Internetul Si Promovarea In Mediul Online

INTRODUCERE

Internetul a devenit deja o obișnuință a zilelor noastre. Comerțul electronic tinde din ce în ce mai mult să ia locul celui tradițional. Avantajele ar ține atît de înlăturarea barierelor de timp și spațiu, cît și de posibilitatea de a plăti mai puțin pentru anumite produse.

Internetul vine în sprijinul întreprinderilor mici și mijlocii. Managerii firmelor care au descoperit potențialul Internetului apelează la WEB pentru a-și face cunoscute firmele și pentru a putea fi contactați de potențialii clienți din lumea întreagă. Se poate de spud că Internetul reprezintă un punct de intrare viabil în oportunitățile comerțului electronic, iar aceste oportunități trebuie folosite mai ales de întreprinderile mici și mijlocii. Un studiu recent arată că o treime din firmele mici care au folosit Internetul au obținut rezultate financiare cu cel putin 10% mai bune față de anul anterior. Unele întreprinderi mici au descoperit că o investiție modestă într-un simplu site WEB poate provoca transformarea comerțului electronic într-o componentă principală a planului de afaceri.

Acest raport este elaborat pentru practica de documentare. Lucrarea elaborată constă din introducere, un singur capitol și bibliografie. Capitolul este structurat în mai multe paragrafe, unde se prezintă definițiile internetului și uneia din părțile lui cumponente – site-urile web(pagini web, șabloane, CMS, design web, domeniu web). De asemenea este prezentată ce reprezintă promovarea, care sunt formele ei și de ce promovarea în mediul online este una din cea mai importantă în ziua de azi. Bibliografia constă din 9 titluri, toate fiind surse electronice.

METODOLOGIA ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRII

World Wide Web[1]

Termenul World Wide Web, abreviat WWW sau și www, numit scurt și web, este totalitatea site-urilor de tip hipertext legate între ele, ce sunt accesate prin rețeaua mondială de Internet. Documentele, ce sunt în diferite locații pe diverse calculatoare server, pot fi regăsite cu ajutorul unui identificator numit URL. Hipertextul este afișat cu un ajutorul unui program de navigare numit browser, ce descarcă paginile web de pe un server și apoi afișează pe un terminal „client” la utilizator.

WWW este numai unul din numeroasele servicii și aplicații informatice disponibile în Internet. Alte servicii sunt: afișarea de informații sub formă de text, imagini, sunete, e-mail, transferul de fișiere de date FTP, aplicații video, servicii telefonie, telefonie cu imagine prin Internet de tipVoIP, posturi de radio și televiziune prin Internet, e-commerce, sondări de opinie, răspîndirea știrilor prin metode RSS,sisteme de jocuri interactive, distribuție de software ș.a.

Webul a fost inventat în 1989 la Centrul European de Cercetări Nucleare (CERN) din Geneva, Elveția. Propunerea inițială de creare a unei colecții de documente avînd legături între ele a fost făcută de Tim Berners-Lee în martie 1989. Propunerea a apărut în urma problemelor de comunicare pe care le întîmpinau echipele de cercetători ce foloseau centrul, chiar și folosind poșta electronică.

Primul prototip al acestei colecții (mai întîi în format de text simplu) a apărut nu mult înainte de decembrie 1991, cînd a fost prima lui demonstrație publică. Studiul a continuat prin apariția primei aplicații grafice Mosaic(februarie 1993), ce a fost realizată de cercetătorul Marc Andreessen de la centrul universitar National Center for Supercomputing Applications (NCSA) din statul federal Illinois, SUA.

În 1994 CERN și M.I.T. au format Consortiul World Wide Web, care are drept obiectiv dezvoltarea webului, standardizarea protocoalelor și încurajarea legăturilor dintre site-uri. Berners-Lee a devenit directorul acestui consorțiu. M.I.T. coordonează partea americană a consorțiului, iar partea europeană este coordonată de INRIA, centrul de cercetări francez.

Apoi webul a evoluat pînă la ceea ce este astăzi, un serviciu multimedia integrativ, avînd ca suport fizic Internetul.

Site-uri web. Aspecte generale[2]

Noțiunea site web provine din expresia engleză web site și desemnează o grupă de pagini web multimedia (conținînd texte, imagini fixe, animații ș.a.), accesibile în Internet în principiu orișicui, de obicei pe o temă anume, și care sunt conectate între ele prin așa-numite hiperlinkuri.

De obicei un site web este administrat (creat, întreținut și actualizat) de către un așa-numit webmaster, dar există și alte posibilități:

site-ul web se actualizează automat și permanent pe baza unei baze de date;

paginile sale se creează în mod dinamic și automat în funcție de acțiunea utilizatorului în cadrul unei aplicații web;

site-ul web se creează și e administrat chiar de către utilizatorii săi.

La începuturile Internetului fiecare site web se accesa prin indicarea adresei sale numerice specifice (adresa IP), de ex. 155.284.317.027. Ulterior pentru site-urile web s-au introdus și numele de domenii, care permit indicarea adresei respective în mod mult mai comod, prin cuvinte sau nume ușor de reținut, ca de exemplu www.sabot-design.md. Adresele de site-uri web trebuie să fie clar stabilite, unice în lume și chiar garantate pentru posesorul respectiv.

Pagini web[2]

Un site web este alcătuit de regulă din mai multe pagini web. O pagină web este un document creat cu ajutorul limbajului de marcare HTML și (opțional) limbaje de programare cum ar fi PHP, ASP ș.a. fiind accesibil vizitatorilor prin intermediul protocolului HTTP, care transferă informația de la server la browser. Pagina web se numește așa deoarece, afișată pe un monitor, ea se aseamănă cu o pagină de ziar: de obicei paginile web au o lățime care încape în întregime pe ecran. În schimb, pagina poate fi chiar mult mai înaltă (adîncă) decît înălțimea ecranului, ea putînd fi totuși ușor afișată cu ajutorul funcțiilor normale ale mause-ului și browserului folosite, prin "tragere" în sus și în jos. De asemenea, un site web poate fi vizualizat pe orice dispozitiv conectat la Internet capabil să afișeze informații prin intermediul protocolului HTTP (telefoane mobile, tabletele, etc.).

Un site alcătuit din mai multe pagini are de obicei o pagină inițială sau principală numită homepage, de la care pleacă legături către paginile interioare, secundare. Structurile și schemele de "navigare" din interiorul site-urilor web sunt foarte diferite, în funcție de scopurile, dorințele și posibilitățile ofertantului de informații. De obicei această homepage este chiar pagina de start a site-ului, pe care ofertantul de informații în web o face cunoscută la public drept punct de plecare pentru întregul site web al său.

Tipuri de site-uri web[3]

Site-urile web se pot clasifica după o mulțime de factori, dar principalul factor rămîne subiectul de activitate (sau conținutul) site-ului. Din punct de vedere tehnologic un site web poate fi alcătuit din orice tipuri de date și informații statice, camere de discuții, produse și servicii de vînzare, anunțuri, formulare de completat online, sunete digitalizate, clipuri video, imagini statice și animate, efecte speciale, meniuri dinamice și multe, multe altele. Vorbind la un nivel mai înalt, subiectul (tema) unui site web poate fi: un așa-numit blog, portal web, catalog web, magazin virtual, bancă, universitate virtuală, bibliotecă, enciclopedie virtuală, revistă web, ziar web și aproape orice altceva.

Dacă la început nu s-a pus accent prea mare pe latura estetică, în zilele de azi se acordă o importanță din ce în ce mai mare nu numai conținutului de informații al unui site web, dar și esteticii, dinamicii și atractivității lui.

Principalele categorii de site-uri web după conținut

Conținutul de tip meme – meme-urile reprezintă imagini editate cu textul dorit;

Conținut infografic – reprezentări grafice ale unor date (ex.graficele vînzărilor de pe ultima lună);

Conținut video – foarte util în cazul website-urilor ce oferă demonstrații,tutoriale,etc:

Conținutul propriu-zis de tip text – textul este elementul cheie al unui site sau blog ce poate fi combinat cu succes împreună cu primele trei tipuri de conținut

Dupa modul în care au fost construite există 2 tipuri principale de site-uri.

Site-urile statice, care conțin doar fisiere HTML și CSS, imagini și text. Acestea sunt cele mai simple site-uri, pentru că nu necesită cunoștinte avansate de programare. Acest tip de site-uri este potrivit pentru prezentarea unei firme mici;

Site-urile web dinamice, bazate pe baze de date PHP și MySQL. Acest gen de website este recomandat pentru pagini complexe, de genul portalurilor de știri, blog-urilor dar și site-urilor de prezentare care oferă funcționalitate sporită.

Dupa scopul utilizarii site-urile web sunt de mai multe categorii:

Site-uri de prezentare. Au 5-10 pagini în care se prezintă o firmă, un produs sau un serviciu;

Site-uri de prezentare corporate. Utilizate pentru prezentarea companiilor mari. Includ mai multe pagini prin care este prezentată activitatea companiei, proiectele desfășurate. Site-urile pot include și module prin care se facilitează colaborarea cu distribuitorii, etc.;

Site-uri de informare. Sunt create exclusiv pentru a prezenta informații pe o anumită temă;

Site-uri de campanie publicitară. Sunt realizate în aplicații de animație Flash, sunt utilizate pentru a promova un produs sau un serviciu;

Site-uri de conținut generat de utilizatori. Majoritatea conținutului acestor site-uri aparține vizitatorilor. De exemplu www.YouTube.com;

Site-uri retele sociale. www.facebook.com;

Site-uri de știri. Aparțin de obicei instituțiilor dar pot fi și alcătuite din știri colectate de la terți furnizori;

Bloguri. Site-uri web create de obicei de o singură persoan, care scrie des articole pe diverse teme. Articolele pot fi comentate de vizitatori;

Magazine online. Create pentru a servi comerțului online;

Portaluri. De exemplu www.yahoo.com care conțin mai multe tipuri de informații, știri, videclipuri, etc.;

Motoare de cautare. Sunt utilizate pentru a căuta informații în intregul world wide web.De exemplu www.google.com care este localizat într-o anumită regiune/țară, www.yandex.ru – cel mai utilizat motor de căutare din Rusia sau www.baidu.com – cel mai utilizat motor de căutare chinez.

Șabloane[4]

O altă metoda de a alcătui un site este cu ajutorul unui șablon web. Acesta prezintă vizitatorului conținutul text și media într-o manieră cît mai plăcută prin folosirea unuia sau mai multor limbaje de marcare precum HTML sau CSS. Folosirea unui șablon web devine convenabilă prin accesibilitate.

Realizarea unui site web folosind un CMS[4]

O metoda mai elegantă de a realiza un site de prezentare este folosind un CMS precum WordPress, Joomla, Drupal. Astfel, se adaptează designul la platforma aleasă și este mai ușor de gestionat.

