Inteligen a Emo ională – ț țMihai Tudor-Cătălin [601349]

Inteligen a Emo ională – ț țMihai Tudor-Cătălin
1 Bazele teoretice
1.1 Inteligen a Emo ională ț ț
Termenul de „inteligen ă emo ională” a fost formulat pentru prima dată în 1985 de Wayne ț ț
Leon Payne, în lucrarea sa de diserta ie ce poartă numele de ț „A STUDY OF EMOTION:
DEVELOPING EMOTIONAL INTELLIGENCE”. În această lucrare W.L. Payne men ionează ț
faptul că există o formă de inteligen ă prezentă sub forma unei abilită i de rela ionare creativă între ț ț ț
stări precum teama, durerea i dorin a. Această afirma ie a fost întărită de psihologul David ș ț ț
Wechsler ( autorul testelor de inteligen ă teoretică sau academică, ț Wechsler Adult Intelligence Scale
– WAIS în 1939 care mai apoi s-a numit Wechsler-Bellevue Intelligence Test ). În dezvoltarea
testelor de inteligen ă pentru adul i, copii i pre colari D. Wechsler a observat că o persoană se ț ț ș ș
adaptează la mediul în care se dezvoltă atât prin elemente de ordin cognitiv cât i prin factori ș
afectivi, personali ori sociali, ace tia fiind implica i direct în tipul de succes al vie ii sale. Cu alte ș ț ț
cuvinte „capacitatea de a face fa ă emo iilor duce la performan e mai mari la coală, muncă i în ț ț ț ș ș
rela iile interumane” ț(Mihaela Roco, 2004)1.
Inteligen a emo ională este împăr ită în trei mari direc ii: ț ț ț ț
1.Mayer-Salovey;
2.Rouven Bar-On;
3.Goleman Daniel;
1.direc ia lui Mayer i Salovey ce consideră că inteligen a emo ională implică: ț ș ț ț
◦capacitatea de a percepe i exprima corect emo iile; ș ț
◦abilitatea de a genera sentimente în cazul în care în acest fel se facilitează gândirea;
◦capacitatea de cunoa te, în elege i regla emo iile în vederea sporirii dezvoltării ș ț ș ț
emo ionale dar i intelectuale.ț ș
1Roco, M. (2004). Creativitate i Inteligen ă Emo ională ș ț ț , Bucure ti: Polirom, p. 138 ș
6

Inteligen a Emo ională – ț țMihai Tudor-Cătălin
2.direc ia Rouven Bar-On, doctor al universită ii din Tel Aviv : ț ț
◦din punct de vedere intra-personal printre componentele inteligen ei emo ionale ț ț
dezvoltate de Reuven Bar-On putem enumera:
▪con tientizarea propriilor emo ii, ce constă în capacitatea de a recunoa te propriileș ț ș
sentimente;
▪asertivitatea , ce presupune a pune într-o manieră constructivă i u or de acceptat din ș ș
prisma “luminii” în care sunt puse gândurile i convingerile personale comparativ cu ș
gândurile i convingerile interlocutorului; ș
▪respectul de sine, ce se materializează în acceptarea lucrurilor considerate la bază
bune pentru sine i care au o valoare ridicată fa ă de alte lucruri conform acelora i ș ț ș
valori personale;
▪autorealizrea, reprezentând puterea de a realiza propriile capacită i i de a fi în ț ș
măsură să te implici în activită i ce urmăresc un scop cu anumite semnifica ii ț ț
personale
▪independen a, constă în abilitatea de a- i men ine i direc iona propriile gânduri sau ț ț ț ș ț
idei.
◦Reuven Bar-On din punct de vedere intrapersonal ca i componente distinge: ș
▪empatia, reprezentând capacitatea de a recunoa te, în elege i accepta sentimentele ș ț ș
interlocutorului sau a altor persoane.
▪rela iile interpersonale, din punct de vedere al capacită ii de a stabili i a între ineț ț ș ț
rela ii cu alte persoane ce se raportează pozitiv i reciproc la propria persoană.ț ș
▪Responsabilitatea socială, reprezentată de contribu ia adusă grupului social de ț
apartenen ă sau de provenin ă. ț ț
◦Adaptabilitatea are următoarele componente:
▪rezolvarea problemelor, abilitatea de a putea identifica în mod real problemele
aceasta ducând la o poten ială modalitate de rezolvare; ț
▪testarea realită ii, capacitatea de a găsi coresponden a sau de a realiza ne- ț ț
coresponden a dintre o experien ă trăită i obiectivele personale; ț ț ș
▪flexibilitatea, fiind reprezentată de capacitatea de ajustare a gândurilor, emo iilor dar ț
i a comportamentului în vederea schimbării condi iilor unei situa ii.ș ț ț
◦Controlul stresului:
7

Inteligen a Emo ională – ț țMihai Tudor-Cătălin
▪toleran a la stres, capacitatea de a face fa ă evenimentelor i situa iilor stresante ț ț ș ț
▪controlul impulsurilor, reprezentat de abilitatea de opune rezisten ă sau a amâna ț
tendin a de a ac iona grăbit. ț ț
◦Dispozi ia generală: ț
▪fericirea, prin a te sim i satisfăcut de via ă, singur sau împreună cu ceilal i; ț ț ț
▪optimism, reprezentând capacitatea de a men ine o atitudine pozitivă în legătură cu ț
via a sau anumite evenimente ce pot destabiliza echilibrul emo ional.ț ț
3.direc ia lui Daniel Goleman: ț
◦con tiin a de sine, concretizată prin:ș ț
▪autocunoa tere emo ională; ș ț
▪autocunoa tere realistă i concretă; ș ș
▪ încrederea de sine;
◦auto-controlul reprezentat de:
▪ aflarea adevărului;
▪acceptarea noului;
▪adaptabilitate;
◦motiva ia, dăruirea i dorin a de a reu i; ț ș ț ș
◦empatia, capacitatea de a-i în elege i pe al ii; ț ș ț
◦aptitudinile sociale, precum :
▪stabilirea de rela ii; ț
▪ conlucrarea;
▪ influen a; ț
▪capacitatea de a gestiona conflicte.
După Goleman, inteligen a emo ională se caracterizează prin a cunoa te ceea ce sim i tu, ce ț ț ș ț
simt alte persoane dar i cum să gestionezi această situa ie. A fi capabil să faci diferen a între ce î i ș ț ț ț
face bine i ce î i face rău dar să cuno ti i cum să po i trece de la bine la rău. Nu în ultimă instan ă ș ț ș ș ț ț
“să ai con tiin a emo ională, sensibilitate i capacitate de conducere care să te ajute să maximizezi ș ț ț ș
pe termen lung fericirea i supravie uirea. ș ț” (Mihaela Roco, 2004)2.
2Roco, M. (2004). Creativitate i Inteligen ă Emo ională ș ț ț , Bucure ti: Polirom, p. 139 ș
8

