INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ LA LOCUL DE MUNCĂ ” CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC Lect.univ. dr . CHIRCA DORIN AUTOR Student masterand TUTILĂ CĂTĂLIN – SIBIU, 2017 – 3 [630715]
2
ACADEMIA FORȚELOR TERESTRE
„NICOLAE BĂLCESCU”
DISERTA ȚIE
TEMA: „ CONSIDERAȚII PRIVIND
INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ LA LOCUL DE
MUNCĂ ”
CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC
Lect.univ. dr .
CHIRCA DORIN
AUTOR
Student: [anonimizat]
– SIBIU, 2017 –
3
REFERAT DE APRECIERE
a disertației
1. Numele și prenumele absolvent: [anonimizat]:
____________________________________________________________
2. Domeniul de studii:
____________________________________________________________
3. Programul de studii universitare de licență:
____________________________________________________________
4. Tema disertației :
____________________________________________________________
____________________________________________________________
____________________________________________________________
5. Aprecieri asupra conținutului teoretic al disertației (se ma rchează cu X):
Criterii Nivel de îndeplinire a criteriului
minim mediu ridicat excelent
Identificarea stadiului actual al cercetării
în domeniu
Gradul de relevanță a conținutului teoretic
în raport cu tema abordată
Capacitatea analitică și spiritul critic în
raport cu suportul teoretic
Construcția logică a argumentației
teoretice
Capacitatea de orientare în selecția
bibliografiei (relevanță, actualitate)
Citarea corectă a ideilor și a conceptelor
preluate din alți autori, evitarea plagiatului conform declarației pe propria
răspundere a autorului lucrării
4
6. Aprecieri asupra părții prac tic-aplicative a disertației (se marchează cu
X):
Criterii Nivel de îndeplinire a criteriului
minim mediu ridicat excelent
Corectitudinea și caracterul logic al
demersului de cercetare
Corectitudinea formulării obiectivelor
cercetării
Calitatea metodelor și instrumentelor de
cercetare
Corectitudinea și eficiența utilizării
metodelor și instrumentelor de cercetare
Pertinența concluziilor formulate de autor,
derivarea logică a acestora din studiul
realizat
Aplicabilitatea soluțiilor, a propunerilor
formulate
Originalitatea abordării practic -aplicative a
temei, contribuții personale ale autorului
7. Aprecieri privind redactarea lucrării de licență:
Criterii Nivel de îndeplinire a criteriului
minim mediu ridicat excelent
Corectitudinea și claritatea exprimării,
utilizarea limbajului de specialitate
Calitatea grafică a lucrării
Respectarea exigențelor de redactare
conform Ghidului metodologic
8. Considerații finale:
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
Apreciez disertație cu nota _____________ și o recomand pentru a fi
susținută în prezenț a comisiei examenului de disertație .
Data Conducător științif ic
5
CUPRINS
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. …………………………. 6
CAPITOLUL 1 : INTRODUCERE ASUPRA CONCEPTELOR DE
INTELIGENȚĂ ȘI INTELIGENȚĂ EMOȚIONALĂ ………………………….. …. 7
1.1 Scurt istoric al inteligenței emoționale ………………………….. ……………………. 7
1.2 Definirea și caracterizarea inteligenței emoționale ………………………….. ……. 9
1.3 Tipologii ale inteligenței emoționale ………………………….. …………………….. 11
1.4 Fundamente ale inteligenței emoționale ………………………….. ………………… 14
CAPITOLUL 2 : METODE DE MĂSURARE A INTELIGENȚEI
EMOȚIONALE ………………………….. ………………………….. …………………………. 20
2.1 Tipuri de metode existente ………………………….. ………………………….. ………. 20
2.2 Teste de abilitate ………………………….. ………………………….. ……………………. 22
2.3 Scara multifactorială de măsurare a inteligenței emoționale (SMIE) ……… 23
CAPITOLUL 3 : STUDIU DE CAZ – INTELIGE NȚA EMOȚIONALĂ ÎN
ORGANIZAȚIA MILITARĂ ………………………….. ………………………….. ……… 29
3.1 Chestionarul – metodă de evaluare a nivelului I.E. ………………………….. ….. 29
3.2. Valoarea itemilor sub aspectul emoțional ………………………….. ……………… 32
3.3. Interpretarea chestionarului ………………………….. ………………………….. …….. 35
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 48
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ……………………….. 49
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 50
6
INTRODUCERE
În general, majoritatea oamenilor cunosc ce înseamnă să fii inteligent. În
câteva cuvinte, acest lucru presupune capacitatea de a face conexiuni între
informațiile înmagazinate în memorie și de a le pune într -o ordine eficientă.
Această capacitate are legatură cu rațiunea, cu inteligența academică și notele
mari luate la școală. Dar inteligența academică nu explică de ce premiantul
clasei nu a a juns la un nivel ierarhic superior într -o organizație dintr -un
domeniu ales de acesta, iar colegul său cu note de nivel mediu, dar mult mai
carismatic, a avut parte de foarte mult succes și a ajuns să dețină o firmă
prosper ă. Acest lucru se aplică și în vi ața personală, acolo unde, elevi
eminenți la școală, s -au dovedit ulterior în viață, a face alegeri dintre cele mai
neinspirate când a venit vorba despre partenerul de viață și familia creată, spre
deosebire de colegii lor mai slabi la învățătură, asa cum scoatea în evidență
părintele inteligenței emoționale, Daniel Goleman în lucrarea sa ,, Inteligența
emoțională ” vol. I.
Ce poate însemna inteligența emoțională?
Aceasta poate presupune să ajungi în situația în care contul bancar arată
asemenea unui număr d e telefon, sau să ai o familie foarte fericită, sau să fii o
vedetă de talie internațională, sau să scrii o carte pe care să o citească un
număr foarte mare de oameni, sau, chiar să pui bazele unei organizații de
succes. Acestea sunt doar câteva exemple al e modului în care se manifestă
inteligența emoțională, dar potențialul acesteia este infinit, asa cum atestă
studiile de specialitate.
Inteligența emoțională este un alt fel de istețime. Este puterea de a
acționa sub presiune, abilitatea de a construi rela ții fructuoase, curajul de a lua
decizii și viziunea de a crea viitorul. IE este în legătură cu leadership -ul și
creativitatea și este o abilitate care poate fi învățată. Aceasta constă în
capacitatea de a conștientiza sentimentele și de a identifica surs a lor.
Totodată, IE este abilitatea de a încuraja oamenii și de a -i determina să
lucreze împreună pentru realizarea atingerea unui obiectiv comun, cu un
maxim de motivare personală a fiecăruia dintre ei. Din acest motiv,
inteligența emoțională a fost clas ificată drept cea mai importantă competență
care conduce la succesul unei companii1.
Astfel, lucrarea de fa ță își propune să analizeze modul în care inteligența
emoțională acționează la nivelul organizațiilor de diferite feluri și de ce este
important ca membrii organizației să fie inteligenți din punct de vedere
emoțional.
1 https://psihoconsultanta.wordpress.com/leadership/inteligenta -emotionala/
7
CAPITOLUL 1 : INTRODUCERE ASUPRA C ONCEPTELOR
DE INTELIGENȚĂ ȘI INTELIGENȚĂ EMOȚIONALĂ
1.1 Scurt istoric al inteligenței emoționale
Termenul de inteligență emoțională pare să fii apărut pentru prima data
în 1964, într -o lucrare semnată de Michael Beldoch și în 1966 într -o lucrare
semnată de către B. Leuner, intitulată ,, Emotional intelligence and
emancipation ”. Aceasta din urm ă a fost publicată într -un jurnal
psihoterapeutic, denumit: ,,Practice of child psychology and child
psychiatry”2.
În 1983 , Howard Gardner a introdus ideea conform căreia forma
tradițională de inteligență (IQ) nu reușea să explice abilitatea cognitivă.
Astfel, acesta a făcut cunoscută noțiunea de inteligențe multiple
(intrapersonală și interpersonală)3.
Studiile privind inteligența emoțională au debutat în jurul anil or 90, tot
atunci conturându -se trei mari direcții în definirea inteligenței emoționale,
direcții redate de: John D. Meyer și Peter Salovey, Reuven Bar -On și cel
considerat părintele inteligenței emoționale, Daniel Goleman.
În perioada 1990 -1993, în confor mitate cu cercetările lui Meyer și
Salovey, inteligența emoțională presupunea:
abilitatea de percepe și a exprima cât mai corect emoțiile;
abilitatea de a da naștere sentimentelor atunci când acestea
facilitează gândirea;
abilitatea de a cunoaște și întelege emoțiile și de a le stăpâni
pentru dezvoltarea emoțională și intelectuală.
Autorii mai sus menționați, conturează intercondiționările de natură
pozitivă între componenta emoțională și cea rațională, sau între creierul
emoțional și cel rațional.4
O altă accepțiune a fost cea a doctorului Reuven Bar -On, de la
Universitatea din Tel Aviv, în anul 1992, acesta stabilind componentele
inteligenței emoționale după cum urmează:
Aspectul intrapersonal – acesta cuprinzând conștientizarea
propriilor emoții, i nclinația spre asertivitate, respectul de sine,
autorealizarea și independeța;
Aspectul interpersonal – acesta cuprinzând empatia, relațiile
interpersonale și responsabilitatea socială;
2 https://en.wikipedia.org/wiki/Emotional_intelligence#History
3 Ibidem.
4 Daniel Goleman, Inteligența emoțională, București, Curtea Veche, 2001, p.23 -24
8
Adaptabilitatea – presupune rezolvarea problemelor întâmpinate,
testare a realității și flexibilitate;
Controlul stresului – toleranța la stres și controlul impulsurilor
generate;
Dispoziția generală: fericire și optimism.
Cea de -a treia direcție în abordarea inteligenței emoționale este oferită de
D. Goleman (1995). Fiind preo cupat de studiul creierului, creativității și
comportamentului, acesta a definit componentele inteligenței emoționale
astfel5:
conștiința de sine;
autocontrolul;
conștiința socială;
capacitatea de administrare a relațiilor.
Psihologul american Daniel Goleman, prin publicația sa ,,Emotional
Inteligence: Why It Can Matter More Than IQ" ("Inteligenta emotionala: De
ce poate fi mai importanta decat IQ) , definea practic conceptul de inteligență
emoțională. El a descris conceptul ca pe un amestec de stăpânire de sine,
motivație, empatie, gândire liberă, tact și diplomație, atribute ce ajută
persoana ce le deține să posede componentele menționate în paragraful
anterior6.
Cu toate acestea, Daniel Goleman nu a inventat termenul de inteligență
emoțională, ci mai degrabă, a cules informațiile descoperite de cercetătorii în
domeniu și le -a ,,împachetat” într-o formă pe înțelesul tuturor și cât mai
explicită.
Psihologii percepuți drept cei care au patentat termenul de ,,inteligență
emoț ională ”, au fost Peter Salovey și John Meyer, aceștia publicând împreună
un articol cu același nume în anul 1990. Cu câțiva ani înainte de publicarea
articolului anterior menționat, Reuven Bar -Oh , psihologul de la Universitatea
din Tel Aviv, mai sus menți onat, a încercat să identifice și totodată să
contureze acei factori deosebit de importanți care îi conferă unui individ
capacitatea de a reuși în viață pe diverse planuri.
