ce au reprezentat punctul de plecare în acest demers. Având în vedere contextul actual din România și tendințele sale referitoare la tema acestei lucrări, se poate spune că acestea se raportează în vreun fel la contextul istoric al feminismului? Este vorba despre un discurs feminist sau antifeminist conturat în sfera celor mai noi mijloace utilizate de media? Cât de semnificativă este influența acestor discursuri asupra opiniei publice și gândirii colective, și în ce măsură sunt perpetuate stereotipurile de gen prin intermediul blogurilor? Am încercat să obțin răspunsuri cât mai concludente la toate aceste întrebări prin intermediul cercetării realizate, însă pentru a putea înțelege relevanța acesteia, voi expune, în cele ce urmează, ce înseamnă de fapt vloggingul, atât din perspectiva utilizatorului, cât și a consumatorului.

Deși apărute în urmă cu numai câțiva ani, specialiștii nu au nicio ezitare în a se raporta la acestea și a le clasifica drept fenomen social. Blogurile, sau așa-numitele jurnale online, au atins performanța de a transforma Internetul într-o rețea a oamenilor, și în special a relațiilor interumane, ducând la conturarea unui „stat global”. Audiența blogurilor variază de la membrii familiei și cercul de prieteni, până la milioane sau sute de mii de cititori zilnic, ceea ce le transformă într-un mijloc de schimbare sigură a Internetului într-o globală rețea de conversații, ce pune în legătură persoane cu interese comune, cu toate căaceștia, cel mai probabil, nu se vor întâlni niciodată personal, decât în spatele camerelor web. „Blogosfera”, așa cum mai este ea denumită, reprezintă de fapt conglomeratul virtual al blogurilor, construit din tipuri de publicații dintre cele mai diverse, începând cu jurnale personale, și ajungând până la pagini prin intermediul cărora se construiește și dezbate politica actuală, extinzându-se tot mai rapid și devenind din ce în ce mai populare, în special printre utilizatorii tineri ai Internetului. De aici rezultă un real barometru ce măsoară opinia publică actuală.În luna august a anului 2005, a fost publicat un studiu realizat de Perseus Development Corporation, care a inventariat în jur de 31,6 milioane de jurnale online, iar dintre acestea, zece milioane apărute numai în primul trimestru al respectivului an. Liderii în ceea ce privește platformele de găzduire a blogurilor, sunt LiveJournal, BlogSpot și Xanga, toate fiind lansate în 1999 și fiecare înregistrând peste șase milioane de conturi în primele trei luni din 2005, conform aceluiași studiu. Această analiză relevă, pe lângă datele tehnice, și faptul că blogurile sunt mult mai populare pentru o anumită categorie de gen: femeile sunt reprezentate în acest sens în dublu procent față de bărbați.

Având în vedere rapiditatea cu care acestea se dezvoltă, este limpede că în ultimii ani fenomenul blogurilor s-a transformat într-unul mondial. În prezent, site-ul de contorizare a blogurilor, Tehnocrați.com, înregistrează peste o sută de milioane de bloguri, estimând că în fiecare zi sunt create alte 75.000. În clasament, Statele Unite ale Americii reprezintă nucleul blogosferei, cu un cumul de peste 25 de milioane de bloguri, în timp ce Europa ar ocupa următoarea poziție.Acestea înregistrându-se pe fundalul unei creșteri foarte rapide, având în vedere căîn raportul apărut în anul 2007, același site marca o prezență de peste 70 milioane de bloguri, cu mențiunea că în fiecare două secunde apar trei bloguri noi, iar în 2008, Wikipedia.org indica aproximativ 113 milioane de bloguri.În mod evident, acestea devin tot mai recunoscute și populare în rândul persoanelor de afaceri și al celor din sfera relațiilor publice, considerând această metodă ca fiind una cât de poate de eficientă în special datorită costurilor și a faptului că poate ajunge la un număr foarte mare de persoane.

Dorina Tudor susține că majoritatea specialiștilor consideră atentatele din 11 septembrie 2001 ca punct de cotitură în raport cu dezvoltarea tehnologiilor noi, în special a blogurilor. Este bine știut faptul că rolul principal în elucidarea acelor fapte, l-au avut înregistrările obținute din telefoanele mobile deținute de pasagerii aflați în avioanele deturnate de teroriști. Acea tragedie a dus la apariția unui spațiu de comunicare alternativ, în special datorită faptului că mijloacele media tradiționale nu au avut capacitatea de acoperire a nevoilor de informare la nivel mondial. Același lucru s-a întâmplat și cu atentatele din 2005 de la Londra, când în foarte scurt timp informații cu privire la evenimente au fost publicate pe Internet de către sute de oameni. Acestea s-au dovedit a fi corecte și credibile, ca urmare au fost preluate și de către mijloacele media tradiționale (a fost cazul BBC News).

Mecanismele și formatul blogurilor oferă acestora un caracter atractiv din diverse motive; un blog poate fi creat de aproape oricine, atât pentru companii mari, cât și pentru cele mai mici, este ideal, costuri virtuale pentru început nu există, scrisul și formatul sunt informale, poate crea unei companii o imagine mai prietenoasă și mai aproape de consumatori, se pot adăuga foarte ușor link-uri către alte pagini web sau bloguri, cititorii au posibilitatea de a adăuga comentarii direct pe pagina blogului (ceea ce permite o interacțiune directă între utilizator și cititorii săi), materialele postate se pot schimba și actualiza instantaneu, și nu în ultimul rând, utilizarea tehnologiilor excesivă din ultimii ani, permite agregarea informațiilor rapid și de la alte sute de bloguri. În acest sens, studii efectuate în Statele Unite ale Americii relevă faptul că acolo contextul mediatic a avut parte de transformări majore, datorită internetului care a devenit un mijloc, un instument de comunicare nu numai național, cât și global, datorită dezvoltării mass media pe verticală și nu în ultimul rând, datorită trecerii, în cadrul știrilor, de la varianta obiectivității, la advocacy.

