Intenția de Migrație a Forței de Muncă

Diverse

Intenția de Migrație a Forței de Muncă

Byadmin ianuarie 1, 2024

ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE

BUCUREȘTI

Intenția de migrație a forței de muncă

-proiect de cercetare-

IACOB ANDREI

Specializarea: Sociologie

Anul II

Migrația,definită din punct de vedere sociologic de A.G.Johnson,ca o „deplasare fizică a oamenilor înăuntrul sistemelor sociale și între ele”,sau ca „o expresie spațială a mobilității sociale" ,potrivit profesorului V. Milftod (Miftode, 1978,154),ne indica o situație complexă, care nu ține dor de o simplă deplasare pe raza unui anumit teritoriu,ci un fenomen social , ce are consecințe sociale, politice, economice, culturale și ocupaționale, care se definește ca o problemă pentru ambele țări, fie că suferă în urma plecării forței de muncă sau fie că se întâlnește cu un număr foarte mare de vânzători de forță de muncă pe care nu-i poate integra, vorbind bineînțeles de migrația forței de munca, care face subiectul planului de cercetare.

Tema cercetării este de mare interes, manifestându-se ca un fenomen social complex, aflat în relație cu multe alte elemente, procese sau factori, ne fiind un proces indempendent, și care ajunge să ridice multe semne de întrebare atât autorităților cât și oamenilor de rând, în perioada actuală Europeană.

Am ales să abordez această tema, pentru a putea răspunde la următoarele întrebări de cercetare.

Care sunt motivele care îi determină pe indivizi să plece ca emigranți pe piața forței de muncă?

Care este profilul persoanelor care doresc/sau au fost plecate în străinătate?

Care sunt cele mai “tentante” țări în ochii romanilor?

Ce îi motivează să aleagă aceste tări, și care sunt resursele pe care sunt dispuși să le folosească pentru a emigra?

Dată fiind situația economică a Romaniei, care a avut de suferit ,la fel ca majoritatea statelor europene și mondiale după 2008, dar și menținerea unei stări înrăutățite, în fața unei Europe ce se vindeca prin 2012, românii, animați de refacerea zonei euro dar și de contextul social-politic, au ales să emigreze, numărul lor fiind în creștere, în principalele două țări, unde românii sunt majoritari, potrvit Tabelului 1 din Anexa 1, iar in zilele de astăzi, aceiași situație înrăutățită a economiei îi face pe mulți să intenționeze să plece peste hotare, și de aceea, îmi propun ca obiectiv în prezenta lucrare să determin factorii care influiențează intenția de emigrare externă a forței de muncă românească. Principalul aspect pe care doresc să îl aflu este de ce românii aleg să plece în afară să muncească, care sunt motivele care îi determină să plece, de ce sunt motivați să plece și dacă mediul influiențează decizia acestora.

Principalele ipoteze care vor sta la baza prezentei cercetări și care vor fi confirmate sau nu la sfârșitul studiului sunt următoarele:

Cu cât mediul este mai defavorabil individului ,iar calitatea vieții (nivelul de trai) mai scăzută cu atât intenția de migrare externă este mai mare. Consider că lipsa sau fluctuațiile veniturilor ori veniturile mici, sunt determinante în luarea hotărârii de a părasi țara pentru a muncii in străinătate.

Persoanele cu un nivel scăzut de educație, intenționează să migreze mai curând decât un individ cu un nivel de educație mai ridicat. Am ajuns la această ipoteză deoarece nivelul scăzut de educațtie este un determinant al nivelului de trai și viceversa,iar persoanele ce au un nivel al educației scazut nu au o specializare și aleg pentru imbunătățirea nivelului de trai sa muncească in domeniul agricol in afara țării.

Intenția de emigrare este mai intensă în mediul rural decât în mediul urban. Și mediul rural este un indicator al nivelului de trai scăzut și al deficienței de specializare, binențeles fără a generaliza, și de acee consider că numărul persoanele din mediul rural care emigrează este mai mare.

