Integrarea Tehnologiei Informatiei Si Comunicatiilor In Sistemul de Educatie Preuniversitar din Romania

Guvernul României își propune prin politicile sale educaționale și prin alocarea resurselor financiare necesare, să reconstruiască sistemul educativ al țării, în concordanță cu evoluțiile europene și nevoile cetățenilor, comunităților si societății românești. În acest sens, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului s-a implicat activ în ultimii ani în informatizarea sistemului de învățământ și în furnizarea mijloacelor pentru utilizarea Tehnologiei Informației și Comunicațiilor (TIC) în procesul didactic de la toate nivelurile de învățământ, cu accent pe sistemul educational preuniversitar.

Contextul de dezvoltare a sistemului educațional din România și a performanțelor școlare pe care le susține, în conformitate cu standardele Uniunii Europene și exigențele societății și economiei bazate pe cunoaștere, cât și analize independente efectuate la nivelul sistemului de învățământ românesc, au relevat faptul că simpla dotare a școlilor cu computere și lecții moderne nu este suficientă. Globalizarea și schimbările tehnologice au transformat cunoașterea într-o măsură determinantă a competitivității în economia mondială, iar Tehnologia Informației și Comunicațiilor (TIC) și revoluția informațională pe care o parcurgem reprezintă repere fundamentale pentru procesele educației din secolul 21. În aceeași măsură, dinamica pieței muncii și cererea în creștere a competențelor de TIC în toate domeniile de activitate fac din aplicarea tehnologiei în educație un domeniu prioritar.

Tehnologia Informației si Comunicațiilor (TIC) este vazută ca un sistem de referință prin care pot fi facilitate oportunitățile de dezvoltare vizând achizițiile și performanțele cognitive ale elevilor, competențele profesionale ale cadrelor didactice, relația școală-comunitate, dezvoltarea instituțională școlară, susținerea financiară a inovației în educație și nu în ultimul rând, managementul sistemului de învățământ.

Etapa 2: Descrierea problemei

În primul an de aderare la Uniunea Europeană, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului și Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației sprijină procesul de reformă și dezvoltare a sistemului de învățământ prin integrarea Tehnologiei Informației si Comunicațiilor (TIC) în cadrul sistemului preuniversitar de învățământ, promovând utilizarea TIC în procesul managerial și în structura tuturor metodelor de predare, studiu, învățare și evaluare, la toate nivelurile sistemului de învățământ.

Principalele obiective sunt:

1. Îmbunătățirea standardelor educaționale prin integrarea TIC ca mijloc didactic în procesul de predare – învățare.

2. Întărirea capacității instituționale și creșterea performanței manageriale prin integrarea tehnologiei TIC la nivel național ( MECT), regional ( ISJ-uri și alte instituții și organisme) și local ( școli, autorități locale).

Primul obiectiv va fi realizat prin: formarea competențelor aplicative de utilizare integrată a TIC la elevi și personal didactic, elaborarea de conținut educațional digital și de materiale suport, utilizarea flexibilă a dispozitivelor și diversificarea resurselor disponibile utilizate în școli, din toate punctele de vedere. Cel de-al doilea obiectiv prezent se va realiza astfel: formarea competențelor manageriale la toate nivelurile pentru utilizarea TIC în domeniul managementului administrativ și educațional, dezvoltarea infrastructurii IT la nivel central, județean și la nivelul unităților scolare precum și dezvoltarea de aplicații „open source”. În afară de argumentele legate de legislația națională și internațională și de bunele practici existente la nivel național și internațional în domeniul integrării tehnologiei informației și comunicării în educație, putem aduce în discuție și conceptul de management al calității totale (TQM), care vizează crearea unei culturi a calității, punând accent pe îmbunătățirea continuă. În educație, TQM ia forma pregătirii multivalente a profesorilor, inclusiv în domeniul TIC, cu accent pe înnoirea vieții școlare, permanenta adaptare a ofertei educaționale la nevoile educaționale ale indivizilor și ale comunității.

Etapa 3: Construirea alternativelor

Datorită faptului că se dorește schițarea unei propuneri de calitate privind politica educațională pentru integrarea TIC în învățământul preuniversitar, au fost elaborate următoarele alternative:

1. Dezvoltarea și implementarea ofertelor educaționale și politicilor adaptate de dezvoltarea organizațională, în conformitate cu specificitatea fiecărei școli și cu nevoile comunității locale, precum și asigurarea unui cadru care să definească clar responsabilitățile pentru ceea ce se va face la fiecare nivel al sistemului de educație.

2. În plus față de prima alternativă, se va înființa o Agenție pentru TIC în învațamântul preuniversitar care să răspundă de cercetare, dezvoltare, orientare și monitorizarea implementării și utilizării TIC în educație și care să se constituie într-un centru de resurse și coordonare metodologică pentru derulare de programe inovative în domeniul TIC.