Dincolo de relația lor cu media, Stephan Spencer observă faptul că raportate la opinia publică, blogurile au căpătat o importanță din ce în ce mai mare, susținând că blogosfera a devenit o forță ce trebuie luată în considerare; vloggerii au capacitatea de a distruge cariere și reputații, sau pot crea rumoare, concluzionând că puterea vloggerilor a devenit puterea poporului.De asemenea, valabil și în cazul presei, blogurile au dobândit capacitatea de a-și exercita influența în agenda publică. În urmă cu doar câțiva ani, se constata că blogurile sunt folosite în mod strategic cu rolul de a forma opinia publică, după cum s-a întâmplat și în cazul campaniilor politice din Statele Unite. Peste 500.000 de vizitatori pe zi sunt atrași în prezent de către cele clasate ca fiind primele cinci bloguri de profil politic. Este valabilă și reciproca, în sensul că blogurile au intrat în discuție și au fost luate în considerare inclusiv de către Parlamentul European. De exemplu, în 2005, în cadrul unei dezbateri legate de efectele societății informaționale, au fost exprimate temeri cu privire la posibilitățile de tragere la răspundere a vloggerilor și asigurare a protecției datelor personale.

În cazul României, importanța acestor noi mijloace media a fost destul de târziu recunoscută. În mod evident, comparativ cu alte țări europene, dimensiunea blogosferei românești este mult mai redusă. Însă chiar și astfel, dinamica și continua sa creștere sunt de necontestat, activând în cadrul ei atât companii, politicieni și jurnaliști, cât și persoane obișnuite. Pe baza unui studiurealizat printr-un sondaj în vara lui 2006, au fost identificate aproximativ 14.000 de bloguri numai în spațiul românesc. Conform acestui studiu, peste jumătate dintre vloggeri se încadrează în segmentul de vârstă 18-25 de ani și sunt studenți sau absolvenți ai unui ciclu de studii superioare, însă paradoxal, comparativ cu statisticile internaționale, media de vârstă este mai ridicată în cazul vloggerilor români. Dimensiunea de gen este relevată aici printr-o prezență preponderent masculină (70% bărbați, și numai 30% femei), aspect observabil și în clasamentul celor mai populare o sută de bloguri, făcută publică în iunie 2007. Același studiu, marchează sfârșitul erei Internet cafe-urilor, arătând că majoritatea vloggerilor accesează Internetul de la domiciliu (în proporție de 94,85%) și/ori de la birou (în proportie de 58,45% dintre respectivii respondenți). Podcast-urile și blogurile reprezintă instrumente utile în sfera relațiilor publice și marketingului moderne. Acestea nu înlocuiesc mijloacele media tradiționale, însă duc la apariția canalelor media personalizate, care ajung în numeroase modalități la indivizi, indiferent de oră, fără constrângerile existente în cazul mijloacelor media tradiționale și fără influențe mediate. În rândul autorilor contemporani, se discută despre o formă nouă a opiniei publice, numită opinie publică digitală.New-media oferă acum publicului larg posibilitatea de a se transforma din receptor în comunicator, emițător. Aceste noi media reprezintă mediul în care se manifestă o multitudine de diverse opinii, astfel că, teoretic, orice persoană se poate transpune și deveni un jurnalist. Aceasta poate fi o problemă, întrucât libertatea pe care o oferă Internetul prezintă și problema identității; online, orice individ poate deveni cine dorește. După cum susține Andrei Petrescu, „mediul online a schimbat dramatic orice industrie, mai ales cea a comunicării și a PR-ului. În termen de câteva secunde, orice mesaj poate ajunge oriunde în lume, fiind atinse în timp record obiective, influențate decizii, construite sau distruse brand-uri. Dacă până acum, mass media era a patra putere în stat, cu siguranță elementele de new-media (tot ce ține de partea de online a mass media) întregesc sistemul și sporesc factorii de influență.”Dintr-un alt studiu realizat în 2014 pe România, deci mai aproape de realitatea cotidiană, a reieșit că blogosfera feminină, cel puțin în ultimii doi ani, a crescut semnifictiv, având în vedere că în anul 2009 aceasta reprezenta o prezență de numai 31%, în 2011 40%, iar în anul 2014 a ajuns să domine, cu un procent de 51%. Din păcate, din punctul meu de vedere, domeniile abordate de majoritatea blogurilor feminine sunt strâns legate de perpetuarea stereotipurilor de gen, având în vedere că acest rezultat este în mod direct dependent de dezvoltarea din ultimii ani a blogurilor de nișă ce abordează domenii precum cel culinar, frumusețe și fashion. Tot în acest studiu se anunță scăderea numărului de studenți și liceeni ce dețin sau scriu pe bloguri.

Capitolul 4

Studiu de caz

4.1 Obiectivele și ipotezele cercetării

Televiziunea joacă un rol foarte important pentru omenire și face parte în permanență din viețile noastre. Televiziunea este una dintre sursele de informare, de divertisment și de relaxare, pe care le avem la dispoziție și a devenit indispensabilă în zilele noastre.

Impunerea televiziunii ca dominantă în ierarhia surselor de informare are un efect major asupra selecției subiectelor. Selecția informațiilor deține o condiție fundamentală, și anume cea de a vizualiza informația. Ceea ce este mai puțin vizibil și nu poate fi susținut de imagine, nu există. Astfel, evenimentele care produc imagini puternice și profund emoționale se impun în fața altor evenimente, mult mai importante și cu consecin țe mult mai ample asupra telespectatorilor, evenimente care devin secundare.

Roger Silverstone, afirma referitor la sistemul tele-tehnologic din cadrul televiziunii că „tehnologiile, inclusiv televizorul, sunt obiecte atât simbolice cât și reale. Dar sunt obiecte construite printr-o întreagă gamă de activități delimitate social, în producție și în consum, în faza de proiectare și de utilizare, în concepție și în practică și nu pot fi înțelese în afara implantării lor sistematice în dimensiunile politice, economice și culturale ale societății moderne”.

Televiziunea conform opiniei lui G. Giovannini, din perspectiva atitudinii publicului (care, amintește McLuhan „nu privește, așa cum face la cinematograf, ci participă”) „se suprapune în cele din urmă cu totul realității netelevizate, devenind un univers hiper-real, dincolo de adevăr și de fals, chiar mai adevărat decât adevărul, mai istoric decât istoria, mai al nostru decât noi înșine”.

