Internetul Lucrurilor

Introducere:

“Internet of things” , (voi continua cu denumirea din limba engleza deoarece traducerea in romana este aproximativa si nu reflecta esenta tehnologiei care sta la baza sa ) isi are originile in cloud computing si mai ales big data si consta in esenta in interactiunea dispozitivelor conectabile inteligente folosind infrastructura retelelor de calculatoare cu ajutorul internetului de banda larga si prelucrarea mesajelor si datelor transmise de aceste dispozitive in vederea automatizarii lumii inconjuratoare ce cuprinde incet dar sigur toate domeniile. The Internet of Things(IoT), internetul “lucrurilor” este rețeaua dintre obiectele fizice din jurul nostru care conțin componente electronice,software, senzori și sisteme de conectare la rețele, de preferat la internet situație care permite acestor obiecte sa facă schimb și achiziție de informație. Internetul lucrurilor(IoT) permite în general controlul acestor obiecte la distanta utilizând infrastructura de telecomunicații deja existenta permițând o integrare directa în rețelele clasice de calculatoare permițând beneficii imediate la costuri rezonabile. Fiecare element se poate identifica ca orice calculator normal și este capabil sa folosească infrastructura internetului. Experți estimează ca piața IoT va ajunge la aproximativ 50 de miliarde de obiecte conectate pana în 2020, în prezent(2015) se estimează că ar exista peste 5 miliarde de astfel de obiecte deja conectate la internet.Prin intermediul acestora se pot conecta o multime de device-uri , dupa interconectarea oamenilor prin intermediul reteleor de socializare si care folosesc infrastructiura existenta. Aceasta este in prezent folosita in general pentru afaceri ,e-learning ,educationale, cercetare sau pur si simplu pentru nevoi personale.Ne putem imagina in viitor cum toate dispozitivele si gadget-urile vor folosi protocoale de comunicatie si platforme comune pentru a usura procesele de afaceri prin culegerea datelor in mod automat fara a mai necesita o munca uriasa de culegere , structurare si stocare a acestora in vederea obtinerii de informatii utile sau afisarea de date in timp reall pentru pacientii aflati sub control medical pe baza senzorilor de la purtator.

Termenul IoT(internet of Things) a fost adus în prim plan, de întreprinzătorul britanic Kevin Ashton cofondatorul centrului Auto-ID de la MIT, creatori standardului RFID. Viziunea despre IoT prezentată de acesta presupunea o trecere de la IoT folosit în situații de tip B2B, unde era utilizata ca o tehnologie pentru gestiunea depozitelor în rețele închise, spre o tehnologie care sa lucreze pentru individ, o informatizare a vieții private.Ce este RFID sau Radio-Frecquency Identification , presupune o tehnologie care poate citi si stoca date despre anumite lucruri si care este in general atasat acelui produs.(Din aceasta cauza a si fost folosit frecvent ca si eticheta inteligenta pentru marfuri)

Urmatorul pas a constat in QR-Codes , in general denumit si link de obiect quick Response , adica ca si un frate mai mare al codurilor de bare , deoarece poate stoca mai multe date si poate fi citit mult mai usor si de mai multe tipuri de aparate (inclusiv smartphone-uri) si implica mai putine costuri in momentul implementarii decat RFID , dar au:

Dezavantaje ca nu pot fi decat citite si nu se pot schimba informatii de pe ele decat prin regenerare si reprintare..

Avantaje:Pot fi interpretate usor si stoca atat text cat si link-uri care sunt interpretate automat de telefon si incarcate in browser.

( ca de ex. in link-ul urmator unde se pot genera astfel de coduri http://www.qrhacker.com . )

Facultatea de Automatică și Calculatoare, Universitatea POLITEHNICA din București, România, e-mail: [anonimizat]

Scurt istoric

Din anul 2014, IoT a devenit un fenomen semnificativ prin convergența  mai multor tehnologii, de la comunicațiile WiFi la Internet și de la sisteme embedded la sisteme micro-electro-mecanice(MEMS). Practic toate industriile cheie necesare acestor tehnologii au oferit rezultatele necesare simultan contribuind astfel la apariția IoT.

Istoria IoT însă are origini mult mai vechi, primul dispozitiv care tindea către caracteristicile a cea ce numim astăzi IoT regăsindu-se încă din anul 1982 unde un aparat de vândut Coca-Cola din cadrul universității Carnegie Mellon a fost primul dispozitiv conectat la internat, acesta putea sa își raporteze stocurile și temperatura acestora.

Prima lucrare din mediul academic care discuta aceasta problematica este „The computer of the 21st Century” de Mark Weiser din 1991 aceasta lucrare prezintă o imagine destul de apropiata a fenomenului IoT asa cum este înțeles în prezent.