Inteligen a Emo ională – ț țMihai Tudor-Cătălin
Momentan nu se cunoa te dacă inteligen a emo ională este o capacitate sau un poten ial ș ț ț ț
înnăscut, ori dacă este dobândit pe parcursul vie ii ca un set de competen e sau abilită i. (Goleman ț ț ț
D. sus ine ideea că în timpul vie ii inteligen a emo ională este învă ată ca pe un set de abilită i spre ț ț ț ț ț ț
deosebire de coeficientul de inteligen ă care nu se modifică asemenea personalită ii. Cu alte cuvinte ț ț
omul poate ajunge la un grad mai ridicat al inteligen ei emo ionale dacă acesta exersează sau ț ț
prime te o educa ie în acest sens. În acela i timp componente ale inteligen ei emo ionale sunt tratate ș ț ș ț ț
ca i trăsături de personalitate i nu ar putea suferi modificări pe parcursul vie ii. John D.Mayer iș ș ț ș
Peter Salovey sunt de acord în 1997 în cartea “What Is Emotional Intelligence?” că prima defini ie ț
este vagă în anumite locuri i incompletă deoarece vorbe te decât despre monitorizarea a ceea ce ș ș
sim im noi i al ii din prisma emo iilor i sentimentelor, a reu i să facem diferen a între ele, iar apoiț ș ț ț ș ș ț
să încercăm să folosim acea informa ie în a o pune în act. Noua lor defini ie arată de această ț ț
manieră : “inteligen a emo ională implică abilitatea de a percepe cu acurate e, a evalua i exprima ț ț ț ș
emo ii; abilitatea de a accesa i/sau genera sentimente când acestea facilitează gândirea; abilitateaț ș
de a în elege emo iile i de a cunoa te emo iile; i abilitatea de a regla emo iile în vederea ț ț ș ș ț ș ț
promovării emo ionale i a cre terii intelectului.” ț ș ș (traducere personală J.D. Mayer, P. Salovey,
1997)3. Autorii Mayer i Salovey doresc în a depă i pragul în care trăirea emo ională este doar ș ș ț
observabilă i la modalită ile în care trăirea poate fi reglată; ei doresc integrarea sentimentelor, ca ș ț
forme superioare, complexe i stabile ale afectivită ii ce au un grad ridicat de con tientizare. ș ț ș
Acestea pot favoriza legătura de tip comunicare între emo ii i ra iune. ț ș ț
1.1.1 Creierul emo ional ț
1.1.1.1 Dezvoltarea creierului
Creierul uman a suferit schimbări în decursul a milioane de ani. Ca i la celelalte specii mai ș
pu in dezvoltate, partea creierului ce este conectată cu măduva spinării, este destinată sus inerii iț ț ș
reglării func iilor bazale ale vie ii precum respira ie i circula ie, a ciclului somn-veghe, pe aici ț ț ț ș ț
trecând căile nervoase motorii i cele senzitive. ș
Această parte arhaică a creierului este denumită trunchi cerebral i este format din: ș
bulb rahidian, puntea lui Varolio i mezencefal; ș
3Mayer, J.D., Salovey, P. (1997). What Is Emo ional Intelligence. ț New York: Basic Books, p. 10
9

Inteligen a Emo ională – ț țMihai Tudor-Cătălin
•Bulbul rahidian format din :
◦piramide – conduc influxurile nervoase de la proprioceptori , acestea fiind structuri
nervoase ce culeg informa ii despre pozi ia mu chilor i a articula iilor; ț ț ș ș ț
◦nuclee – prin acestea se reglează func iile vitale precum: centrul cardiovascular ț
ocupându-se de for a i frecven a bătăilor inimii, precum i de dilatarea sau contractarea ț ș ț ș
vaselor sangvine; respira ie; reflexe precum sughi ul, strănutul, tu itul sau vărsăturile; ț ț ș
nucleele transmit informa ii legate de echilibru i auz, gust, durere, temperatură, pipăit, ț ș
precum i informa ii despre mi cării ale capului, umerilor dar i a limbii pe parcursul ș ț ș ș
vorbirii;
•Puntea lui Varolio ce are func ii în legătură cu : reflexul lacrimal, salivar, cornean, reflexe ț
sudoripare i de mimică expresivă a fe ei, reglează de asemenea mi carea laterală a ochilor ș ț ș
i tonusul muscular; Puntea lui Varolio îndepline te de asemenea func ia de conducere, prinș ș ț
care informa iile din mediul extern i intern sunt conduse către cortex ascendent, i ț ș ș
descendent de la cortex către organele efectoare.
•Mezencefalul pe lângă func ia de conducere, se ocupă de reflexul pupilar foto-motor, ț
reflexul pupilar de acomodare la distan ă i de de reflexul auditivooculocefalogir ț ș
(îndreptarea capului i a privirii spre locul unde s-a produs un zgomot puternic). ș
Figura 1: trunchi cerebral, vedere dorsală
prelucrare http://www.g2conline.org/2022 Figura 2: trunchi cerebral, vedere laterală
prelucrare http://www.g2conline.org/2022
Acest creier ancestral este deja programat sa regleze func ionarea corpului pentru a asigura ț
supravie uirea. Asupra programării nu se poate intervenii. Creierul strămo esc mai poartă ț ș
denumirea de creier reptilian datorită apari iei sale când omul nu se găsea, din punct de vedere ț
10

Inteligen a Emo ională – ț țMihai Tudor-Cătălin
constructiv i evolutiv, în forma actuală. Din trunchiul cerebral s-au dezvoltat apoi centrii ș
emo ionali, iar din centrii emo ionali, milioane de ani mai târziu, s-a dezvoltat neocortexul. ț ț
Prima componentă emo ională care s-a dezvoltat, a fost din lobul olfactiv, „ ț în acele vremuri
primitive , mirosul era un sim de o importan ă capitală pentru supravie uire ț ț ț .” ((Goleman D.,
2001)4 Această forma iune cu ajutorul neuronilor ce captează mirosurile din mediu iar mai apoi le ț
decodează, reu ea să identifice i să facă diferen a între nutritiv i otrăvitor, între un prădător sau o ș ș ț ș
posibilă victimă, ori dacă este vorba despre un partener sexual disponibil. La începuturi, primul strat
de neuroni capta mirosul i îl asocia unei anume categorii, iar cel de-al doilea strat, trimitea semnale ș
corpului cu ajutorul sistemului nervos în ceea ce prive te pregătirea pentru activitatea ce va fi pusă ș
în ac iune în concordan ă cu ce a descifrat primul strat. Prin aceasta în elegem că există o legătura ț ț ț
între frică i fugă, sau frică i atac, disponibil sexual i posibilitatea apropierii. ș ș ș
O a doua componentă în procesul de dezvoltare este sistemul limbic, ce s-a format cu func ii ț
în motiva ie, emo ie, învă are i memorie. Ultimele func ii enumerate au un rol deosebit în ț ț ț ș ț
supravie uire, deoarece pe baza învă ării din diferitele activită i i memorarea rezultatului, Goleman ț ț ț ș
(2001) sus ine că s-a produs un progres revolu ionar, alegerile făcute modelând cu grijă reac iile în ț ț ț
conformitate cu nevoile aflate mereu în schimbare. Acest lucru face ca reac iile să nu fie automate, ț
mereu acelea i. Cu toate că bulbul olfactiv a rămas forma iunea ce se ocupa, prin miros, de calitate, ș ț
conexiunile cu sistemul limbic au putut face posibilă, prin memorie, diferen a prin compara ie a ț ț
unui miros nou cu unul vechi, a unuia „bun” cu unul „dăunător”.
Figura 3: Sistemul limbic, vedere laterală
prelucrare http://www.g2conline.org/2022Figura 4: Sistemul limbic, vedere frontală
prelucrare http://www.g2conline.org/2022
4Goleman, D. (2001). Inteligen a Emo ională ț ț . Bucure ti: Curtea Veche Publishing, p. 25 ș
11