Atât cercetătorii amintiți anterior cât și alții, fascinați de gasirea și
întelege rea pe deplină a izvorului care determină reușita în viață, au încercat
să rafineze ceea ce era descoperit până atunci și chiar să extindă granițele
cunoștințelor acumulate în acest domeniu ce avea să capete o importanță din
ce în ce mai mare la nivel mondial.
Inteligența emoțională avea să fie factorul x, un factor încă necunoscut
pe deplin, dar care lăsa urme adânci în viața fiecăruia și îi determina viitorul.
5 Daniel Goleman, Inteligența emoțională, București, Curtea Veche, 2008, p.15
6 Idem, Emotional intelligence: Why it can matter more than IQ, New York, Bantam
Books,1995, p.13
9
Este ceea ce separă oamenii mediocri de adevărații performeri în diverse
domenii7.
1.2 Definirea și caracterizarea inteligenței emoționale
Noțiunea de inteligență își are izvorul în latinescul intelligere , care
înseamnă a relaționa, a organiza sau de la interlegere , care presupune
stabilirea de relații între oameni. . Părerile față de inteligență au oscilat de la
acceptarea și sublinierea rolului ei în cunoaștere, până la diminuarea
semnificației ei sau chiar până la eliminarea ei din existența umană.
Kant a perceput inteligen ța ca pe o uniune cu sensibilul, considerând că
doar din acea stă întrepătrundere deplină pot rezulta cunoștințele.
De cealaltă parte, Leonardo Da Vinci făcuse legătura anterior
menționată înaintea lui Kant.
Cadillac, cel pentru care simțul reprezenta un izvor absolut de
cunoaștere, promova ideea conform căreia, in teligența rafinează materia
primă oferită de către simțuri.
Pascal și Schopenhauer oferă și ei două viziuni diferite. Primul, vede
inteligența ca o caracteristică ușor inhibată de afectivitate, în timp ce al doilea,
o consideră intr -o relație de subordonar e cu voința.
Toate aceste opinii au jucat un rol asupra definirii inteligenței și a
conturării elementelor componente ale acesteia.
Filozoful de origine franceză, Descartes, a oferit cea mai apropiată
definiție a I.E.(forma abreviată a termenului ,, inteli gență emoțională ”,
utilizată în continuare ) de cele întâlnite în perioada modernă, acesta afirmând
că I.E. este o știință de natura perfecțiunii ce cuprinde o infinitate de domenii
ale existenței.
Astfel, I.E. poate fi percepută asemenea unui mecanism, un ansamblu
care proceseaza o infinitate de informații în mod continuu, auto -educabil,
adaptabil pe durata întregii vieți , la mediul care acționează asupra sa și
dependent din punct de vedere al feedback -ului de influențele pozitive sau
negative care acțione ază asupra sa. Acest sistem este cel care determină și
soluționează modul de abordare a situațiilor apărut e, cu gradele lor de
dificultate și care prin acestea conturează capabilități cum ar fi: flexibilitatea
și adaptarea la nou(indiferent de dificultate ), punerea cap la cap a unor
informații aparent vagi sau fără prea mare legătură, compararea variantelor de
acțiune spre soluționarea unei probleme și alegerea celei optime, rezolvarea
într-o manieră cât mai simplă a diverselor probleme existențiale. Din a ceste
abilități se pot deduce câteva caracteristici de bază ale I.E. cum ar fi:
capacitatea de a găsi o soluție oricărei probleme întâmpinate, indiferent de
7 Jeff Feldman și Karl Mulle, Put emotional intellingence to work: Equip yourself for
success, Alexandria, Virginia, ASTD, 2009, p. 3
10
gradul său de dificultate sau de noutate, viteza de luare a deciziilor, claritatea
deciziilor, fl exibilitatea și nu în ultimul rând, eficiența.
Cu toate acestea, termenul de ,,inteligență emoțională ” a fost utilizat
pentru prima dat ă într -o lucrare de doctorat care i -a aparținut lui Wayne Leon
Payne, în Statele Unite ale Americii, în 1985, acesta considerând că
inteligența emoțională reprezintă o abilitate cu implicații în relația cu stările
de teamă, durere sau dorință.8 Studiile din acea perioadă scoteau în evidență
faptul că individul se adaptează la mediul în care trăiește atât prin elemente
cognitive cât și non -cognitive, acestea din urmă fiind vitale pentru reușita în
viață a individului. Astfel, se poate observa cum încă din acea perioadă de
început a studiului inteligenței emoționale, s -a descoperit că rațiunea nu
înseamnă totul și așa cum spuneam în partea introductivă, aceasta din urmă nu
explică succesul sau nereușita anumitor persoane în timpul vieții.
Inteligența emoțională poată fi percepută ca un talent. În cea de -a treia
ediție a lucrării ,,Inteligența emoțională ”, autorul, Daniel G oleman, ofer ă
vorbește despre un ,, alt tip de inteligență ”.9 Acesta ofer ă spre exemplificare,
un o speță în care nivelul I.E., descoperit prin intermediul Progamului
Spectrum, program aplicat grădiniței Eliot -Pearson din campusul Universității
Tufts.10
Este vorba despre talentul unei fetițe de doar 4 ani, aparent izolată în
comparație cu colegii săi mult mai dispuși spre socializare. Având în vedere
vârsta persoanei, exemplul poate părea irelevant în analiza unui fenomen de
importanța inteligenței emoțio nale, însă în realitate, demonstrează cum I.E.
poate deveni principalul element definitoriu al drumului unei persoane în
viața adultă.
În ciuda lipsei participării sale active la jocurile colegilor săi și chiar a
lipsei de atenție acordată de către aceștia , fețița menționată anterior, a dat
dovadă de o abilitate de -a dreptul genială când a fost vorba despre analiza
modului în care se simt colegii săi. Talentul său a devenit evident atunci când
educatoarea sa a adunat toți copiii din clasă pentru așa zisul , ,Jocul Clasei ”.
Acest joc reprezenta , de fapt , un test al percep ției sociale, în cadrul căruia
exista un fel de macheta sau casă a păpușilor care copia sala de grădiniță, iar
păpușile aveau drept cap, poze ale copiilor și ale educatorilor. În momentul în
care educatoarea i -a cerut fetiței să așeze fiecare coleg în acea parte a
încăperii în care prefera să se joace, micuța nu numai că a realizat cerința cu o
acuratețe fantastică, dar a reușit să așeze fiecare baiețel și fetiță alături de cei
cu care le place a cel mai mult să se joace. În acest fel, fetița a demonstrat că îi
poate gasi pe cei mai buni prieteni ai fiecăruia și totodată că mintea sa creează
o harta socială exactă a mediului în care trăiește. Acestea sunt capacitățile
8 http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/INTELIGENTA –
EMOTIONALA61918143.php
9 Daniel Goleman, Inteligența emoțională, București, Curtea Veche, 2008, p.65
10 Ibidem
11
care îi pot permite fetiței ca ulterior în viață să devină o adevărată
personalitate în domeniile în care sunt necesare ,,abilități de abordare a
oamenilor ” (marketing, management și chiar diplomație) .
Exemplul oferit întărește accepțiunea lui J. Piaget despre noțiunea de
inteligență emoțională.
J. Piaget, prin teroria sa ,,cognitiv -constructivistă ”, a asociat inteligen ței
un fundament nativ. Astfel, cercetătorul a considerat că echilibrarea unui
individ constă în actualizarea informațiilor noi, ce nu se potrivesc lucrurile
stiute și asimilate până atunci și schemele informaționale preexistente.
De asemenea, Robert Sternberg a făcut numeroase cercetări în
domeniul inteligenței. Concluziile rezultate în urma experiențelor sale
seamănă cu cele ale lui Daniel Goleman și anume că inteligența presupune
mai mult decât rezultatele unui test standardizat sau decât rezultatele obținute
în timpul școlilor.11
Așadar, din cele mai sus menționate se poate trage concluzia că
inteligența emoțională poate îmbrăca o multitudine de definiții și f orme.
Aceasta stă la baza contruirii unei cariere de succes, dar reprezintă și un
ingredient pentru o viață socială frumoasă.
1.3 Tipologii ale inteligenței emoționale
De-a lungul timpului a șa, cum am dezvoltat în cele anterioare,
cercetătorii în domeniu au avut diferite opinii din punct de vedere al
tipologiilor inteligenței emoționale. Deși în aparență par diferite, în esență
există o multitudine de elemente care coincid.
În opinia cercetătorului Stephen Covey , se pot distinge 4 tipologii ale
inteligen ței prezentate în figura 1.
11 Sorin -Avram Vîrtop, Teorii contemporane despre inteligență , Analele Universității
,,Constantin Brâncuși ” din Târgu Jiu, Seria Științe ale Educației, Nr. 3/2010 p. 64.
12
Figura nr. 1. Concepția lui S. Covey cu privire la tipologia inteligențelor
Cele mai cunoscute tipuri de inteligență sunt :
gândirea sau IQ – reprezintă capacitatea de a raționaliza;
simțul sau EQ – reprezintă conștiința de sine, autocunoașterea,
empatia.
De cealaltă parte, Robert Cooper consideră că omul are trei creiere sau
inteligențe și anume:
în cap;
în inimă – cercetătorul și echipa sa au pl ecat de la ideea că inima
este un organ care acționează independent de creier, aceasta
dezvoltându -se înaintea creierului în cadrul evoluției unui fetus
uman. Bazându -se pe informații statistice, au desprins concluzia
care conturează diferența dintre un li der performant și unul
mediocru și anume grija pe care le -o poartă oamenilor pe care îi
conduce. Această grijă, sau dragostea pentru oamenii săi, este
simbolizată în mod popular de către inimă.
creierul din intestine – se află situat, bineînțeles, în cavitatea
intestinală. Ceea ce a determinat cercetătorul să recurgă la o astfel
de abordare a fost identificarea a peste un milion de neuroni, un
număr superior celor din măduva spinării. Astfel, cercetătorul a
Dorință
GÂNDIRE
SIMȚ
ACȚIUNE
13
considera t că există un sistem conectat la creierul normal, dar care
beneficiază și de o oarecare independență. Pentru a exemplifica
această așa -zisă inteligență, cercetătorul s -a legat de apariția
sentimentului asociat expresiei ,,fluturi în stomac ”, sentiment ce
preveste ște apariția unor reacții în corp.
Un alt savant, considerat ,,părintele modelului Inteligențelor multiple ”,
este nimeni altul dec ât Howard Gardner. În lucrările sale, acesta susține faptul
că există șapte inteligențe, după cum urmează în tabelul n r. 1 12:
Tabelul nr. 1 . Inteligențe multiple.
Inteligența
vizual -spațială Aceasta reprezintă percepția vizuală a tot ce ne
inconjoară. Acest tip de inteligență are o folosință
preponderentă în activități cum ar fi scrisul, cititul, artele
plastice, echili brul și interpretarea unor imagini.
Inteligența
verbal -lingvistică Reprezintă capabilitatea de a folosi cuvinte și de a le
exprima într -o limbă.
Are o folosință preponderentă în activități precum
vorbitul, scrisul, explicarea.
Inteligența
logic -matematică Abilitatea de a folosi rațiunea în combinație cu logica și
numerele.
Acest tip de inteligență este folosit în domenii axate pe
partea reală, pe calcule matematice.