Acest studiu este foarte important, pentru că prin testarea ipotezelor, vom raspunde la niște întrebări ce clarifică însăși obiectivul general al acestei cercetări, concretizând studiile ambigue realizate până acum.

Va clarifica dacă mediul de proveniență/rezidență este unul definitoriu în căutare bunăstării prin declanșarea intenției de emigrare, dacă educația joacă un rol important, și dacă persoanele cu un nivel scăzut de scolaritate intenționează să plece peste hotare; și dacă își găsesc un loc de muncă mai repede decât un individ mai bine pregătit educațional.

Concepte, dimensiuni și indicatori.

Conceptele care stau la baza cercetării, sunt: intenția de a emigra, nivelul de trai, nivelul de educație, calitatea vieții, condiții de locuire, fiecărui concept corespunzându-i o serie de dimensiuni și indicatori.

Conceptul de intenția de emigrare, are următoarele dimensiuni: nevoia de stablitate economică/financiară, nevoia creșterii stimei de sine, iar indicatorii acestui concept sunt: un loc de muncă stabil, drepturile respectate, venituri mai mari, nivel de pregătire superior, un nivel de trai mai bun, respectul cuvenit.

Conceptul de nivel de trai, are următoarele dimensiuni: situație financiară bună, o locuință, iar indicatorii sunt: venituri mai mari, tip de locuință, un loc de muncă stabil/bine plătit, dotări/utilități.

Conceptul de nivelul de educație, are următoarele dimensiuni: educația formală, informală și non-formală, iar indicatorii sunt: nivelul de studii, venitul parinților, nivelul de educație al parinților, ocupația părinților, mediul de proveniență.

Conceptul de calitate a vieții, are următoarele dimensiuni: locul de muncă, ambianța familială, relațiile personale și interpersonale, iar indicatorii sunt: nivelul de educație, venitul, condițiile de locuit, sănătatea personală și a membrilor familiei, starea de confort ridicat, utilitățile locuinței.

Fundalul teoretic.

Trăim într-o „mega-societate” a capitalului circulant și a mișcării populației, iar o dată cu aceste fenomene se deschide apetitul migrației pentru muncă, intenția fiind în fiecare dintre noi.

Migrația reprezintă un fenomen social larg, „ este o expresie spațială a mobilității sociale" (Miftode, 1978,154), care constituie obiectul de studiu pentru mai multe discipline precum demografia, geografia populației, economia, științele juridice, sociologia și altele.

Migrația ca fenomen este ilustrată ca fiind rezultatul unei multitudini de acțiuni individuale ale agenților raționali, care evaluează costurile, beneficiile și riscurile atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere social sau politic.

Deplasarea unei persoane sau a unui grup de persoane în afara comunității sale de rezidență, în decursul unei perioade date, pentru a schimba domiciliul stabil și/sau locul de muncă obișnuit, așa defineste Sumitru sandu Migrația ca eveniment sociodemografic. (Dumitru Sandu, 1984,p. 20).

Fiind un fenomen de mare importanță, studiile empirice au explicat faptul că migrația nu se referă doar la presiunile exercitate de forțele fizice asupra oamenilor, dar și de diverși alți factori precum cei sociali, politici, economici, de care indivizii țin cont când intenționează să emigreze în afara teritoriului de rezidență, pentru o perioadă scurtă sau lungă de timp.

Pe lângă cei amintiți anterior, si originea, destinația, obstacolele întâlnite și caracteristicile populației migratoare sunt considerați factori determinanți în influențarea migrației potrivit lui Everett S. Lee.

România, cunoscând prăbușirea regimului comunist în 1989, cunoaște și alte tipuri de emigranți precum: emigrantul ce optează pentru schimbarea țării și prin urmare a naționalității, muncitorul străin care emigrează temporar, personele expulzate, repatriate din țara de origine și al patrulea tip de emigrare îl reprezintă refugiații care pleacă de bunăvoie din țara de origine, acestea fiind cele patru categorii de emigranți potrivit lui Pierre George, pe când în timpul regimului, migrațile se rezumau doar la migrația permanentă datorată motivelor politice și etnice sau temporară-migrația bazată pe acorduri guvernamentale între țara respectiva și Romania, pentru studii și lucru în străinătate.

