Integrareaeconomicăeuropeană [608825]

Cuprins
Introducere
Integrareaeconomicăeuropeană
III.StudiudecazprivindaprobareanouluibugetpetermenlungalUniuniiEuropene
IV.Concluzii

1.Ceesteunprocesdeintegrareșicaresuntprincipaleleteoriiprivindrealizarea
integrăriieconomiilor(teritorială)
ProcesuldeintegrareațărilormembrealeUniuniieuropenereprezintăunexemplu
deintegraretotalăprincarediferiteleeconomiinaționaleurmărescsăformezeonouă
entitateeconomico-socialămaivastă,echilibrată,substituindprogresivelementele
componente.26PentruMarchal,unuldinteoreticieniidereferințăînteoriaintegrării,un
astfeldeproceseste“integrareteritorială”deoarecesereferăla“unfenomencare,într-un
spațiudelimitatgeografic,estetotalîncepriveștetoateelementeleviețiieconomice,
sociale,tehniceșipolitice”.LaaceastădefinițieMarchalmaiadaugăcelpuținîncădouă:
“fuziuneprogresivăaeconomiilornaționalepetoateplanurile,înprimulrândeconomicși
apoi,prinforțalucrurilor,peplansocialșiînfinalpolitic”și“intensificarea(consolidarea)
solidaritățiicaredomneștesautrebuiesădomineîntrediverseleelementealeunui
ansamblu”27.Pebazaacestordefiniții,seînțelegecă“integrareateritorială”esteun
procesdinamic,progresiv,limitatînspațiu,decreareaunuiansamblunou,bazatpeo
rețeacomplexădelegăturidesolidaritateîntoatedomeniile;esteunprocesprincare
economiilenaționalefaclocuneinoientități,punctuldeplecarefiindfuziuneaeconomică,
iarcelfinalfuziuneapolitică–darnucascopînsine,cicaonecesitate,“prinforța
lucrurilor”.Unprimaspectcepoateficonstatatesteimportanțaacordatăsolidaritățiiîn
procesuldeintegrareeconomică.Marchalnulasăaicilocdediscuții.Elprecizeazăclar:
“unspațiuintegratvafiunspațiudesolidaritate”.Solidaritateaestenecesarăpentrua
asiguraunitateașiechilibrulnoiientitățișivadeterminaoanumităviziuneasupra
condițiilordeintegrare,amecanismelorșiinstrumentelorfolosite,deoarece:”existăun
spațiuintegratatuncicândlegăturiledesolidaritatecareexistăîntrediverselesale
elementesuntastfelîncâtlibertateatotalăaschimburilornudăuneazănimănuișiesteîn
profitultuturor“.28Aceastacaracterizeazăspațiulnațional;unspațiusimilartrebuiecreat
prinintegrare,unspațiuîncareindiviziișigrupurilesocialesăfieconștientede
apartenențalaocomunitate,săfiesolidareatâtcâtumanesteposibil.Acordând
solidaritățiioimportanțădeterminantăînrealizareaunuispațiuintegrat,Marchalvadefini
treiprocesedeintegrare,laturi(componente)aleintegrăriidepline,înfuncțiedenatura
solidarității,respectiv:integrareeconomică,socialășipolitică.Integrareaeconomică
reprezintărealizareasolidaritățiieconomiceprinformareauneirețelecomplexe26André
Marchal,”L’intégrationterritoriale“,PressesUniversitairesdeFrance,Paris,1965,p.7.27
Ibid.,p.7,10,20.28Ibidem,p.24.43delegăturiinterdependenteîntreagențiieconomici
aițărilorparticipante;integrareasocialăcompleteazăintegrareaeconomicășieste