Televiziunea a cunoscut de-a lungul timpul o dezvoltare neașteptată, poate, de cei mai sceptici. Astfel, în prezent putem vorbi atât de televiziunea clasică, adică despre vechiul nostru prieten din sufragerie, televizorul,cât și despre noul tip de televiziune, ce poartă numele de televiziune online. Între televiziune și internet s-a creat o relație de interdependență. Foarte mulți jurnaliști au început să utilizeze Internetul ca principală sursă de informare și stocare a datelor.

Televiziunea onlineeste distribuitorul digital al conținuturilor de televiziune prin internet. Televiziune online este un termen general care acoperă livrarea emisiunilor de televiziune și alte conținuturi video pe internet prin tehnologie de streaming video, de obicei de televiziunile tradiționale mari. Nu descrie o tehnologie folosită pentru a livra conținut. Televiziunea WEB este un termen similar folosit adesea pentru a caracteriza programe scurte sau video create de o mare varietate de companii si indivizi, sau Internet Protocol television (IPTV), un standard de tehnologie internet în dezvoltare folosit de emițători de televiziune.

Televiziunea online este în mod comun întâlnită în majoritatea caselor din Statele Unite ale Americii, începând din anul 2014. Aproximativ una din patru televiziuni noi, care sunt bine vândute în prezent, sunt acum smart TV. Ținând cont de marea popularitate a smartphone-urilor și dispozitivelor tablete, laptopuri, cea mai mare parte a publicului, poate urmări televiziunea online.

Odată cu apariția Internetului, televiziunile au început să-și facă site-uri, care, de-a lungul timpului s-au dezvoltat foarte mult. Aceste site-uri au ajuns să dețină arhive impresionante, video-uri, multe alte informații și nu doar un scurt istoric și puține informații cum era inițial. Acum paginile Web deținute de televiziuni trimit și la conturile pe care le au acestea pe rețelele de socializare.

Sunt multe lucruri pe care nu reușim să le facem zilnic, însă vizionarea de programe de televziunea a devenit indispensabilă pentru majoritatea oamenilor. Astfel, atât televiziunea clasică, cât și televiziunea online au devenit parte din rutina zilnică a multor oameni din această lume.

Ipotezele cercetării

Internetul este cel mai important mijloc de comunicare pentru consumatori.

Majoritatea consumatorilor urmăresc foarte mult televiziunea clasică.

Televiziunea online nu prezintă la fel de mult interes ca televiziunea clasică.

Majoritatea consumatorilor consideră că televiziunea (atât cea clasică, cât și cea online) furnizează informații credibile.

Televiziunea online nu va înlocui televiziunea clasică curând.

Obiectivele cercetării și scopul

Stabilirea importanței acordată televiziunii în raport cu alte mijloace de comunicare.

Stabilirea importanței acordată televiziunii online.

Stabilirea frecvenței cu care este vizionată televiziunea online, față de televiziunea clasică.

Televiziunea online va înlocui televiziunea clasică?

Scopul acestei cercetări este cel de a afla raportul între consumatorii de televiziune clasică și de televiziune online. Și anume, care dintre cele două tipuri de televiziune se află printre preferințele respondenților.

4.2 Metodoloia cercetării

Tema acestei cercetări este raportul între consumatorii de televiziune clasică și cei de televiziune online.

În ultimii ani am putut observa că s-a dezvoltat și în România, așa numita televiziune online. A pornit ușor, până a ajuns să fie din ce în ce mai diversificată în grila de programe și a început să fie din ce în ce mai urmărită. Însă, nu se știe dacă este mai urmărită sau nu, decât televiziunea clasică.

Cercetarea de față, de ordin cantitativ, este concepută pentru a afla ce preferă consumatorii să urmărească mai des, televiziunea clasică sau televiziunea online. Astfel, am ales să realizez acest chestionar, care mă va ajuta să descopăr preferințele publicului.

4.3 Analiza datelor

Chestionarul trebuie să conțină o succesiune logică de întrebări, pe baza cărora să se obțină exact informația dorită.

În conceperea întrebărilor au fost utilizate toate tipurile de întrebări, predominând cele închise, directe și neajutătoare în vederea obținerii unor răspunsuri cât mai concrete, ușor de interpretat. Întrebările au fost concepute într-o manieră cât mai simplă, ușor de înțeles, astfel încât respondentul să nu întâmpine dificultăți în momentul în care va răspunde la întrebări.

Tipuri de întrebări utilizate:

întrebări închise;

întrebări deschise;

întrebări tabelare;

întrebări motivaționale;

întrebări directe.

Eșantionarea folosită a fost aleatorie, dând astfel șansa fiecărei persoane de a-și exprima opinia în legătura cu tema chestionarului. Am ales să intervievez persoare cu vârste cât mai variate, domenii diferite, atât cu studii doctorale, cât și persoane cu ultima forma de învățământ studiată, școala generală și, de asemenea, cu mediul de proveniență, atât urban, cât și rural. Consider că aceste aspecte mă ajută la obținerea unor rezultate cât mai reale.

unitatea de eșantionare (cine urmează să fie chestionat): persoane cuprinse între vârste începând de la 18 ani până la persoane de peste 56 de ani.

unitatea de observare – individul

unitatea de analiză – persoane cuprinse între vârste începând de la 18 ani până la persoane de peste 56 de ani.

metoda de eșantionare (cum ar trebui aleși subiecții) .

4.4 Interpretarea rezultatelor

În continuare voi prezenta rezultatele obține în urma cercetării cu ajutorul introducerii unor grafice și prin interpretarea acestora.

Întrebare 1:

Pentru a afla dacă respondenții urmăresc programele de televiziuniune și dacă utilizează internetului, a fost nevoie să mă interesez în primul rând ce preferă aceștia să facă în timpul liber.

Am observat că răspunsurile la această întrebare au fost destul de diferite, predominând cu un procent de 32,4%, întâlnirile cu prietenii, urmate de navigarea pe internet, care a obținut un procent de 20%. Cel mai mic procent a fost obținut de răspunsul alt mod de petrecere a timpului liber, printre activitățile menționate numărându-se jocurile pe calculator și creșterea copiilor.

Întrebarea 2:

Televiziunea este considerată un mijloc important de comunicare pentru consumatori, obținând 41,4%, în timp ce un procent de 14,8% o consideră deloc importantă. În schimb, 44,3% dintre respondenți, consideră televiziunea online puțin importantă și numai pentru 3,8% este foarte importantă. Răspunsul important, a obținut un procent de 23%.