Inteligența
chinestezică Capabilitatea ce constă în controlul miscărilor corpului și
gradul de îndemânare în folosința anumitor obiecte .
Are o aplicabilitate preponderentă în sporturi, dans,
actorie, în general în domenii care presupun miscarea
fizică a corpului.
Inteligența
muzicală Reprezintă capabilitatea de a asculta, a pro duce și a
aprecia muzica și sunetele.
Este un tip de inteligență folosint în artele muzicale,
pentru cântat, cântat la instrumente muzicale sau
compunerea melodiilor.
Inteligența
interpersonală Capabilitatea de a -i înțelege și a lega relații cu ceilalți.
Este un tip de inteligență folosit cu preponderență în
domenii sociale, dar și în viața de zi cu zi.
Inteligența
intrapersonală Abilitatea de conștientizare și autoanaliză a sinelui.
Acest tip de inteligența ajută persoana să facă o apreciere
justă a sin elui, a ceea ce simte, a locului în cadrul
societății din care face parte.
12 Howard Gardner , Multiple intelligences , New York, Basic Books, 1993. – p 53.
14
Astfel, specialistul precizează că deși aceste inteligențe nu sunt într -o
stransă legătura, sunt foarte rare cazurile în care folosirea lor se face în mod
exclusiv. Orice individ deține un anumit nivel al fiecărei inteligențe din cele
prezentate mai sus. Cu toate acestea, modul în care ele se combină și
rezultatul acestor combinații este unic, de la persoană la persoană13.
Howard Garned scoate în evidență faptul că oamenii posedă talente
diferite în funcție de gradul și tipul de inteligență pe care îl posedă.
Teoria ,,inteligențelor multiple ” apare ca un rezultat al cercet ărilor
asupra cunoașterii umane, cunoaștere ce poate fi rezultatul unor teste
empirice. Anterior prezentata teo rie, face cu atât mai dificilă definirea optimă
a conceptului de inteligență emoțională. Această teorie și -a format structura
pe baza originii de factură biologică și tratează cu capacitățile comune speciei
umane, inteligența cunoscând o definire sub aspec tul potențialului
biopsihologic pe care îl manifestă, fiecare tip de inteligență trebuie să posede
o operație esențială, identificabilă cu un set de operații dintr -o cultură.14
1.4 Fundamente ale inteligenței emoționale
Inteligența emoțională determină potențialul fiecăruia de a -și învăța
abilitățile practice bazate pe elementele ei. Fiecare element aduce ceva unic
la performanța obținută în cadrul carierei.15
În opinia lui Daniel Goleman, există patru fundamente ale inte ligenței
emoționale după cum urmează în figura nr. 2 16:
13 Idem, Frames of mind, New York, Basic Books, 1983, p.77
14 Sorin -Avram Vîrtop, op.cit, p. 69.
15 Studiamsu.eu/wp -vontent/uploads/36p237 -245.pdf
16 www.free -management -ebooks.com/dldebk -pdf/fme -understanding -emotional –
intelligence.pdf
15
Figura nr.2 . Fundamentele inteligenței emoționale
Pornind de la baza acestor fundamente, celebrul psiholog american, a
definit termenul de competență emoțională astfel:
,,În vreme ce inteligența emoțională determină potențialul nostru de a
desprinde fundamentele stăpânirii de sin e si celelalate , competența noastră
emoțională arată cât de mult din acel potențial am acumulat sub forme ce se
pot traduce în abilități aplicabile practic.17”
Dacă luam drept exemplu serviciul de relaționare cu clienții, pentru a
stăpâni această compentență emoțională, este necesar să existe la bază o
abilitate din cadrul fundamentelor I.E. , mai exact conștiința socială și
administrarea relațiilor, care să fie foarte bi ne dezvoltată.
De cealaltă parte, chiar dacă o persoană posedă conștiință socială sau
este un bun administrator când vine vorba despre relațiile cu ceilalți, acest
lucru nu -i garantează o abilitate desprinsă din fundamentele menționate.
Astfel, abilitatea specifică unui fundament al I.E. sau mai multor fundamente,
se dobândește și se dezvoltă pe parcursul activității care o antrenează. Cu alte
cuvinte, potențialul de a dobândi o abilitate nu garantează dobândirea abilității
în lipsa mediului antrenant.
17 Daniel Goleman, Inteligența emoțională, București, Curtea Veche, 2008, p.15
16
Un a lt exemplu care să întărească cele precizate anterior ar fi cel al unui
elev care poate avea abilități lingvistice extraordinare și cu toate acestea să nu
ajungă niciodată să învețe ce înseamnă să ții un discurs în fața unei mulțimi de
oameni, cu atât mai puțin să ajungă angajatul unei firme de prestigiu a cărui
slujbă să fie convingere a oamenilor să cumpere un produs printr -o prezentare
publică.
În lucrarea ,, Inteligența emoțională în leadership ”, Daniel Goleman
alături de colaboratorii săi au identificat optsprezece competențe de
conducere, necesare unui lider de succes, bazate pe cele patru fundamente ale
I.E., prezentate în tabelul nr. 2 18:
Tabelul nr. 2 . Competențe de conducere
AUTOCUNOAȘTEREA
Autocunoașterea emoțională Liderii care sunt conștienți de emoțiile lor sunt
tot timpul conectați la semnalele emoționale
interioare, înțelegând pe această cale, modul
în care sunt afectați de sentimente și modul în
care acestea le afectează performanța. Aceștia
se află într -o armonie cu valorile după care se
ghidează, sunt sinceri, inspiră încredere și
deschidere față de emoțiile lor.
Autoevaluarea corectă Autoevaluarea corectă, le conferă liderilor
abilitatea de a -și recunoaște limitele și de a
identifica elementele pe care aceștia trebuie să
le îmbunătățească, invitând criticile
constructive.
Încrederea în sine Având o imagine corectă a abilităților, liderii
pot sa jongleze cu atuurile lor, lucru care le
conferă încredere
STĂPÂNIREA DE SINE
Autocontrolul Autocontrolul emoțional conferă individ ului
capacitatea de a manvera emoțiile
perturbatoare și de a ramane calm în condiții
de stres, crescând astfel șansele găsii unei
soluții optime
Transparența Reprezintă o deschidere plină de autenticitate
față de ceilalți, în ceea ce privește
sentimentele, convingerile și acțiunile. O
persoană transparentă recunoaște când a greșit
18 Daniel Goleman, Annie McKee, Richard Boyatzis, Inteligența emoțională în leadership,
București, Curtea Veche, 2007, p.314 -317.
17
și ,,nu se fac orbi ” în fața comportamentelor
necorespunzătoare.
Adaptabilitatea Persoanele adaptabile pot răspunde diverselor
cerințe simultan, fără a -și pierde puterea de
concentrare și fără a se arăta deranjați de
situațiile inerente din viața organizațională.
Dau dovadă de flexibilitate a gândirii,
adaptându -se la orice provocare.
Ambiția Liderii ambițioși au standarde ridicate fiind
tentați în permanență să depășească atât
recordurile personale cât și pe ale celorlalți.
Sunt caracterizați de pragmatism și
determinare, fiind capabili să calculeze
provocarea, riscul și șansele de r eușită pentru
evitarea eșecului.
Inițiativa Liderii caracterizați printr -o bună inițiativă
profită de oportunitățile oferite sau le creează
în loc să le aștepte. Sunt mere cu un pas
înaintea celorlalți.
Optimismul Manifestarea optimismului, împiedică li derul
de la a da înapoi în fața dificultăților apărute .
De cele mai multe ori, acesta vede în orice
dificultate, o oportunitate.
CONȘTIINȚA SOCIALĂ
Empatia Un lider empatic este capabil să recunoască
semnalele emoționale transmise de ceilalți,
chiar și pe cele neexprimate. Acest lucru îi
permite să fie receptiv la punctele de vedere
ale celorlalți și să se înțeleagă bine cu oameni
din diferite culturi sau medii de pregătire
profesională
Conștiința organizațională Această competență presupune o
perspicacitate socială a liderului din punct de
vedere al politicii organizaționale. Liderul
înțelege forțele politice din interiorul
organizației, dar și valorile de bază și regulile
nescrise.
Solicitudinea Liderii ce posedă o astfel de competență,
reușe sc să întrețină un climat emoțional optim
pentru menținerea relațiilor cu clienții.
GESTIONAREA RELAȚIILOR
Inspirația Liderii care reprezintă o sursă de inspirație
pentru oamenii pe care îi conduc, reușesc să -i
18
mobilizeze, reușind să le dea impresia de
misiune comună. Conturează o întruchipare a
ceea ce vor să obțină de la ceilalță.
Influența Această abilitate îmbracă diferite forme, de la
gasirea modalității optime de a abordare a
unui ascultător, până la puterea de persuasiune
sau găsirea unei rețele de susținători.
Formarea altora Acei lideri care cunosc modul de cultivare a
abilităților altor persoane, dobândesc un
anumit interes față de aceștia, cunoscându -le
obiectivele, calitățile și slăbiciunile. Adesea
sunt mentori sau consilieri.
Facilitarea schimbărilor Cei capabili de a aduce schimbarea, cunosc
oportunitatea acesteia și dețin argumentele
necesare ce pot combate orice păreri
potrivnice.
Gestionarea conflictelor Liderii foarte buni în gestionarea conflictelor
sunt capabili să separe părțile c onflictuale,
înțelegând punctul de vedere al fiecăreia și
gasind ,,un numitor comun ” agreat de toat ă
lumea
Spiritul de echipă și
colaborarea Spiritul de echipă reprezintă un element
fundamental în cadrul unei organizații.
Evident că liderii care dețin ace st spirit,
creează o atmosferă de colegialitate și devin
exemple în ceea ce privește respectul și
cooperarea. Câștigă cu ușurință devotamentul
celorlalți și creează un entuziasm comun
folosit în scopul atingerii performanțelor.
Dincolo de competențele de conducere pe care un lider le poate poseda
sau nu, a ști ce este cel mai important reprezintă o altă necesitate pentru
asigurarea succesului.
Valorile ce reprezintă un ghid pentru fiecare persoană în parte, au o
reprezentare la nivel cerebral sub forma unei ierarhii a gândurilor, cu o
nuanță emoțională, în fruntea acestora aflându -se ceea ce este dezirabil, iar la
baza ceea ce este detestabil.19 Puterea și direcția în care aceste emoții
acționează determină atracția sau repulsia față de un anumit obiectiv și
implicit motivația. Într -o altfel de exprimare, gândurile pe care le considerăm
ca fiind agreabile acționează ca o galeria, încurajându -ne permanent.
19 Daniel Goleman, Annie McKee, Richard Boyatzis, Inteligența emoțională în leadership,
București, Curtea Veche, 2007, p.64.
19
La nivel neurologic, de foarte multe ori, ceea ce ne menține permanent în
lupta pentru atingerea unui obiectiv este proiecția sentimentului de împlinire
atunci când obiectivul va fi realizat. În consecință, se poate vorbi despre o
goană spre atin gerea și menținerea permanentă a sentimentului de mulțumire.
