„Inteligența emoțională în cariera militară ” Autor: Sd. Cap. Băicoianu Marian Grupa 26 1 CUPRINS I. Introducere ………………………………………… ……………… 2 II…. [604167]

LEADERSHIP MILITAR

„Inteligența emoțională în cariera militară ”

Autor:
Sd. Cap. Băicoianu Marian
Grupa 26

1

CUPRINS

I. Introducere ………………………………………… ……………… 2
II. Delimită ri conceptuale ……………………………… …………………… .4
III. Importan ța inteligen ței emo ționale în cariera militar ă…………. …..7
IV. Implica ții practice ale inteligen ței emo ționale în domeniul
militar ………………………………………………………………………………. ..10
V. Concluzii …………………… …………….. ……………………..12
VI. Bibliografie ……………………………… …………….. ………..13

2
I. INTRODUCERE

Aristotel spunea c ă: „ Oricine poate deveni furios – e simplu. Dar s ă te înfurii pe cine
trebuie, c ât trebuie, c ând trebuie, pentru ceea ce trebuie și cum trebuie – nu este deloc u șor”.1
Acesta reu șește să cuprind ă complexitatea inteligen ței emo ționale, c ât și necesitatea acesteia, într-
un citat memorabil.
Cu siguranț ă în lumea contemporan ă aproape toat ă lumea a auzit de conceptul de
Inteligență emoțional ă. Dar totuși ce este aceast ă Inteligență emoțional ă și ce face ea ? Ne ajută să
devenim mai buni în ceea ce facem? Ne conduce spre deciziile cele mai potrivite ? Ne îm bunătățește
viețile și carierele cu adev ărat?
Unii cerecet ători consideră că inteligen ța emo țional ă este o abilitate înnăscută, însă cele
mai recente studii au demonstrat că aceasta poate fi dobândită în timp, cu răbdare, utiliz ând procese
de introspecție și exerciții de identificare a emoțiilor proprii și ale celor cu care interacționăm. În
managementu l actual, este cu adevarat nevoie de lideri cu abilități de comunicare extrem de bine
dezvoltate, cu viziune, empatici, care să își motiveze angajații. I nteligența emoțională joacă un rol
din ce în ce mai important. Ea este unul dintre factorii care contribuie la realizarea unui
management de calitate.
În urma cercetarilor realizate de speciali ști în resurse umane, s -a constatat ca exist ă o rela ție
strânsă între coeficientul de inteligen ța emo țional ă și succesul în cariera. Cu c ât coeficientul de
inteligen ță emoțional ă este mai crescut, cu at ât șansele de a avea succes profesional sunt mai mari.
Aceste cercet ări, sustin faptul c ă, indiferent de domeniul de activitate, fie el bancar, medicin ă,
militar, dezvoltarea în plan profesional, depinde și de nivelul de inteligen ță emoțional ă.
Indiferent de domeniul în care liderul sau managerul își exercit ă autoritatea, inteligen ța
emoțional ă reprezint ă elemetul che ie pentru o conducere eficient ă. Mai mult de at ât, dat fiind
mediul extrem de incert, cu pericol e multiple, domeniul militar necesit ă de manageri sau lideri
competen ți, cu o inteligen ță emoționala ridicat ă. Calitatea dispoziției dictează calitatea muncii,
astfel, un moral ridicat, o stare de bine, c ât și mobilizarea emo țiilor într-o manier ă adecvat ă, vor

1 Goleman , D., Inteligen ța emo țional ă, editia 3, Editura Curtea veche, Bucure ști, 2008, p. 19.

3
conduce la rezultatele dorite, în timp ce starea tensionat ă, lipsit ă de control și înțelegere, va duce
la eșec.