Inteligen a Emo ională – ț țMihai Tudor-Cătălin
O ultimă componentă, cea mai nouă i cea mai pu in „antrenată” este neocortexul, apărut în ș ț
urmă cu aproximativ 100 milioane de ani. Creierul nou, ce este dedicat gândirii i conexiunilor ș
logice. Este implicat în a în elege ceea ce prelucrează i transmit, creierele reptilian (trunchiul ț ș
cerebral) i emo ional (sistemul limbic). De i ocupă cel mai mare volum în compara ie cu cele ș ț ș ț
două, nu poate intervenii asupra acestora. Cel mult poate regla un ritm respirator i cardiac, poate da ș
sens unor emo ii i sentimente. Acest lucru a făcut posibil ca pe lângă vechile strategii de ț ș
supravie uire, precum fuga sau atacul ori lupta, să adoptăm o noi strategii, de lungă durată, dând ț
sens sentimentelor, precum cel de iubire. Din legătura sex-iubire, se în elege faptul că sistemul ț
limbic generând plăcere prin actul sexual, iar neocortexul dându-i sens, se ajunge la pasiune. În
urma actului sexual se perpetuează specia, i cu ajutorul conexiunilor la sistemul periferic ale ș
neocortexului, se stabile te o legătură emo ională între mamă i copil, „ ș ț ș lucru ce stă la baza unită ii ț
familiei i a implicării pe termen lung în îngrijirea copilului, fapt ce a făcut posibilă dezvoltarea ș
umană. (Speciile care nu au neocortex, cum ar fi reptilele, nu au instinct matern; când ies din ouă,
puii trebuie să se ascundă pentru a evita să nu fie cumva mînca i de membrii propriei specii.)” ț
(Daniel Goleman, 2001)5. Această îngrijire pe termen lung se datorează faptului că encefalul se
dezvoltă într-o perioadă lungă; genetic, la na tere, se transmit doar anumite informa ii ce fac ș ț
posibilă supravie uirea într-o rela ie cu mama; însă copilul nu are autonomie, autonomia fiind ț ț
dobândită pe parcurs.
Figura 5: encefal, vedere laterală dreapta
prelucrare http://www.g2conline.org/2022 Figura 6: encefal, vedere laterală stânga
prelucrare http://www.g2conline.org/2022
5Goleman, D. (2001). Inteligen a Emo ională ț ț . Bucure ti: Curtea Veche Publishing, p. 27 ș
12

Inteligen a Emo ională – ț țMihai Tudor-Cătălin
Tot Goleman (2001) men ionează faptul că pe măsură ce avansăm pe scara filogenetică, de ț
la reptile la maimu e, apoi la oameni, se dezvoltă în mărime i neocortexul. Cu cât neocortexul este ț ș
mai mare, cu atât numărul conexiunilor cre te. Cu cât sunt mai numeroase conexiunile, cu atât se ș
înmul esc posibilele reac ii. Acest lucru face din neocortex o nouă unealtă de prelucrare a ț ț
sentimentelor. Unealta fiind reprezentată de „ capacitatea de a avea sentimente fa ă de sentimentele ț
noastre” ((Goleman D., 2001)6.
1.1.1.2 Emo iile ț
Fehr i Russell afirmă într-un articol că „ ș to i cercetătorii tiu ce este emo ia până când suntț ș ț
ruga i să o definească. Apoi se pare că nimeni nu tie” ț ș (1984)7. Mecanismul de producere a emo iei ț
cât i circuitul urmat, au fost inta cercetărilor chiar de la începutul secolului trecut. William Jamesș ț
i Carl Lange au sus inut că sursa emo iilor este una de ordin somatic; ei sunt de părere că laș ț ț
întâlnirea stimulului, mai întâi reac ionează corpul i apoi este resim ită emo ia. În 1927 aceasta ț ș ț ț
teorie a lui W. James i C. Lange este atacată de Philip Bard i Walter Bradford Cannon prin teoria ș ș
Cannon-Brad, publicată în revista de specialitate „The American Journal of Psyhology 39”, întrun
articol intitulat „The James-Lange theory of emotions: A critical examination and an alternative
theory”. Teoria are la bază experimente începute în 1915, revizuite i extinse. În urma acestor ș
experimente, Cannon ajunge la următoarea concluzie: „ că centrul emo iilor este hipotalamusul.” ț
(Cannon, 1927). Neurologul Paul MacLean aduce lămuriri în ceea ce prive te circuitul emo iei, ș ț
enun at de neurologul James Papez în 1937. J. Papez men ionează că emo iile nu sunt ini iate doar ț ț ț ț
într-un singur centru cerebral. În opinia sa, circuitul care îi poarta astăzi numele, cuprinde o serie de
centri forma i din sinapse care sunt responsabili de trăirea emo iei dar i de efectele periferice. ț ț ș
Circuitul Papez este următorul : „ hipotalamus – corpurile mamilari – nucleii talamici anteriori –
girul cingular – hipotalamus.” Wikipedia. (2016, aprilie 25) preluat de pe Wikipedia The Free
Encyclopedia: https://en.wikipedia.org/wiki/Papez_circuit. După revizuirea circuitului Papez Paul
MacLean sus ine că sistemul limbic este de fapt „creierul emo ional” al omului. Acest sistem fiind ț ț
capabil să producă efecte în sistemul endocrin, în sistemul visceral, în sistemul motor i efecte ș
somatice.
6Goleman, D. (2001). Inteligen a Emo ională ț ț. Bucure ti: Curtea Veche Publishing, p. 27 ș
7Fehr, B., Russell, J. A. (1984). Concept of emotion viewed from o prototype perspective. În Journal of
Experimental Psychology: General, vol. 113 (3), p. 464
13