.

62,9% dintre consumatori consideră internetul foarte important și doar 1% deloc important.

Radioul este puțin important pentru cei mai mulți dintre respondenți, 44,8%, în timp ce foarte important este considerat de 6,7%. Presa scrisă este puțin importantă pentru 42,9% dintre respondenți, iar pentru 7,6% este foarte imporantă.

În urma acestor rezultate, putem observa că internetul este considerat cel mai important mijloc de comunicare, obținând cel mai mare procent la răspunsul foarte important (62,9%). Cel de-al doilea mijloc de comunicare considerat important a reieșit televiziunea, cu un procent de 41,4%, în timp ce ultimul loc îl ocupă televiziunea online (23% pentru răspunsul important), la o distanță de 8 procente față de presa scrisă.

Întrebarea 3:

Întrebați dacă obișnuiesc să se uite la televizor în timpul liber, 45,8% dintre respondențiau afirmat că uneori, 34,9% dintre aceștia că da, iar 19,3% că nu.

Întrebarea 4:

Cei mai mulți dintre respondenți (32,4%) petrec sub 2 ore în fața micului ecran. Între 2 și 4 ore, petrec 30%, în timp ce 26,2% nu urmăresc zilnic. Mai mult de 6 ore, se pare că urmăresc doar 3,3%.

Întrebarea 5:

Perioada din zi preferată de consumatori pentru vizionarea programelor de televiziune este în intervalul orar 18:00 – 22:00 (46,2%), cel mai probabil datorită faptului că cei mai mulți dintre aceștia sunt în afara orelor de program în acest interval orar. Pe al doilea, loc clasându-se ora 22:00 (35,2%). Perioada din zi în care televiziunea este cel mai puțin urmărită este între orele 6:00 – 10:00 dimineața, cu un procent de doar 4,3%.

Întrebarea 6:

Am aflat de la persoanele intervievate că programele de televiziune cu teme politice și de actualitate le sunt cel mai puțin pe plac. Aceștia le urmăresc foarte rar (38,9%), în timp ce răspunsul foarte des a reieșit într-un procent de 5,2%. Filmele artistice sunt urmărite destul de des, câștigând un procent de 29,9%, cel mai mic procent obținându-l răspunsul foarte rar (10%).

Se pare că oamenilor încă le place să râdă și caută programe ce la aduc zâmbetul pe buze și îi destind. 29,9% urmăresc des programe de divertisment, iar 11,8% foarte rar.

Bineînțeles că ne place să fim informați, așadar știrile sunt cele mai vizionate programe de televiziune, răspunsul des obținând 35,1% procente, iar foarte rar le urmăresc doar 9,5%. Emisiunile culturale sunt urmărite rar (30,3%), din păcate, doar 5,2% dintre persoanele chestionate sunt interesate de acest tip de emisiuni. Deși, recunosc că m-aș fi așteptat ca știrile să fie cele mai urmărite programe de televiziune, am descoperit ca cel mai mare procent dintre programe a fost dobândit de documentare. Aceste sunt câștigătoare în fața celorlaltor programe, răspunsul des, fiind dat de 33,2% dintre aceștia, iar foarte rar au răspuns doar 6,2%.

Întrebarea 7:

La întrebarea Ce emisiune considerați că are cel mai bun program de divertisment?, consumatorii au avut diverse păreri. Cei mai mulți dintre aceștia consideră cel mai bun program de divertisment, emisiunea „Românii au talent”. Pe locul doi în topul preferințelor se află emisiunea „Cronica Cârcotașilor”. Alte programe de divertisment amintite sunt: „La Măruță”, „Next Star”, „Vocea României”, „Un show păcătos”, „Serviciul Român de Comedia”, „Teo Show”, „Mireasă pentru fiul meu”, „Mondenii”, „Te cunosc de undeva”, „Schimb de mame” , „Te pui cu blondele”.

Întrebarea 8: După opinia dumneavostră care este postul de televiziune cu cel mai bine realizat buletin de știri?

În fruntea topului se află postul de televiziune PROTV, pe locul doi, urmându-l postul Antena 1. Alte posturi preferate pentru buletinele de știri menționate de consumatori sunt: Prima TV, Antena 3, TVR 1, Realitatea TV, Digi 24 și Kanal D.

Întrebarea 9:

Atunci când urmăresc o emisiune la televiziunea clasică pentru consumatori limbajul utilizat este important în foarte mare măsură.48,1% dintre respondenți, au ales varianta în foarte mare măsură, iar în mare măsură,34,4% dintre persoane; în timp ce doar 3,8% dintre persoane au ales că limbajul nu îi interesează deloc.

Tema emisiunii, este de asemnea foarte importantă în vizionarea unei emisiuni, răspunsul în foarte mare măsură, obținând un procent de 52,6%, urmat de 34,6% în mare măsură, iar deloc importantă este pentru 1,4%.

Imaginile prezentate îi interesează cel mai puțin pe consumatori, dintre cele cinci criterii enumerate. Cu toate acestea, pe 42,2% dintre aceștia îi impresioneaza imaginile în mare măsură, în timp ce pe 2,8% dintre ei nu îi interesează deloc.

Moderatorul emisiunii, este important în mare măsură, pentru respondenți, 39,8% dintre ei considerând aest lucru, iar pentru 3,3% acesta este deloc important. În foarte mare măsură, moderatorul este important pentru 25,1% din respondenți.

Invitații au un mare impact pentru public, aceștia fiind considerați importani, în mare măsură, de către 41,7% dintre respondenți. Doar 3,3% dintre consumatori, consideră că invitații nu sunt deloc importanți într-o emisiune de televiziune.

În concluzie, pentru consumatori aspectul care are cea mai mare importanță în urmărirea unei emisiuni este tema emisiunii, care este importantă în foarte mare măsură, pentru 52,6% dintre aceștia, urmată de calitatea limbajului utilizat, foarte important, de asemenea, pentru 48,1%. Consumatorii sunt cel mai puțin interesați de imaginile prezentate în timpul emisiunii, care sunt importante în foarte mare măsură doar pentru 19,3% dintre aceștia.

Întrebarea 10:

Se pare că respondenții nu au foarte multă încredere în informațiile pe care le oferă televiziunea, astel că 51,9%dintre persoane, au răspuns mai mult sau mai puțin. Media obținută în urma rezultatelor dintr-o scală de la 1 la 5 este de 2,98.

