Internet Banking
INTRODUCERE
Ca și asupra majorităților domeniilor de activitate, intervenția și expansiunea noilor tehnologii informatice se regăsesc și în industria serviciilor financiar-bancare care manifestă receptivitate la schimbările “fenomenului”, e prezent în întreaga economie mondială. Utilizarea calculatorului, a internetului sau a telefonului mobil a devenit un fenomen de masă și a creat pentru bănci un nou tip de client pretențios, familiarizat cu tehnologiile de ultimă oră, care solicită servicii și consultanță financiară prin mijloace electronice.
Societățile bancare din toată lumea au furnizat servicii la distanță pentru clienții lor cu mult înaintea apariției termenului de e-banking. Transferul electronic de fonduri pentru plăți de nivel redus, sistemele de gestiune ale cash-ului la nivel de corporație de către public au fost și sunt o prezență uzuală în țările cu tradiție bancară, precum și în România.
Cu toate acestea, furnizarea de servicii financiare utilizând rețele publice ca Internetul – prin Internet înțelegând toate tehnologiile ce permit accesul la rețea, inclusiv accesul wireless – a produs schimbări masive în industria de servicii financiare. Astfel, „funcționarul electronic" a ajuns să facă parte din ofertele majorității băncilor din România.
Electronic-banking-ul sau e-banking-ul reprezintă activitatea de distribuire a serviciilor și produselor bancare de valori diferite, prin intermediul canalelor electronice.
Acesta este un serviciu care îl scutește pe omul de afaceri de drumurile zilnice la bancă, nefiind o noutate în mediul bancar.
CAPITOLUL I. INTRUDUCERE ÎN INTERNET BANKING
1.1. Definire concepte
În general, electronic banking reprezintă, practic, un fel de „umbrelă” care acoperă întregul proces prin care un client poate să realizeze tranzacții bancare pe cale electronică fără fi nevoie să viziteze banca. Următorii termeni se referă la o formă sau alta dee-banking: computerul personal (PC banking), utilizarea Internetului (Internet banking), banca virtuală(virtual banking), servicii bancare on-line, servicii bancare la domiciliu (home banking), servicii bancare la distanță (remote electronic banking) ș telefonul. Cele mai utilizate servicii bancare electronice sunt: computerul personal (PC banking), Internet banking sau serviciile bancare on-line.
Este necesar să mențină, totuși, că termenii utilizați pentru a descrie diferitele tipuri de servicii bancare electronice sunt, adesea, utilizați concomitent. Termenii generali cei mai frecvenți pentru desemnarea Internet Banking-ului, Home Banking-ului și Mobile Banking-ului sunt preluați din limba engleză aceștia nu desemnează același lucru în cazul fiecărei bănci și se suprapun frecvent cu alți termeni cum ar fi Remote Banking, Online Banking, PC Banking, Electronic Banking, Telephone Banking, Web Banking (site-ul băncii).
PC banking reprezintă o formă de servicii bancare online care le dă clienților posibilitatea de a executa tranzacții bancare de pe un computer via un modem. În acest caz, banca oferă clientului în proprietate un software financiar care permite clientului să realizeze tranzacții financiare prin propriul său computer de acasă În mod curent, multe baci oferă sisteme de PC banking care permit clienților să obțină extrase de cont cu soldurile conturilor, note de plată transferuri de fonduri intre conturi.
Internet banking, uneori este denumit serviciu bancar online și este o formă mai avansată de PC banking. Internet banking-ul utilizează Internetul ca și canal de distribuție prin care se dirijează activitatea bancară de exemplu: transferarea fondurilor, plata facturilor, vizualizarea soldurilor conturilor de economii, plata ipotecilor ș cumpărarea instrumentelor financiare ș a certificatelor de depozit.
Serviciile bancare de Internet sunt cunoscute ca fiind servicii virtuale (cyber net) interactive sau web-banks (web-site-urile bacilor).
Apărut de câțiva ani în străinătate și de circa opt ani în România, Internet banking-ul mărește și mai mult gradul de libertate al celor care ordonă plăți și transferuri. Aceștia nu mai sunt legați, în relația cu banca, de drumul la ghișeu, dar nici măcar nu trebuie șase afle la sediul firmei.
Dacă la e-banking serviciul nu se putea accesa decât de la calculatorul aflat în companie, Internet-banking-ul poate fi utilizat de la orice calculator conectat la internet, indiferent unde se află acesta. Practic, în cele mai multe cazuri, utilizatorul serviciului nici măcar nu trebuie să posede un calculator al lui, un Internet-Cafe fiind suficient.
Operațiunile care se pot realiza sunt aceleași ca în cazul e-banking.
Accesul de la distanță la serviciile de e-banking se poate face prin mai multe canale de acces, acestea fiind bazate, în principal, pe telefonul fix, telefonul mobil și pe calculatorul personal. Prin aceste canale, se transmit mesajele și datele de solicitare a serviciului, se desfășară dialogul între solicitant și serviciu și se primesc mesajele și datele furnizate de serviciu. Astfel, serviciile bancare electronice pot fi împărțite în trei categorii:
Internet Banking
Home Banking
Mobile Banking
Internet Banking – care este un serviciu pus la dispoziție de baci și oferă persoanelor fizice și juridice posibilitatea efectuării diverselor operațiuni bancare prin intermediul unui calculator cu conexiune la Internet, indiferent de localizarea acestuia, și a unui dispozitiv de autentificare. Accesul la acest serviciu este asigurat în tot timpul anului, 24 de ore pe zi. Procesarea tranzacțiilor ordonate de client se face în concordanță cu programul de funcționare al băncii. Utilizând Internet Banking-ul, clienți pot efectua plăți on-line prin ordine de plată de compensare sau de trezorerie, pot transfera interbancar sume între conturile proprii de card ș/sau curente, pot face plat valutare interne sau externe, pot vizualiza în orice moment soldurile conturilor lor.
Internet banking – poate fi accesat de regulǎ printr-un navigator web (Internet Explorer, Firefox, Opera, Chrome, Safari) la o adresǎ de site securizat, de tipul https (hyper text transfer protocol secure), site pus la dispoziție și întreținut de către bancǎ Pe aceste site-uri securizate, fiecare client abonat la internet banking are un cont valabil, similar cu cel de e-mail. Astfel, pentru conectarea și folosirea serviciului, utilizatorul introduce un ID ș un cod generat de un dispozitiv electronic portabil pus la dispoziție (gratuit sau contra-cost) de către bancă Aceste dispozitive se numesc Generic Secure Digital Token dar au denumiri diferite în funcție de bancă(de exemplu, “DigiPass” în cazul ING Bank). În timp ce avantajul major îl constituie însăși libertatea de mișcare oferită de acest tip de online banking, principalele dezavantaje ale acestuia sunt următoarele:
1. Trebuie să cari după tine tot timpul token-ul respectiv, cu riscurile inerente (pierdere, furt, distrugere, umezeală etc.); un pas înainte l-ar constitui transformarea acestui DigiPass într-o aplicație care să poată rula pe smartphone care a transformat iPhone-ul într-un terminal mobil de procesare a tranzacțiilor efectuate prin intermediul cărților de credit, tehnic este realizabil; și oricum telefonul îl cam cari cu ține peste tot în ziua de azi;
2. Disconfortul creat de utilizarea token-ului în cazul unor plat multiple. Adică pe lângă procedura de introducere a codului PIN pentru fiecare conectare pe site, mai trebuie să introduci din nou același cod PIN ș ID-ul tranzacției pentru că device-ul sat genereze codul de autorizare al tranzacției; lucru care poate deveni ușor iritabil dacă vrei să faci 10 plăți într-o singură conectare; plus câte muț întruna de pe calculator pe token și invers. Legat de plățile multiple într-o singură sesiune, unele sisteme oferă facilitatea de multitransfer, care permite autorizarea o singură dată(prin metoda deja explicată a unei întregi secvențe de plăți.
Home Banking care presupune instalarea pe calculatorul clientului a unor aplicați speciale, care utilizează fie conexiune modem-modem, fie internet. Home banking – la fel ca ș în cazul internet banking-ului, poate fi accesat fie prin intermediul unui navigator web ori cu ajutorul unei aplicați furnizate de către bancă Diferența față de internet banking constă în instalarea locală a unui certificat de securitate. Este o procedură mai anevoioasă dar o faci, de regulă o singură dată pe an (sau ori de câte ori iț instalezi sistemul de operare).
Procedura de obținere și instalare a unui astfel de certificat :
a) dupǎ completarea formularelor prin care clientul solicitǎ activarea opțiunii de home banking, acesta primește douǎ plicuri sigilate (asemănătoare cu cele în care sunt livrate cardurile bancare), care conțin astfel:
primul conține utilizatorul ș parola de conectare la contul de online banking;
al doilea conține date unice pentru solicitarea, obținerea și instalarea unui certificat de securitate;
b) odatǎ ajuns în fața calculatorului prin intermediul cǎruia clientul va folosi serviciul (de regulă acasă, acesta acceseazǎ site-ul bǎcii și solicitǎ eliberarea unui certificat de securitate, introducând în acest scop datele conținute în al doilea plic.
Ccertificatul de securitate este asimilat unei chei virtuale și este implementat direct în navigatorul web. Acest certificat este unic per browser, un client având dreptul la maxim 10 certificate simultan (practic poate folosi serviciul prin intermediul a 10 calculatoare/sau navigatoare web distincte în același timp).
Dupǎ primirea și instalarea respectivului certificat, clientul se identificǎ cu utilizatorul și parola conținute în primul plic și poate începe să folosească serviciul.
Avantajul principal este acela că se poate conecta la ghișeul virtual la fel de simplu ca și te-ai conectarea la Gmail sau la Yahoo pentru verifica mail-ul, și nu mai trebuie să se uzeze degetele introducând coduri pentru a primi alte coduri de aprobare a operațiunilor pe care sunt făcute. Dezavantajul mare este acela că ești mai puțin mobil, motiv pentru care acest tip de online banking se mai numește și PC banking. Dar și acest lucru poate fi rezolvat parțial dacă instalezi respectivul certificat (sau aplicațe) pe un laptop.
La urma urmei nu toată lumea dorește ultraportabilitate cu orice preț. Din punct de vedere al securități per ansamblu, trebuie remarcat că spre deosebire de internet banking, home banking-ul este vulnerabil atacurilor de tip phishing, remote control sau keylogger.
Mobile-banking. Operațiunile bancare prin telefonul mobil au apărut în ultimii ani ai deceniului trecut și reprezintă o alternativă a internetului în sensul case pot transmite instrucțiuni bancare din orice loc și în orice moment prin telefonul mobil, deci fără un terminal PC conectat la o rețea. Mobile banking-ul (M-banking) este un canal de operare de către un posesor de telefon mobil care poate transmite mesaje scrise la o bancă pentru obținerea de informații și efectuarea de operațiuni bancare și poate primi mesaje scrise sau sonore de răspuns. Mobile-banking-ul face parte din categoria plăților electronice pentru persoanele fizice, posesoare de carduri, care se adresează numai băncii emitente a cardului. Operațiunile de m-banking sunt încă în faza de pionierat pe plan mondial dar specialiștii prevăd noi procedee care vor asigura extinderea rapidă a acestui sistem și o concurență puternică cu internet-banking.
Un client al băncii, pentru a utiliza acest serviciu trebuie să semneze un contract cu banca. El primește un „user-name” și o parolă, apoi poate să utilizeze telefonul mobil pentru operațiuni bancare. Există o singură constrângere – banii din cont pot fi transferați către o listă predefinită de companii. În cazul în care telefonul mobil este pierdut și, prin absurd, cel care l-a găsit ar cunoaște „user name”-ul și parola, nu ar putea să transfere banii din cont decât spre o firmă din lista predefinită "Fiind introdus de curând, Mobile-Banking-ul nu este utilizadului. Operațiunile de m-banking sunt încă în faza de pionierat pe plan mondial dar specialiștii prevăd noi procedee care vor asigura extinderea rapidă a acestui sistem și o concurență puternică cu internet-banking.
Un client al băncii, pentru a utiliza acest serviciu trebuie să semneze un contract cu banca. El primește un „user-name” și o parolă, apoi poate să utilizeze telefonul mobil pentru operațiuni bancare. Există o singură constrângere – banii din cont pot fi transferați către o listă predefinită de companii. În cazul în care telefonul mobil este pierdut și, prin absurd, cel care l-a găsit ar cunoaște „user name”-ul și parola, nu ar putea să transfere banii din cont decât spre o firmă din lista predefinită "Fiind introdus de curând, Mobile-Banking-ul nu este utilizat în prezent de un procentaj mare din clienți bacilor.
1.2. Etapele informatizării sistemului bancar
Pe fundalul trecerii de la era informației la cea a comunicației schimbările profunde ce au revoluționat această lume se înscriu firesc în mișcarea vastă ce afectează toate sectoarele de activitate. Relațiile directe, clasice dintre client și bancă, sunt structural schimbate atât la nivelul conținutului cât și al formei concrete de realizare. Accesul la informații sau diverse servicii bancare prin telefon, Internet, telebanking vor schimba natura raporturilor dintre bancă și clienții săi, iar dezvoltarea rețelelor de comunicații vor elimina treptat ghișeul clasic.
În fapt, asistăm la înlocuirea băncilor cu ghișee numeroase, cu o armată de funcționari și multe dosare și hârtii cu băncile în întregime informatizate, accesibile pe rețea 24 de ore din 24, din orice colț al lumii, capabile să furnizeze orice serviciu specializat în secunda următoare.
Dacă la prima vedere imaginea pare ușor exagerată, dinamica schimbării în unele sectoare bancare, semnele deja vizibile ale noului din activitatea marilor bănci, concurența exercitată de filialele unor bănci-lideri mondiali justifică preocuparea firească a profesionistului din domeniu de a ști cum va fi și de a pregăti munca sa din viitorul ce tinde să devină prezent într-un ritm accelerat.
Aceasta, cu atât mai mult cu cât parcursul spre „banca viitorului” nu e același în toate țările lumii, particularitățile evoluției sistemului bancar din fiecare țară fiind, în mod firesc, ancorate în dinamica și specificitatea din sistemul economic național; comună e însă în toate cazurile profunzimea și amploarea schimbării.
Spre exemplu, dezvoltarea tentaculară a telecomunicațiilor a schimbat profund sistemul de lucru și în băncile elvețiene, în care discreția în domeniul folosirii banilor este proverbială. Astfel, asistăm la o înmulțire și diversificare rapidă a serviciilor oferite clientelei de băncile elvețiene prin telefon, videotext sau chiar acces de la ecranul personal, cuplat la un modem. Această reacție adaptivă e răspunsul la tendința europeană în materie de servicii oferite clientelei: o legătură personalizată, confidențială și eficientă.
Varietatea serviciilor oferite zi și noapte e bogată: obținerea de informații privind contul personal la vedere, deschiderea unui cont ipotecar, lansarea unui ordin de virament, efectuarea de plasamente, negocierea în direct a unui credit.
Cele mai multe servicii sunt oferite în condițiile în care clientul are de plătit o taxă telefonică și un abonament lunar ce variază între 12 și 20 de franci elvețieni, în funcție de bancă.
Serviciile bancare la distanță, realizate pe cale electronică (e-Banking), își au
începutul în 1995 când banca americană Prezidential Bank din Mariland a lansat primele servicii bancare prin Internet. La jumătatea lui 2003 peste 17% din americani utilizau serviciile de bancă electronice. Serviciile de e-Banking sunt folosite însă actualmente în mod majoritar de europeni – 48 de milioane de europeni față de 21 de milioane de americani și 20 de milioane de japonezi, pe tot anul 2003. Circa 16.000 de instituții financiare din întreaga lume ofereau, in 2003, servicii de e-Banking.
În Romania, serviciile de e-Banking s-au dezvoltat rapid in ultimii câțiva ani și sunt in continuare în curs de dezvoltare și extindere. Serviciile de e-banking utilizează computerul și tehnologiile electronice ca suport pentru efectuarea de plăți și alte transferuri de documente. Prin utilizarea serviciului „Personal Computer Banking” nu mai este nevoie ca să te deplasezi la bancă pentru a-ți ridica extrasele de cont, pentru a efectua plăți în lei sau valută și pentru a verifica dacă debitorii și-au onorat obligațiile. Toate acestea se pot efectua de la birou, prin intermediul computerului. In plus, serviciul „Personal Computer Banking” este disponibil 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână.
La început a fost electronic-banking-ul, a urmat Internet-banking-ul, iar de curând, in Romania a fost introdus serviciul de mobile-banking. Toate cele trei servicii oferă clientului băncii, in principiu, cam aceleași facilități. Diferențele dintre ele constau în libertatea de mișcare oferită și în canalul folosit pentru a comunica cu banca.
Serviciile bancare electronice reprezintă clasa de servicii bancare care pot fi puse de o bancă la dispoziția persoanelor fizice și companiilor prin mijloace electronice, sau parțial electronice, in general prin intermediul unui telefon fix sau mobil, sau prin Internet.
Aceste servicii permit administrarea totală sau parțială a unui cont bancar, efectuată de deținătorul de cont, contul putând fi curent, la termen sau de card, fără a mai fie necesară deplasarea deținătorului de cont la un ghișeu de bancă. Deținătorii de conturi pot avea acces la aceste servicii dacă se înregistrează la bancă în acest scop și primesc, după acceptarea înregistrării, o metoda de identificare unică (nume, parolă, PIN, expresii de control, dispozitiv special, etc.) care să le permită o utilizare sigură a serviciilor.