Cu ajutorul unui CMS, se poate administra mult mai ușor site-ul, se pot edita, adăuga sau șterge pagini cu ușurință sau chiar imagini. Designerul web trebuie să ia în considerare toate necesitățile ulterioare ale proprietarului site-ului pe care îl realizează, astfel încît să aibă posibilitatea să realizeze cu usurință operațiunile necesare, fără a mai fi nevoie de un specialist.

De asemenea, sunt o multitudine de plugin-uri care permit cu ușurință scrierea Meta Titlurilor, Meta Descrierilor și a cuvintelor cheie pentru care dorim să se facă indexarea site-ului. WordPress se află printre preferințele motoarelor de căutare, realizînd cu ușurință indexarea paginilor.

În ceea ce privește realizarea magazinelor online, se pot folosi Magento, Opencart sau PrestaShop. Se pot realiza magazine online și pe alte platforme, dar acestea sunt cele mai folosite. Pentru magazine simple se pot folosi OpenCart sau PrestaShop, însă recomandat este OpenCart, întrucît se găsesc free cele mai multe pluginuri. Pentru magazine mai complexe se recomandă Magento.

Ce este necesar pentru realizarea unui site web?[4]

Orice sit web trece în mod necesar prin mai multe etape:

Analiza preliminară;

Concretizarea ideilor;

Schițarea elementelor vizuale și comprebuie să ia în considerare toate necesitățile ulterioare ale proprietarului site-ului pe care îl realizează, astfel încît să aibă posibilitatea să realizeze cu usurință operațiunile necesare, fără a mai fi nevoie de un specialist.

De asemenea, sunt o multitudine de plugin-uri care permit cu ușurință scrierea Meta Titlurilor, Meta Descrierilor și a cuvintelor cheie pentru care dorim să se facă indexarea site-ului. WordPress se află printre preferințele motoarelor de căutare, realizînd cu ușurință indexarea paginilor.

În ceea ce privește realizarea magazinelor online, se pot folosi Magento, Opencart sau PrestaShop. Se pot realiza magazine online și pe alte platforme, dar acestea sunt cele mai folosite. Pentru magazine simple se pot folosi OpenCart sau PrestaShop, însă recomandat este OpenCart, întrucît se găsesc free cele mai multe pluginuri. Pentru magazine mai complexe se recomandă Magento.

Ce este necesar pentru realizarea unui site web?[4]

Orice sit web trece în mod necesar prin mai multe etape:

Analiza preliminară;

Concretizarea ideilor;

Schițarea elementelor vizuale și compunerea structurii site-ului;

Programarea paginilor web în HTML, CSS, Javascript etc.;

Testarea site-ului;

Schimbarea părților care nu corespund țintei;

Publicarea site-ului pe Internet;

Modificarea ulterioară și relansarea pe Internet, după nevoile clienților sau ale timpului.

Actualizările ulterioare ale site-ului pot fi făcute în două moduri :

Prin intervenția web designer-ului;

Prin accesarea proprietarului site-ului a interfeței de administrare pusă la dispoziție de web designer;

Cea mai recomandată metodă este cea de-a doua, aceea în care site-ul dispune de CMS ( content system management )în care proprietarul site-ului nu mai depinde de web designer.

După stabilirea structurii site-ului se intră în etapa conceperii unei interfețe grafice care, pe lîngă scopurile sale estetice, trebuie să faciliteze și accesul vizitatorilor la toate secțiunile publice ale site-ului, să fie pătrunzătoare și, nu în ultimul rînd, să asigure și încărcarea rapidă a paginilor, prin modul în care sunt realizate diversele elemente grafice. Este recomandat sa fie citite cele mai reprezentative rapoarte de uzabilitate.

Din punctul de vedere al designului site-urile sunt în mare parte alcătuite din tabele cu linii (invizibile pe ecran) în care se inserează imagini (siglă, imagini-simbol, butoane etc.) și texte, în așa fel încît aspectul să fie unitar și să nu se sesizeze vizual organizarea tabelară.

Celulele tabelelor

pot avea fundaluri colorate;

pot fi alcătuite din imagini și desene care se repetă pe orizontală sau pe verticală;

pot fi umplute cu texturi mai mult sau mai puțin neregulate (ca pietrișul, frunzișul etc.);

pot rămîne și albe.

Este de notat că actualmente locul tabelelor a fost luat de popularul mod de formatare CSS, care reprezintă o soluție mai "curată" din punctul de vedere al programării decît utilizarea tabelelor.

Astfel, graficianul utilizează inițial un program de grafică (de exemplu Adobe Photoshop sau Corel PhotoPaint) pentru a concepe un "instantaneu" al site-ului respectiv. El creează forma butoanelor grafice, dimensionează și poziționează sigla site-ului, stabilește locul meniu-rilor pe ecran, dimensiunea și aspectul textului, schema de culori a site-ului, precum și alte aspecte specifice. Datorită faptului că această imagine primară este apoi "tăiată" în imagini mai mici, care urmează să fie inserate în tabele sau definite în CSS, din punct de vedere grafic site-urile se supun acelorași reguli de compoziție ca și lucrările grafice tipărite, îmbinate însă cu o serie de parametri tehnici care permit implementarea ulterioară a elementelor de programare. Astfel, un "grafician de web" va lucra altfel decît un "grafician de print", încercînd să anticipeze locurile unde pot apărea probleme și să găsească soluții pentru a evita orice deformare a site-ului, indiferent dacă urmează să fie utilizate dimensiuni relative sau absolute. De exemplu, un grafician de web trebuie să știe că este preferabil să utilizeze fundaluri de tip "culoare indicată din cod" sau de tip "imagine repetată pe axa x sau y", decît fundaluri dintr-o singură imagine foarte mare, care ar reduce mult viteza de încărcare a site-ului.

După ce imaginea inițială a fost împărțită în mai multe imagini mici, acestea se introduc în tabele sau se poziționează cu ajutorul CSS, fie prin scrierea directă a codului HTML într-un program simplu de editare text, cum ar fi Notepad, fie prin utilizarea unui editor HTML, în general de tip WYSIWYG, cum ar fi Dreamweaver. Astfel se generează un prim "schelet" al site-ului, denumit "mock-up", care simulează site-ul și toate funcțiile lui, fără a avea însă conținutul real, ci numai texte de tip lipsum și imagini provizorii. În cazul în care este vorba de un site simplu, cu puține pagini, tot ce mai rămîne de făcut este introducerea conținutului final. În cazul în care este vorba de un sit complex, de exemplu un catalog sau un magazin virtual, mock-up-ul intră în etapa de programare complexă, care poate utiliza limbaje mai complicate (de tip server-side ca de exemplu PHP, ASP, sau și de tip client-side) precum și baze de date.

Design web[4]

Prin design web se înțelege în general realizarea de site-uri web, de la momentul conceperii structurii și interfeței grafice și pînă la finalizarea programării și introducerea propriu-zisă a datelor care alcătuiesc conținutul site-ului – imagini, text, fișiere și alte elemente.

Primul designer web a fost chiar inventatorul www-ului, Tim Berners Lee, care a publicat primul site din istorie în anul 1991. La început site-urile nu erau nici pe departe atît de complexe și încărcate grafic cum sunt în prezent, limbajul utilizat – HTML – fiind nu prea puternic și permițînd numai o serie limitată de formatări, precum și inserarea de linkuri, pentru a putea "lega" paginile între ele, designul web fiind, de fapt, mai mult "programare" web.

În prezent preocuparea pentru aspectul grafic al site-urilor, devenite puternice instrumente comerciale și publicitare, justifică în întregime denumirea de "design web", iar tehnologiile utilizate s-au diversificat și au devenit din ce în ce mai complexe. Companiile care produc sit-uri lucrează cu angajați specializați pentru fiecare etapă a dezvoltării unui site, de la stadiul de concepție grafică la programare și editare de conținut pentru SEO (Search Engine Optimization – optimizarea site-urilor pentru motoarele de căutare). Site-urile actuale sunt din ce în ce mai mult axate pe animație interactivă și dinamism, aceste deziderate fiind îndeplinite de exemplu de cunoscutul program Adobe Flash, precum și de alte programe apărute după acesta, care pot genera automat fișiere animate de diverse formate.

Site-urile, în forma în care ele se afișează de browsere, sunt menite să fie înțelese de orice persoană, chiar fără cunoștinte în domeniul informaticii sau al secvențelor de coduri scrise de programatori. Aceștia lucrează ori în diverse limbaje din care apoi se generează limbajul specific de script al internetului HTML, ori direct în HTML. Dacă nu ar exista browserele care știu să interpreteze limbajul de script și să afișeze rezultatul pe ecran, site-urile ar fi doar înșiruiri de texte neformatate și, cel mai probabil, fără imagini. În principiu limbajul HTML indică locul în care să se afișeze diversele elemente vizibile, dimensiunea, culoarea, precum și alți parametri care conferă unei pagini web atît aspectul cît și funcționalitatea dorită.

Domeniu web[5]

Un domeniu web sau un nume de domeniu web este un set de caractere alfanumerice urmate de .md, .ro, .com, .net, .org, .info sau alta extensie de nivel superior dintre cele existente.

Denumirile domeniilor au două sau mai multe părți separate prin puncte. Partea din stînga este specifică, iar partea din dreapta este generală – exemplu ‘sabot-design.md’ este un exemplu de denumire de domeniu.

Ce este un domeniu si de ce aveti nevoie de el ?

Un nume de genul sabot-design.md prin care firma respectivă se identifică în Internet.

Denumirea unei companii are mult mai multă importanță în spațiul virtual, acolo unde nu beneficiază de obiecte cum ar fi vitrina, catalogul sau de prezenta unui reprezentant de vanzări.

Domeniul web este folosit pentru adresele de e-mail ale angajatilor ([anonimizat]) și pentru numele site-ului de web oficial (www.sabot-design.md).

Atunci cînd se comunică cu clienții, acesta este primul lucru pe care ei îl vor vedea cînd se trimite un e-mail, asa cum clienții văd vitrina unui magazin, înainte de a decide dacă vor intra sau nu.

O denumire adecvată dă personalitate companiei online și dă încredere potențialilor clienți. Numele de domeniu ales trebuie să fie ușor de citit și de ținut minte.

Pentru Republica Moldova este rezervat domeniul .md, un domeniu de internet de nivel superior(ccTLD).

Găzduire web[6]

Un serviciu de găzduire web este un tip de serviciu de găzduire de Internet care permite persoanelor și organizațiilor de a face site-ul lor accesibil prin intermediul World Wide Web. Gazdele web sunt companii care furnizează spațiu pe un server proprietate sau în arendă pentru utilizarea de către clienți, precum și furnizarea de conectivitate la Internet, de obicei, într-un centru de date. Gazdele web poate oferi, de asemenea, spațiu centru de date și conectivitate la Internet pentru alte servere situate în centrul lor de date.