în anul 1994 Reza Raji în revista IEEE Spectrum(revista produsa de cea mai importanta organizație a inginerilor electroniști Institute of Electrical and Electronics Engineers) prezenta conceptul de sisteme de noduri de date între care circulă cantități impresionante de date conectând sisteme casnice precum frigidere și televizoare și pana la fabrici și utilaje grele.

Marile corporații precum Microsoft care oferea soluția Microsoft at Work și pana la Novel cu soluția NEST au încercat încă din anul 1994 sa genereze o piață pe baza acestui fenomen însă o viziune înainte de timpul ei și o situație a tehnologiei care nu oferea încă soluțiile necesare au determinat un eșec în acest sens. În 1999 fenomenul a reapărut odată cu Bill Joy co fondatorul Sun Microsystems și co inventator al BSD Unix care a propus protocolul D2D(Device to device) ca parte al framework-ului sau „Six Webs” sub umbrela idei de „The Weird Web”.

Prima implementare cu mare succes la public a venit din laboratorul MIT Auto-ID sub forma de tag-uri RFID și dispozitive conexe. Acesta a fost un prim pas care a permis crearea de sisteme non invazive pentru viața indivizilor la costuri reduse și care sa permită urmărirea activităților umane prin sisteme informatice. Viziunea lui Kevin Ashton presupunea ca toate obiectele și toți oameni sa fie dotați cu astfel de tag-uri și o rețea de senzori să colecteze aceste informații să le trimită prin Internet la o serie de servicii integrate care să evalueze această informație generând o harta completă a vieții oamenilor. Astfel chestiuni precum controlul direct al inventarelor și transferul direct de monedă sa devină istorie. O alta tehnologie bazată pe cercetarea celor de la Auto-ID este și NFC „Near field communication”o altă idee care permite o viață privată cu o parte semnificativă a avantajelor viziunii inițiale, permițând schimbul de informații la distante scurte prin sisteme radio, în condiții de securitate a transferului de date, tehnologie folosita deja pe multe din cardurile de credit vândute în prezent. 

IoT este practic o retea de obiecte interconectate cu urmatoarele tipuri de relatii :

Oameni – oameni

Oameni – lucruri

Lucruri – lucruri

Extrapoland se poate ajunge la retele de transport intercontectate si la ideea de „Smart Home” sau „Orase Smart” ce va utiliza algoritmi pentru a imbunatatii modalitatile de consum si reciclare.O importanta deosebita in promovarea acestei tehnologii o are si dezvoltarea „Cloud-ului „ deoarece o mare parte a culegerii datelor de la senzori , interpretrea acestora iar apoi pe internet analiza si implementarea rezultatelor se va efectua in mediul cloud.

Trenduri

ABI Research estimează că în 2020 vor fi peste 30 de miliarde de dispozitive wierless conectate la internet. Pew Research Internet Project a contactat un mare număr de specialiști din domeniul IT și domeniile conexe, peste 83% dintre aceștia considera ca în viitor majoritatea lucrurilor pe care le vom deține vor fi conectate direct la internet pana în anul 2025. Firme precum Google, IBM și Microsoft deja investesc sume enorme de bani pentru infrastructura ce va începe sa fie utilizata pentru acest fenomen. Principala piedica pe care marile corporații o văd în fata acestui nou val al schimbării IT rămâne numărul limitat de adrese rămase disponibile prin IPv4 și ne adoptarea standardului IPv6.

Un motiv semnificativ al stagnării din ultimi ani a acestui fenomen este și transparența totală pe care oameni o vor avea în fața corporațiilor și a serviciilor de securitate, o rețea integrată, făcută cu cele mai bune intenții poate deveni foarte ușor un dispozitiv de obținere a informațiilor utilizat în distribuirea excesivă a reclamelor, un sistem prin care elemente malițioase pot obține informații compromițătoare la adresa unor persoane sau chiar un sistem de urmărire în masa sub umbrela siguranței naționale.

Consumul scăzut al dispozitivelor care intra în familia IoT, gama larga de senzori, nevoia de control și execuție la distanta atât ca și utilizator casnic dar și a fabricilor oferă multe perspective de viitor acestei tehnologii.

Odată cu distribuirea sistemelor de tip IoT și conectarea acestora prin sisteme de tip cloud apare o noua problemă, cantitatea mare de date și astfel nevoia de analiza și răspuns rapid. Inteligența ambientală(AmI) pare sa fie răspunsul la acesta dilema. Idee propusă inițial de Eli Zelkha împreună cu Brian Epstein de la Phillips Palo Alto presupune o trecere de la situația prezentă și a viitorului apropiat, numită de ei “fragmented with features”, situație în care fiecare dispozitiv vorbește doar cu propria lui infrastructură într-un sistem închis, la o lume deschisă unde toate dispozitivele comunică direct intre ele cu un obiectiv comun. Astfel dispozitivele urmând sa se folosească de toate resursele deținute pentru a satisface o serie de nevoi specifica considerata prioritara pentru utilizator. Principalele neajunsuri ale acestor idei sunt legate de calitatea precara a soluțiilor de inteligență artificială și problema securității datelor, într-o lume unde fiecare dispozitiv trebuie sa colaboreze. 