Întrebarea 11:

Internetul a devenit indispensabil, astfel că la întrebarea Obișnuiți să utilizați internetul în timpul liber, în proporție de 85,8% răspunsurile au fost afirmative. 11,4% dintre consumatori își petrec doar uneori timpul liber pe internet, iar numai 2,8% au răspuns negativ.

Întrebarea 12:

În condițiile în care în zilele noastre internetul nu este folosit doar ca mod de divertisment și relaxare, ci și la locul de muncă foarte mult, rezultatele la întrebarea În medie, cât timp petreceți pe internet pe zi?, 29,9% dintre respondenți au afirmat că între 2 și 4 ore, foarte aproape ca procentaj, cu 29, 3% îl folosesc mai mult de 6 ore, iar între 4 și 6 ore 28,4%. Rezultatele sunt foarte strânse la această întrebare. Doar 2,4% au afirmat că nu folosesc internetul zilnic.

Întrebarea 13:

Consumatorii folosesc cel mai des internetul între orele 18:00 – 22:00, într-un procent de 39,6%. Între orele 14:00 – 18:00, este folosit de 21,4%. Cel mai mic procent îl ocupă orele 6:00 – 10:00 dimineața, cu 1,4%.

Întrebarea 14:

La întrebarea Obișnuiți să vizionați televiziunea online?, au predominat răspunsurile negative (46,7%) și doar 12,7% au afirmat că urmăresc. De asemenea, multe persoane urmăresc doar uneori televiziunea online, procentul obținut la acest răspuns fiind de 40,6%.

Întrebarea 15:

Cele mai urmărite programe de la televiziunea online dintre variantele oferite, cu răspunsul preponderent foarte des, au reieșit Știrile, urmate de emisiunile de divertisment. Dar, televiziunea online, încă nu se bucură de prea multă popularitate, respondenții alegând răspunsul nu urmăresc, în proporție de 55,7% la talk show-uri, 41% la emisiunile de divertisment, 42% la știri și 44,8% la emisiunile culturale.

Întrebarea 16:Dacă ați ales răspunsul ALTELE, specificați care.

Răspunsul altele, a predominat la această întrebare (foarte des – 9,9%), printre emisiunile de la televiziunea online preferate de consumatori, numărându-se următoarele: documentare, emisiuni culinare, seriale, filme, emisiuni sportive, emisiuni de fashion și de frumusețe și programe muzicale.

Întrebarea 17:

Consumatorii consideră în proporție de 77,9% că nu sunt influențați de emisiunile de la televiziunile online în luarea unor decizii cu privire la viața personală. Doar 2,8% consideră că sunt influențați. 19,3% sunt uneori influențați în luarea unor decizii cu privire la viața personală urmărind emisiuni la televiziunea online.

Întrebarea 18:

Întrebați dacă în urma vizionării unei emisiuni la televiziunea online au luat decizii mai bune în viața personală sau profesională, respondenții au răspuns într-un procent de 86,3% că nu. Doar 13,7% dintre aceștia, consideră că au luat decizii mai bune în urma vizionării unei emisiuni la televiziunea online.

Întrebarea 19:

Atunci când urmăresc o emisiune la televiziunea online, aspectul care îi intereseaza pe consumatori în foarte mare măsură cel mai mult este tema emisiunii (43,4%), urmată de calitatea limbajul utilizat (37,7%), pe ultimul loc în preferințele acestora aflându-se moderatorul emisiunii (18,4%).

Printre aspectele care îi interesează pe consumatori în mare măsură, pe primul loc se află invitații (36,3%), urmați de moderatorul emisiunii (34%), la egalitate cu un procent de 31,1% se află calitatea limbajului utilizat și imaginile prezentate, iar pe ultimul loc tema emisiunii cu 28,8%.

Destul de multe persoane au utilizat răspunsul deloc, procentajul fiind destul de apropiat pentru fiecare dintre criteriile oferite. Calitatea limbajului utilizat, imaginile prezentate și invitații au obținut același procent de 14,6%, tema emisiunii 13,2%, iar moderatorul a obținut cel mai mare procent de 15,6%.

Întrebarea 20:

În urma acestui grafic putem observa că televiziunea clasică reușește să câștige detașat bătălia cu televiziunea online. Se pare, că respondenții urmăresc în proporție de 73,6% televiziunea clasică, în timp ce, doar 26,4% gustă din inovațiile tehnologice și preferă televiziunea online.

Întrebarea 21:

La întrebarea Ce tip de televiziune considerați că oferă informații care vă sunt mai puțin de folos?, a pierdut teren, din nou, televiziunea online. Cu toate acestea, diferența de procente este relativ mică, televiziunea clasică obținând 48,6%, iar televiziunea online 51,4%.

Întrebarea 22: Ce avantaje credeți că oferă televiziunea online față de televiziunea clasică?

Răspunsurile la această întrebare au fost foarte variate, dar a predominat portabilitatea, adică faptul că televiziunea online poate fi urmărită de pe telefon, tabletă și laptop, oriunde avem conexiune la internet. De asemenea, oamenii sunt încântați că poate fi vizionată la orice oră, oriunde și orice emisiune își doresc și au posibilitatea să vizioneze doar emisiunea preferată nefiind obligați să aștepte ora la care începe aceasta în mod normal, timp în care urmăresc vrând nevrând și alte programe neinteresante pentru ei. Respondenții, afirmă că prin intermediul televiziunii online, poți afla mult mai repede o știre și emisiunile nu sunt întrerupte de reclame deranjante, care apar agresiv, precum se întâmplă la televiziunea clasică, în schimb putem pune pauză oricând dorim să facem altceva. Alte avantaje amintite sunt: revederea unei emisiuni pe care am pierdut-o, dar ținem neapărat să o vedem, datorită înregistrărilor aceast lucru devenind posibil; comoditatea și varietatea; posibilitatea de feedback; accesibilitatea pentru un public numeros, inclusiv pentru persoanele stabilite în străinătatea care nu au acces la posturile din țara lor de proveniență și, de asemenea, costurile mici.

Un procent de 25% dintre respondenți nu urmăresc televiziunea online, deoarece consideră că aceasta nu le aduce niciun avantaj.