Etapa 4: Alegerea soluției

În opinia mea, varianta cu cel mai bun efect este reprezentată de prima alternativă. Motivele pentru care am ales acesta alternativă sunt:

acoperirea unei arii problematice generale privind integrarea tehnologiilor moderne în educatie, în general și în invatamant, în particular;

asigurarea formării unor abilități fundamentale de operare/utilizare eficientă a calculatorului;

formarea unor deprinderi practice și competente de a lucra în mod curent, la clasa cu ajutorul calculatorului (predare, simulare de experimente, testare/evaluare );

flexibilitate, conținuturile putând fi modificate în funcție de evoluția și dinamica înregistrate pe piața noilor produse și tehnologii IT cu impact educațional;

Etapa 5: Proiectarea politicii publice

Pentru a putea pune în practică această politică publică din sistemul educațional, organele competente trebuie să înainteze proietul. Mai întâi de toate, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului împreună cu Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației sunt responsabile de buna desfășurare a procesului de consultare, la care iau parte Agenția Română pentru Asigurarea Calității în Învățământul Preuniversitar, Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale, precum și reprezentanți ai ONG-urilor din domeniu, dar și repezentanți ai companiilor furnizoare de echipamente și servicii TIC.

Etapa 6: Implementarea politicii

Pentru implementarea politicii, se vor lua în considerare următoarele activități:

a) Înființarea unei Agenții pentru TIC în Învățământ Preuniversitar care să răspundă de: cercetare, dezvoltare, orientare, dezvoltarea unui centru de resurse, coordonare metodologica, derulare de programe inovative în domeniul TIC, monitorizarea implementării Strategiei TIC în sistemul de învățământ preuniversitar.

b) Elaborarea unui studiu diagnostic cu privire la resursele umane, resursele materiale și definirea standardelor de dotări în școli.

c) Programe de formare continuă pentru utilizarea TIC în procesul de predare, învățare și evaluare.

d) Formarea continuă a personalului didactic de conducere, monitorizare și evaluare în vederea utilizării TIC în managementul administrativ și educațional.

e) Introducerea modulului TIC în didactica specialității.

f) Asigurarea unei infrastructuri minimale (hardware, software, conectivitate, mentenanță ) în fiecare unitate școlară din învățământul preuniversitar. (Modernizarea bibliotecilor școlare prin dotarea cu echipamente).

g) Întărirea capacității administrative (din punct de vedere TIC) a MECT și a structurilor subordonate.

h) Crearea unui sistem online de administrare, monitorizare și evaluare în procesul educațional.

i) Elaborarea și implementarea unui program de granturi pentru utilizarea TIC în educație.

j) Dezvoltarea si asigurarea accesului la resurse digitale.

k) Adecvarea curriculumului la competențele cheie.

Etapa 7: Evaluarea politicii

Procesul de introducere a TIC în învățământul preuniversitar va fi însoțit de un sistem de control si monitorizare a calității care va asigura coerența politicilor privind dezvoltarea curriculară, predare – învățare – evaluare pe baza standardelor specifice, respectarea cerințelor legale privind procedurile de elaborare, monitorizare și evaluarea a politicilor publice la nivel central, asumarea de către corpul profesoral a viziunii privind asigurarea calității promovate de structurile abilitate în domeniu.

În vederea elaborării unui document de politică educațională pentru integrarea TIC în învățământul preuniversitar au fost organizate 3 dezbateri de tip expert și consultări directe cu o serie de stakeholderi ai sistemului de învățământ preuniversitar. Acestea au avut un caracter informativ și au contribuit la definirea realistă a nevoilor și problemelor existente la nivelul utilizării TIC în educație, cât și la elaborarea unor variante de soluționare, concretizate în abordarea cuprinsă în cadrul prezentului document de politică educațională.

Consultările au reunit experți și grupuri interesate din diferite sectoare și au vizat cresterea transparenței procesului de luare a deciziilor. În același timp, acestea au permis acumularea de informații utile pentru formularea sugestiilor și recomandărilor concrete în vederea schițării unei propuneri de calitate privind politica educațională pentru integrarea TIC în învățământul preuniversitar.

Concluzie:

Eficientizarea introducerii TIC trebuie să se regăsească în valoarea adăugată în educație, materializată prin capacitatea de integrare a tinerilor absolvenți în societate pe baza competențelor profesionale dobândite și în funcție de piața forței de muncă la nivel local, național și internațional.

Educația anunță revoluții nu mai frecvent decât reușește să le producă. În România, politica de introducere a TIC în scoli pare a acționa ca un catalizator pentru o evoluție rapidă, dacă nu cumva chiar ca o revoluție.

Tehnologia și, în particular conținutul la care asigură acces, este foarte agreată de elevi. Acest lucru acționează deja ca un stimul pentru profesori în a crea medii de învățare centrate pe elev.