Interdependența complementaritatea dintre metodele tradiționale și cele alternative de [623220]

1
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

INTERDEPENDENȚA /COMPLEMENTARITATEA DINTRE METODELE
TRADIȚIONALE ȘI CELE ALTERNATIVE DE EVALUARE UTILIZATE ÎN
CADRUL ACTIVITĂȚILOR MATEMATICE DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR

COORDONATOR,
Conf. Univ. Dr. MONICA ANA PARASCHIVA PURCARU

AUTOR,
Prof. IONETECU ALINA ELENA
Grădinița cu program prelungit Nr.1 Codlea

2015 -2017

2

’’Evaluarea merită un loc important în
învățământ, din care face parte integrată. Ea
are întotdeauna un raport direct sau indirect cu
progresul, în extensie și în calitate, al
învățării.’’ (D. Ausbel)

3
CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 5
Partea I. FUNDAMENTE TEORETICE ………………………….. ………………………….. ………………………….. 9
Capitolul 1. EVALUAREA – COMPONENTĂ FUNDAMENTALĂ A PROCESULUI DE
ÎNVĂȚĂMÂNT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 9
1.1. Evaluarea școlară – repere conceptuale ………………………….. ………………………….. ………………….. 9
1.2. Evaluarea în învățământul preșcolar ………………………….. ………………………….. …………………….. 10
1.3. Evaluarea – strategie în trei timpi ………………………….. ………………………….. ………………………… 11
1.3.1. Evaluarea initială ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 11
1.3.2. Evaluarea continua ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 12
1.3.3. Evaluarea sumativă ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 14
Capitolul 2. METODE DE EVALUARE A REZULTATELOR ………………………….. ……………………. 16
2.1. Metode tradiționale de evaluare ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 16
2.1.1. Probele orale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 17
2.1.2. P robele scrise ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 18
2.1.3. Probele practice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 21
2.2. Metode moderne de evaluare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 23
2.2.1. Hărțile conceptuale ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 23
2.2.2. Metoda R.A.I. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 24
2.2.3. Observarea sistematică a comportamentului ………………………….. ………………………….. ……. 26
2.2.3. Metoda cubului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 26
2.2.5. Metoda Ciorchinele ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 27
2.2.6. Explozia stelară ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 28
2.2.7. Metoda Lotus ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 29
2.2.8. P roiectul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 30
2.2.9. Portofoliul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 31
Capitolul 3. CURRICULUM PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR ………………………….. ….. 34
3.1. Specificul activităților matematice în învățământul preșcolar ………………………….. ………………. 34
3.2. Proiectarea activităților matematice ………………………….. ………………………….. ……………………… 35
3.3. Proiect de activitate integrată ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 37
PARTEA a II -a. CERCETAREA PSIHOPEDAGOGICĂ ………………………….. ………………………….. .. 46
Capitolul 4 – OBIECTIVELE ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII ………………………….. ……………….. 46

4
4.1. T ema și designul cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 46
4.2. O biectivele și ipote za cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 46
4.3. Descr ierea lotului de subiecți ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 48
4.4. Metodele și instrumentele cercetării ………………………….. ………………………….. …………………….. 50
4.5. Planul cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 52
Capitolul 5 – REZULTATELE CERCETĂRII ………………………….. ………………………….. ……………….. 54
5.1. Etapa inițială ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 54
5.2. Et apa experimentală ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 72
5.3. Et apa finală ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 148
5.4. Interpretarea rezultatelor cercetării ………………………….. ………………………….. …………………….. 165
Capitolul 6 – CONCLUZII ȘI PROPUNERI ………………………….. ………………………….. ………………… 185
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 188
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 190

5
INTRODUCERE

Motivarea alegerii temei

Am observat de -a lungul timpului o anumi tă teamă față de orice tentativă mai hotărâtă
de evaluare, nu numai în învățământ ci și în celelalte domenii ale vieții sociale. O astfel de
reținere se datorează mentalității că suntem toți egali și deci nu mai are sens să pierdem
timpul măsurând.
Învățământul preșcolar, are drept scop asigurarea pregătirii copiilor de 3 -6/7 ani,
pentru integrarea în regimul activității școlare. Preocuparea pentru dezvoltarea intelectuală a
copilului în perioada preșcolară se regăsește concretizată în planul teoriei și practicii
structurării sistemelor școlare .
Grădinița și implicit școala au obligația să facă din studiul matematicii un instrument
de acțiune eficientă, constructivă și modelatoare, asupra personalității copilului.
Învățare a matematicii nu se poate rezuma la simpla asimilare de cunoștințe, ci ea
trebuie să vizeze formarea unui anumit mod de a gândi, printr -un permanent antrenament al
gândirii. Astfel, o atenție sporită se acordă evaluării, ca etapă importantă în fixarea și
consolidarea cunoștințelor acumulate de căt re preșcolari.
Actul evaluării, constituie o preocupare permanentă a educatoarelor, mai ales în
activitățile cu conținut matematic. Evaluarea înseamnă măsurarea r ezultatelor, iar pentru a
măsura ceea ce s -a obținut în cursul activității este necesară uti lizarea unor in strumente
adecvate. Activitățile cu conținut matematic au o importantă semnificativă în activitatea din
grădiniță. Indiferent de domeniul în care acționează, omul modern trebuie să posede o bună
pregătire matematică pentru a putea soluționa multiplele și variatele probleme ale vieții.
Activitățile matematice desfășurate în grădiniță trebuie să folosească structurile matematice
pentru a organiza învățarea modernă în vederea pregătirii pentru școală.
În viziunea noului curriculum , activitățile matematice din grădiniță vizează stimularea
dezvoltării limbajului, a capacităților intelectuale, a deprinderilor de muncă intelectuală și
independența, contribuie la trecerea treptată de la gândirea concret intuitivă la gândirea
simbolică, abstractă, pre gătind copiii pentru înțelegerea și însu șirea matematicii .

6
Dacă preș colarul este atras de matematică sau nu, depinde în mare măsură de
educatoare, de modul cum proiectează activitățile, de multiplele procedee folosite, de
noutatea pe care o transmite prin fiecare exercițiu, de modul cum știe să activeze gândirea,
să-l atragă pe copil, să participe direct și activ la activitate.
Activitățile matematice la grupa mare trebuie să continue exersarea capacităților
anterioare, introducând treptat elemente de con strucție a numărului, numerație și operații cu
numere, toate acestea într -un regim de joc și activitate de manipulare concretă și percepție.
Ele sunt în fapt finalități ale dezvoltării cognitive și trebuie urmărite pe tot pa rcursul
activit ății cu preșcolar ii, indifer ent de domeniul de cunoastere abordat .
“În teroriile moderne se scrie tot mai mult despre învățarea experiențială, de profesor
cu rol de ghid sau de facilitator al proceselor de învățare, de valorizarea și dezvoltarea
potențialului fiecărui cop il, de respectarea ritmului și a stilului sau cognitiv propriu”
(Brebean, S., Gongea, E., Ruiu, G., Fulga, M., 2002 , p. 7 )
Sunt multe metode prin care copii pot înv ăța sau exersa concepte și deprinderi, dar
este foarte important modul în care acționează educa toare a și părintele în stimularea
interesului copilului pentru cunoaștere, în stimularea interesului pentru a caută informația
necesară și pentru a o utiliza în contexte variate, stimularea interesului pentru rezolvarea de
probleme prin planificarea și org anizarea unor activități sau jocuri cu acest scop.
“În societatea actuală are loc un proces dinamic care obligă toată categoriile sociale să
țină pasul cu evoluția societății și implicit a educației” (Brebean, S., Gongea, E., Ruiu, G.,
Fulga, M., 2002, p. 1)
Nevoile și cerințele copiilor pe s cenă educațională cer educatoarelor o schimbare
radicală a mentalității, a abordării creative a tematicilor propuse pe nivele de vâr stă prin
folosirea diferitelor metode fie tradiționale sau alternative . Activitățile pentru copii trebuie să
aibă un caracter spontan și să contribuie la dezvoltarea independenței în gândire și acțiune.
După fiecare metodă aplicată se pot obține performanțe, pe care copilul le percepe, făcându -l
astfel responsabil în rezolva rea sarcinilor de lucru viitoare. Metodele modern e implică mult
tact din partea dascălilor deoarece trebuie să -și adapteze stilul didactic în funcție de tipul de
copil, pesimist, agresiv, nerăbdător, acaparator, pentru fiecare găsind gestul, mimica,
interj ecția, întrebarea, sfatul, orientarea, laudă, aprecierea, entuziasmul în concordanță cu
situația dată.

7
Este absolut necesar că în activitatea cu preșcolarii educatoarea să dea dovadă de
flexibitate și creativitate în același ti mp în abordarea activițățilo r de evaluare, pentru a evita
astfel rutina și a acționa pentru transformarea învățământului care încă se bazează pe
informație, pe reproducerea ei, într -un învățământ global, integrat și creativ, bazat pe
educație, pe formare.
Prezența lucrare constituie rezultatul preocupărilor mele privind: valorificarea
activităților de evaluare prin metode și instrumente de evaluare cât mai diversificate,
realizarea unei conexiuni între activități printr -un transfer de idei și metodologii, pentru a
ajunge la precizare a cunoștințelor și la creșterea capacităților de aplicare în practică.
Lucrarea are trei obiective generale:
1. Realizarea unui studiu teoretic asupra metodelor tradiționale și a celor alternative de
evaluare utilizate în învă țământul preșcolar în activi tatile matematice.
2. Realizarea unei cercetări psihopedagogice metodic apli cative cu tema:
“Interdependența /complementaritatea dintre metodele tradiționale și cele alternative de
evaluare utilizate în cadrul activităților matematice din învățământul preș colar”
3. Valorificarea experienței dobândite în realizarea unei miniculegeri de fișe de evaluare
proprii (fișe, probe, jocuri, instrumente de evaluare la grupa mare)
Realizând o scurtă prezentare a l ucrării de față, am putea afirma următoarele:
Prezenț a lucrare de cercetare are 190 de pagini, conținutul acesteia fiind structurat în
două părți.
Partea întâi cuprinde cadrul teoretic al problemei studiate, concepte cheie ale abordării
metodelor de evaluare, particularități psiho -fizice și intelectuale ale copilului preșcolar
precum și importanta acestei teme la acest nivel educativ.
Partea a doua cuprinde consemnarea aspectelor esențiale ale studiului aplicativ
realizat în legătură cu tema lucrării la nivelul grupei mari. Tot în această parte sunt prezent ate
rezultatele cercetării în cele trei etape: inițială, experimentală și finală.
Ultimul capitol al lucrării este consacrat prezentării concluziilor desprinse în urmă
derulării experimentului, propunerilor cu privire la desfășurarea activităților de eval uare
viitoare.

8
În finalul lucrării sunt anexate probele de evaluare din cel e trei etape ale cercetării sub
forma unei miniculegeri de fișe de evaluare pentru preșcolari.

9
Partea I. FUNDAMENTE TEORETICE
Capitolul 1. EVALUA REA – COMPONENTĂ FUNDAMENTALĂ A
PROCESULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT

1.1. Evaluarea școlară – repere conceptuale

Evaluarea reprezintă o componentă fundamentală a procesului de învățământ, statutul
ei în cadrul acestuia fiind reconsiderat, mai ales în ultimele deceni i, datorită numeroaselor
cercetări, studii, lucrări elaborate pe această temă. Evaluarea școlară este percepută astăzi ca
fiind organic integrată în procesul de învățământ, având rolul de reglare, optimizare,
eficientizare a activităților de predare -învăța re.
Evaluarea rezidă în „culegerea, valorificarea, aprecierea și interpretarea informațiilor
rezultate din procesul de învățare; măsurile pedagogice, proiectele curriculare care rezultă
din aceste activități” (Schaub, Zenke, 2001, p.100 -101).
Transformăril e produse la nivelul activității evaluative, în special după 1990, au fost
generate și marcate de următoarele idei (Cardinet, Laveault, apud Manolescu, 2008, p.307):
– triumful cognitivismului asupra behaviorismului;
– coresponsabilizarea, în procesul evaluativ, a celui care învață, deci a elevului;
– introducerea perspectivei metacognitive în procesul evaluativ;
Cognitivismul aduce în atenția evaluatorilor concepte precum: autoevaluare,
metacogniție, autocontrol, autoreglare, percepția eficacității personale etc.. În cadrul
evaluării școlare se produce astfel o mutație radicală: de la un demers evaluativ centrat pe
produs, pe rezultatele obținute efectiv de către elev, este necesar să realizăm tranziția către
un act evaluativ centrat pe procesele cog nitive care susțin învățarea, un act evaluativ care să
permită și să stimuleze autoreflecția, autocontrolul și autoreglarea.
Evaluarea are un rol și un loc bine fundamentat în procesul educativ, întrucât fără evaluare
procesul nu ar mai fi finalizat, v erificat sau ameliorat în vederea, atât a însușirii de informații
cât și de comportamente și a dezvoltării elevului ca personalitate. Ea este considerată de
specialiștii în domeniu ca fiind punctul final în cadrul unei succesiuni de evenimente:
stabilirea scopurilor pedagogice, proiectarea și executarea programului de realizare a
scopurilor, măsurarea rezultatelor aplicării programului iar noua reformă o include în sfera sa
tocmai datorită necesității și importanței ei la nivelul procesului de învățământ. E valuarea ca
ansamblu este determinată de către specialiști ca făcând parte din procesul didactic în egală

10
măsură cu predarea și învățarea, numai ca evaluarea nu trebuie să se realizeze ca o activitate
suprapusă, adaugată procesului de instruire ci să se in tegreze în proces aducându -i luciditate
și competență.
“La limită se poate ajunge la o evaluare fără judecare dar fondată numai pe constatări.
Altfel spus, obiectivul evaluării nu constă în a raporta o acțiune educativă la un ansamblu de
valori mai mult sau mai putin absolute, în vederea unei condamnări sau aprobări, ci de a
ajunge la o descriere suficient de sistemică pentru a putea percepe legăturile între diferite
elemente și, în caz de nevoie, de a acționa asupra unora dintre ele pen tru a mod ifica altele”.
(Cucoș, C., 1995, p.137)
În conformitate cu Sorin Cristea (2000, p.134) actul evaluării presupune momente relative
distincte: măsurarea, aprecierea rezultatelor școlare și adoptarea măsurilor ameliorative.
Toate acestea par a fi definitorii pentru evaluarea formativă, intrucât îndeplinește aceste trei
condiții, cuprinzându -le în sfera sa. Astfel pentru Sorin Cristea, evaluarea trebuie să se
desfășoare după anumite tipare formative, care să îl ajute pe elev și totodată pe cel care
evalu ează.

1.2. Evaluarea în învățământul preșcolar

Prin intermediul evaluării, educatoarea cunoaște în fiecare etapă a desfășurării
procesului instructiv -educativ, nivelul de cunoștinte atins de copii, identifică atât punctele
forte cât și lacunele din cunoștințe le, priceperile, deprinderile, aptitudinile sau limbajul
copiilor. În acest fel, pe baza diagnosticului, educatoarea stabilește măsurile necesare pentru
completarea și aprofundarea cunoștințelor, pentru corectarea deprinderilor greșite,
perfecționarea pric eperilor și deprinderilor greșite.
Tot prin evaluare, educatoarea “inventariaz ă achizițiile copiilor și apreciază progresul
realizat de copil de la o etapă la alta a devenirii sale” ( Constantin Petrovici,2014, p.224 ).
Deasemenea, “evaluarea rezultatelor îndeplinește și un rol de reglare a activității preșcolare
cu efecte pozitive asupra activității copiilor” ( Constantin Petrovici, 2014, p.224 ). Copilul
înregistrează și vibrează la cea mai nesemnificativă apreciere, și simte cel mai puternic
sentiment de f rustrare la cea mai neînsemnată observație, așa că efectele pozitive ale evaluării
se reflectă asupra atitudinii copilului față de activitățile din gradiniță.

11
Principalul scop al evaluării este să urmărească progresul copilului și să stabilească
exact la c e nivel de dezvoltare se află fiecare copil în parte, astfel încât parcurgerea programei
să vina în întâmpinarea nevoilor copiilor priviți individual și să asigure succesul experiențelor
tuturor. Prin intermediul evaluării constatăm, apreciem, diagnosticăm , descoperind factorii
care au condus la rezultat și prognosticăm rezultatele pentru următoarele etape de instruire.
1.3. Evaluarea – strategie în trei timpi

Pentru cunoașterea rezultatelor școlare la sfârșitul unui segment de activitate, a
evoluției copiilor pe parcursul procesului, ca și pentru stimularea activității acestora este
necesară evaluarea lor la începutul activității, pe parcursul și la finalul acesteia. Acești timpi
definesc ” trei strategii de evaluare care se disting prin modul de integ rare în procesul de
învățământ” (Ion T. Radu, 2004, p. 117)
 Evaluarea inițială, care premerge un program de instruire;
 Evaluarea continuă, formativă;
 Evaluarea sumativă, cumulativă;

1.3.1. Evaluarea initială

Este cea care se efectuează la începutul unui program de instruire. Este impusă de faptul
că la începutul unui program de instruire există o oarecare eterogenitate în randul copiilor în
ceea ce privește cunoștințele, abilitățile, în general posibilitățile de învățare a noilor
conținuturi, în consecinț ă apare necesitatea anticipării procesului de formare prin cunoașterea
pregătirii anterioare a copiilor, a nevoilor de învățare , ca și de creare a premiselor necesare
pentru asimilarea noilor conținuturi. Sunt relevante, în această privință, cuvintele
psihopedagogului american Ausubel, care subliniază: “Dacă aș vrea să reduc toată
psihopedagogia la un singur principiu, eu spun: ceea ce influențează cel mai mult învățarea
este ceea ce știe elevul la plecare. Asigurați -vă de ceea ce știe și instruiți -l în co nsecință”
(Ausubel, Robinson, 1981).
Acest tip de evaluare este util pentru remedierea unei stări de fapt, pentru aplicarea
unui program de recuperare sau de refacere a noțiunilor fundamentale ce vor fi implicate în

12
susținerea învățării viitoare, pentru a omogeniza într -un fel, fondul de cunoștințe și abilitățile
indispensabile unui nou parcurs.
În funcție de acestă evaluare se vor organiza mai bine activitățile în continuarea
procesului didactic. Întrucât îndeplinește funcții de reformare, diag nosticare, prognosticare
asupra rezultatelor obținute de fiecare elev în parte și de clasă în general. De cele mai multe
ori evaluarea inițială se realizează prin probe scrise, dar se mai poate realiza și prin probe
orale, practice, chestionare, referate, portofolii, etc. La începutul unui program de instruire
(început de an școlar, semestru, capitol). Testul se întocmește de profesor pornind de la o listă
cuprinzând elemente esențiale de conținut din materia parcursă pe baza căreia se elaborează
itemii cor espunzatori și modalitățile de raspuns. După aplicarea testului și corectarea lui se
realizează un inventar de greșeli tipice, confuzii, lacune, pe baza cărora profesorul își va
proiecta activitatea de instruire diferențiată la clasă.
Activitatea conceput ă pe baza evaluării inițiale poate fluctua făcând necesară
adaptarea continuă a desfășurării ei. Dacă evaluarea inițială a permis organizarea acțiunii în
perspectiva unor obiective precise, acestea nu semnifică că toate componentele sunt fixate
și că totul este prevăzut. Orice activitate face necesară reorganizarea sa continuă raportâ nd-
o la ceea ce trebuie realizat , întrucât este admisă posibilitatea apariției unor evenimente
neprevăzute.

1.3.2. Evaluarea continua

Evaluarea continua (formativă) poate fi integrată constant și operativ pe tot parcursul
procesului instructiv -educativ. Deoarece urmărește să asigure un progres punctual și
continuu, totodată se bucură de prioritate și vine în sprijinul menținerii unui flux evaluative
continuu. Practic area acestui tip de evaluare presupune împarțirea materiei în unități, pentru
fiecare unitate în parte având obiective specifice bine stabilite. Este o evaluare criterială,
deoarece se orientează după obiective și conținuturi. Sprijinindu -se pe mecanismele unui
feed-back imediat, operativ și frecvent, această evaluare le oferă elevilor o “confirmare
(întărire) a învățării și îi ajută să depisteze dificultățile întâmpinate și să le depășească, să
repereze greșelile ivite și să sugereze proceduri de corecție și remediere imediată” (Ioan
Cerghit, Sisteme de instruire alternative și complementare).

13
Evaluarea formativă se referă la copil, care primește un feed -back continuu de la
educatoare . Performanțele lui sunt comparate cu un prag de reușită dinainte fixat , copilul nu
este judecat, nu primește calificative și nu este supus clasificării. Copilul este încurajat să
pună întrebări, îi sunt stimulate și motivate eforturile în învățare. Este sprijinit efortul de
autoevaluare, devenit un mijloc de stimulare a d ezvoltării capacității autoevaluative la copii.
Așa cum arată Fayol (1989), sunt puțini subiecți în măsură “să -și evalueze procedurile
folosite și rezultatele lor, cel puțin atunci când se confruntă cu sarcini complexe, realizarea de
compuneri, rezolvarea unor probleme, utilizarea unor strategii de învățare. În această fază ei
trebuie să fie ghidați, să beneficieze de un feed -back”. Pentru a deveni capabil de autocorecții
eficiente copilul trebuie să beneficieze de “feedback -uri repetate, numeroase și foart e
apropiate în timp, asupra realizării sarcinilor”(Monteil, 1997, p. 56).
Individualizarea și tratarea diferențiată a preșcolarilor constituie două dintre strategiile
principale de ameliorare a randamentului școlar și de înlăturare a insuccesului.
Individualizarea și abordarea diferențiată a procesului de instruire la matematică presupune,
pe de o parte, cunoașterea preșcolarilor, observarea lor permanentă și urmărirea evoluției lor
(mai ales pe plan intelectual), pentru a le putea adresa, în orice moment, sarcini
corespunzătoare nivelului lor de dezvoltare.
Diferențierea și ind ividualizarea în învățare, ca soluții pedagogice de optimizare a actului
didactic, au ca scop eliminarea unor lacune din cunoștințele și deprinderile copiilor și
atingerea performanțelor minimale acceptate dar și îmbogățirea și aprofundarea cunoștințelor
copiilor capabili de performanțe superioare Pentru ca această dorință să fie realizabilă,
educatoarea are posibilitatea să opteze pentru una sau mai multe din soluțiile pedagogice care
pot optimiza actul didactic: – diferențierea și individualizarea instrui rii în secvența de dirijare
a învățării în cadrul unei activități comune; – programe compensatorii de recuperare incluse în
etapa jocului și a activităților liber -creative.
Activitățile matematice, în concepția individualizării învățământului matematic,
necesită o profundă și competentă analiză a conținutului noțional al matematicii, o
raționalizare și o programare secvențială a acestuia, din care să rezulte solicitările (întrebări,
activități, sarcini), pe care educatoarea le adresează preșcolarilor și c are trebuie gradate în
raport cu capacitățile și ritmurile fiecărui copil, ale grupurilor și ale clasei, ca unitate socială.

14
Evaluarea formativă măsoară, deci, nu rezultatul învățării în ansamblu, ci elemente ale
acestui proces prin aprecierea secvențială a modului de rezolvare a sarcinilor asociate
obiectivelor operaționale, oferind informații despre stadiul atins de copil în formarea unor
capacități, operații ale gândirii și deprinderi operatorii.
Natura, structura și scopul în care sunt proiectate activ itățile diferențiate în evaluarea
formativă conduc la următoarele tipuri de acțiune:
a) acțiuni corective – destinate preșcolarilor aflați în limitele situației preșcolare normale, dar
cu ușoare rămâneri în urmă la predare -învățare, datorate fie unei situ ații de adaptare mai grea
la sarcinile didactice, fie datorită unor momente critice în dezvoltarea psiho -fizică, unor
tulburări psiho -afective și chiar instrumentale etc.;
e) acțiuni recuperatorii – destinate celor aflați în situații de ușor handicap (diz armonii
cognitive, tulburări de atenție, limbaj, memorie, gândire sau necognitive, cum ar fi cele de
natură motivațională, volitivă, relațională etc.);
c) acțiuni de dezvoltare prin suplimentarea programului de instruire – destinate celor dotați,
care dis pun de capacități deosebite, au înclinații sau talente.
Evaluarea formativă determină secvențial calitatea actului didactic, educatoarea având
la dispoziție alternative și soluții pedagogice.

1.3.3. Evaluarea sumativă

“Evaluarea sumativă este caracteris tică învățământului tradițional, în care actul de
evaluare a rezultatelor școlare urmărește să cunoască în ce masură subiecții au atins
performanțele așteptate, obiectivele vizate, într -o activitate și în continuare aprecierea
acestora într -o anumită formă ”( Ion T. Radu, 2004, p.129). Prin urmare, se apreciază că
pregatirea subiecților este în concordanță cu obiectivele stabilite atunci când evaluarea finală
(la sfârșitul unei perioade de activitate) indică acumularea cunoștințelor necesare și formarea
comp etențelor vizate.
“Este modul de evaluare dinamică a rezultatelor școlare realizat, predominant, prin
verificări punctuale, pe parcursul programului, încheiate cu o evaluare globală, de bilanț, la
sfârșitul unor segmente de activitate relativ mari, în gene ral corespunzătoare trimestrelor sau

15
semestrelor, anului școlar sau ciclului de învățământ. Ea operează sondaje, atât în ceea ce
privește elevii, cât și materia a cărei însușire este verificată. Datorită acestei caracteristici,
evaluarea sumativă nu poate oferi informații sistematice și complete privind măsura în care
subiecții cuprinși într -un program de instruire și -au însușit conținuturile predate și nici dacă
un elev stăpânește toate conținuturile esențiale parcurse. De asemenea, evaluarea realizată în
acest mod nu însoțește procesul didactic în toate secvențele acestuia și, în consecință, nu
permite reglarea, ameliorarea lui, decât după perioade relative îndelungate.” ( Ion T. Radu,
2004, p.128 -129)
Evaluarea finală este de cele mai multe ori cea care hotărăște viitorul profesional al
elevilor, printr -o notă sau calificativ. Acest tip de evaluare de cele mai multe ori trăita de
elev ca singurul moment adevărat de evaluare, cel pe care elevul îl simte ca fiind cel mai
important. Ea are capacitatea de a releva dacă elevul a atins nivelul de performanță stabilit
dinainte și care -l nedreptățește la recunoașterea socială. Distincția dintre acest tip de
evaluare și celelalte două constă in poziția acesteia în raport cu procesul de instruire.
Importanța evaluării finale decurge din cele două funcții pe care le îndeplinește:
de verificare și de comunicare. Funcția de verificare se realizează pe parcursul activității
dar se manifestă în final, întrun inventar, o sinteză a efectelor produse de activitatea
derulată, concretizate în cunoștiințe acumulate, capacități formate, comportamente,
competențe. Unele rezultate sunt direct observabile pe când altele ies la iveală în urma unor
probe cu caracter de sinteză, che stionare, probe practice. Atunci când evaluarea finală se
realizează prin crearea unui examen final, aprecierea rezultatelor examenului se realizează
prin raportarea la normă, la anumite standarde determinate. Astfel evaluarea finală are
caracter de certif icare a pregătirii cerute, fie pentru a accede într -o nouă etapă de școlarizare,
fie în cazul intrării în viata activă – pentru îndeplinirea unor activităti socio -profesionale.
Evaluările finale se realizează uneori prin însumarea evaluărilor realizate pe parcursul
programului, atribuindu -se acestora ponderi variabile, precum si ca acțiuni evalutive formal
desprinse de programul de instruire.

16
Capitolul 2. METODE DE EVALUARE A REZULTATELOR

În contextul educației actuale se impune diversificarea strategiilor evaluative și alternarea
metodelor, tehnicilor și instrumentelor tradiționale de evaluare cu cele moderne
(alternative/complementare).
„Spre deosebire de metodele tradiționale care realizează evaluarea rezultatelor școlare
obținute pe un timp limitat și în legătură cu o arie mai mare sau mai mică de conținut, dar
oricum definită – metodele alternative de evaluare prezintă cel puțin două caracteristici: pe de
o parte, realizează evaluarea rezultatelor în strânsă legătură cu instruirea/învățarea, de multe
ori concomitent cu aceasta; pe de altă parte, ele privesc rezultatele școlare obținute pe o
perioadă mai îndelungată, care vizează formarea unor capacități, dobândirea de competențe și
mai ales schimbări în planul intereselor, atitudinilor, corel ate cu activitatea de învățare.”
(Radu, I., T., 2000, p. 223 -224).

2.1. Metode tradiționale de evaluare

Metodele tradiționale de evaluare nu reprezintă ceva depășit sau vechi, au această
denumire datorită consacrării lor în timp, fiind cele mai utilizate . Acestea includ: probele
orale, probele scrise și probele practice.
De-a lungul timpului s -a descoperit că soluția cea mai potrivită vine din îmbinarea
diferitelor metode de evaluare existente și nu din folosirea unora în detrimentul celorlalte.
Este sinonimă cu aprecierea clasică, cu notația sau corecția, cu controlul continuu al învățării
școlare. Evaluatorul este cel care constată, compară și judecă deci evaluarea este centrată pe
elev și apreciază conformitatea cunoștințelor predate cu o scară de v alori care este lăsată la
aprecierea profesorului și care rămâne în mare parte implicită, nu se comunică elevilor
(J.Vogler, pag. 158). De reținut este și faptul că incriminează doar elevul nu și criteriile de
apreciere deși de multe ori criteriile sunt in suficient definite sau confuze.

17
2.1.1. Probele orale

În învățământul preuniversitar evaluarea orală este cel mai des folosită, deoarece oferă
educatoarei un feed -back imediat.
Evaluarea orală se realizează prin metoda conversației și oferă informații despre
nivelul de formare a structurilor verbale prin modul cum utilizează limbajul matematic ca
suport al acțiunii și despre competențele de comunicare. Copilul acționează, analizează,
compară și exprimă prin limbaj datele sarcinii primite. El recurge la terminologia matematică
(cuvânt) nu doar pentru a descrie acțiunea, ci pentru a motiva și verbaliza rezultatul acțiunii.
În acest mod, se deplasează centrul de greutate al învățării de la formarea structurilor
operatorii la structurile verbale.
Necesitat ea evaluării orale este cerută și de existența stadiului verbal al acțiunii, ca
etapă ce favorizează interiorizarea structurilor logice (noțiunilor) la copiii preșcolari. Astfel,
în cadrul activităților matematice, copiii realizează sarcini de verbalizare: ei numesc pe rând,
cu glas tare, atributele unui obiect, le enumeră tot cu glas tare și le identifică pe materialul
didactic, apoi exteriorizează verbal rezultatul la care ajung. În felul acesta, educatoarea poate
aprecia nivelul de înțelegere și conștien tizare a conținutului și gradul de formare a unor
competențe operatorii prin modul de integrare a limbajului în acțiune, ceea ce este
determinant pentru aprecierea gradului de realizare a obiectivului de verbalizare.
Evaluarea orală se realizează dominant în secvența de dirijare a învățării, ca o tehnică
de evaluare continuă. Pe un panou tip flanelograf, educatoarea marchează prin buline diferit
colorate răspunsurile corecte, parțial -corecte sau eronate pentru sarcinile de verbalizare ale
obiective lor operaționale. În acest mod, pentru fiecare obiectiv operațional se pune în
evidență gradul de realizare și informațiile obținute pot ușura luarea deciziei de adoptare a
unor strategii ameliorative. Informațiile obținute prin această tehnică de evaluare orientează
educatoarea în conceperea probelor formative pe unități de învățare, însă nu permit o
verificare analitică a cunoștințelor și deprinderilor individuale. Se impune ca în aceeași
activitate să se recurgă la mijloace de evaluare individuală obiect ivate în răspunsurile scrise.

