Intelligence Si Decizie Politica

În principiu, problemele care țin de condiția maghiarilor din România nu sunt generatoare de tensiuni și de conflicte interetnice și nici de altă natură. Condiția maghiarilor din România este aceeași ca a românilor și a altor etnii, ba chiar mai bună, întrucât comunitatea lor se zbate mai mult pentru obținerea unor drepturi și chiar a unor privilegii, pornindu-se de la principiul discriminării pozitive.

Totuși, problema condiției este folosită ca pretext pentru dezvoltarea strategiilor de atac împotriva unității și caracterului național al statului român. În unele publicații din Ungaria este formulată foarte clar această strategie a destrămării statelor formate după primul război mondial. În altele, doar se sugerează că numai aceasta ar fi soluția. Deci problema cea mai gravă generatoare de tensiuni în spațiul Carpaților este cea a revizionismului maghiar, manifestat de unele cercuri.

Obiectivele urmărite în prezent de revizionismul maghiar sunt, în principiu, următoarele:

Menținerea și consolidarea unității maghiarilor din toată lumea și îndeosebi din țările vecine Ungariei (legea adoptată la Budapesta pentru acordarea legitimației de maghiar etnicilor maghiari din țările vecine, mai puțin celor din Austria);

2. Dezvoltarea, în continuare, în țările vecine (dar și în Occident) a unor structuri culturale și politice foarte puternice care să întrețină în aceste țări ideile hungarismului și ale „dreptului“ istoric asupra Bazinului Carpaților;

3. Dezvoltarea învățământului în limba maghiară, îndeosebi în acele zone (Voivodina, Slovacia, Ucraina Subcarpatică și, mai ales, Transilvania), pe toate treptele, și subvenționarea acestuia și de către statul maghiar (spre exemplu, în 1999, a fost alocată pentru învățământul în limba maghiară în afara granițelor Ungariei suma de 30 miliarde de forinți);

4. Realizarea unor autonomii teritoriale (sau măcar administrative) în toate zonele din țările vecine unde locuiesc și maghiari într-o proporție de cel puțin 20 %;

5. Inducerea în Occident a unei imagini potrivit căreia comunitatea maghiară din Transilvania este lipsită de drepturi democratice, persecutată și umilită, deși ea este creatoarea Transilvaniei moderne, ca entitate cu totul deosebită în acest spațiu, aducând adesea în sprijinul acestei afirmații lucrarea Lui Samuel P. Huntington, „Ciocnirea civilizațiilor“;

6. Propunerea sau inducerea unor soluții (sub formă de sugestii sau dezbateri științifice) care să determine presiuni externe în vederea federalizării statului român, dar nu pe criterii etnice, ci pe criterii economice și de mentalitate;

7. În final, obținerea unei „soluții politice teritoriale“, adică a unei decizii corespunzătoare (favorabile Ungariei) a marilor puteri.

Încă din anul 1999, s-a propus instituirea „Certificatului de maghiar“, ca modalitate de a reuni în același spațiu spiritual și sub aceleași idealuri ale luptei împotriva deciziilor de la Trianon, a celor 6 milioane de maghiari care trăiesc, potrivit publicației pe Internet „Nemzet“, în afara frontierelor actuale ale Ungariei.

Din cele de mai sus, rezultă, în mare măsură, și tipurile de diferende interetnice care pot fi generate de etnia maghiară din România. Aici există două puncte de vedere. Primul dintre acestea este că nu etnia maghiară din România este generatoare de posibile diferende interetnice, ci statul-mamă, adică Ungaria, care ar acționa în acest sens, după toate aparențele, potrivit unui plan pe termen lung, prin toate mijloacele posibile: guvern, parlament, ONG-uri, diasporă, organisme internaționale, presă, televiziune, sistem de învățământ, cultură și mai ales prin organizații politice și culturale înființate în toate țările unde există maghiari, îndeosebi în cele vecine Ungariei. Al doilea punct de vedere susține că cvasitotalitatea maghiarilor, indiferent unde s-ar afla aceștia, sprijină, într-o formă sau alta, ideile revizionismlui maghiar. Analiza confruntărilor interetnice de la Târgu Mureș din 19 – 20 martie 1990 confirmă ambele puncte de vedere. Fără a acuza toți maghiarii din România de revizionism, se poate observa că „¼ problema maghiarilor reprezintă o iminentă bombă politică interetnică.“.