Internet poate fi definit ca o imensa retea de retele de calculato are, deoarece este o colectie [605226]

Capitolul 1
Introducere
Internet poate fi definit ca o imensa retea de retele de calculato are, deoarece este o colectie
globala de retele de marimi diferite. Interesant este faptul c a aceasta retea nu este in propri-
etatea nimanui. De asemenea nu a rezultat datorita efortului sustinut al unui singur grup de
cercetare, ci a mai multor persoane care au lucrat independen t.
Aceasta retea ofera o capabilitate de comunicare globala , un mecanism pentru raspandirea,
partajarea informatiei precum si un mediu de colaborare si comunicare intre persoane si
calculatoarele lor indiferent de locatia lor geografica.
Trebuie sa retineti ca atunci cand cuvantul Internet este scris folosind majuscula la prima
litera, inseamna ca se face referire la acesta retea globala, ia r cand este scrisa internet (fara
majuscula) atunci este vorba de orice retea de calculatoare in cadrul unei companii, universi-
tati, adica o retea ce interconecteaza mai multe retele mici si care apartin unei organizatii sau
unui grup de indivizi.
In paragraful urmator se face o prezentare scurta si sumara a istor iei Internetului, indicand
cele mai importante evenimente. Pe Web se gasesc multe descrieri mai scurte sau mai detal-
iate, unele tratate din punct de vedere tehnic ce descriu etap ele prin care s-au trecut pentru
dezvoltarea protocoalelor si standardelor, altele tratate d in punct de vedere istoric.
1.1 Internet – scurta istorie
Prima data semnificativa este 1957 (4 octombrie) cand Uniunea Sovietica lanseaza satelitul
Sputnik. Ca urmare SUA formeaza in cadrul Departamentului Apa rarii (DoD – Department of
Defense) grupul ARPA (Advanced Research Projects Agency). Scopul acestui grup este de
a mentine SUA in fruntea evolutiei tehnologice, in special in d omeniul apararii.
Prima insemnare oficial legata de o retea globala apare in 1962 de catre conducatorul grupu-
lui DARPA, J.C. Licklider , care s-a gandit la o retea globala de calculatoare intercone ctate
in care oricine poate accesa rapid date de oriunde.
1

2 CAPITOLUL 1. INTRODUCERE
In1966 grupul ARPA a considerat ca pentru a lucra eficient in viitor este n ecesara conectarea
calculatoarelor de la toate institutiile de cercetare ARPA, pe ntru a permite utilizarea in comun
a resurselor, calculatoarelor de mare putere si comunicare usoa ra a rezultatelor cercetarilor.
Aceasta retea urma sa fie denumita ARPANET . Un cercetator numit Larry Roberts a fost
ales pentru a conduce acest proiect si pana la urma a acceptat ac easta sarcina. El avea de gand
sa conecteze toate calculatoarele ARPA prin legaturi dial-up , ceea ce insemna ca functiile de
retea (rutare) ar fi fost realizate de fiecare calculator in part e.
Cu cativa ani inainte de crearea ARPANET-lui un inginer numit Paul Baran , cercetator
in cadrul organizatiei non-profit RAND (activitatea acestei org anizatie in anii 60-70 se concen-
tra asupra problemelor militare legate de Razboiul Rece) a av ut doua idei care au fost foarte
importante in dezvoltarea retelei ARPANET. Acestea au fost:
•crearea unei retele de calculatoare distribuite
•o tehnica de transmitere a datelor, care ulterior a fost denumi tacomutare de pachete
Ideea de baza de la care a pornit Baran a fost existenta unei rete le de comunicatie pe teritoriul
SUA care sa ramana functionala chiar si in urma unui atac nuclear .
descentralizat centralizat
Figura 1.1: Tipuri de retele in anii 0
1.1.1 Retea distribuita
Baran s-a gandit sa proiecteze o retea de comunicatie mult mai r obusta de cat cele existente,
bazata pe calculatoare digitale si care sa aiba redundanta (ma i multe cai de comunicare). La