18
2.1.2. Probele scrise

Proba de evaluare conține itemi (sarcini, întrebări etc.) ce materializează obiectivele
stabilite și în conceperea cărora trebuie să se ia în considerație: cerințele programei (barem
minim); nivelul r eal atins de copiii din grupă; posibilitățile fiecărui copil. La corectarea
fișelor trebuie ținută o evidență strictă a lacunelor preșcolarilor, pentru a lua măsuri de
eliminare a lor, prin fișe de recuperare, corective. Este îndeplinită astfel cerința unu i
învățământ diferențiat cu intenția de a egaliza condițiile de însușire a cunoștințelor prin
programe de recuperare (de aducere la nivelul celorlalți și a preșcolarilor care au dovedit
neînțelegeri sau înțelegeri greșite în probele date spre rezolvare, în fișele folosite la evaluarea
predictivă sau la evaluarea formativă de progres).
Diferențele calitative (de gândire, inteligență, imaginație etc.) care se manifestă la
copiii supradotați sunt satisfăcute prin fișele de dezvoltare, care trebuie să aibă ace leași
obiective, dar dincolo de aplicarea unor algoritmi de lucru și pretind în rezolvare capacitatea
de analiză și sinteză.
Evaluarea continuă are deci rolul de a urmări schimbările comportamentale ale
copiilor în timpul învățării. Educatoarea are posibi litatea de a constata și aprecia stadiul de
însușire a unor cunoștințe, deprinderi, tehnici de lucru, fiecare etapă a învățării este apreciată
și întărită, asigurându -se o învățare în pași mici. Copilul câștigă încredere, își reglează
efortul, ritmul de mu ncă și tehnicile de lucru, evaluarea continuă fiind formativă prin efecte
dacă se sprijină pe elemente de întărire pozitive (aprecieri, calificative, laude). Fișele de
evaluare asigură astfel o îmbinare a muncii frontale cu munca individuală și constituie
instrumente specifice în evaluarea formativă.
Fișele conțin, de regulă, o singură sarcină corespunzătoare unui anume obiectiv
operațional urmărit. Acestea realizează o diferențiere a învățării până la individualizare și pot
fi folosite cu eficiență în va riantele de organizare a activității diferențiate prezentate în
capitolul precedent. Se pot distinge, astfel, următoarele tipuri de fișe (Petrovici, C., 2014,
p.226):
• fișe cu conținut unic, cu sarcini unice (activitate frontală);

19
• fișe cu conținut uni c, cu sarcini pe grupe de lucru eterogene (grupuri eterogene). Aceste
două tipuri de fișe se completează în etapa de dirijare a învățării și sunt considerate fișe de
exercițiu;
. • fișe ce conțin sarcini cu nivele diferite de dificultate (grupe omogene), p entru constatarea
nivelului de însușire a cunoștințelor ;
• fișe cu sarcini diferențiate pe grupe de nivel (grupe omogene);
• fișe cu sarcini individualizate. Aceste ultime categorii de fișe asigură învățarea deplină de
către toți copiii, sunt adaptate p osibilităților lor și pot fi folosite (având conținuturi diferite)
atât în dezvoltare cât și în recuperare;
Prin evaluarea continuă, obiectivă, educatoarea obține cunoașterea performanțelor
copiilor, permite apropierea de copii, reglarea procesului de înv ățământ în funcție de
necesitate și asigură buna pregătire a copiilor pentru școală. In general, la grupele de copii, se
diferențiază trei nivele: minim, mediu și de performanță. Bineînțeles că fiecare dintre aceste
nivele este considerat prin raportare la sistemul de obiective de referință ale temei și la
baremul minim de cunoștințe al nivelului de vârstă. În conceperea probei scrise, educatoarea
trebuie să precizeze obiectivul, sarcina, timpul, și observațiile metodice ce includ aprecierile
și măsurile a meliorative. Conținutul probei de evaluare este considerat relevant din punct de
vedere educațional, dacă: exprimă exigențe de ordin cognitiv și logic; sondează categorii de
cunoștințe cu caracter formativ; exprimă exigențe de nivel mediu (Petrovici, C., 2 014, p.227):
Pentru a fi cât mai relevantă din punct de vedere evaluativ este necesar ca proba scrisă
să îndeplinească anumite cerințe: claritatea delimitării itemilor; unitatea cerințelor pe care le
conține proba; valoarea itemilor în funcție de efortul și de exigențele cerute de rezolvarea
fiecărei categorii de cerințe cuprinse în probă; formularea conținutului astfel încât să fie ușor
identificabil; numărul itemilor cuprinși în conținutul probei și valoarea lor calitativă stabilesc
performanța maximă și pe cea minimă admisă.
Formularea precisă a itemilor oferă educatoarei posibilitatea de a planifica și urmări
pașii ce trebuie făcuți de copii pentru a atinge performanța dorită. Același conținut este
însușit de către copii la nivele diferite de complexit ate, datorită particularităților individuale.
Dacă luăm în considerare ierarhia nivelelor de însușire a cunoștințelor: recunoaștere –
înțelegere – aplicare – analiză – sinteză, este evident că nu toți copiii reușesc să se ridice la

20
nivelele superioare. Pri n urmare, nivelele după care se ierarhizează obiectivele (Bloom) dau o
orientare asupra cotării diferite a sarcinilor din probă.
În conceperea probelor de evaluare trebuie respectate următoarele etape (Petrovici, C.,
2014, p.227):
– precizarea obiectivelor operaționale ce constituie obiectul testării;
– elaborarea descriptorilor de performanță corespunzători;
– stabilirea numărului de itemi și stabilirea conținutului lor, în raport cu
obiectivele și conținutul parcurs;
– indicarea modalit ății de rezolvare (să încercuiască elemente de același fel, să
coloreze, să redea prin desen, să unească cu o linie elemente de același fel);
– elaborarea instrucțiunilor de răspuns (modul în care trebuie procedat pentru a
rezolva sarcina);
– stabilirea punc tajului /calificativului, etc. ce se acordă pentru fiecare item
(atunci când este cazul), dar și pentru proba în ansamblu ;
– stabilirea timpului acordat pentru rezolvare;
– corectarea și notarea probei;
– analiza statistică, interpretarea și valorificarea rez ultatelor obținute în scopul
diferențierii și individualizării învățării.
Alegerea sarcinilor, stabilirea volumului lor, a ordinii itemilor, a calificativelor/
punctajului, a timpului afectat, reflectă gradul de satisfacere a acestor cerințe. Copilul
urme ază a fi obișnuit progresiv cu această formă de verificare scrisă/practică ce solicită
răspunsuri exacte prin completare, colorare sau prin desen. Seturile de fișe de muncă
independentă, concepute după criteriile analizate, ordonate în succesiunea temelor, vor putea
fi organizate sub forma unui caiet de fișe de lucru pentru învățare în clasă, adaptat
specificului preșcolar. Pregătirea copiilor pentru a putea rezolva sarcinile de pe fișă este
importantă.
Demersul didactic conceput de educatoare pentru a pr egăti momentul muncii
individuale de rezolvare a probelor de evaluare formativă, pe fișe de evaluare, parcurge
următoarele etape:
a. rezolvarea sarcinii propuse cu ajutorul materialului demonstrativ (de
dimensiuni mari);

21
b. rezolvarea aceleiași sarcini individ ual de către copii cu ajutorul materialului
distributiv;
c. analiza modului de rezolvare și a greșelilor tipice ;
d. rezolvarea independentă, pe fișă, a sarcinii propuse. Integrarea momentelor de
evaluare formativă în activitate are următoarele avantaje:
e. exers ează operațiile de analiză, sinteză, comparație, generalizare,
abstractizare;
f. asigură efectuarea de corelații interdisciplinare ;
g. verifică atingerea scopului formativ și informativ propus în activitatea
respectivă, la nivelul fiecărui copil;
h. verifică grad ul de interdependență între gândire și modul de acțiune al
copiilor;
i. verifică posibilitățile de transfer al cunoștințelor și deprinderilor în situații noi;
j. verifică ritmul de lucru ;
k. constată deficiențele ale proiectării și realizării demersului didactic al
educatoarei (exprimată în greșeli tipice ale copiilor).
În aprecierea gradului de formare a acestora, se pot utiliza toate tehnicile de evaluare
(orală, practică, scrisă). Datorită particularităților de vârstă și obiectivelor ciclului preșcolar,
educa toarea trebuie să facă apel, pe lângă fișele de evaluare, și la alte forme de verificare,
anume evaluarea orală și cea acțional -practică.

2.1.3. Probele practice

Evaluarea acțional -practică se realizează prin metoda jocului și a exercițiului și oferă
informații despre nivelul de formare a structurilor operatorii și implicit a structurilor
cognitive. Operarea în plan obiectual este specifică învățării la vârsta preș colară și se
materializează prin exerciții -joc ce solicită o rezolvare acțional -practică prin raportare la un
model (vezi metoda exercițiului). Această tehnică de evaluare urmărește aprecierea stadiului
de formare a deprinderilor și abilităților matematice , materializate în modul în care copiii
rezolvă sarcinile de lucru. Educatoarea observă direct modul de acțiune și rezultatul obținut,
măsoară și apreciază gradul de rezolvare a sarcinii de învățare.

22
Evaluarea acțional -practică este necesară pentru măsura rea nivelului abilităților de
identificare, grupare, triere, selectare, măsurarea și determinarea unor lungimi și capacități cu
etaloane nestandardizate, determinarea raportului parte -întreg. Formarea structurilor logice în
stadiul preoperațional este infl uențată semnificativ de relația dinamică acțiune -cuvânt și, din
aceste considerente, evaluarea acțional -practică trebuie susținută de o evaluare orală. Cel mai
concludent exemplu este cel al jocurilor logice ca metodă de îmbogățire a abilităților de
formul are a judecăților cu valoare logică. În aceste jocuri, copilul este solicitat să
construiască o situație matematică respectând o anumită regulă, iar accentul cade pe
obiectivele de verbalizare ce dau măsură conștientizării și interiorizării acțiunii. Cuvân tul nu
descrie numai procedeul de acțiune, ci și conținutul noțional ce se reflectă în cuvânt, ca
rezultat al acțiunii. În evaluarea finală se iau în considerare și rezultatele obținute prin toate
formele de evaluare (formativă, orală, acțional -practică), în acest fel ajungându -se la o
evaluare mai obiectivă, prin corelarea erorilor de apreciere operate pe parcurs. Estimările
finale pot constitui un mijloc de diagnostic și pot să furnizeze informații relevante pentru
ameliorarea strategiei de învățare. Toa te formele de evaluare trebuie utilizate într -un sistem
închegat, echilibrat, pentru a obține maximul de informații asupra stadiului de dezvoltare în
care se află un copil la un moment dat și asupra progresului realizat și pentru a lua decizii
corecte pri vind recuperarea unor rămâneri în urmă sau dezvoltarea unor capacități.
Evaluarea stadiului de pregătire a preșcolarilor pentru accesul în învățământul primar
presupune utilizarea tuturor acestor forme de evaluare pe parcursul anului petrecut în grupa
mare ( cu precădere ), dar și la începutul clasei pregătitoare, atunci când educatoarea are
nevoie de informații cât mai complete și complexe despre dezvoltarea psiho -fizică și
intelectuală a copiilor. Apare nevoia unei analize a suportului pe care îl oferă curriculumul
actual pentru o evaluare formativă eficientă, pe de o parte și pe de altă parte, pregătirea
metodologică specifică pe care educatoarele și învățătoarele trebuie să o primească în cadrul
formării inițiale și continue, pentru a utiliza cu succe s și eficiență aceste forme de evaluare și
instrumentele specifice lor.

23
2.2. Metode moderne de evaluare

Metodele și tehnicile moderne de evaluare sunt: h ărțile conceptuale, metoda R.A.I.,
tehnica 3 -2-1, proiectul, portofoliul, jurnalul reflexiv, investigația, observația sistematică a
comportamentului elevilor, autoevaluarea etc. Acestea au multiple valențe formative care le
recomandă ca modalități adecvate de optimizare a practicilor evaluative, fiind susceptibile, în
primul rând, să faciliteze co participarea elevilor la evaluarea propriilor rezultate.
Dintre valențele formative ale metodelor și tehnicilor moderne de evaluare amintim:
a) stimularea activismului elevilor;
b) accentuarea valențelor operaționale ale diverselor categorii de cunoștințe;
c) evidențierea, cu mai multă acuratețe, a progresului în învățare al elevilor și, în
funcție de acesta, facilitarea reglării/autoreglării activității de învățare;
d) formarea și dezvoltarea unor competențe funcționale, de tipul abilităților de
prelucrare, siste matizare, restructurare și utilizare în practică a cunoștințelor;
e) formarea și dezvoltarea capacităților de investigare a realității;
f) formarea și dezvoltarea capacității de cooperare, a spiritului de echipă;
g) dezvoltarea creativității;
h) dezvoltarea gândirii critice, creative și laterale;
i) dezvoltarea capacității de autoorganizare și autocontrol;
j) dezvoltarea capacităților de interevaluare și autoevaluare;
k) cristalizarea unei imagini de sine obiective;
l) dezvoltarea motivației pentru învățare și formarea unui stil de învățare eficient
etc.
Informațiile obținute prin intermediul metodelor alternative constituie repere
consistente pentru adoptarea deciziilor de ameliorare a calității procesului de predare –
învățare.
Lucrările de specialitate propun un inventar divers ificat de metode moderne de
evaluare, fără nicio intenție însă de a elimina din aria metodologică a evaluării metodele
tradiționale, clasice.

2.2.1. Hărțile conceptuale

„Hărțile conceptuale („conceptual maps”) sau hărțile cognitive („cognitive maps”) pot
fi definite drept oglinzi ale modului de gândire, simțire și înțelegere ale celui/celor care le

24
elaborează. Reprezintă un mod diagramatic de expresie, constituindu -se ca un important
instrument pentru predare, învățare, cercetare și evaluare la toate nivelurile și la toate
disciplinele.” (Oprea, 2006, p.255).
Hărțile conceptuale „oglindesc rețelele cognitive și emoționale formate în cursul vieții
cu privire la anumite noțiuni .” (Siebert, 2001, p.92). „Ele sunt imaginile noastre despre lume,
arată modul nostru de a percepe și interpreta realitatea. Hărțile nu indică doar cunoașterea, ci
și non -cunoașterea.” (Siebert, 2001,p. 172).
Acestea îi permit cadrului didactic să evalueze nu atât cunoștințele pe care le dețin
elevii, ci, mult mai important, relațiile pe care aceștia le stabilesc între diverse concepte,
informațiile internalizate în procesul învățării, modul în care își construiesc structurile
cognitive, asociind și integrând cunoștințele noi în experiențele cognitive anterioare.
Harta cognitivă ia forma unei reprezentări grafice care permite „vizualizarea
organizării procesărilor mentale a informațiilor legate de o problemă de conținut sau concept”
(Joița, 2007, p.22). Poate fi integrată atât în activitățile de grup, cât și în cele individuale.

2.2.2. Metoda R.A.I.

Metoda R.A.I. vizează „stimularea și dezvoltarea capacităților elevilor de a comunica
(prin întrebări și răspunsuri) ceea ce tocmai au învățat.” (Oprea, 2006,p. 269). Denumirea
acestei metode provine de la asocierea inițialelor cuvintelor Răspunde – Aruncă –
Interoghează.
Poate fi atât metodă de evaluare și de asemenea poate fi utilizată în orice moment al
activității didactice, în cadrul unei activități frontale sau de grup. Pentru a evalua prin
intermediul acestei metode este necesară respectarea următoarelor etape :
1. Se precizează conținutul/tema supusă evaluării;
2. Se oferă o minge ușoară elevului desemnat să înceapă activitatea;
3. Acesta formulează o întrebare și aruncă mingea către un coleg care va preciza
răspunsul; la rândul său, acesta va arunca mingea altui coleg, adresându -i o nouă
întrebare;
4. Elevul care nu va putea oferi răspunsul corect la întrebare va ieși din „joc”, răspunsul
corect fiind specificat de cel ce a formulat întrebarea; acesta are dreptul de a mai

25
adresa o întrebare, iar în cazul în care nici el nu cunoaște răspunsul corect, va părăsi
„jocul” în favoarea celui căruia i -a adresat întrebarea;
5. În „joc” vor rămâne numai elevii care demonstrează că dețin cunoștințe solide în
legătură cu tema evaluată;
6. La final, profesorul clarifică eventualele probleme/întrebări rămase fără răspuns.
Identific ând eventualele lacune în pregătirea copiilor, educatoarea poate adopta deciziile
necesare pentru îmbunătățirea performanțelor acestora, precum și pentru optimizarea
procesului de predare -învățare.
Această metodă alternativă de evaluare poate fi utilizată în cadrul oricărei discipline de
studiu, deci poate fi un instrument util de evaluare și în activitățile matematice.
Metoda R.A.I. poate avea urmatoarele avantaje:
1. Este, în același timp, o metodă eficientă de evaluare, dar și o metodă de învățare
interactiv ă;
2. Elementele de joc asociate acestei metode transformă demersul evaluativ într -o
activitate plăcută, atractivă, stimulativă pentru elevi;
3. Are rol constativ -ameliorativ, ceea ce elimină stările emoționale intens negative;
4. Promovează interevaluarea și interînvățarea;
5. Permite realizarea unui feedback operativ;
6. Contribuie la: formarea și consolidarea deprinderii de ascultare activă; formarea și
dezvoltarea capacității reflective; dezvoltarea competențelor de relaționare;
dezvoltarea competențelor de comu nicare; formarea și dezvoltarea competențelor
de evaluare și autoevaluare; dezvoltarea capacității argumentative etc..
Metoda are urmatoarele limite : consum mare de timp; răspunsuri incomplete sau
incorecte, în condițiile în care profesorul nu monitorizeaz ă cu atenție activitatea
grupului; nonimplicarea unor elevi sau etichetarea elevilor care au nevoie de mai mult
timp pentru formularea întrebărilor/răspunsurilor; marginalizarea sau autoizolarea
elevilor care împărtășesc anumite opinii; dezinteres, neseri ozitate manifestată de unii
elevi; aparentă dezordine; apariția unor conflicte între elevi etc..

26
2.2.3. Observarea sistematică a comportamentului

Este o tehnică modernă de evaluare care constă în consemnarea metodică, fidelă și
intenționată a diferitelor manifestări de comportament individual sau colectiv, așa cum se
prezintă ele în mod natural. Metoda presupune stabilirea unui scop, elaborarea unui protocol
de observație, precizarea instrumentelor, consemnarea datelor surprinse în protocol,
interpretarea datelor din perspectivă pedagogică.
“Observarea directă a activității și comportamentului copiilor în activitățile liber alese și
în activitățile matematice se face pentru a înregistra elemente relevante necesare formulării
unor aprecieri, pri n raportarea la obiectivele instructiv -educative urmărite în activitățile
matematice. Este vorba de o observare pedagogică sistematică în care educatoarea trebuie să
fie capabilă să realizeze corelațiile cuvenite între particularitățile de vârstă și indivi duale ale
copiilor și conținuturile activităților matematice. “ (Petrovici, C.,2014, p. 239)
“Această tehnică de evaluare furnizează profesorului o serie de informatii utile, diverse
și complete, greu de obținut altfel prin intermediul metodelor de evaluare tradiționale”
(Pachef, R.,C.,2008, apud A. Stoica, S. Musteață, 1997, p. 109).
Ca metodă alternativă de evaluare, observația oferă cadrului didactic posibilitatea să
obțină informații relevante despre performanțele copiilor din perspectiva capacității lor de a
acționa și a relaționa cu colegii, a abilităților pe care le dețin. Este o metodă ce consumă
foarte mult timp, fapt care reprezintă un dezavantaj major. Eficiența acesteia vine din
rigurozitatea realizării de către un evaluator competent. Prin interm ediul observației se
depistează cauzele generatoare de rezultate slabe.

2.2.3. Metoda cubului

Metoda cubului presupune explorarea unui subiect, a unei situații din mai multe
perspective, permițând abordarea complexă și integratoare a unei teme. Sunt recomandate
următoarele etape în realizarea acesteia :
1. Realizarea unui cub pe ale cărui fețe sunt scrise cuvintele: descrie, compară,
analizează, asociază, aplică, argumentează.
2. Anunțarea temei, subiectului pus în discuție.
3. Împărțirea clasei în 6 grupe, fie care dintre ele examinând tema din perspectiva
cerinței de pe una din fețele cubului.

27
 Descrie : culorile, formele, mărimile, etc.
 Compară : Ce este asemănător? Ce este diferit?
 Analizează : Spune din ce este făcut, din ce se compune ?
 Asociază : La ce te îndeamnă să te gândești?
 Aplică : Ce poți face cu aceasta? La ce poate fi folosită?
 Argumentează : Pro sau contra și enumeră o serie de motive care vin în sprijinul
afirmației tale.
4. Redactarea finală și împărtășirea ei celorlalte grupe.
5. Afișarea formei final e pe tablă sau pe pereții clasei.

2.2.5. Metoda Ciorchinele

Deși este o variantă mai simplă a brainstorming -ului, ciorchinele este o metodă care
presupune identificarea unor conexiuni logice între idei, poate fi folosită cu succes atât la
începutul unei lecții pentru reactualizarea cunoștințelor predate anterior, cât și în cazul
lecțiilor de sinteză, de recapitulare, de sistematizare a cunoștințelor.
Ciorchinele este o tehnică de căutare a căilor de acces spre propriile cunoștințe
evidențiind modul de a înțelege o anumită temă, un anumit conținut. Reprezintă o tehnică
eficientă de predare, învățare și chiar evaluare care încurajează elevii să gândească liber și
deschis.
Metoda ciorchinelui funcționează după următoarele etape:
1. Se scrie un cuvânt / temă (care urmează a fi cercetat) în mijlocul tablei sau a unei foi
de hârtie.
2. Elevii vor fi solicitați să -și noteze toate ideile, sintagmele sau cunoștințele pe care le
au în minte în legătură cu tema respectivă, în jurul cuvântului din centru, trăgându -se
linii între acestea și cuvântul inițial.
3. În timp ce le vin în minte idei noi și le notează prin cuvintele respective, elevii vor
trage linii între toate ideile care par a fi conectate.
4. Activitatea se oprește când se epuizează toate ideile sau când s -a atins limita de timp
acordată.
Există câteva reguli ce trebuie respectate în utilizarea tehnicii ciorchinelui:
 Scrieți tot ce vă trece prin minte referitor la tema / pr oblema pusă în discuție.
 Nu judecați / evaluați ideile produse, ci doar notațiile.

28
 Nu vă opriți până nu epuizați toate ideile care vă vin în minte sau până nu expiră
timpul alocat; dacă ideile refuză să vină insistați și zăboviți asupra temei până ce vor
apărea unele idei.
 Lăsați să apară cât mai multe și mai variate conexiuni între idei; nu limitați nici
numărul ideilor, nici fluxul legăturilor dintre acestea.
Avantajele acestei tehnici de învățare sunt:
 În etapa de reflecție vom utiliza “ciorchinele reviz uit” în care elevii vor fi ghidați prin
intermediul unor întrebări, în gruparea informațiilor în funcție de anumite criterii.
 Prin această metodă se fixează mai bine ideile și se structurează infomațiile
facilizându -se reținerea și înțelegerea acestora.
 Adesea poate rezulta un “ciorchine” cu mai mulți “sateliți”.

2.2.6. Explozia stelară

Explozia stelară este o metodă de stimulare a creativității,o modalitate de relaxare a
copiilor și se bazează pe formularea de întrebări pentru rezolvarea de probleme și noi
descoperiri. Similară brainstormingului, începe din centrul conceptului și se împ răștie în
afară, cu întrebări, asemenea exploziei stelare.
Descrierea metodei:
1. Copiii așezați în semicerc propun problema de rezolvat. Pe steaua mare se scrie sau se
desenează ideea centrală.
2. Pe cele 5 steluțe se scrie câte o întrebare de tipul: CE?CINE?UNDE? DE CE? CÂND? iar
cinci copii din grupă extrag câte o întrebare. Fiecare copil din cei cinci își alege câte trei –
patru colegi organizându -se astfel în cinci grupuri.
3. Grupurile cooperează în elaborarea întrebărilor.
4. La expirarea timpului , copii revin în semicerc în jurul steluței mari și comunică întrebările
elaborate, fie un reprezentant al grupului, fie individual, în funcție de potențialul
grupei/grupului. Copiii celorlalte grupuri răspund la întrebări sau formulează întrebări la
întrebări.
5. Se apreciază întrebările copiilor, efortul acestora de a elabora întrebări corecte precum și
modul de cooperare și interacțiune.
Cerințe ale metodei :

29
-Copiii trebuie familiarizați cu întrebările de tipul : CE?, CINE? UNDE?, CÂND?, DE
CE?;
-Metoda se aplică corect dacă se respectă etapele de utilizare;
-Fiecare tip de întrebare se scrie cu altă culoare pentru a fi reținute cu ușurință;
– Întrebările copiilor se înregistreză / înscrie în”Portofoliul exploziei stelare”;
– Copii pot co nfecționa / desena stele de diferite mărimi în alte activități;
– Educatoarea poate crea jocuri, exerciții,utilizând întrebările elaborate de copii;
-Explozia stelară poate fi utilizată ori de câte ori educatoarea propune rezolvarea unei
probleme;
Benefici ile metodei “Explozia stelară” vin din faptul că e ste o nouă cale de realizare a
obiectivelor programei ce f acilitează crearea de întrebări la întrebări în grup și individual,
pentru rezolvarea problemei propuse. Aceasta s timulează creativitatea în grup și individuală
și dezvoltă și exersează gândirea cauzală, divergentă, deductivă, inteligentele multiple,
limbajul, atenția distributivă . Se utilizează în activități: lecturi după imagini, convorbiri,
povestiri, jocuri didactice, activități matematice, poezii , în activități de evaluare.

2.2.7. Metoda Lotus

Metoda florii de nufăr ( Tehnica Lotus) presupune deducerea de conexiuni între ideii,
concepte, pornind de la o temă centrată. Problema sau tema centrală determină cele 8 idei
secundare care se construiesc în jurul celei principale, asemeni petalelor flori i de nufăr.
Etapele metodei sunt următoarele:
1) Se stabilește și se anunță tema centrală.
2) Se constituie un grup central format din 8 elevi din clasă. Aceștia vor fi cei care
vor stabili cele 8 idei secundare generate de tema centrală.
3) Constituirea grupelor secundare după punctarea celor 8 idei în diagramă. Fiecare
membru din grupul central își alcătuiește un grup de lucru din elevii clasei, un elev aparține
unui singur grup și toți elevii sunt cuprinși într -unul dintre grupuri. Vor r ezulta astfel 8
grupuri care vor acorda aborda tema propusă de cel care a constituit grupul. Elevul care a
propus tema își poate alege colegii cu care să lucreze la dezvoltarea ei.
4) Etapa muncii în grup. Fiecare grup secundar lucrează la elaborarea a 8 idei legate
de tema dată. Toți membrii trebuie să -și aducă contribuția. La nivelul grupului se pot stabili
rolurile de lider, secretar ( având sarcina de a consemna datele).

30
5) Comunicarea ideilor de către liderul grupului. Au loc discuții, completări,
comentarii.
6) Aprecierea modului de organizare a muncii de către lider și a valorii ideilor emise.
Cele 8 idei secundare sunt trecute în jurul temei centrale urmărind ca apoi ele să
devină la rândul lor teme principale pentru alte 8 flori de nufăr. Pentru fiecare din aceste noi
teme centrale se vor constitui câte alte noi 8 idei secundare. Astfel pornind de la o temă
centrală sunt generate noi teme de studiu pentru care trebuie dezvoltate conexiuni noi și noi
concepte.

2.2.8. Proiectul

Este „o metodă co mplexă de evaluare, individuală sau de grup, recomandată
profesorilor pentru evaluarea sumativă.” (Cucoș, 2008, 138). Elaborarea acestuia presupune o
perioadă mai mare de timp (câteva zile sau câteva săptămâni) și poate fi sarcină de lucru
individuală sau de grup.
În utilizarea acestei metode se parcurg următoarele etape :
1. Stabilirea temelor pentru proiect
2. Stabilirea și precizarea perioadei de realizare a proiectului.
3. Familiarizarea elevilor cu exigențele specifice elaborării unui proiect.
4. Planificarea activității (individuale sau de grup)
– formularea obiectivelor proiectului;
– constituirea grupelor de elevi (dacă este cazul);
– distribuirea / alegerea subiectului de către fiecare elev / grup de elevi;
– distribuirea / asumarea responsabilităților de către fiecare membru al grupului;
– identificarea surselor de documentare.
5. Desfășurarea cercetării / colectarea datelor.
6. Realizarea produselor / materialelor.
7. Prezentarea rezultatelor obținute / proiectului.
8. Evaluarea proiectului.
Pe parcursul realizării proiectului, cadrul didactic oferă suport și consultații elevilor în
desfășurarea cercetării, în colectarea datelor necesare și poate efectua evaluări parțiale.

31
Evaluarea proiectului implică atât raportarea la calitatea produsului , cât și la calitatea
procesului, a activității copilului. În acest sens, este necesar ca profesorul să formuleze criterii
clare, susceptibile de a asigura o evaluare obiectivă.
Este, în același timp, o metodă eficientă de evaluare, dar și o metodă de înv ățare
interactivă ce plasează elevul într -o situație de cercetare autentică. Cultivă responsabilitatea
pentru propria î nvățare și rezultatele acesteia și asigură implicarea tuturor elevilor î n
realizarea sarcinilor propuse. De asemenea f acilitează abordăr ile de tip inter – și
transdisciplinar și promovează interevaluarea / autoevaluarea și interînvățarea. Ea oferă
posibilitatea aprecierii unor rezultate de diverse tipuri (cun oștințe, capacități, abilități) și
permite exersarea și evaluarea:
a. capacității de a observa;
b. capacității investigative;
c. capacității de analiză, sinteză, comparație, generalizare și abstractizare;
d. capacității de a utiliza tehnici specifice de muncă intelectuală;
e. capacității de a utiliza, asocia, transfera diverse cunoștințe;
f. capacității argumentative;
g. capacității de a realiza un produs etc.;
Metoda asigură dezvoltarea competențelor de relaționare , a competențelor de
comunicare și stimulează creativitatea. F acilitează dezvoltarea înc rederii în propriile forțe etc.
Limite ale u tilizării proiectului ca metodă de evaluare sunt: apariția unor conflicte între elevi
(în condițiile elaborării în grup a proiectelor); minimali zarea rolului profesorului etc.

2.2.9 . Portofoliul

Este „o metodă de evaluare complexă, longitudinală, proiectată într -o secvență ma i lungă de
timp, care oferă posibilitatea de a se emite o judecată de valoare, bazată pe un ansamblu de
rezultate.” (Cucoș, 2008, p.140). „Raportul de evaluare” (portofoliul), apreciază prof. I. T. Radu,
„constituie nu atât o metodă distinctă de evaluare, cât un mijloc de valorizare a datelor obținute prin
evaluări realizate.” (Radu, I., T., 2000, p. 225 -226).
Portofoliul reprezintă un veritabil „portret pedagogic” al elevului, relevând: nivelul general de
pregătire, rezultatele deosebite obținute în unele domenii, ca și rezultatele slabe în altele, interese și
aptitudini demonstrate, capacități formate, atitudini, dificultăți în învățare întâmpinate ș.a.m.d.” (Radu, I., T.,
2000, p. 226).

32
Portofoliul este un instr ument utilizat în cadrul evaluării sumative, care permite
estimarea progresului în învățare al elevului, prin raportare la achizițiile realizate în perioade
de timp mai mari (semestru, an școlar sau chiar ciclu de învățământ).
Dupa cum consideră A. Stoica (2001, p. 65 -66):
o „poate fi exclusiv o sarcină a profesorului, în sensul că el este cel care stabilește
scopul, contextul, realizează proiectarea lui, formulează cerințele standard și
selectează produsele reprezentative ale activității elevilor
• sau
o poate i mplica și contribuția elevilor în modul în care acesta se construiește:
elevii pot alege anumite instrumente de evaluare sau eșantioane din propria
activitate considerate semnificative din punct de vedere al calității lor.”
Un portofoliu poate conține urmă toarele: fișe de informare și documentare independentă,
referate, eseuri, creații literare proprii, rezumate, articole, pliante, prospecte, desene, colaje, postere,
teme, probleme rezolvate, schițe, proiecte și experimente, date statistice, curiozități, elemente
umoristice referitoare la tematica abordată, teste și lucrări semestriale, chestionare de atitudini,
înregistrări audio/video, fotografii, fișe de observare, reflecții ale elevului pe diverse teme,
decupaje din reviste, reproduceri de pe interne t; liste bibliografice și comentarii cu privire la
anumite lucrări, hărți cognitive etc..
Există mai multe niveluri de analiză a portofoliului (Manolescu, 2008, p. 150):
a. fiecare element în parte, utilizând metodele obișnuite de evaluare;
b. nivelul de compete nță a elevului, prin raportarea produselor realizate la scopul
propus;
c. progresul realizat de elev pe parcursul întocmirii portofoliului.

Evaluarea prin metoda portofoliului are ca avantaje:
1. Permite aprecierea unor tipuri variate de rezultate școlare și a unor produse care, de regulă,
nu fac obiectul niciunei evaluări;
2. Evidențiază cu acuratețe progresul în învățare al elevilor, prin raportare la o perioadă mai
lungă de timp;
3. Facilitează exprimarea creativă și manifestarea originalității specifice fiecărui elev;
4. D etermină angajarea și implicarea efectivă a elevilor în demersul evaluativ;
5. P ermite identificarea punctelor forte ale activității fiecărui elev, dar și a aspectelor ce pot
fi îmbunătățite;

33
6. C onstituie un reper relevant pentru deme rsurile de diferențiere și individualizare a
instruirii;
7. Cultivă responsabilitatea elevilor pentru propria învățare și pentru rezultatele obținute;
8. Nu induce stări emoționale negative, evaluarea având ca scop îmbunătățirea activității și a
achizițiilor elevilor;
9. Facilitează cunoașterea personalității elevului și autocunoașterea;
10. C ontribuie la: dezvoltarea capacității de autoevaluare; formarea și dezvoltarea
competențelor metacognitive; dezvoltarea capacității de a utiliza tehnici spe cifice de muncă
intelectuală; dezvoltarea capacității de a utiliza, asocia, transfera diverse cunoștințe;
dezvoltarea capacității argumentative; dezvoltarea capacității de a realiza un produs;
dezvoltarea competențelor de comunicare; dezvoltarea înc rederii în propriile forțe etc.

34
Capitolul 3. CURRICULUM PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR
3.1. Specificul activităților matematice în învățământul preșcolar

Domeniile experiențiale cu care se operează în cadrul curriculumului pentru
învățământul preșcolar sunt: Domeniul estetic și creativ; Domeniul om și societate; Domeniul
limbă și comunicare; Domeniul științe; Domeniul psiho -motric.
Programul anual de studi u se organizeaza în jurul a șase mari teme: Cine sunt/
suntem?, Când, cum și de ce se întâmplă?, Cum este, a fost și va fi aici pe pământ?, Cum
planificăm/ organizăm o activitate?, Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim? și Ce și cum
vreau să fiu?
Fiecare temă este structurată, în funcție de nivelul de studiu (3 -5 ani, respectiv 5 -6/7
ani), pe domenii experiențiale și conține obiective de referință, comportamente și sugestii de
conținuturi.
Domeniul științe include atât abordarea domeniului matematic prin intermediul
experiențelor practice cât și înțelegerea naturii, ca fiind modificabilă de ființele umane cu
care se află în interacțiune. Astfel, se consideră necesar ca preșcolarul să fie pus în contact cu
domeniul matematic prin jocuri dirijate cu materia le, cum ar fi nisipul sau apa, sau prin
simularea de cumpărături în magazine. În această manieră vor putea fi dezvoltate
reprezentările acestora cu privire la unele concepte, cum ar fi: volum, masă, număr și, de
asemenea, ei vor putea fi implicați în activ ități de discriminare, clasificare sau descriere
cantitativă. Dezvoltarea capacităților de raționament, inclusiv de raționament abstract, va fi
încurajată în conexiune cu obiecte și activități familiare în sala de grupă sau la domiciliul
copiilor. Este con siderată deosebit de semnificativă concretizarea ideilor matematice în
experimente, utilizarea lor împreună cu alte concepte și elemente de cunoaștere pentru
rezolvarea de probleme, pentru exprimarea unor puncte de vedere, pentru creșterea clarității
sau r elevanței unor mesaje. De asemenea, este de dorit ca domeniul să nu îngrădească copilul
doar la contextul disciplinelor matematice, ci să -i ofere posibilitatea de a explora și contexte
ale unor alte componente curriculare, oriunde apar elemente cum ar fi: generarea unor desene
geometrice, scheme, estimarea unor costuri, planificarea unor activități, cuantificarea unor
rezultate, analiza proporțiilor unei clădiri etc.
Abilități și competențe asociate demersurilor de investigație științifică, cum ar fi
observarea, selectarea elementelor semnificative din masa elementelor irelevante, generarea
de ipoteze, generarea de alternative, conceperea și realizarea de experimente, organizarea

35
datelor rezultate din observații pot fi dobândite de copiii preșcolari atunci când sunt puși în
contact cu domeniul cunoașterii naturii, prin activități simple cum ar fi: observarea unor
ființe/plante/animale/obiecte din mediul imediat apropiat, modelarea plastilinei (putând face
constatări privind efectul temperaturii asupra mater ialului), confecționarea sau jocul cu
instrumente muzicale simple, aplicarea unor principii științifice în economia domestică (ex.
producerea iaurtului) sau prin compararea proprietăților diferitelor materiale.
Preșcolarii pot fi încurajați să efectueze e xperimente, să utilizeze în condiții de
securitate diferite instrumente sau echipamente, să înregistreze și să comunice rezultatele
observațiilor științifice, să utilizeze diferite surse de informare, să rezolve probleme, să caute
soluții, să sintetizeze c oncluzii valide.

3.2. Proiectarea activităților matematice

Proiectarea și realizarea activităților matematice necesită o acțiune de selectare și
organizare a conținuturilor în funcție de obiective și finalități, atât pe nivele de studiu cât și
pe întreaga perioadă a preșcolarității. Elementul central în realizarea proiectării didactice este
Curriculumul pentru învățământul preșcolar (3 -6/7 ani). El reprezintă un document reglator în
sensul că stabilește obiective, adică țintele ce urmează a fi atin se, prin intermediul actului
didactic.
Proiectarea demersului didactic presupune: – lectura programei (Curriculumul pentru
învățământul preșcolar) – planificarea calendaristică – proiectarea secvențială (a unităților de
învățare și/sau a activităților).
Programa se citește “pe orizontală”, în succesiunea de mai jos: Fiecărui obiectiv cadru
îi sunt asociate obiective de referință. Atingerea obiectivelor de referință se realizează cu
ajutorul unităților de conținut pe care educatoarea le alege în funcție de particularitățile
individuale și de grup ale copiilor. Educatoarea va selecta acele unități de conținut care
mijlocesc atingerea obiectivelor și manifestarea comportamentelor enunțate. În contextul
noului curriculum, planificarea calendaristică este un do cument administrativ care asociază
într-un mod personalizat elemente ale programei (obiective cadru și de referință) cu alocarea
de timp considerată optimă de către educatoare pe parcursul unui semestru, respectiv an
școlar.
În elaborarea planificărilor, se recomandă parcurgerea următoarelor etape:
1. Realizarea asocierilor dintre obiectivele de referință și conținuturi;

36
2. Împărțirea pe unități de învățare sau pe activități;
3. Stabilirea succesiunii de parcurgere a unităților de învățare sau a activită ților;
4. Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare conținut, în concordanță cu obiectivele
de referință vizate.
Întregul cuprins al planificării are valoare orientativă, eventualele modificări
determinate de aplicarea efectivă la grupă putând fi consemnate în rubrica „Observații”.
În proiectarea, organizarea și desfășurarea activităților se va ține cont de următoarele
observații:
1. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității are loc pe baza observației educatoarei
asupra grupului de copii și a fiecăruia dintre ei;
2. Finalitățile instructiv educative sunt urmărite pe întreg parcursul zilei, la toate activitățile
propuse;
3. Învățarea e un proces activ. Interacțiunea copiilor cu adultul, cu ceilalți copii și cu mediul
fizic determin ă calitatea învățării;
4. Situațiile de învățare vor fi relevante pentru experiența de învățare a copilului și cu
trimitere la concret (gândirea este concret intuitivă);
5. Dificultatea sarcinilor de învățare crește treptat, pe măsura dezvoltării psihofi zice a fiecărui
copil;
6. Activitățile de învățare alternează cu cele de relaxare;
7. Activitățile didactice sunt gândite astfel încât să răspundă unei varietăți de interese și
abilități;
8. Trecerea de la o activitate din programul zilei la alta se fac e creând legături între domenii
de cunoaștere, acțiuni, etc.