Inteligen a Emo ională – ț țMihai Tudor-Cătălin
Un rol important în cercetarea emo iilor îl joacă Joseph LeDoux. În cartea sa D. Goleman ț
aminte te de cercetările revolu ionare în care J. LeDoux, includere amigdala în circuitul emo ional, ș ț ț
ba chiar o denume te „ șsantinelă emo ională ț” ((Goleman D., 2001). Goleman sus ine că ț
sentimentele care iau calea directă a nucleului amigdalian, sunt cele mai primitive, cele mai
puternice iar acest circuit explică puterea emo iei de a cople i ra iunea. ț ș ț
Goleman (2001) sus ine că emo ia este o stare psihologică ce este compusă i trăită în patru timpi: ț ț ș
•experien a subiectivă pozitivă sau negativă; ț
•evaluarea mentală;
•excitarea corporală; endocrină i viscerală; ș
•ac iunea caracteristică;ț
Nucleul amigdalian este implicat în procesul memoriei emo ionale, devenind un ț
dispozitiv de stocare a unor emo ii dar i amintiri ce au conota ie emo ională. ț ș ț ț LeDoux a
demonstrat că, hipocampul aduce la nivel con tient amintiri clare, în legătură cu oameni, ș
evenimente i locuri, iar nucleul amigdalian se ocupă de memoria emo ională ș ț . Cu cât o
amintire este mai încărcată cu un anume tip de emo ie, sau altfel spus cu cât emo ia este ț ț
mai puternică, cu atât acea amintire va fi mai dificil de ters, pentru că este engramată la ș
nivelul nucleului amigdalian. În cadrul procesului de memorare, nucleul amigdalian se
ocupă de stocare a informa iei, iar hipocampul are func ia de a da valoare emo ională ț ț ț
respectivei amintiri. (LeDoux, 2012)8
1.1.1.3 Gestionarea emo iilor. Rela ionarea emo iilor cu ra iunea ț ț ț ț
Printre cele mai surprinzătoare descoperiri ale lui J. LeDoux, se numără pozi ia nucleului ț
amigdalian pe traseul ascendent de la stimul la encefal, nucleu ce are capacitatea de a bloca
comunicarea cu neo-cortexul dacă emo iile sunt prea puternice. În studiile sale se demonstrează ț
cum semnalele de tip senzorial, primite de la ochi i urechi, ajung la talamus; iar apoi printr-o ș
sinapsă la nucleul amigdalian; abia apoi un alt semnal este trimis către neo-cortex, respectiv creierul
ra ional. Faptul că primul semnal este trimis către amigdală, iar cel de-al doilea către neo-cortexț
8LeDoux, J. Rethinking the emotional brain . Neuron,
14

Inteligen a Emo ională – ț țMihai Tudor-Cătălin
permite nucleului amigdalian să i-a decizii i să reac ioneze înainte ca informa ia să ajungă, să fie ș ț ț
procesată i să se ac ioneze conform stimulului primit. ș ț
Tot LeDoux ne vorbe te despre cele două căi de producere a emo iei numită frică: ș ț
•calea scurtă i mult mai rapidă de la nivelul amigdalei, pe care se trimit semnale automate ș
de tip urgen ă Sistemului Nervos Central , care transmite semnale corpului i se ac ionează ț ș ț
asupra sistemului endocrin i visceral; ș
•calea mai lungă i lentă de la nivelul neo-cortexului, ce produce emo ii mediate de procesul ș ț
gândirii.
LeDoux sus ine că este nevoie de aceste două circuite, deoarece primul ne ajută în situa ii de ț ț
criză, în a lua decizii ce impun urgen a, asigurând supravie uirea; Cel de-al doilea circuit prin ț ț
implica ia neo-cortexului supune semnifica ia emo ională a situa iei respective, la o evaluare mai ț ț ț ț
detaliată. Cea ce-a doua cale s-a dezvoltat odată cu dezvoltarea filogenetică a omului datorită
necesită ii prezen ei ra iunii în unele cazuri pentru supravie uire dar i dezvoltare. ț ț ț ț ș
Este adevărat că în unele situa ii de criză este bun un răspuns rapid dar în unele situa ii este ț ț
necesară procesarea răspunsului emo ional. ț
1.1.2 Inteligen a emo ională contra inteligen a academică ț ț ț
În cartea sa publicată în 2008, D. Goleman poveste te cum un elev i-a înjunghiat profesorul ș ș
din cauza unei note slabe, nota reprezentând 80% din nota maximă. Deoarece elevul avea doar note
maxime la celelalte discipline i î i propusese să ajungă student la universitatea Harvard, în cadrul ș ș
facultă ii de medicină, emo ia ce la determinat să-l înjunghie pe profesor cu un cu it de bucătărie, a ț ț ț
fost ini ial una de suicid; Elevul sus ine că ar fi vrut să-l anun e pe profesor că nota s-ar putea să îi ț ț ț
destrame visul de îndeplinit i că va urma să se sinucidă; această emo ie negativă s-a răsfrânt asupra ș ț
profesorului, elevul înjunghiindu-l în zona claviculei. Ulterior elevul a fost mutat în altă institu ie, ț
unde a ob inut în continuare note maxime la discipline. Agresorul a fost achitat de către o comisie ț
formată din psihologi i psihiatri, pe motivul că a suferit în acele momente, temporar, o criza de ș
nebunie.(Goleman D., 2001). Această întâmplare răspunde clar că nu inteligen ă academică. ț
Goleman sus ine că: „ ț cei mai de tep i dintre noi pot cădea pradă unor patimi cumplite i unor ș ț ș
impulsuri necontrolate; persoanele cu un IQ ridicat pot deveni pilo i uluitori de pro ti atunci când ț ș
se află la cârma propriei lor vie i.” ț(Goleman D., 2001)9.
9Goleman, D. (2001). Inteligen a Emo ională ț ț. Bucure ti: Curtea Veche Publishing, p. 50 ș
15

Inteligen a Emo ională – ț țMihai Tudor-Cătălin
De-a lungul timpului s-a observat că există o legătură între coeficientul de inteligen ă i ț ș
succes. Legătura constă în faptul că există o tendin ă a persoanelor cu un coeficient de inteligen ă ț ț
mai scăzut, de a ocupa func ii mai mici i evident mai slab remunerate; în cealaltă tabără în care se ț ș
găsesc persoane cu un coeficient de inteligen ă ridicat. Acestea din urmă au o tendin ă de a ocupa ț ț
func ii mai înalte i posturi ce sunt mai bine remunerate. După spusele cercetătorului D. Golemanț ș
(2001) coeficientul de inteligen ă contribuie cam cu 20% în ceea ce prive te reu ita i succesul în ț ș ș ș
via ă; ceilal i 80% sunt reprezenta i de alte variabile. Printre aceste variabile se numără iț ț ț ș
inteligen ă emo ională. Inteligen ă care este capabilă prin a face fa ă frustrărilor, a amâna ț ț ț ț
satisfac iile, a autoregla stările de spirit negative, a se auto-motiva, a avea o gândire i atitudine ț ș
pozitivă, a nu ceda în fa a e ecurilor, să sporească calitatea vie ii. Iar aici nu ne gândim la parte ț ș ț
materială sau doar la partea materială. De asemenea Goleman (2001) mai sus ine că inteligen a ț ț
emo ională are un avantaj în fa a coeficientului de inteligen ă. În afară de datelor culese în urmaț ț ț
cercetărilor sale; date care pun pe picior de egalitate inteligen a emo ională cu coeficientul de ț ț
inteligen ă sau în celelalte cazuri în care inteligen ă emo ională devansează coeficientul; inteligen a ț ț ț ț
emo ională mai are avantajul de a putea fi educată nu precum coeficientul de inteligen ă ce nu seț ț
modifică prin experien ă sau studii. ț
În această luptă dată între inteligen a emo ională i coeficientul de inteligen ă, sunt mai ț ț ș ț
importante „meta-abilită ile” cum le nume te Goleman. În studiile sale sunt puse în lumină, ț ș
discriminant, comparativ, rezultatele din timpul colii sau a altor institu ii de pregătire, unde ș ț
capacitatea de a învă ă este măsurată în note i func iile ocupate ulterior după ie irea din pregătire. ț ș ț ș
De exemplu cercetătorul a constatat că dintr-un grup numeros de copii, al căror coeficient de
inteligen ă varia de la sub 80 i peste 100. O treime dintre ei aveau un coeficient de inteligen ă sub ț ș ț
pragul de 90. La o perioadă de timp după terminarea studiilor o parte din fo tii copii, din cei ce ș
aveau sub 80 coeficientul de inteligen a, 7% erau omeri sau erau nemul umi i de via a lor; dar ț ș ț ț ț
acela i lucru s-a întâmplat i cu 7% din grupul cu un coeficient peste 100. ș ș
Un alt exemplu îl reprezintă cercetarea realizată tot de Goleman pe un grup de tineri ce
aveau note foarte bune pe timpul cât au fost liceeni. Apoi acelea i note excelente au fost luate i pe ș ș
timpul cât au studiat în cadrul facultă ii. În jurul vârstei de treizeci de ani, au putut atinge doar un ț
nivel mediu de reu ită; iar la zece ani după terminarea liceului doar unul din patru era mul umit de ș ț
profesia sa aflându-de pe o treaptă înaltă din punct de vedere profesional, profesia fiind ceea pentru
care s-a pregătit în institu iile de învă ământ; ț ț
16