Încă din 1994, Credit Suisse deschide prima bancă prin telefon din Europa destinată firmelor mici și mijlocii.
Pe lângă contul curent, firma clientă a acestei bănci beneficiază de un cont de plasament de tip
„Cashbox”, în care disponibilitățile de pană la 100.000 de franci elvețieni sunt remunerate la o rată de dobândă preferențială.
Sistemul Minitel este destinat utilizării de către persoane fizice și societăți comerciale care efectuează zilnic un număr mai redus de operațiuni bancare. Aparatul Minitel, închiriat de poștă la fel ca un telefon obișnuit prevăzut cu un monitor și o tastatură, este legat de ordinatorul băncii prin rețeaua telefonică normală. Această legătură permite clienților să dialogheze direct și imediat cu ordinatorul băncii pentru a primi informații sau pentru a transmite ordine.
Sistemul Transpac e destinat clienților care efectuează un volum zilnic mai mare de operațiuni și cărora sistemul Minitel nu le oferă satisfacție datorită lentoarei și absenței memoriei de stocare a informațiilor.
Sistemul Transpac utilizează microordinatorul clientului legat de bancă prin rețeaua Transpac și are ca avantaje viteza sporită și posibilitatea utilizării programelor informatice (de exemplu cel de gestiune a casieriei).
Banca grupului Rothschild oferă clientelei programele informatice Tresor care permit obținerea de informații bancare speciale.
Aceeași bancă oferă terminalul de buzunar, Bancovox, cu ajutorul căruia se pot obține prin telefon, direct de la ordinatorul băncii, informații orale, diverse, pronunțate de sintetizatorul de voce al ordinatorului.
Același terminal, permite la orice oră și în orice punct de pe glob, transmiterea de ordine de virament sau de executare a unor tranzacții de bursă.
Banque Naționale de Paris oferă prin serviciul Madic posibilitatea obținerii de informații din peste 100 de țări. Banca Societe Generale utilizează sistemul Progestel prin Minitel.
iReușita și încrederea în aceste sisteme sunt asigurate prin sisteme sofisticate de parole de acces
codificate care să nu permită furtul sau indiscreția în materie de date, informații și operațiuni bancare.
Dacă „banca virtuală” a devenit realitate în SUA, unde ghișeele aproape că au dispărut, un studiu realizat de o firmă britanică de consultanță privind managementul strategic în 80 de bănci europene, precizează că din acestea 65% ofereau deja la sfârșitul anului 1996 servicii bancare prin telefon. Segmentul de clientelă vizat e reprezentat de tineri dinamici care apreciază mult posibilitatea de a obține sau efectua viramente și plăți fără să se mai deplaseze la bancă.
Toate aceste schimbări ar fi imposibile fără o schimbare profundă în informatica bancară.
Vechile sisteme greoaie și centralizate sunt tot mai mult înlocuite cu lucrul în rețea flexibilă și
multipolară ce acordă mai multă autonomie utilizatorilor.
1.2.1. Internetul aduce banca la client
Clienții economisesc timp și bani folosind serviciile online prin intermediul cărora țin legătura cu băncile lor. Internet Banking-ul este modalitatea cea mai ușoară de a ține legătura cu banca, de a efectua operațiuni fără a te deplasa, fără a sta la cozi, fără a fi legat de un anumit orar sau de o locație. Din ce în ce în ce mai multe bănci romanești oferă clienților acest serviciu. “Legătura dumneavoastră cu banca rămâne computerul, oricare ar fi acesta, numai să aibă o conexiune la Internet. De oriunde din țara sau din străinătate, 24 de ore din 24, puteți efectuă operațiuni bancare evitând drumurile la banca”, spune Alina Ferseta, Marketing Officer la Volksbank.
Iată de ce numărul de clienți care apelează la aceste servicii este în creștere, lucru facilitat și de explozia informațională din ultimii ani.
Serviciile de Internet Banking sunt încă, din păcate, folosite de o mică parte a celor ce folosesc servicii bancare, dar în viitor ele vor atrage mai mulți utilizatori.„A oferi servicii Internet este o condiție minimală pentru băncile private“, considera deja de câțiva ani agenția de evaluare financiară Moody’s. Acest verdict a fost dat mai ales după ce s-a făcut constatarea că numărul celor care lucrează în sectorul tehnologic se mărise, și mai ales veniturile lor. Aceștia sunt oameni obișnuiți cu noile tehnologii, destul de puțin dispuși să se deplaseze la bancă pentru a efectua operațiunile necesare, plăti, transferuri.
Băncile au considerat că a oferi servicii de Internet Banking este o oportunitate de a atrage noi clienți, deci au răspuns așteptărilor acestui tip de clienți. Dar socoteala de la banca nu se potrivește neapărat cu cea din fața calculatorului și, din păcate, serviciile de Internet
Banking nu sunt încă utilizate atât de mult pe cât ar fi ideal. Reticența românilor față de folosirea serviciilor romane prin Internet nu este diferită de tendință din lume. Analiștii GfK Marktforschung au realizat o cercetare pe un eșantion de peste 1.500 utilizatori de servicii financiare oferite pe Internet și au constatat că așteptările pe care le au distribuitorii de servicii financiare pe Internet sunt supradimensionate. Clienții de Internet Banking nu aleg o anumită companie ghidându-se după prezentarea paginii de web, ci criteriile sunt mult mai conservatoare: prețurile favorabile, existența unor relații anterioare intre clienți și companie, precum și imaginea distribuitorului de servicii financiare în cauză. Contează, de asemenea, dar într-o mai mică măsură, siguranță transmisiilor de date, calitatea consultantei online oferită și serviciile suplimentare. Clienții băncilor și ai brokerilor privesc Internetul ca pe un mijloc de a economisi bani și timp. Astfel, așteptările lor sunt în principal centrate spre ușurința utilizării programelor. Aspectele ce privesc conținutul (paleta de produse, informațiile și divertismentul) au un rol de mică importantă și contribuie destul de puțin la satisfacerea clientului. Și câteva bănci care operează pe piața românească oferă Internet Banking. Avantajele sistemului sunt indiscutabile.
„ Internet Banking -ul este destinat atât persoanelor fizice, cât și juridice, fiind un instrument de plată fără numerar care îi ajută pe clienți să economisească timp și bani datorită faptului că aceștia nu trebuie să se mai deplaseze la bancă, ci pot efectua operațiunile lor curente de la orice computer 24 de ore din 24, atât din țară, cât și din străinătate“, explică cei de la departamentul marketing de la Volksbank.
În general, accesul la Internet Banking are un preț modic sau este chiar gratuit în unele cazuri, iar comisioanele pentru operațiunile efectuate prin Internet Banking sunt reduse fata de operațiunile de la ghișeu. Paleta de operațiuni care se pot efectua este diversă, de la simplele consultări de conturi, până la operațiuni mai complexe: transfer intre conturi proprii, ordine de plată, ordine de plată de trezorerie (plăti către buget), schimburi valutare, plata facturilor de utilități (energie, servicii de telefonie etc), constituiri de depozite, plăți programate, plăți externe, plăți salarii, decontarea electronică a datoriei vamale. Din păcate, Internet Banking ul este încă destul de puțin folosit, media de utilizatori fiind de 1%. La Unicredit, proporția este de peste 10%, iar la HVB Bank, un procentaj de 31% din clienții de retail Banking folosesc și Internet Banking. Însă în viitor, cu dezvoltarea tot mai mare a noilor tehnologii, democratizarea accesului la Internet și accelerarea ritmului de viață este posibil ca ghișeele virtuale ale băncilor să fie din ce în ce mai solicitate.
1.2.2. Internet Banking- expansiune pe un canal de distribuție ieftin
Implementarea unor canale de distribuție extrem de ieftine a reprezentat mereu un obiectiv prioritar pentru băncile de retail. Concomitent cu revoluția tehnologică, au apărut numeroase dezvoltări ale sistemelor IT capabile să asigure accesarea serviciilor bancare de la distanță.
Unul dintre mediile cel mai des utilizate de transmitere a informațiilor intre client și banca îl reprezintă Internetul,care în fiecare an prezintă o tot mai mare popularitate.
Astfel, această oportunitate nu poate fi pierdută de bănci,aflate permanent în căutarea eficientizării operaționale și a creșterii volumului vânzărilor de produse, concomitent cu sporirea clienților.
Pentru asigurarea unui serviciu performant de tip Internet Banking sau Home Banking, băncile au fost obligate să investească masiv în sistemele IT. Problemele de securitate, de acces neautorizat asupra bazei de date a băncii, erorile procedurale, neîncrederea clienților, toate acestea pot constitui aspecte critice ale dezvoltării Internet Banking-ului în general, dar care, fără investiții majore în sistemele IT de ultima generație și campanii de promovare, nu poate da rezultate optime. Chiar dacă investițiile sunt masive, succesul anumitor instituții financiar-bancare i-a determinat pe mulți să spere că vor obține un randament suficient de consistent, care să asigure o rentabilitate ridicată pe un termen mediu și lung.
În prezent, se pune o mare problemă în rândul băncilor de retail. După ce au fost realizate investiții de ordinul miliardelor de $ în sistemele IT capabile să asigure un nivel extrem de performant al Internet Banking-ului, nu este extrem de sigur că volumul clienților va atinge masa critică destul de repede. În special în activitățile de retail, numărul persoanelor care utilizează Internet Banking-ul și volumul operațiunilor derulate ar putea fi insuficiente pentru acoperirea investițiilor într-un orizont de timp nu foarte îndelungat.
Pe lângă acestea, în domeniul bancar, nu doar acoperirea investițiilor este esențială, ci atingerea unor venituri operaționale consistente pe termen mediu și lung.
Chiar dacă se vor menține o serie de costuri operaționale, inclusiv cele pentru îmbunătățirea permanentă a sistemelor și mentenanța, comparativ cu cele înregistrate de rețeaua de unități, Internet Banking-ul reprezintă un canal cu avantaj competitiv din punct de vedere al costului. Totul este însă dependent și de volumul operațiunilor derulate prin intermediul acestuia.
Există totuși instituții care excelează în domeniul distribuirii unor palete largi de produse și servicii bancare prin intermediul Internetului. Implementarea automatismului a determinat reduceri semnificative pentru ING DIRECT – structura organizaționala a grupului ING,care utilizează cu preponderenta canale de comunicație electronică sau automatizate.
Conform RETAIL BANKER INTERNAȚIONAL, aceasta instituție financiar-bancara a reușit să-și reducă cheltuielile cu cca 40% pentru noii clienți ce încep a lua contactul cu ING DIRECT prin intermediul serviciilor și produselor oferite prin intermediul Internet-ului.
Introdus pe piața românească de marile bănci internaționale,„funcționarul electronic” a ajuns să facă parte din ofertele majorității băncilor autohtone.
La început a fost electronic-banking-ul, a urmat Internet banking-ul, iar nu de curând în România a fost introdus și serviciul de mobile-banking.Toate cele trei servicii oferă clientului băncii ,în principiu,cam aceleași facilitați. Diferențele dintre ele constau în libertatea de mișcare oferită și în canalul folosit pentru a comunica cu banca.
Electronic-banking-ul sau E-banking-ul este primul din aceste servicii care îl scutesc pe omul de afaceri de drumurile zilnice la bancă. E-banking-ul permite utilizatorului să facă de acasă,din fața calculatorului,operațiuni în contul bancar. Astfel,omul de afaceri nu mai este obligat să meargă la bancă, să stea la coada la ghișeu să completeze formulare,să le semneze, stampileze, să le dea funcționarului bancar, într-un cuvânt, să piardă timp foarte prețios. Acest tip de serviciu nu este o noutate în mediul bancar. Citybank utilizează sisteme de E-banking de peste 20 de ani, iar în România se numără,alături de ING și ABN Amro, printre pionerii introducerii acestui tip de servicii.Operațiunile care se pot efectua prin intermediul E-banking-ului pornesc de la vizualizarea soldurilor conturilor firmelor,ajungând până la plăți, transferuri și schimb valutar, creare de depozit la termen etc.
Apărut de câțiva ani în străinătate și de aproximativ 5 ani în România, promovat fiind de HVB Bank, iar la scurt timp după de Banc Post, Internet Banking-ul mărește și mai mult gradul de libertate al celor care ordona plăti și transferuri. Aceștia nu mai sunt legați, în relația cu banca, de drumul la ghișeu, dar nici măcar nu trebuie să se afle la sediul firmei.
Dacă la E-Banking serviciul nu se putea accesa decât de la calculatorul aflat în companie, Internet Banking-ul poate fi utilizat de la orice calculator conectat la Internet, indiferent unde se afla acesta. Practic, în cele mai multe cazuri, utilizatorul serviciului nici măcar nu trebuie să posede un calculator al lui, un I-Cafe fiind suficient. Operațiunile care se pot realiza sunt aceleași ca și în cazul E-Banking-ului : transmiterea ordinelor de plata, transferuri, schimb valutar, vizualizarea situației conturilor etc.
1.3. Termeni și legislație
Legislația europeană
Extinderea plăților electronice prin anii '80-'90, apariția banilor electronici, a plăților prin carduri, a comerțului electronic și a transferurilor electronice de fonduri transfrontaliere au impus o reglementare juridică a emiterii și mișcării banilor pe cale electronică.
Banca Internațională a Reglementelor – BIS (Bank of International Settlement) – a făcut recent o interesantă trecere în revistă a reglementărilor juridice care privesc plățile electronice in toată lumea, inclusiv în România.
Începând cu anul 1987, Parlamentul și Consiliul Europei au emis o serie de Directive și Recomandări în domeniu, iar in anul 2000 au apărut în România primele ordonanțe și legi referitoare, direct și indirect, la plățile electronice.
În cele ce urmează, vom face o scurtă enumerare a principalelor reglementari europene și romanești în domeniu.
Recomandarea 87/598/EEC se referă la un cod de conduită în plățile electronice, iar Recomandarea din anul 1988 88/590/EEC se referă la sistemele de plată, în general, incluzându-le și pe cele electronice.
În Romania, cadrul legal în domeniu a fost creat prin apariția Ordonanței Guvernului nr. 130/2000 privind regimul contractelor la distanță, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 193/2002 referitoare la introducerea mijloacelor moderne de plată, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 677/2001 referitoare la protecția persoanelor in cazul prelucrării datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, cu modificările și completările ulterioare, Regulamentului Băncii Naționale a
României nr. 4/2002 privind tranzacțiile efectuate prin intermediul instrumentelor de plată electronică și relațiile dintre participanții la aceste tranzacții, Legii Nr. 365/2002 privind comerțului electronic, Ordinului MCTI nr. 218/14 iunie 2004 privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu acces la distanță, de tipul aplicațiilor Internet Banking sau Home Banking, Legii nr.485/2003 care a modificat Legea nr.58/1998 – Legea bancară prin care se permite emiterea de bani electronici și unor instituții numite „instituții emitente de monedă electronică” și Ordonanței Guvernului nr. 6/2004 privind transferurile transfrontaliere.
Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 4/2002 a stabilit principii privind emiterea și utilizarea instrumentelor de plată electronică pe teritoriul României, în special, a cardurilor și a condițiilor care trebuie îndeplinite de bănci și de alți participanți la desfășurarea activității de plăți cu instrumente de plată electronică.
Regulamentul definește o serie de termeni și expresii care sunt cele mai des utilizate în practică, și anume:
1. Banca acceptantă este o bancă ce oferă comercianților servicii de acceptare la plată a cardurilor și/sau a instrumentelor de plată de tip monedă electronică (e-money), în baza unui contract încheiat în prealabil intre bancă și comerciant, precum și servicii de eliberare de numerar la ghișeele băncii și in rețeaua proprie de automate bancare. În cazul instrumentelor de plată cu acces la distanță, altele decât cardurile, cum sunt aplicațiile informatice de tip home-banking, internet-banking și phone-banking, banca acceptantă este întotdeauna și emitentul instrumentului de plată electronică respectiv, aceasta fumizează serviciile specifice acestor instrumente de plată electronică numai deținătorilor.
O bancă acceptantă poate oferi servicii de acceptare la plată a cardurilor și/sau a instrumentelor de plată de tip monedă electronică (e-money) autorităților administrației publice pentru încasarea impozitelor, taxelor, amenzilor, penalităților și altor obligații de plată, în baza unui contract încheiat în prealabil între cele două parți, cu respectarea prevederilor Regulamentului și a celorlalte prevederi legale în materie, unitățile teritoriale ale administrației publice având în acest caz toate drepturile și obligațiile comercianților acceptanți, aplicabile acestora.
2. Instrumentul de plată cu acces la distanță este instrumentul care permite deținătorului să aibă acces la fondurile aflate in contul său, prin intermediul căruia poate efectua plăți către un beneficiar sau alt gen de operațiuni de transfer de fonduri și care necesită, de obicei, un nume de utilizator și un cod personal de identificare/parola și/sau orice altă dovadă similară a identității.