1.1. INTERNET – SCURTA ISTORIE 3
vremea respectiva existau doua modele de baza pentru construir ea unei retele de comunicatie:
centralizata si descentralizata (figure 1.1). Intr-o retea centralizata toate nodurile sunt conec-
tate la un distribuitor, comutator central (switch). Datele d e la un nod sunt trimise la centru
care le ruteaza la destinatie. Daca centrul este distrus toata c omunicatia este intrerupta, reteaua
fiind nefunctionala.
O retea descentralizata utilizeaza mai multe comutatoare centrale. Arata ca mai mult e retele
centralizate interconectate. In acest caz fiecare nod tot este d ependent de comutatorul de care
apartine si de ruta pana la acesta. Este o retea mai fiabila decat ce a centralizata, dar reteaua
inca depinde de distribuitoare.
Figura 1.2: Retea distribuita
Ideea lui Bran era o retea distribuita (figure 1.2) in care si dupa un atac nuclear sute de statii
sa poata comunica intre ele. Intr-o asemenea retea nu exista un c omutator central, fiecare nod
fiind conectat la mai multe noduri din apropiere. Astfel ar exista mai multe rute de a trimite
datele la o anumita destinatie. Daca un nod din apropiere este d istrus, ar exista o alta cale
pentru comunicare.
1.1.2 Comutarea de pachete
Cealalta idee se referea la modul de transmitere a datelor (teh nologia de transmitere), de a
imparti mesajul original in mai multe blocuri de mesaje scurte. Fiecare bloc se trimite separat
in retea si la destinatie se reface mesajul original din blocuril e componente receptionate. Un
cercetator britanic numit Donald Davies s-a gandit la un sistem foarte similar, in care a numit
blocurile pachete , termen care a fost adoptat in final.
Pachetele permit o transmitere eficienta a datelor, deoarece t ransmiterea de date se face in gen-
eral in rafale si nu continuu. Retelele de comunicatie tradit ionale, cum ar fi reteaua telefonica

4 CAPITOLUL 1. INTRODUCERE
lucreaza cu linii dedicate unei anumite convorbiri (comuta re de circuite). Cand se initiaza un
apel, se dedica o linie (un circuit) pentru acel apel. Nimeni nu poate folosi acea linie atat timp
cat apelul este in derulare. Daca se face o pauza in convorbire n u se transmite data, dar linia
este ocupata si nu este disponibila pentru alti utilizatori, dec i banda (cicuitul) nu este utilizata
eficient.
Baran s-a gandit la o retea de noduri, care sunt comutatoare, ce transmit (ruteaza) pachetele
de la un nod la altul pana la destinatie. Nodurile utilizeaza sch ema numita ” hot potato
routing ”, care este o metoda de memorare-retransmisie. Cand un nod prim este un pachet il
memoreaza un timp foarte scurt pana determina ruta cea mai bun a catre destinatie si o trimite
la urmatorul nod din cale.
Utilizand la noduri calculatoare digitale aceasta operatie p oate fi facuta foarte rapid permitand
transmisie aproape in timp real. Calculatoarele pot folosi stat istici constant actualizate despre
retea si nodurile ei pentru a putea determina in fiecare moment r uta ce mai buna cater o anu-
mita destinatie. Daca exista probleme cu un nod sau daca a fost dist rus, pachetele ar fi rutate
in jurul lui pe o alta cale.
1.1.3 Inceputul si dezvoltarea retelei
Cand Roberts a inceput sa lucreze la dezvoltarea retelei ARPANET , a auzit de ideea lui Baran.
Roberts nu proiecta o retea pentru utilizare in timpul razbo iului, ci pentru a usura comunicarea
intre cercetatorii ARPA si pentru a le permite utilizarea resur selor de la distanta. Ideea lui
Baran referitoare la o retea robusta de comunicare i s-a parut f oarte utila si a adoptat metoda
retelei distribuite si a comutarii de pachete, iar Baran a deve nit consultant pentru proiectul
ARPANET.
Nodurile erau constituite din calculatoare pe care le-a numit IMP-uri (Interface Message
Processors), care au devenit apoi routere-le zilelor noastre. ARP ANET-ul a pornit cu 4 noduri
(figure 1.3) la UCLA, Stanford Research Institute (SRI), University of Utah si UC Santa Bar-
bara. In august 1969 a fost livrat primul IMP la UCLA si peste o luna al doilea la SRI. Cel e
doua centre au fost conectate si astfel s-a nascut ARPANET-ul. La sfarsitul anului erau
conectate si celelate doua centre la retea.
In anul 1970 s-a introdus protocolul NCP (Network Control Protocol) pentru comunicarea
intre noduri. Acest protocol insa nu era capabil sa transmita mesaj e in retelele de sub IMP-ri,
decat pana la un alt IMP, si nici nu avea control al erorii de tra nsmisie.
Protocol este setul de regului si conventii folosit pentru a transmite info rmatia intr-o retea
de calculatoare. Defineste modul in care sunt trimise datele in re tea si ce fel de informatie de
control (adrese, lungime) i se mai ataseaza. Toate calculatoar ele dintr-o trebuie sa foloseasca
un limbaj (protocol) comun pentru a putea interpreta corect datele receptionate.

