INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ ÎN LEADERSHIP EMOTIONAL INTELLIGENCE IN LEADERSHIP Marius MIHELE Masterand, Universitatea din Oradea – Facultatea de Științe… [622648]

INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ ÎN LEADERSHIP

EMOTIONAL INTELLIGENCE IN LEADERSHIP

Marius MIHELE
Masterand: [anonimizat] – Facultatea de Științe Economice
eÎmail: [anonimizat]

Abstract:

Lucrarea de față propune un concept care, adesea, e ste ignorat în
diverse organizații. Inteligența emoțională e un fa ctor cheie în procesul
devenirii unui lider mai bun, mai rezonant. Una din responsabilitățile
liderilor este aceea de a produce stări pozitive ce lor pe careÎi conduc și,
totodată, de a le canaliza emoțiile astfel încât or ganizația să beneficieze de
tot aportul lor.
A fi un lider nu înseamnă să te naști unul. Credem că, procesul prin
care putem ajunge de la lideri obișnuiți, la lideri rezonanți, nu este unul
imposibil. Liderii se formeaza, nu se nasc. În acea stă lucrare vom observa
unele calități ce pot fi dobândite de orișicine est e motivat să facă această
schimbare în modul său de conducere. Pornind de la stilul propriu de
conducere, competențele de conducere pot fi însușit e și, de ce nu, chiar să
creștem în arta de a conduce prin modelul autoperfe cționării propus în
această lucrare.

Cuvinte cheie: inteligența emoțională; leadership; conducere; rezo nant

1. Introducere

Ca unul care am frecventat destule și diverse organ izații, am avut prilejul
de a întâlni fel și fel de lideri. Unii mai buni ia r alții mai puțini buni. Eram uimit
deÎa dreptul de cei ce te făceau săÎți placă să luc rezi pentru ei. Aveau acel ceva
ce te făcea să te simți bine în preaja lor. Am învă țat apoi faptul că, toate acele
calități pe care ei le dețineau, pot fi dobândite ș i de alții. Am aflat apoi că nu este
suficient doar un IQ ridicat și autoritate pentru a putea fi un lider eficient. Este

ceva mai mult de atât. Inteligența emoțională joacă un rol important în devenirea
unui astfel de lider.
Obiectivul principal al acestei lucrări este acela de a ajuta liderii, folosind
inteligența emoțională precum și competențele de co nducere, să devină din ce în
ce mai buni în responsabilitatea de a conduce.

2. Inteligența emoțională

Am fost mereu uimiți de toate acele personaje care au rămas în istorie ca
unele personaje cu un IQ deosebit, câteva exemple f iind: Albert Einstein,
Stephen Hawking sau chiar Leonardo da Vinci. Toate aceste personaje, și multe
altele, fără îndoială putem spune că au fost poseso rii unui coeficient ridicat de
inteligență. Există însă și alte tipuri de intelige nțe, Howard Gardner, autor al
lucrării Frames of Mind din 1983, consideră că inteligența bazată doar pe u n
coeficient ridicat al IQÎului este mult prea limita tă. Howard propune alte 8 tipuri
diferite de inteligență. Acestea sunt afișate în ta belul 1 de mai jos.

Tabel 1: Inteligențe multiple

inteligenta vizual -spatiala abilitatea de a percepe lucrurile inconjuratoare
inteligenta li ngvistica abilitatea de a folosi bine cuvintele, atat in scri s cat si -n vorbit
inteligenta logic -matematica abilitatea de a folosi logica si matematica
inteligenta kinestetica abilitatea de a controla bine miscarile trupului
inteligenta muzicala abilita tea de a intelege sunete si diferite ritmuri
inteligenta interpersonala abilitatea de a relationa cu alte persoane
inteligenta intrapersonala abilitatea de a intelege propriile emotii si de a l e gestiona
inteligenta naturalista abilitatea de a te apropi a de natura, explorand si invatand de
la alte specii

Sursa: https://www.verywellmind.com/gardnersÎtheory ÎofÎmultipleÎintelligencesÎ2795161

Inteligența emoțională este o combinație între inte ligenta interpersonală și
cea intrapersonală. O inteligență emoțională ridica tă înseamnă a înțelege
propriile emoții, cauzele care duc la asemenea emoț ii și alegerile care duc la
rezultate benefice. Totodată, înteligența emoțional ă înseamnă și să înțelegi
comportamentul și emoțiile celor din jur, toate ace stea făcând apel la empatie,
abilitatea de a simți împreună cu cineva stările lu i emoționale.