Pagina hosting unică este, în general, suficientă pentru paginile web personale. Un site complex solicită un pachet mai cuprinzător, care oferă platforme sprijin de baze de date și de aplicare de dezvoltare (de exemplu, PHP, Java, Ruby on Rails, ColdFusion, sau ASP.NET). Aceste facilități permit clienților să scrie sau să instaleze script-uri pentru aplicatii cum ar fi forumuri și de management al conținutului. De asemenea, Secure Sockets Layer (SSL) este de obicei folosit pentru e-commerce.

Gazdă poate prevedea, de asemenea, un panou de interfață sau de control pentru gestionarea serverul web și instalarea script-uri, precum și alte module și aplicații de servicii cum ar fi e-mail. Unele gazde specializate în anumite software sau servicii (de exemplu, e-commerce), sunt frecvent utilizate de companiile mari care externalizează infrastructura de rețea.

Tipuri de gazde web:

Serviciu de gazduire web gratuit: sunt oferite de diferite companii, cu servicii limitate, uneori susținute de reclame, și de multe ori limitate în comparație cu serviciile de găzduire plătite;

Shared serviciu de găzduire web: site-ul cuiva este plasat pe același server ca multe alte site-uri, variind pînă la cîteva sute sau mii;

Serviciu de găzduire dedicată: utilizatorul primeste propriul server Web și controlul deplin asupra cîștigurilor aceasta (utilizator are acces de root pentru Linux/administrator pentru Windows); cu toate acestea, utilizatorul de obicei nu deține serverul;

Cloud hosting: este un nou tip de hosting platformă care permite clienților hosting puternic, scalabil și fiabil bazat pe servere grupate, sarcină echilibrată și facturare utilitate. Un cloud găzduit pot fi mai fiabil decît alternativele de la alte computere din cloud și poate compensa atunci cînd o singură bucată de hardware se duce în jos.

Grid hosting: această formă de hosting distribuită este atunci cînd un cluster de servere acționează ca o rețea de și este compus din mai multe noduri;

Home Server: de obicei, o singură mașină plasat într-o reședință privată poate fi utilizat pentru a găzdui unul sau mai multe site-uri web de la o conexiune de bandă largă, de obicei, de consum de calitate.

Promovarea produselor[7]

Produsul fabricat de producător, în condiții de eficiență economică și posesor al caracteristicilor și elementelor pe care le dorește consumatorul, va ajunge la aceasta, după ce i s-a stabilit prețul de vînzare și canalul de distribuție, dar și după ce potențialul cumpărător a fost informat de existența noului produs, de noile caracteristici ale produsului modernizat, sau de potențialul produsului de a-i satisface mai bine nevoile, decît alte produse similare.

Gradul de informare al consumatorilor depinde de maniera în care se realizează comunicarea producător-consumator și feed-back-ul acestei relații.

În ultima vreme, mai ales în ultimul deceniu, se constată accentuarea preocupărilor în domeniul promovării produselor dar mai ales a vînzărilor. Aceasta a condus la amplificarea rolului promovării în cadrul activităților de marketing și ca urmare la diversificarea obiectivelor promoționale.

Rolul promovării rezidă în conținutul complex al conceptului de promovare, ce relevă faptul că scopul general este influențarea comportamentului oamenilor, în așa fel încît, să sporească volumul vînzărilor bunurilor respectivului producător. De aceea, promovarea îndeplinește o serie de funcții economico-sociale, ce evidențiază utilitatea sa cum ar fi:

furnizarea de informații atît cumpărătorului cît și vînzătorului;

neutralizarea informațiilor defavorabile ce se răspîndesc mai ales prin zvonistică;

stimularea cererii este scopul direct și imediat;

atenuarea fluctuațiilor cererii mai ales în cazul produselor sezoniere;

diferențierea produselor, mai ales a mărcilor;

reamintirea avantajelor produselor pentru a rămîne consumatori fideli;

contracararea concurenților;

influențarea persoanelor cu putere de decizie la nivel guvernamental;

influențarea comportamentului public;

formarea unei imagini;

justificarea prețurilor bunurilor și serviciilor;

conștientizarea publicului cu privire la noile produse și servicii create.

Strategii de promovare[8]

Un produs sau serviciu de calitate nu se vinde singur. Pentru ca acesta să poată fi valorificat, beneficiile lui trebuie să fie comunicate clar potențialilor consumatori.

O componentă de bază a unei strategii de promovare/marketing este comunicarea utilității și beneficiilor produsului către clientul final și crearea unei imaginii cît mai bune.

Există mai multe metode și canale prin care se poate promova produsele/serviciile și marca, alegerea combinației proprii depinzînd de segmentele-țintă, de specificul ofertei/activității și de buget.

Reclamele – aici se includ reclamele prin mass-media (TV, radio, ziare și reviste, internet), afișele stradale, reclamele plasate în cluburi/restaurante/pe/în mijloace de transport, flyer-e în locațiile proprii împărțite în zone cu trafic intens etc.

Metodă invazivă și agresivă, mai ales în formele ei tradiționale, reclama clasică tinde să piardă teren în favoarea noilor mijloace de promovare. Cauza principală a fenomenului este însăși cantitatea enormă cu mult peste ceea ce putem capta – de informație tip reclamă. Reclama TV mai are și dezavantajul costului ridicat.

Reclamele TV și în reviste/ziare tipărite se potrivesc îndeosebi acelor produse de masă, cu preț redus și/sau care țintesc spre consumatorii traditionaliști, de vîrstă medie sau înaintată.

Reclama pe internet are mai multe avantaje în cazul unei strategii de promovare:

posibilitatea unei targetări optime, însemnînd un impact ridicat raportat la numarul de vizitatori;

cost redus;

poate mai simplu să ofere celor interesați și informație detaliată, de specialitate; din acest motiv se prestează foarte bine și cand se vizează clienți juridici;

flexibilitate practic nelimitată în privința modului de abordare.

Se prestează produse/serviciile de valoare mai mare care se adresează clienților tineri și, în general, celor deschiși spre nou.

Flyer-ele sunt o alegere bună pentru servicii și produse de valoare mare, sau în cazul lansării unei afaceri (deschiderea unei săli de fitness, unui restaurant, promovarea unei firme de catering etc.). Corect plasate, sunt un mijloc de promovare eficient.

Forța reclamelor plasate pe mijloacele de transport este în general subestimată: această modalitate este destul de eficientă iar potențialul său ridicat, în primul rînd datorită folosirii ei limitate, dar și datorită expunerii destul de mari a reclamei. O alegere bună este promovarea pe mijloacele de transport în comun (în orașele aglomerate), pe liniile lungi și care traversează zonele cel mai intens circulate. Reclama în interiorul mijloacelor de transport în comun are un impact mai redus.

Vînzările promoționale în cadrul unei strategii de marketing – poate fi, la fel de bine, considerată și o strategie de preț (din punct de vedere al mesajului, constituie o strategie de promovare). Merită folosite atunci cînd se dorește și se poate astfel obtine o creștere rapidă a vînzărilor, sau cînd se lansează un produs/serviciu nou. Nu trebuie de abuzat de vanzările la promoție, deoarece clienții se obișnuiesc și s-ar putea considera, într-un fel, păcăliți.

Promovarea și vînzarea door to door – este potrivită în cazul unor produse mai puțin cunoscute, de nișă și de valoare medie (nu are rost să vindem în acest fel o ciocolată, și în mod aproape sigur nu se vă reuși să se vîndă un inel cu diamant). Pentru a fi rentabilă financiar, este indicat de apelat la colaboratori (care însă trebuie să cunoască foarte bine produsul). Aceștia vor fi plătiți pe principiul procentului din vînzări.

Campaniile de emailing – sunt o metodă ieftină, dar foarte eficientă de promovare și vînzare, deoarece aceste campanii pot fi facute targetat și personalizat, avînd o putere mare de convingere. Atenție: se trimit email-uri de vînzare doar clienților care și-au dat acceptul să primească asemenea mesaje de promovare (dezavantajul major al acestui mijloc de promovare este adresarea doar către clienții existenți).

Blogurile și newsletter-ele electronice ocupă un loc important în cadrul unei strategii de promovare. Ele oferă avantajele unei informații detaliate, mereu actualizate, și ale unui impact emoțional puternic (în special prin stilul informal, cald ce poate fi susținut/abordat și prin mărturiile clienților multumiți). Aceste instrumente au capacitatea de a fideliza clienții și de a crește valoarea medie a vînzărilor per client. Blogul, în plus, este și un excelent mijloc de a aduce clienți noi.

Direct mailing-ul (DM) în cadrul strategiei de promovare este potrivit în special dacă se furnizează servicii, atunci cand se lansează un nou serviciu. Presupune costuri mult mai ridicate față de emailing. Pentru serviciile cu abonament lunar, o variantă mai puțin costisitoare, dar deseori și cu impact mai redus, o constituie bill insert-urile (flyer-ul promo este introdus în plicul de factură sau informația este tipărită direct pe spatele facturii).

Inscripționări pe diferite produse (cărți de vizită, pixuri etc.) este un mijloc oarecum neglijat, dar care contribuie și el la constientizarea mărcii (brand awareness). Impactul este și mai mare daca sunt cărți de vizită orginale.

Dificultatea majoră în activitatea de promovare a produsului/serviciului este evaluarea rentabilității financiare a promovării. Pentru o măsurare exactă (care în multe cazuri este imposibilă excepție făcînd door to door-ul, emailing-ul, newsletter-ele electronice și uneori reclama pe internet, adică acțiunile pentru care se pot identifica exact valoarea vînzărilor) ar trebui să se știe, concret, profitul: [număr de produse vîndute prin acțiunea în situația desfășurării acțiunii de promovare, număr de produse care s-ar fi vîndut dacă acțiunea nu ar fi existat] * profit unitar al produsului și costuri totale ale promovarii. (Evident, pentru ca această relație să aibă sens, la calculul profitului unitar nu se scade și costul unitar al promovarii). Înainte să se decidă startul unei acțiuni de promovare a produsului/serviciului, este bine de încerca să se estimeze rezultatul ei gîndind dupa această relație. De aceea este util sa se aibă la îndemînă rezultate statistice, rezultate ale unor teste comparative de promovare.

Site web – promovarea produselor firmei în mediul online[9]

Fie că este vorba despre o firmă de producție sau o firmă care prestează servicii prezența acesteia pe internet în forma unui website aduce, pe lîngă alte avantaje, și un plus de imagine. Majoritatea firmelor au nevoie de publicitate și reclame eficiente. Metodele convenționale de publicitate (presa, fluturași, televiziune și radio) sunt restrînse la un anumit număr de cuvinte. Prin intermediul unui website această problemă este eliminată, site-ul oferind un nivel de informare incomparabil metodelor convenționale.