1.1. INTERNET – SCURTA ISTORIE 5
IMP
IMPUCSBSRI
IMP
UCLAIMP UTAH
Figura 1.3: Arpanet la inceput in 1969
In urmatorii ani se adaugau rapid calculatoare la ARPANET si deasem enea au aparut alte
retele paralele, cum ar fi BITNET si CSNET (pentru comunitatea ac ademica si industriala).
Fiecare calculator conectat in aceste retele se numeste gazda (host) .
In1971 in retea existau 15 noduri si 23 hosturi si a aparut un program de po sta electronica
pentru retea distribuita (figure 1.4).
In1972 s-a inceput dezvoltarea unui nou protocol care ulterior s-a de numit Transmission Con-
trol Protocol/ Internet Protocol (TCP/IP). Acesta urma sa fie un p rotocol care sa permita
oricarei retele sa se conecteze la ARPANET fara a fie necesare schimbar i interne a retelei.
Prima versiune a aparut in 1973.
Tot in 1973 au fost conectate la retea primele noduri internationale, afla te in Anglia si Norve-
gia.
In1974 numarul hosturilor a crescut la 62.
O data importanta a fost la 1 ianuarie 1983 cand reteaua ARPANET a trecut complet
de la NCP la TCP/IP. A fost ziua in care toate hosturile au facut tr anzitia pe noul protocol,
altfel nu ar fi putut comunica in retea. Acesta tranzitie a fost pl anificata cu cativa ani inainte
de a avea loc si a fost o trecere surprinzator de reusita. Protocol ul in sine a fost adoptat ca
standard in 1980. Aceasta noua retea ce functiona pe baza protoc olului TCP/IP a fost denu-
mita INTERNET.

6 CAPITOLUL 1. INTRODUCERE
IMPIMP IMP IMP IMP IMP IMP
IMP
IMPIMP
IMPIMP
IMP IMP IMPSRI
UCLAUCSBStanford
SOC
RANDMIT Illinois Utah Lincoln CASE
Carnegie
Burroughs BBN Harvard
Figura 1.4: Reteaua Arpanet in 1971
In1982 reteaua s-a extins la 235de hosturi.
In1984 este introdus sistemul DNS si in retea erau aproximativ 1000 de hosturi.
In1985 Internet era o retea bine definita din punct de vedere tehnologic care suporta o
mare comunitate de cercetatori si incepea sa fie utilizata si de al te comunitati pentru comuni-
carea de zi de zi.
In1986 este creata reteaua NSFNET fondata de NSF (National Science Found ation) cu un
backbone (coloana vertebrala) la 56kbps care conecta 5 nodu ri, scopul fiind de a conecta cen-
trele de cercetare de la peste 100 de universitati.
Backbone -urile sunt in general trunchiuri de fibra optica, avand mai mul te linii de fibra optica
combinate pentru a creste capacitatea liniei de transmisie.
Urmeaza o explozie de conectari de la aproximativ 2000 hosturi in luna februarie la 5000
in luna noiembrie.
In1987 se mareste viteza backbone-ului la 1,544Mbps si apoi in 1991 la viteza de 45Mbps,
deci o crestere de aproape 1000 de ori fata de viteza initiala i n decursul a 5 ani. Pana la aparitia
NSFNET-lui erau aproximativ 1000 de hosturi in retea. Peste 10.0 00 au inceput sa foloseasca
INTERNET dupa aparitia NSFNET si dupa 2 ani existau peste 60.000 de hosturi. In anul
1995 erau conectate peste 50.000 de retele pe toate cele 7 continente cu peste 29.000 de retele
din SUA.