specificăintegrăriidepline,darnuvafiniciodatătotală,deoareceniciodatăoameniinuse
vorsimțideplinsolidari;integrareapolitică,consecințăacelorlalte,reprezintăexistența
unitățiidedecizieșisepoaterealizasubdouăforme:confederalășifederală.Cafinalitate,
integrareateritorialăvafiatâteconomicăcâtșisocialășipolitică,unprocesdesfășuratîn
toateceletreidomenii.ObservămlaMarchalașanumitalogicăcumulativăaintegrării,
principiulsolidaritățiișicriteriulteritorial-confirmateînplanulconcretalintegrării
europene.Importanțalegăturilordesolidaritatepentruexistențaunuispațiuintegratparea
filuatăînconsiderareșideFr.Perroux.Referindu-selaintegrareavest-europeană,
Perrouxconsiderăintegrareadreptprocesulprincareseurmărește”înlocuireaechilibrelor
naționaleșiaechilibrelorîntrenațiunileeuropeneșiîntreacesteașiceledinafaraEuropei,
cuunnouechilibrualunuiansambluformatdinnațiunileeuropene,consideratmai
favorabilșisocotitcastabilînprofitulsău”.29Înstudiul“Intégrationéconomique.Qui
intègre?Aubeneficedequis‟opèrel‟intégration?”30Perrouxdepășeștecadruleuropean
alanalizeipentruaoferi,înconcepțiasa,oteoriegeneralvalabilăaintegrăriiregionale.
Elporneștedelaabordareacomparativăaintegrăriiuneinațiunișiaintegrăriiunorspații
economicediferite,urmărindsădemonstrezecaresuntcondițiiledeintegrare,necesitatea
adoptăriiuneipoliticideintegrare,consecințeleposibileșisăprecizezemodulîncare
trebuieapreciaterezultateleobținute.Înexplicareaintegrăriilanivelulnațiuniiaccentul
cadepelimiteleautoreglăriieconomicepebazamecanismelorpiețeilibere(creștere
polarizantă,dezintegrată)șiaroluluiintegratoralputerilorpublice(prinfavorizarea
circulațieiinformațieișirepartizarea“corectată”aavantajelorobținute).Concluzialacare
ajungePerrouxestecăproblemafundamentalăaintegrăriiunorspațiieconomicediferite
și,maiales,inegaldezvoltateoconstituieevitareaexercităriidecătreunadinpărția
roluluideintegratorînbeneficiulsăușiîndezavantajulcelorlaltepărți(chiardacă
beneficiulrespectivcoincidecucelalansamblului).Rezultateleobținutenuseapreciază
prinprismaansamblului,ciafiecăreiadintreunitățilecomponente.Asigurareacoeziunii
economiceșisocialeaansamblului,respectareaprincipiuluireciprocității,eliminarea
oricărorraporturidedominațieîntrepartenerișievitareapolarizăriisuntabsolutnecesare
creăriiunuispațiuintegrat,echilibratșisolidar.29Fr.Perroux,“L’Europesansrivages“,
PressesUniversitairesdeFrance,Paris,1954,p.419.30Fr.Perroux,“L’Économiedu
XX-esiècle“,PressesUniversitairesdeGrenoble,1991.44Oseriedeclarificăriutile
înțelegeriiprocesuluideintegrareaduceșiLouisPhilips.Elacordăoimportanțădeosebită
distincțieiîntreintegrareapiețelorșiintegrareaeconomiilor,considerândcăintegrarea
piețelorreprezintăunmijlocdeacreacomportamentemaiconcurente,dearealizaopiață
concurențialășisedefineșteîntr-oopticăpetermenscurt(încareformeledepiață

determinăcomportamentele)31;integrareaeconomiiloresteconsideratăcafiindprocesul
princareseurmăreșteobținereaunuiprogressusținut,implicăsolidaritateșireciprocitate
șiesteconceputăîntr-oopticăpetermenlung(încarecomportamenteleinfluențeazăla
rândullorformeledepiață,așaîncât,“rezultatelefinaleobținuteînscurtăperioadă
conducpetermenlunglacomportamentenoiși,prinacestea,lanoiformedepiață”32.
Rezultăcă,integrareapiețeloresteocomponentăamecanismuluideintegrarea
economiilorșipresupuneînprimulrândeliminareabarierelorartificialedincalea
schimburilor(integrarenegativă)șiapoiameliorareafuncționăriipiețeirespective
(integrarepozitivă).Conceptelede“integrarenegativă”și“integrarepozitivă”
desemneazăpracticdouămecanismederealizareaintegrăriieconomicesau,eventual,
douălaturialeaceluiașimecanism.Integrareanegativăconstăîn“desființareatuturor
obstacolelordincalealibereicirculațiicarepotexistaîninteriorulstatelor”33sauabolirea
gradualăarestricțiilorcantitativeșiataxelordeimportdincaleaschimburilordintrețări,
înscopulbunăstăriicomercialeaarieiintegrate34.Conformopticiiliberale,integrarea
estedoar“amenajareaspontanăaeconomiilorașacumrezultădin„legeapieței‟.”35
Eliminareabarierelorvamaledeclanșeazăunprocesautomatdeintegraredatorită
capacitățiiautoreglatoare,deadaptare,aeconomiilor.A.Marchaladefinitînsă
“pseudo-integrare”procesulintegrăriieconomiilorprinmecanismulintegrăriinegative.36
Motivatdeprincipiulsolidarității,elesteunadeptalintegrăriivoluntariste,dirijiste,al
integrăriipozitive.Integrareapozitivăpresupunecelpuținunminimdeintervențieîn
direcțiacoordonăriișiarmonizăriipoliticiloreconomiceînscopulameliorăriifuncționării
pieței.Integrareaeconomiilorapareastfelcaunprocesdeclanșatprinintegrarenegativăși
reglatprinintegrarepozitivă.(A.Marchal,Fr.Perroux,B.Balassa).31LouisPhilips,
“D’intégrationdesmarchés”,EditionE.Nauwelaerts,Louvain,1962,p.75.32Ibidem,
p.62.33ChristianHen,JacquesLeonard,op.cit.,p.27.34JanTinbergen,“International
economicintegration“,ElsevierPublishingCompany,Amsterdam-LondonNewYork,
1965,p.XV-XVI.35AndréMarchal,“L’intégrationterritoriale”,PressesUniversitaires
deFrance,Paris,1965,p.15.36Ibidem,p.16.45Spreexemplu,Fr.Perrouxconsiderăcă
prinintegrareseurmăreșteobținereapentruunanumitnumărdespațiieconomice“a
mijloaceloruneimaibunealocăriaresurselorlor,pentruodezvoltareautonomă,în
beneficiulpropriilorpopulații”.Mijloacelenuseobținînsăautomat,prinliberalizarea
schimburilor,ciprintreimecanismedeintegrare.37Integrareaprinpiață(prinjoculliber
allegilorpieței),înurmaeliberăriibarierelordincaleaschimburilorreciproce,este
consideratăinsuficientăcreșteriișidezvoltăriiautonomepetermenlung.Perrouxpropune
douămecanismecomplementare-integrareaprininvestițiișiintegrareainstituțională,