37
3.3. Proiect de activitate integrată

NIVELUL II – Grupa mare
EDUCATOARE: Ionetecu Alina Elena
UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT : Grădinița cu program prelungit nr. 1 Codlea
TEMA ANUALĂ: „Când/cum și de ce se întâmplă?”
SUBTEMA: „Cum se face?”
TEMA ACTIVITĂȚII: „În lumea figurilor geometrice”
FORMA DE REALIZARE: Activitate integrată – ADP +ALA +ADE (DS, DOS)
TIPUL ACTIVITĂȚII: – consolidare de cunoștințe și deprinderi
DURATA: 1 zi
CENTRE DE ACTIVITATE:
ACTIVITĂȚI LIBER ALESE:
 BIBLIOTECĂ: „Decoram costumul popular!” – semne grafice
 ȘTIINȚĂ: „ Ne jucam si forme coloram!” – fișe matematice
 ARTĂ: „Mesterul olar – artist popular” – pictura
 Joc de mișcare: „Găsește -ți locul potrivit!”
ACTIVITĂȚI PE DOMENII EXPERIENȚIALE:
 DS – Activitate matematică: Joc didactic: „Spune unde este locul meu?”
 DOS – Activitate practică –Tangram „Vase traditionale”
OBIECTIVE DE REFERINȚĂ:
 să participe la activitățile de grup, inclusiv la activitățile de joc, atât în calitate de
vorbitor, cât și în calitate de auditor;
 să-și îmbogățească experiența senzorială, ca bază a cunoștințelor matematice
referitoare la recunoașterea, denumirea obiectelor, cantitatea lor, clasificarea,
constituirea de grupuri/mulțimi, pe baza unor însușiri comune (formă, mărime ,
culoare) luate în considerare separat sau mai multe simultan;
 să recunoască, să denumească, să construiască și să utilizeze forma geometrică
cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi în jocuri;
 să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activită ți practice;
 să cunoască diferite materiale de lucru, din natură ori sintetice;
 să efectueze operații simple de lucru cu materiale sintetice;

38

 să fie capabil să realizeze lucrări practice inspirate din natură și viața cotidiană,
valorificând deprinderile de lucru însușite;
 să aibă abilitatea de a intra în relație cu cei din jur, respectând norme de
comportare corectă și utilă celorlalți;
 să-și formeze deprinderi practice și gospodărești;
 să manifeste în timpul activității atitudini de cooperare, spirit de echipă, de
competiție, fair -play.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE ALA:
BIBLIOTECĂ : „Decoram costumul popular” – semne grafice
– să mânuiască corect instrumentele de lucru;
– să creeze forme și modele prin executarea corectă a semnelor grafice invatate.
ȘTIINȚĂ: „Ne jucam si forme coloram!” – fișa matematica
– să recunoască formele geometrice;
– să recunoască culorile învățate;
– să coloreze în contur formele geometrice respectând culorile indicate.
ARTĂ: „Mesterul olar – artist popular”
– să mânuiască corect instrumentele de lucru;
– să creeze forme și modele prin executarea corectă a tehnicii de lucru: pictura.
Joc de mișcare: „Găsește -ți locul potrivit! ”
– să răspundă prompt la comenzile liderului de grup;
– să respecte regulile jocului.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE ADE:
Domeniul știință – Activitate matematică
– să recunoască formele geometrice învățate;
– să identifice atributele formelor geometrice (formă, mărime, culoare)
– să așeze formele geometrice în căsuța potrivită;
– să recunoască cifrele în limitele 1 – 10;
– să sesizeze deosebirile dintre două forme geometrice prezentate;
– să asocieze obiectele din mediul înconjurător cu figurile geometrice cunoscute;
– să acționeze mânuind figurile geometrice conform cerințelor descrise prin versurile ghicitorilor;
– să verbalizeze acțiunile, folosind un limbaj matematic corespunzător;

39
– să respecte regulile jocului.
Domeniul om și societate – Activitate practică
– să recunoască formele geometrice învățate (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi);
– să decupeze corect pe contur;
– să asambleze corect prin lipire părțile componente ale vaselor folosind forme geometrice;
– să lipească formele geometrice încadrându -se într -un spațiu dat;
– să păstreze acuratețea lucrării.
SARCINA DIDACTICĂ:
Recunoașterea formelor geometrice și a culorilor acestora, așezarea lor în căsuța de aceeași
formă și culoare.
REGULILE JOCULUI:
Copilul desemnat cu ajutorul baghetei magice , alege plicul corespunzător numărului solicitat
de către educatoare. După aceea va numi un alt copil care va descrie forma geometrică aflată
în plic si o va așeza la locul potrivit.
ELEMENTE DE JOC: surpriza, bagheta magică, mânuirea matrialului, ghicirea, mișcarea,
aplauzele.
RESURSE PROCEDURALE: conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, jocul,
„Ciorchinele”, „Piramida”, „Turul galeriei”.
RESURSE MATERIALE: calendarul naturii, ecusoane , “Maria” –mester popular , planșă
reprezentând schema ciorchinelui, figuri geometrice , carton colorat, lipici, coșulețe, fișe
matematice , culori, decor obiecte traditionale , căsuțe simbol, plicuri numerotate, fus,trusa
Logi, planșă reprezentând schema piramidei, modelul ed ucatoarei, figuri geometrice din
diferite materiale (carton buretat), pensule,aracet, foarfece, serve țele.
FORME DE ORGANIZARE: frontal, pe grupuri

40
SCENARIUL ZILEI

Copiii se adună în sala de grupă. Activitatea debutează cu întâlnirea de grup prin intermediul
salutului de dimineață. Copiii sunt așezați în semicerc și salutați de doamna educatoare. Ei
răspund salutului și se salută reciproc, grupându -se conform ecusoan elor primite (forme
geometrice).
Au loc discuții cu privire la noutatea zilei.
 prezentarea musafirilor
 prezența
 completarea calendarului naturii
Împărtășirea cu ceilalți: Se alege un povestitor din rândul copiilor, care prezintă un
eveniment, o experiență proprie. Copiii ascultă cu atenție ce spune povestitorul, apoi pun
întrebări, comentează, își expun pe scurt propria opinie. Copilul care a povestit răspunde la
întrebări .
Activitatea de grup: Se vor rosti cateva zicatori, proverbe si ghicitori.
Tranziție : Versuri ritmate
În continuare se vor desfășura activitățile liber alese. Educatoarea va prezenta pe rând fiecare
centru deschis într -o manieră atractivă și va invita co piii să aleagă centrul unde doresc să -și
desfășoare mai întâi activitatea.
Tranziție :Joc de atenție: „Mergi cum îți spun”
În cadrul activităților pe domenii experiențiale, în prima parte, copiii vor desfășura jocul
didactic „Spune unde este locul meu?” , urmând ca în cea de -a doua parte să realizeze „Vase
traditionale” cu ajutorul figurilor geometrice din patratul Tangram.
În final se va desfășura jocul de mișcare „Găsește -ți locul potrivit”.
Jocul se va desfășura în sala de grupă. Se marcheză pe covor p atru cercuri în care se așează
cele patru forme geometrice învățate (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi).
Copiii vor fi împărțiți în patru grupe, fiecare având în piept un jeton cu o formă geometrică.
La semnalul educatoarei ‚‚ Găsește -ți locul potrivit’’ fiecare copil aleargă spre cercul
corespunzător jetonului din piept.
Echipa care ajunge prima în cerc este câștigătoare.
La repetare, când copiii sunt împrăștiați pe terenul de joc, educatoarea schimbă locul
formelor geometrice.

41
PROGRAMUL ZILEI
GENERICUL ACTIVITĂȚII INTEGRATE

Tip de activitate integrată: ADP+ALA+ADE

1. ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ
a) Întâlnire de dimineață: „Bun venit, figurilor geometrice!”
b) Rutină: „Suntem o echipă”
c) Tranziții: Cântece, jocuri de atenție, jocuri muzicale, versuri ritmate.

2. JOCURI ȘI ACTIVITĂȚI ALESE
a) BIBLIOTECĂ : „Decoram costumul popular!” – semne grafice
b) ȘTIINȚĂ: „Ne jucam si forme coloram!” – fișa matematica
c) ARTĂ: „Mesterul olar – artist popular!”

3. ACTIVITĂȚI PE DOMENII EXPERIENȚIALE
 DOMENIUL Ș TIINȚĂ
– Activitate matematică
Joc didactic: „Spune unde este locul meu?”
 DOMENIUL OM ȘI SOCIETATE
– Activitate practică – Tangram „Vase traditionale”

4. JOCURI ȘI ACTIVITĂȚI ALESE
Joc de mișcare: „Găsește -ți locul potrivit!”

42
EVENIMENTUL
DIDACTIC
CONȚINUTUL ȘTIINȚIFIC STRATEGII DIDACTICE
EVALUARE RESURSE
PROCEDURALE RESURSE
MATERIALE FORME DE
ORGANIZARE
Moment
organizatoric

Captarea atenției

Anunțarea temei și a
obiectivelor

Reactualizarea
cunoștințelor Asigurarea condițiilor necesare pentru desfășurarea optimă a
activității; pregătirea materialelor pentru fiecare centru de interes.
Întâlnirea de dimineață: „Bun venit, figurilor geometrice!”

Se trezește interesul pentru activitate prin prezentarea invitatului
surpriză: “Maria” – mester popular.

Se va anunța tema activității, scopul și obiectivele pe înțelesul
copiilor.

Se va purta o scurtă discuție despre figurile geometrice învățate
prin intermediul metodei interactive de grup „Ciorchinele”. Se vor
atașa imaginile corespunzătoare pe panoul prezentat.
Se vor prezenta centrele de interes deschise. Fiecare copil își al ege
centrul în cadrul căruia dorește să lucreze prima dată. Menționez
faptul că pot trece prin rotație de la un centru la altul, după
rezolvarea sarcinilor.

Tranziție ALA: Versuri ritmate

Artă: „Decoram costumul popular” – lipire
Copiii decoreaza costumele populare lipind pe acestea
formele geometrice primite.
.

Știință: „Sa rezolvam corect!” – fișe matematice
Copiii rezolvă fișa de lucru respectând explicațiile și indicațiile
educatoarei.

conversația

conversația

explicația

ciorchinele
conversația
explicația

conversația
explicația
exercițiul

conversația
explicația
exercițiul

calendarul
naturii,
ecusoane
personaj
surpriza

planșă
reprezentând
schema
ciorchinelui,
figuri
geometrice

carton colorat,
figuri
geometrice,
lipici, coșulețe,
serve țele
fișe matematice
creioane
colorate

frontal

frontal

frontal

pe grupuri

observarea
capacității de
atenție
voluntară

aprecieri
verbale

evaluare
practică

evaluare
practică

43
EVENIMENTUL
DIDACTIC
CONȚINUTUL ȘTIINȚIFIC STRATEGII DIDACTICE
EVALUARE RESURSE
PROCEDURALE RESURSE
MATERIALE FORME DE
ORGANIZARE

Dirijarea învățării

Obținerea
performanței

Joc de rol: „De-a mesterii olari”
Se vor distribui rolurile și responsabilitățile, în funcție
de tema propusă. Copiii interpretează diferite roluri,
interacționând cu obiectele și materialele puse la dispoziție.

Tranziție ADE: Joc de atenție: „Mergi cum îți spun”

DS. Activitate matematică: Joc didactic. „Spune unde pot
locui?”
Se explică jocul propriu -zis, precizând sarcina și regulile
acestuia.
Folosind imaginile căsuțelor -simbol și plicurile numerotate în
care se află forme geometrice se va desfășura joc ul de probă.
Se va preciza faptul că în mod asemănător va continua
jocul, folosind și alte forme geometrice.
În desfășurarea jocului propriu -zis voi urmări rezolvarea
corectă a sarcinilor de lucru, dar și verbalizarea acțiunilor.

Variantă
Pentru realizarea acestei variante se prezintă copiilor
simultan două piese geometrice care se deosebesc printr -un singur
atribut. Solicit copiii să descrie piesele geometrice arătate
și să le compare stabilind astfel deosebirile dintre acestea
(formă, mărime, culoare).

Complicarea jocului
Această variantă se realizează prin intermediul
metodei interactive de grup „Piramida”.
conversația
explicația
exercițiul

conversația
explicația
exercițiul
jocul

conversația
explicația
exercițiul

conversația
explicația

exercițiul
decor obiecte
traditionale

căsuțe simbol, plicuri
numerotate, figuri
geometrice, bagheta
magică.

Trusa Logi

planșă reprezentând
schema piramidei,
figuri geometrice

frontal

frontal

frontal

evaluare orală
aprecieri
verbale

evaluare orală
și practică
aprecieri
verbale

evaluare orală
și practică
aprecieri
verbale

evaluare orală
și practică
aprecieri
verbale

44
EVENIMENTUL
DIDACTIC
CONȚINUTUL ȘTIINȚIFIC STRATEGII DIDACTICE
EVALUARE RESURSE
PROCEDURALE RESURSE
MATERIALE FORME DE
ORGANIZARE

Pentru completarea căsuțelor piramidei, copiii sunt
solicitați să dezlege ghicitorile prezentate.

1) „C-o batistă mă asemăn,
Sunt galben, dar sunt și mic
Figură geometrică sunt, iată!
Caută -mă acum, tu, măi voinic!”
(pătrat mic și galben)

2) „Parc -aș fi un acoperiș
Mare, roșu sau albastru
Printre figuri mă vei găsi
Fii atent, nu te grăbi!”
(triunghi mare și roșu, triunghi mare și albastru)
3) „Semaforul de -l privești
Nu-i prea greu să ne găsești
Sunt rotund dar sunt și mare
Și culori…..le știi tu care .

45
EVENIMENTUL
DIDACTIC
CONȚINUTUL ȘTIINȚIFIC STRATEGII DIDACTICE
EVALUARE RESURSE
PROCEDURALE RESURSE
MATERIALE FORME DE
ORGANIZARE

Evaluare

Încheierea
activității
Ne găsești acum, tu oare?”
(cerc mare și roșu, cerc mare și galben, cerc
mare și verde)
Se va urmări în permanență verbalizarea acțiunilor.
Tranziție: Joc muzical „Drag mi -e jocul romanesc!”
DOS. Activitate practică „Vase traditionale” – colaj
Copiii sunt așezați la măsuțe. Educatoarea solicită prin
întrebări intuirea materialului didactic și le va reaminti copiilor,
că materialele aflate în fața lor îi vor ajuta să realizeze cu
ajutorul pătratului Tangram imaginea unor vase traditionale
roma nesti.
Se va prezenta și analiza modelul educatoarei.
Se va explica și demonstra modul de lucru:
 – amplasarea corectă a formelor geometrice în pagină;
 – decuparea, asamblarea și lipirea acestora în vederea
 realizării temei;
– acuratețe a lucrării.
Se execută exerciții de încălzire a mușchilor mici ai
mâinii.
Dupa semnalul de inceput, copiii execută lucrarea propusă
respectând explicațiile și modul de lucru sub atenta
supraveghere și îndrumare a educatoarei.
Educatoarea explică in dividual daca este cazul.
Se vor analiza lucrările critic și autocritic.
Se va da o finalitate lucrărilor prin amenajarea unei expoziții
cu tablouri reprezentand vase traditionale.
Tranziție: Joc muzical: „Bat din palme”
Se va desfășura jocul de mișcare: „Găsește -ți locul potrivit”.
Educatoarea face aprecieri generale și individuale privind
comportamentul și participarea copiilor la activitatea zilei.

conversația
explicația
exercițiul

observația
conversația
Turul galeriei

modelul
educatoarei,
carton colorat,
figuri
geometrice din
diferite
materiale
(carton
buretat),
pensule,
aracet,
foarfece,
șervețele

ecusoane,
figuri
geometrice

frontal

aprecieri globale
și individuale

46

PARTEA a II -a. CERCETAREA PSIHOPEDAGOGICĂ
Capitolul 4 – OBIECTIVELE ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII
4.1. Tema și designul cercetării

Tema prezentei cercetări:“Interdependența / complementaritatea dintre metodele tradiționale
și cele alternative de evaluare utilizate în cadrul activităților matematice din învățământul
preșcolar” este în concordanță cu tendința actuală a cadrelor didactice de a concepe și
implementa cat mai practic și eficient activitățile de evaluare, mai ales în cadrul activităților
matematice, cu aplicații la grupa mare.
Din punctul de vedere al designului vorbim despre o cercetare constatativ – ameliorativă.
Prezenta cercetare are ca și:
 Variabile independente: metode și instrumente de evaluare tradiționale și metode și
instrumente de evaluare alternative / complementare.
 Variabile dependente: rezultatele preșcolarilor în activitățile matematice.

4.2. Obiectivele și ipote za cercetării

Obiectivul general al acestei cercetări este evidențierea importanței metodelor
tradiționale de evaluare și a celor alternative / complementare în îmbunătățirea rezultatelor
preșcolarilor la activitățile matematice.
Având în vedere toate acestea mi -am propus următoarele obiective particulare specifice:

47

Obiectivul etapei inițiale:
1. Determinarea nivelului de pregătire matematică a preșcolarilor, la începutul
grupei mari, printr -o evaluare inițială tradițională prin teste docimologice.
Obiectivele etapei experimentale:
2. Utilizarea metodelor tradiționale și alternative de evaluare specifice fiecărui
conținut matematic și identificarea greselilor tipice în scopul identificării
soluțiilor pentru corectarea acestora.
3. Elaborarea unor instrumente de evaluare a cunoștințelor copiilor privind:
– Limbaj matematic adecvat;
– Reprezentări despre mulțime;
– Reprezentări despre poziții spațiale;
– Reprezentări despre figuri geometrice;
– Reprezentări despre număr și numerație;
4. Evidențierea importanței utilizării atât a metodelor tradiționale de evaluare cât și a
celor moderne /alternative .

Obiectivele etapei finale:
5. Determinarea nivelului de pregătire a preșcolarilor la activitățile m atematice , la
sfârșitul grupei mari.
6. Compararea rezultatelor preșcolarilor la începutul și sfârșitul experimentului cu
punerea în evidență a progresului.
,,Obiectivele cercetării sunt bine coroborate cu anumite aspecte bine delimitate, ceea ce face
ca prin formularea lor, cercetătorul să se apropie și mai mult de problematica abordată, să
reușească să își clarifice menirea și scopurile cercetării, prin delimitarea și formularea
operațională de obiective realiste care pot fi atinse.”(Boco ș,M.,2003, p.38)

48

Ipoteza generală : “Dacă în cadrul activităților matematice la grupa mare se folosesc atât
metode tradiționale de evaluare câ t și metode alternative, atunci rezultatele preșcolarilor la
matematică se îmbunătățesc.”
4.3. Descr ierea lotului de subiecți

Subiecții implicați în cercetare sunt preșcolarii din Grădinița nr. 1 Codlea, grupa mare.
Lotul total al cercetării este format din 21 de copii reparti zați astfel : de sex masculin sunt 14
preșcolari, iar de sex feminin sunt 7 preșcolari din grupa mare . Din cei 21 de copii , 12 au
frecventat doi ani de grădiniță în aceeași grupă, iar 9 au fost înscriși la începutul anului școlar.
În ceea ce privește mediul familial, copiii provin din familii de muncitori, funcționari și
intelectuali, având un c limat educativ diferit.
Voi pre zenta, în tabelele de mai jos, câteva informații relevante referitoare la subiecții
lotului.

Lot experimental
NR.
CRT. NUME ȘI
PRENUME
COPIL VÂRSTA SEX NIVELUL DE
PREGĂTIRE AL
PĂRINȚILOR TIPUL
FAMILIEI ATMOSFERA
ȘI
CLIMATUL
FAMILIAL STAREA
GENERALĂ
DE
SANATATE FRECVENTE
AZĂ
GRADINIȚA
MAMA TATA
1. A.L. 5, 6 F generală generală organizată bun bună DA
2. B.D. 5,9 M postliceală medii organizată bun Eleme nte de
autism și
deficit de
atentie DA
3. C.R. 5,9 M postliceală generală organizată bun bună DA
4. C.V.S 5,8 M superioare medii organizată bun bună INTERMITE
NT
5. C.A. 5,8 M superioare superioare organizată bun bună DA
6. C.A. 5,9 M superioare superioare organizată bun bună DA
7. D.I. 5,9 F superioare medii organizată bun bună DA

49

8. D.D. 5,6 M postliceală medii organizată bun bună DA
9. D.I. 5,9 F superioare superioare organizată bun bună DA
10. F.R.M. 5,7 M medii generală organizată bun bună DA
11. G.S. 5,9 F superioare superioare organizată bun bună DA
12. G.M. 5,5 F generală generală dezorganiza
tă bun bună DA
13. M.D.C. 5,7 M medii medii organizată bun bună DA
14. M.S. 5,2 M postliceală medii organizată bun bună DA
15. O.M. 5,9 M medii medii organizată bun bună DA
16. O.C. 5,3 F superioare medii organizată bun bună DA
17. P.C. 5,5 M postliceală medii organizată bun bună DA
18. P.E. 5,8 M superioare superioare organizată bun bună DA
19. S.R. 5,8 M medii generală organizată bun bună DA
20. T.C. 5,9 M superioare superioare organizată bun bună DA
21. P.D. 5,9 M generală – fără tată bun bună INTERMITE
NT
Prezentarea analitică a lotului
Informațiile pe care le -am considerat importante în desfășurarea experimentului le voi
prezenta în tabelele următoare, după cum urmea ză:
VARSTA SEX STUDII TIPUL
FAMILIEI CLIMATU
L
FAMILIAL STAREA DE SANĂTATE FRECVENT
EAZĂ
GRADINIȚA
Su
b
5,6
ani Pest
e 5,6
ani M F gene
rală profes
ională medi
i postl
iceal
ă supe
rioar
e orga
nizat
ă Dez
orga
nizat
/alte
situa
ții bun bună alte situații da inter
mite
nt
m
a
m
a t
a
t
a m
a
m
a t
a
t
a m
a
m
a t
a
t
a m
a
m
a t
a
t
a m
a
m
a t
a
t
a
6 15 15 6 3 5 2 1 3 8 4 0 9 6 19 2 21 20 1 19 2
Prezentarea sintetică a lotului experimental

50

În urma sintetizării rezultatelor observăm urmatoarele informații relevante:
 Majoritatea copiilor au peste 5, 6 ani;
 Avem un număr de doua ori m ai mare de băieți decât de fete;
 În cazul mamei predomină studiile superioare, iar în cazul t atălui predomină
studiile medii;
 Copiii provin din familii organizate, cu un clim at familial bun și o stare de
sănătate bună, cu excepția unui preșcolar ce prezintă elemente de autism și def icit
de atenție;
 Mai observăm și că nu există probleme de frecventare a grădiniței.

4.4. Metodele și instrumentele cercetării

Metodele de investigație au un rol deosebit de important în cadrul cercetării, întrucât
acestea pot furni za date specifice asupra diferitelor particularități ale fe nomenului în cau ză, cu
scopul formării unei imagini cât mai corecte ; ele se află într -o permanent ă legătură și tind să se
complete ze reciproc.
Metodele folo site în cadrul unei cercetări sunt variate, ele putând fi clasificate astfel :
 Metode de colectare a datelor cercetării ;
 Metode de cuantificare;
 Metode ma tematico -statistice;
 Metode acțional experimentale;
În investigația pe care am efectuat -o am utili zat următoarele metode de cercetare :

Metode de colectare a datelor cercetării

1.Observația sistematică , metodă pe care am utillizat -o pe tot parcursul cercetării
,,constă în urmărirea intenționată, metodică și sistematică a unui eveniment sau a unui complex
de evenimente educaționale, în condiții obișnu ite de existență și desfășurare , în scopul explicării,
înțelegerii și ameliorării lor”. ( Bocoș, M., 2003,p., 71).

51

Am folosit fișa psihopedagogică ca și instrument de cercetare în care am surprins aspecte
referitoare la activitatea copiilor, participarea la activitate, nivelul cunoștințelor, date des pre
capacități, priceperi, depr inderi, aptitudini, atitudini (motivație, voință, socializare, etc.).
Aceasta am utilizat -o în etapa inițială a cercetării pentru a identifica date relevante despre
lotul de subiecți cuprins în cercetare.
2.Metoda analizei produselor activității și cercetarea documentelor , acesteia i -am
acordat o arie largă: de la cercetarea documentelor școlare (catalog, Curriculum pentru
învățământul preșcolar, planificări tematice anuale și planific ări săptămânale , proiecte didactice,
etc.) până la studierea constantă a fiecărui copil, a fișelor de evaluare formativă și a testelor
sumative, a caietel or, a lucrărilor practice, etc. Datele astfel obținute mi -au permis să fac
aprecieri obiective asupra progresului copiilor pe toată durata cercetării.
3.Metoda testelor , utilă pentru o apreciere cât mai obiectivă a rezultatelor cercetării.
,,Testele reprezintă un instrument de cercetare alcătuit dintr -un ansamblu de itemi care vizează
cunoașterea fondului informativ și formativ dobândit de subiecții investigați.” Am aplicat teste în
toate cele trei etape ale cercetării pentru a putea reprezenta cantitativ de unde am pornit și treptat ,
cum s -a ajuns la performanțe sup erioare celor inițiale. Am folosit teste docimologice, deși sunt
metode tradiționale de evaluare, deoarece se folosesc optim pentru a evidenția confirmarea sau
infirmare ipotezelor de lucru.
Metode de măsurare a datelor cercetării
Numărarea – ,,presupune consemnarea prezenței sau absenței unor particularități ale subiecților
cercetării care își găsesc corespondența în manifestările lor exterioare, în comportamentul lor” .
(Bocoș, M., 2003, p. 125). Spre exemplu: numărarea comportamentelor, numărarea subiecț ilor
care au anumite performanțe, numărarea răspunsurilor corecte și greșite, etc.
Clasificarea / ordonarea – ,,constă în așezarea datelor într -o anumită ordine crescătoare sau
descrescătoare, folosind un criteriu bine stabilit”(Bocoș, M., 2003, p. 126). A m folosit -o în etapa
inițială și în etapa finală în cadrul prezentării rezultatelor evaluărilor.

52

Compararea / raportarea – ,,presupune raportarea mărimii care urmează să fie măsurată la
mărimea totală posibilă, mărimea teoretică”( Bocoș, M., 2003, p. 128). În această cercetare am
utilizat raportarea la lot considerată ca sută și operarea cu procentaj p entru fiecare valoare
numărată.

Metode de organizare, prezentare și interpretare matematico – statistică a datelor
cercetării
,,Statistica este o ramură știi nțifică folosită în cercetarea fenomenelor de masă, dependente de o
mulțime de factori, pentru a obține datele cele mai probabile legate de aceste fenomene” (Bocoș,
M., 2003, p. 130).
a) Gruparea statistică: am utilizat tabele sintetice pentru condensarea datelor, în vederea stabilirii
frecvenței valorilor.
b) Graficele statistice: am folosit histograma în etapa inițială și etapa finală pentru a prezenta
rezultatele cercetării.

4.5. Planul cercetării

Planul cercetării desfășurate pe parcursul anului școlar 2015 -2016, a cuprins trei etape
distincte și a fost efectuat pentru lotul experimenta l, cuprinzând 21 de preșcolari din grupa mare.
Etapa inițială – de cunoaștere a stadiului de instruire, de stabilire a nivelului de
cunoștințe și deprinderi la preșcolari.
Această etapă s -a desfășurat în fa za inițială, în luna octombrie și a constat în colectarea
de date semnificative cu privire la caracteristicile lotului de copii cuprins în cercetare : informa ții
despre mediul familial, despre nivelul de pregăt ire al părinților, atmosfera și climatul familial,
tipul familiei. Scopul a fost cunoașterea aprofundată a tuturor factorilor care ar putea favori za
sau împiedica confirmarea ipote zelor de lucru, dar și de a stabili nivelul de la care urma să se
pornească în activitatea de cercetare.

53

Etapa experimentală – de aplicare a procedeelor și tehnicilor de lucru în vederea
realizării obiectivelor propuse și înregistrarea datelor obținute.
Această etapă s -a derulat în intervalul ianuarie -mai, în anul școlar 2015 -2016. Acum s -au
aplicat intensiv probe de evaluare derivate din metode tradiționale alternativ cu cele moderne .
S-a folosit observarea sistematică a comportamentului atât în munca individuală cât și în
munca în echipă, s -au folosit ș i probe de evaluare ba zate pe metodele activ -participative și s-au
utilizat toate metodele de cercetare propuse urmărind dacă ipote za formulată se confirmă.
Etapa final ă – prin care s -a verificat în ce măsură s -au reali zat obiectivele propuse, prin
probe de evaluare finală ; este o etapă cu funcție explicativă și predictivă în ba za rezultatelor
obținute.
Această etapă s -a desfășurat în ultima perioadă a anului școlar 2015 -2016, luna iunie și a
cuprins aplicarea unor teste docimologice, cu obiective operaționale similare celor inițiale,
pentru a se putea compara re zultatele inițiale cu cele finale în vederea interpretării și formulării
concluz iilor.
Acum putem observa dacă ipote za de la care s -a pornit cercetarea s -a confirmat sau nu.

54

Capitolul 5 – REZULTATELE CERCETĂRII

5.1. Etapa inițială

Această etapă repre zintă acea parte din cercetare în care se selectea ză eșantionul, se
descriu caracteristicile acestuia, se aplică probe de evaluare inițială în vederea determinării
nivelului de cunoștințe pe care îl au copiii la începutul cercetării, se fixea ză durata cercetării. Tot
acum se înregistrea ză date cu referire la variabilele implicate , înaintea desfășurării
experimentului , și se stabilește strategia desfășurării experimentului.
Etapa a constat în aplicarea a patru probe de evaluare cu conținut variat, prin care am
urmărit stabilirea punctelor critice existente la nivelul cunoștințelor matematice și alegerea celor
mai potrivite forme, metode și tehnici didactice în vederea asigurării succesului în etapele
următ oare de învățare.
Cele patru probe de evaluare au fost centrate pe următoarele conținuturi :
• Formare de mulțimi ;
• Poziții spațiale ;
• Figuri geometrice;
• Numerația în limitele 1 -5;
Voi pre zenta în continuare conținutul probelor aplicate în această etapă precum și
conclu ziile desprinse în urma evaluării re zultatelor obținute de preșcolari.

55

PROBA DE EVALUARE NR.1 (vezi ANEXA 1 )

Conținut vizat : FORMARE DE MULȚIMI
Gruparea obiectelor după un ul sau mai multe criterii date (form ă/mărime/culoare );

Obiective operaționale :
– să sorte ze obiectele după un ul sau mai multe criterii date;
– să forme ze grupe de obiecte după un ul sau mai multe criterii date;
– să realizeze corespondența între obiectele celor două mulțimi;
– să aprecie ze global cantitatea „multe -puține” ;
– să folosească un limbaj matematic adecvat;
Item 1: Formează prin încercuire mulțimi de obiecte de aceeași formă și colorează grupa
cu mai puț ine obiecte;
Item 2: Formeaz ă prin inc ercuire grupa dovleceilo r mari și galbeni și grupa dovleceilor
mici ș i portocalii ;
Item 3: Realizează corespondența î ntre obiectele celor două mulț imi;
Item 4: Folosesc un limbaj matematic adecvat.

Barem de apreciere și notare :
– comportament atins – A
– comportament în dez voltare – D
– necesită sprijin – S

Obiective Comportament atins(A) Comportament în
dezvoltare(D) Necesită sprijin(S)
O1 Sortează cu ușurință
obiectele după un criteriu
dat. Sortează obiectele după
un criteriu dat. Sortează obiectele
după un criteriu dat
cu ajutor.
O2 Formează corect grupele de
obiecte după un criteriu dat. Formează corect 2 -3
grupe de obiecte după un Formează corect cel
puțin o grupă de

56

criteriu dat. obiecte.
O3 Identifică grupa cu mai
puține obiecte, le colorează
corespunzător și face
corespondența între ele. Identifică grupa cu mai
puține obiecte, nu
colorează toate obiectele,
face corespondența între
ele. Nu identifică grupa
cu mai puține
obiecte, nu colorează
toate obiectele, nu
face corespondența
între toate obiectele
mulțimilor.
O4 Folosește un limbaj
matematic adecvat. Folosește corect limbajul
matematic cu ajutor. Nu folosește un
limbaj matematic
corespunzător.

NR.
CRT. INIȚIALELE
COPILULUI Conținut vizat: FORMARE DE MULȚIMI
BAREM DE APRECIERE ȘI NOTARE
1. A.L. D
2. B.D. S
3. C.R. A
4. C.V.S A
5. C.A. A
6. C.A. A
7. D.I. A
8. D.D. D
9. D.I. D
10. F.R.M. D
11. G.S. A
12. G.M. D

57

13. M.D.C. D
14. M.S. A
15. O.M. D
16. O.C. A
17. P.C. A
18. P.E. D
19. S.R. A
20. T.C. A
21. P.D. A
Prezentarea analitică a re zultatelor evaluării la proba nr.1

BAREM DE APRECIERE ȘI
NOTARE Conținut vizat: FORMARE DE MULȚIMI
Nr. de preșcolari Nivel de realizare
A 12 57%
D 8 38%
S 1 5%
Prezentarea sintetică și procentuală a rez ultatelor evaluării la proba nr. 1

Histograma redând nivelul performanțelor preșcolarilor la proba nr.1 în etapa inițială
0%10%20%30%40%50%60%
A
D
S

58

Prezentarea rezultatelor

Urmărind cu atenție baremul de apreciere și notare pentru preșcolari putem desprinde
următoarea conclu zie: lotul de preșcolari se împart e în trei categorii, diferite din punct de vedere
al calității răspunsurilor oferite la cerințele fișei. Astfel :
●57% dintre copiii (12 pre școlari ), s-au încadrat în comportamentul atins (A), rez olvând cu
ușurință toți itemii fișei. Acești copii și -au însușit noțiuni cu privire la sortarea obiectelor după
unul sau mai multe criterii date, formarea de grupe de obiecte, reali zează corect aprecierea
globală a cantității (multe -puține), realizează corespondența între obiectele mulțimii și folosesc
un limbaj matematic adecvat.
● 38% dintre copiii (8 preșcolari ), s-au situat în comportamentul în de zvoltare (D), nerez olvân d
corect toți itemii fișei. Doi dintre aceștia, datorită neatenției, a lipsei de concentrare s -au grăbit
pentru a re zolva cât mai repede sar cinile primite și au trasat incorect unele grupe de obiecte,
încercuind fiecare obiect al grupei ; ceilalți însă compară corect două grupe de obiecte, prin
apreciere globală (multe -puține ), însă nu coloreaz ă toate obiectele grupei indicate, realizează
corespondența între obiecte cu ajutor și toți acești preșcolari utili zează limbajul matematic de
cele mai multe ori, cu ajutor din partea cadrului didactic.
● 5% dint re preșcolari (1 preșcolar ), situa ți în comportamentul ce necesită sprijin (S), sorteaz ă
corespun zător obiectele grupelor dar nu formea ză corect toate grupele de obiecte , întâmpină
dificultăți în identificarea grupelor cu „multe” sau „ puține” obiecte, nereușind să reali zeze o
apreciere globală a cantității, nu face corespondența între elemente le unei mulțimi și nu folosește
un limba j matematic adecvat.