1.1. INTERNET – SCURTA ISTORIE 7
In1990 reteaua originala ARPANET se desfiinteaza pe data de 1 iunie , si nici un nod nu
a fost intrerupt la desfiintarea retelei, astfel dovedindu-se efici enta acesteia, nodurile gasind
alte cai pentru transmiterea informatiei.
In1992 1992 apare serviciul World Wide Web. In retea sunt peste 2 milioane de hosturi, in
fiecare 30 de secunde adaugandu-se un nou calculator (host) la Int ernet, cresterea fiind de 10In
1995 sunt peste 4 milioane de hosturi in retea.
In Romania Internetul si-a facut aparitia timid, abia prin 1993 aparand primul furnizor comer-
cial de servicii Internet. Internetul se impune cu greu in Roma nia nu in ultimul rand din cauza
lipsei suportului material: calculatoarele.
Din datele prezentate de ICI(Institutul de Cercetare in Informatica), relatiile Romani ei cu
reteaua mondiala au decurs in felul urmator:
•1971 – demareaza la ICI primele studii din Romania privind ret elele de calculatoare;
•1975 – sunt fabricate primele modemuri romanesti (IPA) si sunt test ate liniile de comu-
nicatii din Romania pentru transmisia de date (ICI si MTTc);
•1991 – la initiativa Academiei Romane, a Ministerului Invatam antului si a Comisiei Na-
tionale de Informatica, primul ministru al Guvernului Roman iei aproba finantarea din
bugetul de stat pentru cercetare a unui proiect de conectare l a subreteaua EARN, avand
ca prime noduri ICI, IFA si IPB;
•1992 – primul nod romanesc, care realizeaza legatura interna tionala cu EARN (European
Academic Research Network) prin Universitatea din Viena, devine o perational la ICI
(ROEARN.BITNET); la acest nod se leaga curnd IFA, IPB, UT Timisoara, C EPES si
IMAR; n martie 1993 nodul asigura conectivitate completa la In ternet;
•1992 – se proiecteaza o prima conceptie cadru a unei retele pen tru cercetare si invatmant
superior denumit RNC; proiectul este, n continuare,actualiza t anual;
•1993 – infrastructura de comunicatii a UPB devine operational a n luna iunie;
•1993 – apare SC EUNET SRL, primul operator comercial Internet d in Romania;
•1995 – se stabilesc prioritatile importante pentru societatea i nformationala in Romania, n
cadrul Strategiei de aderare la UE; este actualizata strategia de informatizare a Romaniei;
•1998 – 20.000 de calculatoare sunt nregistrate in DNS in Romania in domeniul ”.ro”.
Practic Internet este o ierarhie de retele (1.5), fiecare calcu lator conectat la Interent facand
parte dintr-o subretea din aceasta ierarhie. LAN-urile mai mici si utilizatorii se conecteaza la
ISP-uri locale care sunt conectate fie la ISP-uri nationale sau r egionale care in final sunt conec-
tate la backbone-ul Internet-ului. Este o retea care a fost cre ata pentru scopuri de cercetare,

8 CAPITOLUL 1. INTRODUCERE
Internet
ISP
local ISP
regional
LAN
Figura 1.5: Internet-ul ca o ierarhie de retele
si care acum este folosit predominant pentru scopuri comerciale . Comercializarea se datoreaza
aparitiei si dezvoltarii serviciului Web, si de asemenea multe t ehnologii inventate de-a lungul
anilor nu mai sunt folosite datorita acestui serviciu.
Cea mai importanta dezvoltare este largimea de banda pentru u tilizatorii individuali, de la
1200 -¿2400-¿9600-¿14400-¿28800-¿33600-¿56000bps, si pri n ISDN la 128kbps. Primul modem
a fost dezvoltat la laboratoarele ATT Bell in 1965 la viteza de 300bps, iar modemul de 56kbps
a aparut in 1996.
La inceputul cursului s-a mentionat ca Internet nu este in propr ietatea nimanui, asta insa nu
inseamna ca functionarea si dezvoltarea acestei retele nu este su pervizata. Internet Society
(http://www.isoc.org) este organizatia internationala, no n-profit, neguvernamentala care are ca
membri peste 150 organizatii si 6000 de persoane din 170 de tari, care supervizeaza dezvoltarea
Internetului si a standardelor. Acesta organizatie se ocupa de:
•dezvoltarea standardelor prin grupurile IETF (Internet Engineering Task Force), IAB
(Internet Architecture Board), IESG (Internet Engineering Steering Group), IRTF (In-
ternet Research Task Force):
–IETF (www.ietf.org) este reponsabil de proiectarea si dezvolt area protocoalelor.