deșifărărigoareștiințifică.Integrareaprininvestițiiconstăîncreareadespațiiindustriale
cedepășescpecelenaționalepentrucreștereainterdependențeieconomiceîntrediversele
părțiconstitutive,probabilînscopulasigurăriibazelorsolidarității.Eaapareînsă,mai
curând,nucaunmecanismdistinctcicaunrezultatși,înacelașitimp,factordesusținere
aprocesuluiintegrării.Integrareainstituționalăestepropusăasefolosiconcomitentcu
celelaltedouăînprocesulintegrăriiunorspațiiinegaldezvoltateșiconstăînintervenții
publiceacoloundelegilepiețeinuoferăposibilitateauneidezvoltăriautonome;esteo
integrarepozitivă,absolutnecesarăînintegrareaspațiilorinegaldezvoltate.Teoria
integrăriiacâștigatmultșiprindezbaterilelegatedepercepereaintegrăriieconomiilorca
processaucastare.Tendințadominantăestedeaconsideraintegrareaunproces,
deoarece:-integrareadeplinănuexistăcastareciestedoarunprocesșimaicurândo
politică,pentrucănuexistăsolidaritatedeplinășiintegrareapresupunemereueforturide
coordonare,instrumente,politicietc.(A.Marchal);-dinamismulviețiieconomicefaceca
oriceansambluintegratsăfiemereuîncursdeintegrare(G.Cevallos).Unmaresuccesa
avutB.Balassacupropunereadeadefiniintegrareaeconomicăatâtcaproces,câtșica
stare.“Privităcaproces,eaînseamnăluareaacelormăsuricaresăducălaabolirea
discriminărilorîntreunitățileeconomiceaparținândunorstatenaționalediferite;
consideratăcastare,reprezintălipsaoricăreiformedediscriminaredincaleaeconomiilor
naționale.”38Observăm,cașilaA.Marchal,căexistăopoliticădeintegrareșinuo
integrareautomată,realizatăprinmecanismelepiețeilibere,stimulateînacțiunilelorde
liberalizareaschimburilorșilărgireapiețelor.37Fr.Perroux,“L’EconomieduXX-e
siècle”,PressesUniversitairesGrenoble,1991,p.420.38B.Balassa,“Thetheoryof
economicintegration“,GeorgeAllen,UnvoinLTD,London,1962,p.2.46Privităca
procesevolutiv,integrareaeconomiilor,începândcupunctuldedeclanșare,seva
desfășuraetapizat.Stabilireaetapelorșiacaracteristicilorfiecăreiaconstituieunadin
problemelepecareteoriaintegrăriiaîncercatsălerezolveșiîncarevoceaceamaiauzită
(punctuldevederecelmairăspânditșiacceptatînliteraturadespecialitate)esteceaalui
B.Balassa.Astfel,considerândintegrareaeconomicăunprocesînevoluțiespreosituație
caracterizatădeintegrare,BBalassapuneînevidențămaimulteetapealeacestuia,care
reprezintă“totatâteatrepte”39.Suntînsăformesautrepte?Prezentându-le,vomobserva
căcelepatruetapepotfiapreciatecaformedeintegrareaeconomiilorșicatrepteale
integrăriidepline(totale).Primaetapă,zonadeliberschimb,presupuneeliminareataxelor
vamaleșiarestricțiilorcantitativedincaleaschimburilorîntrestatelemembre.Uniunea
vamală,adouaetapă,adaugălaprocesulliberalizăriischimburilorcomercialedintrețările
partenereconstituireaunuitarifvamalcomunfațădețărileterțe.Înpractică,seconstată

