INTELIGENTA ARTIFICIALA SI LIBERTATEA CONSTIINTEI Inteligența Artificială este capacitatea mașinilor sau a [613054]

INTELIGENTA ARTIFICIALA

SI LIBERTATEA

CONSTIINTEI

Inteligența
Artificială
este
capacitatea
mașinilor
sau
a
computerelor
de
a
îndeplini
atribuții
și
sarcini

asociate
în
mod
obișnuit
cu
inteligența
umană.
Definiția
cea
mai
des
acceptată
a
Inteligenței
Artificiale
a
fost

dată
în
1955,
de
omul
de
știință
John
McCarthy
:
„Este
vorba
despre
inteligență
artificială
atunci
când
o
mașină

se comportă într-un mod care ar putea fi considerat inteligent, dacă ar fi vorba de un om .”

În
informatică,
inteligența
artificială
este
inteligența
expusă
de
mașini,
spre
deosebire
de
inteligența

naturală,
expusă
de
oameni
și
de
unele
animale.
Termenul
„inteligență
artificială”
este
utilizat
colocvial
pentru
a

descrie
mașinile
care
imită
funcțiile
„cognitive”
pe
care
le
asociază
oamenii
cu
alte
minți
umane,
cum
ar
fi

„învățarea” și „rezolvarea problemelor”.

Inteligența
artificială
este
o
noțiune
care
a
apărut
încă
din
antichitate.
În
mitologia
greacă,
de
exemplu,

se
vorbește
despre
creațiile
mecanice
ale
zeului
Hefaistos.
Istoria
inteligenței
artificiale
așa
cum
este
ea

p
​
ercepută
în
ziua
de
astăzi
–
tehnologie
care
gândește
ca
un
om
–
începe,
însă,
în
a
doua
parte
a
secolului
trecut.

Odată
cu
invenția
computerului
digital
în
anii
„40,
ideea
construcției
unei
minți
artificiale,
electronice,
a
prins

tot mai mult contur.

Procesarea
inteligentă
are
nevoie
de
trei
elemente
esențiale:
memoria,
comunicarea
și
calculul
logic.

Atât
creierul
cât
și
calculatorul
se
bazează
pe
aceste
procese,
însă
într-un
mod
diferit.
Dacă
un
computer

stochează
datele
exact
pentru
a
le
reda
identic,
mintea
umană
nu
reține
perfect,
ba
dimpotrivă,
de
cele
mai
multe

ori reține doar parțial, uită sau chiar confabulează.

Când
învățam,
în
loc
să
stocăm
datele
precum
în
cartea
de
telefon,
noi
formămtipare,
pentru
a
putea

recunoaște
lucrurile
învățate.
Aceste
tipare
au
rolul
de
a
generaliza
pentru
a
atinge
un
anumit
nivel
de

invarianță,
mai
puțin
vulnerabil
la
diferențele
continue
care
se
produc
constant
odată
cu
trecerea
timpului
și
la

fiecare experiență distinctă.

Mintea
este
locul
nostru,
acolo
unde
ne
trăim
experiențele
de-o
viață.
Acolo
unde
învățăm
și
ne

dezvoltăm,
unde
uităm
ca
apoi
să
ne
și
regăsim.
Ne
purtăm
cu
noi
în
minte,
oriunde
am
fi.
Acolo
suntem
acasă.

E
centrul
nostru:
un
loc
pe
cât
de
firesc
și
de
natural
când
e
privit
din
interior,
pe
atât
de
misterios
când
e
privit

și
studiat
din
afară.Putem
spune
cu
certitudine
că
sistemele
de
calcul
încă
nu
fac
ceea
ce
face
o
minte
umană.

Mintea,
prin
intermediul
nervilor,
și
nu
numai,
ajunge
până
în
cele
mai
îndepărtate
celule
ale
noastre
și
își

începe
gândirea
încă
de
la
nivelul
simțurilor
și
al
pielii,
fiind
într-o
directă
legătură
cu
lumea
înconjurătoare,
cu

mișcările
și
acțiunile
noastre,
relația
cu
obiectele
și
ființele
din
jur.
Dacă
computerul
operează
cu
simboluri
care
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
apoi
definesc
virtual
experiențe,
mintea
parcurge
un
drum
invers,
dinspre
experiențe
trăite
către
simbolurile
care
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
apoi
le
reprezintă.Calculatorul
este
precum
o
oglindă:
încercând
să
construim
inteligență
ajungem
să
o
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
cunoaștem mai bine pe a noastră. Legând tot mai mult partea fizică a lumii de procesele înalte ale gândirii,
 
 
ajungem
să
ne
înțelegem
mai
bine
în
legătură
cu
lumea
și,
în
același
timp,
să
atingem
și
limitele
cunoașterii
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
fizice
 
 
Dacă
nu
este
utilizată
corespunzător,
inteligenta
artificiala
ar
putea
conduce
la
decizii
influențate
de
date
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
precum
etnia,
sexul
sau
vârsta
în
procese
precum
angajarea
sau
concedierea,
acordarea
de
împrumuturi
sau
chiar
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
în cadrul procedurilor penale.
 