Fără a ține seama de sursa ce alimenteză pasiunile, fie că este vorba de
satisfacția de a învăța, de a atinge un obiectiv, de a lucra cu oameni foarte
pricepuți sau pur și simplu de a câștiga ban i, toate motivațiile generează
sentimente pozitive și productive care acționează ca un fel de scut împotriva
frustărilor ce pot stopa încercările. Acest lucru poate explica diferența dintre
un pesimist care analizează și privește orice provocare din perspe ctiva
dificultăților, fiind foarte predispus abandonării încercărilor de reușită și un
optimist care continuă să meargă mai departe în ciuda dificultăților, atras de
sentimentul final al reușitei.
În ciuda stimulentelor de tradiție cum ar fi bonusurile sa u recunoașterea
ce pot avea un impact evident asupra performanțelor oamenilor, nici o
motivație externă nu va reuși să îi determine să ofere potențialul lor maxim.
20
CAPITOLUL 2 : METODE DE MĂSURARE A INTELIGENȚEI
EMOȚIONALE
2.1 Tipuri de metode existente
De la apari ția testelor de inteligență cognitivă, s -a tot încercat
demonstrarea succesului pe baza I .Q.. Pentru aceasta, diferite organizații au
recurs la numeroase teste de inteligență cognitivă în încercarea de a selecta cei
mai pro ductivi și posibili, de succes, angajați. Cercetătorii inteligenței
emoționale au demonstrat, așa cum a fost prezentat în capitolul anterior, că
cea mai mare parte a succesului este determinată de inteligența emoțională a
unui individ.
Astfel, succesul organizației, depinde de inteligența emoțională a
liderilor săi, dar și a persoanelor care alcătuiesc această organizație.
Reprezentarea succesului unei organizații ca fiind o combinație de I.Q. și
I.E., a ridicat numeroase întrebări despre modul de evalua re a inteligenței
emoționale. Așa cum I.E. a fost mai greu de cercetat și conturat în comparație
cu I.Q. , la fel și modul de evaluare a presupus cercetări mai complexe.
Literatura de specialitate scoate în evidență faptul ca I.E. nu necesită o
metodă de cuantificare specifică.
Pe baza observațiilor lui Daniel Goleman, conform cărora anumite
componente ale I.E. pot fi evaluate pe baza situației unei persoane la locul de
muncă, Oscar Asorey Martinez considera că feedback -ul primit din partea
șefilor și su balternilor poate reprezenta o modalitate practică de evaluare a
inteligenței emoționale.
Printre cele mai importante și recunoscute modalități de evaluare a I.E.
se numără20:
,,inventarul competențelor emoționale ” – dezvoltat de Richard
Boyatis și Daniel Goleman;
,,inventarul coeficientului emoțional ” – dezvoltat de Bar -On;
,,Testul de inteligen ță emoțională Mayer -Salovey – Caruso ” –
dezvoltat de cei anterior menționați;
,, Testul de vedere 360 de grade asupra inteligenței emoționale ” –
dezvoltat de K. Nowa k.
Inventarul de măsurare a inteligenței emoționale , dezvoltat de cei
menționați anterior, presupune măsurarea a 20 de competențe, organizate în 4
grupe astfel:
Conștiința sinelui ce face trimitere către cunoaștere propriior stări
interne, a instinctelor ș i la înțelegerea intuițiilor;
Autocontrolul care presupune capacitatea de control a propriilor
trăiri și resurse interioare ;
20 http://mru4a.forumotion.com/t22 -metode -de-evaluare -a-inteligentei -emotionale
21
Conștiința socială care ne face sensibili la sentimentele, nevoile și
preocupările celor din jurul nostru;
Administrarea relațiilor sociale.
Instrumentul prezentat este mai valoros din punct de vedere al
descoperirii punctelor tari și/sau slabe ale unei persoane, precum și a
competențelor emoționale ale acesteia și mai puțin valoros din punct de
vedere al selecției sau recompensării a ngajaților.
Inventarul coeficientului emoțional Bar -On, este structurat pe 133 de
elemente, conturând un scor general din punct de vedere al I.E. și alte scoruri
parțiale în funcție de cinci scări structurate pe mai multe subscări, astfel:
Scara intraperso nală – măsoară impresia despre sine, conștiința
emoțiilor;
Scara interpersonală – aceasta măsurând empatia și relațiile
interpersonale;
Scara de adaptabilitate – măsoară în ce măsură o persoană este
flexibilă, adaptată realității și care este capacitatea acesteia de
soluționare a problemelor emoționale ce pot apărea;
Scara managementului stresului – evaluează rezistența la stres și
capacitatea de control a impulsurilor;
Scara stării de spirit – măsoară gradul de mulțumire și optimism.
Testul de inteligen ță emoțională Mayer -Salovey -Caruso măsoară
capacitățile emoționale în funcție de 4 ramuri ale I.E., astfel21:
Perceperea emoțiilor – face referire la abilitatea de percepție a
tuturor emoțiilor, fie că vorbim despre emoțiile personale, ale
celor din jur sau de cele produse de artă sau alte forme de
manifestare a activității omenești;
Facilitarea gândirii – presupune o abilitate de folosire a emoțiilor
în procesele congnitive;
Înțelegerea emoțiilor – presupune abilitatea de a înțelege modul în
care emoțiile se combină și evoluează;
Managementul emoțiilor – ramura care cercetează deschiderea
față de sentimente și modelarea acestora pentru dezvoltarea
sinelui.
Testul de vedere de 360 de grade asupra inteligenței emoționale, are
menirea de a măsura 17 competențe emoționale, categorisite în trei clase
astfel:
Managementul sinelui – ce cuprinde dezvoltarea sinelui, nevoia de
realizări;
21 Ibidem.
22
Managementul relației – această clasă cuprinde administrarea
relațiilor;
Managementul conflictului – ce cuprinde, printre altele și
capacitatea de a lucra în echipă .
Printre metodele existente de evaluare a I.E., se numără și metoda auto –
evaluării. Există teste de I.E. care folosesc această metodă ce presupune
măsurarea sentimentelor personale prin sintagme cum ar fi: ,,rareori mă
ingrijorez fără niciun motiv ”, ,, adorm foarte greu noaptea”, ,, uneori m ă simt
nesigur pe mine ”.
Aceste teste de auto -evaluare se folosesc de foarte mult timp, av ând o
mare utilitate atunci când se urmărește depistarea unor incompatibilități cu
anumite do menii de activitate(exemplu: testele psihologice pentru admiterea
în domeniile de activitate ale apărării naționale – armată, poliție, etc. ). Ca
metodă de evaluare complexă a I.E., testele de auto -evaluare prezintă anumite
lipsuri, un exemplu ar fi faptul că este destul de neobișnuit să îți adresezi
întrebări legate de propria inteligență, de modul de adresare, de modul de
rezolvare a unor situații dificile. Altfel spus, nu ajută la depistarea și
măsurarea abilităților ce decurg din nivelul de I.E. al unei persoane.
2.2 Teste de abilitate
Aceste tipuri de teste dețin supremația atunci când vine vorba despre
măsurarea inteligenței emoționale a unui om.
În ultimii ani, tot mai multe organizații din diferite domenii de activitate,
doresc să cunoască și să an gajeze acele persoane care prezintă calitățile
emoționale necesare domeniului respectiv de activitate, în afara celor
cognitive.
La întrebarea : ,,Deține abilitățile emoționale necesare pentru organizația
mea? ”, răspunsul va fi oferit, în mod evident, de u n test care măsoară direct
abilitățile emoționale țintă.
Spre exemplu, dacă dorim să vedem în ce măsură o persoană poate folosi
calculatorul, nu o întrebăm, ci trecem direct la subiect, punând -o să -l
folosească.
Modelul dezvoltat de Mayer și Salovey și prezentat mai sus, definește
I.E. ca un set de abilități ce poate fi măsurat prin întrebări de genul:
Atunci când un manager iși ceartă angajatul în fața colegilor săi de
echipă și il pedepsește, cum se va simți angajatul respectiv:
Furios
Supărat
Bucuros
Indiferent
23
În cazul unui astfel de test, întrebarea care se pune este: ,,Există un
răspuns considerat corect? ”
Au fost definite trei metode de evaluare și anume: consens, expert și
grup țintă.
Metoda expert presupune folosirea unor răspunsuri considerate c orecte
de către experți în domeniu. Aceștia au competența de a defini un răspuns ca
fiind corect, pe baza analizei întrebărilor și răspunsurilor posibile.
Metoda grupului țintă, face referire la adresarea aceleiași întrebări către
un grup de persoane, în l egătură cu o situație specifică și sentimentul legat de
aceasta. Spre exemplu, dacă se dorește măsurarea abilității de analiză a
expresiilor faciale, conducătorul testării ia o poza a unei persoane și îi
interoghează pe subiecți în legătura cu ceea ce simt față de poza prezentată.
Conducătorul testului va avea la îndemână o scală de evaluare a emoțiilor.
Metoda consensului, așa cum o sugerează chiar numele, reprezintă
acordul mai multor subiecți cu privire la însemnătatea unei expresii faciale,
spre exemplu . Dacă majoritatea subiectilor consideră că imaginea prezentată
inspiră teamă, atunci acesta este sentimentul pe care imaginea respectivă îl
exprimă.
În linii mari, toate cele trei metode scot la iveală aceleași rezultate.
2.3 Scara multifactorială de măs urare a inteligenței emoționale (SMIE)
Atunci când se ia în considerare măsurarea abilităților emoționale ale
unei p ersoane, testul de abilități SMIE este cea mai complexă și potrivită
metodă.
I.E. poată fi văzută asemeni unui set de competențe și abilit ăți ce pot fi
măsurate.
În continuare, va fi prezentat un instrument de măsurare a I.E. care are
drept fundament abilitățile emoționale și poate fi cu adaptat oricărei situații.
Astfel, SMIE poate răspunde cerințelor individuale sau ale organizației.
Instrumentul a fost dezvoltat de către David Caruso și Charles J. Wolfe.
Primul dintre fondatorii anterior menționați deține titlul de doctor în
psihologie, fiind cunoscut pentru cursurile de pregătire a managerilor , dar și
pentru lucrări de fac trimitere către aria dezvoltării personale și către cercetare
în domeniu. A fondat compania Work Life Strategies și este vice -președinte al
unei companii de consultanță din New York.
Cel de -al doilea dezvoltator al SMIE, este președintele companiei
Charles J. Wolfe Associates, o organizație care operează în domeniul
consultaței în management, lucru în echipă și dezvoltare organizațională.
Așa cum se poate observa, cei doi fondatori ai SMIE sunt totodată și
nume importante în domeniul dezvoltării personale și al mana gementului,
conducând organizații care se ocupă de aceste aspecte.
24
SMIE este rezultatul dorinței de a oferi cele mai bune servicii în
domeniul I.E. bazate pe modelul Mayer Salovey. Un aspect foarte important
al modelului Mayer Salovey este fap tul că orice persoană poate învăța cum să
devină mai inteligentă din punct de vedere emoțional indiferent de vârstă.
SMIE este un test care se axează pe măsurarea următoarelor ramuri:
Identificarea emoțiilor – face trimitere la abilitatea de recunoaștere
atât a emoțiilor proprii cât și a emoțiilor celorlalți;
Folosirea emoțiilor – reprezintă o capacitate de motivare a
emoțiilor;
Înțelegerea emoțiilor – este un proces complex și totodată o
abilitate de a înțelege modul în care emoțiile se modifică de la un
stadiu la altul;
Controlul emoțiilor – una dintre cele mai importante abilități care
presupune stăpânirea reacțiilor imediate ce ar putea fi generate de
emoții, dar și controlul emoțiilor celorlalți.