În categoria instrumentelor de plată cu acces la distanță sunt incluse, în special, cardurile, altele decât cele ce fac parte din categoria instrumentelor de plată de tip monedă electronică (indiferent dacă sunt de debit, de credit etc.), precum și aplicațiile de tip Internet-banking și home-banking.
Pe lângă operațiunile de transfer de fonduri, ce conferă deținătorului instrumentului de plată cu acces la distanță posibilitatea transmiterii electronice a instrucțiunilor de debitare a contului curent propriu și a transcrierii mesajului dorit pe ordinul de plată care va fi generat automat de sistem, deținătorul poate efectua și operațiuni de schimb valutar, poate constitui depozite și poate obține informații privind situația conturilor și a operațiunilor efectuate. Toate tranzacțiile sunt recepționate de bancă într-un server de comunicație și procesate printr-o tehnologie proprie de verificare a autenticității mesajului de plată, înainte de a fi transmise in sistemul informatic propriu.
În cazul aplicațiilor de tip Internet-banking principiul de funcționare a acestor instrumente de plată cu acces la distanță se bazează pe tehnologia Internet (World Wide Web), precum și pe sistemele informatice ale emitentului.
În cazul aplicațiilor de tip homebanking, principiul de funcționare a acestor instrumente de plată cu acces la distantă se bazează pe o aplicație software a emitentului, instalată la sediul deținătorului, pe o stație de lucru individuală sau în rețea.
Conform Ordinului MCTI nr. 218/14 iunie 2004 nr. 218 din 14 iunie 2004 privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu acces la distanță, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:
a) instrument de plată cu acces la distanță – soluție informatică ce permite deținătorului să aibă acces la distanță la fondurile aflate în contul său, în scopul obținerii de informații privind situația conturilor și operațiunilor efectuate, efectuării de plăți sau transferuri de fonduri către un beneficiar, prin intermediul unei aplicații informatice, al unei metode de autentificare și al unui mediu de comunicație ;
b) emitent – banca autorizată de Banca Națională a României să emită instrumente de plată electronică și care pune la dispoziție deținătorului un instrument de plată electronică cu acces la distanță, pe baza unui contract încheiat cu acesta;
c) deținător – persoana fizică sau juridică care, în baza contractului încheiat cu emitentul, deține un mecanism de autentificare în utilizarea instrumentului de plată cu acces la distanță;
d) utilizator – deținătorul instrumentului de plată cu acces la distanță sau o persoană fizică recunoscută și acceptată de către deținător ca având acces la drepturile sale conferite de către emitent;
e) instrument de plată la distanță tip Internet-banking – acel instrument de plată cu acces la distanță care se bazează pe tehnologia Internet (world wide web) și pe sistemele informatice ale emitentului;
f) instrument de plată la distanță tip home-banking – acel instrument de plată cu acces la distanță care se bazează pe o aplicație software a emitentului instalată la sediul deținătorului, pe o stație de lucru individuală sau în rețea;
g) instrument de plată la distanță tip mobile-banking – acel instrument de plată cu acces la distanță care presupune utilizarea unui echipament mobil (telefon, PDA – Personal Digital Assistant etc.) și a unor servicii oferite de către operatorii de telecomunicații;
h) plan de securitate – document ce descrie totalitatea măsurilor tehnice și administrative care sunt luate de către emitent pentru utilizarea în condiții de siguranță a instrumentului de plată cu acces la distanță;
i) aviz – actul administrativ emis de Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației în conformitate cu prevederile art. 31 lit. f) din Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 4/2002 privind tranzacțiile efectuate prin intermediul instrumentelor de plată electronică și relațiile dintre participanții la aceste tranzacții, care conferă solicitantului dreptul de a obține autorizația din partea Băncii Naționale a României pentru emiterea instrumentului de plată cu acces la distanță;
1.4. Avantajele și Riscurile serviciilor de Internet-banking
Analiza atuu-rilor serviciilor bancare on-line trebuie efectuată atât din perspectiva instituției bancare, cat și din punctul de vedere al clientului utilizator, sub cele două forme în care se prezintă acesta:
clientul persoană fizică
clientul persoană juridică.
Din punctul de vedere al băncii, serviciile de electronic-banking prezintă următoarele avantaje:
Creșterea gradului de satisfacere a cerințelor clientului, datorită faptului că acest serviciu este disponibil 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână, lăsând clientului posibilitatea să aleagă când și unde să își efectueze tranzacțiile;
Creșterea ratei de păstrare a clienților prin eliminarea condiționării față de locația fizică a unei bănci sau de numărul de filiale și personalul disponibil, având în vedere că un contact direct cu reprezentanții unei bănci este mult mai rar;
Posibilitatea extinderii regionale cu investiții mult reduse in locațiile fizice ale filialelor sau agențiilor;
Internet-ul, prin intermediul marketingului bazelor de date, prezintă oportunități unice de oferte personalizate pentru un număr mult mai mare de clienți; spre exemplu, în momentul in care un client accesează website-ul, cunoscând serviciile pe care clientul respectiv le folosește și interesele pe care le are, prin intermediul unui software personalizat, clientului i se poate oferi noul produs/serviciu, fie al băncii, fie al unui partener.
Identificarea clienților sau segmentelor profitabile de clienți. O bază de date cu informații complexe despre clienți, ce pot fi obținute prin site-ul de internet, poate facilita analiza detaliată a fiecărui client sau a unor grupe de clienți și măsurarea profitabilității acestora. Acestor clienți profitabili li se pot face oferte speciale pentru a-i reține;
Tranzacțiile bancare on-line au costurile cele mai reduse dintre toate tipurile de tranzacții;
imagine bună pe piață. Băncile care oferă astfel de servicii sunt percepute ca lideri în implementarea tehnologiei, având o imagine mai bună pe piață.
Pentru clientul persoană fizică online-banking-ul prezintă următoarele avantaje:
Costuri reduse pentru accesul și folosirea diferitelor produse și servicii bancare;
Comoditate. Toate tranzacțiile bancare pot fi efectuate de acasă sau de la birou, fără a fi necesară deplasarea la sediul băncii;
Viteză. Răspunsul mediului este foarte rapid, astfel încât clientul poate aștepta pană in ultimul minut pentru a iniția un transfer de fonduri;
Administrarea fondurilor. Clientul poate avea istoricul diferitelor conturi și poate face analize pe propriul computer înainte de a realiza o tranzacție pe web.
Pentru clienții persoane juridice, avantajele sunt:
Costuri reduse pentru accesarea și utilizarea diferitelor produse și servicii, solicitarea de credite, deschiderea de acreditive etc.;
Acces la informații. Corporațiile pot avea acces la informații, putând vedea situația conturilor printr-un simplu click de mouse;
Managementul lichidităților. Serviciile bancare prin internet permit clienților instituționali să-și transfere banii dintr-un cont intr-altul pentru a face plăți, având și o imagine permanentă asupra lichidităților.
Riscurile Internet-banking-ului
Unii clienți privesc cu scepticism serviciile de Internet Banking, asta și pentru că sunt bombardați cu mesaje spam care conțin link-uri către site-uri de phishing. Băncile au crescut siguranța tranzacțiilor online prin implementare paginilor web securizate SSL și criptate pe 128 biți, a tastaturilor virtuale, iar unele bănci au introdus și dispozitivele Digipass, ce generează un cod unic necesar autentificării utilizatorului.
Datorită schimbărilor rapide intervenite in tehnologia informatică, băncile se confruntă cu riscuri specifice activităților de bancă electronică și monedă electronică. La acest nivel, se pare că riscul operațional, riscul reputațional și riscul juridic reprezintă cele mai importante categorii de riscuri, în special pentru băncile internaționale.
– Riscul operațional apare dintr-o potențială pierdere datorată unor deficiențe semnificative in integritatea și viabilitatea sistemului. Considerentele de securitate sunt supreme, dacă băncile sunt subiecte de atac extern sau intern asupra produselor și sistemelor lor. Riscul operațional poate apărea din neutilizarea corectă a sistemelor de bani electronici sau bancă electronică, precum și din realizarea sau implementarea neadecvată a acestor sisteme.
– Riscul de securitate. Controlarea accesului la sistemele băncii a devenit din ce în ce mai complexă datorită capacităților dezvoltate ale calculatorului, dispersării geografice a punctelor de acces și utilizării variatelor căi de comunicații incluzând rețelele publice cum ar fi Internet-ul. Accesul neautorizat la rețea ar putea conduce la pierderi directe, adăugarea unor datorii clienților etc. Ar putea, de asemenea, avea loc o varietate a problemelor de autentificare și acces specific.
De exemplu, controalele neadecvate ar putea conduce la atacuri reușite ale hacker-ilor care operează prin Internet, care ar putea accesa, salva și utiliza informații confidențiale despre clienți. In lipsa unor controale adecvate, o terță persoană ar putea avea acces la sistemul computerizat al băncii și ar putea să-l viruseze. Pe lângă atacurile externe asupra sistemelor băncii electronice și banilor electronici, băncile sunt expuse riscului operațional în ceea ce privește frauda angajaților. Angajații ar putea achiziționa clandestin date legate de autentificare în vederea accesării conturilor clienților sau pentru furarea cardurilor cu valoare înmagazinată.
Erorile datorate angajaților ar putea, de asemenea, compromite sistemele băncii. O importanță deosebită pentru autoritățile de supraveghere o prezintă riscul contrafacerii banilor electronici, faptă care potrivit codului penal reprezintă infracțiuni.
Acest risc poate fi mărit dacă băncile eșuează in incorporarea măsurilor adecvate pentru descoperirea și împiedicarea contrafacerilor. O bancă se confruntă cu riscul operațional din falsificări și devine datoare cu suma soldului banilor electronici falsificați. Mai pot apărea, de asemenea, și costuri datorate reparațiilor unui sistem compromis.
– Riscuri de proiectare, implementare și întreținere a sistemelor. Astfel, o bancă este expusă riscului unei întreruperi sau încetiniri a sistemelor sale, dacă banca electronică sau banii electronici aleși de bancă nu sunt compatibile cu cerințele utilizatorului.
Riscuri apărute din cauza folosirii necorespunzătoare de către clienți a produselor și serviciilor bancare. Riscul este mărit atunci când o bancă nu își educă corespunzător clienții cu privire la precauțiile de securitate. În plus, în lipsa existenței unor măsuri adecvate de verificare a tranzacțiilor, clienții ar putea să respingă tranzacțiile pe care le-au autorizat în trecut, creându-i astfel băncii numeroase pierderi financiare. Clienții care folosesc informații personale (informații de autentificare, numere de cărți de credit etc.) într-o transmitere electronică neasigurată poate permite persoanelor rău intenționate să obțină accesul la conturile clienților. Ca urmare, banca poate suferi pierderi financiare din cauza tranzacțiilor neautorizate. Spălarea banilor poate fi o altă sursă de îngrijorare.
– Riscul reputațional este riscul cauzat de opinii publice negative semnificative care constă intr-o pierdere critică a fondurilor sau clienților băncii. Riscul reputațional poate apărea atunci când acțiunile băncii produc o pierdere majoră a încrederii publicului în abilitatea băncii de a îndeplini funcții critice pentru a-și continua activitatea. Riscul reputațional este important nu numai pentru o singură bancă, ci acesta este important pentru întreg sistemul bancar.
– Riscul juridic apare prin violarea sau neconformarea cu legile, regulile, reglementările sau practicile prescrise, sau atunci când drepturile și obligațiile legale ale părților participante la o tranzacție nu sunt stabilite corect. Băncile angajate în activitățile de “e-banking” sau “e-money” se pot confrunta cu riscuri juridice referitoare la dezvăluirea unor informații privind clienții și la protecția secretului bancar.
– Riscul de management .Un proces de administrare al riscurilor care include cele trei elemente de bază; evaluarea riscului, controlul expunerii la risc și monitorizarea riscurilor va ajuta băncile și supraveghetorii să atingă aceste obiective. Este esențial ca băncile să aibă o gestionare transparentă a riscurilor.
Iar atunci când sunt identificate noi riscuri în aceste activități, consiliul de administrație și conducerea executivă trebuie informate. În plus, au mai apărut in ultimul timp și riscuri noi cum ar fi riscul de strategie, care apare ca rezultat al lipsei de înțelegere dintre conducătorii activității cu privire la potențialul și implicațiile acestora în conducerea băncii.
Băncile trebuie să răspundă de aceste riscuri prin elaborarea unei strategii clare, care să pornească de sus și să ia în calcul toate efectele relevante ale activității de ebanking. O astfel de strategie trebuie distribuită eficient de-a lungul tranzacției și trebuie să se bazeze pe un plan de afaceri adecvat, cu scopul efectiv de a monitoriza performanța activității de e-banking.
Chiar dacă în activitatea de e-banking sunt riscuri, sunt, de asemenea, oportunități și importante beneficii potențiale pentru clienți, bănci și pentru cei care reglementează domeniul.
Din punctul de vedere al băncilor, acestea ar trebui:
să aibă o strategie clară și bine distribuită care să pornească de la vârf și să aibă în vedere efectele activității e-banking, împreună cu continuarea procesului efectiv de măsurare a performanței;
să aibă în vedere efectul pe care prevederile legale privind derularea e-banking le pot avea asupra expunerilor de risc, precum și gestionarea corespunzătoare a acestor riscuri;
să aibă in vedere dezvoltarea cercetării de piață, realizarea unor campanii de reclamă publicitară, precum și asigurarea că dețin un personal adecvat și o continuitate a celui mai potrivit plan de afaceri;
să aibă în vedere o abordare strategică activă a securității informaționale, menținerea unui personal adecvat, punerea in practică a unor controale și teste, actualizate in funcție de dezvoltarea pieței;
să se asigure că procesele de administrare al stărilor de criză pot face față unor incidente car pot apărea pe Internet.
CAPITOLUL 2. MODUL ÎN CARE FUNCȚIONEAZĂ INTERNET BANKING ȘI CONDIȚII ÎNDEPLINITE PENTRU A DEVENI UTILIZATOR
Internet banking este un serviciu oferit de către bănci clienților, serviciu prin care sunt facilitate operațiuni bancare on-line, de la distanță. Sunt necesare doar un calculator, indiferent de localizarea acestuia și o conexiune internet. Accesul la acest serviciu este asigurat în tot timpul anului, 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână.
2.1. Cum funcționează un sistem de Internet Banking
Utilizând Internet Banking, clienții băncii pot efectua plăți prin ordine de plată, de compensare sau de trezorerie, plăți valutare interne sau externe, pot vizualiza în orice moment șoldurile conturilor lor, pot afla informații despre diversele cursuri valutare și despre dobânzile practicate de bancă.
Funcția principală îndeplinită de sistemul Internet Banking este procesarea Ordinelor de plată, în cele două tipuri: de Compensare și de Trezorerie. Tot prin ordin de plată pot fi transferate intrabancar și sume din conturile curente în conturile de card ale aceluiași titular. Modulul Conturi prezintă șoldurile conturilor clientului; modulul Extrase de cont permite obținerea unui extras al zilei curente sau unul retrospectiv; modulul Informații oferă clienților date despre cursurile valutare și despre dobânzile practicate de bancă. Modulul Carduri permite, pe lângă vizualizarea soldului și a extrasului de cont, și efectuarea de operațiuni de transfer intrabancar din conturile de card în conturile curente și între conturile de card ale aceluiași titular.
Clienții al căror domiciliu este arondat unei Primării ce a încheiat o convenție cu bancă pentru plata taxelor și impozitelor prin mijloace electronice au la dispoziție modulul Taxe.
Sistemul de Internet Banking poate fi utilizat în condiții de maximă siguranță numai dacă este
garantată securitatea tranzacțiilor efectuate.
Accesul la site este monitorizat și controlat astfel încât din momentul conectării clientului autorizat orice schimb de date se efectuează sub protocol securizat SSL, utilizând o cheie de criptare.Vom enumera în continuare câteva din tipurile de servicii de securitate care acoperă serviciul
de Internet Banking din câteva din băncile românești:
Tabel 2.1. Internet Banking ale câtorva bănci românești
Internet-banking este un serviciu bancar online oferit de către bănci clienților.
Pentru a beneficia de acesta sunt necesare doar un calculator, indiferent de localizare și o conexiune la internet. Accesul la acest serviciu este asigurat tot timpul anului, 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână. În afară de disponibilitatea ridicată, acest serviciu oferă și avantajul simplității. În general, navigarea pe site-urile respective este simplă și intuitivă.
Dotarea minimă necesară pentru a aplica internet-banking-ul se referă la:
hardware: PC Pentium 133 MHz, 32 MB RAM, modem, linie telefonică individuală;
software: Windows NT, Windows 3.11, Windows 95, 98, 2000, OS/2.
Pentru a avea acces la toate aceste servicii, un deținător de cont, persoană fizică sau companie, trebuie să se înregistreze la bancă la care deține contul. Ca urmare a aprobării înregistrării, sistemul bancar informatizat al băncii (SBI) îl înregistrează în lista celor care au drept de acces și îi furnizează o metodă de identificare, care va fi folosită de solicitant în momentul apelării serviciului. În general, identificarea se face prin nume și parolă, dar pot fi și alte metode, cum ar fi alocarea unui PNB (Personal Banking Number; util atunci când accesul la servicii se face prin mai multe canale de acces, la alegere), împreună cu un PIN, cuplarea la calculatorul de acces la Internet a unui cititor de cârduri
cu cip de identificare sau furnizarea unui mic dispozitiv de securitate (token), care generează un cod recunoscut de server-ul băncii, cod care e citit din dispozitiv și introdus de solicitant.