Întrebarea 23:Ce dezavantaje credeți că oferă televiziunea online față de televiziunea clasică?

Cel mai des întâlnit răspuns la această întrebare este taxa plătită în plus, pe lângă abonamentul de internet, pentru a viziona un anumit post sau o anumită emisiune. Al doilea dezavantaj pe care l-au observat consumatorii este conexiunea la internet, care poate fi slabă și poate duce la o calitate proastă a imaginii. Dimensiunea ecranului îi deranjeaza destul de mult pe respondenți, considerând că este mult mai comod să stam în pat și să ne uităm la televizor, decât să stam incomod, pe un scaun, pentru a vedea de aproape imaginile. Alte dezavantaje menționate de consumatori sunt: numărul prea mare de ore pierdute pe internet, care pot provoca dependență; faptul că nu le oferă nimeni certitudinea că știrile sunt reale sau nu; persoanele în vârstă sau din anumite zone, nu pot beneficia de internet sau nu știu să utilizeze calculatorul/laptopul; televiziunea online nu este destul de dezvoltată, depinzând de conexiunea la internet, care de mult ori nu este extraordinară și un ultim dezavantaj ar putea fi, că micșorează numărul de seri petrecute în familie „la film”.

Au existat și răspunsuri precum, televiziunea online nu ar avea dezavantaje și persoane care nu urmăresc televiziunea online, așadar nu prezintă interes pentru acest subiect. Cei care au ales aceste răspunsuri se regăsesc într-un procent de 27%.

Întrebarea 24:

În urma analizării graficului de mai sus, putem observa că respondenții consideră că televiziunea online nu va înlocui prea curând televiziunea clasică, răspunsul pozitiv fiind ales doar de 24,1% de participanți la cercetare. Astfel, 75,9% dintre persoane o preferă, și îi rămân fideli televiziunii clasice.

Întrebarea 25:

La acest studiu au participat 142 de persoane de sex feminim și 70 de persoane de sex masculin. Adică, 67% persoane de sex feminin și 33% persoane de sex masculin.

Întrebarea 26:

Cele mai multe dintre persoanele intervievate au vârste cuprinse între 18 și 25 de ani, adică un procent de 59,9% , urmate de persoanele cu vârste cuprinse între 26 și 35 de ani, în procent de 18,4%. Persoanele vârste cuprinse între 36 și 45 de ani, au răspuns în procent de 9,9%, iar cei între 46 și 55 de ani, în procent de 9,4%. Numai 2,4% dintre respondenți depășesc vârsta de 56 de ani.

Întrebarea 27:

Ultima școală absolvită de respondenți este facultatea, în proporție de 52,8% , urmată de cei ce au terminat și masterat, adică 20,8%. Liceul, ca ultimă formă de învățământ absolvită, a obținut un procent de 18,4%, iar școala generală 2,8%, cea din urmă fiind la egalitate cu Școala Postliceală. Pe ultimul loc ca număr de procente, se situează consumatorii ce au absolvit doctoratul, fiind vorba de 2,4% dintre aceștia.

Întrebarea 28:

Persoanele ce provin din mediul urban sunt preponderente, fiind în procent de 78,8%, în timp ce persoanele ce provin din mediul rural sunt în procent de 21,2%.

Întrebarea 29:

Cei mai mulți dintre consumatori (42,9%) au venitul lunar între 1001 și 2000 de lei. 31,6% dintre aceștia au venitul lunar sub 1000 de lei. Un procent de 15,1% au un venit între 2001 și 3000 de lei. La egalitate de procente (5,2%), se află cei care au venitul între 3001 și 4000 de lei și cei ce câștigă peste 4000 de lei pe lună.

Întrebarea 30:

Majoritatea respondenților lucrează în alt domeniu față de cele menționate în variante (33% dintre aceștia), domenii precum: juridic, horticol, educație, învățământ, administrație, turism, vânzări, inginerie, cosmetică, sociologic, politic, silvic, consultanță. De asemenea, o parte dintre respondenți sunt studenți, masteranzi, doctoranzi și chiar șomeri. În domeniul economic lucrează 17,9% dintre persoane, în comerț lucrează 13,7% dintre persoane, în advertising și marketing 10,4% dintre persoane, în domeniul medical și cel audio-vizual lucreaza 7,1% dintre persoane, per domeniu, în IT lucreaza 6,1%, iar în domeniul construcțiilor 4,7%.

4.5 Limitele cercetării

Consider că una dintre limitele cercetării este reprezentată de modul în care a fost realizată, mai exact de mediul online care a făcut ca majoritatea respondenților să aibă vârste cuprinse între 18 și 25 de ani.

4.6 Concluziile cercetării

Am început acest subcapitol prin verificarea ipotezelor stabilite înainte de inițierea cercetării propriu zise. Prima ipoteză suna în felul următor: internetul este cel mai important mijloc de comunicare pentru consumatori. Pot spune că această ipoteză a fost confirmată, mai mult de jumătate dintre consumatori, și anume 62,9%, considerând internetul ca fiind un mijloc de comunicare foarte important și doar un procent de 1% îl găsesc deloc important. Acest procent a fost ajutat, cu siguranță, de faptul că 59,9% dintre respondenți au vârste cuprinse între 18 și 25 de ani, aceștia fiind mari consumatori de internet.

Cea de-a doua ipoteză,majoritatea consumatorilor urmăresc foarte mult televiziunea clasică. Deși, cum aminteam la prima ipoteză, mai mult de jumătate dintre respondenți au vârste cuprinse între 18 și 25 de ani, se pare că televiziunea clasică este urmărită destul de mult. La întrebarea Obișnuiți să vă uitați la televizor în timpul liber?, răspunsul uneori a obținut cel mai mare procentaj, 45,8%, în timp ce doar 34,9% au răspuns da. Cu toate acestea, la întrebările ce au urmat, legate de preferințele programelor de știri, a programelor de divertisment, răspunsurile au fost foarte variate, ceea ce sugerează că respondenții urmăresc, totuși, destul de des programele televizate. Astfel, pot spune ca această ipoteză a fost parțial confirmată.

A treia ipoteză, televiziunea online nu prezintă la fel de mult interes ca televiziunea clasică, a fost confirmată. Respondenții, urmăresc televiziunea online în proporție de 26,4%, în timp ce televiziunii clasice îi acordă mai mult interes, aceasta obținând un procent de 73,6%.

