Interactiunea Agentilor Chimici cu Mediul

Interacțiunea agenților chimici cu mediul

Contaminarea cu agenti chimici suprafețelor solide

Contaminare suprafețelor solide se poate face cu vapori sau picaturi de agenți chimici lichizi.

Structura suportului supus contaminării, modul de prezentare a agentului contaminant (picături sau vapori) și proprietățile substanțelor aflate în contact sunt factori care influențează comportarea agenților chimici lichizi pe suprafețele solide.

În procesul contaminării și persistenței acesteia în timp și bineînțeles, în alegerea procedeelor și metodelor de decontaminare chimică, o importanță majoră o are structura suportului. Deosebim astfel două tipuri de suprafețe: penetrabile și impenetrabile, la cele dintâi agentul chimic pătrunde în interior datorită porozității materialului din care este constituită suprafața sau a solubilitații acestuia în agentul chimic toxic.

Contaminarea suprafețelor cu picături de agent chimic

Comportarea agentului chimic (în speță persistența acestuia) ,în cazul contaminării suprafețelor cu picături, este determinată de penetrabilitatea suprafețelor.

La contaminarea cu picături de agent chimic, în cazul suprafețelor impenetrabile (metal, polimer, sticlă etc.), se constituie un sistem nemiscibil, în care una din caracteristicile de bază este unghiul pe care îl face lichidul cu suprafața solidă, unghi de contact . Atunci când o picătură de lichid este plasată pe suprafața unui mediu solid, aceasta poate să se împrăștie pe suprafață, formând un film de lichid cu grosime aproximativ uniformă, sau să se împrăștie și să rămână ca picătură discretă.

Rezultatul final al aplicării unei picături pe suprafața solidă, se consideră a fi indicația măsurii în care suprafața este udată de lichid sau capacitatea de udare a acestuia. Măsura cantitativă a procesului de udare o constituie ungiul de contact (de racord ), format de picătură pe suprafața solidă, delimitat de suprafața solidă si tangenta dusă la suprafața lichidului la punctul de contact cu solidul, masurat prin lichidul în cauză (figura nr. 1).

Starea de echilibru este descrisă considerând cele trei tensiuni interfaciale ce acționează paralel cu interfețele. În acest, tensiunea la interfața solid/vapori este echilibrată de suma tensiunilor la interfețele solid/lichid lichid/vapori:

Ecuația este cunoscută sub numele de ecuația Young – Dupre.

Figura nr. 1…..***

Rezultă astfel trei cazuri:

Unghiul de udare este de 0 – lichidul formează un film uniform pe suprafața solidului, se spune ca lichidul undă complet solidul;

Unghiul de udare este mai mare de 0 – sistemul este udat partial;

Unghiul de udare este mai mare de 90 – solidul nu este udat.