 
Inteligenta
artificiala
ar
putea
avea
un
impact
grav
asupra
dreptului
la
viață
privată
și
la
protecția
datelor.
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Spre
exemplu,
ar
putea
fi
utilizată
în
echipamente
de
recunoaștere
facială
sau
pentru
urmărirea
online
și
crearea
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
de profiluri a persoanelor fizice.
 
 
Poate
reprezenta
totodată
o
amenințare
la
adresa
democrației;
inteligenta
artificiala
a
fost
deja
blamată
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
pentru
crearea
camerelor
de
ecou
online
pe
baza
comportamentului
online
anterior
al
unei
persoane,
afișând
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
numai
conținut
apreciat
de
o
persoană,
în
loc
să
creeze
un
mediu
propice
dezbaterilor
publice
pluraliste,
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
accesibile
în
mod
echilibrat
și
favorabile
incluziunii.
Poate
fi
folosită
chiar
pentru
a
crea
materiale
video,
audio
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
și
imagini
false
extrem
de
realiste
(așa-numitele
„deepfakes”),
ce
implică
riscuri
financiare,
dăunează
reputației
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
și
periclitează
procesul
decizional.
Toate
acestea
ar
putea
avea
drept
consecință
separarea
și
polarizare
în
sfera
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
publică și manipularea alegerilor.
 
 
Inteligenta
artificiala
ar
putea
juca,
de
asemenea,
un
rol
în
a
împiedica
libertatea
de
întrunire
și
de
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
protest,
din
cauza
acțiunii
de
urmărire
și
de
creare
a
profilului
anumitor
persoane
pe
baza
convingerilor
sau
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
acțiunilor lor.
 
 
Într-o
accepțiune
largă,
libertatea
conștiinței
este
posibilitatea
cetățeanului
de
a
avea
și
de
a
exprima
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
public
o
concepție
a
sa
despre
lumea
înconjurătoare.
Ea
este
una
din
primele
libertati
inscrise
in
catalogul
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
drepurilor umane.Această libertate este reglementată prin art. 29 di n Constituție:

1)
Libertatea
gândirii
și
a
opiniilor,
precum
și
libertatea
credințelor
religioase
nu
pot
fi
îngrădite
sub
nici
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
o
formă.
Nimeni
nu
poate
fi
constrâns
să
adopte
o
opinie
ori
să
adere
la
o
credință
religioasă,
contrare
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
convingerilor sale.
 
 
(2)
Libertatea
conștiinței
este
garantată;
ea
trebuie
să
se
manifeste
în
spirit
de
toleranță
și
de
respect
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
reciproc.
 
 
(3)
Cultele
religioase
sunt
libere
și
se
organizează
potrivit
statutelor
proprii,
în
condițiile
legii.
​
(4)
În
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
relațiile
dintre
culte
sunt
interzise
orice
forme,
mijloace,
acte
sau
acțiuni
de
învrăjbire
religioasă
​
(5)
Cultele
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
religioase
sunt
autonome
față
de
stat
și
se
bucură
de
sprijinul
acestuia,
inclusiv
prin
​
înlesnirea
asistenței
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
religioase în armată, în spitale, în penitenciare, în azile și în orfelinate.
 
(6)
Părinții
sau
tutorii
au
dreptul
de
a
asigura,
potrivit
propriilor
convingeri,
educația
copiilor
minori
a
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
căror răspundere le revine.
 
 
Libertatea
constiintei
este
o
libertate
esentiala,
ea
comanda
existanta
si
continutul
altor
libertati,
precum
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
libertatea
cuvantului,
libertatea
presei,
libertatea
asocierii,
pentru
ca,
in
fond,
aceste
libertati
sunt
mijloace
de
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
exprimare
a
gandurilor,
religiei,
opiniilor.
Libertatea
constiinte
trebuie
inteleasa
sic
a
factor
de
continuitate
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
spiritual
in
cadrul
familiei,
parintii
avnd
dreptul
natural
dar
si
obligatia
de
a
se
ocupa
de
cresterea
si
educarea
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
copiilor lor.
 