4
II. DELIMIT ĂRI CONCEPTUALE

Termenul de ințeligent ă emoțional ă a fost folosit pentru prima data în anul 1990 de c ătre
psihologii, Peter Salovey și John Mayer. De-a lungul timpului, acest termen a fost des utilizat sub
forma a mai multor afirma ții celebre , precum cea a lui Socrate: „Cunoa ște-te pe tine însuți” ,
afirm ând cel mai important aspect al inteligen ței emo ționale, și anume cunoa șterea propriilor
emoții și gestionarea acestora.
Unul dintre cei mai cunoscu ți și mai reprezentativi psihologi care au abordat și aprofundat
domeniul inteligen ței emo ționale este Daniel Goleman. Autorul define ște inteligen ța emo țional ă
ca fiind “abilitatea unei persoane de a înțelege și a-și gestiona eficient emo țiile sale, de a înțelege
și a se descurca cu emo țiile celor din jur în scopul cre ării unor rela ții adecvate cu ceilal ți și a
creării unui echilibru emoț ional at ât intrapersonal cât și interpersonal .”2 Inteligen ța emo țional ă
înseamn ă folosirea inteligent ă a emo țiilor în via ța personal ă și profesional ă. Defini ția inteligen ței
emoționale propus ă de Daniel Goleman, pare a fi defini ția unui lider ideal, acesta fiind un alt
argument a l importan ței inteligen ței emo ționale în cadrul carierei militare, care are la baza
imaginea unor lideri militari eficien ți.
În viziunea lui Daniel Goleman , exist ă cinci dimensi uni ale inteligen ței emo ționale. F iecare
dintre acestea au un impact major asupra carierei pe care persoana o urmeaz ă, în special în
domeniul militar , și anume: constiin ța de sine, autocontrolul, motiva ția, empatia , aptitudinile
sociale.
Constiin ța de sine presupune identificarea și întelegerea propriilor emo ții. Goleman,
vorbe ște despre constiin ța de sine ca fiind cunoa șterea de sine, cuno așterea propriilor emo ții și a
consecin țelor pe care acestea le pot avea . Autocontrolul se refer ă la capacitatea persoanei de a
gestiona eficient emo țiile. Managementul constructiv al emo țiilor duce la o capacitate ridicat ă de
adaptare la situatii noi, c ât și la disciplin ă. Pentru a putea controla emo țiile eficient, este necesear ă
cunoa șterea și înțelegerea acestora. Motiva ția, este cea de a treia dimensiune a inteligen ței
emoționale, care face referire la capacitatea persoanei de a dep ăși obstacolele în vederea atingerii

2 Goleman , D., Inteligen ța emo țional ă, editia 3, Editura Curtea veche, Bucure ști, 2008.

5
obiectivelor stabilite. În concep ția autorului, un rol important în ob ținerea succesului îl au
optimismul, perseveren ța și dorin ța de a reu și.
Empatia este cap acitatea persoanei de a se transpune în psihicul altei persoane. Mai concret,
persoana care dispune de un nivel înalt al inteligen ței emo ționale este capabil ă să înțeleag ă emoțiile
celor din jur . În strânsă legătură cu empatia, se afl ă aptitudinile sociale care reprezint ă capacitatea
de a stabili relatii cu cei din jur. De asemenea, aptitudinile sociale implic ă rezolvarea conflictelor,
capacitatea de a lucra în echip ă și de a conduce eficient.
O alt ă contribu ție adus ă domeniului de cerc etare al in teligen ței emo ționale, este
reprezentat ă de lucrarea „The emotional intelligence activity book: 50 activities for promoting EQ
at work”, scris ă de Adele B. Lynn. Aceasta define ște inteligen ța emo ționala ca fiind acea
dimensiune a inteligen ței care este responsabil ă de capacitatea noastr ă de autocontrol și de
capacitatea de a gestiona relatiile cu cei din jur. De asemenea, autorul sustine faptul c ă, în fiecare
zi apar provoc ări și oportu nități, iar inteligen ța emo țional ă este cea care ne ajut ă să le depa șim,
respectiv s ă ne apropiem de ele.
Utiliz ând o abordare mai literar ă, autorul sus ține c ă inteligen ța emo țional ă este acel factor
care determina dac ă „ facem limonad ă atunci c ând viata ne ofer ă lămâi sau continu ăm să trăim
bloca ți cu gustul am ărăciunii”.3
În accep țiune cu psihologul Daniel Goleman, autoarea Adele Lynn, vorbe ște despre
dimensiunile inteligen ței emo ționale, la care adaug ă influen ța perso nală și măestria viziunii. Dou ă
dimensiuni care accentueaz ă necesitatea inteligen ței emo ționale în domeniu de activitate militar.
Influen ța perso nală este abilitatea de a -i influen ța pe cei din jur prin exemple și cuvinte, de
a-i conduce folosind abilit ăti sociale. De asemenea, presupune capacitatea de a -i îndruma pe ceilalti
spre atingerea obiective lor propuse. M ăestria viziunii face referire la capacitatea de a -ți forma o
viziune ghidat ă de puternice credin țe, principii. Atunci c ând ac țiunile presoanei urmeaz ă calea
viziunii sale asupra lucrurilor, persoana este motivat ă să continue și se simte împăcată cu sine.
Acest lucru se refer ă la faptul c ă fiecare persoan ă are o viziune asupra a ceea ce urm ărește și are

3 Lynn , A. B. , The Emotional Intelligence Activity Book: 50 Activities for Promoting EQ at Work , Editura
AMACOM, New York, 2002.