Astfel un website este vizibil 24 de ore pe zi, șapte zile din șapte din oricare parte a lumii; și asta spune tot. Fiecare vizitator poate vedea activitatea, serviciile și produsele companiei pe care site-ul o deservește. Scopul primar al unui website este să atragă potențialii clienți (oameni cu adevărat interesați de produsele/serviciile firmei) și să genereze un volum mai mare de vînzări. De asemnea website-ul generează mai multe solicitări de oferte, contracte noi și oameni intereșași de serviciile/produsele oferite.

Rețeta succesului este dată de conținut-ul și relevanța website-ulu față de publicul target. Target-ul se referă la nișa de persoane pentru care serviciile/produsele oferite sunt adresate. Website-ul este văzut ca soluție de publicitate folosind metode specifice pentru a atrage și informa potențialii clienți și parteneri interesați.

Targetarea corectă a site-ului înseamnă focalizarea mesajului către potențialii clienți. Astfel fiecare secțiune, structură pînă și design-ul trebuie să respecte acest aspect. Un alt aspect deosebit de important este, evident seriozitate pe care website-ul o emană. Această seriozitate reiese însăși din structura și modul în care site-ul este organizat. Fiecare site trebuie să se supună unor reguli în ceea ce privește structura, aspectul general, organizarea precum și calitatea informației (a conținutului).

Un site oferă prestanță beneficiarului. Clienții etichetează seriozitatea unei firme din punct de vedere al prezenței acesteia în mediul online. Astfel este inadmisibil ca o firmă serioasă să nu aibă un site.

Orice site care se respectă beneficiază de o sectiune de administrare prin intermediul căreia beneficiarul (administratorul site-ului) poate controla informația. De aici și vorba: "plătești pentru un site, și primești două".

Vizitatorii au acces numai la versiunea publică a site-ului (disponibilă prin accesarea adresei de baza: http://www.sabot-design.md) și toate paginile acestuia. Beneficiarul însă, are la dispoziție o aplicație securizată prin intermediul căreia conținutul disponibil vizitatorilor se poate controla utilizînd diverse funcționalități specifice (adăugare conținut, editare, ștergere, mutare, setarea ordinii de afișare, etc.). În acest mod, operatorul care administrează site-ul poate controla informația fără a fi nevoie de cunoștințe de programare.

Secțiunea de administrare trebuie să fie personalizată site-ului sau aplicației web deservite, pentru a fi extrem de intuitivă și de ușor de folosit. Astfel operatorul nu se pierde în secțiuni și meniuri pe care nu le va folosi niciodată. Avantajele implementării personalizate în web development sunt nenumărate și vin mai ales din faptul că structura este decisă de aplicația în sine. Astfel, o soluție individuală este implementată în funcție de cerințele de proiect, fiecare modul din care este alcatuită, are un scop determinat.

Majoritatea doritorilor de site nu își pot însuși motivația sumei cerute și sunt constant sub îndoiala că suma respectivă nu reflectă produsul livrat. Trebuie înțeles că un produs executat într- un mod profesionist necesită un anumit nivel de atenție la detalii.

Un site bine executat se reflectă în rezultatele pe care le oferă, numărul de vizitatori pe care îl aduce și ușurința prin care se poate adminstra. Timpul de amortizare a investiției depinde de seriozitatea cu care site-ul a fost tratat și implementat. Un site bine impementat, și promovat poate aduce rezultate financiare mult peste așteptările inițiale.

O alta capcană frecventă este dată de dorința de a implementa prea mult, prea devreme. În entuziasmul de început, majoritatea doritorilor de site vor aplicații extrem de complexe care nu sunt justificate. Firmele de web development speculează această stare de fapt și oferă clienților functionalități și secțiuni de care clientul nu are momentan nevoie, fapt ce se reflectă într-un preț ridicat. Un site trebuie să crească odată cu afacerea și invers!

Tehnologiile folosite la elaborarea aplicației

În acest compartiment s-au descris tehnologiile utilizate în elaborarea proiectului dat. S-a folosit framework pentru design Bootstrap care cuprinde limbajul de marcare HTML, limbajul de formatare a textului – CSS.De asemena s-au folosit limbajele de programare Java Script și PHP, sistemul de gestiune a bazelor de date – MySQL și nu în ultimul rînd o Bază de Date.

Twitter Bootstrap[10]

Twitter Bootstrap este un framework pentru design HTML/CSS și Javascript prin încapsularea unor funcționalități din jQuery. De asemenea, este un framework care are ca principală sarcină oferirea elementelor necesare pentru realizarea unui produs finisat într-un timp scurt. Ca proiect open-source, inițiat de echipa de dezvoltare de la Twitter, a prins foarte repede în comunitatea online, avînd un trend exponențial pe mai multe direcții. Astfel, nu doar că a ajuns la versiunea 3 și că este printre cele mai populare proiecte open-source pe GitHub, dar în același timp librăria a declanșat dezvoltarea unor terțe librării și extensii care au ca scop completarea și rafinarea unui pachet întreg de resurse necesare în jurul acestui framework.

Printre aceste resurse pot fi menționate:

Template-uri de Twitter Bootstrap (licențe libere sau comerciale);

Fonturi noi;

Elemente și componente UI;

Alte elemente estetice utile (săgeți, librării pentru grafice, generatoare template-uri, etc)

Twitter Bootstrap mai oferă încă o facilitate, care nu este deloc ușor de trecut cu vederea: plaja de compatibilitate cu marile web browser-e este foarte bună, incluzînd și Internet Explorer 11. Iar la nivelul dispozitivelor mobile, acestea sunt suportate prin implementarea unui CSS responsive.

În privința suportului pentru device-uri mobile, Twitter Bootstrap nu poate înlocui un framework destinat exclusiv acestora, cum ar fi jQuery Mobile, care e construit și definit ca un framework web optimizat pentru smartphones și tablete, pe cînd Twitter Bootstrap oferă doar suport pentru acestea prin crearea de layout-uri responsive în funcție de device-ul care îl accesează.

La baza dezvoltării continue a framework-ului Twitter Bootstrap este pre-procesorul LESS, ales datorită vitezei de compilare a codului (de 6 ori mai rapid ca SASS), și a eleganței și utilizării JavaScript-ului. Ca rezultat, oferă unui dezvoltator posibilitatea ajustării design-ului prin definirea/setarea unui set de variabile/parametri și recompilarea surselor LESS rezultînd un nou set de fișiere de stil (CSS).

LESS, nu este singur pre-procesor de CSS disponibil, existînd în momentul de față mai multe pre-procesoare printre care s-au remarcat printre dezvoltatorii de front-end: LESS, SASS și SCSS. Folosirea acestora aduce o valoare adăugată oricărui framework de front-end. Însă modul lor de funcționare este asemănător, fiecare încercînd să ofere dezvoltatorului ușurință în a scrie un cod de calitate, și dezvolta un produs finit. Browser-ul web fiind capabil să interpreteze doar fișiere de stiluri CSS, codul scris pentru aceste pre-pocesoare este compilat generînd un set de stiluri CSS interpretabile de broswere.

Aceste pre-procesoare au apărut ca o necesitate în urma limitărilor pe care le implică folosirea stilurilor CSS (lipsa variabilelor, și a facilității de refolosire a stilurilor în mai multe selecții CSS). Deși la prima vedere, folosirea acestor pre-procesoare ar putea fi considerată ca o muncă adițională în realizarea unei aplicații sau pagini web, una dintre avantajele majore este cîștigarea de timp în dezvoltare, alături de un cod mai curat (DRY = Don"t Repeat Yourself), un fișier de CSS mai curat și ușor de întreținut.

Ca urmare a succesului și popularității cîștigate de acest framework HTML/CSS, au apărut comunități și pagini web cu scop declarat de a oferi (gratis și/sau comercial), pachete de interfețe utilizator complete și gata de integrat în aplicații din diverse domenii.

Unul dintre cele mai populare, bootstrap oferă template-uri pe categorii:

Administrare și Dashboard;

Pagini de prezentare;

Pagini Business și Corporate;

Portofoliu și Galerii Foto.

Pe lîngă acest serviciu comercial există multe altele care oferă template-uri complete sub o licență gratuită, unul dintre acestea fiind Bootmetro, replică stilul Metro Style, oferit de noul Windows 8. (http://aozora.github.com/bootmetro/).

La utilizarea pachetului Twitter Bootstrap, pe lîngă posibilitatea de a-ți construi singur pachetul folosind funcțiile pre-procesorului LESS local instalat, se poate utiliza și personalizarea pachetului prin definirea de variabile, parametri și chiar plugin-uri necesare înainte de a downloada acest pachet de pe site-ul care îl găzduiește. Acest lucru se poate traduce în personalizarea și micșorarea pachetului expus utilizatorului final, rezultînd o viteză mai mare de încărcarea a paginii web.

Pe lîngă plugin-urile puse la dispoziție de către echipa din spatele acestui pachet, există numeroase site-uri care complementează cu diverse extensii, de la reprezentări grafice ale unor informații utile, pînă la extinderea unor widget-uri clasice la un nivel superior.

Pentru integrarea acestora, Twitter Bootstrap oferă două metode, una dintre acestea, fiind interesantă pentru ca nu cere cunoștințe de Javascript pentru utilizare. Metoda aceasta folosește doar cod HTML cu atribute speciale atașate tag-urilor existent pentru declanșarea unor funcționalități Javascript.

O altă tendință este folosirea unui font în reprezentarea icoanelor pentru anumite acțiuni și reprezentarea de informații auxiliare pentru informații prezentate. Unul dintre acestea: FontAwesome, este chiar definit ca fiind un font iconic dezvoltat pentru a fi folosit împreună cu framework-ul Twitter Bootstrap. Dar nu este singurul, el fiind complementat de cîteva font-uri din aceeași categorie.

Un exemplu este Socialico, care oferă un set de caractere destinat reprezentării iconițelor celor mai populare rețele de socializare.

E o metodă nouă de prezentare a informațiilor de tip icoane, care vine și cu multe avantaje precum: scalabilitatea reprezentării fără pierderea calității (font-ul fiind reprezentat vectorial), o amprentă mai mică (dimensiune mai mică a fișierelor), mai puțină muncă de Photoshop și bineînțeles de creare/modificare stiluri CSS; dar și cu cîteva dezavantaje: o limitare în privința numărului de icoane disponibile în fiecare font, și chiar o mică problemă de SEO (google bot nu poate să interpreteze litera "x" care e randată pentru user în broswer-ul web ca fiind icoană reprezentînd acțiunea de Login).