Senzori:

Sunt din ce in ce mai folosite in activitatea de culegere si stocare de date si apoi transmise catre aparate mult mai complexe care interporeteaza aceste date si le interpreteaza in vederea luarii unor decizii , astfel ca sectorul de inteligenta artificiala va juca un rol hotarator in dezvoltarea acestei tehnologii.

Tipuri de senzori utilizati:

Acustici ( de ex , microfoane )

De vibratii

Electro-magnetici

Radio

Electrici

Magnetici

De vreme

De umiditate

De curgere

De radiatii

De pozitie

De unghi

De vitza

De acceleratie

Optici

Termici

De presiune

De forta

De densitate

De nivel

De prezenta

Dar si multi altii.

Cu ajutorul acestora se pot strange cantitati impresionante de informatii din lumea inconjuratoare , chiar si un simplu telefon inteligent contine deja o gramade de astfel de senzori ca: gps,accelerometru,proximitate,nivel ambiental,geolocatie,etc.

Fig 1 (senzori de date)[1]

Traficul de date va creste exponential in urmatorii ani , de exemplu serviciile video vor creste pana la 47 % in 2025 fata de 1 % cat este acum conform unui studiu Bell Labs.Capacitatea retelelor celulare de date va creste de asemenea de de ori in urmatorii 10 ani pana la 20 Gbps si de peste 0 de ori va creste numarul de terminale conectate ce vor folosi energie regenerabila.Tot pana in 2025 100 % din device-uri vor fi asistate de cloud sau dependente de acesta iar traficul in retea va creste de 13 ori.Peste 10 ani practic Internet of Things va parea o banalitate si o comoditate dar si un factor vital al stilului de viata.De altfel automatizarea proceselor din afaceri se va extinde si in locuinta la masina de spalat, de calcat, curatat , robotul de bucatarie va pregatii masa , cel de curatat parchetul isi va desfasura activitatea dupa program, DVR-ul va inregistra emisiunile favorite in lipsa titularului , frigiderul va ingheta si dezgheta alimentele .Autoturismul se va parca si alimenta singur , lumina si televizorul se vor ajusta in perioada de somn iar controlul asupra acestora va migra de la smartphone la un soft central automatizat.Previziunile arata ca nu va mai exita buton on/of in cca 15 ani .

In opinia mea succesul IoT va fi influentat de dezvoltarea Inteligentei artificiale fara de care prelucrarea cantitatii imense de date aflate la dispozitie ar fi practic imposibila si de altfel volumul urias (BigData) ar fi imposibil de prelucrat.Scopul ar fi ca IA sa poata lua decizii logice si actionabile pe baza acestor date pentru a da sens si produce instructiuni semnificative traduse in comenzi asupra acestor dispozitive.

De asemenea se asteapta rezultate semnificative de la Machine learning ai caror algoritmi sa rezolve fluviile de Big Data provenite de la aceste dispozitive si care sa asigure rezultatele dorite Pe baza algorimilor de invatare computerele vor putea actiona si lua decizii fara sa fie programate explicit , iar primii pasi au fost facuti prin recunoasterea faciala, a vorbirii umane ,cautari adaptiva si colaborativa pe internet ,parcarea automata a automobileleor si intelegerea genomului uman.

Data mining contribuie de asemenea la acest proces prin explorarea bazelor mari de date (Big Data ) si cautarea si extragerea de pattern-uri consistente si /sau relatii sistemice intre ele.

IoT este in principiu un flux de date intre :

BAN (Body Area network) senzorii amplasati pe corp

LAN (Local Area Network (interfata cu locuinta a deviceurilor casnice)

WAN(wide area network(care va cuprinde automobilul, bicicleta, trenul,autobuzul,drona,avionul)

VWAN(Very wide area network) inseamna de fapt trecerea la pasul urmator a orasului „nteligent”, in care e-serviciilor vor juca un rol predominant fara a mai fi legate de locatiile fizice.