6
anumite principii stabilite. Prin intermediul inteligen ței emo ționale, persoana este capabil ă să
urmăreasc ă propriul drum în via ță, în acord cu cei din jur, și cu viziunea sa.

7
III. IMPORTAN ȚA INTELIGEN ȚEI EMO ȚIONALE ÎN
CARIERA MILITAR Ă

Încă din cele mai vechi timpuri, omul a avut dorin ța de a se afirma, de a evolua. În prezent,
majoritatea omenilor doresc sa aib ă succes în cariera și să evolueze în plan profesional. Un rol
important în vederea realiz ării acestui lucru il joac ă inteligen ța emo țional ă. Aspectul inteligen ței
cognitive este asemnea foarte important, însă studiile recente arat ă că nu întotdeauna persoanele cu
un IQ ridicat, pot face fa ță provoc ărilor din viata de zi cu zi, în timp ce persoanele care dispun de
un coeficient de inteligen ță emoțional ă ridicat, reu șesc s ă fie mult mai eficiente.
În ceea ce prive ște domeniul militar, inteligen ța cognitiv ă trebuie s ă se îmbine eficient cu
inteligen ța emo țional ă, dat fiind faptul c ă nu este suficient s ă știi ce trebuie s ă faci, ci trebuie s ă știi
în ce manier ă și când trebuie s ă pui în practic ă cele învățate. În cadrul domeniului militar, exist ă
mai multe cerin țe, atât de la membrii grupului c ât și de la liderul acestora. Liderul militar are rolul
de a conduce eficient grupul și de a contribui la coeziunea acestuia.
Aportul inteligen ței emo ționale în cadrul carierei militare este remarcabil. Inteligen ța
emoționala este o aptitudine neces ară a unui lider militar , dat fiind faptul c ă acesta întâmpin ă
multi ple obstacole, momente dificile în care trebuie s ă ia decizii decisive, și mai ales, faptul c ă
trebuie s ă își conduc ă grupul într-o manier ă eficient ă și inovativ ă care s ă asigure at ât buna stare a
acestuia c ât și reusita sarcinii.
Necesitatea conducerii eficiente a emo țiilor în domeniul militar este evident ă, dat fiind
faptul c ă este un cadru incert, cu posibile pericole. Coeziunea grupului depinde în mare m ăsură de
liderul acestuia, iar în domeniul militar, principalele competen țe ale unui lider militar sunt
determinate de nivelul de inteligen ță emoțional ă. Acesta trebuie sa știe să gestioneze at ât propriile
emoții, cât și ale membrilor grupului, atât pentru a sus ține un moral ridicat, cât și pentru a asigura
reusita sarcinilor. Rezisten ța la stresul crescut din cadrul misiunilor, dep ășirea momentelor dificile
în luarea unor decizii eficiente, sus ținerea întregii echipe și mobilizarea acesteia, toate aceste
lucruri sunt po sibile din partea unui lider care dispune de un nivel ridicat al inteligen ței emo ționale.
Dat fiind faptul c ă exist ă atât de multe beneficii venite o data cu un nivel înalt al inteligen ței
emoționale, preg ătirea psihic ă a militarului este absolut necesar ă. Acesta cunoa ște încă de la