Bazele SMIE au fost totuși puse de către iluștrii cercetători John D.
Meyer și Peter Salovey. David Caruso s -a alăturat acestora ulterior și a
contribuit la dezvoltarea sistemului SMIE.
Mai târziu, David Caruso și Charles Wolfe au reușit folosirea în practică
a sistemului SMIE și l-au transpus într -o formă comercial ă pentru
cumpărătorii avizați. Aceștia din urmă folosesc acest sistem pentru programe
de pregătire în leadership sau lucru în echipă sau management.
În cele ce urmează va fi prezentat un exemplu de test SMIE. Acesta
evaluează I.E. în ansamblul ei, dar și pe cele patru ramuri specifice,
prezentate mai sus.
Identificarea emoțiilor
Partea I
Instrucțiuni:
În prima parte se va prezenta o față. Persoana este rugată să
privească cu atenție și să indice sentimentul pe care îl exprimă. Pot fi
folosite mai multe imagini cu diferite fețe, fiecare dintre ele va fi punctată
conform grilei următoare:
Tabelul nr. 3 . Identificarea emoțiilor – prima parte
SCOR ( 1 = Cu siguranță nu este prezent, 5 = Cu siguranță prezent )
Furie 1 2 3 4 5
Tristețe 1 2 3 4 5
25
Bucurie 1 2 3 4 5
Îngrijorare 1 2 3 4 5
Dezgust 1 2 3 4 5
Partea a II -a
În cadrul acestei părți, subiectul va citi o poveste și este rugat să
indice emoțiile pe care consideră că le trăiește cel care povestește. Sunt
expuse indi cii despre povestitor (vârstă).
Tabelul nr. 4 . Identificarea emoțiilor – partea a II -a
SCOR ( 1 = Cu siguranță nu este prezent, 5 = Cu siguranță prezent )
Furie 1 2 3 4 5
Fericire 1 2 3 4 5
Nedumerire 1 2 3 4 5
Surpriză 1 2 3 4 5
Dezgust 1 2 3 4 5
Folosirea emoțiilor
Instrucțiuni:
Se cere subiectului să creeze o emoție ușoară pe care ulterior să o
folosească la rezolvarea problemelor. Scopul este să nu fie generate emoții
puternice. Subiectului i se va cere să iși imagineze un eveniment viitor
care îl determină să se s imtă într -un anumit fel. Apoi, subiectul trebuie să
dea o notă sentimentului. În cazul în care subiectul întâmpină dificultăți la
notare, acestuia i se cere să răspundă ca și cum s -ar fi simțit asa. După
această etapă, subiectul este rugat să își imagineze un eveniment care să -l
facă să se simtă incitat, până când acesta devine puțin gelos. Subiectul este
rugat apoi să descrie sentimentele pentru fiecare din următoarele:
26
Tabelul nr. 5 . Folosirea emoțiilor
Puternic 1 2 3 4 5 Ușor
Plăcut 1 2 3 4 5 Neplăcut
Bun 1 2 3 4 5 Rău
Dulce 1 2 3 4 5 Amărui
Înțelegerea emoțiilor
Partea I
Instrucțiuni:
Subiectului i se explică faptul că anumite emoții sunt compuse din două
sau mai multe emoții simple. Acesta va fi rugat să indice care dintre emoțiile
simple prezentate, alcătuiesc o emoție complexă. Spre exemplu:
Tristețea, combină, cel mai probabil care din cele patru seturi de două
emoții? (Alegeți un singur răspuns)
1. Furie și surpriză
2. Teamă și furie
3. Dezamăgire și acceptare
4. Resentimente ș i bună dispoziție
Partea a II -a
Instrucțiuni:
Subiectului i se va oferi spre lecturare o scurtă povestire care implică
două persoane. Apoi i se va cere să iși exprime opinia despre modul în care s –
au simțit cele două persoane. Spre exemplu: Alexandru î i spune prietenei sale,
Diana, că ceva s -a schimbat și că lucrurile nu mai sunt ca la început.
Cum se va simți Alexandru?
Tabel nr. 6 . Înțelegerea emoțiilor lui Alexandru
Scor ( 1 = Foarte probabil, 5 = Foarte improbabil )
27
Indiferență față de Diana 1 2 3 4 5
Se întreabă dacă ar fi momentul să sfârșească
relația cu Diana 1 2 3 4 5
Tabel nr. 7. Înțelegerea emoțiilor Dianei
Scor ( 1 = Foarte probabil, 5 = Foarte improbabil )
Îngrijorare despre modul în care va evolua
discuția 1 2 3 4 5
Se întreabă ce l -a determinat pe Alexandru să
îi spună acele lucruri 1 2 3 4 5
Controlul emoțiilor
Instrucțiuni :
Subiectului i se va oferi o situație în care este implicată o altă persoană și
câteva posibile acțiuni. Sarcina subiectului este de a indica eficiența fiecărei
acțiuni expuse pentru a întâmpina emoțiile. Exemplu: Unul dintre prieteni te
apelează pentru a îți cere părerea despre un mod original în care și -ar putea
cere prietena în căsătorie. Cum procedezi înt r-o astfel de situație?
Tabel nr. 8. Controlul emoțiilor
Scor ( 1 = Foarte eficient, 5 =Foarte ineficient )
Aș răspunde că nu stiu pentru că nu am fost într -o astfel de
situația sau pentru că pur și simplu nu vreau să mă implic
(indiferență) 1 2 3 4 5
I-aș spune primul lucru care mi -ar trece prin minte ca să scap
dintr -o astfel de situație 1 2 3 4 5
28
Aș da dovadă de solidaritate și m -aș gandi la cum aș proceda
eu dacă aș fi în locul său 1 2 3 4 5
L-aș invita în oraș să ne gandim împreună la o posibilă soluție 1 2 3 4 5
Se poate observa flexibilitatea acestui model de testare a abilităților I.E..
Având în vedere exemplu expus mai sus, nu este de mirare că cei doi
cercetători au reușit să -i găsească nu doar o simplă aplicabilitate, ci și o
adevărată latură comercială. Fără doar și poate, organizațiile moderne au gasit
în acest sistem un mijloc destul de precis de selectare a oamenilor ce posedă
abilitățile emoționale care pot avea cel mai mare impact pozitiv asupra
productivității lor.
Astfel, cresc șansele eliminării pe pa rcurs a personalului care nu dă
randament în activitatea organizației. Spre exemplu, dacă vorbim despre o
organizație ce activează în domeniul consultanței sociale a familiei și care
oferă servicii în acest sens , cel mai probabil se va dori selectarea pers onalului
care excelează în special pe ramurile identificării și înțelegerii emoțiilor. De
cealaltă parte, într -un domeniu ce presupune niveluri mai ridicare ale stresului
și probabilitatea apariției situațiilor excepționale, provocatoare, se va dori
probab il ca angajații să posede un bun control al emoțiilor.
Cu toate că exemplele oferite sunt la un nivel cât se poate de simplu,
sistemul SMIE oferă o infinitate de variante de diferite niveluri de
complexitate în funcție de ceea ce iși propune cumpărătorul. Așadar,
indiferent de ceea ce își propune cel care testează personalul, SMIE oferă
soluții pentru aflarea abilităților emoționale dorite.
29
CAPITOLUL 3 : STUDIU DE CAZ – INTELIGE NȚA
EMOȚIONALĂ ÎN ORGANIZAȚIA MILITARĂ
3.1 Chestionarul – metodă de evaluare a nivelului I.E.
Obiectivul prezentului studiu de caz este acela de a dezvălui principalele
competențe și abilități emoționale ale personalului din M.Ap.N, dar și măsura
în care acestea răspund cerințelor organizației militare sub toate aspect ele
unice ale acesteia.
Ipoteza este aceea că personalul care face parte din organizația militară,
posedă un control al emoțiilor foarte bun având în vedere nivelurile ridicate
de stres și provocările la care este supus prin prisma activităților specifice
organizației. Asta nu înseamnă că duce lipsă de celelalte componente ale I.E.
Analizând organizația sub aspectul predominant al responsabilității asupra
subordonaților(în anumite situații, viața lor fiind dependentă de acest lucru),
se poate afirma faptul că empatia militarilor reprezintă o altă ipoteză ce va fi
luată în considerare.
Pentru realizarea dezideratului propus, am folosit un chestionar simplu ,
alcătuit din zece itemi, realizându -se zece situații posibile în care poate fi pus
subiectul și spre r ezolvarea cărora se oferă diferite variante de răspu ns.
Fiecărei variante îi corespunde un anumit punctaj și iș i propune să dezvăluie o
anumită abilitate emoțională a subiectului. Astfel, cel care completeză
chestionarul este transpus, pe rând, în zece sce narii, situații diferite. Suma
finală obținută va fi aplicată unui barem cu rolul de stabilire, în linii mari, a
nivelului inteligenței emoționale a celui care completează chestionarul .22
Chestionarul a fost preluat din următoarea sursă
https://laurbade a.wordpress.com/2008/01/11/ inteligenta -emotionala -test/.
Precizez faptul că prezentul chestionar este elaborat de Daniel Goleman,
și adaptat de Mihaela Rocco.
Anexa nr. 1 . Chestionar
Selectați răspunsul care ar putea reprezenta reacția dumneavoastră în
cazul următoarelor scenarii. Răspundeți exact așa cum ați fi dorit să procedați
în realitate și nu cum considerați că ar fi corect.
1. Sunteți î ntr-un avion care e ste lovit brusc de turbulență și începe
să se balanseze într -o parte și în alta. Cum procedați ?
a) Continuați să citiți sau să vă uitați la film dând puțină atenție turbulenț ei.
22 https://laurbadea.wordpress.com/2008/01/11/inteligenta -emotionala -test/
30
b) Deveniți plin de grijă față de pericol urmă rind stewar desa și citind fișa cu
instructiuni î n caz de pericol.
c) Câte puțin din a) si b)
d) N-am observat nimic.
2. Ați luat î n parc un grup de copii de 4 ani. O fetiță începe să plângă
deoarece ceilalți nu vor să se joace cu ea. Ce faceti?
a) Nu vă amestecați, lă sați copiii să rezolve singuri problema.
b) Vorbiți cu ea și o ajutați să găsească o modalitate de a -i face pe ceilalți să
se joace cu ea.
c) Îi spuneți cu o voce blândă să nu plângă .
d) Încercați să -i distrageți atenția și să -i arătați câ teva lucruri cu care se poate
juca.
3. Închipuiți -vă că sunteți student la un colegiu și sperați să obțineț i o
nota mare la un concurs, dar ați descoperit că ați luat o notă slabă la
mijlocul semestrului. Ce faceti?
a) Vă faceți un plan special pentru a îmbunătăți nota, hotărându -vă să urmaț i
planul.
b) Hotărâți să fiți mai buni î n viitor.
c) Vă spuneți că nu conteaza mult ce ați făcut la curs și vă concentraț i asupra
altor cursuri la care notele dumneavoastră s unt mai mari.
d) Mergeți la profesor și încercați să discutați cu el în scopul obț inerii unei
note mai bune.