59

PROBA DE EVALUARE NR. 2 (vezi ANEXA 2 )

Conținut vizat : POZ IȚII SPAȚIALE
Recunoașterea și identificarea unor po ziții spațiale sau relații spațiale

Obiective opera ționale:
– să identifice și să numească po ziții spațiale relative „pe”, „sub”, „în”, „în afar ă”,
„deasupra”, „dedesubt”, „stânga”, „ dreapta”;
– să colore ze corespun zător obiectele indicate;
– să folosească un limbaj matematic adecvat;
Item 1. : Coloreaz ă cu galben obiectele care se află pe masă iar cu verde obiectele
care se află sub masă ;
Item 2. : Coloreaz ă obiectele care se află în cutie și taie -le cu o linie pe cele
care se află în afara cutiei ;
Item 3. : Î ncercuiește obiectele din dreapta casei și taie -le cu o linie pe cele din stânga casei .
Item 4. : Colorează păsările de deasupra pomului și încercuiește -le pe cele de sub pom.
Item 5. : Folosesc un limbaj matematic adecvat
Barem de apreciere și notare :
Obiective Comportament atins(A) Comportament în
dezvoltare(D) Necesită sprijin(S)
O1 Indică pozițiile spațiale ale
tuturor obiectelor. Indică pozițiile spațiale la
2-3 obiecte . Indică poziția spațială
a cel putin unui
obiect.
O2 Colorează / taie / încercuiește
corect toate obiectele din
locul indicat . Colorează/ taie/
încercuiește corect 2 -3
obiecte din locul indicat. Colorează/ taie/
încercuiește corect cel
puțin un obiect din
locul indicat.
O3 Folosește un limbaj
matematic adecvat. Folosește corect limbajul
matematic cu ajutor. Nu folosește un
limbaj matematic
corespunzător.

60

NR.
CRT. INIȚIALELE
COPILULUI Conținut vizat: POZIȚII SPAȚIALE
BAREM DE APRECIERE ȘI NOTARE
1. A.L. D
2. B.D. S
3. C.R. A
4. C.V.S A
5. C.A. A
6. C.A. A
7. D.I. A
8. D.D. D
9. D.I. D
10. F.R.M. D
11. G.S. A
12. G.M. D
13. M.D.C. D
14. M.S. A
15. O.M. S
16. O.C. A
17. P.C. A
18. P.E. D
19. S.R. A
20. T.C. A
21. P.D. A
Prezentarea analitică a re zultatelor evaluării la proba nr.2

61

BAREM DE APRECIERE ȘI
NOTARE Conținut vizat: POZIȚII SPAȚIALE
Nr. de preșcolari Nivel de realizare
A 12 57%
D 7 33%
S 2 10%
Prezentarea sintetica si procentuală a re zultatelor evaluării la proba nr.2

Histograma redând nivelul performanțelor preșcolarilor la proba nr.2 în etapa inițială

Prezentarea rezultatelor

●Așadar, 57 % dintre pre școlari (12 copii ), s-au încadrat în comportament atins (A). Ei au
recunoscut cu ușurință po zițiile spațiale indicate și astfel au reușit să re zolve cu succes toți itemii
fișei.
● 33 % dintre preșcolari (7 copii), s -au încadrat în comportament în de zvoltare (D), acest
lucru datorându -se neatenției și lipsei de concentrare asupra sarcinilor ce trebuiau re zolvate.
Verbali zează cu ajutor atunci când indică locul sau po ziția unui obiect /grupă de obiecte.
● 10% dintre pre școlari (2 copii), se încadrea ză în comportamentul ce nece sită sprijin (S).
Acesta a rez olvat parțial itemii fișei : indic ă corect locul pe care îl ocupă un obiect în raport cu un
0%10%20%30%40%50%60%
A
D
S

62

alt obiect doar pentru o singură situație și utili zează parțial culorile indicate. Nu verbali zează
poziții și relații spațiale utili zând termeni precum : „pe”, „sub”, „dreapta”, „stânga” etc.

63

PROBA DE EVALUARE NR.3 (vezi ANEXA 3)

Conținut vizat : FIGURI GEOMETRICE
Recunoașterea figurilor geometrice (cerc, pătrat, triunghi )

Obiective operaționale :
– să recunoască formele geometrice;
– să coloreze formele geometrice folosind culorile indicate ;
– să trase ze forme geometrice cunoscute (cerc, p ătrat, triunghi ), pe o linie punctată ;
– să deseneze obiecte din mediul înconjurător pornind de la figurile geometrice indicate;
– să se exprime folosind un limbaj matematic adecvat ;

Item 1. : Coloreaz ă cu albastru cercurile, cu galben pătratele și cu roșu triunghiurile ;
Item 2. : De senea ză figuri geometrice unind cu atenție punctele ;
Item 3. :Din cerc des enează un soare, din triunghi desenează o casă, din pătrat
desenează o fotografie ;
Item 4. : Folosesc limbajul matematic adecvat;

Barem de aprec iere și notare:
Obiective Comportament atins(A) Comportament în
dezvoltare(D) Necesită sprijin(S)
O1 Recunoaște toate formele
geometrice și le colorează
folosind culorile indicate. Recunoaște 2 forme
geometrice și le colorează
folosind culorile indicate. Recunoaște cel puțin
o formă geometrică și
o colorează folosind
culorile indicate.
O2 Desenează corect toate
formele geometrice conform
cerinței. Desenează formele
geometrice dar nu trasează
corect pe linia punctată. Desenează doar o
formă geometrică,
rezolvând parțial
cerința.

64

O3 Desenează toate obiectele
pornind de la figurile
geometrice indicate. Desenează doar două
obiecte pornind de la două
din figurile geometrice
indicate. Desenează doar un
obiect pornind de la o
figură geometrică
indicată.
O4 Folosește un limbaj
matematic adecvat. Folosește corect limbajul
matematic cu ajutor. Nu folosește un
limbaj matematic
corespunzator.

NR.
CRT. INIȚIALELE
COPILULUI Conținut vizat: FIGURI GEOMETRICE
BAREM DE APRECIERE ȘI NOTARE
1. A.L. D
2. B.D. S
3. C.R. A
4. C.V.S A
5. C.A. A
6. C.A. A
7. D.I. A
8. D.D. D
9. D.I. D
10. F.R.M. S
11. G.S. A
12. G.M. D
13. M.D.C. D
14. M.S. A
15. O.M. S

65

16. O.C. A
17. P.C. A
18. P.E. D
19. S.R. A
20. T.C. A
21. P.D. A
Prezentarea analitică a re zultatelor evaluării la proba nr.3

BAREM DE APRECIERE ȘI
NOTARE Conținut vizat: FIGURI GEOMETRICE
Nr. de preșcolari Nivel de realizare
A 12 57%
D 6 29%
S 3 14%
Prezentarea sintetica si procentuala a re zultatelor evaluării la proba nr.3

Histograma redând nivelul performanțelor preșcolarilor la proba nr. 3 în etapa inițială

0%10%20%30%40%50%60%
A
D
S

66

Prezentarea rezultatelor

● La această probă de evaluare, 57 % (12 copii) s -au încadrat în comportamentul atins (A), au
răspuns tuturor cerințelor rez olvând toți itemii fișei. Aceștia au dobândit noțiuni de geometrie, de
recunoaștere a formelor geometrice, redau grafic forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi ) tras ând
linii pe spațiu l punctat, redau obiecte din mediul înconjurător pornind de la figurile geometrice
învățate și ver balizează cu ușurință acțiunile efectuate, folosind un limbaj matematic
corespun zător.
● 29% dintre preșcolari (6 copii ) s-au încadrat în comportament în de zvoltare (D). Aceștia
stăpânesc noțiunile, recunosc formele geo metrice (cerc, p ătrat, triunghi ) acest lucru se poate
observa și din faptul că respectă culorile indicate dar le colorea ză parțial (6-7 forme geometrice
din 8 ). Întâmpină greutăți și în trasarea pe conturul punctat a formelor geometrice sau la redarea
obiectelor din mediul înconjurător pornind de la acestea, reușind să desene ze figurile geometrice
însă de cele mai multe ori incorect. Folosesc cu ajutor limbajul matematic.
● 14% dintre preșcolari (3 copii ) se încadreaz ă în comportament ce necesită sprijin (S). Acești a
au nevoie de sprijin din partea educatoarei în identificarea formelor geometrice (cerc, pătrat,
triunghi ), nu traseaz ă corect pe contur punctat figura pe care o desenea ză, nu reușesc să
deseneze decat cu ajutor obiecte din formele geometrice indicate și nu utili zează limbajul
matematic.

67

PROBA DE EVALUARE NR.4 (vezi ANEXA 4 )

Conținut vizat : NUMERA ȚIA ÎN LIMITELE 1 -5
Formare de grupe cu 1 -5 obiecte după un criteriu dat; Raportarea cantit ății la număr și a
numărului la cantitate ; Sesiz area relațiilor cantitative prin punerea în perechi a obiectelor a două
grupe;

Obiective operaționale :
– să forme ze grupe cu 1 -5 obiecte după un criteriu dat ;
– să asocie ze cantitatea la număr și numă rul la cantitate ;
– să compare grupe cu 1 -5 obiecte prin punere în corespondență;
Item 1. : Încercuiește grupa cu 5 obiecte, taie grupa cu trei obiecte și colorea ză
grupa cu un singur obiect ;
Item 2. : Formeaz ă perechi între obiec tele celor două grupe și î ncercuiește cifra care
îți arată câte obiecte sunt în fiecare grupă ;
Item 3. : Verbalizeaz ă rezultatul comparației a două grupe de obiecte, folosind termenii „mai
multe” sau „mai puține”

Barem de apreciere și notare:
Obiective Comportament atins(A) Comportament în
dezvoltare(D) Necesită sprijin(S)
O1 Rezolvă corect toate situațiile. Rezolvă corect două
situații. Rezolvă corect doar o
situație.
O2 Formează perechi între
obiectele celor două mulțimi
și realizează corect raportarea
cantității la număr și a
numărului la cantitate. Realizează punerea în
corespondență corect, însă
realizează raportarea
cantității la număr și a
numărului la cantitate doar
pentru o singură grupă. Realizează parțial
punerea în
corespondență și n u
realizează raportarea
cantității la număr sau
a numărului la
cantitate.

68

O3 Verbalizează rezultatul
comparației folosind termenii:
„mai multe”, „mai putine”. Verbalizează cu dificultate
rezultatele comparației. Nu verbalizează
corect rezultatele
comparaț iei.

NR.
CRT. INIȚIALELE
COPILULUI Conținut vizat: NUMERAȚIA ÎN LIMITELE 1 -5
BAREM DE APRECIERE ȘI NOTARE
22. A.L. D
23. B.D. S
24. C.R. A
25. C.V.S A
26. C.A. A
27. C.A. A
28. D.I. A
29. D.D. D
30. D.I. D
31. F.R.M. S
32. G.S. A
33. G.M. D
34. M.D.C. D
35. M.S. A
36. O.M. S
37. O.C. A
38. P.C. A
39. P.E. D

69

40. S.R. D
41. T.C. A
42. P.D. A
Prezentarea analitică a re zultatelor evaluării la proba nr.4

BAREM DE APRECIERE ȘI
NOTARE Conținut vizat: NUMERAȚIA ÎN LIMITELE 1 -5
Nr. de preșcolari Nivel de realizare
A 11 53%
D 7 33%
S 3 14%
Prezentarea sintetică și procentuală a re zultatelor evaluării la proba nr.4

Histograma redând nivelul performanțelor preșcolarilor la proba nr. 4 în etapa inițială
0%10%20%30%40%50%60%
A
D
S

70

Prezentarea rezultatelor

● 53% di ntre preșcolari ( 11 copii) s -au încadrat în comportament atins (A), ei știu să formez e
grupe cu 1 -5 obiecte după un criteriu dat , realizeaz ă corect corespondența punând în perechi
obiectele a două grupe date, raportea ză corect cantitatea la număr și numărul la cantitate,
folos esc un limbaj matematic adecvat.
● 33% dintre pre școlari (7 copii ) s-au încadrat în comportament în de zvoltare (D). Ace știa știu să
formez e grupe cu 1-5 obiecte după un criteriu dat , dar din dorin ța de a rez olva cât mai repede
sarcina primită, re zolvă corect doar două situații sau raportea ză cantitatea la număr doar pentru o
singură grupă.
● 14% dintre pre școlari (3copii ) s-au încadrat în comportamentul ce necesită sprijin (S). Unul
dintre ei știe să forme ze grupe cu 1-5 obiecte după un criteriu dat, dar omite s ă formez e una
dintre grupe, re zolvând astfel doar două situații ; iar ceilalti necesită ajutor și în final reușeșc să
forme ze corect o singură grupă de obiecte. Nu folosesc un limbaj matematic adecvat și toți trei
realizează punerea în corespondenț ă parțial. Nu raportea ză cantitatea la număr.

Prez entarea sintetică a re zultatelor evaluării în etap a inițială la lotul de preșcolari
Nr.
probă Formare de mulțimi Poziții spațiale Figuri geometrice Numerația în limitele 1 -5
Barem de apreciere și notare
A D S A D S A D S A D S
Proba 1 12 8 1
Proba 2 12 7 2
Proba 3 12 6 3
Proba 4 11 7 3

71

Prezentare statistică – etapa inițială

În urma probelor aplicate observăm că re zultatele obținute de preșcolari sunt destul de
bune ; aceștia au dobândit cunoștințele matematice specifice conținuturilor avute în vedere.
Majoritatea copiilor și -au însușit noțiuni cu privire la sortarea și formarea obiectelor după un ul
sau două criterii date, recunosc po zițiile și relațiile spațiale indicate și formele geometrice (cerc,
pătrat, triunghi ), redau obiecte din mediul înconjurător pornind de la forme geometrice, au
dobândit cunoștințe despre numere și cifre și sunt capabili să reali zeze corespondența punând în
perech i obiectele a două grupe date sau să raporte ze cantitatea la număr.
În urma aplicării probelor de evaluare inițială am depistat și unele puncte slabe exist ente:
preșcolarii nu stăpânesc terminologia matematică, întâmpinând greutăți în folosirea limbajului
matematic. Cele mai multe dificultați le -au întâmpinat la numeratia în limitele 1 -5.
Pentru etapa ce urmea ză am stabilit următoarele măsuri ameliorative :
– utilizarea metodelor de evaluare tradiționale și alternative pe fiecare conținut ;
– aplicarea sistematica de probe de evaluare atât tradiționale cât și alternative;
– sprjinirea sistemică, în cadrul activităților matematice, a preșcolarilor care întâmpină
dificultăți și găsirea celor mai potrivite modalități de î nlăturare a acestora ;
– adaptarea în mod constant a conținuturilor activităților matematice la instrumente de
evaluare tradiționale si alternative ;
– organi zarea unor activități de evaluare la matematică cât mai atractive ;
– identificarea greșelilor tip ice în urma aplicării atât a probelor de evaluare tradiționale
cât și a celor moderne și a soluțiilor pentru corectarea acestora.
0%10%20%30%40%50%60%
Proba 1 Proba 2 Proba 3 Proba 4A
D
S

72

5.2. Etapa experimentală

Etapa experimentală a fost desfășurată la grupa mare a Grădiniței cu program prelungit
nr. 1 Codlea începând din luna ianuarie 2016 și până la sfârșitul lunii mai 2016.
Ea a constat într -o activitate susținută prin aplicarea de probe de ev aluare ce vizeaza atat
metodele de evaluare tradiționale cât și pe cele moderne/alternative, constant ș i sistematic , pe
aceleași conț inuturi. Aplicarea acestor probe de evaluare mi -a permis depis tarea pentru fiecare
tip de conținuturi a greselilor frecvente ș i identificarea mă surilor amel iorative care să remedieze
proble mele î ntampinate. Pe tot parcursul cer cetării am urmărit și remedierea punctelor slabe pe
care le -am descoperit în urma probelor de evaluare din etapa inițială. Am căuta t la fiecare
continut vizat să aplic diferite metode de evaluare cu preșcolarii ținând cont de măsurile
ameliorative pe care le-am propus la sfârșitul etapei i nițiale și pe care le consider un punct de
plecare în activitatea pe care o voi desfășura în acest an la grupă.
Evaluarea copiilor pe parcursul desfășurării experimentului a fost raportat ă la obiectivele
propuse și la validarea ipotezei. Dat fiind faptul că evaluarea îndeplinește și funcția de
diagnosticare, informațiile culese mi -au dat posibilitatea de a remedia eventualele lacune,
facându -se corecțiile necesare, copii în cauză recuperând cunoștințele sau deprinderile insu ficient
formate. Astfel, probele de evaluare au marcat experimentul pas cu pas urmărind în succesiunea
logică realizarea obiectivelor propuse. În a cest scop mi -am propus identificarea unor măsuri
experimentale cu valențe ameliorative pentru fiecare probă , care să -mi ofere date pentru
verificarea ipotezei propuse .
Pe parcursul etapei experimentale, am desfășurat foarte multe evaluari bazate pe metode
traditionale ș i moderne/alternative . Acestea au avut scopul de a atinge obiectivele p ropuse in
aceas ta cercetare. Am folosit probe ș i instrumente de evaluare concepute de mine (fiș e de
evaluare, probe orale, probe scrise, probe practice, observarea comportamentului in munca
individuala, mu nca in echipa, in timpul jocurilor didactice, etc ).

73

Pentru a prezenta cât mai clar interdependența/complementaritatea dintre metodele și
instrumentele de evaluare utilizate am întocmit pentru fiecare proiect tematic sau temă
săptămânală câte o matrice d e evaluare care conține date referitoare la proiectul tematic, tema
anuală d e studiu, conținuturile vizate î n evaluarea c opiilor, obiectivele de referinț ă specifice
conținuturilor respe ctive și distribuirea probelor în funcț ie de obiectivele de referință v izate.
Voi prezenta în continuare probele de evaluare tradiționale și moderne ce au fost aplic ate
copiilor gr upei mari în timpul etapei experimentale , precum și observatiile metodice cu greșelile
tipice și măsurile ameliorat ive propuse pentru fiecare probă .

74

Tema anuală de studiu Cum este/a fost și va fi aici pe pămâ nt?
Proiect tematic DIN LUMEA CELOR CARE NU CUVANTĂ
Conț inuturi matematice vizate NUMERAȚIA Î N LIMITELE 1 -8; FORMARE DE MULȚIMI

Obiective de referință

Metode și tehnici de evaluare
Probă orală
(tradițională) Probă
scrisă la
sfârșitul
proiectului
(tradițională) Probă
practică
(tradițion
ală)
Observa rea sistematică a comportamentului
(metodă alternativă) Metoda
„Ciorchinele”
(metodă
alternativă) Munca
independentă Munca în
echipă Joc didactic
Să numere de la 1 la 8
recunoscând grupele cu 1 -8
obiecte și cifrele
corespunzătoare. Proba nr. 2 Proba nr. 7 Proba nr.1 Proba nr.4 Proba nr.6 Proba nr.3
Să identifice poziția unui
obiect într -un șir utilizând
numeralul ordinal. Proba nr.4
Să efectueze operații de
adunare și scădere cu 1 -2
unități, în limitele 1 -10. Proba nr.4 Proba nr.6
Să efectueze operații cu
grupele de obiecte constituite
în funcție de diferite criterii Proba nr. 2 Proba nr. 7 Proba nr.1 Proba nr.5

75

date ori găsite de el însuși:
triere, grupare/regrupare,
comparare, clasificare,
ordonare, apreciere a cantității
prin punere în corespondență.
Să-și îmbogățească experiența
senzorială, ca bază a
cunoștințelor matematice
referitoare la recunoașterea,
denumirea obiectelor,
cantitatea lor, clasificarea,
constituirea de grupuri/
mulțimi, pe baza unor însușiri
comune (formă, mărime,
culoare) luate în considerare
separat sau mai multe
simultan; Proba nr. 2 Proba nr. 7 Proba nr.1 Proba nr.3

76

Proba nr.1
Material didactic : jetoane, flanelograf
Tipul probei: probă practică
Conținutul probei și tehnica de desfășurar e:
Copii i au în fața lor flanelograful și jetoane. Este numit câte un copil care va trebui să
așeze la flanelograf cifrele de la 1 la 6. Pe rând educatoarea va solicita copiilor să așeze la
flanelograf grupe de 1 până la 6 obiecte. Li se va solicita copiilor să indice grupa pisicutelor și
grupa cățeilor.
Exemplu:
1. Așează la flanelograf cifrele de la 1 la 6.
2. Formează la flanelograf o grupa de 1 rățușcă, 2 pisicuțe, 3 găini, 4 porci, 5 câini, 6 cai .
3. Indică prin încercuire grupa pisicutelor și spune care elemente are.
4. Indică prin încercuire grupa câinilor și spune câte elem ente are.
Timp de lucru: 10 minute
Descriptori de performanță
Comportament atins(A) Comportament î n
dezvoltare(D) Necesită sprijin(S)
Așează în ordine
crescătoare toate cele 6
cifre la flanelograf,
form ează grupele de
obiecte de la 1 la 6, indică
prin încercuire grupa
pisicutelor și grupa Așează în ordine
crescătoare toate cele 6
cifre la flanelograf,
form ează grupele de
obiecte de la 1 la 6 cu
ajutor, indică prin
încercuire grupa Așează în ordine crescătoare toate cele
6 cifre la flanelograf, form ează grupel e
de obiecte de la 1 la 6 cu ajutor, indică
prin încercuire grupa pisicutelor și
grupa cățeilor și spune cât e elemente
are fiecare doar cu indicații
suplimentare .

77

Observaț ii metodice:
 Necesită consum mare de timp pentru pregatirea materialelor;
 Copii care nu lucrează se plictisesc;
 Proba practic ă este foarte î ndragită de copii pentru că se folosesc materiale atractive.
Greșeli tipice :
 Cel mai frecvent copiii gresesc la modul în care asează obiectele la flanelograf; le asează
la întâmplare și nu de jos în sus și de la stânga spre dreapta.
 Se greșește ș i la modul în care indică prin încercuire o anumită grupă, încer cuind fiecare
element în parte ș i nu toată grupa.
Măsuri ameliorative:
 În timp ce un copil realizează pr oba, ceilalti trebuie să aiba de rezolvat ș i ei o sarcina
individuală pentru a nu deranja.
 Se vor face frecvent exercitii pentru a le forma copiilor deprinderea de a indica corect
prin încercuire mulțimi de obiecte.
 În activitățile următoare se va insista pe asezarea corectă a jetoanelor pe masuță sau la
flanelograf.

Proba nr.2

Obiective operaționale: Să numere corect obiectele unei mulțimi;
Material didactic: jetoane, jucării -animale
Tipul probei: probă orală
Conținutul probei și tehnica de desfășurare:
ALA 1: Joc -exercițiu: „ De ce nu se potriveste? ” cățeilor și spune câte
elemente are fiecare. pisicutelor și grupa
cățeilor și spune câte
elemente are fiecare.

78

Instructaj : Îți voi pune câteva întrebări și tu va trebui să lucrezi repede și corect. În
timpul jocului regulă este să ne privim în ochi. Te rog să fii foarte atent!

Itemi:
1. Ce ai găsit pe măsuță?
2. Spune ce este acesta jucărie.
3. Forme ază un grup/o mulțime de animale de același fel!
4. Denumește mulțimea formată!
5. Câte obiecte are această mulțime?
6. Spune de ce le -ai așezat împreună!
7. Acum închide ochii!…Deschi de ochii și spune ce s -a întâmplat!
8. Ce animal nu se potrivește în mulțime? De ce?
9. Ce putem face cu el ?
10. Mai sunt și altele la fel?
11. Ce poți face cu ele?
12. Spune cum se numește grupul/ mulțimea nou formată?
13. Câte elemente are?
14. Dacă am pune cele două mulțimi împreună, cum s -ar numi atunci mulțimea?

Timp de lucru: 15 minute
Descriptori de performanță
Comportament atins(A) Comportament î n
dezvoltare(D) Necesită sprijin(S)
Denumește jucăriile,
constituie mulțimi de
același fel/denumește
mulțimea formată/numără
corect elementele din
mulțime/sesisează
elementul din mulțime Denumește jucăriile,
constituie mulțimi de același
fel/denumește mulțimea
formată, dar are nevoie de
întrebări ajutătoare/numără
corect elementele d in
mulțime, cu ajutor/sesisează Denumește jucăriile, constituie
mulțimi de același fel/ numără cu
ajutorul educatoarei elementele din
mulțime/sesizează elementul din
mulțime care nu este la fel/n u știe că
poate formă mulțimi cu un singur
element/descrie în limbaj matematic

79

Observatii metodice:
 Metoda are validitate redusa și consuma mult timp;
 Dezavantajeaza copiii timizi si pe cei care elaboreaza mai greu raspunsurile;
 Are fidelitate redusă, datorită mai multor factori, cum ar fi : durata scurtă a examinării,
variația comportamentului evaluatorului;
Greșeli tipice :
 Preșcolarii nu descriu in limbaj matematic adecvat apartenența la o mulțime ;
 Dau răspunsuri scurte și nu vorbesc în propoziții ;
Măsuri ameliorative:
 Prin dialogul educatoare – preșcolar educatoarea își poate da seama nu doar de „ceea ce
știe ” copilul, ci și cum gândește el, cum se exprimă;
 Reprezintă un mijloc util de verificare a pregătirii preșcolarilor; î ndeplinește și funcții de
învățare, prin repetarea și fixarea cunoștințelor;
 Proba îi deprind e pe preșcolari cu limbajul matematic, le formează spontaneitatea, dicția,
fluiditatea exprimării;
 Favorizează dirijarea copiilor către răspunsuri corecte, prin întrebări suplimentare,
ajutându -i să iasă din impas; care nu este la fel /știe că
poate forma mulțimi cu un
singur element / descrie în
limbaj matematic adecv at
apartenența la o mulțime/
înțelege mulțimea
integratoare jucării/ nu are
nevoie de întrebări
ajutătoare. elementul din mulțime care nu
este la fel /nu știe că poate
forma mulțimi cu un singur
element / descrie în limbaj
matematic adecvat
apartenența la o mulțime
ajutat de educatoare/ înțelege
mulțimea integratoare jucării,
dar educatoarea trebuie să îi
orienteze gândirea prin gestul
de încercuire a tuturor
jucăriilor. adecvată apartenența la o mulțime,
doar repetând după modelul
educatoarei/ știe ce sunt jucăriile dar
nu denumește imediat mulțimea
acestora după ce o formează/ are
nevoie de în trebări ajutătoare și
necesită stimuli continui pentru
verbalizarea acțiunii.

80

 Permite tratarea diferențiată a copiilor, făcând posibilă adecvarea gradului de dificultate a
solicitărilor la posibilitățile acestora.

Proba nr. 3
Obiective operationale :
1. Să lucreze în echipa, identificând variante de descompunere a numărului stabilit;
2. Să respecte regulile jocului;
Tipul probei: metoda „Ciorchinele”
Material didactic: imagini
Conținutul probei și tehnica de desfășurare:
Copiii se împart în grupe a câte doi. Fie care echipă primește un nume as ociat cu o
culoare. În mijlocul panoului este trecut numărul 8. Se lucrează în echipe, fiecare echipă are
sarcina de a da două variante de descompunere a numărului 8. După ce se vor epuiza toate ideile,
toate cunoștințele copiilor legate de descompunerea număru lui 8, se unesc imaginile, se stabilesc
legăturile și conexiunile.
Se citește și analizează fiecare variantă de răspuns, se discută , se emit idei.
La sfârșitul activității se face sinteza finală se structurează ciorchinele grupând variantele
de descompune re a numărului 8 emise de către copii. Dacă este nevoie se fac completări.

Timp de lucru: 15 minute
Comportament atins(A) Comportament î n
dezvoltare(D) Necesită sprijin(S)
Numără conștient în limitele
1-10, rezolvă cu usurință
sarcinile colaborând cu
colegii de echipă, identifică
soluțiile de descompunere a
numarului dat. Numără în limitele 1 -10,
rezolvă cu ezitări sarcinile
si colaborează puțin cu
colegii, identifică soluțiile
de descompunere a
numărului dat doar cu
indicii din partea
colegilor. Numă ră în limitele 1 -10 cu ezitări ,
rezolvă parțial sarcinile ș i nu
colaborează cu colegii, identifică
soluțiile de descompunere a
numarului dat doar cu sprijin din
partea colegilor.

81

Observații metodice:
 Proba ii dezavantajeaza pe cei mai timizi;
Greșeli tipice:
 Se pot descoperi aceleași variante de descompunere a numărului la mai multi copii;
Masuri ameliorative:
 Se pot face exerciț ii de compuner e si descompunere la începutul activită tilor matematice
pentru a -i deprinde pe copii cu acestea;

Proba nr. 4 (vezi ANEXA 6)
Obiective operationale:
1. Să identifice poziția unui obiect într -un șir utilizâ nd numeralul ordinal .
2. Să efectueze operatii de adu nare cu 1 -2 unități î n limitele 1 -6.
Tipul probei: muncă independentă
Material didactic : fișe
Conținutul probei și tehnica de desfășurare:
Educatoarea le explică copiilor că trebuie s ă coloreze animalele cu cifrele corespunză toare
vecinilor lui 6 și să rezolve corect adunarea.
Itemi:
. 1. Colorează animalele cu cifrele corespunzatoare vecinilor lui 6!
2. Rezolvă corect adunarea!
Timp de lucru: 10 minute
Descriptori de performanță
Comportament atins(A) Comportament in
dezvoltare(D) Necesita sprijin(S)
Identifică vecinii cifrei 6 și
colorează corect animalele.
Rezolvă corect adunarea.
Identifică vecinii cifrei
6 ajutat de educatoare
și colorează corect
animalele.
Identifică vecinii și animalele
cu întrebari ajutatoare si
coloreaz ă corect animalele.
Rezolvă corect adunarea cu
întrebari ajutat oare.

82

Observatii metodice:
 Permite posibilitatea verificării multor preșcolari în timp scurt.
 Este convenabilă preșcolarilor timizi, aceștia având oportunit atea de a -și etala cunoștințele
în ritm propriu, f ără ca educatoarea să intervină.
 Are obiectivitate ridicată.
 Sunt diminuate stările tensionale, de stres.
Greșeli tipice :
 Prescolarii pot greș i la identificarea vecinilor numarului stabilit;
 Atunci cand colorează, copiii pot greși colorâ nd inclusiv animalul cu numă rul stabilit;
Măsuri ameliorative:
 Celor care au greșit li se va cere să efectueze exercitii asemanatoare î n activitatea
urmatoare;
 Se pot împarti fisele preșcolarilor pentru a identifica greșelile colegilor și se vor discuta.

Proba nr. 5 (vezi ANEXA 7)

Obiective operationale:
1. Să efectueze operații de compunere și descompunere în limitele 1 -7.
Tipul probei: muncă în echipă
Material didactic: fișe de lucru
Conținutul probei și tehnica de desfășurare :
Copiii vor fi împărțiți în grupe. Fiecare grupă primește câte o fișă de evaluare.Câștigă echipa
care va rezolva corect în cel mai scurt timp.
Exemplu:
1. Împarte cei 7 pestisori celor doi urși î n mai multe moduri:
Timp de lucru: 10 de minute

83

Descriptori de performanță

Observatii metodice:
 Lucrul in echipa poate fi de aceea extrem de mo tivant, deoarece fiecare sarcină aduce cu
sine expe riența contactului cu ceilalti ș i bucuria de a beneficia de sprijinul acestora.
Greșeli tipice :
 Preșcolarii pot greși la descompunerea numă rului stabilit identificand doar un mod de
descompunere;
Măsuri ameliorative:
 Se pot face exerciț ii de co mpunere ș i descompunere cu obiecte din grupa la sfâ rșitul
activităț ilor pentru a -i ajuta pe copii să identifice cât mai multe posibilități de compunere
și descompunere.

Proba nr. 6

Obiective operationale:
1. Să numere conștient î n limitele 1 -10;
2. Să descompună un numar dat;
3. Să efectueze operații de adunare și scădere cu 1 -2 unităț i.
Tipul probei: joc didactic
Material didactic: veverița, traseul veveriț ei, jetoane
Conținutul probei și tehnica de desfășurare:
Educatoarea le -o prezintă copiilor pe Rița -Veverița și le spune că ea va putea ajunge la
scorbura sa numai dacă va rezolva corect sarcinile existente pe traseu. Î n sala de grupa a fost
amenajat un tras eu pe care există din loc î n loc sarcini scrise pe si luete de animale. Pe rând, câ te Comportament atins(A) Comportament î n
dezvoltare(D) Necesită sprijin(S)
Împarte corect cei 7 peștiș ori
celor doi urși î n 3 moduri
diferite. Împarte corect cei 7
peștiș ori celor doi ur și în 2
moduri diferite. Împarte corect cei 7 pestiș ori celor
doi urși într -un singur mod.

84

un copil de la fie care echipa va rezolva sarcina întalnita pe traseul veveriț ei, pent ru a o ajuta.
Exemplu de sarcină : Aseaza cele 7 nuci în 2 coșuleț e. Gaseste mai multe variante de
descompunere a numarului 7.
Dacă rezolva corect, copilul primeste drept ră splata o alună/nucă. În final va câș tiga
echipa care aduna ce le mai multe fructe in coșuleț.
Timp de lucru: 30 minute

Observatii metodice:
 Există riscul să fie depă sit timpul alocat jocului didactic, iar copiii să se pli ctisească ;
 Copiii au mereu tendința să -l ajute de pe mar gine pe cel care execută jocul î n momentul
respectiv;
Greșeli tipice:
 Preșcolarii nu verbalizează sarcina pe care o efectuează , uită să folosească limbajul
matematic.
Măsuri ameliorative:
 Sarcinile efectuate care nu sunt verbalizate corect nu vor fi considerate puncte pentru
echipă. Comportament atins(A) Comportament î n
dezvoltare(D) Necesită sprijin(S)
Numără conștient în limitele
1-10, rezolvă cu usurință
sarcinile de pe traseu,
identifică soluțiile de
descompunere a numarului
dat, rezolvă operațiile de
adunare și scădere. Numără în limitele 1 -10,
rezolvă cu ezitări sarcinile
de pe traseu, identifică
soluțiile de descompunere
a numarului dat doar cu
indicii din partea
educatoarei, rezolvă
operațiile de adunare și
scădere cu ajutorul
educatoarei. Numără în limitele 1 -10 cu ezitări ,
rezolvă parțial sarcinile de pe
traseu, identifică soluțiile de
descompunere a numarului dat doar
cu sprijin din partea educatoarei,
rezolvă operațiile de adunare și
scădere cu ajutorul educatoarei.

85

 La sfâ rsitul activitatii trebuie rasplătiți și î ncurajati toti copiii care participă cu interes .

Proba nr. 7 (vezi ANEXA 5)

Obiective operaț ionale:
1. -Să reprezinte grafic, prin utilizarea de simboluri s au desene, mulțimi al căror
numă r de elemente este indicat de cifra de pe etichetă ;
2. -Să raporteze cantitatea la numar;
3. -Să identifice soluția potrivita pentru a face în asa fel încat în diagrame să fie tot
atâtea elemente câte indică cifrele din etichetă ;
4. -Să raporteze numărul la cantitate și cantitatea la numă r, tr asând linii de
corespondența între etichetele cu cifre și diagramele cu mulț imi;

Material didactic: fișe de lucru
Tipul probei: probă scrisă la sfârsitul proiectului tematic
Conținutul probei și tehnica de desfășurare:
La începutul orei se împart fișele de lucru pe care copii le vor completa, dupa ce li se vor explica
sarcinile.
Timp de lucru : 15 de minute.