Conform IDC pana in 2020 :

4 miliarde de oameni vor fi conectati la IoT

4 mii de miliarde de $ vor reprezenta veniturile firmelor implicate in IoT

Peste 25 milioane de aplicatii vor fi disponibile utilizatorilor de IoT

Peste 25 miliarde de sisteme incorporate si inteligente vor fi functionale

Cantitatea de date manipulate de IoT va ajunge la 50.000mmiliarde Gb

Pe anul 2014 marimea pietei europene de IoT a fost de 78,9 miliarde $

Impactul asupra mediului

O problema semnificativă legata de IoT apare când discutăm despre consumul suplimentar adus de aceste dispozitive, atunci cănd acestea își desfășoară activitatea dar și ca parte a procesului de producție. O alta problema semnificativă apare în discuția despre aruncarea acestora, viata acestora va fi inițial scurtă urmând ca apoi sa intre pe o traiectorie asemănătoare cu cea a telefoanelor mobile, ca și acestea conținutul acestor dispozitive este bogat în metale grele în cantități mici, situație care se traduce printr-o presiune economică negativă în inițiativa de reciclare. Majoritatea dispozitivelor ce conțin circuite integrate în general sunt incinerate și depozitate în gropi de gunoi normale, ele devenind astfel o sursa de poluare pentru sol apa și aer. Majoritatea acestor metale grele sunt considerate factori de risc pentru oameni.

Problema uzurii morale se va accentua odată cu IoT pentru obiecte casnice care în trecut aveau o viata mult mai lungă, insă chiar și schimbarea de la un set de echipamente casnice clasice la unul orientat IoT va determina o creștere semnificativă a cantității de gunoi produse în următorii ani.

IoT ca un fenomen cu puternice rădăcini în spațiul electroniștilor amatori

În ultimul timp au apărut în spațiul open-source o serie de tehnologii ușor de utilizat, suportate de comunități semnificative care doresc să grăbească integrările de tip IoT.

Principala platforma de dezvoltare în acest sens este Arduino, platformă lansată de IDII(Interaction Design Institute Ivrea) di Italia, la acel moment profesori de acolo predau cursurile de embedded-electronics folosind sisteme BASIC Stamp de la MicroChip, soluții destul de scumpe pentru studenți lor. Massimo Banzi, unul dintre profesori de la aceasta universitate a început proiectul Arduino în acest sens, numele fiind inspirat de un bar din Ivrea, bar ce poarta numele lui Arduin din Ivrea, rege al Italiei în jurul anului 1000. El a utilizat ca baza pentru proiectul sau aplicația Wiring create de columbianul Hernando Barragan, platforma gândită pentru artă vizuală. Folosind inițial microcontrolere de la Atmel, principalul argument fiind prețul și posibilitate de programare peste serial, Massimo Banzi a reușit în foarte scurt timp să creeze o comunitate foarte puternica cu orientări solide spre IoT, comunitate unde în anul 2015 a intrat și Intel cu produsul Galileo, urmați de Microsoft cu inițiativa VisualMicro. Se estimează ca peste 25% din dispozitivele de tip IoT au la baza platforma Arduino.

Pe 31 Iulie 2015 NASA a lansat misiunea Black Brant IX o racheta suborbitală care printre multele experimente pe care le-a desfășurat a dorit să testeze viabilitatea soluțiilor de tip IoT în spațiu, în acest sens au fost folosite placi Arduino Mega dotate cu module wireless de la Xbee ZigBee, experimentul a presupus comunicarea dintre aceste dispozitive și un satelit, date de la rețeaua de dispozitive au fost trimise într-o rețea locală, în jurul rachetei , modulul cel mai apropiat de satelit transmițând în final informația către acesta, informația a fost procesată apoi de o serie de server pe pământ. Acest moment marchează prima solutie complet open-source utilizata în IoT în spatiu.

Un alt jucator important in spatiul IoT indie este Raspberry Pi, o serie de calculatoare de dimensiunea unui card de credit dezvoltate initial de Eben Upton director tehnic la ASIC Broadcom, el a facut Raspberry PI Foundation cu scopul de a revitaliza conceptul de „do it yourself personal computer” si pentru a inspira copii spre o intelegere mai profunda a calculatoarelor, un nou „BBC Micro”. Scopul declarat al fundatiei era sa genereze un calculator cu un pret de sub 35$ care sa fie complet open-source, inclusiv partea de hardware. Solutia oferita in prezent respecta acest deziderat si datorita naturii open-source, numarul de producatori de astfel de dispozitive este foarte mare. Toate dispozitivele din aceasta categorie permit conectarea la internet,se pot conecta la o gama larga de senzori si au un consum redusfiind astfel niste platforme foarte fiabile pentru IoT. Se estimieaza ca peste 10% din dispozitivele de tip IoT au la baza platforma Raspberry Pi.

Microsoft a inceput in 2014 initiativa „Connect the Dots” care urmareste stimularea comunitatii electronistiilor amatori in gasirea de noi solutii inovative in spatiul IoT, oferind infrastructira si software necesar in dezvoltare gratuit. 

Microcontrollere :

Senzorii utilizati nu pot transmite datele direct pe internet deci sunt necesare circuite programabile care interpreteaza aceste date si le trimit pe internet in vederea stocarii si traducerii acestora in date de intrare ale aplicatiilor utilizate in vederea luarii deciziilor.