Pachetul Twitter Bootstrap este independent de tehnologia server side folosită, ceea ce îl face atractiv pentru web designeri și dezvoltatori web, indiferent de limbajul de programare utilizat.

Folosirea acestui pachet de UI, împreună cu un framework de tip MVC avansat, care pe lîngă funcționalitatea standard, și un design arhitectural oferă și un generator de module de tip CRUD (Create/Remove/Update/Delete și altele dacă se intervine) ar fi un caz complet de implementare de tip Rapid Aplication Development (RAD) cu rezultate și privind experiența user-ului.

Limbajul de marcare HTML[11]

HyperText Markup Language (HTML) este un limbaj de marcare utilizat pentru crearea paginilor web ce pot fi afișate într-un browser (sau navigator). Scopul HTML este mai degrabă prezentarea informațiilor – paragrafe, fonturi, tabele ș.a.m.d. – decît descrierea semanticii documentului.

HTML este o formă de marcare orientată către prezentarea documentelor text pe o singura pagină, utilizînd un software de redare specializat, numit agent utilizator HTML, cel mai bun exemplu de astfel de software fiind browserul web. HTML furnizează mijloacele prin care conținutul unui document poate fi adnotat cu diverse tipuri de metadate și indicații de redare. Indicațiile de redare pot varia de la decorațiuni minore ale textului, cum ar fi specificarea faptului că un anumit cuvînt trebuie subliniat sau că o imagine trebuie introdusă, pînă la scripturi sofisticate, hărți de imagini și formulare. Metadatele pot include informații despre titlul și autorul documentului, informații structurale despre cum este împărțit documentul în diferite segmente, paragrafe, liste, titluri etc. și informații cruciale care permit ca documentul să poată fi legat de alte documente pentru a forma astfel hiperlink-uri (sau web-ul).

HTML este un format text proiectat pentru a putea fi citit și editat de oameni utilizînd un editor de text simplu. Totuși scrierea și modificarea paginilor în acest fel solicită cunoștințe solide de HTML și este consumatoare de timp. Editoarele grafice (de tip WYSIWYG) cum ar fi Macromedia Dreamweaver, Adobe GoLive sau Microsoft FrontPage permit ca paginile web sa fie tratate asemănător cu documetele Word, dar cu observația că aceste programe generează un cod HTML care este de multe ori de proastă calitate.

HTML se poate genera direct utilizînd tehnologii de codare din partea serverului cum ar fi PHP, JSP sau ASP. Multe aplicații ca sistemele de gestionare a conținutului, wiki-uri și forumuri web generează pagini HTML.

HTML este de asemenea utilizat în e-mail. Majoritatea aplicațiilor de e-mail folosesc un editor HTML încorporat pentru compunerea e-mail-urilor și un motor de prezentare a e-mail-urilor de acest tip. Folosirea e-mail-urilor HTML este un subiect controversat și multe liste de mail le blochează intenționat. HTML este prescurtarea de la Hyper Text Mark-up Language si este codul care sta la baza paginilor web.

Paginile HTML sunt formate din etichete sau tag-uri și au extensia „.html” sau „.htm”. În marea lor majoritate aceste etichete sunt pereche, una de deschidere <eticheta> și alta de închidere </eticheta>, mai există și cazuri în care nu se închid, atunci se folosește <eticheta />. Navigatorul web interpretează aceste etichete afișînd rezultatul pe ecran. HTML-ul este un limbaj care nu face deosebire între litere majuscule și minuscule.

Pagina principala a unui domeniu este fisierul „index.html” respectiv „index.htm”. Această pagină este setată a fi afișată automat la vizitarea unui domeniu.

De exemplu la vizitarea domeniului www.sabot-design.md este afișată pagina www. sabot-design.md /index.html.

Toate paginile HTML încep și se termină cu etichetele <html> și </html>. În interiorul acestor etichete găsim perechile <head>, </head> și <body>, </body>. <head> conține titlul paginii între etichetele <title> și </title>, descrieri de tip <meta>, stiluri pentru formatarea textului, script-uri și legături către fisiere externe (de exemplu script-uri, fișiere de tip CSS sau favicon). Etichetele de tip meta conțin cuvinte cheie, descrierea paginii, date despre autor, informații utile motoarelor de căutare.

HTML5 este a cincea revizuire a standardului HTML (creat în 1990 și standardizat ca HTML4 din 1997) și din octombrie 2011 este în curs de dezvoltare. Obiectivele sale principale au fost acelea de a îmbunătăți limbajul cu un suport pentru cele mai recente apariții multimedia în același timp menținîndul ușor de citit de oameni și bine înțeles de computere și device-uri (browsere web, parsere, etc.). HTML5 își propune să însumeze nu numai HTML4, dar și XHTML1 și DOM2HTML (îndeosebi JavaScript).

Urmărind predecesorii săi imediați HTML 4.01 și XHTML 1.1, HTML5 este un răspuns la observația că HTML și XHTML utilizate în comun pe World Wide Web sunt un amestec de caracteristici introduse de specificații diferite, împreuna cu acestea mai sunt și caracteristicile diferite aduse de software, de browsere, și multe erori de sintaxă în documnentele web existente. Astfle, HTML5 devine o încercare de a defini un singur limbaj de marcare care poate fi scris în oricare dintre sintaxele HTML sau/și XHTML. Acesta include modele detaliate de prelucrare pentru a încuraja mai multe implementări interoperabile; extinde, îmbunătățește și raționalizează disponibilitățile pentru documentele web și introduce marcarea și aplicații API pentru aplicații web complexe. Din aceste motive, HTML5 este un posibil candidat pentru aplicațiile de platforme mobile. Multe caracteristici ale HTML5 au fost create din considerarea că va trebui să devină capabil să ruleze pe dispozitive cum ar fi smart-phonurile sau tabletele.

În special, HTML5 aduce multe noi caracteristici sintactice. Acestea cuprind elemente ca <video>, <audio>, <header> și <canvas> elemente HTML, precum și integrarea conținutului SVG care a înlocuiește utilizarea tag-ului generic <object>. Aceste noutăți sunt proiectate pentru a facilita includerea și manipularea în web a conținuturilor multimedia și grafice fără a fi nevoie să se recurgă la proprietățile de plugin și API. Alte noi elemente ca <section>, <article>, <header>, și <nav> sunt proiectate să îmbunătățească conținutul semantic al documentelor. Noi atribute au fost introduse în același scop, în același timp unele elemente și atribute au fost îndepărtate. Unele elemente ca <a>, <cite> și <menu> au fost schimbate, redefinite și standardizate. API-urile și DOM-urile sunt certitudini și sunt părți fundamentale în specificațiile HTML5. HTML5, de asemenea, definește in cîteva detalii prelucrările necesare pentru documentele invalide, astfel încît sintaxa erorilor va fi tratată uniform de toate browserele cunoscute

Limbajul de formatare a textului CSS[12]

CSS (Cascading Style Sheets) este un standard pentru formatarea elementelor unui document HTML. Stilurile se pot atașa elementelor HTML prin intermediul unor fișiere externe sau în cadrul documentului, prin elementul <style> și/sau atributul style. CSS se poate utiliza și pentru formatarea elementelor XHTML, XML și SVGL.

Sunt mai multe versiuni ale acestui standard, uștima din ele fiind CSS3. CSS3 reprezintă un upgrade ce aduce cîteva atribute noi și ajută la dezvoltarea noilor concepte in webdesign.

Unele dintre cele mai importante segmente (module) noi adăugate acestui standard pentru formatarea elementelor HTML aduc un plus considerabil in dezvoltarea activități webdesign.

Mai jos sunt prezente in listă cele mai importante modulele adăugate in CSS3:

Selectors;

Box Model;

Backgrounds and Borders;

Image Values and Replaced Content;

Text Effects;

2D/3D Transformations;

Animations;

Multiple Column Layout;

User Interface.

Deși au apărut unele deficiente de compatibilitate între browsere, majoritatea proprietăților CSS3 au fost implementate cu succes în variantele browserelor noi.

Acum CSS3 oferă posibilitatea de a crea borduri cu colțurile rotunjite fară a folosi elemente grafice de fundal așa cum se folosea anterior acestui upgrade.

Proprietatea CSS3 border-radius definește prin valorile exprimate în pixeli cît de rotunjite vor fi colțurile unui element HTML sau unei imagini. Fiecare colț poate avea o altă valoare exprimată în pixeli diferită de un alt colț al aceluiași element. Prin urmare putem folosi pana la 4 valori diferite atribuite unui element HTML sau imagine.

Limbajul de programare JavaScript[13]

JavaScript (JS) este un limbaj de programare orientat obiect bazat pe conceptul prototipurilor. Este folosit mai ales pentru introducerea unor funcționalități în paginile web, codul Javascript din aceste pagini fiind rulat de către browser. Limbajul este binecunoscut pentru folosirea sa în construirea siturilor web, dar este folosit și pentru acesul la obiecte încastrate (embedded objects) în alte aplicații. A fost dezvoltat inițial de către Brendan Eich de la Netscape Communications Corporation sub numele de Mocha, apoi LiveScript, și denumit în final JavaScript.

În ciuda numelui și a unor similarități în sintaxă, între JavaScript și limbajul Java nu există nicio legătură. Ca și Java, JavaScript are o sintaxă apropiată de cea a limbajului C, dar are mai multe în comun cu limbajul Self decît cu Java.

Schimbarea numelui din LiveScript în JavaScript s-a făcut cam în același timp în care Netscape încorpora suport pentru tehnologia Java în browserul web Netscape Navigator.

Microsoft a implementat limbajul JavaScript sub numele de JScript, cu o serie de modificări și extensii față de implementarea Netscape. Pe platforma Windows, JScript este unul din limbajele executabile de către Windows Script și, deci, poate fi folosit pentru scriptarea aplicațiilor ce suportă Windows Script, de exemplu Internet Explorer, sau chiar sistemul de operare Windows. Asociația ECMA a standardizat limbajul JavaScript/JScript sub numele ECMAScript (standardul ECMA-262).

Cea mai des întîlnită utilizare a JavaScript este în scriptarea paginilor web. Programatorii web pot îngloba în paginile HTML script-uri pentru diverse activități cum ar fi verificarea datelor introduse de utilizatori sau crearea de meniuri și alte efecte animate.

Browserele rețin în memorie o reprezentare a unei pagini web sub forma unui arbore de obiecte și pun la dispoziție aceste obiecte script-urilor JavaScript, care le pot citi și manipula. Arborele de obiecte poartă numele de Document Object Model sau DOM. Există un standard W3C pentru DOM-ul pe care trebuie să îl pună la dispoziție un browser, ceea ce oferă premiza scrierii de script-uri portabile, care să funcționeze pe toate browserele. În practică, însă, standardul W3C pentru DOM este incomplet implementat. Deși tendința browserelor este de a se alinia standardului W3C, unele din acestea încă prezintă incompatibilități majore, cum este cazul Internet Explorer.