căzoneledeliberschimbcunoscșielementespecifice,teoretic,doaruniuniivamale.
MembriiAsociațieiEuropeneaLiberuluiSchimb(A.E.L.S.)consideră,deexemplu,că
nimicnuîmpiedicăadoptareaîntr-ozonăaliberuluischimbaunordispoziții
complementare(privindregulileconcurenței,armonizareauneipoliticieconomice,etc.).
ExperiențaAELSdemonstreazăcărealizareauneizonedeliberschimbpresupunemai
multdecâtsimpladesființareabarierelorinternedincaleaschimburilorreciproce;s-a
produsouniformizarearegulilorprivindpracticileconcurenței,aavutlocșicoordonarea
limitatăapoliticilornaționale,îndeosebiapoliticiicomercialeadoptatăfațădețărileUE.
Oatreiaetapădeintegrareestepiațacomunăîncare,întrețărilemembre,sunteliminate
restricțiileîncalealibereimișcăriamărfurilorșiafactorilordeproducție.Ultimafază,
uniuneaeconomică,combinăelementelespecificepiețeicomunecuarmonizarea
politiciloreconomicenaționaleșichiarpoliticicomune.Diferențeleîntrepiațacomunăși
uniuneaeconomicăsunt,înrealitate,greuobservabile.Libertateadecirculațiea
mărfurilorșiafactorilordeproducțienusepoaterealizafărăpoliticicomuneși
armonizareapoliticiloreconomice.Sepoateaprecia,maicurând,căpiațacomunăimpune
trecerealaunnivelsuperiordeintegrare.Economiilenaționaledevindejaatâtde
interdependenteîncâtoricemăsurădepoliticăeconomicăluatădeunuldintreparteneri
areimpactcedepășeștespațiulnațional,impunândcoordonarea.Este39Ibidem,p.1.47
astfeldeînțelesdecesevorbeștedeologicăcumulativăaintegrăriidupăcare,odată
debutat,procesulcontinuănaturalprindeterminareeconomicăpânălaintegrareapolitică;
evident,dacăexistăvoințapoliticănecesară.Integrareaeconomicăparcurgetoatecele
patruetapeșipresupuneînfinal“unificareapoliticilormonetară,fiscală,socială,
anticiclicășirecunoaștereauneiautoritățisupranaționalealecăreideciziileagăstatele
membre.”40Înconcluzie,integrareaeuropeanăesteunprocesevolutivdeintegrare
deplinăaeconomiilornaționaleîntr-onouăentitate;elementeledefinitoriisunt:-
declanșareaprocesuluideintegrareseproduceprindesființareabarierelortarifareși
netarifaredincaleaschimburilorcomerciale;-integrareaeconomicăserealizează
concomitentîntoatedomeniile,progresiv,etapizat,conformuneilegitățiproprii,
finalizândcuintegrareapolitică;-principiuldebazăalintegrăriiîlconstituiesolidaritatea,
întoateformelesale;-oseriedeinstrumentedeintervențieseimpundeoarecesimpla
acțiunealegilorpiețeinuconducelasituațiaconsideratăafiînavantajulfiecărui
participantșiaansambluluiînacelașitimp.UniuneaEuropeanaesteinprezentouniune
economicasimonetara,funcționândinbazaprincipiuluigeometrieivariabile,carezultat
alcomplementaritățiiîntremecanismedeintegrarenegativă(liberalizareapiețelor)șide
integrarepozitivă(politicicomune,armonizare-coordonaredepolitici,instituțiicomune,

bugetcomun).Sistemuldeintegrareeste,deasemenea,rezultatuluneicomplementarități
întremetodacomunitară,aplicatăpilonuluicentral–PiațaInternă,șimetodacooperării
inter-guvernamentale,aplicatădomeniilorJustițieșiAfaceriInterne–JAIșiPolitică
ExternășideSecuritateComună–PESC,încadrulConferințelorInterguvernamentale.