7
3. Conducerea și inteligența emoțională

Întotdeauna am fost impresionați de adevărații lide ri, indiferent căÎi
găseam în istorie, filme sau chiar companii. Întotd eauna ne întrebam cum
reușește, ce abilități posedă, cum de sunt eficienț i? De ce oamenii îl ascultă și se
lasă conduși de el? Ce îi determină pe oameni săÎși dorească săÎi urmeze? Un
răspuns la aceste întrebări cu siguranță ar fi stra tegia, viziunea sau siguranța de
care dau dovadă. Însă, în cartea sa intitulată Inteligența Emoțională în
Leadership, Daniel Goleman este de părere că liderii veritabili , în cariera lor
lungă sau scurtă, întotdeauna apeleaza la emoții.
Poate ne întrebăm de ce apelează liderii chiar la e moții? Nu e suficient
viziunea sau autoritatea lor pentru a conduce alți oameni sau companii spre
succes? Adevărul este ca nu. Abilitatea liderilor d e a influența starea de spirit a
altora este vitală în mediul unei companii. Să luăm un exemplu, momentele
dificile ce pot apărea întrÎo companie, de pildă, c oncedierea unor angajați sau
chiar decesul cuiva apropiat din întreprindere, poa te duce la reacții ostile,
frustrări, furie sau chiar depresie dacă emoțiile l or nu sunt canalizate întrÎo
direcție pozitivă. Liderul, responsabil de echipa p e care o conduce, un exemplu
pe care toți îl urmăresc atent, trebuie să fie o că lăuză emoțională a grupului, atât
în momentele grele cât șiÎn cele bune.
În mediul unei organizații, fie că suntem conștienț i de acest aspect sau nu,
liderul este răspunzător de starea de spirit din ac eea organizație. Impactul pe
care el îl are, dispoziția lui, se transmite mai de parte. Liderii au avut mereu un
rol emoțional important. Încă din vremuri timpurii, liderii erau aceia care își
impuneau autoritatea folosind emoțiile. În toate cu lturile, liderii erau văzuți ca
unele persoane care aduc siguranță, claritate, vizi une și soluții atunci când
grupul trecea prin momente cruciale. De aceea, fiin d urmați și atent analizați,
decizia liderilor au o greutate ce atârnă mai greu în mediul respectiv.
ÎntrÎo organizație se nasc în permanentă emoții și fiecare contribuie cu
emoția lui. Însă, liderul este cel ce dirijează ace ste emoții. De ce? Deoarece toți
ochii sunt ațintiți spre el. Deciziile lui afecteaz ă tot grupul de oameni. Influența
sa se propagă asupra celorlalți. Cum reușește însă liderul să determine aceste
emoții? De obicei liderii sunt cei ce vorbesc mai m ult. Cuvintele lor sunt
ascultate de toți, atunci când el vorbește, liniște a trebuie să fie prezentă. Chiar și
când nu vorbesc, gesturile lor pot spune uneori mai mult decât cuvintele.
Liderul, deci, are capacitatea de a influența stare a emoțională a altora și el este
cel care fixează limita emoțiilor.
O observație ce trebuie menționată este aceasta: ca litatea dispoziției influențează
calitatea muncii. Atunci când oamenii se simt bine la locul de muncă, ei dau tot
cei mai bun. De aceea, este în interesul liderului ca grupul să se găsească întrÎo
armonie emoțională.
În acord cu înteligența emoțională, distingem doua categorii de lideri:
lideri disonanți și lideri rezonanți. Liderii dison anți sunt aceia care, nefiind în
acord cu sentimentele și emoțiile celorlalți, condu c la stări emoționale precum

frustrare, ură, furie și chiar performanțe slabe la locul de muncă. Acest model de
conducere se numește conducere disonantă. Liderii r ezonanți, pe de altă parte,
sunt aceia care empatizează cu grupul, influențează pozitiv emoțiile celorlalți și
creează o armonie emoțională în mediul de muncă. Ac est model de conducere se
numește conducere rezonantă. Pornind de la presupoz iția conform căreia
conducerea rezonantă este ceva de dorit, întrebarea la care aș dori să răspundem
în continuare este aceasta: cum pot ajunge un lider rezonant?

4. Cum să devii un lider rezonant

Provocarea de a ajunge un lider rezonant presupune o abilitate ca oricare
alta. Așa cum, de pildă, ne antrenăm să ajungem mai buni la sport sau așa cum
am învăța să cântăm la un instrument nou. Este nevo ie de ambiție și voință, de
aceea, oricine are această motivație poate ajunge u n lider mai bun, deoarece
liderii se formează, nu se nasc. De îndată ce sunte m conștienți de nevoia de
schimbare, aceasta este posibilă. Unele calități de caracter, ce duc înspre o
conducere mai bună, pot fi învățate.
Cel mai important punct atunci când se dorește dezv oltarea abilității de a
conduce este autoperfecționarea. Autoperfecționarea începe cu cinci descoperiri,
acest model al perfecționării a fost elaborat de Ri chard Boyatzis, un renumit
profesor în domeniile inteligenței emoționale. Prin practicarea zilnică a unor noi
obiceiuri, acestea ajung să fie parte din noi. În c ontinuare vom enumera cele
cinci descoperiri potrivit modelului autoperfecțion ării lui Boyatzis.

Î Prima descoperire: sinele ideal – cum as vrea sa fi u?

Î A doua descoperire: sinele real – cine sunt eu? Car e sunt calitațile și
defectele mele?