O tehnică de construire a paginilor web tot mai întîlnită în ultimul timp este AJAX, abreviere de la „Asynchronous JavaScript and XML”. Această tehnică constă în executarea de cereri HTTP în fundal, fără a reîncărca toată pagina web, și actualizarea numai anumitor porțiuni ale paginii prin manipularea DOM-ului paginii. Tehnica AJAX permite construirea unor interfețe web cu timp de răspuns mic, întrucît operația (costisitoare ca timp) de încărcare a unei pagini HTML complete este în mare parte eliminată.

JavaScript oferă un tip de date Boolean cu valorile true și false. Operatorul returnează șirul "boolean" pentru aceste tipuri de primitive. Atunci cînd este utilizat într-un context logic, 0 , -0 , null , NaN , undefined , iar șir vid ( "" ) evaluează în false din cauza constrîngerii automate.

Cînd conversia de tip este necesară, JavaScript convertește String, Number, Boolean, sau operanzilor obiect, după cum urmează:

Șir de caractere este convertit la o valoare număr. JavaScript încearcă să transforme literal șir de caractere numeric, la o valoare tip de număr. În primul rînd, o valoare de matematică este derivat din literal șir de caractere numeric. Apoi, această valoare este rotunjită la cea mai apropiată valoare tip de număr;

Dacă unul dintre operanzi este un Boolean, operand Boolean este convertit la 1 dacă este true sau la 0, dacă este false;

Dacă un obiect este comparat cu un număr sau un șir de caractere, JavaScript încearcă să se întoarcă valoarea implicită pentru obiect. Un obiect este convertit la un șir de caractere sau o valoare numerică, folosind .valueOf() sau .toString() metode de obiect. Dacă acest lucru nu reușește, o eroare de execuție este generată.

Unii experți folosesc termenii "true" și "false" pentru a descrie modul în care valorile de diferite tipuri, se comportă atunci cînd a evaluat într-un context logic, în special în ceea ce privește cazurile de margine. Operatorii logici binare a returnat o valoare booleană în primele versiuni de JavaScript, dar acum se vor întoarce unul dintre operanzi loc.

Operandul stîng este returnat în cazul în care acesta poate fi evaluat ca: false , în cazul de asociere ( a && b ) , sau true , în cazul de disjuncției ( a || b ) , în caz contrar dreptul de-operand este returnat. O expresie poate fi în mod explicit exprimate la un primitiv de booleană: dublarea logic operatorul negație ( !! ) , folosind Boolean() funcția, sau folosind operatorul condițional.

Limbajul de programare PHP[14]

PHP este un limbaj de programare. Numele PHP provine din limba engleză și este un acronim recursiv : Php: Hypertext Preprocessor. Folosit inițial pentru a produce pagini web dinamice, este folosit pe scară largă în dezvoltarea paginilor și aplicațiilor web. Se folosește în principal înglobat în codul HTML, dar începînd de la versiunea 4.3.0 se poate folosi și în mod „linie de comandă” (CLI), permițînd crearea de aplicații independente. Este unul din cele mai importante limbaje de programare web open-source și server-side, existînd versiuni disponibile pentru majoritatea web serverelor și pentru toate sistemele de operare. Conform statisticilor este instalat pe 20 de milioane de situri web și pe 1 milion de servere web. Este disponibil sub Licenṭa PHP ṣi Free Software Foundation îl consideră a fi un software liber.

Inițial, limbajul a fost dezvoltat de inventatorul său, Rasmus Lerdorf. Odată cu creșterea numărului de utilizatori, dezvoltarea a fost preluată de o nouă entitate, numită The PHP Group (Grupul PHP).

PHP însemna inițial Personal Home Page. PHP a fost început în 1994 ca o extensie a limbajului server-side Perl, și apoi ca o serie de CGI-uri compilate de către Rasmus Lerdorf, pentru a genera un curriculum vitae și pentru a urmări numărul de vizitatori ai unui site. Apoi a evoluat în PHP/FI 2.0, dar proiectul open-source a început să ia amploare după ce Zeev Suraski și Andi Gutmans, de la Technion au lansat o nouă versiune a interpretorului PHP în vara anului 1998, această versiune primind numele de PHP 3.0. Tot ei au schimbat și numele în acronimul recursiv de acum, pînă atunci PHP fiind cunoscut ca Personal Home Page Tools. Apoi Suraski și Gutmans au rescris baza limbajului, producînd astfel și Zend Engine în 1999. În mai 2000 a fost lansat PHP 4.0, avînd la bază Zend Engine 1.0.

Pe 13 iulie 2004 a fost lansat PHP 5, cu Zend Engine II, ce a adus și o orientare obiect mai pronunțată și suportînd mai multe caracteristici ale acestui tip de programare.

PHP 5 aduce mai multe noutăți față de versiunea 4:

Suport îmbunătățit pentru OOP;

Introduce extensia PDO – PHP Data Objects, care definește o modalitate facilă și consistentă de accesare a diferitelor baze de date;

Imbunătățiri de performanță;

Suport îmbunătățit pentru MySQL și MSSQL;

Suport nativ pentru SQLite;

Suport SOAP integrat;

Iteratori pentru date;

Controlul erorilor prin tratarea de excepții.

La sfîrșitul lui 2007 doar versiunea 5.x mai era întreținută, deoarece în data de 13 iulie 2007 (exact la 3 ani după lansarea PHP5), PHP Group a anunțat că PHP4 va fi scos din uz pe 31 decembrie 2007, deși prognozează că anumite upgrade-uri de securitate se vor oferi pînă pe 8 august 2008. Dezvoltarea la PHP 6 începuse deja în decembrie 2007 și urmează să fie oferit odată cu scoaterea din uz a PHP4.

PHP 6 are următoarea agendă de îmbunătățiri și modificări:

îmbunătățirea suportului pentru Unicode;

suport pentru int pe 64 biți;

taguri tip ASP sunt retrase definitive;

XMLReader, XMLWriter, Fileinfo vor face parte din distribuția principal;

funcția ereg() nu mai este disponibilă;

erorile tip E_STRICT sunt incluse în E_ALL;

adăugarea instrucțiunii goto permite salturi la un alt bloc de comenzi;

namespace, import, și goto devin cuvinte rezervate;

foreach va suporta array multi dimensional: foreach($a as $b => list($c, $d));

opțiunea safe_mode a fost înlăturată;

operatorul and a fost înlăturat;

funcția microtime() returnează un float;

zend.ze1_compatibility_mode a fost înlăturat.

PHP-ul este unul din cele mai folosite limbaje de programare server-side, conform unui studiu efectuat de Netcraft în aprilie 2002, apărînd pe 9 din cele 37 milioane de domenii cercetate în studiu. De asemenea, există un grafic al creșterii folosirii PHP-ului pe site-ul oficial. Popularitatea de care se bucură acest limbaj de programare se datorează următoarelor caracteristici:

Familiaritatea: sintaxa limbajului este foarte ușoară combinînd sintaxele unora din cele mai populare limbaje Perl sau C;

Simplitatea: sintaxa limbajului este destul de liberă. Nu este nevoie de includere de biblioteci sau de directive de compilare, codul PHP inclus într-un document executîndu-se între marcajele speciale;

Eficiența: PHP-ul se folosește de mecanisme de alocare a resurselor, foarte necesare unui mediu multiutilizator, așa cum este web-ul;

Securitate: PHP-ul pune la dispoziția programatorului un set flexibil și eficient de măsuri de siguranță;

Flexibilitate: fiind apărut din necesitatea dezvoltării web-ului, PHP a fost modularizat pentru a ține pasul cu dezvoltarea diferitelor tehnologii. Nefiind legat de un anumit server web, PHP-ul a fost integrat pentru numeroasele servere web existente: Apache, IIS, Zeus, server, etc.;

Gratuitate: este probabil cea mai importantă caracteristică a PHP-ului. Dezvoltarea PHP-ului sub licența open-source a determinat adaptarea rapidă a PHP-ului la nevoile web-ului, eficientizarea și securizarea codului.

PHP este simplu de utilizat, fiind un limbaj de programare structurat, ca și C-ul, Perl-ul sau începînd de la versiunea 5 chiar Java, sintaxa limbajului fiind o combinație a celor trei. Datorită modularității sale poate fi folosit și pentru a dezvolta aplicații de sine stătătorare, de exemplu în combinație cu PHP-GTK sau poate fi folosit ca Perl sau Python în linia de comandă. Probabil una din cele mai importante facilități ale limbajului este conlucrarea cu majoritatea bazelor de date relaționale, de la MySQL și pînă la Oracle, trecînd prin MS Sql Server, PostgreSQL, sau DB2.

PHP poate rula pe majoritatea sistemelor de operare, de la UNIX, Windows, sau Mac OS X și poate interacționa cu majoritatea serverelor web. Codul PHP este interpretat de serverul WEB și generează un cod HTML care va fi văzut de utilizator (clientului -browserului- fiindu-i transmis numai cod HTML).

PHP foloseste extensii specifice pentru fișierele sale: .php, .php3, .ph3, .php4, .inc, .phtml. Aceste fișiere sunt interpretate de catre serverul web iar rezultatul este trimis în formă de text sau cod HTML către browser-ul clientului.

Sistemul de gestiune a bazelor de date MySQL[15]

MySQL este un sistem de gestiune a bazelor de date relaționale, produs de compania suedeza MySQL AB și distribuit sub Licența Publică Generală GNU. Este cel mai popular SGBD open-source la ora actuală, fiind o componentă cheie a stivei LAMP (Linux, Apache, MySQL, PHP).

Deși este folosit foarte des împreună cu limbajul de programare PHP, cu MySQL se pot construi aplicații în orice limbaj major. Există multe scheme API disponibile pentru MySQL ce permit scrierea aplicațiilor în numeroase limbaje de programare pentru accesarea bazelor de date MySQL, cum are fi: C, C++, C#, Java, Perl, PHP, Python, FreeBasic, etc., fiecare dintre acestea folosind un tip specific API. O interfață de tip ODBC denumită MyODBC permite altor limbaje de programare ce folosesc această interfață, să interacționeze cu bazele de date MySQL cum ar fi ASP sau Visual Basic. În sprijinul acestor limbaje de programare, unele companii produc componente de tip COM/COM+ sau .NET (pentru Windows) prin intermediul cărora respectivele limbaje să poată folosi acest SGBD mult mai ușor decît prin intermediul sistemului ODBC. Aceste componente pot fi gratuite (ca de exemplu MyVBQL) sau comerciale.