4. Imaginați -vă că sunteți agent de asigurări și telefonați la clienți
pentru prospectare. 15 persoane la rând au închis telefonul și sunteți
descurajat. Ce faceți?
a) Ajunge pentru astăzi – sperând să aveț i mai mul t noroc mâ ine.
b) Evaluați calitățile dumneavoastră care poate subminează abilitatea de a
face vânză ri.
c) Încercați ceva nou la următorul telefon și încercați să nu vă blocaț i.
d) Găsiț i altceva de lucru.
5. Sunteți managerul unei organizații care încearcă să î ncurajeze
respectul pentru diversitatea etnică și rasi ală. Surprindeți pe cineva
spunâ nd un banc rasist. Ce faceț i?
a) Nu -l luați în seamă – este doar o glumă .
b) Chemați persoana în biroul dumneavoastră pentru a o admonesta.
c) Vorbiți direct și pe loc, spunând că asemenea glume sunt nepotrivite și nu
vor fi tolerate în organizația dumneavoastră .
d) Îi sugerați persoanei care a spus gluma să urmeze programul de ș colarizare
privind diversitatea.
31
6. Încercați să calmați un prieten î nfuriat pe un sofer care i -a tăiat
calea în mod periculos prin față. Ce faceț i?
a) Îi spuneți să uite pentru că totul e ste OK acum și ce s -a întâ mplat nu e ste
mare lucru.
b) Puneți unul din CD -urile lui favorite și încercați să -l distraț i.
c) Îi dați dreptate, considerâ nd că și el și celălalt șofer s -au dat î n spectacol.
d) Îi relata ți că mai demult vi s -a întâmplat și dumneavoastră ceva asemănător
și că v -ați simțit la fel de furios ca și el, dar după aceea v -ați dat seama că
după stilul în care gonea celălalt ș ofer va ajunge curând la spitalul de urgentă .
7. Dumneavoastră și partenerul de viață ați intrat într -o discuție
aprinsă care a escaladat într -un meci de țipete. Sunteți amândoi furioși și
recurgeț i la a tacuri personale pe care nu le întelegeți și în care nu credeț i,
dar le continuați. Ce faceț i?
a) Luați o pauză de 20 m inute și apoi reluați discuț ia.
b) Opriți cearta în acel moment, tăceți, nu contează ce spune partenerul
dumneavoastră .
c) Spuneți că vă pare rău și îi cereți partenerului să -și ceară ș i el iertare.
d) Vă opriț i la un moment, vă adunați gâ ndurile, apoi vă precizaț i punctul de
vedere asupra problemei.
8. Închipuiți -vă că ați fost numit ș eful unei echipe noi de lucru care
încearcă să găsească o soluție creativă la o problemă de servici u. Care
este primul lucru pe care îl faceț i?
a) Faceți o agendă și alocați timp pentru discuții supra fiecărui aspect al
problemei, așa veți realiza cea mai bună folosire a timpului.
b) Cereți oamenilor să -și facă timp pentru a se cunoaște mai bine î ntre ei.
c) Începeți prin a solicita fiecă rei persoane idei privind rezolvarea problemei,
cât timp ideile sunt proaspete.
d) Începeți printr -o ședință de „brainstorming” (dezlănțuirea ideilor),
încurajând pe fiecare să spună ce idee îi vine în minte, îndiferent cât de
„fantastică ” este.
9. Fiul dumneavoastră de 3 ani este extrem de timid și a fost
hipersensibil și puțin înfricoșat de locurile și oamenii străini, de când s -a
născut. Ce faceț i?
a) Acceptați că are un temperament sfios, timid și căutați modalități de a -l
proteja de situaț ii care l -ar putea tulbura.
b) Îl duceți la un psiholog pentru copii pentru a -l încuraja.
32
c) Îl expuneți cu premeditare la mai mulți oameni și locuri străine astfel încât
să-și poată înfrâ nge frica.
d) Aranjați o serie neîntreruptă de experienț e competitive , dar uș or de realizat
care-l vor învăța că poate relaționa cu oamenii ș i poate umbla din nou prin
locuri noi.
10. Considerați că de mai mulți ani ați dorit să reîncepeți să învățați să
cântați la un intsrument la care ați încercat și în copilărie, iar acum,
pentru distracție, v -ați hotărât în sfârșit să începeți din nou. Doriți să vă
folosiți câ t mai eficient timpul d umneavoastră. Ce faceț i?
a) Vă limitați la timpul strict de exercițiu î n fiecare zi.
b) Alegeți piese muzicale care vă vor solicita mai mult abil itatea (care vi se
par m ai dificile ).
c) Exersați numai când în mod real aveți dispoziț ie.
d) Încercaț i piese care sunt mult pes te abilitățile dumneavoastră, dar pe care le
puteți stăpâni cu un efort sâ rguincios.
Anexa nr. 2. Baremul
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
a) 20p 0 20p 0 0 0 20p 0 0 0p
b) 20p 20p 0 0 0 5p 0 20p 5p 20p
c) 20p 0 0 20p 0 5p 0 0 0 0
d) 0 0 0 0 20p 20p 0 0 20p 0
Punctaj sub medie – până la 100 p;
Punctaj mediu – 100 p -125 p;
Punctaj peste medie – 125 p – 175 p;
Punctaj excepțional – 200 p.
3.2. Valoarea itemilor sub aspectul emoțional
Scenariul 1
Persoana este transpusă într -o posibilă situație critică ce îi amenință
viața. Trei dintre posibilitățile de reacție în situația expusă au legătură cu
abilitatea de a fi conștient de emoțiile personale, de a cunoaște afectivitatea
generată de situație și de a oferi un răspuns echilibrat într -un scenariu cu un
nivel ridicat al stresului.
33
Scenariul 2
Acest scenariu prezintă un copil copleșit de un sentiment negativ de
tristețe care îl determină să plângă și sub iectul chestionarului, în rolul
adultului, care încearcă să ajute fetița să treacă peste acest sentiment.
Educatorii sau adulții în general, dotați cu un nivel crescut al inteligenței
emoționale, au tendința de a se folosi de diferite ocazii pentru a -i pre găti pe
copii din punct de vedere emoțional.
Pregătirea constă în a -i ajuta pe copii să înțeleagă sursa emoției negative, să
înțeleagă ceea ce simt și nu în ultimul rând, să găsească soluții pozitive de
ieșire de sub influența sentimentului negativ.
Scena riul 3
Acest scenariu se axează pe motivația proprie, intrinsecă și verifică acea
capacitate a subiectului supus situației, de a concepe un plan de depăsire a
obstacolului și de a urmări în continuare scopul în ciuda frustătilor apărute .
Scenariul 4
Scena riul aduce în prim plan subiectul în rolul unei persoane care
continuă să aibe eșecuri repetate într -o activitate propusă. Această situație
oferă o singură variantă de răspuns care să ateste optimismul și capacitatea de
a depăși piedicile, toate celelalte fiind forme ale blamării sinelui.
Scenariul 5
Acest scenariu vizează comportamentul față de minorități și atitudinea
față de diversitatea etnică, culturală, religioasă, etc. Se urmărește înlăturarea
prejudecăților prin acțiune asupra lor și prin adoptarea unei atitudini de
acceptare a diversității. În mod asemănător scenariului 4, o singură variantă
de ră spuns atestă atitudinea, anterior menționată, a subiectului .
Scenariul 6
În acest caz, subiectul este pus într -o situație deseori întâlnită în viața de
zi cu zi de către majoritatea oamenilor. Secvența unui sofer imprudent care îi
taie calea unui alt șofer, în mod periculos, simbolizează pericolele la care
putem fi expuși în mod spontan și care în mod sigur au puterea de a genera
emoții negative. Provocar ea este aceea de a reuși să ne controlăm emoțiile și
să ne concentrăm pe ceea ce conteză în continuare. În funcție de răspunsul
oferit, subiectul dovedește un control mai slab sau mai puternic al emoțiilor
sau chiar inexistent.
Scenariul 7
Se conturează o situație în care unul dintre personajele implicate într -o
discuție mai aprinsă și apoi într -o ceartă în toată regula, este subiectul.
34
Se urmărește capacitatea subiectului de a realiza punctul în care a ajuns
și că este necesară o pauză pentru a se calma. În caz contrar, percepția sa va
continua să fie una distorsionată, iar cearta va escalada în alte atacuri
regretabile ulterior. O pauză de relaxare într -o astfel de situație, poate pregăti
persoana pentru o abordare mai productivă a discuției.
Scenariul 8
Prin intermediul unui scenariu de colectiv dintr -un domeniu de lucru, ce
încearcă să găsească o soluție la o problemă comună și posibil plictisitoare, se
urmărește capacitatea subiectului de a înțelege emoțiile celorlalți și de a -i
încuraja spre exprimare a ideilor, prin asigurarea unui climat armonios, natural
și degajat.
Scenariul 9
Scenariul în care este prezentat un copil foarte timid, simbolizează o
situație relativ stresantă în care se poate afla o persoană de orice vârstă, fie
datorită timidității, fie datorită sentimentului de teamă de necunoscut. În
această situație, răspunsul corect atestă capacitatea subiectului de a înțelege
emoțiile blocante și de a încerca alungarea treptată a acestora prin implicarea
în activități și relații interpersonale.
Scenariul 10
Prin acest gen de scenariu, subiectul își demonstrează capacitatea de a se
angaja cu plăcere în activități noi, provocatoare și de a învăța cum să obțină
mai ușor performanța. Implicându -se în activități noi, exista probabilitatea
descoperirii unor noi talente.
Având în vedere cele patru fundamente ale I.E. din perspectiva lui
Daniel Goleman, prezentate în capitolele anterioare, fiecare scenariu atinge
unul dintre ele. Astfel, scenariile, în linii mari, pot fi confundate cu
fundamentele I.E., după cum urmează:
Scenariul 1 – autocunoașterea;
Scenariul 2 – conștiința socială;
Scenariul 3 – stăpânirea de sine;
Scenariul 4 – stăpânirea de sine;
Scenariul 5 – gestionarea relaț iilor;
Scenariul 6 – stăpânirea de sine;
Scenariul 7 – stăpânirea de sine;
Scenariul 8 – gestionarea relaț iilor;
Scenariul 9 – conștiința socială;
Scenariul 10 – stăpânir ea de sine .
35
După cum se poate observa, ponderea itemilor deținută de fiecare fundament
este următoarea:
Figura nr. 3. Ponderea fundamentelor I.E.
Această pondere demonstrează faptul că mai sus menționatul chestionar
este unul potrivit prin prisma obiectivului urmărit și a ipotezelor formulate.
3.3. Interpretarea chestionarului
Chestionarul prezentat a fost completat de un număr de 30 de militari
din cadrul structurilor M.Ap.N.. Categoria vizată a fost cea a cadrelor
militare, urmărindu -se ca la completarea chestionarului să participe cadre de
toate vârstele, atât bărbați cât și femei. Au fost aleși 15 subiecți de sex
mascul in și 15 de sex feminim pentru a putea observa și modul cum aceștia
reacționează într -o situație asemănătoare.
Subiecții au demonstrat entuziasm, fiind foarte curioși să afle cum s -au
descurcat și ce rezultă în urma alegerilor făcute de ei.