1.2. MODURI DE CONECTARE LA INTERNET 9
–IAB (www.iab.org) ) se ocupa de definirea arhitecturii INTERNET, m anagementul
nivelului superior al numelor de domenii, supervizeaza grupu l IETF.
–IESG (www.ietf.org/iesg.html) este responsabil pentru manage mentul tehnic al grupu-
lui IETF si aprobarea standardelor.
–IRTF (www.irtf.org) se ocupa de problemele legate de protoco ale Internet, aplicatii,
arhitectura si tehnologie
•activ in domenii cum ar fi cenzura/libertatea de exprimare, p roprietate intelectuala
•a ajutat la educarea multor manageri din lumea informatiei t ehnologice
•acordare de servicii organizatiilor si persoanelor membre
1.2 Moduri de conectare la Internet
1.2.1 Conectare prin LAN
In cazul in care calculatorul ce trebuie conectat la Interne t face parte dintr-o retea locala de
calculatoare ( LAN – Local Area Network), care este deja conectata la Internet, atu nci vorbim
de o conexiune Internet permanenta. Multe organizatii mari sau mijlocii conecteaza retelele
lor la Internet printr-o asemenea legatura permanenta. In ac est caz se folosesc linii inchiriate
(vezi mai jos) sau alte modalitati de conectare: prin antena ra dio sau antena satelit pentru
conectarea la un ISP(Internet Service Provider) pe baza unui abonament.
1.2.2 Conexiune prin linie telefonica
Dial-Up
Daca nu este posibila conectarea la Internet prin intermediul unei retele, cum ar fi cazul per-
soanelor fizice de la domiciliu, atunci accesul la Internet se fac e printr-o conexiune dial-up.
Accesul dial-up inseamna ca utilizatorul foloseste un modem pentru a se conecta la un ISP
prin linia telefonica obisnuita. Deoarece ISP-ul are acces p ermanent la Internet, utilizatorul
dupa conectare are si el acces la Internet la pretul unei convo rbiri telefonice pana la ISP, deci
a unei convorbiri locale.
Pentru conectarea unui calculator la ISP se foloseste protocol ulPPP (Point-to-Point Protocol),
adica protocolul pentru o conexiune punct la punct intre cel e doua capete ale legaturii: ISP si
calculator. Identificarea la ISP se face pe baza unui nume utilizator siparola .
Modem -ul ul este dispozitivul electronic ce primeste semnalul digita l de la calculator si il trans-
forma in semnal analogic (modulare) pentru a-l putea transmit e pe linia telefonica. La celalalt

10 CAPITOLUL 1. INTRODUCERE
capat (la receptie) modemul primeste semnalul analogic si il tr ansforma in semnal digital (de-
modulare) pentru ca sa poata fi interpretat de calculator. Dec i numele vine de la acest proces
de transformare modulare (la transmisie) si demodulare (la rece ptie)modulare/ demodulare.
Modemurile cele mai folosite in ziua de azi au viteze de 33,6kb ps sau 56kbps.
Costul unei asemenea conexiuni este pretul impulsului la Romtel ecom plus costul abonamen-
tului la ISP sau a unei cartele de acces cu un anumit numar de ore .
Linie inchiriata (dedicata)
In cazul in care se doreste o legatura permananta (24 de ore din 2 4) la Internet se poate utiliza
o linie telefonica inchiriata. In acest caz se inchiriaza lini a telefonica de la compania de tele-
foane, legatura intre utilizator si ISP. Plata se face pe km si nu pe impuls ca la o linie telefonica
obisnuita, de diferite viteze: 56kbps, 128kbps pana la cativa Mbps prin noile tehnologii DSL,
necesitand la ambele capete de comunicare cate un modem DSL.
DSL (Digital Subscriber Line) este tehnologia ce permite transmit erea informatiilor digitale
pe liniile telefonice la viteze foarte mari. S-a inceput uti lizarea acestei tehnologi din anul 1998.
Exista mai multe variante DSL, cum ar fi ADSL (Asymmetric DSL),HDSL (High-data-rate
DSL,SDSL (Symmetric DSL),VDSL (Very high DSL), dintre care cel mai folosit la noi este
ADSL. Cu ADSL se pot atinge viteze de la 512kbps pana la 6Mbps. Este n umita asimetrica
pentru ca cea mai mare parte a canalului este folosit pentru tra nsmiterea informatiei catre
utilizator (downstream) si o mica parte pentru a primi informa tii de la acesta (upstream).
ISDN (I ntegrated S ervices D igital n etwork)
Este o legatura cu viteza relativ mare la Internet, conectare a realizandu-se la 64kbps sau
128kbps. Compania de telefoane trebuie sa suporte serviciul ISD N, pentru a putea fi folosit,
iar utilizatorul trebuie sa cumpere un adaptor terminal ISDN (modem).
Serviciul ISDN este destul de costisitor. Multe persoane nu-si per mit o conexiune de 128kbps,
iar cea de 64kbps nu este atragatoare pentru ca se poate obtine 5 6kbps cu modem obisnuit prin
linia telefonica normala. De aceea serviciul ISDN nu este foar te raspandit.
1.2.3 Conexiuni radio – fara fir
Modem radio
Modemurile radio ofera un mod rapid si usor de a instala si intreti ne o conexiune Internet. In
mod normal companiile folosesc o asemenea conexiune cand doresc o largime de banda larga
si nu sunt disponibile legaturi terestre care sa ofere asemenea vit eze. Conexiunea prin modem