Solicitantul va plăti aceste servicii printr-un abonament lunar, în care intră diverse servicii de furnizare de informații, la care se pot adăuga comisioane pentru unele servicii, cum ar fi plățile. Serviciile bancare electronice sunt implementate de e-banking prin aplicații speciale aflate în SBI-ul propriu (programe, proceduri). Aceste aplicații primesc solicitarea de serviciu, identifică solicitantul, efectuează serviciul cerut, trimit un mesaj de răspuns către solicitant și păstrează o înregistrare a tranzacției. Aplicațiile de e-banking pot fi dezvoltate chiar de bancă sau pot fi achiziționate de la furnizorii specializați.
Pentru cei care nu sunt familiarizați cu aplicațiile de internet sau pentru cei care nu sunt siguri în ceea ce privește utilizarea propriu-zisă a instrucțiunilor, a meniului serviciului respectiv, unele site-uri oferă varianta demo a internet-banking-ului, în care oricine poate intră și poate vedea care este rezultatul fiecărei acțiuni întreprinse, fără a afecta vreun cont, deoarece informațiile sunt fictive.
Obținerea serviciilor de e-bancă printr-un calculator personal, PC, se face prin două metode: prin cuplarea PC-ului la Internet, folosind un navigator și accesarea unei pagini specializate de pe site-ul băncii, precum și prin cuplarea PC-ului, dotat cu un modem și o aplicație furnizată de bancă, direct (prin dial-up) la serverul băncii (PC Banking). Această ultimă metodă este mai puțin folosită în prezent, dar este mai sigură și se adresează, în special, companiilor.
Serviciile bancare prin Internet (Internet Banking, Web Banking) sunt din ce în ce mai folosite, în special, pentru că pot avea loc în condiții de siguranța sporită și pot oferi gama completă de servicii bancare. Legătura de telecomunicații pană la serverul băncii se asigură prin protocolul SSL/TLS (Transaction Layer Security), iar solicitantul este identificat prin nume și parolă. În momentul înregistrării la bancă, în vederea utilizării serviciilor electronice, solicitantul poate primi, în unele cazuri, pe lângă nume și parolă, și o aplicație (pe CD, prin e-mail sau descărcată și instalată automat la prima conectare la pagina de Internet a băncii), pe care o instalează pe PC-ul propriu și prin care are acces la serviciile oferite. Aplicația are, de regulă, un meniu simplu, din care solicitantul poate alege
și comanda serviciile bancare dorite.
Serviciile bancare electronice se pot obține și prin intermediul unui telefon mobil (Mobile Banking), în două modalități: prin utilizare de mesaje SMS și prin acces la Internet prin protocolul WAR. Se pot folosi celulare speciale, cu cipul SIM (Subscriber Identity Module) extins ca funcțiuni, rezultat în urma colaborării dintre bancă și operatorul de telefonie mobilă care furnizează și aparatul (cu SIM-ul extins), sau celularele obișnuite, care nu necesită nici o modificare. Pentru utilizarea mesajelor SMS, se formează un număr special de telefon mobil al băncii, iar pentru acces la WAP se formează o adresă de Internet a site-ului de bancă sau a unui server al operatorului mobil, care e legat și cu banca. De regulă, prin mesaj SMS se primesc diverse informații referitoare la soldul contului și la istoricul ultimelor tranzacții, iar prin acces WAP se primesc pagini cu aceleași informații, la care se pot adăuga informații generale bancare, privind comisioanele, dobânzile, cursul valutar curent, rețeaua de ATM-uri a băncii și altele.
Majoritatea acestor bănci oferă diverse variante de acces la informații prin Internet și prin telefonul mobil. Serviciile bancare electronice avizate in mod curent pot fi vizionate pe site-ul MCTI, iar descrierea lor amănunțită se află pe site-urile băncilor.
Băncile din România oferă următoarele servicii și produse bancare online:
Se observă că cele mai răspândite sisteme de e-banking sunt cele de Internet banking (29 de bănci), urmate de home banking (11), iar mobile banking doar 5 bănci.
2.2. Etape trebuiesc parcurse pentru a deveni client al serviciului Internet Banking (IB)
Pentru a deveni utilizator al serviciului Internet Banking trebuie să se îndeplinească cumulativ următoarele condiții:
conturi curente deschise la respectiva bancă la care solicitați serviciul IB
încheierea unui contract de servicii de IB
sistem de operare Windows (95, 98, 2000, XP) – în majoritatea cazurilor · Internet Explorer 5.0
acces la Internet
username & password (furnizate de banca după încheierea contractului)
să primiți, după plată garanției, aparatul de securitate care va asigura accesul la acest serviciu
Pentru ca o bancă să poată să pună la dispoziția clienților serviciul de „Internet banking” ea
trebuie să obțină un aviz emis de către Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației (MCTI).
În momentul de față, conform informațiilor existente pe site-ul MCTI, un număr de 30 de servicii de„Internet banking”, mobile banking și home banking sunt avizate.
Printre acestea se numără și „Internet eBank” pus la dispoziție de Banc Post. Ne-am oprit asupra acestui produs deoarece el a fost premiat de către comunitatea IT&C din România.
Serviciul este structurat în 8 module funcționale și anume: Administrare, Conturi, Extrase de cont, Ordine de plată LEI, Ordine de plată VALUTĂ, Carduri, Taxe și Informații financiar-bancare.
Utilizând aceste module clienții pot efectua plăți prin ordine de plată de compensare sau de trezorerie, pot transfera interbancar sume între conturile proprii de card și/sau curente, pot face plăți valutare interne sau externe, pot vizualiza în orice moment șoldurile conturilor lor deschise la Bancpost, pot afla informații despre diverse cursuri valutare și dobânzi practicate de bancă.
De asemenea, prin modulul Taxe pot fi achitate datoriile către bugetul local de către contribuabilii cu domiciliul în jurisdicția Primăriilor ce au încheiat convenții în acest sens cu Bancpost.
În scopul asigurării unui înalt nivel de siguranță, acest serviciu a fost dezvoltat pe o infrastructura care respectă standardele internaționale de securitate a informației. Mai mult, site-ul pentru acest serviciu este asigurat și garantat de firma Verisign, astfel încât clienții să poată recunoaște și verifică cu ușurință autenticitatea acestuia.
Serviciile de acest tip oferite de alte bănci avizate, cum ar fi BRD-NET de la BRD Groupe Societe Generale, oferă facilități care nu diferă cu mult de cele enumerate mai sus, ca de exemplu:
consultarea informațiilor referitoare la soldul conturilor
consultarea detaliilor operațiunilor efectuate pe conturi
realizarea transferurilor între conturile proprii precum și realizarea plăților către beneficiari.
Pe unele site-uri găsim o altă opțiune, deosebit de folositoare, mai ales pentru cei care nu sunt familiarizați cu aplicațiile de Internet sau pentru cei care nu sunt siguri în ceea ce privește utilizarea propriu-zisă a instrucțiunilor, a meniului serviciului. Este vorba despre varianta demo a “Internet Banking”-ului, în care oricine poate intra și poate vedea care este rezultatul fiecărei acțiuni întreprinse fără a afecta vreun cont, deoarece toate informațiile sunt fictive. Astfel de opțiuni sunt oferite clienților de către Banca Transilvania, BRD Groupe Societe Generale și HVB Bank (prima banca occidentală care a adus “Internet Banking”-ul în România).
2.3. Tendințele de dezvoltare ale serviciilor electronice bancare în România
Tabel 2.2. Modalități de plată netradiționale , Țările Centrale și Est Europene (ECE)
Dintr-un total de aproximativ 14 milioane de clienții ai băncilor românești, doar 6%, adică în jur de 900.000 de persoane folosesc serviciul de internet banking, rezultă dintr-o analiză realizată de Bancherul.ro, utilizând date furnizate de BNR și băncile comerciale.
Datele furnizate de bănci indică faptul că acestea au în jur de 14 milioane de clienți, dintre care 2,3 milioane au încheiat un contract pentru utilizarea de servicii bancare prin internet (internet banking). Însă doar în jur de 30 – 40% dintre clienții băncilor utilizează serviciul cel puțin o dată pe lună, mai exact sunt clienți activi de internet banking, ceea ce înseamnă că aproximativ 900.000 de români sunt utilizatori de internet banking.
Doar 4% dintre romani folosesc Internet banking conform unui studui al GFK România în anul 2011, obiceiurile de utilizare a serviciilor financiare online de către români în comparație cu cele ale cetățenilor din alte țări ale Europei Centrale și de Est.
La nivel global, există o tendință bine conturată de folosire a acestor tipuri de servicii. În ciuda acestei realități, România are una dintre cele mai mici rate de penetrare a serviciilor bancare prin Internet din țările ECE – 4% față de 42% în Cehia, 34% în Austria sau 13% în Croația. Numai Bulgaria se află în urma noastră la acest capitol, cu 2% penetrare.
Dintr-o medie de 4,5 activități derulate pe Internet, 4,2 sunt pentru informare, comunicare și amuzament, un număr foarte redus de utilizatori accesând Internetul pentru tranzacții. Astfel, dintr-un total de 9,6 milioane de romani bancarizați, doar 4% își verifică contul prin Internet banking și 3% fac tranzacții folosind acest serviciu online. Un procent asemănător face plăți online cu cardul (3%, față de 9% în Austria) sau plăți de pe telefonul mobil (1,6%, față de 29% în Austria) și doar 3% au achiziționat un serviciu financiar prin intermediul Internetului.
În privința evoluțiilor viitoare ale serviciilor de plată cu acces la distanță, specialiștii prevăd că peste 10% din clienții unei bănci vor utiliza astfel de instrumente.
Instrumentele de bancă cu acces la distanță cuprind soluții de tip internet-banking, home-banking și mobile-banking. Potrivit MCTI, 32 de bănci din România sunt avizate să ofere astfel de servicii. Internet-bankingul se bazează pe o aplicație internet și sistemul informatic al băncii, în timp ce home-banking-ul are la bază un soft al băncii instalat la sediul clientului. Majoritatea serviciilor oferite de băncile romanești sunt de tipul internet banking.
Aplicațiile mobile-banking ce au ca suport telefonul mobil sau PDA-uri și se bazează pe servicii oferite de un operator de telefonie – sunt mai puțin întâlnite în România.
BankingNews a realizat o analiză a aplicațiilor de tip Internet-banking oferite de băncile romanești, pe care o prezentăm în cele ce urmează.
Internet banking-ul s-a impus printre utilizatorii de instrumente de plată cu acces la distanță prin simplitate, comoditate, costuri foarte scăzute și accesul la o gamă foarte largă de operațiuni disponibile. Cei care au acces la internet au la dispoziție o soluție foarte comodă de a realiza tranzacțiile bancare dorite: Internet Banking. Prin acest serviciu, așa cum am mai precizat, băncile oferă clienților posibilitatea de a dispune de la distanță de serviciilor lor. Putem glumi puțin și afirma că „vine muntele la Mahomed”. Sunt necesare doar un calculator, indiferent de localizarea acestuia, ș o conexiune la Internet. Accesul la acest serviciu este asigurat nonstop, în fiecare zi.
Tranzacții prin instrumente de plată electronică cu acces la distanță de tip Internet Banking, Home Banking sau Mobile Banking pot fi efectuate de mai mult timp la băncile Românești.
Pentru a oferi clienților un astfel de serviciu, băncile trebuie să primească un aviz emis de Ministerul Comunicaților Tehnologiei Informaților (MCTI). Pentru a beneficia de un serviciu de internet banking trebuie urmați câțiva pași foarte simpli.
Nu trebuie decât să fim client al unei bănci care oferă serviciul pe care îl agreezi, adică să avem un cont deschis la bancă și să completăm o cerere pentru furnizarea acestui serviciu, urmând să primim aplicata care trebuie instalată pe calculatorul personal, în cazul Home banking sau să intră direct pe site-ul băncii, pentru varianta de internet banking.
Diferența dintre home banking și internet banking este că în cazul primului serviciu vom realiza operațiunile bancare dorite prin intermediul unui soft instalat pe computerul personal în timp ce în cazul soluțiilor de tip internet banking trebuie să intrăm pe pagina de internet a băncii dedicată serviciului respectiv și să ne logăm , urmând ca de pe această pagină securizată să facem operațiuni. Principalul avantaj al acestor servicii este efectuarea de operațiuni bancare on-line, de la distanță.
Astfel evităm stresul și aglomerația de la ghișeele băncii. Sunt necesare doar un calculator, indiferent de localizarea acestuia și o conexiune Internet. Accesul la acest serviciu este asigurat în tot timpul anului, 24 de ore pe zi, șapte zile pe săptămână. De asemenea, acest serviciu este simplu de folosit.
Navigarea pe site-urile dedicate internet banking-ului este simplă și intuitivă, majoritatea interfețelor acestui produs fiind „ user friendly ”. Accesarea acestui serviciu internet banking se poate realiza de oriunde, dacă ai un calculator conectat la internet. Pentru a încuraja folosirea internet banking-ului, băncile percep comisioane mai mici pentru operațiile on-line decât pentru cele realizate la ghișeu. Comisioanele pentru operațiunile on-line pot să scadă chiar și la jumătate. Însă scăderea comisioanelor pentru tranzacțiile on-line nu este doar o strategie de marketing, ci rezultă și din faptul că, utilizând serviciile de electronic banking sari peste o verigă din lanțul client-bancă: funcționarii. Băncile realizează astfel o economie de muncă și o reducere a costurilor, ceea ce este normal să se reflecte și asupra costurilor internet banking-ului. Tranzacțiile au loc online și în timp real, beneficiind de același grad de protecție acordat de banca propriului sistem informatic.
Securitatea tranzacțiilor realizate prin Internet este și principalul aspect care ar trebui să-l intereseze pe client. Conexiunea la Internet este monitorizată în permanență, iar pentru accesul în sistemul informatic al băncii fiecare abonat are un nume de utilizator și o parolă.
În cazul unor servicii de internet banking, accesul se face pe baza unor parole dinamice, diferite la fiecare logare și care sunt generate de un dispozitiv (Digipass) pe care ți-l închiriază banca. Dispozitivul de securitate Digipass este accesat prin introducerea unui P.I.N. Insă cum creditarea este principalul obiectiv al băncilor, acestea încearcă să atragă prin intermediul Internetului noi clienți pentru împrumuturi. Pentru accesarea unui credit este însă nevoie de mai multe acte decât pentru un card, așa că băncile oferă potențialilor clienți o informare cât mai bună asupra produselor de creditare.
Deoarece costul creditării este cel mai sensibil aspect, pe paginile web de la aproape toată băncile poți găsi un calculator ce iți calculează rata lunară pentru un credit sau salariul de care ai nevoie pentru un împrumut.
Prin internet banking se pot realiza toate operațiunile disponibile și la ghișeul băncii exceptându-le pe acelea cu numerar: plăți în lei sau transferuri valută în sistem intra și interbancar, alimentarea conturilor, achitarea taxelor și impozitelor, obținerea de extrase de cont, constituire de depozite, achitarea ratelor de credit, accesul la informații bancare utile sau licitații și schimburi valutare.
Realitatea bancară româneasca demonstrează că internetul este un mediu exploatat din ce în ce mai bine de bănci. Instituțiile de credit urmăresc atragerea de noi clienți, dar și o mai bună informare a acestora. Site-urile băncilor au devenit mai mult decât variante on-line a pliantelor de prezentare a produselor și serviciilor pe care le oferă.
Însă aceasta nu este o regulă, deoarece mai există încă bănci care oferă pe web doar informații generale și de contact.
Majoritatea băncilor oferă astăzi în România un serviciu de internet banking, inclusiv instituțiile bancare ieșind în câștig prin utilizarea instrumentului de către clienți: intervenția umană din ghișee se evită, resursele umane alocate și costurile în sine sunt semnificativ mai mici.
Dezvoltarea mediului de afaceri în România a solicitat, în mod indirect, o ofertă mai bună din partea mediului bancar. Concurența pe această piață nu a întârziat să apară: în prezent, instituțiile bancare încearcă să promoveze soluții inedite, care își propun în timp, să ajute la modernizarea modului în care funcționează afacerile în România. Serviciul de Internet Banking, care permite accesul total la contul curent din bancă al companiei, cuprinde numeroase avantaje, însă este încă prea puțin folosit la nivel de țară, poate din cauza lipsei unei promovări adecvate.
CAPITOLUL III. PREZENTAREA SERVICIULUI INTERNET – BANKING
BT 24
BT 24 este produsul de Internet Banking al Băncii Transilvania. Aplicația BT 24 asigură clienților acces rapid și sigur, prin intermediul Internet-ului, la conturile proprii, oferind, în același timp, posibilitatea de a realiza o gamă vastă de operațiuni bancare: rapoarte (extrase de cont, evoluția soldurilor, situația depozitelor, etc); plăți Lei; plăți valută la intern; plăți valută la extern; depozite; vânzare / cumpărare valută; comunicare securizată (între clienți și bancă).