Obiective operaționale Conținutul itemilor
-Să reprezinte grafic, prin
utilizar ea de simboluri
sau desene, mulț imi al
caror numar de elemente
este indicat de cifra de pe
eticheta; 1. Desenează atatea cercuri câte indică cifra din eticheta!

-Să raporteze cantitatea
la număr ; 2. Scrie î n eti cheta cifra corespunzatoare numărului de
elemente din mulț ime!

86

-Să identifice soluț ia
potrivita pentru a face in
asa fel incat in diagrame
să fie tot atatea elemente
câte indica cifrele din
eticheta; 3. Ad augă sau taie elemente din mulțimile următoare
pentru ca în diagrame să fie tot atâtea elemente câ te arata
cifra!

-Să raporteze numărul la
cantitate și cantitatea la
număr, trasând linii de
corespondența între
etichetele cu cifre și
diagramele cu mulț imi; 4. Numără elementele mulțimilor ș i apoi un este printr -o
linie fiecare mulț ime cu cifra corespunzatoare numă rului
de elemente!

Timp de lucru: 15 minute .
Descriptori de performanță
Comportament atins(A) Comportament î n
dezvoltare(D) Necesită sprijin(S)
Rezolvă corect și integral
sarcinile fiș ei de lucru in
timpul scontat fara a
solicita ajutor. Rezolvă sarcinile fiș ei de
lucru, dar necesita
repetarea sarcinilor in mod
constant/ nu recunoaste
unele cifre sau este
nesigur. Rezolva partial core ct sarcinile fișei /
chiar și dupa repetarea sarcinilor ș i
oferirea de explicatii suplimentare.

Observatii metodice:
 Permite posibilitatea verificării multor preșcolari în timp scurt, este convenabilă
preșcolarilor timizi, aceștia având oportunitatea de a-și etala cunoștințele în ritm propriu
fără ca educatoarea să intervină.
 Are obiectivitate ridicată, sunt diminuate stările tensionale, de stres.

87

 Nu permit e dirijarea copiilor în formularea răspunsurilor sau în rezolvarea sarcinilor
(decât atunci când se explică sarcinile de lucru).
 Dacă se precizează o biectivele activității și copiii sunt îndrumați în realizarea lor se
contribuie la dezvoltarea și educarea atenției.
Greșeli tipice :
 Cele mai frecvente greșeli se înregistează atunci cand trebuie să taie sau să adauge
elemente pentru ca în diagrame să fie atâtea câte arată cifra.
 Unii preșcolari nu rezolvă sarcina de a adauga elemente pentru ca în diagrame să fie tot
atâtea elemente câte arată cifra pentru că „nu stiu ” să deseneze animalul din digramă.
Măsuri ameliorative:
 Educatoarea poate verifica exact acele cunostinte care o intereseaza;
 Li se va explica preșcolarilor că e necesar să deseneze elemente “așa cum pot ei “.
 Poate pregati o fișă suplimentară pentru cei care lucreaza mai rapid și termina mai repe de.

88

Tema anuală de studiu Cum este /a fost și va fi aici pe pămâ nt?
Proiect tematic CUM SE FACE?
Conț inuturi matematice vizate FIGURI GEOMETRICE ; NUMERATIA ÎN LIMITELE 1 -10

Obiective de referinț a Metode și tehnici de evaluare
Probă orală
(tradițională) Probă
scrisă la
sfârșitul
proiectului
tematic
(tradițională) Probă
practică
(tradițion
ală) Observa rea sistematică a comportamentului
(metodă alternativă) Metoda
„Tehnica florii
de lotus”

(metodă
alternativă) Munca
independentă Munca in
echipă Joc didactic
Să recunoască, să
denumească, să construiască
și să utilizeze forma
geometrică cerc, pătrat,
triunghi, dreptunghi în jocuri. Proba nr. 2 Proba nr.7 Proba nr.1 Proba nr.4 Proba nr.5 Proba nr.6 Proba nr.3
Să efectueze operații și
deducții logice, în cadrul
jocurilor cu piesele
geometrice Proba nr. 2 Proba nr.7 Proba nr.1 Proba nr.4 Proba nr.5 Proba nr.6 Proba nr.3
Să numere de la 1 la 10
recunoscând grupele cu 1 -10
obiecte și cifrele Proba nr.7 Proba nr.6

89

corespunzătoare.
Să realizeze serieri de obiecte
pe baza unor criterii date ori
găsite de el însuși. Proba nr.7 Proba nr.1
Să înțeleagă și să numească
relațiile spațiale relative, să
plaseze obiecte într -un spațiu
dat ori să se plaseze corect el
însuși în raport cu un reper
dat. Proba nr.7 Proba nr.4
Să înțeleagă raporturi cauzale
între acțiuni, fenomene
(dacă…atunci) prin observare
și realizare de experimente . Proba nr.1 Proba nr.3
Să-și îmbogățească experiența
senzorială, ca bază a
cunoștințelor matematice
referitoare la recunoașterea,
denum irea obiectelor,
cantitatea lor, clasificarea,
constituirea de grupuri/
mulțimi, pe baza unor însușiri Proba nr. 2 Proba nr.3

90

comune (formă, mărime,
culoare) luate în considerare
separat sau mai multe
simultan;

91

Proba nr.1

Material didactic: Forme geometrice
Obiective operationale:
1. Să retină sarcina de lucru, selectând piesele după regula stabilită ;
2. Să descrie atributele piesei geometrice, folosi nd limbajul matematic corespunză tor;
3. Să sesizeze deosebirile dintre două piese consecutive î ntre care exista patru
diferente;

Tipul probei: probă practica
Conținutul probei și tehnica de desfășurare:
Educatoarea explică regulile jocului si executa jocul de proba. Se trece la executarea jocului
propriu zis.
Exemplu:
1. Alege o piesă care să nu semene deloc cu vagonul: să nu fie ni ci rosie, nici mare, nici
groasă, nici pătrată .
2. Ce piesă ai ales?
3. Ce mai poti spune despre piesa aleasa de tine, cum mai este ea?
4. Florin a ales corect piesa? De ce?
5. Unde vei aseza piesa aleasă de tine în trenuleț ?
6. Să vina alt copil sa aleaga o piesa după regula noastră !
7. Ce piesă ai ales?
8. Ce mai poti spune despre ea?
9. De ce ai ales această piesă ?
10. Încarc -o în trenuleț !
11. Ce a facut Ioana?
Jocul continuă până la epuizarea pieselor între care există patru diferențe: treptat
preșcolarii den umesc piesele vagoane, sesizează alternanța piesă mare -piesa mică , preia u rolul de
mecanic de locomotivă dacă au raspuns și acționat corect.
Timp de lucru: 15 minute

92

Descriptori de performanță

Observații metodice:
 Proba reduc e starea de încordare și neîncredere resimțită de unii copii față de cerința de a
rezolva sarcini și trăirea subiectivă a efortului. ;
 Ordinea precizării atributelor nefiind importantă, copiii sancționează cu rapiditate ori ce
eroare de selecție sau exprimare.
 Proba îi dezavantajează pe cei timizi;
Greșeli tipice:
 Preșcolarii greșesc frecvent, fiindu -le greu să verbalizeze acțiunea efectuată și să folosescă
conjuncția de propoziție. Comportament atins(A) Comportament in
dezvoltare(D) Necesita sprijin(S)
Înțelege ușor și reține sarcinile
de joc și regulile
stabilite/acționează cu
siguranță/descrie atributele
piesei geometrice selectate
utilizând conjuncția de
propoziție/explică
raționamentul (motivarea
acțiunii) care a condus la
selectarea piesei utilizând în
exprimare negația
logică/lucrează rapid și nu are
nevoie de sprijin verbal sau
acțional. Reține sarcinile de joc și
regulile stabilite/descrie
atributele piesei geometrice
selectate utilizând
conjun cția de propoziție, dar
are nevoie de câteva
repetiții pentru a reține
algoritmul de lucru/ explică
raționamentul(motivarea
acțiunii) care a condus la
selectarea piesei utilizând în
exprimare negația logică cu
sprijinul educatoarei/
verifică din când în câ nd
dacă educatoarea sau colegii
îi aprobă nonverbal
acțiunile. Reține sarcinile de joc și
regulile stabilite dar nu le
poate aplică în tot alitate/
selectează greșit piesa , având
nevoie de încercări succesive
și îndrumare suplimentară/
descrie atributele fo rmei
geometrice selectate, dar are
nevoie de sprijinul
educatoarei pentru utilizarea
conjuncției de propoziție în
exprimare/ nu își poate
motiva acțiunea,
verbalizează doar după
modelul educatoarei/ este
nesigur chiar dacă este
încurajat constant.

93

 Cei mai mulți nu iau în calcul toate patru diferențele între piese necesare atunci când aleg.
 Cele mai frecvente greșeli se realizează din grabă de a realiza cât mai repede sarcina .
Măsuri ameliorative:
 Antrenarea în munca susținută și aprecierea critică a produselor stimulează imaginația și
creativitatea.
 Se vor desfășura mai des logico -matematice pentru a -i deprinde pe precolari cu limbajul
specific în utilizarea formelor geometrice.
 La sfârșitul probei vor fi recompe nsați toți copiii pentru a -i încuraja pe cei timizi;

Proba nr.2

Obiective operationale:
1. Să denumească figura geometrica selectată după criteriul formei;
2. Să precizeze atributele de culoare și mă rime;
3. Să sesizeze similitudinea de culoare și formă dintre piesă și căsuț a ei;
4. Să asocieze obiectele din mediul înconjurător cu figurile geometrice cunoscute;
5. Să acționeze mânuind figurile geometrice conform cerințelor descrise prin versurile
ghicitorilor;
6. Să verbalizeze acțiunile, folosind un limbaj matematic corespunzător;

Material didactic: jetoane, trusa Logi II
Tipul probei: probă orală
Conținutul probei și tehnica de desfășurare:
Exemplu:
1. Ce piesă ai ales?
2. Ce stii să spui despre ea?
3. Aseaz -o la casut -a ei!
4. Spune la ce casută ai asezat piesa?
5. De ce ai asezat -o la casuta mare și galbenă ?
Proba con tinua dupa acelasi algoritm pană la epuizarea pieselor.

94

În complicare se vor folosi 3 ghicitori matematice:
3) „C-o batistă mă asemăn,
Sunt galben, dar sunt și mic
Figură geometrică sunt, iată!
Caută -mă acum, tu, măi voinic!”
(pătrat mic și galben)

4) „Parc -aș fi un acoperiș
Mare, roșu sau albastru
Printre figuri mă vei găsi
Fii atent, nu te grăbi!”
(triunghi mare și roșu, triunghi mare și albastru)

3) „Semaforul de -l privești
Nu-i prea greu să ne găsești
Sunt rot und dar sunt și mare
Și culori…..le știi tu care
Ne găsești acum, tu oare?”
(cerc mare și roșu, cerc mare și galben, cerc
mare și verde)

Timp de lucru: 25 minute
Descriptori de performanță.
Comportament atins(A) Comportament in
dezvoltare(D) Necesita sprijin(S)
Numește corect piesa
geometrică selectată după
criteriul formei/descrie corect
piesa după atributul culorii și Numește corect piesa
geometrică selectată după
criteriul formei/descrie corect
piesa după atributul culorii și Numește corect piesa geometrică
selectată după criteriul formei/
descrie piesa după atributul
culorii și mărimii, dar precizează

95

Observații metodice:
 Îndeplinește și funcții de învățare, prin repetarea și fixarea cunoștințelor;
 Favorizează dirijarea copiilor către răspunsuri corecte, prin întrebări suplimentare,
ajutându -i să iasă din impas;
Greșeli tipice:
 Copiii întâmpină dificultăți în a motiva verbal alegerea făcută;
 La identificarea soluț iei ghicitorilor cei mai mulți nu sesizează că o ghicitoare poate avea
mai multe soluții;
Măsuri ameliorative:
 Celor care întâmpină dificultăți educatoarea le acordă stimuli continui pentru verbalizarea
acțiunii;
 Educatoarea precizează de la început că o ghicitoare poate avea și mai multe soluții.

mărimii/precizează culoarea și
mărimea căsuței/ motivează
verbal criteriile luate în
considerare la formarea
mulțimii de obiecte/răspunde
corect la toate ghicitorile
matematice. mărimii, dar precizează
atributele consecutiv, la
solicitarea
educa toarei/precizează
culoarea și mărimea căsuței/
motivează verbal criteriile luate
în considerare la formarea
mulțimii de obiecte după
explicațiile educatoarei cu
privire la atributele avute în
vedere/ răspunde corect la 2
ghicitori. atributele consecutiv și doar cu
sprijinul educatoarei/ precizează
culoarea și mărimea căsuței/
motivează verbal criteriile luate
în considerare la for marea
mulțimii de obiecte doar după
modelul educatoarei/ răspunde
corect la 1 ghicitoare/ are nevoie
de întrebări ajutătoare și necesită
stimuli continui pentru
verbalizarea acțiunii.

96

Proba nr. 3

Obiective operationale :
1. Să enumere truse de joc existente în sala de grupă ce conțin forme geometrice;
2. Să denumescă trusa geometrică folosită;
3. Să grupeze obiectele după diferite criterii;
4. Să colaboreze cu colegii de echipa identificand solutii pentru întrebările stabilite;
5. Să respecte criteriile de utilizare a formelor geometrice.
Tipul probei: metoda „Tehnica florii de lotus”
Material didactic:
Conținutul probei și tehnica de desfășurare:
1. Se anunță tema principala “ Figuri geometrice ” care este trecută în schemă (imagine) .
2. Sarcina copiilor este accea de a enumera truse de joc existente în sala de clasă care conțin
figuri geometrice. Rezultatul acestei sarcini este trecut în schemă : ARCO, mozaic, cuburi cu
litere, cuburi cu cifre, Logi I, Logi II, cuburi – puzzle, cuburi – zar .
3. Copii sunt împărțiți în sapte grupuri mici a câte 3 copii, fiecare grup primând cât e un număr
de ordine de la 1 – 7 sau unul dintre simbolurile așezate într – un coșuleț.
4. Liderul fiecărui grup ia o trusă, o denumește apoi în cadrul grupului, analizează figurile
geometrice, elaborează un plan de acțiune, “ Ce putem fa ce din…?”, “ Cum
realizăm…? ”.Grupează obiect ele după diferite criterii, construiesc, alternează elementele, discută
cu colegii de grup, iau decizii, colaborează.
Educatoare observă modul de lucru, cooperarea între membrii grupului și identifică ideile care
apar pe parcursul activității îi încurajeaz ă și îi stimulează pe copii.
În diagramă pot apărea construcții prin utilizarea figurilor geometrice după unul sau mai multe
criterii matematice:
– formă au în comun:
– culoare – forma, culoarea;
– mărime – forma, mărimea;
– grosime – culoarea, mărimea;
– grosimea, mărimea

97

– grosimea, culoarea.
După așezare: plane, înalte, prin suprapunere, prin alăturare, prin alternare ( culori, mărimi,
forme , grosimi).
După model:structuri decorative, structuri geometrice.
După simboluri:cuburi cu litere, cuburi cu cifre, după număr reprezentativ.
După cantitate: multe, puține, tot atâtea.
Ca titlu a construcțiilor din figuri geometrice apar:
– construcții asemănătoare cu denumiri diferite;
– construcții diferite – denumiri diferite;
– construcții diferite – denumire identică.
5. Prezentarea rezultatelor muncii în grup. Fiecare grup prezintă construcția / construcțiile
menținând crieteriile de utilizare a figurilor geometrice, denumirea construcției, figurile
geometrice utilizate, modul de așezare a pieselor.
6. În cadrul evaluării educatoare apreciază:
– implicarea copiilor în realizarea obiectivelor activității
– colaborarea în interiorul grupurilor
– capacitatea de a aștepta momentul prezentării rezultatelor
– participarea creatoare a copiilor la activitate.
Timp de lucru: 30 minute
Descriptori de performanță
Comportament atins(A) Comportament î n dezvoltare(D) Necesită sprijin(S)
Se implică în realizarea
obiectivelor
activității /colaborea ză in
interiorul grupului din care
face parte / recunoaște și
foloseste corect formele
geometrice în îndeplinirea
sarcinilor / participă creativ la
construcția grupului/ Se implică în realizarea
obiectivelor activității cu mici
ezitări /colaborea ză la insistențele
educatoarei cu colegii din
interiorul grupului din care face
parte / recunoaște o parte din piese
și le folo sește în îndeplinirea
sarcinilor / participă la construcția
grupului/ respectă regulile jocului Se implică putin în
realizarea obiectivelor
activității /nu colaborea ză
cu colegii din interiorul
grupului din care face par te/
recunoaște o parte din piese
dar nu le folosește în
îndeplinirea sarcinilor / nu
participă la construcția

98

Observații metodice:
 Implicarea copiilor în realizarea obiectivelor activității va fi diferită, se vor impune cei
care au calităti de lider;
Greșeli tipice :
 Vor aparea conflicte de colaborare în interiorul grupurilor ;
 Unii copii nu vor avea capacitatea de a aștepta momentul prezentării rezultatelor ;
 Lucrările realizate se vor distinge prin participarea creatoare a copiilor la activitate.

Măsuri ameliorative:
 Educatoarea îi va tempera pe cei care au tendința să se impună;
 Acolo unde apar conflicte de colaborare se vor modifica echipele;
 Vor fi aprecia ți verbal cei care asteaptă cu răbdare momentul prezentării rezultatelor;

Proba nr. 4 (vezi ANEXA 9)

Obiective operationale:
1. Să deseneze formele geometrice pozitionându -le corect în spaț iul indicat;
Tipul probei: muncă independentă
Material didactic : fișe
Conținutul probei și tehnica de desfășurare:
Educatoarea le împarte copiilor fișele de lucru și le explică sarcinile.
Itemi:
. 1. Desenează î n interioru l diagramei 3 triunghiuri mari și î n exteriorul diagramei 2 triunghiuri
mici.
2. Desenează în fața fetiței 3 obiecte în formă de cerc. respectă regulile jocului și
folosește corect limbajul
matematic în toate situațiile. și folosește limbajul matematic. grupului/ nu folosește
limbajul matematic.

99

Timp de lucru: 10 minute
Descriptori de performanța

Observaț ii metodice:
 Este convenabilă preșcolarilor timizi, aceștia având oportunitatea de a-și etala
cunoștințele în ritm propriu, f ără ca educatoarea să intervină.
 Are obiectivitate ridicată.
 Sunt diminuate stările tensionale, de stres.
Greșeli tipice :
 La unii dintre copii nu se va distinge diferența de mărime dintre formele desenate în
interiorul, respectiv în exteriorul formelor geometrice;
 Cei mai mulți desenează cercuri și nu obiecte în forma de cerc în fața fetiței;
Măsuri ameliorative:
 Se va insista asupra criteriului mărime dintre formele din interiorul diagramei și cele din
exteriorul acesteia;
 Se va aminti la începutul probei diferența dintre un cerc și un obiect în forma de cerc;

Comportament atins(A) Comportament in
dezvoltare(D) Necesita sprijin(S)
Desenează î n interiorul
diagramei 3 triunghiuri mari si
în exterior ul diagramei 2
triunghiuri mici/ desenează în
fața fetiței 3 obiecte în formă
de cerc. Desenează triunghiuri mari si
mici î n locul indicat î nsa are
nevoie de repeta rea sarcinii
de lucru/ desenează în fața
fetiței doar 2 obiecte în formă
de cerc. Desenează 3 triunghiuri în
interior ș i 2 în exterior dar nu
se observă diferenta de mărime/
deseneaza doar 1 obiect în
formă de cerc în fața fetiț ei.

100

Proba nr. 5 (vezi ANEXA 10)

Obiective operaț ionale:
1. Să realizeze o construcție plana utilizâ nd for mele geometrice puse la dispoziț ie;
Tipul probei: muncă în echipă
Material didactic: fișe de lucru
Conținutul probei și tehnica de desfășurare
Copiii vor fi împ ărțiți în grupe. Fiecare echipă va primi 6 forme geometrice cu ajutorul căreia va
trebui să realizeze o construcție. Castigă echi pa care reuș este prima să realizeze construcț ia
folosind toate forme geometrice.
Timp de lucru: 10 de minute
Descriptori de performanță

Observaț ii metodice:
 Proba ajuta și la dezvoltarea creativității.
Greșeli tipice :
 Unii dintre copii vor realiza două construcții folosind toate cele 6 forme geometrice;
 Unii vor realiza construcții care nu reprezintă un obiect real;
Măsuri ameliorative:
 Se va preciza de către educatoare că trebuie realizata o singura construcție și nu mai
multe , folosind toate piesele;
 Educatoarea va întreba copiii ce reprezinta constructia acestora și câte piese au folosit în
realizarea constructiei;

Comportament atins(A) Comportament î n dezvoltare(D) Necesită sprijin(S)
Realizează construcț ia
folosind toate 6 piesele. Realizează construcț ia folosind
minim 5 piese. Realizeaza construcț ia
folosind minim 3 piese.

101

Proba nr. 6

Obiective operaț ionale:
 să recunoască formele geometrice învățate (cerc, pătrat, triunghi) .
 să grupeze formele geometrice după diferite criterii date: formă, culoare, mărime;
 să numere corect în limitele 1 – 10;
 să verbalizeze acțiunile, folosind un limbaj matematic corespunzător;
 să respecte regulile jocului.

Tipul probei: joc didactic
Material didactic: ursulețul Martinică , șorț cu forme geometrice , tăvi din carton, forme
geometrice(prăjituri), balon, tort din carton,forme geometrice din carton buretat.
Conținutul probei și tehnica de desfășurare:
Se va purta o scurtă discuție despre formele geometrice învățate (cerc, pătrat, triunghi). Pentru
recunoașterea acestora se vor prezenta copiilor un șorț cu forme geometrice.
Se explică jocul propriu -zis, precizând sarcina și regulile acestuia.
Se va desfășura jocul de probă, servind păpușa cu prăjitura preferată (în formă de cerc, de
pătrat sau de triunghi , roșii, galbene sau albastre).
Se va preciza faptul că în mod asemănător va continua jocul, servind atât păpușa cât și
ursulețul cu prăjituri preferate folosind și alte forme geometrice, după care se vor se vor număra.
În desfășurarea jocului propriu -zis voi urmări rezolvarea corectă a sarcinilor de lucru, dar și
verbalizarea acțiunilor.
Complicarea jocului:
În cadrul acestei variante educatoarea prezintă copiilor un tort pe care copiii îl vor decora
cu formele geometrice învățate (cercuri, pătrate și triunghiuri, roșii și galbene, mari și mici).
Copiii aleși prin intermediul „Balonului jucăuș – „Balonul ușor plutește/ Și la ti ne se oprește”
vor grupa formele geometrice după criteriul dat: mărime.

Timp de lucru: 30 minute

102

Descriptori de performanța:

Observaț ii metodice:
 Permit dirijarea copiilor în formularea răspunsurilor sau în rezolvarea sarcinilor .
 Sunt greu de evaluat toți copiii.
Greșeli tipice :
 Cei mai mulți întampina dificultăți în a verbaliza acțiunea efectuată;
 Unii dintre copii vor spune ca au servit papușa/ursulețul cu forme geometrice și nu cu
prajituri în formă de figuri geometrice;
Măsuri ameliorative:
 Se vor desfășura mai multe jocuri logico -matematice pentru a -i deprinde pe copii cu
mânuirea formelo geometrice și terminologia specifică.
 Se va insista de la început pe verbalizarea acțiunii și vor fi aplaudați copiii care
verbalizează corect fără ajutorul educatoarei; Comportament atins(A) Comportament î n dezvoltare(D) Necesită sprijin(S)
Recunoaște toate formele
geometrice învățate / le
grupează după criteriile
stabilite de regulile jocului
fara ezitări /numără conștient
în limitele 1 -10 și recunoaște
grupele cu 1 -10 forme
geometrice/ respectă regulile
jocului și folosește corect
limbajul matematic în toate
situațiile. Recunoaște formele geometrice
învățate, dar ezita în a le
manipula / le grupează după
criteriile stabilite de regulile
jocului /numără conștient în
limitele 1 -10 și recunoaște grupele
cu 1-10 forme geometrice, dar are
nevoie de întrebari ajutatoare/
respectă regulile j ocului și
folosește corect limbajul
matematic dar nu în toate
situațiile. Recunoaște o parte din
forme le geometrice învățate,
și ezită în a le manipula / le
grupează după criteriile
stabilite de regulile jocului
dar cu ajutor din partea
educatoarei /numără
conștient în limitele 1 -10,
dar nu recunoaște toate
grupele cu 1 -10 forme
geometrice și are nevoie de
întrebari ajutatoare/ respectă
regulile jocului dar nu
folosește limbajul
matematic.

103

 Se va insista pe faptul că formele geometrice prezentate reprezinta prăjituri, făcând astfel
conexiunea dintre obiectele ce ne înconjoară și forma acestora;
 Se pot face exerciții la sfarșitul activitații pentru a identifica și alte obiecte în forma de
cerc, patrat, triunghi;

Proba nr. 7 (vezi ANEXA 8)
Obiective operationale:
1. -Să reprezinte grafic, prin utilizarea de simboluri sau desene, mulțimi al căror
numă r de elemente este indicat de cifra de pe eticheta;
2. -Să identifice corect poziția spaț iala;
3. -Să continue si rul de forme geometrice respectând ordinea stabilită ;
Material didactic: fișe de lucru
Tipul probei: probă scrisă la sfârșitul proiectului tematic
Conținutul probei și tehnica de desfășurare:
La începutul orei se împart fișele de lucru pe care copii le vor completa, dupa ce li se vor explica
sarcinile .
Obiective operaționale Conținutul itemilor
-Să reprezinte grafic, prin
utilizar ea de simboluri
sau desene, mulț imi al
căror numă r de elemente
este indicat de cifra de pe
etichetă ; 1. Desenează atâtea patrate câte indică cifra din etichetă !

-Să identifice corect
poziția spaț iala; 2. Colorează doar triunghiurile din interiorul diagramei !

-Să continue ș irul de
forme geometrice
respectând ordinea
stabilită ; 3. Continuă ș irul formelor geometrice!

104

Timp de lucru: 15 minute .
Descriptori de performanță

Comportament atins(A) Comportament î n
dezvoltare(D) Necesită sprijin(S)
Rezolvă corect si integral
sarcinile fișei de lucru in
timpul scontat fără a
solicita ajutor. Rezolvă sarcinile fișei de
lucru, dar necesită
repetarea sarcinilor î n mod
constant. Rezolvă parțial corect
sarcinile fiș ei / c hiar și
după repetarea sarcinilor și
oferirea de explicaț ii
suplimentare.

Observaț ii metodice:
 Unii copii vor termina mai repede, iar alții vor depă si timpul alocat probei;
 Este convenabilă preșcolarilor timizi, aceștia având oportunitatea de a -și etala
cunoștințele în ritm propriu, fără ca educatoarea să intervină.
Greșeli tipice :
 Din graba de a finaliza fișa unii copii vor greși la continuarea sirului de forme
geometrice;
 Unii copii vor greși colorând toate formele geometrice din interiorul diagramei;
Măsuri ameliorative:
 Educatoarea va avea fiș e de lucru supl imentare pentru cei care termină mai repede pentru
a-i impiedica să se plictisească ;
 Educatoarea va repeta sarci na de lucru și va oferi explicaț ii suplimentare celor care au
nevoie.
 Se va insista pe faptul că trebuie să coloreze doar forma geo metrică indicată;

105

Tema anuală de studiu Cine si cum planifică/organizează o activitate?

Proiect tematic transsemestrial

CĂLĂ TOR PRIN ANOTIMPURI
Conț inuturi matematice vizate FORMARE DE MULȚ IMI

Obiective de referință

Metode și tehnici de evaluare
Probă orală
(tradițional
ă) Probă
scrisă la
sfârșitul
proiectului
tematic
(tradiționa
lă) Probă
practică
(tradițio
nală) Observa rea sistematică a comportamentului
(metodă alternativă) Metoda
„Explozia
stelara”
(metodă
alternativă) Munca
independent
a Munca in
echipa Joc didactic
Să-și îmbogățească experiența senzorială,
ca bază a cunoștințelor matematice
referitoare la recunoașterea, denumirea
obiectelor, cantitatea lor, clasificarea,
constituirea de grupuri/ mulțimi, pe baza
unor însușiri (formă, mărime, culoare)
luate în conside rare separat sau mai multe
simultan; Proba nr.2 Proba nr.7 Proba
nr.1 Proba nr.4 Proba nr.6 Proba nr.3
Să efectueze operații cu grupele de
obiecte constituite în funcție de diferite Proba nr.2 Proba nr.7 Proba
nr.1 Proba nr.5 Proba nr.6 Proba nr.3

106

date ori găsite de el însuși: triere,
grupare/regrupare, comparare, clasificare,
ordonare, apreciere a cantității prin punere
în corespondență.
Să realizeze serieri de obiecte pe baza
unor criterii date ori găsite de el însuși. Proba
nr.1
Să numere de la 1 la 10 recunoscând
grupele cu 1 -10 obiecte și cifrele
corespunzătoare. Proba nr.7 Proba nr.4 Proba nr.5 Proba nr.3

107

Proba nr.1 (vezi ANEXA 11)

Material didactic: cifre, elemente de vară, tabla magnetică
Obiective operationale:
1. Să formeze mulțimi după criterii de formă, mă rime, coloare;
2. Să completeze desenul cu numărul de elemente corespunză tor;
3. Să creeze ș iruri de elemente pe baza unor reguli date;
4. Să manipuleze obiectele puse la dispoziție după regulile jocului;
Tipul probei: probă practica
Conținutul probei și tehnica de desfășurare:
Itemi:
1. Asează elementele de vară la locul potrivit, respectând forma, culoarea și mărimea
pentru a completa desenul de pe tabla magnetică.
2. Completează tabloul cu numărul de elemente indicat de cifra dată.
3. Asează elementele după modelul indicat și continuă șirul în același mod pentru a crea
drumul „Zânei Vara” spre palatul ei .
Timp de lucru: 20 minute
Descriptori de performanță

Comportament atins(A) Comportament in
dezvoltare(D) Necesita sprijin(S)
Completează desenul cu
elementele indicate(formă,
culoare,
mărime)/completează
desenul cu numărul de
elemente indicat de
cifră/rezolvă cerința î n
totalitate corect. Completează desenul parțial
(culoare sau formă)/ formează
mulțimi de elemente și respectă
parțial numărul indicat/ așează
elementele indicate și le repetă
o singură dată . Completează greșit
desenul/formează mulțimi de
elemente fără să respecte
numărul/asează elemente la
întamplare fără să respecte
numă rul.

108

Observaț ii metodice:
 Organizează cunoștințele existente în mintea preșcolarului;
 Scoate în evidenta modul cum gândește copilul și cum folosește ceea ce a învățat.
Greșeli tipice :
 Unii dintre copii vor folosi elementele corecte însa vor greși la numărul de elemente;
 Unii dintre copii vor aseza elemente la întamplare;
Măsuri ameliorative:
 Se va insista pe completarea corectă a desenului;
 Se insistă pe mânuirea corectă a materialului.

Proba nr.2

Obiective operaț ionale:
1. Să denumească obiectul selectat după criteriul formei ș i culorii;
2. Să precizeze mă rimea acestuia;
3. Să constituie mulțimi de obiecte după criteriul culorii și mă rimii considerate
simultan;
4. Să utilize ze un limbaj matematic adecvat în explicarea acț iunilor sale.
Material didactic: jetoane
Tipul probei: probă orală – sortare d e imagini cu anotimpuri ALA 1
Conținutul probei și tehnica de desfășurare:
Exemplu:
1. Ce imagine ai ales?
2. Ce știi să spui despre ea?
3. Cărei mulțimi îi aparț ine?
4. De ce ai asezat -o acolo?
5. Din ce anotimp face parte?

Timp de lucru: 10 minute

109

Descriptori de performanță

Observaț ii metodice:
 Scoate în evidență nu doar „ceea ce știe ” copilul, ci și cum gândește el, cum se exprimă;
 Îi deprind e pe preșcolari cu comunicarea orală directă, cu logica expunerii, le formează
spontaneitatea, dicția, fluiditatea exprimării;
Greșeli tipice :
 Cei mai mulți întampină dificultăți î n a motiva verbal criteriile luate î n considerare la
formarea multimii de obiecte;
 Copiii descriu imaginea selectată însă scapă din vedere criteriile după care trebuie făcută
descrierea;
Măsuri ameliorative:
 Se vor evidenț ia copiii care folo sesc corect limbajul matematic și verbalizează corect
actiunile efectuate, aceștia vor fi recompensaț i;
 Educatoarea le va aminti copiilor pe parcursul probei criteriile după care trebuie făcută
descrierea;

Comportament atins(A) Comportament î n
dezvoltare(D) Necesită sprijin(S)
Numeș te corect imaginea
selectata/o descrie corect după
criteriul culorii si
mărimii/motivează verbal
criteriile luate în considerare la
formarea mulț imii de obiecte. Numeș te corect imaginea
selectata/o descrie corect după
criteriul culorii și mă rimii
precizînd atributele cu întrebari
ajutătoare/motivează verbal
criteriile luate în considerare la
formarea mulțimii de obiecte,
după explicaț iile educatoarei. Numește corect imaginea
selectată/o descrie corect după
criteriul culorii și mărimii
precizâ nd atribut ele după
modelul educatoarei/motivează
verbal criteriile luate în
considerare la formarea mulțimii
de obiecte, doar după modelul
educatoarei.

110

Proba nr.3
Obiective operaț ionale:
1. Să compună și să rezolve probleme prin formularea de întrebări specifice exploziei stelare.

Material didactic: steluțe, grupe de obiecte, cifre simboluri, jucării, fluturași.
Tipul probei: metoda „ Explozia stelară”
Conținutul probei și tehnica de desfășurare:
Itemi:
1.Copii sunt așezați în semicerc și primesc sub formă de surpriză mijloacele de învățământ.
Se intuiesc materialele și se prezintă sarcina de lucru : să formuleze întrebări de tipul ce?, cine?,
unde?, de ce?, când? Pentru compunerea și rezolvarea de probleme.
2.Copiii primesc fluturași cu cifrele de la 1 la 5 și formează grupurile de lucru. Din ghiozdanul
cu surprize câte un copil de la fiecare grupă extrage o steluță pe care este scrisă întrebarea.
3.Fiecare grup gândește și formulează împreună întrebări de tipul cele i scrise pe steluță, prin care
compun și rezolvă probleme cu materialele existente.
4.La semnalul educatoarei copiii revin în semicerc și prezintă rezultatele muncii în grup,
întrebările formulate, în jurul mat erialelor ajutătoare manipulându -le pentru convingere. Se pot
realiza întrebări la întrebări realizând astfel o conexiune între ideile elaborate.
5.În final se aleg întrebările al căror răspuns conduce la compunerea și rezolvarea de probleme.
Ce sunt aceste materiale?( R. Grupe de jucării, cifre, simboluri matematice )
Ce puteți face cu ele?(R.Aceste materiale pot fi grupate după mărime și după culoare )
Ce am mai putea face cu ele? ( R. Putem să le numărăm, să ne jucăm cu ele, să facem operații de
adunare și scădere )
Ce face m pentru a fi tot atâtea flori roșii câte flori galbene sunt?
Cine compune o problemă cu materialele date ? ( R. Mihai are 8 flori galbene și o grupă de flori
roșii cu una mai puțin decât cele galbene )
Cine rezolvă problema dată ?
1.Unde adăugăm o floare pentru a avea tot atâtea în ambele grupe?
2.De unde luăm o floare pentru a avea tot atâtea?