Î A treia descoperire: programul de autoperfecționare – cum îmi pot
valorifica atuurile diminuând în același timp discr epanțele dintre sinele
ideal și cel real.

Î A patra descoperire: exersarea noului comportament, a noilor
sentimente pentru a ajunge să le stăpânesc.

Î A cincea descoperire: construirea unor relații soli de care să poată facă
posibile schimbările.

9

5. Competențe și stiluri de conducere

Competențe de conducere:

A. Autocunoașterea: autocunoașterea emoțională; autoev aluare corectă;
încredere în sine.

B. Stăpânire de sine: autocontrolul; transperența; ada ptabilitatea; ambiția;
inițiativa; optimismul.

C. Conștiința socială: empatia; conștiința organizațio nală; solicitudinea.

D. Gestionarea relațiilor: inspirația; influența; form area altora; facilitatea
schimbărilor; gestionarea conflictelor; spiritul de echipă și colaborarea.

Stiluri de conducere:

A. Vizionar: rezonanță Î motivează oamenii să atingă ț eluri mărețe; impact
pozitiv; necesar când e nevoie de schimbări.

B. Sfătuitor: rezonanță Î realizează conexiuni între d orințele personale și
obiectivele organizației; impact foarte pozitiv; ne cesar pentru a ajuta un
angajat săÎși îmbunătățească performanțele.

C. Colegial: rezonanță Î generează armonie apropiinduÎ i pe oameni; impact
pozitiv; necesar pentru a întării legăturile și a vindeca răni.

D. Democratic: rezonanță Î semnalează eforturile și câ știgă devotamentul
oamenilor încurajânduÎi; impact pozitiv; necesar pe ntru a ajunge la un
acord.

E. Promotor: rezonanță Î propune obiective provocatoar e; impact adesea
negativ; necesar pentru a obține rezultate mai bune .

F. Dominator: rezonanță Î oferă direcții sigure întrÎo situație nesigură;
impact adesea negativ; necesar întrÎo situație de c riză sau în cazul
conflictelor.

6. Concluzii

Inteligența unui IQ ridicat nu este suficientă atun ci când ești pus în postura
de a conduce. Adevărații lideri întotdeauna fac ape l la emoții. Inteligență
emoțională înseamnă săÎți înțelegi propriile emoții și să le direcționezi întrÎun
sens pozitiv, atât emoțiile tale cât și a celorlalț i. ÎntrÎo organizație apar de
nenumărate ori momente tensionate care, dacă nu sun t gestionate corect, pot
afecta bunul mers și mediul de muncă al organizație i. Inteligența emoțională
primează în fața IQÎului mai ales în momentele deli cate când intelectul e mai
puțin relevant. În acele situații, empatia sau auto controlul pot fi calități mult mai
importante decât intelectul.
Întotdeauna întrÎo organizație starea de spirit va depinde de lider. Întrucât
el este cel urmat, cel ascultat de grup, deciziile lui sau starea lui de spirit va avea
o grea influență pentru cei din jurul lui. De pildă , dacă liderul e întrÎo stare de
nervozitate, există o anumită tensiune emoțională î n acel grup de persoane. De
aceea, datorită influenței pe care o are liderul as upra grupului său, distingem
două categorii de lideri. Liderul disonant, adică c el ce nu pune preț pe starea
emoțională a grupului său și, chiar mai mult, prin atitudinea lui poate deregla
mediul de lucru. Mai există o categorie de lideri, liderii rezonanți. Aceștia din
urmă sunt aceia care înțeleg starea emoțională a gr upului și acționează astfel
încât generează trăiri pozitive echipei sale.
Pentru a ajunge un lider rezonant e nevoie de ambiț ie precum și de
conștientizarea nevoi de schimbare în mai bine. Abi litățile necesare se pot
deprinde în timp, așa cum, de pildă, ne antrenăm să devenim mai buni la
vorbitul în public. Modelul autoperfecționări lui B oyatzis oferă un asemenea
tipar de îmbunătățire. Toate calitățile unui bun li der se pot învăța. Acești lideri
se conduc după valori, sunt mai deschiși, sunt mai apropiați de oameni, ei emană
rezonanță, au o pasiunea pentru slujba lor iar acea stă pasiune se transmite mai
departe. Entuziasmul lor se răspândește brusc învio rânduÎi pe cei pe careÎi
conduc. Rezonanța este cheia conducerii bazate pe i nteligența emoțională, nÎai
vrea și tu sa fii un astfel de lider?

Referințe bibliografice

1. Dann, Jill (2016), Inteligența Emoțională , Litera, București.
2. Goleman, D., Boyatzis, R., Mckee, A. (2013), Inteligența emoțională în leadership , Curtea
Veche, București.
3. Goleman, Daniel (2006), Emotional Intelligence: Why It Can Matter More Than IQ, Bantan
Book, New York.
4. Maxwell, John, C. (2003), Cele 21 de calități ale liderului , Amaltea, București.
5. https://www.verywellmind.com/gardnersÎtheoryÎofÎmul tipleÎintelligencesÎ2795161