BT 24 asigură acces rapid și sigur, prin intermediul Internet-ului, la conturile proprii, oferind, în același timp, posibilitatea de a realiză o gamă vastă de operațiuni bancare. Serviciul este disponibil 24 ore din 24, putând fi accesat de oriunde de pe glob, de pe orice computer conectat la Internet.
După finalizarea formalităților de subscriere în Aplicația BT 24, banca va seta în sistem și genera pentru client o serie de identificatori necesari conectării în aplicație, și anume: PIN (cod numeric) valabil pentru obținerea a 10 certificate digitale de autentificare, un identificator (ID) de utilizator și o parolă temporară. Această parolă temporară expiră la prima conectare în aplicație, sistemul obligând clientul să o înlocuiască cu o parolă confidențială, aleasă de client.
Pentru a asigura un grad maxim de securitate a procesului de transmitere a datelor confidențiale necesare conectării în aplicație, reprezentanții băncii din teritoriu le vor înmâna personal în două plicuri securizate (de tip “letter pin”) în cel mai scurt timp, după cum urmează:
în primul se va regăsi PIN-ul necesar obținerii certificatelor digitale de autentificare, împreună cu identificatorul de utilizator (ID)
în al doilea se va regăsi Parola care împreună cu identificatorul printat în interiorul primului plic, vă permite accesul la sistem.
Pentru utilizarea aplicației BT 24 este necesară folosirea sistemului de operare Windows NT /
2000 / XP / VISTA și a browser-ului Internet Explorer, versiunea 5.5 (minim).
Dacă se dispune de o versiune mai veche a acestui browser (versiunea 5.0, de exemplu) va trebui instalat Internet Explorer 128 bits High Encryption Pack. Atât Internet Explorer, cât și pachetul de criptare sunt disponibile pe site-ul Microsoft.
În cazul în care nu se cunoaște nivelul de securitate al browser-ului care este instalat pe computerul propriu, va trebui selectată opțiunea About Internet Explorer din meniul Help. În fereastra ce se va deschide trebuie verificat Cypher Strength.
Banca Transilvania, conștientă de pericolele ce decurg din furturile de identitate informatică, se
angajează ferm să asigure confidențialitatea datelor clienților săi și a tranzacțiilor acestora.
Concomitent cu eforturile băncii pentru securizarea datelor, datorită creșterii riscurilor privind
atacurile ilegale, atât online cât și prin alte mijloace și a metodelor din ce în ce mai sofisticate, este necesar ca și clienții să fie conștienți de potențialele amenințări, să poată identifica o acțiune răuvoitoare și să aplice măsurile de protecție corespunzătoare.
Pentru păstrarea confidențialității datelor personale și a securității activității desfășurate online, Banca roagă clienții să nu comunice informații cu privire la identitatea personală, conturile, număr de
card, data expirării, codul PIN sau alte produse și servicii bancare deținute. Banca Transilvania asigură clienții că nu vă va solicita asemenea informații.
Mai jos este descrisă una dintre cele mai utilizate metode de atac informatic folosite, phishingul, precum și prezentarea unor măsuri generale care pot fi luate pentru a evita astfel de atacuri.
Phishing-ul este o metodă de furt de identitate prin care clienții unei organizații sunt determinați să dezvăluie date personale sau confidențiale care pot fi folosite ulterior de o manieră ilegală pentru a efectua tranzacții în contul clientului respectiv. Pentru aflarea datelor confidențiale ale clientului atacurile de phishing se folosesc de un canal electronic de comunicație (e-mail, telefon) sau de un program rău intenționat, cal troian, care exploatează vulnerabilitățile sistemului pentru a fura date.
Dacă se folosește e-mail-ul: un mesaj electronic este trimis clienților pretinzând a fi din partea unei surse legitime (banca în cazul nostru), mesaj prin care se solicită introducerea de date confidențiale folosind un link către un site indicat în textul mesajului. Acest link direcționează clienții
către un site fals dar care reproduce foarte bine pagina originală a băncii sau a produsului e-Banking
folosit. Prin introducerea datelor personale confidențiale și validarea lor atacatorii intră în posesia
acestora și le pot folosi pentru a derula operațiuni în contul identității furate.
Atacul de tip phishing poate fi realizat și prin telefon: o persoană pretinde că sună din partea băncii și, invocând probleme tehnice (de ex. în sistemul de plăți), solicită informații confidențiale cum sunt codul PIN, numărul contului, parola.
Banca Transilvania nu vă trimite niciodată mesaje e-mail în care să fie incluse link-uri către site-uri unde clienților li se cere să introducă informații cu privire la identitatea personală, conturile, număr de card, data expirării, codul PIN sau alte produse și servicii bancare deținute.
Banca Transilvania nu va solicita niciodată clienților săi să confirme utilizând un canal electronic informații confidențiale personale (de ex. numărul cardului, data la care expiră, PIN-ul, parola, etc.). Vă rugăm să nu dați curs niciodată unor astfel de solicitări.
În cazurile în care se utilizează online produse sau servicii bancare din partea băncii, banca roagă clienții să verifice autenticitatea paginilor în care sunt completate datele cu caracter personal sau financiar, prin consultarea valabilității certificatelor digitale și a adresei Internet la care acestea sunt localizate.
Pentru a evita infectarea sistemului cu viruși informatici (inclusiv cai troieni) ce ar putea sustrage informații sensibile pentru a le trimite eventualilor atacatori, trebuie să se țină cont de următoarele indicații:
Instalarea de aplicații “antivirus” (și le actualizați periodic) pe calculatoarele pe care utilizați aplicația de Internet Banking.
sistemul să fie actualizat din punct de vedere al securității, având instalate cele mai recente actualizări aduse de producătorul sistemului de operare
să nu se deschidă e-mail-uri suspecte și nici să nu se încerce a accesa link-uri sau butoane din interiorul acestora deoarece în cazul unor asemenea acțiuni pe calculator se pot instala de o manieră transparentă aplicații rău intenționate (cai troieni, coduri care spionează, etc.) care pot fura date
utilizarea celei mai recente versiuni de browser deoarece aceasta conține cele mai actuale patch-uri de securitate care vă asigură o protecție sporită
CONECTAREA ÎN APLICAȚIE
Prima conectare în aplicația BT 24 se realizează printr-o procedură care implică două etape:
Obținerea unui certificat digital de autentificare
Introducerea ID-ului și a parolei temporare (primite de la bancă)
Certificatele digitale sunt mesaje electronice atașate informațiilor transmise între calculatorul personal și serverul băncii, din măsuri de securitate. Certificatele sunt folosite pentru verificarea identității persoanei care trimite mesaje electronice către bancă și pentru a oferi posibilitatea destinatarului (bancă) de a codifica răspunsurile. Certificatele digitale de autentificare sunt așadar emise pentru siguranța conexiunii între calculatorul clientului și serverul de Internet al băncii, aflat la sediul acesteia. De aceea, dacă folosiți Aplicația de Internet Banking BT 24 de pe mai multe calculatoare, va trebui să cereți câte un certificat pentru fiecare dintre acestea.
Valabilitatea certificatului de autentificare instalat pe calculator este de cel mult un an după careexpiră, iar accesul în aplicație nu mai este posibil decât după reinstalarea unui nou certificat.
Pentru a verifica valabilitatea certificatului deja instalat, trebuie accesat în browser-ul Internet Explorer meniul Tools – Internet Options – Content – Certificates – View – Valid to…
Obținerea unui certificat presupune următoarele etape:
1. Transmiterea de către client a solicitării de emitere a unui certificat. Pentru aceasta sunt necesare următoarele operațiuni:
accesarea site-ului băncii www.bancatransilvania.ro, secțiunea BT 24, apoi Login aplicație;
acționarea butonuluui “Cerere certificat”, în pagina “Bun venit în Aplicația BT 24”;
selectarea “Request a certificate” în pagina astfel deschisă și apoi “Web Browser Certificate”
completarea câmpurilor “Name” și “Company/Name” EXACT cum sunt tipărite pe fața plicurilor securizate primite din partea băncii.
În cazul persoanelor fizice titulare ale contului, câmpurile Company/Name și Name trebuie să fie completate cu numele titularului. În cazul persoanelor fizice împuternicite pe cont, câmpul Company/Name trebuie completat cu datele titularului de cont, iar câmpul Name cu datele împuternicitului.
• să se completeze câmpul “PIN” EXACT ca în plicul securizat primit de la bancă
• opțional, să se completeze și celelalte câmpuri;
• să se dea click pe butonul “Submit”.
2. Emiterea certificatului de către bancă:
Odată receptată de către bancă, cererea de emitere a certificatului va fi verificată.
Dacă datele coincid, certificatul va fi eliberat. În această pagină, trebuie apăsat butonul “Install this certificate”.
Acestea fiind parcurse, trebuie să se primească un mesaj care să anunțe că respectivul certificat a fost instalat cu succes. După primirea mesajului menționat, trebuie să se repornească browser-ul de Internet.
Certificatul va putea fi folosit abia după ce se finalizează operațiunea de repornire a browser-ului.
În cazul în care doriți ștergerea unui certificat de autentificare, trebuie să se parcurgăi pașii următori:
să se deschidă Internet Explorer
să se acceseze meniul Tools – opțiunea Internet Options – Content
să se apese pe butonul Certificates și să se aleagă din lista apărută certificatul pe care se dorește a fi șters
să se apese butonul Remove
să se confirmei finalizarea operațiunii cu Yes
Prima conectare în aplicație
Imediat după instalarea certificatului și restartarea browser-ului de Internet, clientul trebuie să se conecteze în aplicație pentru prima oară, în vederea schimbării parolei temporare primite de la bancă, cu o parolă confidențială, numai de acesta cunoscută.
Accesul la pagină de logare în aplicația BT 24 se face prin intermediul site-ului băncii: www.bancatransilvania.ro, secțiunea BT 24, Login Aplicație, pagina “Bun venit în Aplicația BT 24”, butonul “Log-in”. Aceeași pagină de Bun Venit permite utilizatorilor aplicației selectarea în prealabil a limbii dorite, opțiunile fiind: romană, engleză și franceză. Durata transferului din pagina de Bun Venit în aplicație depinde și de calitatea conexiunii la Internet, o rată mică de transfer (ex: în cazul conexiunilor de tip dial-up) putând genera încetiniri ale procesului de transfer.
Introducerea parolei se poate realiza în două moduri:
cu ajutorul tastaturii computerului de pe care operați
cu ajutorul tastaturii simulate pe ecranul de logare
Rațiunea pentru care s-a oferit clienților aplicației posibilitatea alegerii modului de introducere a parolei ține de măsurile minimale de precauție pe care fiecare client le poate utiliza la accesarea sistemului, în vederea reducerii la minimum a riscului compromiterii acestor date confidențiale.
Structura meniului aplicației
Bara verticală de meniu este formată din următoarele opțiuni:
Sesiune
– Conectare – permite introducerea parolei
– Schimbare parolă – permite schimbarea parolei
Beneficiari
– Beneficiari plăți Lei – permite vizualizarea listei cu beneficiarii plăților Lei salvați anterior și
crearea altora noi
– Beneficiari Plăți buget – permite vizualizarea listei cu beneficiarii plăților pentru buget, salvați
anterior și crearea altora noi
– Beneficiari plăți valută – permite vizualizarea listei cu beneficiarii plăților valută la intern și
la extern salvați anterior și crearea altora noi
Operațiuni – această opțiune vă permite să efectuați diferite operațiuni bancare și anume:
– Plăți Lei – crearea de Plăți Lei către beneficiari noi sau anterior creați și Plăți către bugetul de stat
– Plăți valută la intern – plată valutară efectuată între rezidenți sau între nerezidenți și rezidenți
– Plată externă (DPE) – plată valutară efectuată de rezidenți/nerezidenți către Nerezidenți
– Vânzare valută – permite vânzarea valutelor în care aveți deschise conturi
– Cumpărare valută – permite cumpărarea valutelor în care aveți deschis cont
– Constituire depozite – permite constituirea de depozite la termen
– Lichidare depozite – desființarea unui depozit anterior constituit (înainte de scadență și la
scadență)
Seturi ordine – cu suboptiunile:
– Ordine predefinite – permite vizualizarea, modificarea și salvarea ordinelor conținute în
seturi prefigurate în prealabil
– Importuri ordine – permite importul ordinelor dintr-un fișier configurat în prealabil
– Generare duplicate – permite crearea de duplicate pentru ordinele executate în prealabil.
Autorizări – permite autorizarea/semnarea ordinelor create anterior și vizualizarea stării ordinelor
de plată create sau trimise la bancă.
Configurări – cu subopțiunile:
– Fișiere ordine – permite configurarea fișierelor de tip “txt” (conținând informațiile necesare
completării unor ordine de plată) în vederea importului lor în aplicație, sub formă de ordine
de plată
– Ordine predefinite – permite configurarea unor seturi de ordine (Plăți în lei, Plăți la buget)
ce se doresc a fi executate cu regularitate (ex: Romtelecom).
Rapoarte – furnizează informații utile în legătură cu evoluția conturilor d-voastră prin intermediul
următoarelor opțiuni:
– Extrase de cont – permite crearea de extrase de cont
– Export extrase – permite exportul, în format electronic, a extraselor de cont, pentru o
manipulare facilă a acestora
– Alte Rapoarte
– Situația depozitelor la termen
– Mișcări pe conturi – pe o anumită perioadă aleasă
– Evoluția soldurilor – generarea unui grafic în funcție de modificările soldurilor în cadrul unui
interval de timp prestabilit.
– Sold disponibil
Închidere sesiune – permite părăsirea sesiunii de lucru
BT Trade – permite accesul în pagina de Intro a aplicației BT Trade – platforma de tranzacționare
prin internet a BT SECURITIES S.A
Meniul orizontal conține următoarele opțiuni:
Data și Ora – permite confruntarea dintre cursul valutar existent la momentul efectuării schimbului
valutar și cursul valutar la care s-a procesat efectiv operațiunea
Stare ordine – afișează lista ordinelor cu stare schimbată
Mesaje noi – permite recepționarea de mesaje de la Serviciul de Internet Banking
Contact – permite trimiterea de mesaje securizate către Serviciul de Intenet Banking.
Manual de utilizare – permite download-ul manualului de utilizare
Help – furnizează informații contextuale referitoare la opțiunile accesate
Considerații generale importante pentru toate tipurile de operațiuni
Aplicația BT 24 vă permite realizarea următoarelor tipuri de operațiuni bancare: plăți Lei (către
buget / către beneficiari predefiniti); plăți valută la intern; plăți valută la extern; depozite; vânzare / cumpărare valută. Efectuarea oricărei operațiuni bancare, dintre cele menționate, presupune un proces ce cuprinde trei etape principale:
1.crearea ordinului
2.salvarea ordinului
3.semnarea / autorizarea ordinului
În funcție de tipul său (persoană fizică / persoană juridică) și/sau de drepturile pe care le are în sistem, un utilizator al aplicației poate parcurge în întregime procesul de mai sus, sau numai parțial.
Drepturile utilizatorilor în sistem sunt setate în funcție de fișa de configurare pe care aceștia o completează în momentul realizării formalităților de subscriere în aplicație. În cadrul fisei de configurare, utilizatorii pot selecta tipurile de operațiuni dorite și tipurile de semnături pe care urmează să le utilizeze.
Utilizatorii aplicației BT 24 pot fi setați în sistem cu următoarele tipuri de semnături: Semnătura de tip A, Semnătura de tip B și Semnătura de tip C. În funcție de tipul semnăturii, procesul de autorizare / semnare a ordinelor poate fi realizat:
cu o singură semnătură / autorizare – în cazul persoanelor fizice / juridice cu drepturi complete în sistem și semnătură de tip A
cu două semnături / dublă autorizare – în cazul persoanelor juridice cu drepturi diferențiate pe utilizatorii proprii din sistem și semnătură de tip AB
cu trei semnături / triplă autorizare – în cazul persoanelor juridice cu drepturi diferențiate pe utilizatorii proprii din sistem și semnătură de tip ABC
alte măști complexe
După crearea și salvarea operatiunilor, acestea sunt autorizate / semnate de utilizatorii cu drepturi în acest sens (conectați în aplicație cu identificatorul și parola proprie). Din momentul autorizării / semnării complete a operațiunilor, acestea sunt transferate automat la bancă, sistemul urmând a le prelucra și gestiona în funcție de orele limită pentru fiecare tip de operațiune. Detalii despre aceste limite orare, pentru fiecare tip de operațiune, ce se găsesc în Anexa 1.
Important:
Operațiunile create cu data viitoare și complet autorizate, vor fi reținute de către sistem în “standby” și se vor transfera la bancă doar în ziua care corespunde cu data aleasă de client
Dacă s-au creat operațiuni și data acestora este anterioară datei (conform limitelor orare) la care se încearcă autorizarea lor, acestea vor apărea cu statutul Data depășită și se va avea disponibilă opțiunea Modifică, pentru a putea reface operațiunea cu data corectă.
Pentru toate tipurile de operațiuni trebuie să se aibă în vedere și limitele de timp prevăzute de bancă pentru ca operațiunile să fie prelucrate cu data zilei respective.
Trebuie să se urmărească în permanență explicațiile care se regăsesc în partea de sus a ecranului, la opțiunea Stare ordine. Fiecare operațiune efectuată se va regăsi aici, împreună cu un mesaj legat de starea sa (ordin transferat la bancă sau refuzat de către bancă).