111

3.De ce nu sunt în ambele grupe tot atâtea flori ?
4.Când spunem că în amb ele grupe sunt tot atâtea flori ?
R.În ambel e grupe sunt tot atâtea flori când adăugăm la cele 7 flori roșii o floare, sau când din
cele 8 flori galben e luăm o floare .
Timp de lucru: 20 minute
Descriptori de performanță

Observaț ii metodice:
 Majoritatea au nevoie de indicații suplimentare în a formula întrebarile;
 Dacă materialele nu sunt atractive exista posibilitatea ca unii dintre copii să nu identifice
nici o soluție;
Greșeli tipice :
 Cei mai multi copii întampina dificultăți în a verbaliza și manipula obiectele în același
timp;
Măsuri ameliorative:
 Pentru a stăpâni modul de lucru e necesar ca să se lucreze des pe metode interactive, sau pe
echipe;
 Educatoarea va solicita fiecărui membru al echipei să repete întrebarea pe care trebuie să o
folosească echipa lui.

Comportament atins(A) Comportament in
dezvoltare(D) Necesita sprijin(S)
Realizează sarcinile fără
ezitări și colaborează
pemanent cu colegii de
echipă. Respectă regulile
jocului. Realizează sarcinile cu ezitări și
colaborează cu colegii de
echipă în anumite situații.
Respectă regulile jocului. Realizează sarcinile cu ajutor și nu
colaborează cu colegii de echipă.
Respectă regulile jocului.

112

Proba nr. 4 (vezi ANEXA 13)

Obiective operationale:
1. Să coloreze în tabloul prezentat tot atâtea elemente în fiecare mulțime câte arată cifra
din legendă .
Tipul probei: muncă independentă
Material didactic : fișe
Conținutul probei și tehnica de desfășurare:
Educatoarea le împarte copiilor fișele de lucru și le explică sarcinile.
Exemplu:
Itemi:
. 1. Colorează în tabloul prezentat tot atâtea elemente în fiecare mulțime câte arată
cifra din legendă .

Timp de lucru: 10 minute
Descriptori de performanța

Observaț ii metodice:
 Permite posibilitatea verificării multor preșcolari în timp scurt.
 Este convenabilă preșcolarilor timizi, aceștia având oportunitatea de a -și etala
cunoștințele în ritm propriu, f ără ca educatoarea să intervină.
 Are obiectivitate ridicată.
Greșeli tipice : Comportament atins(A) Comportament in
dezvoltare(D) Necesita sprijin(S)
Colorează corect elementele
din toate trei mulțimile. Colorează corect elementele a
două mulț imi. Colorează corect elementele
unei singure mulț imi.

113

 Unii dintre copii colorează același număr de elemente pentru fiecare mulțime sau
colorează toate elementele unei mulțimi ;
Măsuri ameliorative:
 Educatoarea numeste câtiva copii care vor verbaliza și ei sarcina pe care o au de efectuat
pentru a se asigura că au înteles;

Proba nr. 5

Obiective operaț ionale:
1. Să sorteze jetoanele primite pentru a forma trei mulț imi distincte;
2. Să raporteze cantitatea la numă r;
Tipul probei: muncă în echipă
Material didactic: jetoane, cifre
Conținutul probei și tehnica de desfășurare
Copiii vor fi împ ărțiți în grupe. Fiecare echipă va primi trei mulțimi de elemente amestecate
între ele ș i cifre le de la 1 la 10. Fiecare echipă va trebui să sorteze elemente le pentru a forma cele
trei mulțimi și să aseze lângă ele și cifra corespunză toare. Câstigă echipa care termină prima.
Timp de lucru: 10 de minute
Descriptori de performanță

Observaț ii metodice:
 Lucrul in echipă poate fi de aceea extr em de motivant, deoarece aduce cu sine experiența
contactului cu ceilalti ș i bucuria de a beneficia de sprijinul acestora.
Greșeli tipice :
 Copiii sortează obiectelele pe mulțimi distincte î nsa nu toti raporteaza cantitatea la
număr ; Comportament atins(A) Comportament î n dezvoltare(D) Necesită sprijin(S)
Formează corect cele trei
mulțimi și raportează
cantitatea la numă r. Formează corect două mulțimi și
raportează cantitatea la numă r. Formează corect doar o
mulțime și raportează
cantitatea la numă r.

114

 Din graba de a termina primii, nu toți asează corect elementele mulțimilor;
Măsuri ameliorative:
 Va fi recompensată echipa care termină prima și asează corect elementele mulțimilor;
 Se vor evid entia greșelile tipice punându -i pe copii să identifice singuri unde au greșit și
să verbalizeze;
Proba nr. 6

Obiective operaț ionale:
1. Să formeze mulțimi după diferite criterii (formă, mă rime, culoare)
Tipul probei: joc didactic – surprizele Primaverii
Material didactic: Copacul Primaverii, flori din carton, diferite mulțimi de elemente
specifice Primă verii.
Conținutul probei și tehnica de desfășurare:
Se vor forma două echipe. Copiii din cele doua echipe vor lua pe rând câ te o floare din copacul
Primăverii și vor rezolva sarcina scrisă pe aceasta. C opiii stau pe scaunele asezate în formă de
semicerc. S arcinile scrise pe copacul Primă verii sunt de tipul: “Alege din copacul Primă verii
grupa frunzelor”, astfel încât fiecare grupa va fi împartită în subgrupe după criterii de formă,
culoare, mă rime, ut ilitate. Pentru fiecare sarcină rezolvată corect fiecare grupă va primi din
partea Zânei Primavara câ te un ghiocel.
Jocul va fi castigat de echipa care va avea cei mai multi ghiocei.
Timp de lucru: 35 minute

Comportament atins(A) Comportament î n dezvoltare(D) Necesită sprijin(S)
Realizează sarcinile fără
ezitări și colaborează
pemanent cu colegii de
echipă. Respectă regulile
jocului. Realizează sarcinile cu ezitări și
colaborează cu colegii de echipă
în anumite situații. Respectă
regulile jocului. Realizează sarcinile cu
ajutor și nu colaborează cu
colegii de echipă. Respectă
regulile jocului.

115

Observaț ii metodice:
 Proba îi dezavantajeaza pe copiii timizi;
Greșeli tipice :
 Copiii sunt tentați permanent sa îi dea indicații celui care desfașoara jocul;
Măsuri ameliorative:
 Toate greșelile efectuate de către copii vor fi corectate pe loc cu ajutorul colegilor din
echipă;

Proba nr. 7 (vezi ANEXA 12)
Obiective operaț ionale:
1. Să formeze prin încercuire mulțimi după criteriul formă și mă rime;
2. Să asocieze numărul la cantitate și cantitatea la numă r;
3. Să coloreze mulț imea care are mai multe elemente;
Material didactic: fișe de lucru
Tipul probei: probă scrisă la sfârșitul proiectului tematic
Conținutul probei și tehnica de desfășurare:
La începutul activității se împart fișele de lucru pe care copii le vor completa, dupa ce li se vor
explica sarcinile .
Exemplu:
Obiective operaționale Conținutul itemilor
1. Să formeze prin
încercuire mulțimi după
criteriul forma și mă rime; 1. Formează prin î ncercuire multime a cadourilor mari si
mulțimea să niilor mici?
2. Să asocieze
numărul la cantitate și
cantitatea la numă r; 2. Colorează cifra care îti arată câte elemente are fiecare
mulțime;
3. Să coloreze
mulțimea care are mai
multe elemente; 3. Colorează mulț imea care are mai multe elemente.

116

Timp de lucru: 15 minute .
Descriptori de performanță

Comportament atins(A) Comportament in
dezvoltare(D) Necesita sprijin(S)
Rezolvă corect și integral
sarcinile fiș ei de lucru în
timpul scontat fără a
solicita ajutor. Rezolvă sarcinile fișei de
lucru, dar necesită
repetarea sarcinilor î n mod
constant. Rezolvă parțial corect
sarcinile fișei / chiar și
după repetarea sarcinilor ș i
oferir ea de explicatii
suplimentare.

Observaț ii metodice:
 Cei mai mulți greșesc formând prin încercuire toate mulțimile de obiecte descoperite pe
fișa și nu doar pe cele indicate în cerință;
 Unii dintre copii vor indica corect cifra care arată câte elemente are mulțimea însa nu prin
a o colora , ci încercuind -o;
Măsuri ameliorative:
 Educatoarea va repeta sarcinile de lucru pe parcursul probei și va numi câtiva copii care să
verbalizeze și ei ce au de făcut pentru a se asigura ca au inteles;

117

Tema anuală de studiu Cine și cum planifică/organizează o activitate?
Proiect tematic
SALUTARE PRIMAVARA, TIMP FRUMOS BINE -AI VENIT!

Conț inuturi matematice vizate POZIȚII SPAȚ IALE

Obiective de referință

Metode și tehnici de evaluare
Probă orală
(tradițională) Probă
scrisă la
sfârșitul
proiectul
ui tematic
(tradițion
ală) Probă
practică
(tradițion
ală) Observa rea sistematică a
comportamentului (metodă
alternativă) Metoda „R -A-
I”
(metodă
alternativă) Munca
independe
nta Munca in
echipa Joc
didactic
Să înțeleagă și să numească relațiile spațiale
relative, să plaseze obiecte într -un spațiu dat
ori să se plaseze corect el însuși în raport cu
un reper dat. Proba nr.2 Proba nr.7 Proba nr.1 Proba nr.4 Proba nr.5 Proba nr.6
Să înțeleagă raporturi cauzale între acțiuni,
fenomene (dacă…atunci) prin observare și
realizare de experimente . Proba nr.1 Proba nr.6
Să efectueze operații cu grupele de obiecte
constituite în funcție de diferite criterii date
ori găsite de el însuși: triere, Proba nr.7 Proba nr.4 Proba nr. 3

118

grupare/regrupare, comparare, clasificare,
ordonare, apreciere a cantității prin punere în
corespondență.
Să numere de la 1 la 10 recunoscând grupele
cu 1-10 obiecte și cifrele corespunzătoare. Proba nr.5 Proba nr.3

119

Proba nr.1
Material didactic: rucsac, obiecte pentru excursie;
Obiective operaționale:
1. Să recunoască stânga și dreapta prin raportare la propriul corp și la spațiul dat;
2. Să recunoască pozițiile relative ale obiectelor din spațiul proxim, demonstrând această
prin executarea sarcinilor date;
3. Să aprecieze distanțele relative (aproape/departe, acolo/aici);
4. Să execute cu promtitudine sarcinile date;
Tipul probei: proba practică – Activități liber alese – joc-exercițiu:”În excursie”
Conținutul probei și tehnică de desfășurare:
Itemi:
1. Ridică mâna dreapta și salută -ți colegii!
2. Pune mâna stânga la frunte și privește în depărtare!
3. Pune mâna dreapta pe genunchiu l drept și mâna stânga pe genunchiul stâng!
4. Privește în sus, apoi în jos!
5. Mergi la dreapta trei pași, apoi la stânga doi pași!
6. Care obiect e mai aproape de ține? Dar mai departe?
7. Numește un obiect din stânga ta și unul din dreapta ta!
8. Numește un obiect din față ta și unul din spatele tău!
9. Alege un obiect de sub scaun și unul de pe masă. Adu -le aici!
10. Dă-mi un obiect din rucsac! Mulțumesc! Lasă -l în afară rucsacului!
11. Pe jos vei găsi un fluier! Dă semnalul de sfârșit al probe i!
Timp de lucru: 10 minute
Descriptori de performanță
Comportament atins(A) Comportament in
dezvoltare(D) Necesita sprijin(S)
Recunoaște pozițiile
relative ale obiectelor și
demonstrează această
acționând în consecință/ Recunoaște majoritatea
pozițiilor relative ale obiectelor
/ apreciază distanțele
relative/lateralitatea nu este Recunoaște o parte din pozițiile
relative ale obiectelor /are nevoie
de repetarea sarcinilor/ apreciază
distanțele relative cu

120

Observații metodice:
 Proba îi dezavantajează pe copiii timizi;
 Proba r educ e starea de încordare și neîncredere resimțită de unii copii față de cerința de a
rezolva sarcini și trăirea subiectivă a efortului.
Greșeli tipice:
 Unii copii, chiar dacă știu ce au de făcut, ezită în efectuarea sarcinilor, din nesiguranță;
 Majoritatea au nevoie de repetarea sarcinilor de lucru;
Măsuri ameliorative:
 La nevoie educatoarea va repeta sarcinile de lucru;
 Se pot face exerciții de recunoaștere a pozițiilor spațiale și a relațiilor spațiale la începutul
fiecărei activități matematice pe a -i ajută pe copii să și le insusesca și să fie siguri pe
răspunsurile pe care le dau.
Proba nr.2

Obiective operaționale:
1. Să identifice pozițiile spațiale ale obiectelor din tablou;
2. Să răspundă la întrebări folosind limbajul matematic corespunzător.
Material didactic : tablou -Primăvară
Tipul probei : proba orală – ĂLA –Joc –exercițiu: „Răspunde repede și bine”
Conținutul probei și tehnică de desfășurare: apreciază fără dificultate
distanțele
relative/dovedește
lateralitate/ are motricitate
fină/ execută hotărât
acțiunile/nu are nevoie de
repetarea sarcinilor. definitivată/ are motricitate fină/
ezită în executarea unor acțiuni/
are nevoie de repetarea
sarcinilor. dificultate/lateralita tea nu este
definitivată / ezită în executarea
unor acțiuni/ are nevoie de
exersare în executarea sarcinilor
după modelul educatoarei.

121

Educatoarea le prezintă copiilor un tablou în care sunt prezentate munci specifice
anotimpului primăvară. Ea le va adresa copiilor întrebări referitoare la pozițiile spațiale ale
elementelor din tablou.
Instructaj: Îți voi pune câteva întrebări și tu va trebui să răspunzi repede și corect. Te rog să fii
foarte atent!
Exemplu:
1. Ce se află în dreapta băiatului care plantează pomi? Dar în st ânga lui?
2. Deasupra fetei ce observi?
3. În tractor cine este?
4. Deasupra copacului ce observi?
5. Câte coșulețe sunt pe iarbă?

Timp de lucru: 20 minute
Descriptori de performanță.

Observații metodice:
 Proba îi face pe copii mai conștienți și îi face sa fie mai implicați în realizarea sarcinilor.
Greșeli tipice :
• Copiii au tendința să răspundă direct la întrebări, fără a formulă propoziții; Comportament atins(A) Comportament î n
dezvoltare(D) Necesită sprijin(S)
Răspunde repede identificând
pozițiile spațiale/ identifica cu
ușurință poziția spațială a
fiecărui element din
tablou/verbalizează corect și
este atent pe tot parcursul seriei
de întrebări. Răspunde utilizând corect
majoritatea pozițiilor spa țiale
ale obiectelor/ identifica cu
ajutor poziția spațială a fiecărui
element din tablou/
verbalizează parțial corect și
este atent pe parcursul seriei de
întrebări. Răspunde identificând parțial
corect majoritatea pozițiilor
spațiale/ identifica doar cu
întrebări ajutătoare pozițiile
spațiale ale obiectelor din tablou/
verbalizează doar după modelul
educatoarei.

122

• Cei mai mulți copii întâmpina dificultăți la identificarea pozițiilor spațiale „dreapta,
„stânga”;
Măsuri ameliorative:
• Educatoarea va insistă pe răspuns în propoziții la fiecare întrebare;
• Se vor efectua exerciții de recunoaștere a pozițiilor spațiale „dreapta”, „stânga” și la alte
activități, pentru a le fi ușor copiilor să opereze cu aceste noțiuni.

Proba de evaluare nr. 3

Obiective operationale:
1. Să utilizeze corect pozitiile spatiale, plasand diferite obiecte intr -un spatiu dat,
precum ș i propria persoana in raport cu un reper dat;
2. Să folosească limbajul adecvat relatiilor spatiale utilizate;
3. Să raspundă corect la întrebări;
4. Să respecte regulile jocului.
Tipul probei: metoda alternativă – Răspunde –Aruncă – Interoghează
Material didactic: minge
Conținutul probei și tehnica de desfășurare:
Un copil aruncă cu mingea alt ui copil, formulând o întrebare legata de pozitiile spațiale
ale obiectelor din jur sau ale obiectelor întalnite în povești. C el care prinde mingea răspunde la
întrebare, apoi o aruncă mai departe altui copil, punând o nouă întrebare. Copilul care nu știe
răspunsul iese afară din joc, la fel și ce l care este descoperit că nu știe răspunsul la propria
întrebare.
Exemple de întrebari:
1. Unde se afla cartea de povești?
2. Unde se afla mingea?
3. Care este mâna ta dreapta ?
4. Care este mâna ta stângă ?
5. Care obiect de afla lângă tablă?
6. Ce se află sub scaunel?
7. Ce culoare are balonul de langa cutie?

123

Timp de lucru: 30 minute
Descriptori de performanță

Observaț ii metodice:
 Jocul este foa rte atractiv datorită manipulării materialelor didactice folosite;
 Cei cu calitati de lider este posibil să se evidențieze;
 Este necesar să li se explice foarte bine copiilor că se evaluează plasarea în diferite poziții
spațiale pentru ca aceștia să nu piardă din vedere aspectele esențiale;
Greșeli tipice :.
 Copiii întâmpină dificultăți atunci când trebuie să se oriente ze in spațiul dat și să formuleze
întrebări pentru colegi .
Măsuri ameliorative:
 Se vor repeta sarcinile de lucru și se va pune accent pe verbalizarea corecta a diferitelor
poziții spațiale indicate;
 Eventualele greșeli se vor corecta pe loc.

Proba nr. 4 (vezi ANEXA 15)

Obiective operaționale:
1. Să coloreze corespunzător elementele din față tractorului;
2. Să taie elementele din spatele tractorului.
Tipul probei: muncă independent a Comportament atins(A) Comportament in
dezvoltare(D) Necesita sprijin(S)
Răspunde la întrebări fără
ezitări și colaborează
pemanent cu colegii de
echipă. Respectă regulile
jocului. Răspunde la întrebări cu ezitări
și colaborează cu colegii de
echipă în anumite situații.
Respectă regulile jocului. Răspunde la întrebări cu ajutor și
nu colaborează c u colegii de
echipă. Respectă regulile jocului.

124

Material didactic: fișe
Conținutul probei și tehnică de desfășurare:
Educatoarea le împarte copiilor fișele de lucru și le explică sarcinile.
Exemplu:
Itemi:
. 1. Colorează corespunzător toate elementele din față tractorului și încercuiește -le pe cele din
spatele acestuia.
Timp de lucru: 10 minute
Descriptori de performanța

Observaț ii metodice:
 Permite identificarea punctelor forte ale activității fiecărui prescolar, dar și a aspectelor
ce pot fi îmbunătățite;
Greșeli tipice :
 Din graba de a finaliza și din neatenție copiii incurcă elementele ce trebuie încercuite cu
cele ce trebuie tăiate.
Măsuri ameliorative:
 Prin aceasta probă educatoarea poa te identifica prescolarii care întampină dificultați î n
identificarea unor poziții spaț iale pentru a știi pe ce să insiste în activitățile următoare ;

Proba nr. 5 (vezi ANEXA 16)
Comportament atins(A) Comportament in
dezvoltare(D) Necesita sprijin(S)
Colorează /taie corect toate
elementele . Colorează/taie corect mai
mult de două elemente. Colorează /taie corect doar un
element.

125

Obiective operaționale:
1. Să lipească în grădina din fața casei cinci flori de primăvară și în cea din spatele casei
șapte legume de primăvară.
Tipul probei: muncă în echipa –ALA – ARTĂ „Grădina Primăverii”
Material didactic: fișe
Conținutul p robei și tehnică de desfășurare
Copiii vor fi împărțiți în grupe. Vor avea de lipit în grădina din față casei cinci flori de primăvară
și în cea din spatele casei șapte legume de primăvară. Câștigă echipa care termină prima.

Timp de lucru: 10 de minute
Descriptori de performanță

Observaț ii metodice:
 Proba necesită atenție sporită.
Greșeli tipice :
 Unii copii nu lipes c florile/legumele corect (cu rădăcina in jos) și nu lucrează curat;
Măsuri ameliorative:
 Este necesar să li se explice copii lor cum trebuie lipite florile și legumele și că se va lua
în calcul și acuratețea lucră rilor.

Proba nr. 6
Obiective operationale: Comportament atins(A) Comportament in dezvoltare(D) Necesita sprijin(S)
Utilizează corect relațiile
spațiale ș i lipesc in locul
corespunzator atât florile cât
și legumele. Utilizează corect relațiile spațiale
și lipesc în locul corespunzător
atât florile cât și legumele, dar au
nevoie de repetarea sarcinilor de
lucru. Utilizea ză corect relațiile
spațiale și lipesc în locul
corespunzător doar
florile/legumele, greșesc la
numă rul de flori/legume.

126

5. Sa utilizeze corect pozitiile spatiale, plasand diferite obiecte intr -un spatiu dat,
precum si propria persoana in raport cu un reper dat;
6. Sa foloseasca limbajul adecvat relatiilor spatiale utilizate;
Tipul probei: joc didactic – „Cauta -ti locul”
Material didactic: Siluete ale personajelor din poveste
Conținutul probei și tehnica de desfășurare:
Copiii sunt împarțiți î n doua echipe. Ei vor aseza si luete ale personajelor din povești î n diferite
pozitii sp atiale, in dicate de educatoare și vor verbaliza acțiunea efectuată. Î n partea a doua a
jocului, la indicatia conducatorului de joc, copiii se vor deghiza î n diferite pesonaje din povesti si
se vor pl asa in raport cu un reper dat. Î n prima parte a jocului educatoarea va fi conducatorul de
joc, iar î n partea a doua un copil. Sala de grupa va fi amenajată astfel încat să semene cu o lume
a povestilor. Î n comp licarea jocului se vor folosi măș ti ale p ersonajelor din povesti.
Conducă torul jocului va indica fiecarui concurent pozit ia spatiala în care va trebui să se aseze.
Educatoarea va puncta fiecare raspuns corect. Câstigă echipa care obtine cele mai multe puncte.
Timp de lucru: 30 minute
Descriptori de performanță:

Observaț ii metodice:
 Jocul este foarte atractiv datorită varietății materialelor didactice folosite;
 Cei cu calitati de lider este posibil să se evidențieze;
 Este necesar să li se explice foarte bine copiilor că se evaluează plasarea în diferite poziții
spațiale pentru ca aceștia să nu piardă din vedere aspectele esenț iale; Comportament atins(A) Comportament in
dezvoltare(D) Necesita sprijin(S)
Realizează sarcinile fără
ezitări și colaborează
pemanent cu colegii de
echipă. Respectă regulile
jocului. Realizează sarcinile cu ezitări și
colaborează cu colegii de
echipă în anumite situații.
Respectă regulile jocului. Realizează sarcinile cu ajutor și nu
colaborează cu colegii de echipă.
Respectă regulile jocului.

127

Greșeli tipice :
 Din poziția de conducător de joc le este foarte greu copiil or să se orienteze și să formuleze
sarcini pentru colegi.
Măsuri ameliorative:
 Se vor repeta sarcinile de lucru și se va pune accent pe verbalizarea corecta a diferitelor
poziții spațiale indicate;
 Eventualele greș eli se vor corecta pe loc.

Proba nr. 7 (vezi ANEXA 14)
Obiective operaț ionale:
1. -Să rezolve sarcina, identificâ nd corect elementele;
2. -Să identifice corect poziția spaț iala;
3. -Să deseneze poziționand corect elementul în spaț iul dat;
Material didactic: fișe de lucru
Tipul probei: probă scrisă la sfârșitul proiectului tematic
Conținutul probei și tehnica de desfășurare:
La începutul orei se împart fișele de lucru pe care copii le vor completa, dupa ce li se vor explica
sarcinile.
Exemplu:
Obiective operaționale Conținutul itemilor
-Să rezolve sarcina,
identi ficând corect
elementele; 1. Încercuieste uneltele din fața baiatului ș i taie -le pe cele
din spatele acestuia!

-Să identifice corect
poziț ia spatiala; 2. Colorează doar florile din interiorul gră dinii !

-Să deseneze poziționâ nd
corect elementul in
spațiul dat; 3. Desenează o pasă re deasupra casei !

128

Timp de lucru: 20 minute .
Descriptori de performanță

Comportament atins(A) Comportament î n
dezvoltare(D) Necesită sprijin(S)
Rezolvă corect și integral
sarcinile fișei de lucru î n
timpul scontat fără a
solicita ajutor. Rezolvă sarcinile fișei de
lucru, dar necesită
repetarea sarcinilor î n mod
constant. Rezolvă parțial corect
sarcinile fișei / chiar și
după repetarea sarcinilor și
oferirea de explicaț ii
suplimentare.

Observaț ii metodice:
 Proba determină angajarea și implicarea efectivă a copiilor în demersul evaluativ;
 Permite identificarea punctelor forte ale activității fiecărui prescolar, dar și a aspectelor
ce pot fi îmbunătățite;
Greșeli tipice:
 Unii dintre copii confunda obiectele care trebuie încercuite cu cele care trebuie tăiate;
 Unii copii se “blochează” atunci când trebuie să deseneze un element (pasăre).
Măsuri ameliorative:
 Se insistă asupra sarcinilor de lucru;
 Se va insista în cadrul activitatilor artistico -plastice pe desenul liber si pentru a -i deprinde
pe copii să redea imagini ale ființelor /obiectelor din mediul înconjurător.

129

Tema anuală de studiu Cine si cum planifica/organizeaza o activitate?
Tema săptămânală independentă
MĂRȚIȘOARE -N PRAG DE SĂRBĂTOARE
Conț inuturi matematice vizate NUMERAȚIA ÎN LIMITELE 1 -9

Obiective de referință
Metode și tehnici de evaluare
Probă orală
(tradițională) Probă
scrisă la
sfârșitul
proiectului
tematic
(tradițională) Observa rea sistematică a comportamentului
(metodă alternativă) Metoda „6 -3-
5”
(metodă
alternativă) Munca
independenta Munca in echipa
Să numere de la 1 la 10 recunoscând grupele
cu 1-10 obiecte și cifrele corespunzătoare. Proba nr.1 Proba nr. 5 Proba nr. 4 Proba nr. 2
Să-și îmbogățească experiența senzorială, ca
bază a cunoștințelor matematice referitoare la
recunoașterea, denumirea obiectelor,
cantitatea lor, clasificarea, constituirea de
grupuri/ mulțimi, pe baza unor însușiri
comune (formă, mărime, culoare) luate în
consid erare separat sau mai multe simultan; Proba nr.1 Proba nr. 5
Să efectueze operații cu grupele de obiecte
constituite în funcție de diferite criterii date
ori găsite de el însuși: triere,
grupare/regrupare, comparare, clasificare, Proba nr.1 Proba nr. 5 Proba nr. 4 Proba nr. 2

130

ordonare, apreciere a c antității prin punere în
corespondență.
Să efectueze operații de adunare și scădere cu
1-2 unități, în limitele 1 -10. Proba nr. 3
Să identifice poziția unui obiect într -un șir
utilizând numeralul ordinal. Proba nr. 5 Proba nr. 3 Proba nr. 2

131

Proba nr.1

Obiective operaționale: Să numere corect obiectele unei mulțimi;
Material didactic: jetoane, jucării
Tipul probei: probă orală
Conținutul probei și tehnica de desfășurare:
ALA 1: Joc -exercitiu: „Răspunde repede și bine”
Instructaj: Îți voi pune câteva întrebări și tu va trebui să răspunzi repede și corect. În timpul
jocului regula este să ne privim în ochi. Te rog să fii foarte atent!
Itemi:
1. Ce sunt obiectele de pe masuță?
2. Formează un grup / o m ulțime de mărțișoare de același fel!
3. Denumește mulțimea formată!
4. Câte obiecte are această mulțime?
5. Spune de ce le -ai așezat împreună!
6. Acum închide ochii!…Deschide ochii și spune ce s -a întamplat!
7. Ce obiect nu se potrivește în mulțime? De ce?
8. Ce putem fac e cu el?
9. Formează o mulțime de 9 mărțișoare verzi?
10. Ce poți face cu ele?
11. Spune cum se numește grupul / mulțimea nou formată?
12. Câte elemente are?
Timp de lucru: 20 minute
Descriptori de performanță.
Comportament atins(A) Comportament în
dezvoltare(D) Necesită sprijin(S)
Denumește obiectele,
constituie mulțimi de
același fel / denumește
mulțimea formată / Denumește obiectele,
constituie mulțimi de același
fel / denumește mulțimea
formată, dar are nevoie de Denumește obiectele, constituie
mulțimi de același fel/ număra cu
ajutorul educatoarei elementele din
mulțime / sesiz ează elementul din

132

Observații metodice:
 Metoda are validitate redusă și consumă mult timp;
 Dezavantajează copiii timizi și pe cei care elaborează mai greu răspunsurile;
 Are fidelitate redusă, datorită mai multor factori, cum ar fi : durata scurtă a examinării,
răspunsurile nu se conservă, variația comportamentului evaluatorului;
Greșeli tipice:
 Preșcolarii întâmpină dificultăți în mânuirea materialelor și verbalizarea acțiunilor,
deoarece acest lucru trebuie efectuat simultan.
Măsuri ameliorative:
 Prin felul în care dirijează evaluarea, educatoarea își poate da seama nu doar de „ceea ce
știe ” copilul, ci și cum gândește el, cum se exprimă;
 Reprezintă un mijloc util de verificare a pregătirii preșcolarilor; îndeplinește și funcții de
învățare, prin repetarea și fixarea cunoștințelor;
 Proba îi deprind e pe preșcolari cu limbajul matematic, le formează spontaneitatea, dicția,
fluiditatea exprimării; numară corect elementele
din mulțime / sesisează
elementul din mulțime
care nu este la fel / știe că
poate forma mulțimi cu
un singur element /
descr ie în limbaj
matematic adecvat
apartenența la o mulțime
/ întelege mulțimea
integratoare mărțișoare/
nu are nevoie de întrebari
ajutătoare.
întrebări aj utătoare / număra
corect elementele din mulțime,
cu ajutor / sesisează elementul
din mulțime care nu este la fel
/ nu știe că poate forma
mulțimi cu un singur element /
descrie în limbaj matematic
adecvat apartenența la o
mulțime ajutat de educatoare/
întelege mulțimea integratoare
mărțișoare, dar educatoarea
trebuie să îi orienteze gândirea
prin gestul de încercuire a
tuturor mărțișoarelor. mulțime care nu este la fel / nu știe că
poate forma mulțimi cu un singur
element / descrie în limbaj matematic
adecvat apartenența la o mulțime, doar
repetând după modelul educatoarei/
știe ce sunt mărțișoarele dar nu
denumește imediat mulțimea acestora
după ce o formează / are nevoie de
întrebări ajutătoare și necesită stimuli
continui pentru verbalizarea acțiunii.

133

 Favorizează dirijarea copiilor către răspunsuri corecte, prin întrebări suplimentare,
ajutându -i să iasă din impas;
 Permite tratarea diferenț iată a copiilor, făcând posibilă adecvarea gradului de dificultate a
solicitărilor la posibilitățile acestora.

Proba nr. 2
Obiective operaționale:
1. Să numere, crescător și descrescător, în limitele 1 -9;
2. Să descompună 9 mărțișoare în 2 grupe;
3. Să identifice, prin colaborare, cât mai multe soluții posibile;
Tipul probei: metoda interactivă „6 -3-5”
Material didactic: mărțișoare
Conținutul probei și tehnica de desfășurare:
Proba presupune împărțirea copiilor pe 3 grupe de câte 6 copii. În fiecare grup unul dintre
membrii elaborează o idee, care sunt îmbunătățite de către ceilalți 5 membrii ai grupului. La
sfârșit, fiecare grup își prezintă ideea, ajungându -se astfel la 3 concluzii finale referitore la tema
dată.
Educatoarea împarte copiii pe 3 grup e și le citește o problemă: „Florin a confecționat 9
mărțișoare . El trebuie să le împartă celor trei surori ale lui. Cum poate el împărți mărțișoarele?
La fiecare grup un copil oferă o soluție, iar ceilalți 5 identifică alte posibilități de
descompunere”.
La sfărșitul activității cele 3 grupe își împărtășesc cele descoperite, copiii observând toate
soluțiile de descompunere găsite.
Timp de lucru: 10 minute

Descriptori de performanța:
Comportament atins(A) Comportament in
dezvoltare(D) Necesita sprijin(S)
Realizează sarcinile fără
ezitări și colaborează
pemanent cu colegii de Realizează sarcinile cu ezitări și
colaborează cu colegii de
echipă în anumite situații. Realizează sarcinile cu ajutor și nu
colaborează cu colegii de echipă.
Respectă regulile jocului.

134

Observații metodice:
 Proba îi dezavantajează pe cei mai timizi;
 Dacă preșcolarii nu colaborează între ei, proba nu își atinge scopul.
Greșeli tipice :
 Se pot descoperi aceleași variante de descompunere a numărului la mai mulți copii;
Măsuri ameliorative:
 Se pot face exerciții de compunere și descompunere la începutul activităților matematice
pentru a -i deprinde pe copii cu acestea;

Proba nr. 3 (vezi ANEXA 18)
Obiective operaționale:
1. Să identifice poziția unui obiect într -un șir utilizând numeralul ordinal.
2. Să efectueze operații de scădere cu 1 -2 unități în limitele 1 -9.
Tipul probei: muncă independentă
Material didactic : fișe
Conținutul probei și t ehnica de desfășurare:
Educatoarea le explică copiilor că trebuie să coloreze inimioarele cu cifrele
corespunzătoare vecinilor lui 7 și să rezolve corect adunarea.
Itemi:
1. Colorează inimioarele cu cifrele corespunzătoare vecinilor lui 7!
2. Rezolvă corect scăderea!
Timp de lucru: 10 minute

echipă. Respectă regulile
jocului. Respectă regulile jocului.

135

Descriptori de performanță

Observații metodice:
 Ajută la identificarea lacunelor pentru fiecare copil în parte pe acest tip de conținuturi.
Greșeli tipice :
 Preșcolarii pot greși la identificarea vecinilor numărului stabilit;
 Atunci când colorează, copiii pot greși colorând inclusiv inimioara cu numărul stabilit;
Măsuri ameliorative:
 Celor care au greșit li se va cere să efectueze exerciții asemanătoare în activitatea
următoare;

Proba nr. 4 (vezi ANEXA 19)

Obiective operaționale: Compunerea și descompunerea cifrelor 1 -9
Tipul probei: muncă în echipă
Material didactic: fișe de lucru
Conținutul probei și tehnica de desfășurare
Copiii vor fi împărțiți în grupe. Fiecare grupă primește câte o fișă de evaluare. Câștigă echipa
care v a rezolva corect în cel mai scurt timp.
Comportament atins(A) Comportament în
dezvoltare(D) Necesită sprijin(S)
Identifică vecinii cifrei 7 și
colorează corect
inimioarele.
Rezolvă corect scăderea.
Identifică vecinii cifrei
7 ajutat de educatoare
și colorează corect
inimioarele.
Rezolvă corect
scăderea.
Identifică vecinii cifrei cu
întrebări ajutătoare și
colorează corect inimioarele.
Rezolvă corect scăderea cu
întrebări ajutătoare.

136

Exemplu:
1. Împarte cele 8 flori celor două fetițe în mai multe moduri:
Timp de lucru: 10 de minute
Descriptori de performanță

Observații metodice:
 Deoarece este o probă de echipă, aceasta poate fi extrem de motivantă.
Greșeli tipice :
 Preșcolarii pot greși la descompunerea numărului stabilit identificând doar un mod de
descompunere;
Măsuri ameliorative:
 Se pot face exerciții de compunere și descompunere cu obiecte din grupă la sfârșitul
activităților pentru a -i ajuta pe copii să identifice cât mai multe posibilități de compunere
și descompunere.