Inteligen a Emo ională – ț țMihai Tudor-Cătălin
Keren Arnold afirma despre persoanele care termină o facultate, că au reu it cu bine în locul ș
unde totul este măsurat în note. Dar nu se va putea ti cum se va descurca cu obstacolele vie ii (apud ș ț
Goleman, 2001).
„Un IQ ridicat nu este o garan ie de prosperitate, prestigiu sau fericire în via ă […] colile ț ț ș
noastre i cultura noastră se concentrează asupra capacită ilor de învă ătură, ignorând inteligen a ș ț ț ț
emo ională[…] care contează imens în destinul nostru personal”ț (Goleman D., 2001)10
1.1.2.1 SQ i alte tipuri de inteligen aș ț
În 1993, Howard Earl Gardner vorbe te în cartea sa intitulată „Frames of Mind: The Theory ș
of Multiple Intelligences” despre existen a mai multor tipuri de inteligen ă. ț ț
10Goleman, D. (2001). Inteligen a Emo ională ț ț. Bucure ti: Curtea Veche Publishing, p. 52 ș
17Figura 7: inteligen e multiple ț

Inteligen a Emo ională – ț țMihai Tudor-Cătălin
• Kinestezică – Abilitatea de a controla mi cările corpului i capacitatea de a lucra cu diferite ș ș
obiecte folosindu- i îndemânarea. Au înclina ii sportive sau de lucru manual. Ace ti indivizi ț ț ș
înva ă cel mai bine prin atingere, mi care i interac iune. ț ș ș ț (Tudose, C., 2010)11
•Interpersonală – „se referă la abilitatea de a-i în elege pe ceilal i, de a cunoa te ceea ce-i ț ț ș
motivează pe oameni, cum muncesc ei, cum po i să cooperezi mai bine cu ei. De aceea , ț
Gardner apreciază că cei mai buni profesori, politicieni, lideri spirituali spirituali dispun de
cel mai înalt grad de această formă a inteligen ei. ț”(Roco M., 2004)12
•Verbal-lingvistică – Sunt indivizi ce au un vocabular bogat i î i pot verbaliza cu u urin ă ș ș ș ț
gândurile. Ace tia înva ă prin vorbire, scriere, citire. Preferă zona materiilor umaniste i sunt ș ț ș
capabili de a învă a o limbă străină cu u urin ă.(Tudose, C., 2010) ț ș ț
•Logico-matematică – Zona de activitate a acestor indivizi este zona tiin elor fixe. Aceste ș ț
materii ajutându-i să în eleagă prin clasificări i categorisiri cum func ionează lucrurile din ț ș ț
mediul înconjurător. (Tudose, C., 2010)
•Ambiantă – Ace ti indivizi î i petrec majoritatea timpului în natură. Sunt atra i de spa iile ș ș ș ț
deschise iar în mediul înconjurător înva ă cel mai bine prin clasificări i observare directă. ț ș
(Tudose, C., 2010)
•Intrapersonală – Abilitatea de a auto-reflecta i de a con tientiza propriul Eu. Sunt foarte ș ș
buni autodidac i. Au tendin e introvertite i de regulă plac activită ile solitare. „ ț ț ș ț Abilitatea
de a se întoarce spre sine, în interiorul propriei persoane; reprezintă abilitatea de a forma
cu acurate e un model vertical riguros al sinelui i de a folosi acest model pentru a ac iona ț ș ț
adecvat în via ă. Formarea inteligen ei intrapersonale echivalează cu un ghid de ț ț
comportare bazat pe o aprofundată cunoa tere personală. ș” (Roco M., 2004)13
•Vizuo-spa ială – țIndivizi ce au capacită i în a citi i în elege u or grafice sau hăr i. În eleg ț ș ț ș ț ț
lucrurile prin vizualizare, descompunere i sinteză. Sunt de obicei atra i de activită i precum ș ș ț
construitul, desenul, scrisul, sau în interpretarea de imagini.(Tudose, C., 2010)
•Muzicală – Abilitatea de a discrimina înăl imea, durata, intensitatea i timbrul sunetelor. ț ș
Ace ti indivizi pot produce muzică. (Tudose, C., 2010)ș
11Tudose, C. (2010). Inteligen ă emo ională i inteligen ă academică – Eficien ă comportamentală ț ț ș ț ț , Bucure ti: ș
Editura Academiei Na ionale de Informa ii „Mihai Viteazul”, pp. 29-31 ț ț
12Roco, M. (2004). Creativitate i Inteligen ă Emo ională ș ț ț , Bucure ti: Polirom, p. 139 ș
13Roco, M. (2004). Creativitate i Inteligen ă Emo ională ș ț ț , Bucure ti: Polirom, p. 139 ș
18