Pentru a descongestiona ecranul rubricii Stare ordine, mesajele afișate se pot vizualiza de șase ori, după care sistemul va înceta a le mai afișa. Sosirea mesajelor noi va fi semnalată prin schimbarea intermitenta a culorii textului butonului Stare ordine, dispus în bara de meniu orizontală.
Sistemul de semnături din Internet Banking este un sistem care permite o foarte mare flexibilitate în acordarea de permisiuni.
Sunt definite un număr de tipuri de semnături: A, B, C… Z. care se acordă operatorilor. Implicit, un operator are drept de semnătură A. Un ordin poate fi configurat să necesite diverse combinații de semnături, în funcție de sumă și de tipul valutei. Implicit, ordinele necesită doar semnătura A.
Pentru majoritatea operatorilor aceasta este suficient. Pentru clienții care doresc un nivel de protecție în plus, ordinele vor fi configurate la cerere. De exemplu, presupunem că există un client care
dorește ca toate ordinele în valoare de peste 10.000 EUR să necesite autorizare de către 2 operatori cu semnătura A sau 1 operator cu semnătura B. Acest client va adresa o cerere băncii, iar operatorii de la bancă vor configura tipurile de semnături. Din acest moment, nici un ordin cu valoare peste 10.000 EUR nu va fi trimis la bancă dacă nu este semnat AA sau B.
Operatorul își poate vedea tipul de semnătura în fereastră cu datele personale afișată imediat după login. Semnăturile cu care a fost autorizat un ordin se pot vedea în fereastra Autorizări.
Ordine de plată în lei
Există două tipuri de ordine de plată în lei, în funcție de tipul beneficiarilor: Transfer și Buget.
Pentru a alege tipul de ordin de plată lei dorit, trebuie selectată opțiunea Ordine de plată lei din meniul Operațiuni. Va fi afișată o pagină unde se va putea selecta tipul de plată (Transfer / Buget).
– Ordine de plată lei, către beneficiari predefiniți (transferuri)
Odată selectată opțiunea Transfer, din ecranul premergător ordinelor de plată lei, se acționează
butonul Start, pentru accesul în ecranul dedicat completării efective a ordinelor de plată lei.
La completarea unui ordin de plată în lei către beneficiari presetați (transfer), câmpurile obligatorii sunt următoarele:
• Numărul ordinului;
• Beneficiarul;
• Banca beneficiarului;
• Contul beneficiarului;
• Suma;
• Contul din care se face plata;
• Data emiterii
Atunci când se complează ordinul, dacă beneficiarul a fost introdus anterior în baza de date, la
selectarea acestuia din listă, datele sale vor fi completate automat. Trebuie să se completeze doar numărul ordinului, suma, detaliile despre plată și data emiterii ordinului.
– Ordine de plată către buget (ordine de trezorerie)
Pentru completarea unui ordin de plată către buget, se selectează opțiunea Ordine de plată lei din meniul Operațiuni. Va fi afișată o pagină unde se poate selecta tipul de plată. Se alege Buget pentru
a crea un Ordin de plată la buget și apoi se apasă Start.
Ordine de plată în valută la intern
Pentru completarea unui ordin de plată în valută la intern, trebuie să se selecteze opțiunea Plăți valută la intern din meniul Operațiuni, poziționat în bara de meniu vertical-stânga.
Trebuie selectată valuta în care va fi făcută plata din lista valutelor și să se apese butonul Start.
În acest fel se va ajunge în ecranul Ordin de Plată în valută la intern.
Câmpurile dedicate datelor de identificare a ordonatorului vor fi completate automat de către
sistem.
În câmpul Contul din care se efectuează plata va fi afișat contul curent în valută selectată anterior.
În caz în care sunt deschise mai multe conturi curente în aceeași valută, se selectează contul dorit din listă. La apăsarea butonului T din dreptul contului, se schimbă afișajul contului din format cifric în format letric.
Câmpul Beneficiar conține toți beneficiarii introduși anterior pentru valuta selectată, dar dă și posibilitatea de a crea alții noi.
Dacă în câmpul Data emiterii s-a pus o dată viitoare, operațiunea va fi efectuată de bancă în
ziua specificată.
Plăți externe (dpe)
Pentru completarea unei Dispoziție de plată externă, se selectează opțiunea Plăti externe (DPE) din meniul Operațiuni, poziționat în bara de meniu vertical-stânga. După ce se alege valuta în care se va face transferul, se apasă butonul Start.
La completarea unei dispoziții/declarații de plată externă, câmpurile obligatorii sunt următoarele:
• Rubrica 3: Suma ordonată sau plătită
• Rubrica 4: Instrucțiuni ale clientului privind plata
• Rubrica 5: Banca beneficiarului
• Rubrica 6: Beneficiar
Se va completa și cel puțin un rând din tabelul de la punctul 3 obligatoriu cu următoarele date Valoarea tranzacției și Descrierea tranzacției pentru care se dispune plata / efectuează plata.
Atunci când se completează DPE, dacă beneficiarul a fost introdus anterior în baza de date cu beneficiari, la selectarea acestuia din listă, datele sale vor fi completate automat de sistem. În cazul în care se dorește să se creeze un beneficiar nou se folosește opțiunea Beneficiar nou de la rubrica 4. După completarea detaliilor legate de noul beneficiar se trece la completarea informațiilor despre Banca beneficiarului. Dacă noul beneficiar are contul la o bancă aflată în lista de bănci, la selectarea acesteia, datele sunt completate automat de sistem.
În câmpul Contul din care se efectuează plata va fi afișat contul curent în valută selectată anterior.
În cazul în care sunt deschise mai multe conturi curente în aceeași valută, se selectează contul dorit din listă. La apăsarea butonului T din dreptul contului, se schimbă afișajul contului din format cifric în format letric.
Vânzări valută
Pentru a crea un Ordin de vânzare valută se selectează opțiunea Vânzare valută din meniul
Operațiuni, poziționat în bara de meniu vertical-stânga.
Va fi afișat un formular care permite selectarea valutei ce se dorește a fi vândută și tipul ordinului: la curs ferm, negociat sau la termen.
Pentru completarea unui ordin de vânzare valută la curs ferm, trebuie să se selecteze opțiunea Vânzare valută din meniul Operațiuni, poziționat în bara de meniu vertical-stânga. După ce se alege valuta în care se va face transferul și tipul operațiunii – la curs ferm, se apasă butonul Start.
Pentru operațiunea de vânzare valută la curs ferm, câmpul obligatoriu a se completa este VINDEȚI suma de. După completarea sumei în valută, se va afișa automat contravaloarea în Lei a acesteia.
Pentru a veni în întâmpinarea clienților, aplicația BT24 oferă și o serie de facilități conexe cum ar fi:
Importul de ordine din fișier
Ordine predefinite
Generare de duplicate a ordinelor de plată
Afișarea și exportul datelor referitoare la ordinele de plată trimise la bancă
Furnizare de informații legate de starea ordinelor de plată trimise băncii
Posibilitatea vizualizării, tipăririi și exportului extraselor de cont
Vizualizarea separată a depozitelor
Comunicare securizată între client și bancă
COMISIOANE INTERNET BANKING – BT24
Transferurile între conturile proprii, schimburile valutare, constituirile depozit, plăti utilități către conturi colectoare de Banca Transilvania sunt gratuite.
1. Comisioane plăti lei (aproximativ cu 10 % reducere față de comisioanele uzuale, practicate la ghișeele băncii)
Plăți interbancare efectuate prin serviciul de Internet Banking BT 24: în tranșe, în funcție de valoarea operațiunilor, după cum urmează (comision BNR inclus):
– 1 – 50 lei …………………………….………………2.4 lei
– 50.001 – 1000 lei ………………………..………..3.6 lei
– 1000 – 49999.9 lei ………………….………. ……5.3 lei
– ≥ 50000 lei ……………………………….………… 16 lei
Plăti intrabancare efectuate prin serviciul de Internet Banking BT 24: în tranșe, în funcție de valoarea operațiunilor, după cum urmează (comision BNR inclus):
– 1 – 50lei …………………………………………….1.0 lei
– 50.001 – 1000 lei ……………………………….. .2.5 lei
– 1000 – 49999.9 lei ……………………….………..3.5 lei
– ≥ 50000 lei …………………………….…….……..7.5 lei
2. Comisioane plăti valută:
0.10% din suma, minim 15 EUR, maxim 600 EUR (comision Swift inclus)
Comision de procesare și comunicare în regim de urgență a efectuării plăților în valută:
– 1 – 150000 EUR …………………. 25 EUR / plată
– > 150000 EUR ……….….….. ….75 EUR / plată
– Comisionul de procesare și comunicare în regim de urgență se percepe împreună cu comisioanele aferente
operațiunii.
– Operațiunea comisionată se efectuează cu aceeași zi dată valută (pentru plățile efectuate în intervalul 09:00 –
18:00), iar mesajul swift final se transmite la sucursala în ziua efectuării operațiunii.
NOTĂ: Plățile în valută către beneficiari cu conturi deschise la Banca Transilvania sunt necomisionate.
Costuri de utilizare
Pentru persoanele fizice abonamentul lunar este de 1 RON.
Pentru persoanele fizice autorizate 2.5 RON.
Pentru persoanele juridice 20 RON .
ANEXA 1
ANEXA 2
Sucursala / Agentia _________
Str. __________ nr._
Sediul central : Cluj Napoca, str. G Baritiu, nr. 8
J 12/4155/1993;
C.U.I. RO 50 22 670
RB-PJR-12-019/18.02.1999
CONTRACT PRIVIND EFECTUAREA
TRANZACTIILOR BANCARE PRIN INTERNET
nr.__________ incheiat astazi ____________
I. PARTILE CONTRACTANTE,
BANCA TRANSILVANIA S.A. Sucursala, cu sediul în __________, str. ________, nr. ___, judetul Cluj, denumita în prezentul contract BANCA, înregistrata la Registrul Comertului cu nr. J___/___/____, email: [anonimizat] reprezentata prin d-l./d-na. ____________ în calitate de director ____________ si d-l/d-na _________, în calitate de _________________,
sau
BANCA TRANSILVANIA S.A. Sucursala __________, cu sediul în __________, str. __________, nr. ___, judetul __________, denumita în prezentul contract BANCA, înregistrata la Registrul Comertului cu nr. J___/___/____ reprezentata prin Agentia ___________ , cu sediul in strada ___________, nr. _________,prin d-l./d-na.______________in calitate de Sef Agentie si d-l/ d-na _____________, in calitate de____________,
&
a) Persoana juridica – S.C . …………………………………………………………….cu sediul in ……………….. , inmatriculata la Registrul Comertului …………………. cod unic /cod fiscal ……………. avand codul IBAN ………………………………………………., deschis la Banca Transilvania, e-mail ……………………….., reprezentata legal prin :
1. ……………………………..……….. in calitate de ………………………………., avand urmatoarele date de identificare : domiciliul in ……………………………………………………….. legitimat prin B.I./ pasaport serie/nr ……………………….. eliberat de …………….. la data de ……………………, CNP……………………. ;
2. ……………………………..……….. .in calitate de ………………………………., avand urmatoarele date de identificare : domiciliul in ……………………………………………………….. legitimat prin B.I./ pasaport serie/nr ……………………….. eliberat de …………….. la data de ……………………, CNP……………………. ; 2
b) Persoana fizica …………………………………………………….. cu domiciliul in ……………………………………………………….. legitimat prin B.I./ pasaport nr ……………………….. eliberat de …………….. la data de ……………………, CNP……………………., avand codul IBAN …………………………………………………………, e-mail ……………………, in calitate de CLIENT.
II. DEFINIREA TERMENILOR CONTRACTUALI
ART.1 In intelesul prezentului contract, termenii de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) Banca – Banca Transilvania, ce asigura CLIENTULUI serviciul informatic denumit BT 24
b) BT 24 – aplicatie de Internet Banking ce faciliteaza efectuarea unor operatiuni bancare prin intermediul INTERNET-ului;
c) Client – persoana fizica sau juridica, avand cont deschis la Banca, ce solicita din partea bancii activarea serviciului BT 24.
d) Utilizator – persoana legal imputernicita de catre Client (persoana juridica sau fizica) sa efectueze operatiuni bancare, in conditiile in care specimenele sale de semnaturi au fost deja depuse la Banca Transilvania. Utilizatorii pot fi de mai multe tipuri, in functie de drepturile ce li se aloca in sistem: utilizatori cu drept de semnatura A, cu drept de semnatura B, fara drept de semnatura, cu drept de vizualizare etc
e) Certificat de autentificare – mesaj electronic atașat informațiilor transmise între calculatorul Utilizatorului și serverul băncii, din măsuri de securitate. Certificatele sunt folosite pentru verificarea identitații persoanei care trimite mesaje și pentru a oferi posibilitatea destinatarului de a codifica răspunsurile. Certificatele de autentificare se instaleaza de catre clientii aplicatiei pe fiecare statie de lucru cu ajutorul careia acestia acceseaza aplicatia. Certificatele au perioada de valabilitate, la expirarea acesteia trebuie reinstalate.
f) Manual de utilizare – set de instructiuni de utilizare a aplicatiei de Internet banking : BT 24, pus la dispozitia Clientului de catre Banca gratuit atat pe suport de hartie la cererea acestuia sau pe suport electronic prin intermediul site-ului web al bancii, sectiunea BT 24.
h) BT 24 help desk – grup din cadrul Serviciului Call Center din Centrala Bancii cu atributiuni in mentinerea relatiei cu clientii si acordarea de asistenta si informatii generale acestora, prin intermediul telefonului, e-mail-ului sau a altor cai de comunicatie stabilite de comun acord cu clientii.
i) Personal de vanzari – Personal din cadrul unitatilor BT cu atributiuni de promovare in piata a Serviciului de Internet Banking.
j) Mesageria securizata – Modul de comunicare intre client si banca care, prin metoda de criptare, asigura identificarea expeditorului si a destinatarului mesajului transmis.
k) Mesaje de tip phishing: reprezinta transmiterea de mesaje care par ca provin de la o companie de incredere cu scopul de a convinge destinatarul sa dezvaluie date confidentiale, cum ar fi date de acces pentru aplicatii de tip internet-banking, sau informatii legate de carduri.
III. OBIECTUL CONTRACTULUI
ART.2 Alocarea, de catre BANCA, UTILIZATORULUI, pentru uzul personal al acestuia sau exclusiv pentru uzul intern al persoanei juridice pe care acesta o reprezinta, unor drepturi (neexclusive, limitate si revocabile) de acces la aplicatia de Internet Banking: BT 24. 3
Functionalitatea acestei aplicatii este prezentata in: “Manual de Utilizare”, parte integranta a prezentului contract.
IV. SCOPUL CONTRACTULUI
ART. 3 Efectuarea de catre CLIENT a unor operatiuni bancare1 prin intermediul retelei INTERNET, in conformitate cu prevederile legale, cu normele, procedurile si Conditiile Generale de Afaceri ale BANCII.
1 Tipologia operatiunilor posibil de realizat prin intermediul Aplicatiei de Internet Banking: BT 24 este prezentata in: “Manual de utilizare”
V. CONDITII PREALABILE
ART. 4 In vederea utilizarii aplicatiei de Internet Banking : BT 24, achizitia echipamentului hardware necesar (computer cu sistem de operare functional care sa includa si browser-ul Internet Explorer), a licentelor ce se impun, precum si asigurarea conexiunii la INTERNET, cad in sarcina CLIENTULUI.
ART. 5 BANCA nu are nici o obligatie legata de instalare, intretinere, reparatie sau setare a echipamentelor cu care CLIENTUL acceseaza aplicatia de Internet Banking: BT 24.
ART. 6 BANCA nu are nici o raspundere in ceea ce priveste eventualele erori ce pot aparea in utilizarea aplicatiei de Internet Banking BT 24 si care se datoreaza unor defectiuni sau caderi ale sistemelor hardware si/sau software (inclusiv cele legate de conexiunea la INTERNET) ale CLIENTULUI.
ART. 7 Procedura conectarii la reteaua INTERNET va fi supusa prin analogie normelor ce reglementeaza utilizarea serviciilor, in general si a serviciilor de telecomunicatii, in special.
VI. ACCESUL IN APLICATIE
ART. 8 Definirea unui nou utilizator al Aplicatiei de Internet Banking BT 24 se realizeaza de catre operatorii specializati ai Bancii. Acestia introduc in sistem datele de identificare ale Clientului si ale Utilizatorilor, atribuindu-le acestora din urma o serie de identificatori necesari conectarii in aplicatie, dupa cum urmeaza: PIN (cod numeric) valabil pentru obtinerea a 10 certificate de autentificare, un identificator (ID) de utilizator si o parola temporara. Aceasta parola temporara expira la prima conectare in aplicatie, sistemul obligand utilizatorii sa o inlocuiasca cu o parola confidentiala, aleasa de ei. Modul de transmitere catre Utilizatori a identificatorilor necesari conectarii in aplicatie este explicitat in Manualul de Utilizare a Aplicatiei de Internet Banking BT 24, parte integranta a prezentului contract.
De asemenea, conditiile de utilizare in siguranta a aplicatiei se pot consulta in Manualul de Utilizare a Aplicatiei de Internet Banking BT 24, parte integranta a prezentului contract.