Cele mai cunoscute sunt kit-urile ARDUINO , care sunt circuite programabile ce castiga teren din ce in ce mai mult atat in lumea pasionatilor din domeniu , studentilor programatori de automatizari dar si in sectorul business corporate, deoarece sunt multivalente si prezinta posibilitatea de conectare atat ca input cat si outup si se pot programa in limbaje consacrate (C #,C++, C).In acest sens Proiectul Raspberry Pi promite un sistem ARM/Linux fiind perfect pentru integrarea cu internet of things.

Fig 2 (Microcontrollere Arduino)[2]

Module WiFi & Internet

Preluand datele de la senzori si procesate de microcontrollere acestea sunt transmise spre internet in general prin WiFi sau ethernet .Placile de conectare la retea de la computer nu vor functiona corect direct cu microcontrollere si de aceea se vor folosi module capabile sa functioneze sigur care sa se poata integra cu proiectul Arduino:

Fig [3] Module WiFi

Printare 3D:

Sa impus ca un domeniu nou dar interesant in ceea ce priveste transmiterea de componente (items) la distanta prin printare (tiparire e un termen relativ) ce va completa circuitul senzori-microcontrollere-wifi-Internet-Cloud-printare 3D ,completata de programele , platformele si tehnologiile folosite in acest circuit ce vor migra aproape in intregime in cloud.

IoT in Romania

Machina Research se așteaptă ca piața IoT sa crească semnificativ in perioada 2015-2020, se previzionează ca numarul de dispozitive mobile legate la internet va crește de la 1.56 milioane la 7.84 milioane, piața de "mobile to mobile" sa crească astfel de la 1.14 bilioane euro la 3.12 bilioane euro.

La sfârșitul lui Ianuarie, Orange Romania a lansat serviciul M2M Control, platformă de management și control pentru dispozitive în sisteme IoT care folosesc telefonai mobila. Orange se asteaptă la căstiguri semnificative determinate de creșterea acestui segment de piață.

Pe 8 Aprilie 2015 guvernul romaniei a adoptat „Digital Agenda for Romania – 2020” care redefinește strategia de transformare a infrastructurii IT în Romania pentru a include și fenomenul IoT guvernul vede o creștere de 11 puncte procentuale din acest domeniu și din cele conexe în urmatorii ani.

În Martie 2014 firma din Romania DeviceHub.net a primit fonduri pentru dezvoltarea protocoalelor sale gândite în scopul ușurării interacțiunilor în sistemele IoT bazate pe platforme open-source cu scopul de a îmbunătăți situația infrastructurii necesare în acest domeniu în Europa de Est.

Adoptarea IoT pe scara larga in companiile romanesti va duce la dublarea in fiecare an a volumului de date rulate in sistemele informatice .Acest volum urias de date va genera provocari uriase in special pentru solutiile ERP care din pacate nu sunt adaptate sa permita analiza , structurarea si analiza acestui volum in crestere de date.

Pentru exemplificare ,conform wizrom software circa 90 % din datele introduse in solutiile ERP sunt procesate de operatori si provin in general de la un numar mic de calculatoare ,cititoare de coduri de bare,echipamente GPS,RFID , daca insa pe piata IoT vor patrunde datele comunicate de senzorii din zona de productie transport,logistica si business , acestea vor ocupa aproape 50 % din total fapt care va pune serioase probleme infrastructurii de conectare,analiza si stocare mai ales in ceea ce priveste structurarea , consolidarea si analiza acestor date.

„Dintr-o data sistemul ERP va fi inundat cu de doua ori mai multe date si daca solutia nu a fost adaptata la o asemenea incarcare ,nu va mai functiona cum trebuie .Dar , in acelasi timp,IoT aduce beneficii uriase companiilor care vor adopta acest concept si aici ma refer la castiguri clare din cresterea eficientei operationale si scaderea costurilor de operare .

IoT combinat cu ERP va permite companiilor sa monitorizeze si previzioneze consumuri de energie si materie prima , varfurile de performanta ale angajatilor ,varfurilor de consum in companie , precum si o multime de alti indicatori la care probabil inca nici nu sau gandit , dare care le-ar putea imbunatati eficienta operationala„[3]

In cadrul „Future of Media organizat la Crowne Plaza din data de 2016 “ Compania Vodafone a prezentat stadiul implementarii industriei M2M machina to machine si despre IoT.Se estimeaza ca pana in 2024 IoT va conecta circa 5 milioane de device-uri.Acestea terminale inteligente ca frigiderul smart va anunta cand s-a terminat laptele sau iti va plasa comanda automat pe site-ul ales de client pentru cumparaturi.Deja acest tip este folosit in unele hoteluri unde comunica bazei de date continutul consumat de la minibar in baza de date a hotelului care factureaza automat bautura consumata.

