Integrarea Socio Economica a Republicii Moldova In Procesul de Globalizare

Capitolul III. Integrarea socio-economica a republicii moldova in procesul de globalizare

3.1. Republica Moldova în contextul globalizării: tendințe, probleme

Globalizarea este un fenomen în care statele lumii fie se încadrează și continuă să se dezvolte, fie se izolează și stagnează sau slăbesc din punct de vedere economic. În fața aceleiași situații a fost pusă și Republica Moldova, fiind mai degrabă surprinsă de valul globalizării decât pregătită să îi facă față în mod lucid. Țara noastră se află încă în procesul de tranziție de la economia planificată la cea de piață liberă, cu o clasă politică și cu una managerială abia în formare, confruntîndu-se de asemenea cu formarea unui nou cadru instituțional, restructurarea celui existent

și crearea unuia flexibil care să poată fi adaptat unei economii funcționale.

Din experiența fostelor țări comuniste din Europa Centrală și de Est putem observa că promovarea de către companiile transnaționale a liberalizării schimburilor comerciale și serviciilor, inclusiv a celor bancare, a permis, acolo unde s-a manifestat cu putere, o redresare rapidă a fostelor economii planificate și o creștere substanțială a nivelului de trai. S-au dezvoltat în special acele țări care au permis intrarea rapidă a capitalurilor străine – Ungaria, Polonia, Cehia, precum și țările baltice – și au stagnat statele pe piața cărora companiile multinaționale au întârziat să vină sau “au fost ținute la respect de guverne aflate la cheremul unor grupuri autohtone de interese, care nu dispuneau nici de capitalul și nici de managementul necesar gestionării tranziției” [1.5, p.15].

De la obținerea independenței și pînă în prezent, Republica Moldova a făcut pași mici, dar siguri, în direcția europenizării și globalizării, inițiind mai multe proiecte de colaborare cu alte țări și instituții de importanță globală. În continuare voi enumera cele mai importante proiecte inițiate și impactul colaborării asupra țării noastre.

În anul imediat următor celui de obținere a independenței, Republica Moldova a semnat mai multe tratate și a inițiat proiecte de colaborare cu instituții de importanță globală. Cele mai importante evenimente au fost: obținerea statutului de membru al ONU, cooptarea Republicii Moldova la BERD, aderarea la structurile Băncii Mondiale și aderarea la FMI [3.4]. Către mijlocul anilor ’90, Republica Moldova a atins un nivel înalt de stabilitate macroeconomică, fiind înfăptuite mai multe reforme pentru crearea unui mediu propice dezvoltării economiei de piață. După totalitatea aprecierilor în rapoartele anuale ale FMI, Băncii Mondiale și BERD, deja în anul1995, Moldova se clasa înaintea majorității țărilor CSI și vecinilor săi – România, Bulgaria și Ucraina.

Mai mult decât atât, revista „The Economist" (martie 1995) a definit: „Moldova — modelul reformării corecte; dimensiunile relativ mici ale țării fac din ea un laborator perfect pentru reforme". Astfel de fenomene noi ca deschiderea țării lumii (statut de membru al Consiliului Europei din 1995, prima din țările CSI), democratizarea vieții sociale (alegerile pluripartide, libertatea religiei, mass-media, activizarea organizațiilor nonguvemamentale), de asemenea, insuflau speranță în succesul reformelor. Cu toate acestea creșterea economică în Moldova, contrar teoriei, nu a fost reluată „automat". În economia țării s-a instaurat o „decădere stabilă", sporită și de criza financiară regională din 1998. Voința politică nu s-a manifestat suficient de puternic pentru efectuarea reformelor cu caracter consecvent și sistematic în mai multe domenii, iar în țară s-a extins rapid aria sărăciei, ca rezultat al șomajului și micșorării posibilităților statului de a oferi ajutor social persoanelor celor mai sărace.

Statul a devenit o sursă de îmbogățire pentru grupările economice influente. Datorită faptului că în Moldova n-a avut loc reluarea creșterii economice, iar situația socială s-a agravat, au crescut presiunile asupra Guvemului cu cerințe de a revizui ideologia reformelor. Această presiune venea, în primul rând, din partea agenților economici, pentru care perioada „stabilizării fără creștere", int-adevăr era foarte grea (lipsa creditelor ieftine pentru modernizare, predominarea corupției și a intereselor de grup). În al doilea rând, presiunea venea din partea partidelor politice care doreau consolidarea pozițiilor sale pe calea „criticii fără compromis" a acțiunilor puterii executive în perioada de după stabilizarea declinului economic și nevoilor sociale.

În pofida acestor note nu prea îmbucurătoare, Republica Moldova a continuat colaborarea cu instituțiile internaționale și cu alte state ale lumii. În urma cooperării cu FMI, Moldova a beneficiat de următoarele acorduri pentru susținerea programelor de ajustare economică ale autorităților: Mecanismul de finanțare compensatorie și excepțională, Mecanismul finanțării reformelor structurale, acordurile Stand-by, Mecanismele de finanțare lărgită și Mecanismele de reducere a sărăciei și creștere economică – din 2009, numite Mecanisme de creditare lărgită. În 2009 Moldova a beneficiat, de asemenea, de o alocare unică de DST în sumă de 117.71 milioane DST. Suma totală a creditelor neachitate acordate de FMI a constituit 358,1 milioane DST (cca 504 milioane dolari) la finele lunii februarie 2015 [3.7].

