,,Inteligenta pietelor [626879]

,,Inteligenta pietelor ”
= referat =
Prolog – ,,Economia pe intelesul tuturor ”

 Rezumat

In inceputul prologul ui cartii, autorul Michael Shermer face legatura dintre mediul religios,
prin Pilda Talanti lor, si mediul economic, interpretand aceasta pilda ca referindu -se la cei boga ti
deveniti si mai bogati prin alegerea corec ta a mediului in care investesc.
Intervine apoi efectul Matei, avantajul cumulativ sau, numit de autor, efectul de bestseller,
unde se da exemplul cartilor care sunt mai cautate dupa ce apar in lista de “cele mai vandute ” a
revistei New York Times , sau exemplul experimentului de pe internet in care se demonstreaza ca
oamenii sunt influen tati de numarul de descarcari vizibil in cazul grupului din care fac parte.
Paradox ul bancherului este o alta problema abordata de autor in care se face referire la risc:
oamenii care au cea mai mare nevoie de bani au un risc ridicat de credit, iar asta inseamna ca au
sanse mar i sa nu primeasca banii de la bancher , in timp ce oamenii care au cel mai putin nevoie
de bani prezinta un risc de credit mic si in felul acesta cei bogati devin si mai bogati . Acest
paradox intervine si in cazul teoriei standard despre altruism: cei care au cea mai mare nevoie de
ajutor sunt cei care au probabilitatea cea mai mica de a -l primi, de unde rezulta, din nou , ca cei
avuti devin si mai avuti.
In contextu l “prietenului adevarat ” se poate vorbi despre cei saraci deveniti bogati, datorita
cresterii valorii lor prin recunoasterea reciproca a faptului ca ambele parti sunt “pretioase ” una
pentru cealalta.
Citatul din r aspunsul lui Charles Darwin catre prietenul sau Henry Fawcett (,,orice
observatie trebuie facuta in sprijinul sau impotriva unei anumite teorii, daca vrem ca ea sa aiba
un rost ”), este elementu l central pe care Michael Shermer l -a ridicat la grad de principiu,
numindu -l dictonul Darwinia n.
In aceasta carte, autorul doreste sa combata in mod ironic 3 convingeri: prima se refera la
faptul ca Darwin si teori a evolutionista nu au ce cauta in stiintele sociale, mai ales in studiul
comportamentului social si economic al omulu i, a doua este teoria lui Homo economicus, iar a

treia este ideea exprimata pentru prima data in 1849 de catre istoricul britanic Thomas Carlyle,
potrivit careia economia ar fi “stiinta s ordida ”.
Fiind student: [anonimizat], o institutie a Bisericii lui Hristos, a utorul a dorit
sa devina profes or universitar printr -un domeniu care s -a dovedit a fi dificil, teologia, si s -a
transferat la psihologie, unde a descoperit limbajul stiintei .
Primul sau contact cu economia ca stiinta a fost facut prin cartea intitulata Atlas
Shrugged (,,Revolta lui Atlas ”), scrisa de autoarea Ayn Rand. Aceasta carte a fost greu acceptata
de autor deoarece era de mari dimensiuni, insa i nfluenta grupului l -a impins sa faca pasul
decisiv , misterul captivant al omului care a oprit motorul lumii acaparandu -l si tragandu -l dupa el
in urmatoarele o mie de pagini.
A fost crescut de parinti co nservatori si deloc religiosi, inculcandu -i principiile fundamenta le
ale acestei filozofii inca de mic, cum ar fi autonomie financiara, responsabilitate personala etc. S-
a angajat la o revista economica din industria ciclismului, unde a descoperit acest sport, mai
tarziu r enuntand la locul de munca de la revista pentru a se dedica ciclismului, sustinut de
sponsori corporative si de leafa de profesor de psihologie cu jumatate de norma la Glendale
College.
Se inscri e la un curs sustinut de Andrew Gal ambos, un fizician pa sionat, curs denumit V -50,
unde observa inteligenta acestuia, dar si pe preferatul sau, Jay Stewart Snelso n, care cre eaza
propriul Institut pentru progre s uman.
Michael Shermer impreuna cu John Marino, ciclistul care a doborat recordul la traversarea
continentului pe ru ta Los Angeles -New York isi deschid propria afacere numita Race Across
America – o cursa de ciclism non -stop, dintr -o parte in alta a continentului , de 3000 de mile.
Intre timp isi largeste activitatea de profesor si organizeaza si un cerc de lectura.
In 1987 decide sa renunte la cariera de ciclist si se inscri e la studii postuniversitare, obtinand
diploma de doctor in istoria stiintei. , incepe sa predea la Occidental College si, interes at de
problemele mai largi ale stiintei, in special de amenintarea crescanda a pseudostiintei si
irationalitatii in cultura noastra, in 1992, alaturi de sotia sa si de artista Pat Linse, infiintea za The
Skeptics Society , revista Skeptic si seriile de prelegeri pe teme stiintifice la California Institute Of
Technology.