ART. 9 Certificatele de autentificare sunt emise, in mod automat, de Autoritatea de Certificare a Bancii si includ doua chei de acces, una publica si alta privata, avand ca scop asigurarea sigurantei conexiunii dintre calculatorul Clientului si serverul de Internet al Bancii. De aceea, daca Utilizatorii folosesc Aplicatia de Internet Banking BT 24 de pe mai multe calculatoare / de pe calculatoare diferite, ei vor trebui sa solicite alocarea de certificate pentru fiecare dintre acestea. 4
ART. 10 Imediat după instalarea certificatului de autentificare pe calculatorul dorit, Utilizatorul trebuie să realizeze prima conectare in sistem pentru a schimba parola temporară, dată de bancă, cu o parolă proprie (confidențială).
ART. 11 Schimbarea parolei poate fi realizata de catre Utilizator în orice moment, sistemul obligandu-l să faca acest lucru doar după prima conectare (care se face cu parola temporară dată de bancă). Este recomandat ca schimbarea parolei să fie făcută lunar. Pentru a schimba parola, Utilizatorul trebuie sa urmeze procedura prezentata in Manualul de Utilizare, parte integranta a prezentului contract.
VII. COSTURI, TAXE SI COMISIOANE
ART. 12 Setarea initiala a clientilor de Internet Banking este gratuita iar abonamentul pentru utilizarea aplicatiei de Internet Banking BT 24 este de Lei/luna, acesta fiind datorat de catre client de la data setarii initiale in aplicatie.
ART. 13 Operatiunile bancare efectuate de catre CLIENT, prin intermediul aplicatiei de Internet Banking BT 24, vor fi taxate si comisionate in conformitate cu Anexa 2 din prezentul contract conform Deciziei Bancii privind dobanzile si comisioanele practicate de Banca, pentru contul curent si care sunt facute publice la toate sediile sale si prin afisare in cadrul aplicatiei de Internet Banking BT 24.
Modificarea/actualizarea comisioanelor aferente platilor initiate prin aplicatia BT 24 se vor notifica clientului prin modalitatile agreate.
ART. 14 Prin semnarea prezentului contract, CLIENTUL autorizeaza BANCA sa ii debiteze contul cu orice taxe si comisioane pe care le datoreaza BANCII, conform Articolului 12, art. 13 si Anexei 2.
VIII. DREPTURILE SI OBLIGATIILE PARTILOR
A. DREPTURILE BANCII
ART. 15 Banca este imputernicita de catre Client, prin acest document, sa execute, in numele si contul acestuia, instructiunile primite prin intermediul aplicatiei de Internet Banking: BT 24, pe raspunderea exclusiva a Clientului.
ART. 16 Banca va putea refuza efectuarea operatiunilor ordonate de CLIENT prin intermediul Aplicatiei de Internet Banking : BT 24 intr-una dintre urmatoarele situatii: daca operatiunile sunt suspecte, contrare legii, nu pot fi justificate corespunzator sau in conditiile in care contul CLIENTULUI este blocat în temeiul unei hotarâri judecatoresti sau al altui titlu executoriu;
ART. 17 Partile se declara de acord ca Banca are dreptul, fara nici o instiintare prealabila, sa elimine Clientul din sistemul de Internet Banking BT 24, daca acesta este inactiv in sistem pentru o perioada mai lunga de 3 luni si/sau acumuleaza debite ce echivaleaza cu contravaloarea abonamentului de Internet Banking pe 3 luni. In acest caz, prin derogare de la prevederile art. 65, contractul va inceta de drept, fara interventia instantelor judecatoresti.
ART. 18 Banca are dreptul sa restrictioneze accesul Clientului in aplicatia de Internet Banking : BT 24, la modulul de plati valutare, in cazul in care acesta nu isi respecta obligatia de a prezenta Bancii documentele justificative impuse de lege, in termen de 5 zile de la efectuarea platilor, pana la momentul in care documentele respective vor fi prezentate. 5
ART. 19 Banca are dreptul sa blocheze accesul Clientului in aplicatia de Internet Banking BT 24 atunci cand aceasta are suspiciuni intemeiate ca elementele de identificare/acces in aplicatie ale Clientului sunt folosite de persoane neautorizate si/sau intr-un mod fraudulos (inclusiv in cazul in care se suspecteaza tentative de frauda prin intermediul atacurilor de tip “phishing”).
ART. 20 Banca are dreptul sa transmita mesaje publicitare legate de produsele Bancii Transilvania uzand de datele de contact ce ii intra in posesie ca urmare a derularii prezentului contract.
B. DREPTURILE CLIENTULUI
ART. 21 Clientul poate ordona Bancii, prin intermediul aplicatiei de Internet Banking: BT 24, efectuarea unor tipuri de operatiuni, asa cum acestea sunt sau vor fi disponibile in aplicatie.
ART. 22 Clientul poate cere Bancii sa anuleze o instructiune de plata eronat transmisa spre procesare in urmatoarele conditii:
instructiunea sa de plata sa nu fi fost acceptata in sistemul de compensare electronica a Bancii;
Plata conform instructiunii sa nu fie garantata în baza unei garantii ferme a Bancii;
Beneficiarul ordinului sa isi exprime consimtamantul privind returnarea fondurilor daca este cazul;
Erori tehnice ale aplicatiei BT24.
In primele trei cazuri, banca va avea dreptul sa perceapa speze si comisioane pentru anularea ordinului de plata.
ART. 23 Clientul poate solicita Bancii asistenta specializata, atata timp cat sunt vizate exclusiv probleme legate de inlaturarea sau corectarea unor eventuale erori ale aplicatiei de Internet Banking BT 24.
C. OBLIGATIILE BANCII
ART. 24 BANCA se obliga sa execute tranzactiile solicitate de CLIENT, pe baza datelor transmise de acesta prin intermediul aplicatiei de Internet Banking BT 24.
ART. 25 BANCA are obligatia sa comunice CLIENTULUI, cat mai repede posibil, ori de cate ori operatiunea dispusa nu poate fi efectuata ca urmare a incalcarii vreunei norme legale aplicabile sau ca urmare a altor situatii ce situeaza BANCA in imposibilitatea executarii operatiunii.
ART. 26 BANCA are obligatia sa verifice daca persoana ce dispune tranzactia are calitatea de CLIENT acceptat al bancii si sa verifice utilizarea corecta a Certificatelor de Autentificare si a parolei de catre CLIENT.
ART. 27 BANCA are obligatia sa puna la dispozitia Clientului un Manual de Utilizare al aplicatiei de Internet Banking BT 24 prin intermediul site-ului web al bancii, sectiunea BT 24 sau, la solicitarea clientului, pe suport hartie.
Manualul de Utilizare al aplicatiei face parte integranta din prezentul contract.
ART. 28 Banca trebuie sa pastreze, cel putin 5 ani de la data efectuarii, toate evidentele de inregistrare a tranzactiilor Clientului, atat a celor efectuate in tara, cat si in strainatate care sa permita acestuia, la nevoie, furnizarea cu usurinta a informatiilor cerute de autoritatile competente. 6
D. OBLIGATIILE CLIENTULUI
ART. 29 Clientul are obligatia de a notifica in scris Banca cu privire la orice modificare aparuta in statutul sau, in datele sale de identificare sau schimbare a reprezentantilor sai legali, imediat ce respectivele modificari au avut loc.
ART. 30 Pentru situatiile in care legislatia in vigoare prevede expres necesitatea prezentarii la BANCA a documentelor originale in baza carora se opereaza tranzactiile, banca va solicita clientului depunerea la ghiseul bancii de documente justificative, in original sau copie dupa caz.
La data incheierii prezentului contract, pentru operatiunile de plati in valuta precum si pentru exceptiile prevazute de lege in cazul operatiunilor de plati in valuta, clientul are obligatia sa depuna la BANCA documentele originale in baza carora s-a efectuat tranzactia, in termen de 5 zile de la momentul ordinului dat de CLIENT prin BT 24.
ART. 31 Utilizatorul se obliga la pastrarea confidentialitatii cu privire la elementele sale de identificare care i-au fost acordate de BANCA, inclusiv in cazul receptionarii mesajelor de phishing. Utilizatorul isi asuma responsabilitatea pentru divulgarea datelor sale de identificare catre alte persoane, inclusiv ca urmare a unor tentative de tip “phising”, aceasta reprezentand un caz de neglijenta grava din partea utilizatorului.
ART. 32 Utilizatorul trebuie sa informeze BANCA de indata ce constata ca o persoana neautorizata a luat cunostinta de elementele sale de identificare (inclusiv in cazul in care datele de acces au fost dezvaluite unor terte parti, ca urmare a unor tentative de “phishing”) sau acestea au fost uitate/pierdute.
ART. 33 Clientul se obliga sa nu aduca modificari de nici un fel aplicatiei de Internet Banking BT 24, sa nu foloseasca imagini, texte, ecrane sau pagini ale aplicatiei in alte scopuri decat cele prevazute in prezentul contract. De asemenea, copierea, reproducerea, publicarea sau distribuirea de catre Client a unor elemente, ca cele mai sus mentionate, ale aplicatiei sunt strict interzise, fara acordul scris, in acest sens, al Bancii.
ART. 34 Clientul are obligatia de a asigura in contul sau curent, disponibilitatile necesare si suficiente pentru ca Banca sa poata percepe abonamentul datorat de catre Client si pentru a putea efectua operatiunile bancare ordonate de acesta, prin intermediul aplicatiei de Internet Banking: BT 24.
ART. 35 Clientul are obligatia sa ridice de la sediul Bancii datele de acces necesare conectarii in aplicatia BT 24, in termen de 90 de zile de la semnarea contractului.
Daca in termenul mentionat mai sus, clientul nu se prezinta la banca pentru a intra in posesia datelor de acces Banca va proceda la inactivarea accesului clientului in aplicatia BT 24.
ART. 36 Clientul are obligatia de a utiliza aplicatia cel putin o data la 3 luni.
IX. RASPUNDEREA
A. RASPUNDEREA BANCII
ART. 37 Banca nu va fi responsabila pentru tranzactiile solicitate de Client prin reprezentantii sai nenotificati Bancii conform Art. 29 din prezentul contract.
ART. 38 In cazul producerii unor daune datorate folosirii necorespunzatoare a instructiunilor aplicatiei de Internet Banking BT 24, aflate la dispozitia clientului prin Manualul de utilizare, conform art. 27 din prezentul contract, raspunderea Bancii nu poate fi angajata.
ART. 39 BANCA nu raspunde pentru pierderile de profit, daunele materiale sau morale suferite de CLIENT. 7
ART. 40 BANCA nu este raspunzatoare in urmatoarele situatii:
a) – cand din neglijenta CLIENTULUI sau a unor banci corespondente, elementele de identificare ajung la cunostinta altor persoane.
b) – prin retea s-au comunicat BANCII date eronate.
c) – sistemul informatic al clientului a fost accesat de terte persoane neautorizate sau a fost piratat (patrunderea in sistem a altor persoane/"hackers").
d) – in cazul in care CLIENTUL dezvaluie elementele de identificare / acces in aplicatia BT 24 ca urmare a unor atacuri de tip ”phishing”.
ART. 41 BANCA nu raspunde pentru acuratetea sau veridicitatea niciunei informatii, instructiuni sau mesaje provenind de la CLIENT sau terte persoane.
B. RASPUNDEREA CLIENTULUI
ART. 42 CLIENTUL este de acord sa preia si isi asuma de la data semnarii prezentului contract, toate consecintele si riscurile efectuarii de tranzactii prin INTERNET – prin utilizarea sistemului BT 24 – la ordinul sau.
ART. 43 CLIENTUL raspunde de consecintele utilizarii elementelor sale de identificare in cadrul serviciului BT 24 de catre o terta persoana din culpa clientului si preia toate riscurile ce ar rezulta din aceasta.
ART. 44 CLIENTUL este raspunzator pentru felul in care terte persoane utilizeaza serviciul, in situatia in care acestea au fost imputernicite la cererea sa, suportand toate pierderile izvorate din aceasta.
ART. 45 Clientul este considerat responsabil pentru acuratetea si corectitudinea informatiilor, instructiunilor si a altor mesaje transmise Bancii prin intermediul aplicatiei de Internet Banking: BT 24.
X. EXECUTAREA OPERATIUNILOR
ART. 46 Ordinele de plata aflate sub incidenta OUG nr. 113/2009 privind serviciile de plata sunt considerate ca fiind corect executate în ceea ce privește beneficiarul plății dacă ordinele de plată este executat în conformitate cu codul IBAN furnizat de catre client. În cazul în care codul IBAN furnizat de catre client este incorect, Banca nu răspunde pentru neexecutarea sau executarea defectuoasă a operațiunii de plată.
ART. 47 Se considera exprimarea consimtamantului privitor la executarea ordinelor, cazul in care, utilizandu-se datele confidentiale de acces, se apasa butoanele specifice de confirmare de transmitere catre banca a tranzactiei.
Revocarea consimtamantului se poate realiza pana in momentul primirii ordinului spre procesare de catre banca, moment in care se poate aplica Art. 22 daca sunt indeplinite toate conditiile prevazute de acesta.
ART.48 Banca asigura introducerea în circuitul operatiunilor de compensare multilaterala a platilor interbancare a ordinelor de plata în lei de la Client în functie de momentul receptionarii acestora astfel (abrevierile T, T+1 se refera la zile bancare lucratoare, de luni pana vineri):
platile de mica valoare adresate bancilor comerciale din Romania (sub 50.000 lei) receptionate pana la ora 13:00 in cursul zilei lucratoare T vor fi procesate si prezentate in sistemul electronic de compensare in aceeasi zi; cele receptionate intre orele 13:00-18:00 vor fi procesate in ziua T si prezentate in compensarea electronica in ziua lucratoare T+1.
8
platile de mare valoare adresate bancilor comerciale din Romania (peste sau egale cu 50.000 lei) receptionate pana la ora 15:00 in cursul zilei lucratoare T vor fi procesate si prezentate in sistemul electronic de compensare in aceeasi zi; cele receptionate in ziua T dupa ora 15:00 vor fi procesate in ziua T si prezentate in sistemul electronic de compensare in ziua T+1.
platile intra-bancare, indiferent de valoare, receptionate in cursul zilei lucratoare T pana la ora 18:00 vor fi procesate in aceeasi zi, iar sambata (zi lucratoare nebancara) se vor procesa intre 09:00 si 12:30.
platile de mica valoare (sub 50.000 lei) avand ca beneficiar Trezoreria Statului receptionate in cursul zilei T pana la ora 13:00 vor fi procesate si prezentate in compensare in aceeasi zi; cele receptionate in ziua T dupa ora 13:00, vor fi procesate in ziua T si prezentate in sistemul electronic de compensare in ziua T+1.
platile de mare valoare (peste 50.000 lei) avand ca beneficiar Trezoreria Statului receptionate in cursul zilei T pana la ora 15:00 vor fi procesate si prezentate in compensare in aceeasi zi; cele receptionate dupa aceasta ora vor fi procesate in cursul zilei T si prezentate in compensare in cursul zilei T+1.
toate platile adresate bancilor comerciale din Romania receptionate in cursul zilei T dupa ora 18:00 sau in zilele lucratoare nebancare (sambata) vor fi prezentate in sistemul electronic de compensare in ziua T+1.
platile interbancare in lei receptionate sambata (zi lucratoare nebancara) se proceseaza de catre banca pana la ora 12:30 si vor prezentate in sistemul electronic de compensare in ziua T (urmatoarea zi bancara lucratoare).
ART. 49 Pentru platile in lei care depasesc suma de 300.000 RON, angajatii Serviciului Produse Electronice Retail vor solicita confirmarea platii reprezentantilor legali ai clientilor persoane juridice sau fizice dupa caz, telefonic sau prin email.
ART. 50 Banca asigura procesarea platilor valutare ordonate de Client si introducerea lor in circuitul de decontare bilaterala valutara în functie de momentul receptionarii acestora astfel (abrevierile T, T+1, T+2 si T+3 se refera la zile bancare lucratoare):
ordinele de plata in valuta interbancare, in regim de urgenta, receptionate in cursul zilei T, intre orele 09:00 – 18:00 vor fi procesate (acceptate) in cursul zilei T cu data valuta maximala T+1.
ordinele de plata in valuta interbancare receptionate in cursul zilei T intre orele 09:00-18:00, vor fi procesate (acceptate) in cursul zilei T cu data valuta maximala T+3.
Ordinele de plata in valuta intrabancare, receptionate in cursul zilei lucratoare bancare T intre orele 09:00 – 18:00 vor fi procesate in aceeasi zi, iar sambata (zi lucratoare) se vor procesa intre 09:00 si 12:30.
Ordinele de plata in valuta interbancare receptionate sambata (zi lucratoare nebancara) se vor procesa pana la ora 12:30 si se vor introduce in circuitul de decontare in urmatoarea zi lucratoare bancara conform primelor 2 puncte anterioare.
Ordinele de plata in valuta receptionate inafara intervalelor mai sus mentionate sau in zilele nelucratoare se vor procesa in urmatoare zi lucratoare bancara.