De asemenea Bitdefender a prezentat box-ul care securizeaza tot ce se conecteaza la internet ,furnizeaza date despre cine se conecteaza si logurile de trafic , protejeaza telefonul smart si anunta cand nu se afla in acelasi loc cu box-ul sau cand apar brese de Securitate la routerul wireless sic and are nevoie de update-uri.

Firma de publicitate BBDO a prezentat studii privind rolul ecranelor diferitelor device-uri in viata noastra pe care le-a comparat cu arhetipurile lui Jung.

TV-ul cel mai mare ecran din viata noastra (The Joker) Passive interaction entertaintment

Computerul (The Sage Dude) – Interaction , learning expectation

Telefonul smart (The Lover) multitudine de aplicatii , nelipsit din viata de zi cu ai

Tableta (The wizzard multifunctionala nelipsita , completeaza c lelalte device-uri.

La acestea se adauga din ce in ce mai mult ecranul intelligent al automobilelor personale care inglobeaza deja in afara senzorilor proprii si pe baza carora afiseaza problemele tehnice si un sistem multimedia conectat permanent on-line sau sistemul de geolocatie sau informatiile privind trasee alternative ,aglomerari in traffic pana la recomandare de servicii hoteliere , de catering sau puncte de alimentare cu combustibil.Deja au aparut televizoare din gama smart care sunt compatibile cu tehnologia IoT fapt care le transforma in centrul de comanda al caselor smart , putand sa deschida usa vizitatorilor supravegheat de utilizator direct de pe canapea .Alertele senzorilor de miscare pot anunta pe ecranul acestui televizor atunci cand sunt detectate miscari in afara casei oferind securitate locuintei chiar si cand locuitorii

utilizatorii acestei tehnologii nu sunt acasa.Aceste televizoare se pot conecta deja la peste 200 de smarthings compatibile ca (incuietori,termostate , camere ccd,etc).Smarthings permite utilizatorilor sa acceseze toate dispozitivele lor inteligente de pe telefonul mobil,televizor, tablet etc.Cu aplicatiile Smarthings utilizatorii se pot conecta si pot administra toate dispozitivele din , “smart home” dar si alte servicii printr-o singura interfata intuitiva.

Securitatea:

Bineinteles ca odata cu conectarea la internet , fapt ce prezinta multe avantaje apar si vin si posibile pericole deoarece casele noastre ”inteligente” sau autoturismele si mai nou electrocasnicele din bucatarie ca sa nu mai vorbim de smartphone,tablet sau televizor pot devenii tinta baietilor rai din lumea cibernetica odata cu conectarea la internet.“Department of Homeland Security din SUA arata ca , acum cativa ani a aratat ca se poate sparge securitatea unei centrale electrice pentru a distruge , in 30 de secunde , un generator urias.Cercetatorii de la mai multe universitati americane demonstrau ca , prin 2008 ca defribrilatoarele cardiace pot fi atacate cu consecinte devastatoare asupra pacientilor.Si tot in acel an un pusti din Lodz ,Polonia , modifica telecomanda de la televizor pentru a schimba traseul tramvaielor , incident soldat cu 12 raniti.Securitatea informatica va fi tot mai importanta in viitor, ir uneori campul de batalie intre baietii buni si cei rai vor fi chiar locuintele noastre “¹

1.http://www.yoda.ro/online/cum-virusezi-un-frigider-internet-of-things-o-provocare-pentru-specialistii-in-securitate.html

Odata cu explozia senzorilor si dotarea cu echipamente inteligente din sectorul casnic ce se pot conecta la internet companiile furnizoare vor produce milioane de asemenea dispozitive pentru a nu rata oportunitatea de piata aparuta cee ace va genera aparitia pe aceasta piata si a rauvoitorilor care vad aceasta oportunitate pentru a transforma Internet of Things in Internet of TThreats .In acest fel vor incerca preluarea controlului asupra gadget-urilor domestice si practice asupra vietii de zi cu zi a cetatenilor.Companiile de Securitate IT au pornit deja o campanie de constientizare si informare a cetatenilro si firmelor despre aceste pericole potentiale dar si ca un debuseu pentru propriile produse de protectie si Securitate.Dar pierderile de miliarde de dolari la nivel global generate de atacuri indeamna firmele producatoare de asemenea echipamente sa ia in calcul protejarea datelor si aplicatiilor utilizate de astfel de echipamente in primul rand pentru companii dar si pentru utilizatorii individuali chiar daca asta inseamna costuri suplimentare.Principalele zone care prezinta cel mai mare risc la atacuri informatice sunt prezentate de :

1.Platforma Android , foarte populara pentru utilizatorii de smartphones, si tablete care a devenit tinta principal a hackerilor deoarece detin peste 80 % din cota de piata a dispozitivelor de acest fel

2.Username-urile si parolele de asemenea tinta preferata a atacatorilor a demonstrate ca acestea nu mai sunt suficiente pentru protejarea datelor in special a celor migrate in cloud si din aceasta cauza companiile producatoare de echipamente si servicii au pornit o campanie de regandire a accesului la date prin sisteme de autentificare paralele.