Inteligen a Emo ională – ț țMihai Tudor-Cătălin
Thorndike define te inteligen a socială ca fiind capacitatea de a în elege i de a ac iona ș ț ț ș ț
inteligent în cadrul rela iilor interumane. (apud Roco M.) ț14
Antisociale pot fi numite p ersoanele ce se retrag în sine i se auto-izolează, care se simt în ș
siguran ă i confortabil doar într-un cadru familiar restrâns. Cele care la locul unde î i desfă oară ț ș ș ș
activitatea , preferă o zonă bine definită de responsabilită i, dar i activită i în care nu sunt nevoi i să ț ș ț ț
intre în contact cu alte persoane. ( La-Psiholog. 2016 mai 01)15
Ioana Teodora Butoi afirma că este evident, faptul că persoanele ce comit contraven ii sau ț
infrac iuni sunt inadapta i din punct de vedere social. Cei cu caracter deviant sunt inadapta i, ț ț ț
educa ia lor realizându-se necorespunzător i în condi ii neprielnice. Din anamneze aplicate acestor ț ș ț
persoane cu devia ii antisociale a rezultat faptul că provin din familii dezorganizate, unde nu există ț
preocupare sau priceperea necesară educării unor copii. Mediul ambiant prin intermediul unor
excitan i, exercită asupra acestor indivizi, o stimulare spre o activitate deviantă. Pe infractori îi ț
caracterizează lipsa unui sistem de inhibi ii făurit pe linie socială. Satisfacerea intereselor personale, ț
duce la mobilizarea resurselor psihice i de natură fizică, fără a ine cont de consecin e. (2004) ș ț ț16
1.1.2.2 Influen ă inteligen ei emo ionale asupra succesului ț ț ț
Conceptul de inteligen a emo ională reu e te să explice de ce doi oameni cu acela i ț ț ș ș ș
coeficient de inteligen ă, pot atinge în situa ia de a ajunge la niveluri de succes foarte diferite. ț ț
Momentan nu se cunoa te existen a unei legături, între coeficientul de inteligen ă i inteligen ă ș ț ț ș ț
emo ională; cu alte cuvinte nu se poate prezice nivelul inteligen ei emo ionale pe baza inteligen eiț ț ț ț
academice. Faptul că inteligen ă academică nu influen ează inteligen a emo ională este benefic, ț ț ț ț
deoarece, inteligen a cognitivă, nu este o inteligen ă flexibilă. ț ț Coeficientul de inteligen ă rămâne ț
constant de la na tere, cu excep ia unor traumatisme cerebrale, ce duc la avarierea par ilor ș ț ț
componente ale encefalului. Inteligen a reprezintă o abilitate , ce constă în capacitatea de a învă a i ț ț ș
rămâne aceea i la vârste înaintate ca i capacitatea de la cincisprezece ani. Cu alte cuvinte , nu po i ș ș ț
deveni mai iste prin a învă a lucruri noi. Inteligen a emo ională fiind o abilitate cu capacită i ț ț ț ț ț
flexibile, poate fi modificată constructiv, ridicând-o, acesta putând fi învă ată. Acest lucru semnifică ț
că de i unele persoane au o inteligen ă emo ională mai ridicată decât altele de la na tere, cele mai ș ț ț ș
pu in înzestrate o pot dobândi în timp.ț (T. Bradberry, J. Greaves, 2008)
14ibidem
15apud http://www.la-psiholog.ro/teste-psihologice/test-de-inteligenta-sociala
16Butoi, I. T., Butoi, T. (2004). Psihologie judiciara – curs universitar , Bucure ti: Editura Funda iei România de ș ț
mâine, p. 52
19

Inteligen a Emo ională – ț țMihai Tudor-Cătălin
1.1.2.3 Empatia
Empatia reprezintă o formă de intuire a realită ii prin identificare afectivă. Empatia are la ț
baza con tientizarea de sine; cu cât o persoană este mai deschisă spre sentimentele sale cu atât poate ș
percepe mai bine sentimentele celorlal i. ț
Conform cercetărilor, rădăcinile empatiei se află în copilăria mică. Atunci când copii mici
reac ionează tot prin plâns la plânsul altor copii; i asta nu doar din pricina fricii. La acea vârstăț ș
copii manifestă în elegere fa ă de sentimentele altora i asta pentru că nu sunt capabili de a- i da ț ț ș ș
seama că ei există separat. (Goleman D., 2001). Pentru o mai bună în elegere a ceea ce simt al ii, ț ț
copii se folosesc de numita „imita ie motorie” (Titchener, E. B., 1920). Cu alte cuvinte dacă un ț
copil se love te la un deget iar apoi îl bagă în gură pentru a- i alina suferin a, un alt copil prezent ș ș ț
îl va putea imita prin băgarea degetului în gură, ca să vadă ce simte. În perioada 8 – 12 luni, copilul
începe să se descopere dându- i seama că mama i el sunt entită i diferite. Legătura dintre mamă i ș ș ț ș
copil va fi prezentă ca tip i formă asemănătoare în rela iile ulterioare din alte stadii de dezvoltare. ș ț
Legăturile dintre părin i i copii nu sunt mereu benefice. Astfel încât dacă la suferin ele unui copil, ț ș ț
un părinte nu este atent i răbdător se poate ajunge la maltratare. Prin comportamentul părintelui ș
(care are la bază o dispozi ie neadecvată contextului) se poate distruge calea firească spre empatie a ț
copilului. Copii maltrata i prin imita ie devin indiferen i afectiv. Goleman D. este de părere că cei ce ț ț ț
nu au primit lec ii de empatie par să nu le mai înve e vreodată. Indiferen a afectivă este legată de ț ț ț
egocentrism i se caracterizează prin inexisten a capacită ii persoanelor cu caracter deviant, de a ș ț ț
în elege suferin ă i nevoile celorlal i. Legătura strânsă dintre indiferen a afectivă i egocentrismț ț ș ț ț ș
este conturată de lipsa sentimentului de vinovă ie i cel al culpabilită ii în raport cu calmul de care ț ș ț
dă dovadă în momentul săvâr irii unui act deviant antisocial. Această legătură se formează ș
timpuriu, din pricina caren elor procesului de socializare datorat func ionarii defectuoase a ț ț
structurii familiale dar i a stilului educa ional. (Butoi I. T., 2004) ș ț17
1.1.2.4 Altruismul
După primul an, când copii cresc i realizează că sunt entită i diferite, se implică în mod ș ț
activ în a alina suferin a altui copil. Cu o educa ie adecvată, copii pot în elege anumite stări ț ț ț
emo ionale a semenilor lor. Exemplul pe care Goleman ni-l face cunoscut este unul foarte elocvent.ț
Exemplul are ca protagonist un copil ce oferă propriul ursule altui copil care plânge drept ț
17Butoi, I. T., Butoi, T. (2004). Psihologie judiciara – curs universitar , Bucure ti: Editura Funda iei România de ș ț
mâine, pp. 54-55
20

Inteligen a Emo ională – ț țMihai Tudor-Cătălin
consolare, necunoscând sursa suferin ei sale. Opus acestui gest altruist, se află egocentrismul. ț
Egocentrismul este reprezentat de o tendin ă continuă de raporta tot ce se găse te în jur la ț ș
propria persoană. Cu alte cuvinte în centrul „universului” unui om se află el. Egocentricul nu are
capacitatea de a vedea dincolo de propriile nevoi i interese. Atunci când nu poate să- i realizeze ș ș
scopurile, devine supărat i invidios. Este incapabil să recunoască superioritatea altora, iar în caz de ș
insucces găse te întotdeauna scuze i motive. Când gre e te nu recunoa te i devine agresiv ș ș ș ș ș ș
apărându- i pozi ia. Consideră ca are mereu i în toate situa iile dreptate, î i minimizează defectele ș ț ș ț ș
i maximizează calită ile.ș ț
1.1.2.5 Auto-cunoa terea. Tipuri ș
„Con tientizarea-de-sine” este termenul atribuit de Daniel Goleman acelei stări de aten ie ș ț
permanentă acordată stărilor interioare. Primul pas în con tientizarea de sine îl ocupă mecanica ș
neurală de supraveghere activă a emo iilor. Cu alte cuvinte autocon tientizarea înseamnă să putem fi ț ș
con tien i de două lucruri :ș ț
•emo ia pe care o sim im ;ț ț
• gândurile despre acea emo ie, imediat după ce emo ia a apărut. ț ț
Gândurile tipice prin care se exprima autocon tientizarea au forme de tipul: „ ș ar trebui să mă
simt a a ș”, „mă gândesc la ceva frumos ca să îmi ridic moralul ”(Goleman D., 2001), „ar fi bine să
nu mă mai gândesc la asta acum”. Mayer J. D. este de părere că există mai multe metode prin care
oamenii reu esc să- i depă ească sau să stăpânească emo iile: ș ș ș ț
•autocon tientizarea – prin implicarea ra ională asupra emo iilor sunt luate decizii; ș ț ț
•închiderea în sine – resemnarea este mecanismul principal al acestei metode; indivizii ce
folosesc această metodă nu sunt con tien i de sentimentele lor i în acest fel se pierd înaintea ș ț ș
lor neputându-le identifica;
•acceptarea – o metodă hibrid între aucocon tientizare i închidere în sine; persoanele ce ș ș
adoptă această metoda sunt con tiente de emo iile lor, indiferent de valen ă (pozitivă sau ș ț ț
negativă) dar nu fac nimic pentru a o schimba.
Indiferent de metoda aleasă, Goleman(2001) descrie trei tipologii de oameni în ceea ce
21