Întrebați despre avantajele pe care consideră că le aduce televiziunea online în fața televiziunii clasice, consumatorii au amintit foarte multe avantaje precum portabilitatea, adică faptul că televiziunea online poate fi urmărită de pe telefon, tabletă și laptop, oriunde avem conexiune la internet. De asemenea, oamenii sunt încântați că poate fi vizionată la orice oră, oriunde și orice emisiune își doresc, pot afla mult mai repede o știre și emisiunile nu sunt întrerupte de reclame deranjante, pot pune pauză când doresc să facă altceva în timpul emisiunii, revederea unei emisiuni pe care au pierdut-o, datorită înregistrărilor aceast lucru devenind posibil; comoditatea și varietatea; posibilitatea de feedback; accesibilitatea pentru un public numeros, inclusiv pentru persoanele stabilite în străinătatea care nu au acces la posturile din țara lor de proveniență și, de asemenea, costurile mici.

Deși consumatorii au găsit foarte multe avantaje ale televiziunii online, se pare că nu sunt îndeajuns de motivați pentru a urmări mai des televiziunea online, decât televiziunea clasică.

Ipoteza, majoritatea consumatorilor consideră că televiziunea (atât cea clasică, cât și cea online) furnizează informații credibile, a fost infirmată. Respondenții consideră că pe internet ajung mult mai ușor informații eronate. Aceștia privesc televiziunea clasică cu mult mai multă seriozitate și merg pe ideea că informațiile care ajung, spre exemplu, în buletinele de știri sunt mai bine verificate înainte de a fi transmise publicului.Dar, asta nu înseamnă că aceștia au încredere deplină în informațiile pe care le receptează. Astfel, dintr-o scală de la 1 la 5, nota obținută din părerile respondenților a fost 2,98, procentul cel mai mare obținându-l raspunsul mai mult sau mai puțin, cu un procent de 51%.

Ultima ipoteză de cercetare este televiziunea online nu va înlocui televiziunea clasică.

Această ipoteză a fost confirmată, consumatorii considerând, în proporție de 75,9%, că televiziunea online nu va lua prea curând locul televiziunii clasice.

Unii dintre respondenți au argumentat chiar, acest răspuns atât de hotărât, spunând că singura modalitate prin care televiziunea online va avea succes este aceea prin care un anumit furnizor de servicii de televiziune va permite consumatorului să-și selecteze doar anumite programe de televiziune, pe care ar dori să le urmareasca și să plătească o sumă convenabilă, în funcție de numărul acestor programe. Toate acestea, fără a fi nevoit să se aboneze la o grilă extinsă pentru a putea urmări programele de care are nevoie.

De asemenea, consumatorii au amintit multe dezavantaje ale televiziunii online, printre care, faptul că atuul principal al televiziunii clasice este „puterea obisnuinței”. Unii dintre respondenți consideră că oamenii sunt ușor reticenți când vine vorba de schimbare, iar televiziunea clasică face parte din viața românilor de o perioada destul de îndelungata. Pentru a o putea depăși, este necesar ca televiziunea online să vina cu multe lucruri noi, autentice și valide, cum nu se mai promovează, în ultima vreme, la televiziunea clasică.

În concluzie, prin această cercetare am reușit să-mi ating scopul și obiectivele, astfel consumatorii mi-au confirmat că preferă televiziunea clasică în defavoarea televiziunii online.

Raportul între consumatorii de televiziune clasică și cei de televiziune online a fost evidențiat prin interpretarea graficelor rezultate în urma cercetării.

Considerații finale

În lucrarea de față am discutat despre televiziune, am trecut în revistă toate etapele televiziunii, de la începuturile sale până în contemporaneitate. Totodată, am amintit câteva definiții, pe care cercetătorii le-au atribuit televiziunii și am încercat să prezint importanța pe care o are televiziunea. Tot în acest capitol, am vorbit pe scurt despre știrile și programele de televiziune. Am început în acest mod lucrarea pentru a avea un punct de plecare în cercetarea ce urmează în ultimul capitol. Astfel, erau necesare informații despre apariția și evoluția televiziunii. De asemenea, am considerat foarte important să prezint câteva informații și despre apariția noilor media și am explicat ce înseamnă acestea, pentru a realiza o conexiune între ceea ce am vorbit în prima parte a lucrării și ceea ce urmeză în ultima parte. Partea de cercetare a lucrării are ca temă Influența internetului asupra televiziunii, unde, cu ajutorul unui chestionar aplicat online, am obținut 212 răspunsuri, am reușit să-mi îndeplinesc obiectivele și să aflu ce preferă consumatorii să urmărească mai mult, televiziunea online sau televiziunea clasică.

Televiziunea s-a impus încă de la apariția sa și a avut un impact impresionant asupra oamenilor. Televiziunea este ca un povestitor, ce aduce la cunoștință întâmplări. Prin intermediul imaginilor transmise, al filmelor, a reclamelor, aceasta transmite mesaje, nu numai la nivel vizual. De asemenea, știrile transmit mesaje audio-vizuale, cu un conținut puternic asupra consumatorilor.

Mesajele transmise de televiziune, vor ajunge în continuare la cea mai mare parte a consumatorilor prin intermediul televizorului clasic, iar internetul, ca alte mijloace neglijate în acest moment, cum ar fi radioul, vor fi utilizate ca medii de sprijin pentru televiziune, să zicem pentru atingerea unor targeturi mai dificile.

Televiziunea online a evoluat într-un timp destul de scurt și pare să se dezvolte din ce în ce mai mult, dar în urma cercetării efectuate în cadrul acestei lucrări, am avut ocazia să constat că în țara noastră va trece o perioadă lungă de timp până va reuși să devina la fel de „celebră” și până va putea fi considerată parte din „familie” pentru consumatori. Am observat că televizorul clasic reușea să unească familiile, în „seri de film”, lucru pe care televiziunea online nu prea reușește să îl facă, din cauza dimensiunelor mici ale ecranelor pe care poate fi urmărită.