Licența GNU GPL nu permite încorporarea MySQL în softuri comerciale; cei care doresc să facă acest lucru pot achiziționa, contra cost, o licență comercială de la compania producătoare, MySQL AB.

MySQL este componentă integrată a platformelor LAMP sau WAMP (Linux/Windows-Apache-MySQL-PHP/Perl/Python). Popularitatea sa ca aplicație web este strîns legată de cea a PHP-ului care este adesea combinat cu MySQL și denumit Duo-ul Dinamic. În multe cărți de specialitate este precizat faptul ca MySQL este mult mai ușor de invățat și folosit decît multe din aplicațiile de gestiune a bazelor de date, ca exemplu comanda de ieșire fiind una simplă și evidentă: „exit” sau „quit”.

Pentru a administra bazele de date MySQL se poate folosi modul linie de comandă sau, prin descărcare de pe internet, o interfață grafică: MySQL Administrator și MySQL Query Browser. Un alt instrument de management al acestor baze de date este aplicația gratuită, scrisă în PHP, phpMyAdmin.

MySQL poate fi rulat pe multe dintre platformele software existente: AIX, FreeBSD, GNU/Linux, Mac OS X, NetBSD, Solaris, SunOS, Windows 9x/NT/2000/XP/Vista.

Baze de date[16]

O bază de date, uneori numită și bancă de date (abreviat BD), reprezintă o modalitate de stocare a unor informații și date pe un suport extern (un dispozitiv de stocare), cu posibilitatea extinderii ușoare și a regăsirii rapide a acestora. La prima vedere sarcina poate părea banală. Totuși, în condițiile în care este vorba de a lucra cu milioane de elemente, fiecare putând consta din mari cantități de date care trebuie accesate simultan prin Internet de către mii de utilizatori răspândiți pe întreg globul; și în condițiile când disponibilitatea aplicației și datelor trebuie să fie permanentă (de ex. pentru a nu pierde ocazia de a încheia afaceri), soluțiile bune nu sunt de loc simple.

De obicei o bază de date este memorată într-unul sau mai multe fișiere. Bazele de date sunt manipulate cu ajutorul sistemelor de gestiune a bazelor de date.

Cel mai răspândit tip de baze de date este cel relațional, în care datele sunt memorate în tabele. Pe lânga tabele, o bază de date relațională mai poate conține: indecși, proceduri stocate, declanșatori, utilizatori și grupuri de utilizatori, tipuri de date, mecanisme de securitate și de gestiune a tranzacțiilor etc. Alte tipuri de baze de date sunt modelul ierarhic, modelul orientat pe obiecte și, mai nou, modelul XML.

Baze de date importante:

Scientific and Technical Network;

Zentralblatt MATH;

MRLookup;

ABC-CLIO;

SPIRES;

ArXiv;

BDD;

Didactics of Mathematics;

Jahrbuch Database;

J-EAST;

Audiostreet;

Bazele de date ale proiectelor Wiki, inclusiv Wikipedia.

Sistemele de gestiune a bazelor de date (în engleză: "database management system"), abreviat SGBD, reprezintă totalitatea programelor utilizate pentru crearea, interogarea și întreținerea unei baze de date. Include două categorii de module: module care sunt comune cu cele ale sistemelor de operare ale calculatoarelor și module cu funcții specifice bazei de date. Subsistemele monitor conțin programele de control al perifericelor și sistemul de gestiune a fișierelor. Subsistemele externe sunt alcătuite din procesorul de definiție și programul de administrare. Alături de acestea există programe de descriere a bazei de date și cereri de prelucrare.Între utilizator și sistem există două interfețe: definirea bazei de date și utilizarea bazei de date. Definirea unei baze de date se execută sub controlul procesorului de definiție (PD), capabil să prelucreze programe de descriere, formulate folosind limbaje specializate cunoscute sub denumirea de limbaje de definiție a datelor (LDD).

REZULTATELE CERCETĂRII. DESCRIEREA APLICAȚIEI ELABORATE

Structura sistemului informatic

Un sistem informatic este un sistem care permite introducerea de date prin procedee manuale sau prin culegere automată de către sistem, stocarea acestora, prelucrarea lor și extragerea informației (rezultatelor) sub diverse forme.

Ca orice sistem, sistemul informatic în cauză are componentele sale, ce sunt prezentate în Figura 2.1.

Fig. 2.1 Componentele sistemului informatic

Baza informațională cuprinde:

Datele supuse prelucrării.

Baza tehnică este constituită din totalitatea mijloacelor tehnice de culegere, transmitere, stocare și prelucrare a datelor, locul central revenind serverelor și calculatoarelor personale.

Sistemul de programe cuprinde totalitate programelor utilizate pentru funcționarea sistemului informatic în concordanță cu funcțiunile și obiectivele stabilite. Sunt avute în vedere atît programele de bază (cele pe care rulează serverul) cît și programele aplicative (Acces Webmail, PHP 5.5.13, MySQL 5.5.37, Apache 2.4.7).

Baza metodologică este constituită din:

algoritmi;

modele;

tehnici de realizare a sistemelor informatice.

Resursele umane

personalul de specilitate (programatori);

beneficiarul sistemului.

După ce a fost prezentată structura acestui sistem, în continuare se va prezenta schema funcțională a lui. Ce pot face vizitatorii cînd accesează site-ul și ce poate face administratorul.

Fig. 2.2 Schema funcțională a site-ului

Accesare pagina web. Atît vizitatotul cît și administratorul poate accesa pagina web. Vizitatorul poate afla despre această pagină din diferite surse (alte site-uri, referințe, publicitate etc.). Administratorul știe de pagina web, deoarece el este cel care face ca ea să funționeze și să reînoiască informațiile.

Navigare pe site. La fel ca în punctul precedent, vizitatorul și administratorul poate să navigheze pe site. Deja aici sunt interese diferite ale celor două părți. Vizitatorul poate să navigheze pentru a se uita la produsele firmei, pentru a afla datele de contact etc. Administratorul face acest lucru pentru a vedea dacă totul este bine, dacă s-a actualizat pagina așa cum a dorit el, dacă au fost adăugate fotografiile în categoria necesară etc.

Introducere opinie. Orice vizitator al site-ului, fie el client sau nu poate introduce opinia proprie despre produsele firmei. Ce i-a plăcut și ce nu i-a plăcut la produsele pe care le-a comandat.

Logare pagina de administrare. Această funcționalitate este doar pentru administrator-ul site-ului. Daca el dorește să actualizeze conținutul paginilor, să adauge fotografii sau să șteargă o opinie el trebuie să se logheze în pagina de administare.

Actualizare informații. Dacă s-au schimbat unele date despre produsele firmei (de ex. prețul) sau caracteristica produselor și nu în cele din urmă datele de contact, atunci administratorul poate să actualizeze informațiile în cauză.

Managementul opiniilor. Administratorul are opțiunea de a putea șterge opiniile de pe site, dacă el dorește acet lucru.

Descrierea generală a site-ului

Un sondaj Forrester din 2008 (www.forrester.com) aplicat pe 8600 de clienți din SUA a arătat că utilizatorii consideră că patru factori i-au încurajat să se întoarcă pe un site:

Conținut de înaltă calitate;

Ușurință de folosire;

Încărcare rapidă;

Reactualizare frecventă.

În continuare se vor exploara mai detaliat acești 4 factori cu referință la site-ul în cauză.

Conținutul site-ului este unul minim necesar. El conține informația potrivită la locul și timpul potrivit – exact atunci cînd este nevoie – aceasta fiind un fapt ce nu poate fi depășit.

Ușurința în folosire. Site-ul este ușor de folosit, ceea ce înseamnă o navigare bună. Are o formă și structură nu prea complicată sau prea mare. Vizitatorul nu se "rătăcește" niciodată pentru că există mereu indicatoare clare. Este ușor de vizualizat conținutul paginilor, datele de contact și pagina de opinii.

Încărcare rapidă. Site-ul are o încărcare rapidă, deoarece are un conținut simplu, se află pe server în Republica Moldova.

Reactualizare frecventă. Site-ul fiind de calitate el se poate actualiza permanent. El va afișa informații noi care sunt folositoare, relevante și oportune pentru vizitatori. Chiar dacă se cere timp, energie și îndemnare să menții un site, aceasta merită. De ce? Prin aceasta se încurajează vizite repetate și le oferă motive cu adevărat bune vizitatorilor pentru a se întoarce.

Design-ul paginii web.

Prin aceasta se poate lua în considerație crearea unui aranjament grafic potrivit pentru fiecare pagină.

Principalele elemente care au fost luate în considerare și au fost aranjate pe fiecare pagină sunt:

Numele și logo-ul firmei pentru identificare;

Meniu (și sub-meniuri) pentru navigare;

Subsol;

Titlul paginii.

Numele și logo-ul. Fiecare pagină conține aceste două componente. Logo-ul (care conține numele firmei) este situat în partea de sus-stînga a fiecărei pagini. El de asemenea șervește pentru a te întoarce la homepage, cînd navighezi pe altă pagină(apăsarea click-stînga).

Meni-ul. Site-urile sunt mai ușor de navigat dacă se limitează numărul opțiunilor pentru meniuri. A fost aleasă varianta în care se utilizează două sau trei niveluri pentru meniuriSe păstrează poziția meniului constant pentru tot site-ul.

S-a folosit opțiunea – Rollover – termen utilizat pentru a descrie procedeul de schimbare a culorii meniului cînd utilizatorul poziționează mouse-ul pe meniu. Această opțiune este utilă pentru a facilita observarea secțiunii accesate anterior prin semnalizarea suprafeței site-ului accesate în acel moment.

Subsol. La subsol este situată informația privind copyright-ul. De asemena aici este situată o opțiune a meniu-lui prescurtată care conținr doar categoriile principale.

Titlul paginii. Fiecare pagină are titlul ei propriu, care se referă la conținutul ei (de exemplu: Opiniile clienților¸ pentru pagina de opinii).

Structura bazei de date

Pentru funcționarea site-ului avem nevoie în primul rînd de date. Aceste date trebuie undeva stocate pentru a putea mai ușor de manipulat cu ele. De aceea s-a creat o bază de date cu ajutorul la MySql și phpMyAdmin. În această bază s-a memorat toată informația care este afișată pe site.

Baza de date care este la baza funcționării site-ului este alcătuită din 4 tabele (Fig. 2.3), fiecare stocînd informațiile unor părți din site. Tabelele sunt următaorele: content, content_ru, opinii, user. Fiecare din ele vor fi descrise în continuare.

Fig. 2.3 Structura Bazei de Date

Tabelul pentru conținut în limba română (Fig. 2.4) conține toată informația care se găsește pe site cînd este aleasă opțiunea Ro. Aceste informații se pot actualiza din pagina de administare.