Pentru platile valutare care intra sub incidenta Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 113/2009 banca va executa ordinele de plata in valuta cu comision OUR daca presupun o conversie valutara anterioara (comisioanele tuturor bancilor implicate in circuitul de decontare a platii sunt in sarcina ordonatorului) sau SHA (comisioanele BT sunt in sarcina ordonatorului, iar comisioanele bancii corespondente cad in sarcina beneficiarului). Procesarea ordinelor de 9
plata aflate pe circuit sau a instructiunilor transmise electronic care contin optiunea de comisionare BEN (comisioanele tuturor bancilor implicate in circuitul de decontare a platii sunt in sarcina beneficiarului) se va efectua prin transformarea acesteia de catre Banca in SHA.
ART. 51 Pentru platile in valuta care depasesc suma de 100.000 Euro sau echivalent alta valuta, angajatii Serviciului Internet Banking vor solicita confirmarea platii reprezentantilor legali ai clientilor persoane juridice sau fizice dupa caz, telefonic sau prin email.
ART. 52 Banca asigura procesarea schimburilor valutare ordonate de client si receptionate in cursul zilei T (zi lucratoare bancara), de luni pana vineri intre orele 09:00 – 17:00, indiferent de tipul operatiunii (cumparare / vanzare). Ordinele completate in aplicatie de catre clienti/utilizatori, dupa aceasta ora sau in zilele nelucratoare, vor fi datate automat de catre sistem cu data zilei urmatoare lucratoare bancare, urmand a ramane in asteptare in cadrul aplicatiei fara a intra in sistemul bancii pana la data respectiva.
Cursul la care se vor procesa schimburile valutare efectuate in afara orelor de program va fi cel practicat de banca in ziua lucratoare bancara urmatoare.
Banca va procesa ordinele de vanzare/cumparare valuta receptionate de luni pana vineri intre orele 09:00 – 17:00 la cursul afisat in aplicatia clientului.
In cazul in care clientul transmite un schimb valutar in orarul mai sus mentionat, nu dispune de fondurile necesare procesarii schimbului si intervine o modificare de curs, aplicatia de Internet Banking va refuza ordinul si va returna clientului mesajul de refuz.
ART. 53 Banca asigura constituirea si lichidarea depozitelor clasice ordonate de Client si receptionate in cursul zilei T (zi lucratoare bancara) de luni pana vineri, de la ora 9:00 pana la ora 17:00 indiferent de tipul depozitului solicitat.
Sambata (zi lucratoare nebancara) ordinele de constituire si lichidare depozite se vor procesa de la ora 09:00 pana la 12:30.
Ordinele completate in aplicatie de catre clienti/utilizatori, inafara intervalelor mai sus mentionate, vor fi receptionate de catre banca spre procesare in ziua bancara lucratoare urmatoare. In aceste conditii, semnarea ordinelor respective ramane la latitudinea clientului, care poate, fie sa le semneze in ziua curenta, fie sa astepte pana a doua zi lucratoare bancara.
XI. CONFIDENTIALITATEA
ART. 54 Partile se obliga prin prezenta sa pastreze confidentialitatea tuturor informatiilor schimbate sau ce vor fi schimbate, inainte si in timpul perioadei de derulare a acestui contract, legate de serviciul Internet Banking BT 24 si de procedurile sale operationale, chiar daca nu au fost descrise in mod expres ca secrete ori confidentiale.
ART. 55 Partile se obliga prin prezenta sa impuna obligatia confidentialitatii tuturor angajatilor lor ce au acces la informatii confidentiale ca rezultat al activitatii lor.
Banca va pastra confidentialitatea si nu va publica sau divulga in nici un fel nici o informatie sau date cu privire la contul clientului atat in timpul cat si dupa terminarea contractului.
Banca nu va permite accesul la informatii despre Client decat salariatilor sau persoanelor / autoritatilor care prin natura functiei lor au acces la astfel de date. Banca nu va permite 10
angajatilor sai sa divulge orice date sau informatii cu privire la contul Clientului fara acceptul prealabil in scris al Clientului.
Restrictia de confidentialitate nu se aplica, daca:
Informatia este ceruta de catre autoritatea judiciara in timpul unei proceduri judiciare, conforme cu legea si dezvaluirea este autorizata de Conducerea Bancii;
Dezvaluirea unor astfel de informatii apara Banca impotriva unei pierderi iminente;
Clientul cere in scris Bancii sa dezvaluie informatiile;
In oricare alte cazuri prevazute de lege, care obliga banca sa dezvaluie informatii de natura secretului bancar.
XII. FORTA MAJORA
ART. 56 Forta majora, asa cum este definita de lege, exonereaza de raspundere partea care o invoca. Prin forta majora se inteleg toate circumstantele ce survin dupa incheierea contractului si care constau in evenimente imprevizibile si insurmontabile in conformitate cu legea romana. Partea care invoca forta majora trebuie sa aduca la cunostinta celeilalte parti acest lucru in scris, intr-un termen de 5 zile de la data declansarii evenimentului.
XIII. CESIUNEA
ART. 57 In temeiul prezentului contract, este interzis CLIENTULUI sa cesioneze drepturile sale derivand din acest contract catre terte persoane, fara consimtamantul prealabil scris al BANCII.
XIV. DURATA CONTRACTULUI
ART. 58 Prezentul contract intra in vigoare la data semnarii lui si este valabil pe durata existentei contului bancar al Clientului, cu conditia ca acesta sa respecte prevederile Art. 17 & Art. 35 din prezentul document.
XV. SUSPENDAREA DREPTURILOR DE ACCES IN APLICATIE
ART. 59 Suspendarea drepturilor de acces in aplicatie si blocarea efectiva a contului Clientului, are loc in cazul in care Utilizatorul a pierdut/uitat parola (notificand acest lucru Bancii) sau a introdus de trei ori, consecutiv, un ID / o parola gresit/a. Accesul Clientului este blocat pana la emiterea unei noi parole, urmata de deblocarea accesului la aplicatie, conform procedurii descrise in Manualul de Utilizare.
XVI. INCETAREA/ DENUNTAREA/ REZILIEREA CONTRACTULUI
ART. 60 Contractul inceteaza de drept la data inchiderii contului, din cauze autorizate de lege sau oricand, cu acordul partilor.
ART. 61 Clientul poate denunta unilateral contractul, cu conditia notificarii Bancii in scris, cu cel putin 30 de zile anterior datei solicitate pentru incetarea contractului. Clientul poate denunta unilateral contractul numai cu indeplinirea prealabila a obligatiei de achitare integrale a tuturor datoriilor sale fata de banca, fara taxe suplimentare. In acest scop, 11
clientul se va prezenta la banca si va completa formularul corespunzator furnizat de banca in acest sens.
ART 62 Banca poate denunta unilateral contractul cu conditia notificarii Clientului in scris, cu cel putin 60 de zile anterior datei solicitate pentru incetare.
ART. 63 Banca poate cere rezilierea contractului daca:
a) clientul nu-si indeplineste o obligație care este in sarcina sa;
b) clientul este declarat in stare de faliment;
c) clientul notifica Bancii ca, din motive neprevazute si datorita unor conjuncturi economice sau de natura tehnica, ii este imposibil sa continue indeplinirea obligatiilor contractuale.
ART. 64 Clientul poate cere rezilierea contractului daca banca nu incepe prestarea serviciilor (fara sa aiba un motiv justificat) sau nu reia prestarea serviciilor suspendate, in termenul stabilit de reincepere a serviciilor;
ART. 65 Cererea de reziliere a contractului (notificarea) pentru motivele mentionate la art. 63 si 64, se va comunica partii contractante, cu cel puțin 30 de zile anterior datei solicitate de reziliere. Dacă in termen de 30 de zile de la data notificarii partea notificata nu formuleaza obiectiuni asupra motivului de reziliere invocat in notificare astfel incat partile contractante sa initieze rezolvarea amiabila si reluarea contractului, aceasta se considera acceptata si se procedeaza in consecinta.
In cazul in care partenerul de contract nu-si insuseste motivele invocate pentru reziliere si solutionarea amiabila a acestei situatii nu a fost posibila, aceasta disputa devine litigiu care se va solutiona conform prevederilor Cap. XVIII, din prezentul contract.
ART. 66 Banca isi rezerva dreptul de a rezilia contractul, in cel mult 30 zile de la aparitia unor circumstante care nu au putut fi prevăzute la data incheierii contractului si care conduc la modificarea clauzelor contractuale in asa masura incat indeplinirea contractului ar fi contrara interesului public, precum si in orice moment in care constata nerespectarea prevederilor prezentului contract de catre client.
ART. 67 In toate cazurile prevazute mai sus, banca are dreptul de a pretinde numai plata corespunzatoare pentru partea din contract indeplinita pana la data denuntarii unilaterale a contractului/ rezilierii acestuia.
XVII. COMUNICARI
ART. 68 Comunicarile intre parti cu privire la modificarea / actualizarea clauzelor prezentului contract se vor realiza prin intermediul mesageriei securizate a aplicatiei.
Alte comunicari intre parti se pot efectua prin intermediul mesageriei securizate a aplicatiei de Internet banking BT 24 sau prin posta, telefon, fax si e-mail.
Banca va pune la dispozitie clientului, cel putin lunar, in mod gratuit, prin intermediul aplicatiei, informatii legate de operatiunile efectuate pe conturile setate.
XVIII. SOLUTIONAREA CONFLICTELOR SI A LITIGIILOR
ART. 69 Prezentul contract este guvernat de legea romana, fiind in acord si completandu-se de drept cu reglementarile legale in vigoare privind activitatea bancara, regulile cu privire la mandat, orice norma legala ce reglementeaza disciplina financiar-valutara, precum si cu legislatia pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor. 12
Orice litigiu intre parti va fi solutionat pe cale amiabila, iar daca acest lucru nu este posibil, de catre instanta competenta in materie din Cluj-Napoca.
Clientul a fost informat ca are posibilitatea de a se adresa Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor sau Bancii Nationale a Romaniei in vederea medierii disputelor privind serviciile de plata.
XIX. MODIFICAREA CONTRACTULUI
ART. 70 Daca BANCA aduce modificari prezentului contract, pe parcursul derularii acestuia, acestea vor fi notificate CLIENTULUI, conform procedurilor descrise in Capitolul XVII din prezentul contract si cu cel putin 2 luni inainte de intrarea in vigoare a modificarilor. CLIENTUL are dreptul de a denunta unilateral contractul in mod gratuit inainte de data propusa pentru intrarea in vigoare a modificarilor.
Termenul de 2 luni nu se va aplica modificarilor contractuale impuse prin aplicarea unor noi prevederi legale, astfel de modificari aplicandu-se in functie de data intrarii in vigoare a reglementarilor respective.
Neprimirea de catre banca a unui raspuns din partea clientului, pana la data propusa pentru intrarea in vigoare a modificarilor contractului, va fi considerata acceptare tacita de catre acesta a noilor conditii contractuale.
XX. AUTORITATI DE SUPRAVEGHERE
Banca Nationala a Romaniei
Adresa BNR (sediul central):
Strada Lipscani nr. 25, sector 3, București, cod 030031
Centrala telefonică:
021.313.04.10, 021.315.27.50.
www.bnro.ro
Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale
Bulevardul Libertății Nr. 14
Sector 5, Cod 050706
București
România
Compartimentul de Informare și Relații cu Presa
Tel: +40 21 311 41 04
Fax: +40 21 311 41 21
www.mcsi.ro
XXI. DISPOZITII FINALE
ART. 71 Prezentul contract are in anexa: Fisa de Configurare – Anexa 1 si Taxe si comisioane aferente transferurilor initiate prin serviciul internet-banking – Anexa 2 – ca parti integrante ale sale.
ART. 72 Clientul este obligat sa ia la cunostinta despre continutul prevederilor legale in vigoare, cu incidenta asupra operatiunilor pe suport electronic.
ART. 73 Contractul intra in vigoare la data semnarii lui de catre parti. 13
ART. 74 Prezentul contract a fost incheiat in doua exemplare originale, cate unul pentru fiecare parte.
Art. 75 Prezentul contract se completeaza cu Conditiile Generale de Afaceri ale Bancii Transilvania. In caz de discrepanta intre prevederile prezentului contract si Conditiile Generale de Afaceri, prevederile prezentului contract prevaleaza.
Am luat la cunostinta de informatiile prezente in contractul privind efectuarea tranzactiilor bancare pe canale electronice cu 15 zile inainte de semnarea contractului.
Data__/__/____
Sunt de acord cu reducerea perioadei de informare de 15 zile
BANCA TRANSILVANIA CLIENT
SUCURSALA __________
Director ________ _____________
Personal de vanzare – ______________________ 14
Anexa 2
I. COMISIOANE INTERNET BANKING – BT24
Operatiuni necomisionate:
Transferurile intre conturile proprii (deschise la Banca Transilvania sub acelasi ID), schimburile valutare, constituirile depozit, plati utilitati catre conturi colectoare din Banca Transilvania precum si platile in valuta catre beneficiari cu conturi deschise la Banca Transilvania sunt necomisionate
Restul transferurilor initiate de catre client sunt comisionate dupa cum urmeaza:
1. Comisioane plati lei
Plati interbancare efectuate prin serviciul de Internet Banking BT 24: in transe, in functie de valoarea operatiunilor, dupa cum urmeaza:
– 1 – 50lei …………………………….……………… 2.4 lei
– 50.001 – 1000 lei ………………………..……….3.6 lei
– 1000 – 49999.9 lei ………………….………. …5.3 lei
– ≥ 50000 lei ……………………………….……..16.0 lei
Plati intrabancare efectuate prin serviciul de Internet Banking BT 24: in transe, in functie de valoarea operatiunilor, dupa cum urmeaza:
– 1 – 50lei ……………………………………………..1.0 lei
– 50.001 – 1000 lei ………………………………..2.5 lei
– 1000 – 49999.9 lei ……………………….…….3.5 lei
– ≥ 50000 lei …………………………….…….….7.5 lei
2. Comisioane plati valuta:
0.10% din suma, minim …. EUR, maxim ….. EUR (comision Swift inclus)
Comision de procesare si comunicare in regim de urgenta a efectuarii platilor in valuta:
– 1 – 150000 EUR …………………. 25 EUR / plata
CONCLUZII
Sistemele de Internet Banking ce oferă posibilitatea clienților unei bănci să acceseze on- line informații cu privire la situația conturilor lor sau care le permit să efectueze plăti sau transferuri bancare on-line vor fi, cu siguranță, din ce în ce mai utilizate în lume și la noi în țară. De aceea, sporirea măsurilor de securitate privind aceste sisteme este un lucru esențial pentru succesul în continuare a acestui tip de servicii bancare oferite de către o bancă clienților săi.
Împreuna cu toate celelalte aplicații de afaceri pe Internet, printre care comerțul electronic, e-banking, e-cash, s.a., sistemele de Internet Banking vor continua să se dezvolte urmând să apară, desigur, noi plusuri legate de funcționalitatea și securitatea acestora.
Din operațiunile realizate prin online banking, atât clienții, cât și băncile au de câștigat. Clienții economisesc timp și bani, bucurându-se în același timp de un plus de confort. Băncile reduc costurile cu sucursalele băncii, înregistrează un număr mai mare de operațiuni și tranzacționează volume mai mari.
În ciuda acestor beneficii evidente, situația pe piața bancară din România este însă momentan contrară așteptărilor. Numai 2% din populația țării a folosit serviciile de internet banking în 2009, față de media de 32,5% înregistrată la nivelul Europei (EURO 27), conform Eurostat.
Considerăm că piața actuală a serviciilor de Electronic – Banking este destul de populată de oferte de acest gen, iar clienții serviciilor în cauza încep a se înmulți tot mai mult, tocmai datorită mediului afacerilor prezent în România, în care economisirea timpului, a banilor și siguranța unor servicii de calitate sunt puncte vitale în desfășurarea în condiții satisfăcătoare a activităților economico-sociale.
Având în vedere faptul că Electronic – Banking-ul ia amploare tot mai mare în desfășurarea activităților bancare, iar pe de altă parte datorită necesității tot mai mari a economisirii timpului și fondurilor bănești, consideram – și nu suntem singurii – că serviciile de Electronic – Banking vor înlocui în cel mai scurt timp serviciile tradiționale oferite până acum de băncile romanești, iar lumea va fi tot mai încrezătoare în siguranță și beneficiile oferite de acestea.
BIBLIOGRAFIE
Cezar Basno, Nicolae Dardac – Operațiuni bancare. Instrumente și tehnici de plată, Ed. Economică, București, 2005
Cornel Nicolae Jucan, Curs – Sisteme informatice financiar-bancare
Goloșoiu-Georgescu Ligia – Business of banking, Editura ASE, București, 2002
Vasilache Dan – Plăți electronice – Editura Rosetti Educațional, București 2004
Banca Națională a României – Regulamentul nr. 4/2002 privind tranzacțiile efectuate prin intermediul instrumentelor de plată electronică și relațiile dintre participanții la aceste tranzacții
MCTI – ORDIN nr. 218 din 14 iunie 2004 privind procedura de avizare a instrumentelor de plată cu acces la distanță, de tipul aplicațiilor Internet-banking, home-banking sau mobile-banking
web-site-urile unor bănci din Romania
Raport final al Comisiei Europene, Analiza Ensight 2008
www.banking.ro
www.zf.ro
www.volksbank.ro
www.ing.ro
www.bancherul.ro
www.mcti.ro
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Internet Banking (ID: 141580)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.