Proba nr. 5 (vezi ANEXA 17)

Obiective operaționale:
1. Să reprezinte grafic, prin utilizarea de simboluri sau desene, mulțimi al căror număr
de elemente este indicat de cifra de pe etichetă;
2. Să raporteze cantitatea la număr, atașând cifra din etichetă;
3. Să identifice poziția unui obiect într -un șir, colorându -l;

Material didactic: fișe de lucru Comportament atins(A) Comportament în
dezvoltare(D) Necesită sprijin(S)
Împarte corect cele 8 flori
celor două fetițe în 4 moduri
diferite. Împarte corect cele 8 flori
celor două fetițe în 3
moduri diferite. Împarte corect cele 8 flori celor
două fetițe în 1 -2 moduri diferite.

137

Tipul probei: probă scrisă
Conținutul probei și tehnica de desfășurare:
La începutul orei se împart fișele de lucru pe care copii le vor completa, după ce li se vor explica
sarcinile.
Timp de lucru: 15 de minute.
Exemplu:
Obiective operaționale Conținutul itemilor
-Să reprezinte grafic, prin
utilizarea de simboluri
sau desene, mulțimi al
căror număr de elemente
este indicat de cifra de pe
etichetă; 1. Desenează atâtea mărțișoare câte indică cifra din
etichetă!

-Să raporteze cantitatea
la număr. 2. Scrie în etichetă cifra corespunzătoare numărului de
elemente din mulțime!

-Să identifice poziția
unui obiect într -un șir,
colorându -l;
3. Colorează primul, al treilea și ultimul mărțișor!

Timp de lucru: 15 minute
Descriptori de performanță
Comportament atins(A) Comportament în
dezvoltare(D) Necesită sprijin(S)
Rezolvă corect și integral
sarcinile fișei de lucru în
timpul scontat fară a
solicita ajutor. Rezolvă sarcinile fișei de
lucru, dar necesită
repetarea sarcinilor în mod
constant/ nu recunoaște
unele cifre sau este
nesigur. Rezolvă parțial corect sarcinile fișei /
chiar și după repetarea sarcinilor și
oferirea de explicații suplimentare.

138

Observații metodice:
 Permite posibilitatea verificării multor preșcolari în timp scurt, este convenabilă
preșcolarilor timizi, ac eștia având oportunitatea de a -și etala cunoștințele în ritm propriu
fără ca educatoarea să intervină,
 Are obiectivitate ridicată, sunt diminuate stările tensionale, de stres.
 Nu permite dirijarea copiilor în formularea răspunsurilor sau în rezolvarea sarc inilor
(decât atunci când se explică sarcinile de lucru).
Greșeli tipice:
 Din grija de a desena mărtisoare cât mai frumoase preșcolarii geșesc la numărul acestora.
 Majoritatea greșesc din neatenție ș i la identificarea unui obiect dintr -un șir.
Măsuri ameliorative:
 Educatoarea poate verifica exact acele cunoștințe care o interesează;
 Poate pregati o fișă suplimentară pentru cei care lucrează mai rapid și termină mai repede.
 Dacă se precizează obiectivele activității și elevii sunt îndrumați în realizarea lor se
contribuie la dezvoltarea și educarea atenției.

139

Tema anuală de studiu Cine si cum planifica/organizeaza o activitate?
Tema săptămânală independentă
CĂLĂTORIILE – TRECUT, PREZENT Ș I VIITOR !
Conț inuturi matematice vizate REPERE TEMPORALE, UTIL IZAREA CEASULUI, FORMARE DE MULȚ IMI

Obiective de referință

Metode și tehnici de evaluare
Probă orală
(tradițională) Probă
scrisă
(tradițional
ă)
Observa rea sistematică a comportamentului
(metodă alternativă) Metoda
„Harta
conceptuala”
(metodă
alternativă) Munca independentă Munca în echipă
Să înțeleagă și să numească relațiile spațiale
relative, să plaseze obiecte într -un spațiu dat
ori să se plaseze corect el însuși în raport cu
un reper dat.
Proba nr.1 Proba nr.5 Proba nr.3 Proba nr.2
Să-și îmbogățească experiența senzorială, ca
bază a cunoștințelor matematice referitoare la
recunoașterea, denumirea obiectelor,
cantitatea lor, clasificarea, constituirea de
grupuri/ mulțimi, pe baza unor însușiri
comune (formă, mărime, culoare) luate în
considerare separat sau mai multe simultan;
Proba nr.5 Proba nr.4 Proba nr.2
Să efectueze operații cu grupele de obiecte Proba nr.3 Proba nr.5

140

constituite în funcție de diferite criterii date
ori găsite de el însuși: triere,
grupare/regrupare, comparare, c lasificare,
ordonare, apreciere a cantității prin punere în
corespondență.
Să numere de la 1 la 10 recunoscând grupele
cu 1-10 obiecte și cifrele corespunzătoare. Proba nr.5 Proba nr.4 Proba nr.2

141

Proba nr.1

Obiective operaționale:
1. Să formuleze răspunsuri imediate la întrebările educatoarei, exprimându -se în
propoziții;
2. Să identifice activitățile desfășurate de copii în timpul zilei;
3. Să precizeze reperele temporale în care au loc activitățile desfășurate;
4. Să dovedească atenție voluntară, demonstrând aceasta prin răspuns imediat și privirea
orientată către educatoare;
Tipul probei: probă orală – Activități liber alese – joc-exercițiu:” Zi de zi!”
Conținutul probei și tehnica de desfășurare:
Itemi:
1. Când vom pleca în călătorie? (Acum vom pleca în călătorie.)
2. Cât este ora acum? (Acum este ora 9:00)
3. Mai târziu ce vom face cu toții? (Mai tarziu vom merge la masă.)
4. Dar mai întai ce vom face? (Mai întai ne vom spăla pe mâini.)
5. Apoi ce îți dorești să faci? (Apoi îmi dore sc să mă joc.)
6. Ce zi este astăzi? (Astăzi este….)
7. Când am jucat jocul…? (Ieri am jucat jocul…)
8. Când vii iar la grădiniță? (Maine vin iar la grădiniță.)
9. Când ne trezim din somnul de noapte? (Dimineața ne trezim din somnul de noapte.)
10. Cand ne pregătim de culcare? (Seara ne pregătim de culcare.)
11. De unde știi că se face seară? (Seara se întunecă.)
12. Mulțumesc! Nu mai am întrebări!
Timp de lucru: 10 minute

142

Descriptori de performanță

Observații metodice:
 Proba îi dezavantajează pe copiii timizi;
Greșeli tipice :
 Cel mai greu operează cu noțiunile „apoi, mai târziu, mai întâi”, deoarece nu le folosesc
frecvent în conversațiile cu adulții;
Măsuri ameliorative:
 La nevoie educatoarea va repeta sarcinile de lucru;
 Se pot face exerciții de recunoaștere a reperel or temporale și se va insista pe parcursul
săptămânii pe introducerea în conversație a acestor repere temporale;

Comportament atins(A) Comportament în
dezvoltare(D) Necesită sprijin(S)
Răspunde repede utilizând
corect reperele temporale
uzuale/ identifică cu
ușurință activitățile
desfășurate de copii în
timpul zilei/ înțelege
succesiunea temporală
…ieri…astăzi…mâine /se
exprimă în propoziții/ este
atent pe tot parcursul seriei
de întrebări. Răspunde utilizând corect
majoritatea reperelor temporale
uzuale/ identifică activitățile
desfășurate de copii în timpul
zilei, dar are nevoie de întrebări
ajutatoare/ întâmpină unele
dificultăți în reprezentarea
mentală a succesiunii
temporale …ieri…astăzi…mâine/
se exprimă în propoziții/ este
atent pe tot parcursul seriei de
întrebări. Răspunde la mai puțin de jumătate
de întrebări cu privire la reperele
temporale uzuale/ identifică
activitățile desfășurate de copii în
timpul zilei, dar a re nevoie de
lămuriri suplimentare/ se exprimă
în propoziții/ este distras de
activitățile conexe ale copiilor, nu
are rabdare nici dacă este
recompensat după fiecare răspuns
bun.

143

Proba de evaluare nr. 5

Obiective operaționale:
1. Să reprezinte grafic gara, autogara, aeroportul și portul;
2. Să deseneze, în jurul punctelor de reper mijloacele de transport corespunzătoare;
3. Să asocieze cifra potrivită numărului de mijloace de transport;
4. Să compare două mulțimile de mijloace de transport;

Tipul probei: metodă alternativă „Harta conce ptuală”
Material didactic: carton, cifre
Conținutul probei și tehnica de desfășurare:
Educatoarea va plasa în centrul cartonului harta orașului, apoi le cere copiilor să redea
grafic, în jurul acesteia câte un punct de plecare al mijloacelor de transpor t (chiar dacă acesta se
regasește sau nu în orașul nostru), – (gara, autogara, aeroport, port) apoi să deseneze pornind de la
fiecare punct de reper mijloace de transport. La sfârșit se numără mijloacele de transport și se
asociază fiecărei mulțimi cifra c orespunzătoare și se fac comparații .
Timp de lucru: 10 minute
Descriptori de performanță

Observații metodice:
 Organizează cunoștințele existente în mintea preșcolarului;
 Elimină simpla reproducere a unor cunoștințe;
 Scoate în evidenta modul cum gândește copilul și cum folosește ceea ce a învățat.
Comportament atins(A) Comportament in
dezvoltare(D) Necesita sprijin(S)
Realizează sarcinile fără
ezitări și numără corect
elementele mulțimilor
formate. Respectă regulile
jocului. Realizează sarcinile cu ezitări și
numără cu ajutor elementele
mulțimilor formate. Respectă
regulile jocului. Realizează sarcinile cu ajutor și
numără corect elementele unei
singure mulțimi. Respectă regulile
jocului.

144

Greșeli tipice:
 Unii copii întâmpină dificultăți în a reprezenta grafic elementele menționate;
Măsuri ameliorative:
 Se va preciza că fiecare poate desena mijloacele de transport așa cum “dorește ” să arate.

Proba nr. 3 (vezi ANEXA 21)

Obiective operaționale:
1. Să marcheze corect pe ceas orele fixe indicate de educatoare!
Tipul probei: muncă independentă
Material didactic : fișe
Conținutul probei și tehnica de desfășurare:
Educatoarea le împarte copiilor fișele de lucru și le explică sarcinile.

Itemi: 1. Indică pe ceas ora 6:00!
2. Indică pe ceas ora 9:00!
3. Indică pe ceas ora 3:00!

Timp de lucru: 10 minute
Descriptori de performanță

Observații metodice:
 Permite identificarea punctelor forte ale activității fiecărui preșcolar, dar și a aspectelor
ce pot fi îmbunătățite;
Comportament atins(A) Comportament în
dezvoltare(D) Necesită sprijin(S)
Indică corect toate trei orele
fixe. Indică corect doar două ore
fixe. Indică corect doar o oră fixă.

145

Greșeli tipice :
 Majoritatea copiilor încurcă orele pe ceas.
Măsuri ameliorative:
 Prin această probă educatoarea poate identifica preșcolarii care întampină dificultăți în
identificarea orelor fixe;
 Se va insista pe reperele temporale și în jocurile didactice desfășurate.

Proba nr. 4 (vezi ANEXA 2 2)

Obiective operaționale:
1. Să identifice prin colorare ceasurile care au ore fixe.
Tipul probei: muncă în echipă
Material didactic: fișe
Conținutul probei și tehnica de desfășurare
Copiii vor fi împărțiți în grupe. Vor avea de colorat doar ceasurile care au ore fixe.
Câștigă echipa care termină prima.
1. Colorează doar ceasurile care indică ore fixe.
Timp de lucru: 10 de minute

Descriptori de performanță

Observații metodice:
 Proba e utila in identificarea lacunelor copiilor pe acest tip de conținuturi. Comportament atins(A) Comportament în
dezvoltare(D) Necesită spriji n(S)
Identifică corect și colorează
trei ceasuri cu ore fixe. Identifică corect și colorează două
ceasuri care au ore fixe. Identifică corect și
colorează un ceas care are
oră fixă.

146

Greșeli tipice :
 Din graba de a termina primii, majoritatea copiilor colorează depășind conturul;
Măsuri ameliorative:
 Este necesar să li se explice copiilor că este important și felul în care sunt colorate
ceasurile.

Proba nr. 5 (vezi ANEXA 20)
Obiective operaționale:
1. Să rezolve sarcina, identificând corect ordinea desfășurării acțiunilor;
2. Să identifice, prin colorare, imaginea care se desfășoară prima pe durata unei
zile;
Material didactic: fișe de lucru
Tipul probei: probă scrisă la sfârsitul temei săptămânale
Conținutul probei și tehnica de desfășurare:
La începutul orei se împart fișele de lucru pe care copii le vor completa, după ce li se vor explica
sarcinile, timp de 15 de minute.
Exemplu:
Obiective operaț ionale Conținutul itemilor
Să rezolve sarcina,
identificând corect
ordinea desfășurării
acțiunilor; 1. Numerotează imaginile în ordinea desfășurării acestora
pe durata unei zile !

Să identifice, prin
colorare, imaginea care
se desfasoară prima pe
durata unei zile; 2. Colorează imaginea cu acțiunea care se desfășoară prima
pe durata unei zile!

Timp de lucru: 15 minute .

147

Descriptori de performanță

Comportament atins(A) Comportament în
dezvoltare(D) Necesită sprijin(S)
Rezolvă corect și integral
sarcinile fișei de lucru în
timpul scontat fară a
solicita ajutor. Rezolvă sarcinile fișei de
lucru, dar necesită
repetarea sarcinilor în mod
constant. Rezolvă parțial corect
sarcinile fișei / chiar și
după repetarea sarcinilor și
oferir ea de explicații
suplimentare.

Observații metodice:
 Proba determină angajarea și implicarea efectivă a copiilor în demersul evaluativ;
 Permite identificarea punctelor forte ale activității fiecărui preșcolar, dar și a aspectelor
ce pot fi îmbunătățite;
Greșeli tipice:
 Se greșeste la ordonarea imaginilor după momentul în care se desfășoară.
Măsuri ameliorative:
 Se insistă asupra sarcinilor de lucru;
 Se va lucra cu copiii in activitatile de educație pentru societate pe ordonarea activităților
unui copil sau adult pe durata unei zile.

148

5.3. Etapa finală

Etapa finală s -a desfășurat la sfârșitul semestrului al II -lea al anului școlar 2015 -2016, la
grupa mare și a constat în aplicarea a patru probe de evaluare , întocmite pe baza celor din etapa
inițială pentru a fi permisă analiza comparativă, dar adăugând elemente noi de conținut
dobândite pe parcursul anului școlar cu un grad sporit de dificultate.
La finalul experimentului am avut în vedere evaluarea rezultatelor obținute de copii, progresul
înregistrat de ei în asimilarea cunoștințelor matematice, ca urmare a aplicării programului
experimental. Prin cele patru probe aplicate am urmărit îndeplinirea obiectivelor propuse pe
parcursul întregii activități de cercetare.
Activitatea de evaluare a fost centrată pe patru tipuri de conținuturi :
• Formare de mulțimi
• Poziții spațiale
• Figuri geometrice
• Numerația în limitele 1 -10
Prin evaluare, am urmărit dacă preșcolarii sunt capabili :
– să utilizeze corespunzător limbajul matematic ;
– să formeze grupe de obiecte după mai multe criterii date, considerate simultan ;
– să compare grupuri de obiecte prin apreciere globală (multe/puține) sau prin corespondență
unu la unu în limitele 1 -10;
– să formeze grupe cu 1 -10 obiecte;
– să raporteze cantitatea la număr și numărul la cantitate ;
– să precizeze vecinii unor numere în limitele 1 -10;
– să recunoască și să denumească forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi,dreptunghi) ;
– să grupeze forme geometrice după criteriile date ;
– să identifice și să numească po ziții spațiale relative și relații spațiale („în”, „lângă”,
deasupra”, „dreapta”, „stânga”, „în mijloc”)

149

Pentru ca evaluarea să fie eficientă am urmărit îmbunătățirea rezultatelor preșcolarilor,
progresul presupunând realizarea unor acumulări cantitative generatoare de salturi calitative.
Toate aceste transformări au la bază evoluția gândirii, aceasta devenind mai productivă ca
urmare al creșterii gradului de flexibilitate și mobilitate al acesteia.

150

PROBA DE EVALUARE NR.1 (vezi ANEXA 22)

Conținut vizat : FORMARE DE MULȚIMI
Gruparea obiectelor după diferite criterii date (form ă/mărime/culoare/grosime );

Obiective operaționale :
– să formeze grupe de obiecte după diferite criterii date (form ă/mărime/culoare/grosime );
– să aprecie ze global cantitatea „multe -puține” ;
– să folosească un limbaj matematic adecvat ;
Item 1. Formeaz ă prin încercuire grupe de obiecte mari, care au aceeași formă ;
Item 2. Colorează grupa cu mai multe obiecte din cele încercuite;
Item 3. Formeaz ă grupe de obiecte care au aceeași formă, mărime și culoare) ,
Item4. Folosesc un limbaj matematic adecvat.

Barem de apreciere și notare :
– comportament atins – A
– comportament în dez voltare – D
– necesită sprijin – S

Obiective Comportament atins(A) Comportament în
dezvoltare(D) Necesită sprijin(S)
O1 Formează corect toate
grupele de obiecte după
criteriile date. Formează corect 2 -3
grupe de obiecte după
criteriile date. Formează corect cel
putin o grupă de
obiecte după criteriile
date.
O2 Rezolvă corect toate sarcinile
de lucru. Rezolvă corect 2 -3 sarcini
de lucru. Rezolvă corect cel
puțin o sarcină.
O3 Folosește un limbaj
matematic adecvat. Foloșeste corect limbajul
matematic cu ajutor. Nu folosește un
limbaj matematic
corespunzator.

151

NR.
CRT. INIȚIALELE
COPILULUI Conținut vizat: FORMARE DE MULȚIMI
BAREM DE APRECIERE ȘI NOTARE
22. A.L. A
23. B.D. D
24. C.R. A
25. C.V.S A
26. C.A. A
27. C.A. A
28. D.I. A
29. D.D. A
30. D.I. A
31. F.R.M. A
32. G.S. A
33. G.M. A
34. M.D.C. A
35. M.S. A
36. O.M. D
37. O.C. A
38. P.C. A
39. P.E. A
40. S.R. A
41. T.C. A
42. P.D. A

Prezentarea analitică a re zultatelor evaluării la proba nr.1

152

BAREM DE APRECIERE
ȘI NOTARE Conținut vizat: FORMARE DE MULȚIMI
Nr. de preșcolari Nivel de realizare
A 19 90%
D 2 10%
S – –

Prezentarea sintetică și procentuală a rez ultatelor evaluării la proba nr. 1

Histograma redând nivelul performanțelor preșcolarilor la proba nr.1 în etapa finală
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%
A
D
S

153

Prezentarea rezultatelor

● 90% dintre copiii (19 preșcolari), s -au încadrat în comportamentul atins(A), rezolvând cu
destul de multă ușurință toți itemii fișei. Acești copii și -au însușit noțiuni cu privire la formare a
grupelor de obiecte după mai multe criterii date considerate simultan, realizează corect
aprecierea globală a cantității (multe -puține) și folosesc un limbaj matematic a decvat.
● 10% dintre copiii (2 preșcolari), s -au situat în comportamentul în dezvoltare(D), nerezolvând
corect toți itemii fișei. Aceștia, datorită neatenției, a lipsei de concentrare, s -au grăbit pentru a
rezolva cât mai repede sarcinile primite și a u trasat grafic incorect unele grupe de obiecte,
nerespe ctând criteriile date; reușesc să compare corect două grupe de obiecte, prin apreciere
globală (multe -puține) și utilizează limbajul matematic .

PROBA DE EVALUARE NR. 2 (vezi ANEXA 23)

Conținut vizat : POZ IȚII SPAȚIALE
Recunoașterea și identificarea unor po ziții spațiale și relații spațiale

Obiective opera ționale:

– să identifice corect po zițiile spațiale relative „în”, „lângă”, deasupra”, „dreapta”, „stânga”, „în
mijloc”;
– să rezolve corect sarcinile de lucru propuse;
– să folosească un limbaj matematic adecvat ;

Item 1. : Colorează ceea ce se află deasupra casei și florile care se află în coș, apoi încercuiește
florile care se află lângă coș.
Item 2. : Taie cu o linie copilul care se află în dreapta lacului, colorează -l pe cel care se află în
stânga acestuia și încercuiește animalu l care se află în mijlocul lacului.
Item 3. : Folosesc un limbaj matematic adecvat .

154

Barem de apreciere și notare:
Obiective Comportament atins(A) Comportament în
dezvoltare(D) Necesită sprijin(S)
O1 Identifică corect toate cele trei
relații spațiale. Identifică corect doar două
relații spațiale Identifică corect doar
o relație spatială.
O2 Identifică corect toate cele trei
relații spațiale. Identifică corect doar două
relații spațiale. Identifică corect doar
o relație spatială.
O3 Folosește un limbaj
matematic adecvat. Folosește corect limbajul
matematic cu ajutor. Nu folosește un
limbaj matematic
corespunzător.

NR.
CRT. INIȚIALELE
COPILULUI Conținut vizat: POZIȚII SPAȚIALE
BAREM DE APRECIERE ȘI NOTARE
1. A.L. A
2. B.D. D
3. C.R. A
4. C.V.S A
5. C.A. A
6. C.A. A
7. D.I. A
8. D.D. A
9. D.I. A
10. F.R.M. A
11. G.S. A
12. G.M. A
13. M.D.C. A
14. M.S. A

155

15. O.M. D
16. O.C. A
17. P.C. A
18. P.E. A
19. S.R. A
20. T.C. A
21. P.D. A
Prezentarea analitică a re zultatelor evaluării la proba nr.2

BAREM DE APRECIERE
ȘI NOTARE Conținut vizat: POZIȚII SPAȚIALE
Nr. de preșcolari Nivel de realizare
A 19 90%
D 2 10%
S – –
Prezentarea sintetică și procentuală a re zultatelor evaluării la proba nr. 2

Histograma redând nivelul performanțelor preșcolarilor la proba nr.2 în etapa finală

0%20%40%60%80%100%
A
D
S

156

Prezentarea rezultatelor

La această probă, preșcolarii au obținut re zultate bune.
●Așadar, 90% dintre preșcolari (19 copii), s -au încadrat în comportament atins(A). Ei au
recunoscut cu ușurință pozițiile spațiale indicate și astfel au reușit să rezolve cu succes toți itemii
fișei.
● 10% dintre preșcolari (2 copii), s -au încadrat în compor tament în dezvoltare (D), aceștia au
recunoscut doar două poziții spațiale din trei în ambele situații date și au nevoie de sprijin uneori
în verbalizarea acțiunilor prin intermediul limbajului matematic.

157

PROBA DE EVALUARE NR.3 (vezi ANEXA 24)

Conținut vizat: FIGURI GEOMETRICE
Recunoașterea formelor geometrice (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi );

Obiective operaționale :
– să recunoască formele geometrice învățate (cerc, patrat, triunghi, dreptunghi) ;
– să colore ze formele geometrice respectând culorile indicate ;
– să recunoască formele geometrice respectând mărimea indicată ;
– să se exprime folosind un limbaj matematic adecvat ;
Item 1. : Colorează cu roșu cercurile, cu galben triunghiurile, cu verde pătratele și cu albastru
dreptunghiurile.
Item 2. : Taie cu o linie t riunghiurile mari, forme ază grupa cercurilor și grupa pă tratelor si
colorează dreptunghiurile mici.
Item 3. : Folosesc limbajul matematic adecvat
Barem de apreciere și notare:
Obiective Comportament atins(A) Comportament în
dezvoltare(D) Necesită sprijin(S)
O1 Identifică corect formele
geometrice învățate (cerc,
pătrat, triunghi, dreptunghi)
colorându -le corespunzător. Identifică corect cel puțin
2 forme geometrice
învățate, colorându -le
corespunzător. Identifică corect cel
puțin 1 formă
geometric ă învățată,
colorând -o
corespunzător.
O2 Rezolvă corect toate sa rcinile
de lucru, respectând mă rimea
și culoarea formelor
geometrice. Rezolvă corect parțial
sarcinile de lucru,
respectând mă rimea și
culoarea formelor
geometrice. Rezolvă corect toate
sarcinile de lucru,
respectând mă rimea și
culoarea formelor
geometrice, cu
sprijinul educatoarei.
O3 Folosește un limbaj Folosește corect limbajul Nu folosește un

158

matematic adecvat. matematic cu ajutor. limbaj matematic
corespunzător.

NR.
CRT. INIȚIALELE
COPILULUI Conținut vizat: FIGURI GEOMETRICE
BAREM DE APRECIERE ȘI NOTARE
1. A.L. A
2. B.D. D
3. C.R. A
4. C.V.S A
5. C.A. A
6. C.A. A
7. D.I. A
8. D.D. A
9. D.I. A
10. F.R.M. A
11. G.S. A
12. G.M. A
13. M.D.C. A
14. M.S. A
15. O.M. A
16. O.C. A
17. P.C. A
18. P.E. A
19. S.R. A
20. T.C. A
21. P.D. A
Prezentarea analitică a re zultatelor evalu ării la proba nr.3

159

BAREM DE APRECIERE
ȘI NOTARE Conținut vizat: FIGURI GEOMETRICE
Nr. de preșcolari Nivel de realizare
A 20 95%
D 1 5%
S – –
Prezentarea sintetică și procentuală a re zultatelor evaluării la proba nr.3

Histograma redând nivelul performanțelor preșcolarilor la proba nr. 3 în etapa finală.
0%20%40%60%80%100%
A
D
S

160

Prezentarea rezultatelor

● La această probă de evaluare, 95 % din colectivul de preșcolari (20 copii) s -au încadrat în
comportamentul atins (A), au r ăspuns tuturor cerințelor rez olvând toți itemii fișei. Aceștia au
dobândit noțiuni de geometrie, de recunoaștere a formelor geometrice și de grupare a acestora
după criteriile date și verbalizează cu ușurință acțiunile efectu ate, folosind un limbaj matematic
corespunzător.
● 5% dintre preșcolari (1 copil ) s-au încadrat în comportament în de zvoltare (D). Acesta
stăpânește noțiunile, recunoaște formele geo metrice (cerc, p ătrat, triunghi, dreptunghi ) acest
lucru se poate observa și din faptul că respectă culoril e indicate dar colorea ză parțial (2 forme
geometrice din 4 ) și rezolvă parțial sarcinile de lucru în cadrul celui de -al doilea item al fișei.
Folosește uneori cu ajutor limbajul matematic.

PROBA DE EVALUARE NR.4 (vezi ANEXA 25)

Conținut vizat: NUMERAȚIA ÎN LIMITELE 1 -10
Formare de grupe cu 1 -10 obiecte ; Sesizarea relațiilor cantitative, prin punerea în perechi a
obiectelor a două grupe. Raportarea cantității la număr și a numărului la cantitate;
Recunoașterea vecini lor numerelor în limitele 1 -10.
Obiective operaționale :
– să forme ze grupe cu 1 -10 obiecte ;
– să compare două grupe de obiecte prin punere în corespondență;
– să asocie ze cantitatea la număr si numărul la cantitate ;
– să identifice vecinii numerelor în limitele 1 -10;
– să folosească un limbaj matematic adecvat;

Item 1. : Desenează în prima grupă 7 fluturi iar în cea de -a doua grupă 8 flori și formează perechi
între obiectele celor două grupe;
Item 2. : Desenează pe etichetă tot atâtea puncte câte elemente are mulțimea și unește fiecare
mulțime cu cifra corespunzătoare;

161

Item 3. : Colorează căsuțele vecinilor cifrelor încercuite.

Barem de apreciere și notare :
Obiective Comportament atins(A) Comportament în
dezvoltare(D) Necesită sprijin(S)
O1 Rezolvă corect toate situațiile. Rezolvă corect două
situații. Rezolvă corect doar o
situație.
O2 Raportează corect cantitatea
la număr și numărul la
cantitate în toate situațiile
date. Raportează corect
cantitatea la număr și
numărul la cantitate în
două situații date. Raportează corect
cantitatea la număr și
numărul la cantitate în
cel puțin o situație
dată.
O3 Recunoaște vecinii numerelor
în toate situațiile. Recunoaște vecinii
numerelor în două situații
date. Recunoaște vecinii
numerelor în cel puțin
o situație dată.
O4 Folosește un limbaj
matematic adecvat. Folosește corect limbajul
matematic cu ajutor. Nu folosește un
limbaj matematic
corespunzător.

NR.
CRT. INIȚIALELE
COPILULUI Conținut vizat: NUMERAȚIA ÎN LIMITELE 1 -10
BAREM DE APRECIERE ȘI NOTARE
1) A.L. A
2) B.D. D
3) C.R. A
4) C.V.S A
5) C.A. A
6) C.A. A
7) D.I. A

162

8) D.D. A
9) D.I. A
10) F.R.M. A
11) G.S. A
12) G.M. D
13) M.D.C. A
14) M.S. A
15) O.M. A
16) O.C. A
17) P.C. A
18) P.E. A
19) S.R. A
20) T.C. A
21) P.D. A

Prezentarea analitică a re zultatelor evalu ării la proba nr.4

BAREM DE APRECIERE
ȘI NOTARE Conținut vizat: NUMERAȚIA ÎN LIMITELE 1 -10
Nr. de preșcolari Nivel de realizare
A 19 90%
D 2 10%
S – –

Prezentarea sintetică și procentuală a rezultatelor evaluării la proba nr. 4

163

Histograma redând nivelul performanțelor preșcolarilor la proba nr. 4 în etapa finală.

Prezentarea rezultatelor

● 90% di ntre preșcolari ( 19 copii) s -au încadrat în comportament atins (A), ei știu să formez e
grupe cu 1 -10 obiecte, realizeaz ă corect corespondența punând în perechi obiectele a două grupe
date, raportea ză corect cantitatea la număr si numărul la cantitate, identifică vecinii numerelor în
limitele 1 -10 și folosesc un limbaj matematic adecvat.
● 10% dintre pre școlari (2 copii ) din lotul experimental s -au încadrat în comportament în
dezvoltare (D). Ace știa și -au însușit noțiuni cu privire la numerație dar din dorin ța de a rez olva
cât mai repede sarcinile primite, re zolvă corect doar două situații din cele trei date, sau omit să
rezolve una dintre acestea. Folosesc limbajul matematic.

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%
A
D
S

164

Prez entarea sintetică a re zultatelor evaluării în et apa finală
Prezentare statistică – etapa finală

Nr.
probă Formare de mulțimi Poziții spatiale Figuri geometrice Numerația în limitele 1 -9
Barem de apreciere și notare
A D S A D S A D S A D S
Proba 1 19 2 –
Proba 2 19 2 –
Proba 3 20 1 –
Proba 4 19 2 –

În urma probelor aplicate observăm că rezultatele obținute de preșcolari sunt foarte bune;
aceștia au dobândit cunoșt ințele matematice specifice conținuturilor avute în vedere. Majoritatea
copiilor și -au însușit noțiuni cu privire la sortarea și formarea obiectelor după mai multe criterii
date considerate simultan, recunosc pozițiile și relațiile spațiale indicate și formele geometrice
(cerc, pătrat, triunghi , dreptunghi ), au dobândit cunoștințe despre numere și cifre, sunt capabili să
realizeze corespondența punând în perechi obiectele a două grupe date sau să raporteze cantitatea
la număr și stabilesc vec inii unor numere în limitele 1 -10.

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
Proba 1 Proba 2 Proba 3 Proba 4A
D
S

165

5.4. Interpretarea rezultatelor cercetării

După aplicarea probelor de evaluare finală, am avut în vedere compararea rezultatelor
pentru a verifica dacă, prin intervenția produsă în etapa experimentală s -a produs progres în
însușirea noțiunilor de matematică. Comparând rezultatele obținute la probele aplicate în etapa
inițială cu cele obținute la probele aplicate în etapa finală, am constatat următoarele :

Proba nr. 1 inițială – Proba nr. 1 finală

Prezentarea rezultatelor în etapa inițială și finală la proba 1 -1

a) 90% dintre preșcolari (19 copii) la proba nr. 1 finală s -au încadrat în
comportament atins (A), în comparație cu proba nr. 1 inițială în care s -a obținut un
procent de 57% (12 copii). Acest procent mare s -a datorat atât dezvoltării
intelectuale a copiilor cât și abordării interdisciplinare a conținuturilor
matematice.
.
Acești preșcolari au formate capacitățile : de constituire de grupe după criteriile stabilite,
de comparare a unor grupe de obiecte pe baza aprecierii globale a cantității, concluzionând prin
expresii de tipul : “mai multe” , „mai puține” , „tot atâtea” , de comunicare în limbajul
corespunzător (matematic). 0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
Etapa initiala Etapa finalaA
D
S

166

b) 10% dintre preșcolari (2 copii) s -au încadrat în comportament în dezvoltare (D),
la proba nr. 1 finală, spre deosebire de proba nr.1 inițială când 33% (7 copii) s -au
încadrat în acest comportament.

c) Un progres se observă în proba nr.1 finală spre deosebire de proba nr.1 inițială, unde
5% dintre preșcolari (1 copil), s -au încadrat în comportament ce necesită sprijin (S),
aceștia reușind să evolueze spre un comportament în dezvoltare.

Proba nr.2 inițială – Proba nr. 2 finală

Prezentarea rezultatelor în etapa inițială și finală la proba 2 -2

a) 90% dintre preșcolari (19 copii) la proba nr. 2 finală s -au încadrat în comportament
atins (A), pe când la proba nr. 2 inițială au realizat un procent de 57% (12 copii) în
cadrul acestui comportament. Preșcolarii au bine structurate noțiunile despre pozițiile
spațiale relative „în”, „lângă”, „dea supra”, „dreapta”, „stânga”, „în mijloc” și folosesc
un limbaj matematic adecvat.
b) 10% dintre preșcolari (2 copii) la proba nr. 2 finală, s -au încadrat în comportament în
dezvoltare (D), în comparație cu proba nr. 2 inițială unde au realizat un procent de
33% (3 copii) la acest comportament.
Observând cu atenție histograma rezultatelor precum și rezultatele obținute în etapa finală
putem preciza faptul că preșcolarii au progresat față de etapa inițială și astfel o parte dintre ei s –
au încadrat în comportame nt atins (A), iar alții în comportament în dezvoltare (D). Aceștia din
0%20%40%60%80%100%
Etapa initiala Etapa finalaA
D
S

167

urmă au făcut și ei un progres având în vedere că unii dintre ei s -au încadrat la începutul anului
școlar în comportamentul ce necesită sprijin (S), dar uneori aceștia mai solicită ajut or din partea
educatoarei.
c) La comportamentul ce necesită sprijin (S) preșcolarii nu s -au mai încadrat la proba
nr. 2 finală, ei făcând un progres spre comportamentul în dezvoltare, față de proba nr.
2 inițială unde au realizat un procent de 10% (2 copii), care s -au încadrat în acest
comportament.

168

Proba nr. 3 inițială – Proba nr. 3 finală

Prezentarea rezultatelor în etapa inițială și finală la proba 3 -3

a) Și la proba nr.3 finală s -au înregistrat progrese 95% dintre preșcolari (20 copii) la
această probă s-au încadrat în comportament atins (A), în comparație cu proba nr.3
inițială unde au realizat un procent de 57% (12 copii). Acești preșcolari au dezvoltată
capacitatea de a identifica formele geometrice, de a preciza atributele acestora, de a le
grupa du pă diferite criterii date și de a comunica folosind limbajul matematic.
b) 5% dintre preșcolari (1 co pil) la proba nr. 3 finală s -a încadrat în comportament în
dezvoltare (D), față de 29% (6 c opii) în etapa inițială. Acesta a evoluat însă mai are de
fixat anumite noțiuni. El recunoaște formele geo metrice (cerc, p ătrat, triunghi,
dreptunghi ), acest lucru se poate observa și din faptul că respectă culorile indicate dar
colorea ză parțial (1-2 forme geometrice din 4 ) și rezolvă parțial sarcinile de lucru în
cadrul celui de -al doilea item al fișei. Folosește uneori cu ajutor limbajul matematic.
c) Un progres la această unitate de învățare se observă la proba nr.3 finală, spre
deosebire de proba nr.3 inițială unde 14% dintre preșcolari (3 copii) s -au încadrat în
comportament ce necesită sprijin (S), aceștia reușind să facă un progres spre
comportamentul în dezvoltare.