Inteligen a Emo ională – ț țMihai Tudor-Cătălin
prive te trăirea emo iilor, i anume: ș ț ș
•pătima ul – membrii acestui tip au tendin a de exagera lucrurile, de a dispera în cazuri cu ș ț
implica ii emo ionale ridicate ; pe ace tia emo iile îi cople esc; ț ț ș ț ș
•indiferentul – membrii acestei tipologii tind să diminueze importan a emo ională aferentă ț ț
situa iei ce o impune; ț
•alextimicul – persoană ce are dificultă i în exprimarea sentimentelor. Aceste persoane au un ț
vocabular limitat în ceea ce prive te numirea sau explicarea emo iilor. Această categorie se ș ț
poate descrie ca fiind lipsită acut de inteligen ă emo ională. ț ț
1.1.2.6 Controlarea impulsurilor
W. Mischel s-a născut pe 22 februarie 1930 în Vienna,
Austria. La vârsta de opt ani a zburat împreună cu familia sa în
Statele Unite ale Americii după ocupa ia nazistă din 1938. A ț
crescut în Brooklyn, New York. A studiat la Universitatea de stat
din Ohaio. În 1956, a ob inut diploma de doctorat (Ph.D.) în ț
psihologie clinică.
A lucrat în cadrul University of Colorado (1956-1958),
Harvard University (1958-1962), Stanford University (1962-
1983), iar începând cu 1983 lucrează în cadrul Departamentului
de Psihologie al Universită ii Columbia. ț
În anii '60 psihologul Walter Mischel realiza un
experiment într-o grădini ă unde se aflau copii, fete i băie i cu ț ș ț
vârste cuprinse intre 4 i 5 ani. În camera experimentală se găseau mese, scaune, copiii i ș ș
îngrijitorul. Îngrijitorul propunea copiilor să a tepte întoarcerea sa în încăpere, moment în care ș
punea pe masă o bezea. Copiii aveau de ales între două variante:
1.să a tepte venirea voluntară a îngrijitorului, iar ca premiu primeau încă o bezea în afara celeiș
de pe masă;
2.puteau consuma, după ie irea îngrijitorului, bezeaua de pe masă; ș
Experimentul avea să eviden ieze nu doar o interpretare a caracterului ci i a unei probabile ț ș
direc ii pe care copilul o va avea în via ă. ț ț
22Figura 8: Walter Mischel
preluat http://america.pink/walter-
mischel_4728411.html

Inteligen a Emo ională – ț țMihai Tudor-Cătălin
Toate acestea pe baza unei simple alegeri dintre impuls i amânare, dintre dorin ă i ș ț ș
autocontrol. Unii copii au fost nevoi i să a tepte chiar i 20 de minute. Pentru a face fa ă tenta iei ț ș ș ț ț
bezelei, ace tia ș
decurgeau la o mul ime de activită i : cântau , vorbeau cu ei în i i, dansau, î i acopereau ochii, al ii ț ț ș ș ș ț
ba chiar au adormit din cauza oboselii i a timpului îndelungat. Al ii copii nu au putut a tepta niciun ș ț ș
minut. Diferen a între cei ce nu au avut răbdarea necesară i cei car au a teptat mai mult s-a văzut în ț ș ș
decursul următorilor 14 ani. La începutul liceului, to ii fiind monitoriza i, cei ce au a teptat au reu it ț ț ș ș
23Dorin ă / Autocontrol ț
Î i po i amâna gratificarea?ț ț
NU DA
O bezea Două Bezele
Figura 9: Copil în experimentul Marshmallow
prelucrare http://www.soundandvision.com/content/we-failed-marshmallow-
test#V8LAEi0QyhHHWzh0.97

Inteligen a Emo ională – ț țMihai Tudor-Cătălin
să facă fa ă obstacolelor mult mai bine, s-au implicat în proiecte i nu se frustrau u or. Ace tia erau ț ș ș ș
în continuare capabili să amâne răsplata urmărind- i scopurile. Pe când ceilal i (1/3 din totalul ș ț
copiilor) au avut dificultă i cu încrederea în sine, au fost timizi în crearea de legături sociale, se ț
blocau în fa a obstacolelor vie ii, se frustrau u or, erau încăpă âna i i indeci i. La finalul liceului, la ț ț ș ț ț ș ș
retestare, cei ce au putut amâna recompensa s-au dovedit a fi elevi mai buni decât ceilal i, mai ț
competen i academic, mai perseveren i i mai coeren i în ceea ce prive te planurile de viitor. ț ț ș ț ș
„Copiii care- i pot controla sentimentele/emo iile i au suficientă răbdare […] se dovedesc ș ț ș
a fi nu doar mai capabili din punct de vedere emo ional, ci i mai competen i la coală i-n via a de ț ș ț ș ș ț
toate zilele” (Roco, M., 2004)18
1.1.2.7 Implica ii somatice ț
Psihoneuroimunologia este tiin a care se ocupă în prezent de legătura i implica iile min ii, ș ț ș ț ț
sistemului nervos i sistemul imunitar. Această tiin ă a revolu ionat în anul 1974 într-un laborator ș ș ț ț
al Universită ii Rochester, ideea rela ionării inexistente între minte i sistemul imunitar. Robert ț ț ș
Ader, descoperă abilitatea sistemului imunitar de a se adapta i învă a lucruri noi. Experimentul care ș ț
18Roco, M. (2004). Creativitate i Inteligen ă Emo ională ș ț ț , Bucure ti: Polirom, p. 138 ș
24Figura 10: Copii în experimentul Marshmallow
preluat https://www.lds.org/general-conference/2015/10/shipshape-and-bristol-
fashion-be-temple-worthy-in-good-times-and-bad-times?lang=hif