Pentru o mai bună clarificare a tipurilor de migrații, voi detalia pe scurt fiecare tip, și anume:

Migrația permanent legală, se referă la situația în care un individ, alege să se stabilească într-o altă țară, pe baza unor programe (loteria vizelor, sau loteria naționalității); prin căsătorie cu un cetățean al respectivei țări, sau prin cererea de azil politic, și unde în final alege să preia naționalitatea țării gazda.

Migrația temporară, reprezintă migrația pe o perioadă scurtă de timp de la câteva săptămâni la câțiva ani, care nu se materializează cu stabilirea definitivă în respectiva țară, unde individul alege să muncească pentru susținerea familiei sau pentru realizarea unui trai mai decent ulterior.

Migrația ilegală de tranzit reprezintă mecanismul prin care persoane din diverse țări, aleg să emigreze în pe teritoriul unei țări, sub pretextul emigrarii într-o altă țară, un fenomen recent, ce a cuprins Europa, în a doua jumătate a anului trecut.

Migrația ilegală cuprinde cetățenii care vizitează o țară ca și turiști, rămânând pe teritoriul acesteia și prestează muncă la negru, chiar și după ce viza de ședere a expirat.

Metodologia

Deoarece tema cercetarii se refera la intențiile de migrație a forței de muncă, aspectele urmărite fiind cantitative, voi folosi metoda de cercetare, ancheta sociologica, cea mai relevantă pentru obținerea datelor și verificarea ipotezelor. Datele vor fi colectate de catre operatorii de interviu, pe baza unor interviuri fata in fata, realizate la gospodaria personelor selectate aleator, pe baza pasului de măsurare stabilit. Ulterior datele, cantitative vor fi prelucrate statistic pentru a stabili gradul de validitate al ipotezelor.

Universul de esantionare reprezintă populația activă din România, cu vârstă cuprinsă între 18-55 de ani, atât femei cât și bărbați, din care se extrag aleator, numarul persoanele necesar cercetării.

Eșantionul este reprezentativ la nivelul populației României, format din 1100 de indivizi care au, la data intervievării, cel puțin 18 ani împliniți, și cel mult 55 de ani împliniți. Acesta va fi format aleator, ținând cont de structura populației pe gen, vârstă și mediu de rezidență,pentru a se păstra reprezentativitatea sa și, astfel, a putea extrapola rezultatele la nivelul populației țării (Universul de referinta). Astfel, se vor selecta principalele mari zone istorice ale României – Oltenia, Muntenia, Moldova, Transilvania și București – iar din fiecare zonă, proporțional cu ponderea populației în mediile de rezidență urban – rural, de vor selecta aleatoriu localitățile în care se vor realiza interviurile și numărul lor tot pe același criteriu. Diferențierea localităților se va face în funcție de mediu, dar și de numărul populației din localitate, astfel: comune mici (sub 5 000 locuitori), comune mari (peste 5 000 locuitori), orașe mici (sub 10 000 locuitori), orașe medii (10 000 – 90 000 locuitori) și orașe mari (peste 90 000 locuitori). După selectarea localităților și numărului de interviuri din fiecare, urmează selecția persoanelor ce vor fi intervievate. Operatorii de interviu îi vor selecta, în baza unei fișe ce urmărește cotele populației în funcție de gen și vârstă, astfel: în cazul comunelor, pe prima stradă care pornește de lângă primărie,se face dreapta ,iar pe partea dreapta a acesteia se va selecta prima gospodărie, iar în gospodărie se va selecta individul care este născut cel mai aproape de data de 1 sau 31 a lunii. Următorul interviu se va realiza la o distanță de cel puțin 10 gospodării, astfel încât să se evite formarea unui eșantion omogen. La terminarea străzii, operatorul va coti la stânga pe următoarea stradă, apoi la dreapta, și tot așa, evitându-se întroarcerea în locul de plecare, și apelandu-se la cotirea consecutivă în aceiași direcție numai dacă este necesar. Se păstrează criteriul datei nașterii și cel al cotelor de asemenea, până la efectuarea tuturor interviurile. În cazul orașelor se păstrează același criteriu, numai că punctul de plecare vor fi secții de votare (școlile) alese aleatoriu.