1.2. MODURI DE CONECTARE LA INTERNET 11
radio este de tipul punct-la-punct. Ambele capete al legaturi i radio trebuie sa fie vizibile.
Modemurile radio functioneaza in doua benzi libere de frecv ente:
•2.4 GHz cu viteze pana la 11 MBps. Distanta maxima a legaturii este de aproximativ 4
km pentru conditii optime.
•5 GHz unde se pot lucra pana la viteze de 54 MBps. De obicei asemenea modemuri sunt
utilizate pentru a lega puncte majore de acces la Internet.
Legatura satelit
O legatura satelit este utilizata unde legaturile terestre nu su nt disponibile. Pentru a realiza o
conexiune satelit este necesara o antena cu un receptor si un tran smitator si un IDU (InDoor
Unit) ce permite comunicarea cu echipamentul existent (PC, et c). Tot acest echipament este
numit VSAT (VerySmallAperture Terminal) datorita dimensiunii reduse a antenei (intre
0.55 si 1.2 m).
Echipamentul VSAT foloseste 2 benzi de frecventa:
•banda C ce opereanza in frecnventele 4 si 6 GHz (necesita antene mai mari , dar este mai
putin influentat de ploi torentiale – ecranare).
•banda Ku se refera la functionarea in frecventele 11-12 si 14 GHz.
VSAT ofera rate de transmisie de pana la 52.5 Mbps la legatura de i esire (de la hub la VSAT)
si 307.2 Kbps la legatura de intrare (de la VSAT la hub) data rate s.
Satelitii folositi pentru comunicarea cu VSAT sunt geostationa ri. Acestea orbiteaza chiar dea-
supra Ecuatorului, la aproximativ 35787 km inaltime. La acea sta altitudine, o rotatie completa
in jurul Pamantului (relativ la Soare)dureaza 24 ore. Astfel sa telitul ramane deasupra aceleasi
pozitii a Pamantului (geo) in orice moment, si ramane fix pe cer ( stationar) vazut din orice
punc al suprafetei Pamantului. O singura antena satelit poate ” vedea” aproximativ 40 la suta
din suprafata Pamantului. Trei asemenea sateliti, plasate la in tervale egale (120 grade distanta
unul de altul), pot oferi acoperirea totala a intregii plane te.
Toate datele receptionate si transmise de catre satelit sunt trim ise de/catre o statie centrala
hub plasata pe Pamant. Aceasta statei hub este punctul de acces la I nternet al ISP-ului.
Avantajele unei legaturi satelit fata de o legatura Internet t raditionala (prin linie telefonica)
sunt:
•adaugarea rapida a noi puncte de acces.
•instalare rapida a echipamentului la clienti cu infrastructu ra limitata.
•disponibilitate (99.9 %) care este mult mai buna decat cea a ret elelor terestre.

12 CAPITOLUL 1. INTRODUCERE
•largimi de banda ce permit viteze mari de transfer.
•independenta de retelele terestre si infrastructura.
Pretul mare al unei asemenea conexiuni este dezavantajul acest ui tip de legatura.
satelit
Statie
terestraPC
VSATVSAT
Statie HUB
INTERNETLAN
INTERNETsatelit
Statie
terestraLAN
ISPVSAT
Statie HUBVSAT
PC
legatura satelit mixta (one−way) legatura satelit completa (two−way)
Figura 1.6: Retea satelit VSAT
Este posibila o conexiune Internet mult mai ieftina printr-o l egatura mixta satelit-terestra. In
acest caz upstream-ul este facuta prinrtr-o legatura terestra ( linie inchiriata – fibra optica), iar
downstream-ul ce necesita o largime de banda mult mai mare este f acut prin satelit.
Alte tipuri de conexiuni la Internet sunt prin cablu TV, ce necesi ta un modem special, sau prin
telefon GSM.