8
începutul carierei sale, riscurile la care este expus și responsabilit ățile pe care le va avea pe
parcursul evolu ției sale în domeniul militar. Este bine cunoscut faptul c ă emoțiile pot perturba
munca. Acestea sunt principalul factor perturbator în domeniul militar, dat fiind mediul incert și
stresul la care este supus militarul. Un lider cu o preg ătire psihica adecvat ă va fi capabil s ă
gestioneze aceste emo ții și să contribuie la bun ăstarea grupului pe care îl conduce. A șa cum spune
Daniel Goleman : “Când oamenii se simt bine, ei dau tot ce au mai bun; Sentimentele de bunăstare
lubrifiaz ă eficienț a mental ă, ajutându-i pe oameni să înteleag ă mai ușor informa țiile, să aplice mai
bine regulile de decizie în cazul unor judec ăți dificile și să fie mai flexibili în raționamentele lor…
Ca o consecin ță, oamenii sunt mai încrez ători în abilitatea lor de a atinge un obiectiv, sunt mai
creativi, mai apți în a lua decizii și mai dispusi să-și ofere ajutorul. “.4
Stresul la care militar ii sunt supu și poate avea urm ări pe termen lung sau chiar toata via ța,
în acest sens, preg ătirea psihic ă anterioar ă a acestora este absolut necesar ă. Militarii trebuie s ă aibă
dezvoltat ă inteligen ța emo ționala, pentru a reu și să gestioneze adecvat emo țiile complexe în cele
mai periculoase și dificile situa ții.
Așa cum sus ține și psihologul Goleman, controlul este cuv ântul cheie al inteligen ței
emoționale. În momentul în care oamenii simt c ă exercit ă un minim de control asupra situa ției,
atunci se pot descurca mult mai bine din punct de vedere emo țional, în compara ție cu cei care se
simt neajutora ți. Mediul militar presupune exigen țe mari cu privire la preforman țe, cât și condi ții
extreme la care militarul este supus.
Inteligen ța emotional ă este un conc ept care se dezvolt ă din ce în ce mai mult, de
însemnatate centrala în domeniul militar. Instruirea militarilor din punct de vedere psihic, pentru
realizarea cu succes a misiunilor din afara grani țelor țării, are la baza principalele dimensiuni ale
inteligen ței emotionale: con știința de sine, autocontrolul, motiva ția, empatia, aptitudinile sociale.
Militarul trebuie s ă fie con știent de propriile emo ții, de propriile limite. De asemenea,
trebuie s ă învețe să își gestioneze emo țiile într-un mod constru ctiv, astfel încât să poată lua deciziile
corecte, în situa ții tensionate. Un militar motivat, este un militar puternic, care își va accepta rolul
cu responsabilitate și devotament. Empatiz ând cu colegii, respectiv subordona ții, militarul va da

4 Goleman, D., Boyatzis, R., Mckee , A., Inteligență emoțională în leadership , Editura Curtea veche,
București, 2007.

9
dovad ă de întelegere a emo țiilor celor cu care interac ționeaz ă și va ajuta la instaurarea
sentimentului de încredere. De asemenea, aptitudinile sociale sunt definitorii pentru un militar aflat
în misiune, rela țiile stabilite cu restul membrilor echipei trebuind s ă fie unele stabile, de încredere
și respect reciproc.

10
IV. IMPLICA ȚII PRACTICE ALE INTELIGEN ȚEI
EMO ȚIONALE ÎN CARIERA MILITAR Ă

Implica țiile practice ale inteligen ței emo ționale în domeniul militar sunt nenum ărate.
Mediul militar este unul incert și nesigur, implic ând pericole și stres la tot pasul. Cariera militar ă
implic ă un grad ridicat de responsabilitate și seriozitate, iar pentru a putea face fa ță unor cerin țe
stricte, un militar trebuie s ă fie preg ătit atât fizic, c ât și psihic.
Un exemplu concret și actual îl reprezint ă pregătirea psihica a militarilor participan ți la
misiuni în afara grani țelor țării. Aceast ă pregătire psihic ă este necesar ă pentru a cre ște eficien ța
militarilor pe timpul ac țiunilor de lupt ă. Teatrul de opera ții este un mediu generator de emo ții și
stres, motiv pentru care, militarii trebuie s ă se adapteze situa ției și să se prezinte în cea mai bun ă
form ă.5
O astfel de preg ătire, conform psihologului Batalionului 151 Infanterie "Lupii Negri",
locotenentul Liliana Negură, const ă atât în identificarea și înțelegerea situa țiilor problematice , a
factorilor de risc, c ât și în învățarea unor metode de management al stresului și al emo țiilor. De
asemenea, psihologul are ca sarcin ă să prezinte militarilor c âteva modalit ăți de gestionare a
emoțiilor în diferite situa ții. Aceast control al emo țiilor este esen țial tinând cont de mediul nesigur
în care se vor afla militarii pentru o bun ă perioad ă de timp.6
O pregatire temeinic ă a militarilor cre ște șansele unei misiuni reu șite, va asigura coeziunea
grupului , cât și moralul ridicat al acestuia . Aceste lucruri se datoreaz ă în mare parte conceptului
care a început s ă capete din ce în ce mai mult ă însemnătate în foarte multe domenii, și anume,
intelig enței emo ționale. Astfel, militarii își vor identifica propriile emo ții și le vor înțelege, vor fi
capabili s ă îi înțeleag ă pe ceilal ți și se vor putea sus ține reciproc. Gestionarea emo țiilor presupune
autocontrol. Autocontrolul este cuv ântul cheie în cadrul unei misiuni. Înainte de toate, un militar
trebuie s ă știe să își gestioneze emo țiile pentru a putea face fa ță provocarilor, pentru a se putea baza
pe coechipieri și pentru a inspira încredere acestora la randul lui. Î n situa țiile tensionate, un militar

5 Popa, M., Psihologie militară , Editura Polirom, București, 2012.
6 Gitman , A., Asistența psihologică în teatrul de operații , în Revista For țelor Terestre nr.3/2008.