Fig. 2.4 Tabelul pentru conținutul în limba română (content).

Tabelul pentru conținut în limba rusă (Fig. 2.5) conține toată informația care se găsește pe site cînd este aleasă opțiunea Ru. Aceste informații se pot actualiza din pagina de administare.

Fig. 2.5 Tabelul pentru conținutul în limba rusă (content_ru).

Tabelul pentru stocarea opiniilor (Fig. 2.6) conține toate opiniile care sunt introduse de vizitatorii site-ului. Aceste opinii pot fi șterse cu opțiunea de ștergere din pagina de administare.

Fig. 2.6 Tabelul pentru stocarea opiniilor (opinii)

Tabelul pentru logare, conține datele de logare în pagina de administare (nume de utilizator, parola).

Fig. 2.7 Tabelul pentru logare în pagina de administrare (user)

După crearea bazei de date, s-a completat baza cu datele necesare. Acest lucru a fost realizat cu ajutorul MySql și PHP.

Codul formularului de adăugare:

<form method="POST" action="add.php">

<div class="form-group <?php echo !empty($nameError)?'has-error':'';?>">

<label for="inputLName">Titlu</label>

<input type="text" class="form-control" required="required" id="inputName" value="<?php echo !empty($name)?$name:'';?>" name="name" placeholder="Titlu">

<span class="help-block"></span>

</div>

<div class="form-group <?php echo !empty($continutError)?'has-error':'';?>"><label for="inputContinut">Conținut</label>

<textarea required="required" class="form-control" rows="4" id="inputContinut" value="<?php echo !empty($continut)?$continut:'';?>" name="continut" placeholder="Continut"></textarea>

<span class="help=block"></span>

</div>

<div class="form-actions">

<button type="submit" class="btn btn-primary" href="home.php">Trimite</button>

<a class="btn btn btn-default" href="home.php">Înapoi</a>

</div>

</form>

Codul PHP și MySQL al fișierului add.php

<?php

if ( !empty($_POST)) {

require 'db.php';

$nameError = null;

$continutError = null;

$name = $_POST['name'];

$continut = $_POST['continut'];

$valid = true;

if(empty($name)) {

$nameError = 'Vă rog introduceți titlul';

$valid = false;}

if(empty($continut)) {

$continutError = 'Vă rog introduceți conținutul';

$valid = false;}

if ($valid) {

$PDO->setAttribute(PDO::ATTR_ERRMODE, PDO::ERRMODE_EXCEPTION);

$sql = "INSERT INTO content_ru (name, continut) values(?, ?)";

$stmt = $PDO->prepare($sql);

$stmt->execute(array($name, $continut));

$PDO = null;

echo "<script>window.open('home.php','_self')</script>";} }

?>

Prezentarea aplicației

În figurile 2.8 și 2.9 s-a prezentat pagina de start.

Fig. 2.8 Pagina de start

Fig. 2.9 Pagina de start

Partea de sus a paginii de start(Fig. 2.8) conține un slideshow (4 imagini) cu produsele firmei. În partea de sus-stînga, ca în fiecare pagină este numărul de contact al proprietarului firmei. Pagina mai conține, ca și celelante pagini, opțiunea de a alege limba pentru interfață – româna sau rusa.

Mai jos (Fig. 2.9) este prezentată a doua parte a paginii de start care conține descrierea firmei.Tot aici este situată și partea alocată pentru partenerii firmei (3 parteneri). Partea cu partenerii este amplasată pe fiecare din restul paginilor. În partea cea mai de jos sunt situate informațiile cu privire la copyright și un mic meniu cu cele mai importante categorii de pe site. Codul sursă este prezentat în Anexa 1.

În figurile 2.10-2.16 sunt prezentate paginile care conțin fiecare cîte o categorie de produse pe care site-ul le promovează.

Fig. 2.10 Pagina – Uși de interior

Fig. 2.11 Pagina – Uși de intrare

Fig. 2.12 Pagina – Căptușeala

Fig. 2.13 Pagina – Scări aeriene

Fig. 2.14 Pagina – Scări pe beton

Fig. 2.15 Pagina – Fuse

Fig. 2.16 Pagina – Vopsea

Fiecare pagină din cele de mai sus conține descriere produsului (prețul, calitatea, din ce material sunt produse etc.) și o galerie foto cu produsele firmei care au fost produse și instalate la foștii clienți. Codul sursă a unei din aceste pagini este prezentat în Anexa 2.

În figura 2.17 este prezentată pagina de opinii.

Fig. 2.17 Pagina – Opiniile clienților

În această pagină orice vizitator al site-ului poate să introducă opinia proprie despre produsele firmei. Este formularul de introducere a opiniei și mai jos este prezentată opinia introdusă, care este salvată în baza de date. Codul sursă este prezentat în Anexa 3.

Figura 2.18 prezintă pagina cu datele de contact.

Fig. 2.18 Pagina – Contacte

Datele de contact pe care le conține sunt: adresa, telefon mobil, email. Este prezentată și o hartă (Google Maps) cum se poate de ajuns la adresa respectivă pornind din or. Chișinău.

Figura 2.19 reprezintă pagina de eroare, cînd se dorește să se acceseze o pagină care nu este pe serverul dat (care nu o conține site-ul)

Fig. 2.19 Pagina – File not found

Figurile 2.20-2.22 reprezintă un exemplu de galerie care este pe site.

Fig. 2.20 Galerie foto – Categorii

Fig. 2.21 Galerie foto – Categorie

Fig. 2.22 Galerie foto – Vizualizarea fotografiilor

Fiecare pagina cu produsele firmei conține o galerie foto. Fiecare galerie foto este alcătuită din mai multe categorii, iar fiecare categorie din mai multe fotografii. Mai sus a fost prezentată (Fig. 2.20) o galerie cu 3 categorii (Culoare albă, Culori închise, Culori deschise) și fotografiile pe care le conține o categorie (Fig. 2.21). La fel este arătat modul în care se poate vizualiza o fotografie din galerie(Fig. 2.22). Codul sursă este prezentat în Anexa 4.

Figurile 2.23 și 2.24 reprezintă design-ul responsive al site-ului.

Fig. 2.23 – Meniu (browser mobil) Fig. 2.24 – Pagina principală (browser mobil)

Aplicația a fost realizată prin crearea de layout-uri responsive în funcție de device-ul de pe care este accesată. În acest caz s-a adus un ex. cu telefonul mobil Nexus 5.

Prezentarea paginii de administrare

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

World Wide Web, http://ro.wikipedia.org/wiki/World_Wide_Web, accesat – 22 aprilie 2015.

Site web, http://ro.wikipedia.org/wiki/Site_web, accesat – 22 aprilie 2015.

Internet și Html – Lectii – Tipuri de site-uri Web, http://cursuri.flexform.ro/courses/L2/document/Cluj-Napoca/grupa5/Pop_Maria_Monica/site/tipuri.html, accesat – 24 aprilie 2015.

Design web, http://ro.wikipedia.org/wiki/Design_web, accesat – 24 aprilie 2015.

Ce este un domeniu? http://www.pamdesign.ro/articole-utile/despre-web/ce-este-un-domeniu/, accesat – 24 aprilie 2015.

Web hosting service, http://en.wikipedia.org/wiki/Web_hosting_service, accesat – 24 aprilie 2015.

SICA STANCIU, Bazele generale ale marketingului – Promovarea bunurilor și serviciilor http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/sica/11.htm, accesat – 25 aprilie 2015.

Marketing – Strategii de promovare, http://www.manager.ro/articole/marketing/strategii-de-promovare-1267.html, accesat – 25 aprilie 2015.

Avantajele unui website, http://www.website-ieftin.ro/articol-site/9-avantajele-unui-website.html, accesat – 26 aprilie 2015.

Twitter Bootstrap în Aplicații Web, http://www.todaysoftmag.ro/article/258/twitter-bootstrap-in-aplicatii-web, accesat – 9 mai 2015.

HyperText Markup Language, http://ro.wikipedia.org/wiki/HyperText_Markup_Language, accesat – 9 mai 2015.

Cascading Style Sheets, http://ro.wikipedia.org/wiki/Cascading_Style_Sheets, accesat – 10 mai 2015.

JavaScript, http://ro.wikipedia.org/wiki/JavaScript, accesat – 10 mai 2015.

PHP, http://ro.wikipedia.org/wiki/PHP, accesat – 10 mai 2015.

MySQL, http://ro.wikipedia.org/wiki/MySQL, accesat – 10 mai 2015.

Baza de date, http://ro.wikipedia.org/wiki/Baza_de_date, accesat – 10 mai 2015

BIBLIOGRAFIE

World Wide Web, http://ro.wikipedia.org/wiki/World_Wide_Web, accesat – 22 aprilie 2015.

Site web, http://ro.wikipedia.org/wiki/Site_web, accesat – 22 aprilie 2015.

Internet și Html – Lectii – Tipuri de site-uri Web, http://cursuri.flexform.ro/courses/L2/document/Cluj-Napoca/grupa5/Pop_Maria_Monica/site/tipuri.html, accesat – 24 aprilie 2015.

Design web, http://ro.wikipedia.org/wiki/Design_web, accesat – 24 aprilie 2015.

Ce este un domeniu? http://www.pamdesign.ro/articole-utile/despre-web/ce-este-un-domeniu/, accesat – 24 aprilie 2015.

Web hosting service, http://en.wikipedia.org/wiki/Web_hosting_service, accesat – 24 aprilie 2015.

SICA STANCIU, Bazele generale ale marketingului – Promovarea bunurilor și serviciilor http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/sica/11.htm, accesat – 25 aprilie 2015.

Marketing – Strategii de promovare, http://www.manager.ro/articole/marketing/strategii-de-promovare-1267.html, accesat – 25 aprilie 2015.

Avantajele unui website, http://www.website-ieftin.ro/articol-site/9-avantajele-unui-website.html, accesat – 26 aprilie 2015.

Twitter Bootstrap în Aplicații Web, http://www.todaysoftmag.ro/article/258/twitter-bootstrap-in-aplicatii-web, accesat – 9 mai 2015.

HyperText Markup Language, http://ro.wikipedia.org/wiki/HyperText_Markup_Language, accesat – 9 mai 2015.

Cascading Style Sheets, http://ro.wikipedia.org/wiki/Cascading_Style_Sheets, accesat – 10 mai 2015.

JavaScript, http://ro.wikipedia.org/wiki/JavaScript, accesat – 10 mai 2015.

PHP, http://ro.wikipedia.org/wiki/PHP, accesat – 10 mai 2015.

MySQL, http://ro.wikipedia.org/wiki/MySQL, accesat – 10 mai 2015.

Baza de date, http://ro.wikipedia.org/wiki/Baza_de_date, accesat – 10 mai 2015