3.O amenintare serioasa vine si de la criptografierea datelor .Tot mai multe sisteme se vor axa pe tehnologia Block-Chain de la Bitcoin care va fi aplicata din ce in ce mai mult mai ales in sectorul financiar si de asigurari pentru protejarea datelor, a tranzactiilor si ascunderea identitatii utilizatorilor .Faptul ca metodele criptografice sunt de fapt presupuneri matematice se pot dovedi atat adevarate dar si false.

De asemenea sau extins atacurile de tip Ransomware in special asupra companiilor si se manifesta prin preluarea controlului asupra terminalelor si apoi emiterea unei cererei de rascumparare sub amenintarea stergerii datelor sensibile.La acest tip de atac sunt vulnerabile toate sistemele de operare Windows,Linux,Android dar pe viitor si Mac Os .Dupa preluarea constrolului victimele sunt santajate cu publicarea fisierelor sensibile pe internet sau stergerea datelor importante daca recompense nu este platita.

Potrivit expertilor in securitate la finele lui 2015 atacurile de acest tip asupra persoanelor fizice sau soldat cu trei sinucideri si o a patra a suferit un atac de cord ca urmare a sumelor cerute pentru rascumparare, una din victim fiind chiar cetatean roman.Programele de tip malware instalate pe smartphone-uri si atacurile asupra computerelor montate pe autoturisme au fost vedetele anului 2015 .Insa interconectivitatea va ramane la moda indiferent de amploarea acestor atacuri si digitalizarea proceselor de afaceri si productie va continua in ritm sustinut iar utilizatorii individuali vor conecta si mai multe echipamente care se vor controla prin intermediul internetului sip e viitor.Implicatiile de Securitate sunt insa luate in serios de producatori pentru eliminarea amenintarilor.

Infractorii cibernetici insa se adapteaza si ei la aceasta lume in schimbare si sunt constienti de evolutiile de pe piata si vor cauta noi metode si cai de atac si posibilitati de manipulare .Concluziile se pot trage dupa cum urmeaza:

Nu numai companiile si utilizatorii se digitalizeaza , si infractorii fac la fel

Comertul illegal nu se mai face la coltul strazii ci in magazine virtuale

Aceste activitati vor continua si in acest an deoarece tranzactionarea pe internet este mai putin riscanta pentru infractori.

Consecintele sunt previzibile:

Activitatile infractionale se vor extinde pe internet infrctorii vor actiona cu un singur click

Viitorul obiectiv al atacatorilor IoT (Internet of Things ) deoarece devine din ce in ce mai popular si va oferii noi oportunitati atacatorilor

Cloudul va furniza un nou serviciu „Cyber Crime as a Service” (CAAS)

Retelele wireless in special cele gratuite care ofera oportunitati de acces dar si cele slab protejate vor fi tinte si in 2016 pentru a prelua controlul asupra cladirilor publice, aeroporturilor , garilor sau centrelor comerciale profitand de aceste gauri de securitate pentru a prelua de datele utilizatorilor increzatori.

CONCLUZII:

Internet of Things inca nu este controlat de corporatii si se poate utiliza la orice nivel.de asemenea a patruns si in acest ecosistem platformele open source atat la nivel hardware cat si software care impreuna cu creerea cererii vor da nastere la o adevarata explozie a internet of things (IoT).

Beneficiile IoT:

Automatizarea Locuintelor (in primul rand pe baza dispozitivelor casnice inteligente)

Dar nu numai ci si la nivel de consum energetic, iluminare si Securitate

Automobilele inteligente la are functiile curente (alimentarea , incalzirea ,clima navigatia , consumul,regimul de functionare sse vor face automat

Domeniul sanatatii asupra caruia IoT va avea cel mai mare impact Datele de la fisa electronica a pacientului vor avea flux continuu intre senzori si bazele de date si vor putea fi puse la dispozitia medicului currant sau a departamentelor de medicina de urgenta sau sectiilor de spital in vederea aplicarii tratatmentului adecvat.Senzorii inteligenti conectati vor monitoriza bolnavul pe toata perioada de transport si tratatement precum si faptul ca pot alerta serviciile de urgenta in caz de deteriorare a semnalelor vitale ale pacientului.De altfel Telemedicina este din ce in ce mai utilizata in primul rand in sectorul de urgenta si prespital din tara noastra.