Am trecut deci, de la situația în care televizorul era unul singur și se afla în sufrageria noastră, la situația în care televiziunea ne însoțește peste tot, devenind tovarășul nostru constant. Am trecut de la vizionarea programelor împreuna, în sufragerie, cu familia sau prietenii, la așa-numita co-vizionare. Aceasta nu se mai face împreuna în același loc, ci în locuri diferite și pe suporturi diferite, dar consumatorii comunică între ei cu privire la programul respectiv prin intermediul Faceboook, Twitter, Zeebox etc.

În România, între televiziunea clasică și televiziunea online, consumatorii o preferă pe cea clasică și din analiza pe care am realizat-o, pot concluziona că aceștia nu s-au arătat foarte impresionați de evoluția tehnologiei în acest sens. Astfel, am remarcat faptul că televizorul clasic rămâne tot cel mai bun prieten al fiecăruia dintre noi și se pare că este, și va fi încă mult timp de acum înainte parte din locuințele oamenilor. Televiziunea online va fi vizualizată, dar mai are de urcat câteva trepte până a ajunge la „puterea obișnuinței” printre consumatori.

Televiziunea ne transpune într-o altă lume, uneori mai bună, alteori mai rea și ne face să ne simțim participanți la jocurile sale.

Dintr-o jucărioară, televizorul a devenit un important purtător de mesaje, iar între televiziune și internet s-a creat o relație de interdependență.

Această eră a informației, este caracterizată de viteza cu care putem obține accesul la informație. Astfel, ne putem considera norocoși că avem șansa să fim mereu la curent cu tot ce este nou și îi putem informa și pe cei din jurul nostru, dar din păcate există și un inconvenient în această ecuație, și anume, faptul că nu ne oferă nimeni certitudinea veridicității informațiilor recepționate.

Cu toate acestea, televiziunea este și va fi mult timp foarte importantă și va face parte în permanență din viețile noastre, zilnic. Cu privire la vizionarea programelor de televiziune se poate aprecia faptul că aceasta a devenit indispensabilă pentru majoritatea persoanelor.

Bibliografie

Asa, Briggs, Peter, Burke, (trad.): Mass-media. O istorie socială. De la Gutenberg la Internet, Editura Polirom, Iași, 2005.

Balaban, Delia, Comunicare mediatică, Editura Tritonic, București, 2009.

Balle, Francis, Médias et societé, Editura Montchrestien, Paris, 1990.

Bourdieu, Pierre, Despre televiziune, Editura Art, București, 2007.

Câmpeanu, Pavel, Radio, televiziune, public, Editura Științifică, București, 1972.

Coman, Mihai, Introducere în sistemul mass-media, Editura Polirom, Iași, 1999.

Coman, Mihai, Manual de jurnalism. Tehnici fundamentale de redactare, Editura Polirom, Iași, 1997.

Coste-Cerdan, Nathalie, Le Diberder, Alain, Televiziunea, Editura Humanitas, București, 1991.

Dicționarul Limbii Române Moderne, Editura Academia Republicii Populare Române, București, 1958.

Dimmick, J., Y. Chen & Z. Li, Competition between the internet and traditional news media: The gratification-opportunities niche dimension, Editura Journal of Media Economics, 2004.

Dumitriu, Puiu Corneliu, Televiziunea ieri-azi-mâine, Editura Albatros, București, 1987.

Flichy, Patrice, O istorie a comunicării moderne, Editura Polirom, Iași, 1999.

Giovannini, Giovanni, De la silex la siliciu, Editura Tehnică, București, 1989.

Guțu, Dorina, New Media, Editura Tritonic, București, 2007.

Hartley, John, Discursul știrilor, Editura Polirom, Iași, 1999.

Ionescu, Liana, Curs Istoria presei românești.

Jeanneney, Jean–Noel, O istorie a mijloacelor de comunicare, Editura Institutul European, Iași, 1997.

Kellner, Douglas, Media Culture , Editura Routledge Taylor & Francis Grou, Londra, 1995.

L.DeFleur, Melvin, Ball-Rokeach, Sandra J. , Teorii ale comunicării de masă, Editura Polirom, Iași, 1999.

Lazăr, Mirela, Noua televiziune și jurnalismul de spectacol, Editura Polirom, Iași, 2008.

Lecomte, Patrick, Comunicare, televiziune și democrație, Editura Tritonic, București, 2004.

Manovich, Lev, New Media From Borges to HTML. The New Media Reader, Editura Noah Wardrip-Fruin & Nick Montfort. Cambridge, Massachusetts, 2003.

McChesney, Robert W., Digital disconnect: How capitalism is turning the internet against democracy, Editura The New Press, New York, 2013.

McLuhan, Marshall, Understanding Media: The Extensions of Man, Toronto, McGraw Hill, 1964.

Neuman, W. Russell, The Future of the Mass Audience, Cambridge University Press, 1991.

Prihoancă, Diana, Televiziune.Marketing.Comunicare, Editura Uranus, București, 2008.

Rusu- Păsărin, Gabriela, (coordonator), Presa locală și regională românească în context european, Editura „Independența Economicăˮ, Pitești, 2010.

Silverstone, Roger, Televiziunea în viața cotidiană, Editura Polirom, Iași, 1999.

Stavre, Ion, Comunicare audiovizuală, Editura Tritonic, București, 2011.

Stavre, Ion, Reconstrucția societății românești prin audiovizual, Editura Nemira, București, 2004.

Vivian, John, The media of mass communication, Editura Allyn and Bacon, 1999.

Tylor, Gordon, Tehnici de scriere pentru studenți, Editura comunicare.ro, București, 2012.

Surse web:

http://www.emarketer.com/Article/Connected-TVs-Reach-One-Four-Homes/1009581, pagină web accesată la data de 1 iunie 2014.

http://www.festoonmedia.com/whitepapers/images/New_Media_Branding.pdf, pagină web accesată în data de 25 mai 2014.

http://www.hbbtv.org/news/HBBTV_PR_Final.pdf, pagină web accesată la data de 1 iunie 2014.

http://www.info-ghid.com/rolul-televiziunii-in-viata-noastra-un-mijloc-de-informare-cu-numeroase-avantaje-si-dezavantaje-s.html, pagină web accesată la data de 20 mai 2014.

http://www.international-television.org/itve/, pagină web accesată la data de 1 iunie 2014.

http://www.ziare.com/internet-si-tehnologie/istoria-internetului/internet-vs-televiziune-cum-a-batut-net-ul-tv-ul-1050130, pagină web acces