În primul rând voi realiza o analiză a fiecărui item în parte. În acest fel se
va putea observa atât alegerile facute de fiecare dintre cei 30 de militari, cât și
media punctajului obținut de aceștia. Ponderea
Autocunoașterea Conștiința socială Stăpânirea de sine Gestionarea relațiilor
36
Scenariul nr. 1 a fost unul emblematic pentru un cadru militar. După
cum toată lumea cunoaște, sistemul militar pregătește militari, oameni a căror
datorie este de a răspunde prompt atunci și acolo unde nevoia o va cere. Prin
jurământul depus, aceștia și -au asumat riscul de a -și pierde chiar și viața dacă
situația o va impun e. Vorbim despre oameni pregătiți să lupte împotriva
inamicului, deci împotriva altor oameni și nu cu vorbe sau legi, ci cu armele
puse la dispoziție.
Astfel, așa cum mă așteptam, șansele ca cineva dintr -un astfel de
domeniu să rămână total indiferent într-o situație posibil critică, erau foarte
scăzute.
Figura nr. 4. Scenariu l 1
Având în vedere faptul că toate cele 3 variante de răspuns folosite de
subiecți dețin punctaj egal și maxim în același timp, media acestora este de 20
de puncte.
Acest lu cru demonstrează că militarii dețin abilitatea de a fi conștienți de
emoțiile personale și de posibilele pericole ce le pot pune viața în pericol.
Scenariul nr. 2 a pus în lumina un alt fundament al militarilor
participanți la prezentul test și anume conșt iința socială.
Spre deosebire de scenariul trecut, în care toate lumea s -a descurcat
perfect din punct de vedere al baremului, de această dată lucrurile au fost
percepute diferit de către fiecare militar în parte. 0 2 4 6 8 10 12 14 16Răspuns a)Răspuns b)Răspuns c)Răspuns d)Scenariul 1
Scenariul 1
37
Figura nr. 5. Scenariu l 2
După cum se poate observa în fig. nr. 5, doar o treime din totalul
subiecților au ales varianta corectă, cu punctaj maxim conform baremului.
Așadar, media punctelor obținute este de 6.66 puncte din 20.
Acest lucru demonstreză că funamentul conștiinței sociale nu r eprezintă
un punct forte al militarilor. Acest lucru poate fi explicat prin atitudinea mai
dură pe care aceștia fie o au, fie doresc să o afișeze. Totuși, treimea care a
găsit calea optimă de cele oferite de a ajuta copilul să treacă peste sentimentul
nega tiv, au dovedit că au capacitatea de a -i antrena pe ceilalți în a înțelege
sursa emoției negative și a folosi acest lucru pentru a depăși în cele din urmă,
emoția negativă.
O astfel de capacitate este foarte valoroasă mai ales în urma unor
evenimente cu un puternic impact emoțional prin care, nu de puține ori,
militari din toate armatele au fost nevoiți să treacă.
Un alt aspect foarte important, ce merită observat, îl reprezintă numărul
persoanelor de sex feminin care au gasit răspunsul corect.
De ce este i mportant? 1
1
1
1
1
12
2
2
2
2
2
2
2
2
23
3
3
3
3
3
3
34
4
4
4
4
4
4S U B I E C T U L 1
S U B I E C T U L 2
S U B I E C T U L 3
S U B I E C T U L 4
S U B I E C T U L 5
S U B I E C T U L 6
S U B I E C T U L 7
S U B I E C T U L 8
S U B I E C T U L 9
S U B I E C T U L 1 0
S U B I E C T U L 1 1
S U B I E C T U L 1 2
S U B I E C T U L 1 3
S U B I E C T U L 1 4
S U B I E C T U L 1 5
S U B I E C T U L 1 6
S U B I E C T U L 1 7
S U B I E C T U L 1 8
S U B I E C T U L 1 9
S U B I E C T U L 2 0
S U B I E C T U L 2 1
S U B I E C T U L 2 2
S U B I E C T U L 2 3
S U B I E C T U L 2 4
S U B I E C T U L 2 5
S U B I E C T U L 2 6
S U B I E C T U L 2 7
S U B I E C T U L 2 8
S U B I E C T U L 2 9
S U B I E C T U L 3 0SCENARIUL 2
a) b) c) d)
38
Nu este niciun secret că bărbații și femeile, în general, simt și percep
emoțiile în mod diferit.
Figura nr. 6. Scenariu l 2.1
Figura nr. 6 de mai sus atestă faptul că femeile au reușit să demonstreze
o mai bună reacție spre deosebire de bărbați, din punct de vedere emoțional.
Acest lucru poate se explică și prin faptul că femeile posedă instinctul matern
și fiind vorba despre o situație în care este implicat un copil, au găsit automat
varianta cea mai bună. Asta nu înseamnă că într -o situ ație similară, răspunsul
acestora ar putea fi mai puțin adecvat situației.
Scenariul nr. 3 caută să scoată la suprafață o abilitate a stăpânirii de sine
foarte importantă pentru un cadru militar. Sistemul militar poate oferi o
multitudine de satisfacții, d ar și provocări și frustrări deopotrivă . Motivația
este cea care poate face diferența între o misiune îndeplinită și una eșuată.
Motivația exterioară, sub formă materială sau financiară, nu este suficientă
pentru îndeplinirea anumitor obiective ce implică riscuri majore.
b)
Militari bărbați Militari femei
39
Figura nr. 7. Scenariul 3
Figura nr. 7 descrie ponderea răspunsurilor militarilor. Așa cum se poate
observa, majoritatea au ales varianta optimă de răspuns, singura care le putea
demonstra I.E. sub aspectul motivației. Din cei 30 de mil itari participanți, 24
au ales răspunsul corect, însemnând 80% din totalul răspunsurilor și o medie
de 16 puncte din totalul de 20.
Generalizând, putem spune că membrii organizației militare dețin
abilitatea necesară unui sistem provocator și destul de dur.
Scenariul nr. 4 este oarecum similar celui anterior sub aspectul
calităților emoționale pe care își propune să le descopere. De această dată este
cautată perseverența, dorința neîndoielnică de a îmbunătăți performanțele.
Acest scenariu este și el unul reprezentativ pentru un sistem în care eșecul nu
este privit ca o opțiune, iar misiunea și ordinul primit au caracter obligatoriu
și trebuie executate.
Din nou, ipoteza conform căreia membrii organizației militare au o bună
stăpânire de sine și o multitud ine de abilități emoționale ce decurg din
aceasta, pare să se confirme.
Răspunsul militarilor
a) b) c) d)
40
Figura nr. 8. Scenariul 4
Figura nr. 8 susține cele rezultate în urma scenariului 3, chiar dacă
situație se modifică puțin sub aspectul abilităților cercetate. Se poate observa
că 86% dintre militari au răspuns corect din pun ct de vedere al capacității I.E
și au obținut împreună o medie de 17.33 de puncte din totalul de 20. De
asemenea, nu există diferențe semnificative între cele două sexe. Așa cum
spuneam anterior, rezultatul ace stui scenariu susține tenacitatea specifică
militarului, care cunoaște faptul că singura opțiune valabilă este obținere
succesului.
Scenariul nr. 5 aduce în discuție diversitatea etnică, culturală, religioasă
etc. Nu de puține ori, militarii români au participat la misiuni externe, în
cadrul cărora, au avut contact cu populații diverse ca etnii, religie și cultură.
Afganistanul și Irakul sunt unele dintre cele mai reprezentative țări, în care
militarii români au desfășurat diferite misiuni, sub aspectul studiat de către
acest scenariu.
051015202530
a) b) c) d)Răspunsuri
Răspunsuri/total Răspunsuri militari femei Răspunsuri militari bărbați
41
Figura nr. 9. Scenariul 5
Așa cum era de așteptat, 80% dintre subiecții chestionarului au perceput
corect varia nta optimă de răspuns. Astfel, se poate vorbi despre o medie de 16
puncte din 20 posibile.
Scenariul nr. 6 reprezintă unul dintre cele mai importante situații din
cele 10 prezente în test.
De ce?
Nu doar pentru situația des întalnită de către militari în viața de zi cu zi,
dar și pentru aspectul mai amplu pe care îl promovează.
Abilitatea de a -și controla emoțiile în fața pericolului reprezintă o
calitate de bază a militarilor, fără aceasta fiind în pericol de a risca nu doar
viața lor, dar și pe a subordo naților pe care îi conduc. Răspunsuri
a) b) c) d)
42
Figura nr. 10 . Scenariul 6
Per total, 83% din militari au ales un răspuns pozitiv din punct de vedere
al ipoteticului efect creat de acesta. Cu toate acestea însă, media a fost de 12,1
puncte. Rezultatul nu este unul rău, dacă privim lucrurile din punct de vedere
al efectului și al prezenței abilității emoționale.
Scenariul nr. 7 transpune subiecții într -o ceartă aprinsă cu partenerul de
viață. Desigur, modul în care aceștia reușesc să răspundă provocărilor și felul
în car e sunt în măsura de a pune capăt unei discuții foarte aprinse, reprezintă
unul din obiectivele scenariului. Un alt obiectiv foarte important presupune
capacitatea subiectului de a se calma pentru a putea avea o percepție cât mai
corectă a ceea ce se întâm plă.
Răspunsuri
a) b) c) d)
43
Figura nr. 11. Scenariul 7
Din figura de mai sus, reiese faptul că puțin peste jumătate dintre cei 30
de militari au răspuns corect și au obținut o medie de 11.33 puncte . Ceilalți 13
militari au considerat ca fiind mai potrivită o altă variantă de abordare a
situației. Cele 3 variante incorecte de răspuns sugerau fie ieșirea completă din
cadrul discuției, fără alte lămuriri, fie susținerea continuă a punctulu i de
vedere personal sau acceptarea de comun acord a unei greșeli. Nici una din
cele trei nu își propune să găsească ,,un numitor comun ” care să constituie
rezolvarea problemei în sine. Acest lucru se poate întîmpla ca urmare a
faptului că mediul militar se bazează pe ordine scurte, clare și la obiect,
timpul fiind o resursă foarte prețioasă.
Asemănător scenariilor următoare, se poate observa cum mediul locului
de muncă poate acționa asupra persoanelor.
Scenariul nr. 8 abordează tema lucrului în echipă și a încurajării
exprimării ideilor de către toți membrii grupului. 024681012141618
Răspunsuri militari
a) b) c) d)
44
Figura nr. 12. Scenariul 8
La o primă vedere rezultatul poate părea dezastruos , doar 10% din cei 30
de militari reușind să găsească o soluție potrivită. Acest lucru este oarecum în
contrast cu sp iritul de camaraderie și cu valorile promovate de sistemul
militar. Dacă am vorbi despre o organizație multinațională civilă, probabil că
rezultatul acestui scenariu ar indica o problemă foarte serioasă. Cu toate
acestea, nu trebuie să uităm faptul avem în vedere militari, oameni obișnuiți
să se supună și să execute ordinele supe riorilor ierarhici și să propună idei
doar atunci când sunt întrebați.
Este bun rezultatul sub aspect emoțional? Dacă nu, există vreun aspect
pozitiv?
Răspunsul primei întrebări ar fi categoric, nu. Acest lucru poate fi
motivat prin faptul că testul își pr opune identificarea unor abilități ale
inteligenței emoționale la modul general.