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
Etapa initiala Etapa finalaA
D
S

169

Proba nr.4 inițială – Proba nr.4 finală

Prezentarea rezultatelor în etapa inițială și finală la proba 4 -4

a) 90% dintre preșcolari (19 copii) la proba nr.4 finală s -au încadrat în comportament
atins (A), pe când la proba nr.4 inițială au realizat un procent de 53% (11 copii) la
acest comportament.
Preșcolarii au formate reprezentări privind numerația în limitele 1 -10, aceștia : formează grupe cu
1-10 obiecte, compară grupe de obiecte prin corespondență unu la unu în limitele 1 -10,
raportează cantitatea la număr și invers sau stabilesc vecinii numerelor în limitele 1 -10.
b) 10% dintre preșcolari (2copii) s -au încadrat în comportament în dezvoltare(D) la
proba nr.4 finală, în comparație cu proba nr.4 inițială unde au realizat un procent de
33% (7 copii) la acest comportament.
Astfel, se poate observa faptul că preșcolarii au progresat față de etapa inițială și o parte
dintre ei s -au încadrat în comportamen t atins (A), iar alții în comportament în dezvoltare (D).
Aceștia din urmă fac și ei un progres, dar mai au nevoie de ajutor din partea educatoarei în
rezolvarea itemilor.
c) La proba nr.4 finală, preșcolarii nu s -au mai încadrat în comportament ce necesită
sprijin (S) spre deosebire de etapa inițială când 14% (3 copii) s -au situat în acest
comportament, aceștia reușind să se încadreze în etapa finală în comportament în
dezvoltare (D).
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%
Etapa initiala Etapa finalaA
D
S

170

La finalul cercetării se observă un progres în etapa finală față de etapa i nițială, nu numai
datorită faptului că preșcolarii au alte particularități de vârstă, ci și datorită aplicării intensive a
unor probe de evaluare specifice atât evaluării tradiționale cât și evaluării alternative. Abordând
astfel evaluarea reușim să înlesnesnim cunoașterea mai rapidă a conceptelor matematice iar
activitățile desfășurate în acest scop devin activități plăcute și atractive, încununate de răspunsuri
pe măsura așteptărilor cadrului didactic iar acest lucru se poate sesiza și din rezultate le pe care
copiii le -au obținut în etapa finală și care au fost comparate cu cele obținute în etapa inițială, în
cadrul acelorași tipuri de conținuturi .

Interpretarea rezultatelor individuale ale copii lor

1) Nume și prenume (A.L)

Preșcolarul (A.L) în etapa finală a reușit să se situeze în comportamentul atins (A) la toate
cele patru probe aplicate, după ce în etapa inițială s -a încadrat în comportamentul în dezvoltare
(D), la toate dintre acestea. Copilul a reușit să depășească cu succes problemele din evaluarea
initială cauzate de identificarea unor poziții spațiale sau a unor forme geometrice, în raportarea
cantității la număr, s tabilirea vecinilor unor numere.

Prezentarea rezultatelor copilului ( A.L) în etapa i nițială și fi nală

2) Nume și prenume (B.D)

Preșcolarul (B.D) în etapa finală a reușit să se situeze la toate cele patru probe în
comportamentul in dezvoltare (D), spre deosebire de etapa ini țială când s -a situat în
01234
Evaluare initiala Evaluare finalaA
D
S

171

comportament ce necesita sprijin (S). Acesta reușește să depașească problemele cauzate de
elementele de autism, reușind să folosească corect, cu ajutor, limbajul matematic și să formeze
grupe de obiecte după 2 -3 criterii date și să identifice grupa cu mai multe obiecte. La proba nr.2
reușește să identifice corect 2 poziții spațiale relative, la proba nr. 3 reușește să identifice cercul
și pătratul, respectând culoarea și mărimea formelor identificate, iar la cea de -a patra probă
raportează cantitatea la număr și numărul la cantitate în două din tre situații și recunoaște vecinii
numerelor în două situații prezentate.

Prezentarea rezultatelor copilului ( B.D) în etapa inițială și finală

3) Nume și prenume (C.R)

Observând cu atenție rezultatele înregistrate de preșcolarul (C.R) la toate cele patru probe
aplicate atât în etapa inițială cât și cea finală putem afirma faptul că acest copil reușește să se
mențină în comportament atins (A) și datorită rezultatelor deosebite pe care le înregistrează pe
parcursul întregului an școlar, el av ând bine conturate abilitățile specifice activităților
matematice.
01234
Evaluare initiala Evaluare finalaA
D
S

172

Prezentarea rezultatelor copilului ( C.R) în etapa inițială și finală

4) Nume și prenume (C.V.S)
Preșcolaru l (C.V.S) în etapa finală se situează la toate cele patru probe în comportament
atins (A), reușind să mențină nivelul de comportament atins (A) din etapa inițială. Acest copil are
formate noțiuni cu privire la formarea grupelor de obiecte după diferite cri terii, la poziții spațiale,
figuri geometrice și numerație în limitele amintite.

Prezentarea rezultatelor copilului ( C.V.S) în etapa inițială și finală l

5) Nume și prenume (C.A)
Preșcolarul (C.A) în etapa finală se situează la toate cele patru probe în comportament
atins (A), la fel ca in etapa inițială. Acest copil are bine structurate noțiunile despre mulțimi și
poziții spațiale ; identifică formele geometrice, precizează atribut ele acestora și le grupează după
diferite criterii date și folosește corect limbajul matematic în toate situațiile.

01234
Evaluare initiala Evaluare finalaA
D
S
01234
Evaluare initiala Evaluare finalaA
D
S

173

Prezentarea rezultatelor copilului ( C.A) în etapa inițială și finală

6) Nume și prenume (C.A)
Observând cu atenție rezultatele înregistrate de preșcolarul (C.A) la toate cele patru probe
aplicate atât în etapa inițială cât și cea finală putem afirma faptul că acest copil reușește să se
mențină în comportament atins (A) și datorită rezultatelor deosebite pe care le înre gistrează pe
parcursul întregului an școlar, el av ând bine conturate abilitățile specifice activităților
matematice.

Prezentarea rezultatelor copilului ( C.A) în etapa inițială și finală

7) Nume și prenume (D.I)
Copilul (D.I) la etapa finală reușește să se încadreze în comportament atins (A), la fel ca
în etapa inițială, preșcolarul având bine fixate noțiunile matematice în sensul că reușește să
rămână încadrat în același comportament ca și în etapa inițială, respectiv în compo rtament atins
01234
Evaluare initiala Evaluare finalaA
D
S
01234
Evaluare initiala Evaluare finalaA
D
S

174

(A), ceea ce denotă faptul că în acest an școlar a reușit să -și însușească toate noțiunile
matematice d in cadrul conținuturilor abordate.

Prezentarea rezultatelor copilului ( D.I) în etapa inițială și finală

8) Nume și prenume (D.D)
Preșcolarul (D.D) reușește în etapa finală să înregistreze un progres la toate unitățile de
învățare spre deosebire de etapa inițială când s -a încadrat la probele 1, 2, 3 și 4 în comportament
în dezvoltare (D). Acest copil are bine structurat e noțiunile despre mulțimi și poziții spațiale ;
identifică formele geometrice, precizează atributele acestora și le grupează după diferite criterii
date și folosește limbajul matematic.

Prezentarea rezultatelor copilului ( D. D) în etapa inițială și finală

9) Nume și prenume (D.I)
Copilul (D.I) la probele nr. 1, 2, 3 și 4 finale a înregistrat un progres și s -a încadrat în
comportament atins (A), față de etapa inițială, respectiv în comportament în dezvoltare (D).
01234
Evaluare initiala Evaluare finalaA
D
S
01234
Evaluare initiala Evaluare finalaA
D
S

175

Reușește în final să stapânească noțiunile legate de formarea mulțimilor, poziții spațiale și relații
spațiale, să recunoască toate figurile geometrice studiate și să identifice vecinii numerelor,
folosind corect și limbajul matematic corespunzător.

Prezentarea rezultatelor copilului ( D.I) în etapa inițială și finală

10) Nume și prenume (F.R.M)
Preșcolarul (F.R.M) reușește să progreseze pâna la comportament atins (A) în etapa
finală obținând rezultate deosebite fată de e tapa inițială. Astfel el reușind un salt progresiv
semnificativ la probele nr. 3 și 4 de la comportament ce necesită sprijin (S) până la
comportament atins (A), iar la probele nr.1 și 2 de la comportament în dezvoltare (D) la
comportament atins (A). Putem observa clar ca i -a fost mai ușor copilului să -și însușească
noțiunile referitoare la formare de mulțimi și poziții spațiale. Copilul s -a încadrat în
comportament ce necesită sprijin în evaluarea inițială la probele 2 și 4 deoarece era incă în
perioada de acomodare cu noul colectiv și cu învățământul românesc, copilul mergând doar un
an la gradiniță în strainătate. Acomodarea s -a produs repede și astfel progresul a fost
semnificativ.

01234
Evaluare initiala Evaluare finalaA
D
S

176

Prezentarea rezultatelor copilului (F.R.M) în etapa iniți ală și finală

11) Nume și prenume (G.S)
Preșcolarul (G.S) reușește să se mențină în comportament atins (A) și în etapa finală
obținând aceleași rezultate deosebite ca și în etapa inițială. El este un copil atent și foarte
conștiincios care a rezolvat fiecare item al probelor în totalitate, fără să facă greșeli, av ând bine
conturate abilitățile specifice activităților matematice.

Prezentarea rezultatelor copilului ( G.S) în etapa inițială și finală
12) Nume și prenume (G.M)
Observând cu atenție rezultatele înregistrate de preșcolarul (G.M) la toate cele patru
probe aplicate atât în etapa inițială cât și cea finală putem afirma faptul că acest copil reușește să
progreseze pana la comportament atins (A) doar la probele 1,2 si 3, la proba n r.4 realizand o
01234
Evaluare initiala Evaluare finalaA
D
S
01234
Evaluare initiala Evaluare finalaA
D
S

177

stagnare la conținuturile referitoare la numerația în limitele 1 -10. Datorită neatenției nu a
finalizat sarcinile probei nr. 4 nereușind să identifice corect toți vecinii numerelor date.

Prezentarea rezultatelor copilului ( G.M) în etapa inițială și finală

13) Nume și prenume (M.D.C)
Preșcolarul (M.D.C) în etapa finală se situează la toate cele patru probe în comportament
atins (A), reușind să înregistreze un progre s la toate conținuturile abordate spre deosebire de
etapa inițială când s -a încadrat la probele1, 2, 3 și 4 în comportament în dezvoltare (D). Acest
copil are bine structurate noțiunile despre mulțimi și poziții spațiale ; identifică formele
geometrice, precizează atributele acestora și le grupează după diferite criterii date și folosește
limbajul matematic.

Prezentarea rezultatelor copilului ( M.D.C) în etapa inițială și f inală
14) Nume și prenume (M.S)
01234
Evaluare initiala Evaluare finalaA
D
S
00.511.522.533.54
Evaluare initiala Evaluare finalaA
D
S

178

Observând cu atenție rezultatele înregistrate de preșcolarul (M.S) la toate cele patru probe
aplicate atât în etapa inițială cât și cea finală putem afirma faptul că acest copil reușește să se
mențină în comportament atins (A) și datorită rezultatelor deosebite pe care le înregistrează pe
parcursul întregului an școlar, e l av ând bine conturate abilitățile specifice activităților
matematice.

Prezentarea rezultatelor copilului ( M.S) în etapa inițială și finală

15) Nume și prenume (O.M)
Copilul (O.M) la proba nr.1 finală reușește să se încadreze în compo rtament în dezvoltare
(D), la fel ca și în etapa inițială, dovedind ca și -a înșusit noțiunile matematice referitoare la
formarea de mulțimi din acest an școlar însa este nesigur și are nevoie de ajutor uneori. Pentru
proba 2 finală observam un progres de l a comportament ce necesita sprijin (S) la comportament
în dezvoltare (D), deci copilul și -a însușit noțiunile referitoare la poziții spațiale și relații spațiale,
iar la probele 3 și 4 finale se observă o îmbunătățire semnificativă a rezultatelor acestuia, în
sensul că reușește să se încadreze în comportament atins (A), ceea ce denotă faptul că în acest an
școlar a reușit să -și însușească toate noțiunile matematice referitoare la forme geometrice și la
numerația în limitele stabilite.

01234
Evaluare initiala Evaluare finalaA
D
S

179

Prezentarea rezultatelor copilului ( O.M) în etapa iniț ială și finală

16) Nume și prenume (O.C)
Preșcolarul (O.C) reușește să se mențină în comportament atins (A) și în etapa finală
obținând aceleași rezultate deosebite ca și în etapa inițială. El este u n copil atent și foarte
conștiincios care a rezolvat fiecare item al probelor în totalitate, fără să facă greșeli, av ând bine
conturate abilitățile specifice activităților matematice.

Prezentarea rezultatelor copilului ( O.C) în etapa inițială și finală
17) Nume și prenume (P.C)
Observând cu atenție rezultatele înregistrate de preșcolarul (P.C) la toate cele patru probe
aplicate atât în etapa inițială cât și cea finală putem afirma faptul că acest copil reușește să se
mențină în comportament atins (A) și datorită rezultatelor deosebite pe care le înregistrează pe
parcursul întregului an școlar, el av ând bine conturate abilitățile specifice activităților
matematice.
00.511.522.53
Evaluare initiala Evaluare finalaA
D
S
01234
Evaluare initiala Evaluare finalaA
D
S

180

Prezentarea rezultatelor copilului ( P.C) în etapa inițială și finală

18) Nume și prenume (P.E)
Preșcolarul (P.E) reușește să se încadreze în comportament atins (A) în etapa finală la
toate cele 4 probe, fată de etapa inițială în care s -a încadrat în comportament în dezvoltare (D).
El este un copi l atent și conștiincios care a rezolvat fiecare item al probelor în totalitate, fără să
facă greșeli, av ând bine conturate abilitățile specifice activităților matematice.

Prezentarea rezultatelor copilului ( P.E) î n etapa inițială și finală

19) Nume și prenume (S.R)
Copilul (S.R) la proba nr.1 finală reușește să se încadreze în comportament atins (A) iar
acest lucru se datorează faptului că preșcolarul are bine fixate noțiunile cu privire la gruparea
obiectelor după criterii date. Și pentru pro bele 2, 3 și 4 finale se observă un progres deoarece
reușește să rămână încadrat în același comportament ca și în etapa inițială, respectiv în
01234
Evaluare initiala Evaluare finalaA
D
S
01234
Evaluare initiala Evaluare finalaA
D
S

181

comportament atins (A), ceea ce denotă faptul că în acest an școlar a reușit să -și însușească toate
noțiunile mat ematice d in cadrul conținuturilor abordate.

Prezentarea rezultatelor copilului ( S.R) în etapa inițială și finală
20) Nume și prenume (T.C)
Preșcolarul (T.C) în etapa finală se situează la toate cele patru probe în comportament
atins (A), la fel ca și în etapa inițială. Acesta a înregistrat rezultate deosebite la fiecare dintre
probele de evaluare finale și are cunoștințe matematice bine structurate pentru fiecare dintre
tipurile de continuturi parcurse.

Prezentarea rezultatelor copilului ( T.C) în etapa inițială și finală

21) Nume și prenume (P.D)
Observând cu atenție rezultatele înregistrate de preșcolarul (P.D) la toate cele patru probe
aplicate atât în etapa inițială cât și cea finală putem a firma faptul că acest copil reușește să se
mențină în comportament atins (A) și datorită rezultatelor deosebite pe care le înregistrează pe
01234
Evaluare initiala Evaluare finalaA
D
S
01234
Evaluare initiala Evaluare finalaA
D
S

182

parcursul întregului an școlar, el av ând bine conturate abilitățile specifice activităților
matematice.

Prezentarea rezultatelor copilului ( T.C) în etapa inițială și finală

Prez entarea sintetică a progreselor înregistr ate în urma analizei rezultatelor evaluării
inițiale și finale pe fiecare copil

Realizând o sint etizare a rezultatelor obținute de către fiecare preșcolar în urma aplicării
tuturor probelor de evaluare tradiționale și alternative putem evidenția progrese ale acestora, după
cum urmează:
• 1 copil se încadrează în comportament ce necesită sprijin (S), în etapa inițială la toate cele 4
tipuri de conținuturi și reușește să înregistreze progres prin încadrarea în etapa finală în
comportamentul în dezvoltare (D) pentru aceleași patru tipuri de conținuturi.
• 1 copil se încadrează în comportament ce necesit ă sprijin (S), în etapa inițială la 3 tipuri de
conținuturi și reușește să înregistreze progres prin încadrarea în etapa finală în comportamentul în
dezvoltare (D) pentru unul din conținuturi și în comportament atins pentru celelalte două
conținuturi.
• 1 copil se încadrează în comportament ce necesită sprijin (S), în etapa inițială la 2 tipuri de
conținuturi și în comportament în dezvoltare (D) în celelalte două. El reușește să înregistreze
progres prin încadrarea în etapa finală în comportamentul atins ( A) pentru aceleași patru tipuri de
conținuturi.
01234
Evaluare initiala Evaluare finalaA
D
S

183

• 5 copii se încadrează în comportamentul în dezvoltare (D), în etapa inițială la toate cele 4 unități
de învățare și reușesc să înregistreze progres prin încadrarea în etapa finală în comportamentul
atins(A) pentru ac eleași patru tipuri de conținuturi .
• 1 copil se încadrează în comportament în dezvoltare (D) la 1 tip de conținuturi și comportament
atins pentru celelalte 3, reușind să înregistreze progres prin încadrarea în etapa finală în
comportame nt pentru toate patru conținuturile.
• 11 copii se încadrează în comportamentul atins (A), atât în etapa inițială cât și în etapa finală, la
toate cele 4 unități de învățare ; Ace ști preșcolari au reușit să se mențină în acest comportament în
ambele etape, datorită perseverenței în munca pe care au depus -o pe parcursul întregului an școlar.
Progresul înregistrat de către ei este vizibil atâta timp cât au reușit să asimileze cunoștințe
matematice cu un grad mai sporit de dificultate, spre deosebire de anul șc olar precedent .(ex.
Formează grupe de obiecte după două sau mai multe criterii indicate, considerate simultan ;
recunosc și alte poziții spațiale sau figuri geometrice și le indică, le utilizează în mod adecvat ;
opereaz ă cu numere în concentrul 1 -10 etc.)

Prezentarea sintetică a progresele preșcolarilor pe numărul de conținuturi în etapa finală comparativ cu etapa inițială Nr.
Copii ETAPA INIȚIALĂ ETAPA FINALĂ
Comportament / Nr. conținuturi Comportament / Nr.conținuturi
S D A S D A
1 4 4
1 3 1 2 2
1 2 2 4
1 1 3 4
6 4 4
11 4 4

184

Histograma redând progresele preșcolarilor pe numărul de unități de învățare în etapa finală comparativ cu etapa inițială

În etapa finală, după cum se poate observa, preșcolarii au obținut rezultate foarte bune, 19
copii (90%), s -au încadrat în comportament atins (A) la toat e cele patru tipuri de conținuturi pe
care le -au parcurs, 1 copil (5%) a reușit să se încadreze în comport ament în dezvoltare (D) la
două dintre conținuturile parcurse și s -a situat în comportamentul atins (A) la celelalte două
unități de învățare parcurse, iar un alt copil (5%) s -a încadrat în comportamentul în dezvoltare
(D), după ce în etapa inițială se sit ua în comportamentul ce necesită sprijin (S).

01020304050607080
Evaluare initiala Evaluare finalaA
D
S

185

Capitolul 6 – CONCLUZII ȘI PROPUNERI

În permanență educatorul trebuie să aleaga metodele și tehnicile cele mai potrivite care
să-l ajute pe copil să evolueze și să se antreneze intelectual astfel încat să-și însușească noțiuni
referitoare la formare de mulțimi, poziții și relații spatiale, figuri geometrice și numerația în
limitele 1 -10, sau la alte conținuturi matematice.
Comparând nivelul performanțelor preșcolarilor la începutul și la sfârșitul cercet ării
noastre, se pot observa schimbări și îmbunătățiri în însușirea noțiunilor de matematică
elementară, în dezvoltarea gândirii logice a acestora iar activitățile matematice au devenit mult
mai apreciate și mai îndrăgite de către ei, iar aceste lucruri ne îndreptățesc să considerăm că
obiectivele cercetării au fost realizate . Progrese s -au înregistrat la toți copiii, însă măsura
acestora este diferită : la unii salturile au fost mai mari iar progresele vizibile, însă la alții
procesul a fost mai greoi și at unci și progresele au fost mai mici.
Obiectivele cercetării au fost realizate astfel :
Din interpretarea rezultatelor rezultă că ipoteza generală conform căreia dacă în cadrul
activităților matematice la grupa mare se folosesc atat metode tradiționale de ev aluare cât
și metode alternative/complementare atunci rezultatele preșcolarilor la matematica se
îmbunatatesc a fost validată iar obiectivele cercetării au fost atinse.
Concluzii:
1) Pe parcursul timpului, prescolarii și -au format o atitudine pozitivă față de evaluare,
datorită diversității probelor de evaluare utilizate;
2) Fiecare metodă utilizată în evaluare , fie că a fost tradiționala, fie că a fost modernă a avut
utilitate pe conținuturile evaluate;
3) Evaluarea este mare consumatoare de timp , datorita faptul ui că necesită multă pregătire
prealabilă si mult material didactic ;
4) Îmbinarea metodelor de evaluare asigur ă creșterea eficienței cunoștințelor dobândite și
dezvoltă motivația pentru implicare în activitate;
5) Prin utilizarea metodelor alternative de evaluar e se pot evidenția și chiar evalua atitu dini,
priceperi, deprinderi care nu pot fi evaluate prin metodele tradiționale ;

186

6) Folosirea metodelor de evaluare alternative/ complementare duce la formarea unor
deprinderi de muncă (de învățare) care facilitează atit udinea activă a copilului ;
7) Lucrul în echipă are efecte benefice, atât pe planul învățării, cât și p e planul evaluării ;
8) Invățarea activ -participativă, învățarea interactivă, învățarea urmată imediat de evaluare
și inter -evaluare a început să -și pună amprenta pe stilul de învățare al fiecărui copil, stil
aflat în proces de cristalizare.
9) Metodele alternative de evaluare au valoare formativă, prin faptul că oferă posibilitatea
copilului de a arăta ce știe, dar mai ales ce știe să facă; atât educatoarea, cât și preșcolarii
au o imagine permanent actualizată asupra performanțelor copiilor, asigură un demers
interactiv actului de predare -învățare, raportându -se la nivelul psihologic al preșcolarilor,
prin individualizarea sarcinii de lucru.
10) Toate aceste meto de moderne de evaluare folosite asigură o alternativă la formele
tradiționale, îmbogățind practica evaluativă, de unde rezulta și complementaritatea dintre
ele.
11) Metodele tradiționale de evaluare nu sunt înlăturate definitiv, ci sunt completate și
susținute în procesul evaluării de metodele alternative. , de unde rezultă și interdependența
acestora.
12) Interdependența/complementaritatea dintre metodele tradiționale și cele al ternative
folosite vine și din faptul că ambele tipuri de metode prezintă atât avantaje, cât și limite /
dezavantaje, devenind necesară îmbinarea lor. O pțiunea pentru o anume metodă de
evaluare este determinată de vârsta copiilor, de volumul de cunoștințe, de categoria de
activitate și, în mod deos ebit, de obiectivele urmărite. Perfecționarea evaluări i vine din
raportarea ei la obiec tivele pentru care este planificată.

187

Ca urmare a acumulării unor experiențe profesionale în cele ce urmează voi enumera
câteva propuneri cu privire la evaluarea preșcolarilor la matematică:
1) În evaluarea preșcolarilor la matemamatică se pot folosi și metode interactive , activ –
participative .
2) În evaluarea preșcolarilor este de preferat să îmbinăm metodele tradiționale c u cele
alternative / moderne într-un mod cât mai eficient, în funcție de natura conținutur ilor
matematice și de specificul variabilelor implicate în învățare.
3) Activitatea în grup are un rol important în autodescoperirea propriului potențial și este foarte
importantă în ceea ce privește autoevaluarea.
4) Lucrul în echipă îi ajută pe copii să se int egreze mai ușor într -un grup, să fie mai încrezători
în forțele propri, să fie mai creativi și mai deschiși decât în activitățile frontale sau
individuale, să soluționeze într -un timp mai scurt problemele ivite și să devină capabili să
aplice și să sinteti zeze cunoștințele dobândite.
5) Mijloacele didactice utilizate în evaluare trebuie să fie cât mai atractive și mai diversificate
pentru a menține interesul copiilor.
6) În evaluarea preșcolarilor la matematică îmi propun să utilizez și alte metode tradiționale ș i
alternative și să studiez importanța altor metode tradiționale și alternative.
7) Întocmirea unei miniculegeri de fișe de evaluare care să poată fi utilizată în cadrul diferitelor
activități mate matice desfășurate la grupa mare de către edu catoare ( se regăsește la Anexe).

188

BIBLIOGRAFIE

1. *** Curriculum pentru învățământul preșcolar , Editura Publishing House,
București , 2009 .
2. Bocos,M., Instruire interactivă. Repere pentru reflectie si actiune , Editura Presa
Universitara Clujeana, Cluj -Napoca ,2002;
3. Breben, S., Gongea, E., Ruiu, G., Fulga, M.; Metode interactive de grup , Editura
Arves, 2002 , p.1-7.
4. Cerghit, I., Metode de învățământ , Editura Didactică și Pedagogică, București, 1976,
p. 31 -34;
5. Cucoș, C., Teoria și metodologia evaluării , Polirom, Iași, 2008, p.113 -157;
6. Cucos, C., Pedagogie ,Editura Polirom, Iasi,1996 ;
7. Culea,L ., Aplicarea noului curriculum pentru educatia timpurie -o provocare? ,Edit.
Diana,2008 ;
8. Fotea, G., Curcan, M., Țenu, M., Popa, A., Păduraru, V.(coordonator) ; Activit ăți
matematice în învățământul preșcolar , Editura Polirom, Iași, 1999, p.26 -29;
9. Golu, F., Joc și învățare la copilul preșcolar – Ghid pentru educatori, părinți și
psihologi, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2009;
10. Lupu, C., Săvulescu, D. ; Metodica predării matematicii , Editura Paralela 45, Pitești,
1999, p. 188 -193;
11. Lisievici, P., Evaluarea în învățământ. Teorie, practică, instrumente, Editura
Aramis Print, București, 2002, p. 113 -117, 135 -141;
12. Manolescu, M. ; Curriculum pentru învățământul primar și preșcolar. Teorie și
practică , Editura Credis, București, 2004, p.120 ;
13. Manolescu , M., Evaluarea școlară. Metode, tehnici, instrumente , Editura Meteor
Press, București , 2005, pag. 17 -22.
14. Neagu, M., Beraru, G.; Activit ăți matematice în grădiniță , Editura As ’s, 1995, p.96 –
129;
15. Sinov, E.; Portofoliul Învățământul Preșcolar , Editura Team, Brașov,2004, p.261 –
266;

189

16. Pachef, R.,C ., Evaluarea în învățământul superior , Editura Didactică și Pedagogică,
2008, p. 150 -165;
17. Pintilie,M., Metode de invatare -evaluare ,Editura Miniped ,Bucuresti,2002 ;
18. Purcaru, M.A.P., Didactica matematicii în învățământul primar și preșcolar, Editura
Universității Transilvania, Brașov, 2013;
19. Purcaru M.A.P., Atanasiu Gh., Metodica predării Matematicii, Editura Universită ții
"Transilvania" Brașov, 2012;
20. Potolea ,D.,Manolescu,M., Teoria si practica evaluarii educationale, P.I.R.,Bucuresti
2005 ;
21. Atanasiu,Gh., Purcaru,M., Metodica predării matematicii pentru învătământul
primar, Ed.Universitatea Transilvania,2002 ;
22. Purcaru, M.A.P., Didactica matematicii în învățământul primar și preșcolar, Editura
Universității Transilvania, Brașov, 2013;
23. Purcaru M.A.P., Atanasiu Gh., Metodica predării Matematicii,Editura Universității
"Transilvania" Brașov, 2012;
24. Potolea ,D.,Manolescu,M., Teoria si practica evaluarii educationale, P.I.R.,Bucuresti
2005 ;
25. Radu, I., T., Evaluarea în procesul didactic , Editura Didactică și pedagogică,
București, 2004, p.114 -152, 169 -191;

190

ANEXE

Miniculegere de fișe de evaluare

191

ANEXA 1 – Probe de evaluare – etapa initiala
Fișa nr.1

1) Formeaz ă prin încercuire mulțimi de obiecte de aceeași formă și colorează grupa cu mai
puține obiecte;
2) Formeaz ă prin incercuire grupa dovl eceilor mari și galbeni și grupa dovleceilor mici și
portocalii ;
3) Realizează corespondența între obiectele celor două mulțimi.
4) Folosesc un limbaj matematic adecvat.

192

ANEXA 2 – Fișa nr.2

1) Coloreaz ă cu galben obiectele care se află pe masă iar cu verde obiectele
care se află sub masă ;
2) Coloreaz ă obiectele care se află în cutie și taie -le cu o linie pe cele care se află în afara
cutiei ;
3) Încercuiește florile din dreapta casei și taie -le cu o linie pe cele din stânga casei.
4) Colorează păsările de deasupra pomului și încercuiește -le pe cele de sub pom.
5) Folosesc un limbaj matematic adecvat.

193

ANEXA 3 – Fisa nr.3

1) Coloreaz ă cu albastru cercurile și cu galben pătratele si cu rosu triunghiurile ;
2) Desenează figuri geometrice unind cu atenție punctele;
3) Din cerc deseneaza un soare, triunghi deseneaza o casă, din patrat desenează o
fotografie.
4) Folosesc limbajul matematic adecvat.

194

ANEXA 4 – Fișa nr.4

1) Încercuiește grupa cu 5 obiecte, taie grupa cu trei obiecte și colorea ză grupa cu un singur
obiect ;
2) Formeaz ă perechi între obiectele celor două grupe și încercuiește cifra care îți arată câte
obiecte sunt în fiecare grupă ;
3) Verbalizeaz ă rezultatul comparației a două grupe de obiecte, folosind termenii „mai
multe”sau „mai puține”.

195

ANEXA 5
Etapa experimentala – Fisa nr.1

196

1. Desenează atâtea cercuri câte indică cifra din etichetă!

2. Scrie în etichetă cifra corespunzătoare numărului de elemente din mulțime!

3. Adaugă sau taie elemente din mulțimile următoare pentru ca în diagrame să fie tot atâtea
elemente câte arată cifra!

4. Numără elementele mulțimilor și apoi unește printr -o linie fiecare mulțime cu cifra
corespunzătoare numărului de elemente!

197

ANEXA 6 – Fișa nr.2

.
1. Colorează animalele cu cifrele corespunzătoare vecinilor lui 6!
2. Rezolvă corect adunarea!

198

ANEXA 7 – Fișa nr.3

2. Împarte cei 7 peștișori celor doi urși în mai multe moduri.

199

ANEXA 8 – Fișa nr. 4

1. Desenează atâtea pătrate câte indică cifra din etichetă!

2. Colorează doar triunghiurile din interiorul diagramei !

3. Continuă șirul formelor geometrice!

200

ANEXA 9 – Fișa nr. 5

. 1. Desenează în interiorul diagramei 3 triunghiuri mari și în exteriorul diagramei 2
triunghiuri mici.
2. Desenează în fața fetiței 3 obiecte în formă de cerc.

201

ANEXA 10 – Fișa nr.6

2. 1. Realizeză o construcție utilizând formele geometrice puse la dispoziție;

202

ANEXA 11 – Fișa nr. 7

4. Asează elementele de vară la locul potrivit, respectând forma, culoarea și mărimea
pentru a completa desenul de pe tabla magnetică.
5. Completează tabloul cu numărul de elemente indicat de cifra dată.
6. Asează elementele după modelul indicat și continuă șirul în același mod pentru a crea
drumul „Zânei Vara” spre palatul ei .

203

ANEXA 12 – Fișa nr.8

1. Formează prin încercuire multimea cadourilor mari și mulțimea săniilor mici.
2. Colorează cifra care îti arată câte elemente are fiecare mulțime;
3. Colorează mulțimea care are mai multe elemente.

204

ANEXA 13 – Fișa nr.9

. 1. Colorează în tabloul prezentat tot atâtea elemente în fiecare mulțime câte arată
cifra din legendă.

205

ANEXA 14 – Fișa nr. 10

1. Încercuiește uneltele din fața baiatului și taie -le pe cele din spatele acestuia!

2. Colorează doar florile din interiorul grădinii !

3. Desenează o pasăre deasupra casei !

206

ANEXA 15 – Fișa nr. 11

. Colorează corespunzător toate elementele din fața tractorului și încercuieste -le pe cele din
spatele acestuia.

207

ANEXA 16 – Fișa nr. 12

1. Să lipească în gradina din fața casei cinci flori de primavara si în cea din spatele casei
șapte legume de primavară.

208

ANEXA 17 – Fișa nr. 13

1. Desenează atâtea mărțișoare câte indică cifra din etichetă!

2. Scrie în etichetă cifra corespunzătoare numărului de elemente din mulțime!

3. Colorează primul al treilea și ultimul mărțișor!

209

ANEXA 18 – Fișa nr. 14

1. Colorează inimioarele cu cifrele corespunzătoare vecinilor lui 7!
2. Rezolvă corect scăderea!

210

ANEXA 19 – Fișa nr. 15

1. Împarte cele 8 flori celor două fetițe în mai multe moduri.

211

ANEXA 20 – Fișa nr. 16

1. Numerotează imaginile în ordinea desfașurarii acestora pe durata unei zile !

2. Colorează imaginea cu acțiunea care se desfăsoara prima pe durata unei zile!

212

ANEXA 21 – Fișa nr. 17

1. Indică pe ceas ora 6:00!
2. Indică pe ceas ora 9:00!
3. Indică pe ceas ora 3:00!

213

ANEXA 21 – Fișa nr. 17

1. Colorează doar ceasurile care indică ore fixe.

214

ANEXA 22 – Fișa nr. 1 – Etapa finala

1) Formeaz ă prin încercuire grupe de obiecte mari, care au aceeași formă ;
2) Colorează grupa cu mai multe obiecte din cele încercuite;
3) Formeaz ă grupe de obiecte care au aceeași formă, mărime și culoare) ,
4) Folosesc un limbaj matematic adecvat.

215

ANEXA 23 – Fișa nr. 2

1) Colorează ceea se află deasupra casei și florile care se află în coș, apoi încercuiește
florile care se află lângă coș.
2) Taie cu o linie copilul care se află în dreapta lacului, colorează -l pe cel care se află în
stânga acestuia și încercuiește animalul care se află în mijlo cul lacului.
3) Folosesc un limbaj matematic adecvat.

216

ANEXA 24 – Fișa nr. 3

1) Colorează cu roșu cercurile, cu galben triunghiurile, cu verde pătratele si cu albastru
dreptunghiurile.

2) Taie cu o linie triunghiurile mari, formează grupa cercurilor și grupa pătratelor si
colorează dreptunghiurile mici.

3) Folosesc limbajul matematic adecvat.

217

ANEXA 25 – Fișa nr. 4

1) Desenează în prima 7 fluturi iar în cea de -a două grupă 8 flori și formează perechi între
obiectele celor două grupe;
2) Desenează pe etichetă tot atâtea liniuțe câte elemente are mulțimea și încercuiește cifra
corespunzătoare;
3) Colorează casuțele vecinilor c ifrelor încercuite.