Inteligen a Emo ională – ț țMihai Tudor-Cătălin
a completat harta biologică a corpului uman are la baza obolani. Ader dădea obolanilor o ș ș
medica ie care scădea numărul celulelor T (celule ale sistemului imunitar care se formează în zona ț
osoasă a măduvei spinării ce luptă împotriva celulelor străine corpului) cu ajutorul apei cu zahăr. S-
a observat că apoi obolanilor care primeau doar apă cu zahăr, celulele T scădeau precum ar fi luat ș
medica ia, până când unii chiar decedau. ț
Celulele sistemului imunitar în circula ia lor prin corp, interac ionând cu toate celulele ț ț
corpului, ne apără de viru i, bacterii i chiar celule canceroase. Astfel celulele recunoscute sunt ș ș
lăsate în pace, celulele nerecunoscute sunt atacate. Acest lucru face ca în momentul în care sistemul
imunitar nu mai recunoa te corespunzător tipurile de celule, se ini iază o boală autoimunitară. Una ș ț
dintre cele mai bazale contribu ii în domeniul rela ionării min ii cu sistemul neurologic i sistemul ț ț ț ș
imunitar o are descoperirea lui David Felten i a so iei sale Suzanne. Ei au descoperit că ș ț
neurotransmi ătorii care ac ionează în cea mai mare măsură în creier i sistemul imunitar, se găsesc ț ț ș
în cel mai mare număr în zonele neurale care reglează emo iile. Cu ajutorul microscopului ț
electronic s-a descoperit o legătură directă a sistemului nervos autonom cu celulele imunitare.
„Nimeni nu a bănuit că aceste celule imunitare ar putea fi intele mesajelor nervilor” ț19. Legătura
dintre emo ii i sistemul imunitar s-a dovedit i în cazul stresului, anxietă ii cronice, triste ii i ț ș ș ț ț ș
cinismului. Emo iile negative perturbatoare jucând un rol important în imunitate prin secre ia de ț ț
adrenalina, noradrenalină, hidrocortizon, prolactină i hormoni encefalini. Hormonii sunt secreta i ș ț
în vederea supravie uirii i au „prioritate” fa ă de sistemului imunitar în ceea ce prive te urgen a. De ț ș ț ș ț
aici rezultă că men inerea pe termen lung a stării negative duce la scăderea sistemului imunitar. Nici ț
sistemul circulator nu este o excep ie de la influen a emo ională. Dr. John Barefoot din cadrul ț ț ț
Universită ii din Carolina de Nord, a arătat cu ajutorul angiografiei (introducerea unui dispozitiv ce ț
pe canalul vaselor de sânge în vederea descoperirii posibilelor leziuni) că rezultatele ob inute la ț
testul ostilitate sunt direct corelate cu gravitatea bolilor arterelor coronariene.(Goleman, D., 2001)
Evident emo iile negative precum mânia, depresia sau stresul nu sunt singure responsabile ț
de îmbolnăvirea unei persoane, dar cercetările arată că au o implica ie majoră în men inerea i ț ț ș
sus inerea stării de sănătate.ț
În cazul emo iilor pozitive, starea de bine, fericire i optimism, contribuie la cre terea ț ș ș
calită ii vie ii i a sistemului imunitar. Pentru a eviden ia acest lucru, luăm ca exemplu cazul unei ț ț ș ț
cercetări efectuate pe 375 de pacien i, cu vârste cuprinse între 13 – 29 de ani, bolnavi de cancer. ț
19Goleman, D. (2001). Inteligen a Emo ională ț ț. Bucure ti: Curtea Veche Publishing, p. 208 ș
25

Inteligen a Emo ională – ț țMihai Tudor-Cătălin
Studiul a fost efectuat în cadrul a 34 de clinici i spitale din Statele Unite ale Americii, Canada i ș ș
Australia. Funda ia non-profit Hope-Lab a construit un joc video conceput de ț Pam Omidyar, unde
cel care se joacă este un nano-bot (robot de dimensiuni foarte reduse) ce luptă împotriva celulelor
canceroase i a simptomelor pe care bolnavii de cancer le au (constipa ie, grea ă). ș ț ț
S-a constatat cu succes că persoanele ce au participat în grupul experimental la acest studiu,
cu ajutorul chimioterapiei i medica iei aferente, au o rată mai bună de vindecare. În 2012, ș ț
Universitatea Stanford s-a implicat în studierea efectelor jocului asupra creierului i a sus inut în ș ț
articolul postat la http://journals.plos.org/plosone/article?id=10.1371/journal.pone.0033909, că
jocul activează în creier circuite implicate în motiva ia pozitivă. ț
1.1.3 Evaluarea inteligen ei emo ionale ț ț
Pentru a putea în elege mai u or necesită ile emo ionale personale sau ale altora, pentru a ne ț ș ț ț
ghida spre o direc ie pozitivă în lucrul cu sentimentele exprimate sau doar trăite, avem nevoie mai ț
întâi de toate de o imagine de ansamblu. Aceasta imagine se constituie într-o hartă emo ională ce ț
poate fi urmată spre un beneficiu personal ce conduce spre un beneficiu colectiv colectiv;
În construirea testelor ce măsoară inteligen a emo ională, se folosesc situa ii ce implică : ț ț ț
•capacitatea de a percepe corect propriile emo ii; ț
•capacitatea de a percepe corect emo iile celorlal i; ț ț
•capacitatea de a în elege propriile emo ii; ț ț
•empatia;
26Figura 11: imagine FMRI
preluat http://journals.plos.org/plosone/article?id=10.1371/journal.pone.0033909

Inteligen a Emo ională – ț țMihai Tudor-Cătălin
•capacitatea de a regla propriile emo ii (controlul impulsurilor, amânarea); ț
•capacitatea de a exprima corect propriile emo ii; ț
•identificarea corectă a situa iilor i implica iilor emo ionale ale acestora; ț ș ț ț
•adaptarea la situa ii. ț
Testul elaborat de Daniel Goleman ( vezi pagina XX din licen ă ț) a fost publicat în 1995 în
cartea intitulată „Inteligen a Emo ională”. Testul a fost adaptat la popula ia româniei de Mihaela ț ț ț
Rocco. Cele zece întrebări din care este constituit sunt de fapt scenarii ori situa ii în care se poate ț
găsii o persoană la un moment dat. Variantele de răspuns sunt modalită i diferite de a reac iona în ț ț
situa iile prezentate în enun ul fiecărei întrebări. Detalierea itemilor din cadrul testului : ț ț
1.O situa ie critică i trei variante în care este descrisă capacitatea de a recunoa te propriile ț ș ș
emo ii; precum i de a răspunde adecvat la situa ii critice, stresante, neobi nuite.ț ș ț ș
2.Situa ia unui copil supărat i importan a acordată de o persoană matură acelei situa ii. ț ș ț ț
3.Se evaluează speran a (ca dimensiune a inteligen ei emo ionale), capacitatea de a trece peste ț ț ț
obstacole, frustrări i abilitatea de a elabora un plan ce va asigura succesul. ș
4.Se evaluează optimismul (ca dimensiune a inteligen ei emo ionale), respectiv capacitatea de ț ț
a persevera fără a te demoraliza de i într-o anumită direc ie sunt întâmpinate numeroase ș ț
e ecuri.ș
5. Într-o problematică ce ine de etnie, se urmăre te capacitatea de adaptare la un model ț ș
democratic al stăpânirii furiei.
6.Se măsoară empatia (ce se întâmplă în altă persoană) într-o situa ie dificilă, stresantă i ț ș
periculoasă.
7.Se măsoară capacitatea de control asupra agresivită ii i moduri de a o reduce. ț ș
8.Abilitatea de crea rela ii sociale sănătoase ce permit exprimarea ideilor i părerilor ț ș
personale.
9.Rezolvarea situa iilor ce implică timiditatea i noul situa iilor, indiferent de vârstă, prin ț ș ț
implicarea în mod progresiv în situa ii sociale. ț
10.Se evaluează deschiderea către cunoa tere (a încerca ceva nou, diferit), în acest fel crescând ș
capacitatea de a învă a i de a ob ine rezultate contribuind la autodezvoltare. ț ș ț
27