 Idei comentate

In ceea ce priveste inceputul cartii, Shermer interpreteaza parabola ca “investind in mod
corect banii, se genereaza o bogatie tot mai mare ”. Aceasta pilda este folosita de catre autor
pentru a caracteriza o “ inteligenta ” a pietei. In randurile ce urmeaza se face o asemanare intre
oamenii de stiinta eminenti, care au un nume faimos, in timp ce colegii lor mai putin cunoscuti
care fac, de obicei, toata treaba, trec neobservati, si produsul care se vinde mai usor dupa ce
publicul a fost influentat in urma unui avant in vanzari . Din punctu l meu de vedere, aceasta este
o trasatura esentiala , un criteriu de marketing fara de care piata nu ar functiona in mod corect,
deoarece nu ar exista concurenta, nu ar exista un amalgam de produse si servicii. Mintea
omeneasca e ste puternic influentata de fiecare dintre multitudinea de efecte in care pietelor par sa
aiba o minte a lor.
Luand in considerare tipul de crestere a valorii prin care cei saraci pot deveni cei bogati,
altruismul si bunul prieten sunt elementele ce aj uta la aceasta evolutie. Tobby si Cosmides
considera ca paradoxul bancherului, in care cei ce au nevoie mai mare de bani sunt predispusi la
a nu primi acea suma, iar cei ce nu au in mod concret o nevoie atat de urgenta, au un risc scazut
de credit, ceea ce inseamna ca vor primi banii, ne conduce spre o psihologie evoluata in care
“daca esti neobisnuit de valoros sau de neinlocuit pentru o alta persoana, indif erent de motive,
atunci acea persoana are un interes deosebit pentru supravietuirea ta in vremuri dificile ”. In
opinia mea, aceasta fraza intruchipeaza in cateva cuvinte prietenul adevarat care, desi are un
interes in orice face in cadrul prieteniei, este cel care te ajuta si in momente mai putin usoare,
ceea ce nu fac prietenii de vreme buna. Se refera, pe scurt, la altruismul reciproc.
Dictonul darwinian , rezumat perfect in propozitia “orice observatie trebuie facuta in sprijinul
sau impotriva unei anumite teorii, daca vrem ca ea sa aiba un rost ”, reda filosofia stiintifica a
acestui volum: pentru a avea o utilitate, orice observatie trebuie testata prin raportarea la un
punct de vedere – o teza, un model, o ipoteza, teor ie sau paradigm a. Pe scurt, cum spune si
autorul, s tiinta este un amestec magistral de date si teorii, fapte perceptibile si concept e, care
alcatuiesc imp reuna temelia, iar asta inseamna ca nu putem desparti teoriile si conceptele de
datele si perceptiile noastre.
In ceea ce priveste teoria lui Homo economicus , care afirma ca “omul economic ” a eliberat
ratiunea, interesul personal si libertatea vointei si ca alegerile si deciziile noastre sunt egoiste,

automaximizante si eficiente, nu sunt de acord cu Michael Shermer cand spune ca suntem niste
fiinte foarte irationale, conduse in egala masura de emotii profunde si inconstiente , care au
evoluat timp de milioane de ani , si de gandirea logica si constienta dezvoltata odata cu lumea
moderna. Am aceasta parere d eoarece , problema care face ca modelul Homo oeconomicus să
devină mai sofisticat , este aceea că acesta devine câteodată adevărat în mod tautologic, adică
devine adevărat prin definiție. Dacă cineva are o preferin ță pentru varietate, de exemplu, devine
dificil, dacă nu imposibil , de făcut o distincție între raționalitate și iraționalitate. În acest caz, este
posibil ca modelul Homo oeconomicus să nu aducă un plus de informație nouă la modul nostru
de înțelegere a ec onomiei. Pe scurt, prologul pare să spună că Shermer va încerca să apere o
formă de darwinism social care vede ființele umane ca fiind conduse mai mult de emoții care au
evoluat de -a lungul a sute de mii de ani decât de rațiune, mult mai scurtă perioadă.
Succint, Shermer explorează rădăcinile evolutive ale simțului nostru de corectitudine și
dreptate , și arată modul în care această rațiune se extinde pe piață. Bazându -se pe expertiza sa ca
om de ș tiință și pe lucrările unor economiști cunoscuți, Shermer argumentează convingător că
ființele umane nu sunt exclusiv egoiste, piața însăși este morală, iar economiile moderne se
întemeiază pe natura noastră virtuoasă. El explorează modul în care ne gândim la banii noștri, la
valoarea virtuții, de ce banii nu pot cumpăra fericirea și dacă suntem cu adevărat liberi să facem
alegeri.
In concluzie, Michael Shermer ofer ă economie de piață liberă cu o fundație științifică b azată
pe psihologie și evoluție, demonteaza miturile economiei populare si arata ca lumea a evoluat cu
o viteza mult mai mare decat cea cu care au reusit sa se adapteze emotiile noastre. In acest timp,
piata, ca produs al unei societati cu interactiuni si reguli ex trem de complexe, are o existenta
autonoma si o inteligenta a ei.

 Bibliografie

 “Inteligenta pietelor – Maimute empatice, oameni competitive si alte povesti dintr -o
economie evolutiva ” de Michael Shermer, publicata de “Curtea Vec he”
 http://skepdic.com/refuge/shermer.html
 https://www.publishersweekly.com/978 -0-8050 -7832 -9
 https://www .amazon.com/The -Mind -of-the-Market -How -Biology -and-Psychology –
Shape -Our-Economic -Lives/dp/0805089160/ref=cm_cr_dp_d_rvw_txt?ie=UTF8
 https://www.dol.ro/carti/autoeducare/afaceri/inteligenta -pietelor -ycv01380.html#tabs
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Homo_oeconomicus