Orasele inteligente reprezinta pasul urmator pe masura ce retelele de tip Fiber optics se vor extinde sip e masura ce tehnologiile aferente IoT se vor dezvolta .

Aceste tehnologii vor valora cca 27,5 mrd $ pana in 2023 iar numarul de orase ce vor folosi IoT se va ridica la 88..Aceste tehnologii promit o economie insemnata la bugetele marilor orase care se poate ridica la cca 1200 mrd $ in 2025 conform New Jersey Institute of Technology(NJIT).De asemenea implementarea IoT in alte domenii ca Transportul public,va adduce economii de cca 800 mrd $ , de asemenea utilizarea IoT in managementul deseurilor , siguranta publica sau cladiri inteligente va adduce economii inseminate acestor bugete.

Primul pas va fi facut de serviciile publice oferite pe baza IoT cetatenilor oraselor ca:

Monitorizarea nivelului apelor

Monitorizarea traficului rutier

Monitorizarea semafoarelor

Servicii de localizare pe harta si gps urban

Servicii de contorizare consum energetic

Un alt debuseu al IoT va fi in politica unde sondajele si chestionarea necesare vor putea fi automatizate sip use la dispozitia partidelor pentru campanii.

De asemenea obiceiurile consumatorilor vor putea fi stocate si prelucrate in vederea utilizarii lor in luarea deciziilor de catre marile supermarket-uri samd.

Bibliografie

[Assuncao2009] M. D. de Assuncao, A. di Costanzo, and R. Buyya, Evaluating the cost benefit of using cloud computing to extend the capacity of clusters, in Proceedings of the 18th ACM International Symposium on High Performance Distributed Computing (HPDC 2009), Munich, Germany, 2009, pp. 141 150.

[Buyya2009] R. Buyya, C. S. Yeo, S. Venugopal, J. Broberg, and I. Brandic, Cloud computing and emerging IT platforms: Vision, hype, and reality for delivering computing as the 5th utility, Future Generation Computer Systems, 25:599 616, 2009.

Kenneth Hess, Amy Newman, 2009, Practical Virtualization Solutions: Virtualization from the Trenches

[3] http://www.wizrom.ro/ro/noutati/internet-of-things-va-impacta-puternic-sistemele-erp_96

Ambient intelligence, Wikipedia

https://en.wikipedia.org/wiki/Ambient_intelligence#CITEREFAartsHarwigSchuurmans2001

Gartner Says 4.9 Billion Connected "Things" Will Be in Use in 2015, Janessa Rivera, Rob van der Meulen http://www.gartner.com/newsroom/id/2905717

The "Only" Coke Machine on the Internet, Bennet Yee

https://www.cs.cmu.edu/~coke/history_long.txt

IEEE Spectrum, Wikipedia

https://en.wikipedia.org/wiki/IEEE_Spectrum

ETC: Bill Joy's Six Webs, Jason Pontin

http://www.technologyreview.com/view/404694/etc-bill-joys-six-webs/

Stop using Internet Protocol Version 4!, Charles C. Sun

http://www.computerworld.com/article/2488886/networking/stop-using-internet-protocol-version-4-.html

Xbee and Arduino sent to space by NASA, Zoe Romano

Xbee and Arduino sent to space by NASA

[1]https://www.google.ro/search?q=senzori&biw=1920&bih=965&tbm=isch&imgil=mvzqBKGpialZ-M%253A%253BXsurS4cg2e2qTM%253Bhttp%25253A%25252F%25252Fwww.bizoo.ro%25252Ffirma%25252Frombest%25252Fvanzare%25252F182978%25252Fsenzori-temperatura-umiditate-proximitate-fotoelectrici&source=iu&pf=m&fir=mvzqBKGpialZ-M%253A%252CXsurS4cg2e2qTM%252C_&usg=__jjQVI0PmNMXyfAeikbXaOCQ-OJw%3D&ved=0ahUKEwi43oWY7K7KAhUDDywKHbamCcsQyjcIOg&ei=SnyaVriRBYOesAG2zabYDA#imgrc=mvzqBKGpialZ-M%3A&usg=__jjQVI0PmNMXyfAeikbXaOCQ-OJw%3D

[2]https://www.google.ro/search?q=arduino+uno&biw=1920&bih=965&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&sqi=2&ved=0ahUKEwjFnJOl667KAhVGBBoKHbSMDA8QsAQIOw

[3]https://www.google.ro/search?q=module+wifi&biw=1920&bih=965&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ved=0ahUKEwiwtPyq-q7KAhVHiiwKHWKlCMUQsAQILQ#imgrc=cBD-qaU2xwvthM%3A

http://www.yoda.ro/online/cum-virusezi-un-frigider-internet-of-things-o-provocare-pentru-specialistii-in-securitate.html