 
Oamenii
ar
trebui
să
rămână
liberi
să
adopte
decizii
de
viață
pentru
ei
înșiși.
Aceasta
implică
absența
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
intruziunii
suverane,
dar
necesită,
de
asemenea,
intervenția
guvernului
și
a
organizațiilor
neguvernamentale
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
pentru
a
asigura
faptul
că
persoanele
fizice
sau
persoanele
expuse
riscului
de
excluziune
au
acces
egal
la
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
beneficiile
și
oportunitățile
inteligentei
artificiale.
În
contextul
inteligentei
artificiale,
libertatea
individului
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
necesită
atenuarea
constrângerii
nelegitime
(in)directe,
a
amenințărilor
la
adresa
autonomiei
psihice
și
a
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
sănătății
mintale,
a
supravegherii
nejustificate,
a
inducerii
în
eroare
și
a
manipulării
nedrepte.
De
fapt,
libertatea
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
individului
înseamnă
angajamentul
de
a
permite
persoanelor
fizice
să
exercite
un
control
și
mai
mare
asupra
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
vieților
lor,
inclusiv
(printre
alte
drepturi),
protecția
libertății
de
a
desfășura
o
activitate
comercială,
libertatea
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
artelor și științelor, libertatea de exprimare, dreptul la viață privată și libertatea de întrunire și de asociere.
 
 
Un
alt
aspect
este
legat
de
modul
în
care
tehnologia
artificială
va
duce
la
mari
probleme
sociale
în
viitor,
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
dat
fiind
faptul
că
aceasta
va
cauza
disponibilizări
în
masă
și
înlocuirea
oamenilor
cu
tehnologie
care
deține
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
inteligență
artificială,
pe
scurt,
o
nouă
revoluție
industrială.
În
anii
următori,
inteligența
artificială
va
influența
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
fiecare
aspect
al
vieții
umane.
Inteligenta
artificiala,
sau
tehnologia
care
simulează
comportamentul
inteligent
în

mașinării,
va
schimba
maniera
în
care
procesăm,
înțelegem
și
analizăm
informația;
va
arunca
o
serie
de
locuri
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
de
muncă
în
desuetudine,
le
va
transforma
pe
restul
și
va
crea
noi
industrii;
va
modifica
maniera
în
care
predăm,
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
ne
creștem
mâncarea
sau
ne
tratăm
bolnavii.
Inteligenta
artificiala
schimbă
și
va
schimba
în
continuare
până
și
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
tipurile convenționale de conflict.
 
 
La
fel
ca
multe
tehnologii,
sistemele
inteligentei
artificiale
pot
să
capaciteze
și,
în
egală
măsură,
să
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
obstrucționeze
drepturile
fundamentale.
De
exemplu,
acestea
pot
fi
benefice
pentru
oameni,
ajutându-i
să
își
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
identifice
datele
cu
caracter
personal
sau
sporind
accesibilitatea
educației,
sprijinind,
așadar,
dreptul
lor
la
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
educație.
Totuși,
având
în
vedere
domeniul
de
aplicare
și
capacitatea
sistemelor
inteligentei
artificiale,
acestea
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
pot,
de
asemenea,
să
afecteze
negativ
drepturile
fundamentale.
În
situațiile
în
care
există
astfel
de
riscuri,
ar
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
trebui
să
se
efectueze
o
evaluare
a
impactului
asupra
drepturilor
fundamentale.
Aceasta
ar
trebui
să
se
efectueze
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
înainte de dezvoltarea sistemelor inteligentei artificiale și să includă o evaluare prin care să se stabilească dacă
 
 
riscurile
pot
fi
reduse
sau
justificate
ca
fiind
necesare
într-o
societate
democratică
în
vederea
respectării
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
drepturilor
și
libertăților
altor
persoane.
În
plus,
ar
trebui
să
se
instituie
mecanisme
pentru
a
primi
feedback
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
extern
cu
privire
la
sistemele
inteligentei
artificiale
care
ar
putea
încălca
drepturile
fundamentale.
​
Poate
cea
mai
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
p
​
rofundă
anxietate
legată
de
apariția
roboților
inteligenți
este
legată
de
o
posibilă
pierdere
a
libertății.
Eu
cred
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
cu
tărie
că
libertatea
adevărată
e
o
manifestare
superioară
a
inteligenței
și
conștiinței
ultime.
Prin
urmare,
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
înțelegerea
și
evoluția
inteligenței,
fie
ea
pur
biologică
sau
nu,
se
va
produce
în
direcția
lărgirii
libertății,
într-o
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
mai bună armonie cu iubirea și cu respectul pentru cea care a născut-o și a purtat-o – Vi ață
 
 
Bibliografie
 
 
1.
​

Calculatorul și drumul spre conștiința umană

 
 
2.
​
https://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/society/20200827S TO85804/ ce-este
 
inteligenta-artificiala-si-cum-este-utilizata
 
 
3.
​
https://www.europarl.europa.eu/meetdocs/2014_2019/plmr ep/COMMITTEES/JURI/DV/
 
2019/11-06/Ethics-guidelines-AI_RO.pdf
 
 
4.
​
Constitutia Romaniei