11
trebuie s ă își păstreze calmul și să acționeze precum a fost instruit, pentru a nu se expune la risc pe
sine, c ât și pe coechipierii s ăi.
De asemenea, un aspect foarte important de precizat este reprezentat de liderul militar. Într-
o misiune, fiecare membru este important, însă liderul este cel care ia deciziile, motiv pentru care
ii revin și alte responsabilit ăti.
Un lider militar trebuie să ia decizii eficiente, într-un timp util, lu ând în calcul fiecare risc
posibil. În astfel de situa ții, acesta este supus unor emo ții cople șitoare pentru un om neinstruit, însă
pregătirea de care acesta dispune, il ajuta s ă se mobilizeze și să acționeze adecvat. Un coeficient
ridicat al inteligen ței emo ționale, ii va permite acestuia s ă își stăpâneasc ă emoțiile într-un mod
constructiv și să preia controlul. Deciziile trebuie s ă fie ra ționale și în concordan ță cu scopul
misiunii. De asemenea, în cadrul tea trului de opera ții, liderul trebuie s ă mențină moralul ridicat
echipei, lucru posibil empatiz ând și înțelegând emo țiile celorlal ți. Inteligen ța emo țional ă poate face
diferen ța dintre o misiune reusit ă și una e șuată.

12
V. CONCLUZII

În urma studierii literaturii de specialitate, în ceea ce prive ște inteligen ța emo țional ă, am
putut ajunge la concluzia c ă este o dimensiune a inteligen ței pe care trebuie s ă se pun ă accentul
în majoritatea domeniilor. Dat fiind faptul ca fiecare domeniu de parctic ă implic ă resurse
umane, omul av ând un bagaj de cuno ștințe, dar și de emo ții, inteligen ța emo țional ă nu este de
neglijat. Inteligen ța emo țional ă, așa cum sus țin autorii preciza ți în lucrarea de fa ță, poate face
diferen ța între succes și eșec.
Un om cu un coeficient de inteligen ță crescut, care nu dispune de un nivel ridicat al
inteligen ței emo ționale, poate întâmpina dificult ăți în cazul unei situa ții tensionate, în timp ce
o altă persoan ă cu un coeficient al inteligen ței emo ționale crescut, se poate mobiliza și poate
da randament maxim. Aceea și teorie se aplic ă și în cadrul domeniului militar, motiv pentru care
inteligen ța cognitiv ă trebuie s ă se imbine cu inteligen ța emoțională , cât și cu cea motric ă, pentru
a obține rezultatele dorite.
Domeniul militar este unul primejdios în ceea ce prive ște misiunile din afara grani țelor ță rii,
iar preg ătirea militarilor este indispensabil ă reușitei. Gestionarea emo țiilor, înțelegerea
acestora, empatia, aptitudinile sociale, ajut ă militarul s ă se adapteze cerin țelor riguroase
solicitate de mediul în care îș i desf ăsoara activitatea.
În concluzie, inteligen ța emo țional ă are un rol semnificativ în cariera militar ă, contribuind
la dezvoltarea personal ă a militarului și la o coeziune ridicat ă în cad rul grupului.

13
VI. BIBLIOGRAFIE

1. Gitman, A., Asistența psihologică în teatrul de operații , în Revista Forțelor Terestre
nr.3/2008.
2. Goleman, D. , Inteligența emoțională , editia 3, Editura Curtea veche, București, 2008, p. 19.
3. Goleman, D., Boyatzis, R., Mckee , A., Inteligență emoțională în leadership , Editura Curtea
veche, București, 2007.
4. Lynn, A. B., The Emotional Intelligence Activity Book: 50 Activities for Promoting EQ at
Work , Editura AMACOM, New York, 2002.
5. Popa, M., Psihologie militară , Editura P olirom, București, 2012.
6. Roco, M., Creativitate și inteligență emoțională , Editura Polirom, București, 2001.