A doua întrebare deține un răspuns afirmativ, deoarece, așa cum am
motivat mai sus, militarii trebuie să respecte principiul comenzii unice. Dacă
fiecare ar fi obișnuit să -și dea cu părerea, s -ar pierde foarte mult timp prețios,
inexistent în anumite situații critice, s -ar crea un haos. De aceea militarii
trebuie să respecte ordinele venite de la nivelul înalt, central până la nivelul
individului.
Scenariul nr. 9 simbolizează teama de necunoscut sub imaginea unui
copil foarte ti mid cu tendințe de introversie. Cele două răspunsuri corecte vor
demonstra capacitatea subiectului de a înțelege emoțiile blocante și de a găsi o
soluție spre alungarea acestora. Răspunsul militarilor
a) b) c) d)
45
Figura nr. 13. Scenariul 9
Din figura nr. 13 se poate observa că aproape jumătate din subiecți au
optat pentru un răspuns corect. Din cele 20 de puncte, s -a obținut o medie de
7 puncte.
Majoritatea militarilor au optat pentru o metodă mai protectivă,
considerân d că astfel vor evita neplăcerile create în situația dată.
Scenariul nr. 10 transpune subiectul într -o situație interactivă, care să -i
demonstreze capacitatea de a se angaja cu placere în situații noi și
provocatoare.
02468101214
RăspunsuriScenariul 9
a) b) c) d)
Scenariul 10
a) b) c) d)
46
Figura nr. 14. Scenariul 10
Din figura mai sus prezentată, se poate observa cum majoritatea
militarilor au optat pentru răspunsul corect , obținând o medie de 12.66 puncte .
Acest scenariu confirmă ipoteza conform căreia militarii dețin o bună
stăpânire de sine, ca fundament al I.E. și div erse abilități deduse din acest
fundament.
De cealalată parte, angajarea în activități noi și provocatoare și ten dința
de a obține cele mai bune performanțe în orice situație, în cel mai simplu
mod, reprezintă chiar esența misiunilor militare. Totdeauna, pe cât posibil,
ordinul trebuie îndeplinit cu eficiență, în cel mai simplu mod.
Figura nr. 15. Media obținută
În figura nr. 15 se poate observa media obțintă de militari pentru fiecare
fundament în parte. Chiar dacă anumite fundamente ale I.E. , cum a r fi
stăpânirea de sine, au avut mai mulți itemi, media acestora a fost de 20 de
puncte. Cu alte cuvinte, maximul punctelor ce putea fi obținut per fiecare
fundament este de 20 de puncte.
Se poate observa că autocunoașterea pare să fie atuul militarilor. A șa
cum a fost explicat mai sus, mediul în care activează și responsabilitățile
asumate, au transformat cadrele militare în persoane care sunt capabile să
observe atât factorii externi ce pot avea impact asupra lor, dar și pe cei interni,
emoțiile, care pot acționa asupra puterii de luare a anumitor decizii foarte
importante. 0510152025
Autocunoașterea Conștiința socială Stăpânirea de sine Gestionarea relațiilor
Media generală/ fundament I.E. Media obținută/fundament I.E.
47
Conștiința socială a ocupat penultimul loc în clasamentul celor patru
fundamente ale I.E.. Acest lucru s -ar putea traduce ca o accentuată
insensibilitate față de mediul social, sub aspectele tratate de prezentul test. În
cadrul celor 2 itemi reprezentativi pentru acest fundament, militarii au avut
tendița optării pentru variante mai defensive, mai protective, cele care păreau
să rezolve cel mai simplu problema apărută.
Stăpânirea de sine a ocupat locul secund dintre cele patru fundament e ale
I.E. Acest lucru demonstrează ipoteza asumată, conform căreia, militarii sunt
oameni pregătiți din punct de vedere emoțional să facă față situațiilor noi, cu
un grad ridicat de stres și chiar cu p otențial vătămător. De altfel, pregătirea
psihică pentru situații de luptă reprezintă unul din aspectele ce fac parte din
instrucția militarului, indiferent de grad.
Ultimul fundament al I.E., dar nu cel din urmă, gestionarea relațiilor,
posedă cel mai scă zut nivel în economia I.E. a militarilor. Acest lucru pare
surprinzător dacă ne gândim că militarii trebuie să posede un bun simt al
camaraderiei. Doar fiindca s -a obținut o medie scăzut la acest capitol, nu
înseamnă că abilitățile specifice gestionării re lațiilor lipsesc cu desăvârșire.
De altfel, dintre cei doi itemi, unul a avut o pondere de 80% a răspunsurilor
corecte, pe când, celălalt, doar 10%. Acest lucru poate fi explicat, privind
relația din cadrul formal de muncă, acolo unde, ordinul se respectă fără a pune
la îndoială oportunitatea acestuia și fără a solicita părerea tuturor
executanților.
Adunând totalitatea mediilor obținute pe fiecare scenariu în parte se
poate obține suma de 121.08 de puncte. Acest punctaj presupune faptul că
militarii se situează la un nivel mediu al I.E. emoționale, dar foarte aproape de
pragul minim al nivelului peste medie, de 125 de puncte .
48
CONCLUZII
În prima parte a lucrării, cea teoretică, am pornit de la momentele
apariției I.E. până la momentul de astăzi, în care I.E. reprezintă o cerință de
bază în orice firmă care se respectă. Am putut observa cum de -a lungul
timpului, rolul I.Q., ce reușea să justifice doar performanțele școlare, a fost
trecut în planul secund, rolul I.E. fiind, de de parte, mult mai important în
economia vieții și succesului unei persoane. Pas cu pas, cercetătorii
menționați în capitolele de teorie, au resușit să demonstreze de ce copiii și mai
apoi, studenții care aveau performanțe școlare extraordinare au ajuns să fi e
angajați la firmele altor foști studenți, mediocri din punct de vedere academic,
însă iluștrii atunci când venea vorba despre socializare, empatie și carismă.
Acel ,,noroc ” în viață pe care spunem că îl au anumite persoane, de fapt,
este un cumul al abilitățilo r I.E. al respectivei persoane. Aceste abilități i-au
permis de -a lungul vieții să facă alegerile cele mai potrivite, uneori, aparent
dezastruoase în opinia altor persoane mai puțin dotate din punct de vedere
emoțional. Altfel spus, succesul nos tru în viață depinde de fiecare alegere în
parte pe care o facem. Indiferent că vorbim de ceea ce alegem să învățăm, ce
ne propunem să facem în viață sau cineva va fi partenerul nostru de viață,
toate aceste sunt alegeri bazate în cea mai mare parte pe em oții. Toate aceste
lucruri, au fost prezentate în partea teoretică
Din partea practică, având la bază un test de al abilitățile și
fundamentelor I.E. foarte simplu, s -a putut observa cum pot fi deduse anumite
trăsături ale oamenilor pe baza răspunsurilor p e care aceștia le oferă în
anumite situații date.
Făcând din nou trimitere la partea teoretică, am putut observa că
deducere nivelului și a calităților emoționale ale unei persoane, a reprezentat
un proces destul de dificil și complex, spre deosebire de a flarea I.Q. Acest
lucru presupune faptul că este nevoie de teste foarte complexe, coordonate de
către persoane de specialitate pentru a afla nivelul I.E. al unei persoane.
Chiar dacă testul ales în prezenta lucrare a scos la suprafață anumite
calități emoț ionale ale militarilor, asta nu înseamnă că din punct de vedere al
unui fundament emoțional cercetat, doar atât putem spune despre militarii
care au completat chestionarul. Chestionarul a exeplificat doar o mică parte
din ceea ce poate fi obținut aplicând un test de I.E.
49
Cu toate aceste, se poate observa cum, în sens larg, au fost regăsite
câteva dintre abilitățile emoționale necesare unui militar.
BIBLIOGRAFIE
Autori străini:
1. Daniel Goleman, Inteligența emoțională, București, Curtea Veche,
2001;
2. Daniel Goleman, Inteligența emoțională, București, Curtea Veche,
2008;
3. Daniel Goleman, Emotional Intelligence: Why it can matter more
than IQ, New York, Bantam Books, 1995;
4. Daniel Goleman, Annie McKee, Richard Boyatzis, Inteligența
emoțională în leadership , București, Curtea Veche, 2007.
5. Howard Gardner, Multiple Intelligences, New York, Basic Books,
1993;
6. Howard Gardner, Frames of mind , New York, Basic Books, 1983;
7. Jeff Feldman, Karl Mulle, Put emotional intelligence to work:
Equip yourself for succes, Alexandria, Virginia, ASTD, 2009.
Periodice:
8. Sorin -Avram Vîrtop, Teorii contemporane despre inteligență,
Analele Universității Constantin Brâncuși din Tg -Jiu, Seria Științe
ale Educației, Nr.2/2010.
Surse internet:
1. http://www.scritub.com/sociologie/psihologie/INTELIGENTA –
EMOTIONALA61918143.php accesat la 05.04.2017 ;
2. http://mru4a.forumotion.com/t22 -metode -de-evaluare -a-
inteligentei -emotionale accesat la 10.04.2017 ;
3. https://en.wikipedia.org/wiki/Emotional_intelligence#History
accesat la 05.04.2017;
4. https://psihoconsultanta.wordpress.com/leadership/inteligenta –
emotionala/ accesat la 05.04.2017;
5. https://laurbadea.wordpress.com/2008/01/11/inteligenta –
emotionala -test/ accesat la 12.05.2017 ;
6. Studiamsu.eu/wp -vontent/uploads/36p237 -245.pdf accesat la
10.04.2017 ;
7. www.free -management -ebooks.com/dldebk -pdf/fme –
understanding -emotional -intelligence.pdf accesat la 10.04.2017 .
50
ANEXE
Anexe :
1. Anexa nr. 1. Chestionar ;
2. Anexa nr. 2. Baremul .
Figuri :
3. Figura nr. 1. Concepția lui S. Covey cu privire la tipologia
inteligențelor;
4. Figura nr.2 . Fundamentele inteligenței emoționale
5. Figura nr. 3. Ponderea fundamentelor I.E. ;
6. Figura nr. 4. Scenariul 1 ;
7. Figura nr. 5. Scenariul 2 ;
8. Figura nr. 6. Scenariul 2.1 ;
9. Figura nr. 7. Scenariul 3 ;
10. Figura nr. 8. Scenariul 4 ;
11. Figura nr . 9. Scenariul 5 ;
12. Figura nr. 10. Scenariul 6 ;
13. Figura nr. 11. Scenariul 7 ;
14. Figura nr. 12. Scenariul 8 ;
15. Figura nr. 13. Scenariul 9 ;
16. Figura nr. 14. Scenariul 10 ;
17. Figura nr. 15. Media obținută .
Tabele :
18. Tabelul nr. 1. Inteligențe multiple;
19. Tabelul nr. 2. Competențe de conducere;
20. Tabelul nr. 3 . Identificarea emoțiilor – prima parte ;
21. Tabelul nr. 4 . Identificarea emoțiilor – partea a II -a;
22. Tabelul nr. 5 . Folosirea emoțiilor .
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ LA LOCUL DE MUNCĂ ” CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC Lect.univ. dr . CHIRCA DORIN AUTOR Student masterand TUTILĂ CĂTĂLIN – SIBIU, 2017 – 3 [630715] (ID: 630715)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.