Instrumentul de cercetare va fi un chestionar ce va fi aplicat de către operatorii de interviu, oral la locuinta intervievatului,și numai aici,față în față. Acesta este format din 48 de itemi grupați în 4 categorii: Percepția generală asupra emigrării, Motivele care determină emigrarea persoanelor, Experiența anterioară, și Date socio-demografice.

Interpretarea rezultatelor se va realiza în sensul testării ipotezelor începând cu operaționalizarea calitătii vietii (nivelului de trai), in functie de urmatoarele: venitul personal obținut, dar și cel al gospodariei, averea (valoarea totală aproximată a bunurilor deținute, fie de individ fie de acesta și familia sa), în funcție de fiecare răspuns notat în chestionar.

Nivelul de educație va fi cauza celei de a doua ipoteză, care va fi operaționalizată pe baza întrebărilor despre: (educația respondentului/partenerei, mamei și tatălui, dar și pe baza profesiilor fiecăruia).

După analizarea și interpretarea celorlalți itemi ai chestionarului, va fi posibilă confirmarea sau infirmarea ipotezelor de lucru.

BIBLIOGRAFIE

1. Babbie, Earl. 2010.” Practica Cercetării Sociale”- Ed. Polirom;

2. Miftode, Vasile.1978.” Migratiile si dezvoltarea urbana”-Ed.Junimea Iasi

3. Dumitru Sandu, Fluxurile de migratie in Romania, Bucuresti, Ed. Academiei Republicii Socialiste Romania, 1984;

4. Everett S. Lee,1966, A Theory of Migration,Ed. Population Association of America

5. Catalin Zamfir si Lazar Vlasceanu, (coord.), Dictionar de sociologie, Bucuresti, Ed. Babel, 1993;

Resurse online

http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-xplained/index.php/Migration_and_migrant_population_statistics/ro- Stistici privind migratia si populatia migranta-accesat la 28.12.2015

ANEXA 1. Chestionar

CHESTIONAR NUMARUL………………………. OPERATOR DE INTERVIU………………

ORA INCEPERII INTERVIULUI……………..

Buna ziua. Numele meu este……………………….., sunt student la Facultatea de Științe Politice, Specializarea Sociologie din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative, Bucuresti, iar facultatea noastră, realizează o cercetare la nivel național, pe tema „Intenția de emigrație a forței de muncă”. Sondajul se realizează pe 1.100 de cazuri, fiind reprezentativ la nivel național. Dumneavoastră ați fost ales/aleasă aleator, ca într-o loterie, pentru a participa la sondaj. Răspunsurile dvs. vor fi confidențiale și anonime. Ne interesează doar numărarea persoanelor care au o părere sau alta și din acest motiv, răspunsurile vor fi analizate global, la nivelul ȋntregului eșantion. Vă mulțumesc!

Date socio demografice

SEX (se observă): 1. Bărbat 2.Femeie

VÎRSTA (în ani împliniți):___________________

MED.Care este mediul dvs. de provenienta:1Rural 2.Urban

EDU. Care este ultima școală absolvită de dvs.? Dar de partenerul și parinții dvs? (OPERATOR: ATENTIE, în cazul respondenților va trebui să treci ultima școală absolvită de respondent și NU clasa de liceu în care se află în prezent sau facultate. Spre exemplu, dacă un respondent e la facultate, ultima școală absolvită e liceul. Dacă un respondent e la liceu, ultima școală absolvită e școala generală (UN RASPUNS PE FIECARE RAND!) (DAR PENTRU COTE, STUDENTII SUNT CONSIDERATII IN A TREIA CATEGORIE)

Perceptia generala asupra emigrarii

QECO. În general, credeți că deplasarea oamenilor în țările Uniunii Europene este un lucru foarte bun, un lucru bun,nici bun,nici rău,rău sau foarte rău, pentru economie?