Colaborarea Republicii Moldova cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare este de asemenea foarte apropiată. Pînă în luna martie a anului 2013, BERD a finanțat 96 proiecte în țară, în valoarea totală de 1,263 milioane euro, dintre care 61% în sectorul privat [3.3]. Deasemnea BERD a deținut 9,8% din acțiunile Moldova-Agroindbank pînă în anul 2005 [3.18], iar în prezent deține 8.84% din acțiunile Mobiasbanca și este cel mai mare acționar la Victoriabank (15,06%) [3.15]. Iar în luna martie curent, BNM a acceptat cererea BERD de a-și mări participația la Victoriabank până la 50% [3.17].

Mulțimea creditelor obținute de Republica Moldova de la instituțiile financiare internaționale vorbesc despre integrarea țării noastre în economia mondială pe calea mai puțin eficientă pentru țară – în forma creșterii împrumuturilor externe pe piețele creditare și financiare. Resursele obținute din împrumuturile externe deseori nu se investesc în ramurile prioritare, ci preponderent se folosesc pentru acoperirea deficitelor bugetare – modaliate care subnimează însuși doctrina integrării. Însă deservirea datoriei externe tot mai mult împovărează bugetul și conduce la creșterea deficitului lui. Astfel se formează situația de dependență de capitalul și împrumuturile externe sub forma datoriilor externe.

Semnarea Acordul de Parteneriat și Colaborare între UE și Republica Moldova (APC), intrat în vigoare la 1 iulie 1998, a avut o importanță majoră pentru țara noastră. APC, instituit pe o perioadă de 10 ani, avea următoarele obiective: continuarea dialogului politic; promovarea comerțului și a investițiilor; cooperarea în domeniul legislativ, economic, social, financiar și cultural; susținerea eforturilor întru consolidarea democrației; dezvoltarea relațiilor economice naționale și finalizarea procesului de tranziție la economia de piață.

Un alt proiect de încadrare a Republicii Moldova în promovarea procesului de europenizare și globalizare a constituit semnarea la 23 mai 2006, în cadrul primului summit al șefilor de stat de la Kiev privind Cooperarea în cadrul Organizației pentru Democrație și Dezvoltare Economică (GUAM).

În anul 2000, Republica Moldova a adoptat Declarația Mileniului la Summit-ul Milenar, care a avut loc la New York și a întrunit 189 de țări. Declarația Mileniului este unica agendă globală în domeniul dezvoltării asupra căreia există un acord la cel mai înalt nivel între majoritatea statelor lumii.

Conform Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) [3.22], prin adoptarea acestei Declarații, Moldova s-a angajat să atingă opt obiective de dezvoltare – de la reducerea în jumătate a sărăciei extreme la stoparea răspîndirii HIV/SIDA și asigurarea accesului universal la educație primară, pînă în anul 2015.

Cele 8 Obiective de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) cu ținte precise de atins sunt:

Reducerea sărăciei severe;

Realizarea accesului universal la educația primară;

Promovarea egalității între sexe și afirmarea femeilor;

Reducerea mortaliății infantile;

Îmbunătățirea sănătății materne;

Combaterea HIV/SIDA, malariei și a altor boli;

Asigurarea sustenabilității mediului;

Crearea de parteneriate globale pentru dezvoltare.

Conform celui de al treilea Raport cu privire la ODM [3.20], cele mai bune performanțe în atingerea ODM au fost înregistrate la reducerea sărăciei extreme și a foamei, reducerea mortaliății infantile și crearea partenerialului global pentru dezvoltare. Rata mortalității infantile a scăzut pînă la 9,8% în anul 2012, ținta pentru anul 2015 fiind de 13,2%; iar nivelul de penetrare a telefoniei mobile a depășit în anul 2012 (114,6%) cu mult nivelul țintit pentru anul 2015 (75,6%). Cele mai mari restanțe au rămas în domeniul combaterii HIV/SIDA, tuberculozei și a altor maladii, îmbunătățirea sănătății materne și în domeniul promovării egalității de gen și împuternicirea femeilor. Incidența HIV/SIDA la 100000 locuitori în anul 2012 a fost 18.5 cazuri, ținta pentru 2015 fiind de 8 cazuri; iar rata mortalității materne la 100000 locuitori a scăzut pînă la 30.4 cazuri în 2012, ținta pentru 2015 fiind de 13.3 cazuri. În continuare mă voi concentra mai mult asupra progreselor care le înregistrează țara noastră în realizarea obiectivului de creare a parteneriatului global pentru dezvoltare, întrucît acesta se referă nemijlocit la tema lucrării de față.

Pentru realizarea obiectivului de creare de parteneriate globale pentru dezvoltare, au fost stabilite mai multe ținte după cum urmează:

Dezvoltarea unui sistem comercial și financiar transparent, bazat pe reguli, previzibil și non-discriminatoriu, prin promovarea exporturilor și atragerea investițiilor;

Soluționarea problemei închiderii terestre a Republicii Moldova, prin modernizarea infrastructurii de transport și vamale;

Monitorizarea problemei datoriei externe;

Elaborarea și implementarea strategiilor pentru tineri. Reducerea ratei șomajului în rândul tinerilor până la 15% în anul 2010 și până la 10% în anul 2015;

Asigurarea accesului populației la medicamentele esențiale;

Edificarea societății informaționale. Dublarea către anul 2015 a numărului de abonați ai telefoniei fixe și mobile față de anul 2006 și creșterea numărului de calculatoare personale și celui al utilizatorilor de Internet cu o rată de cel puțin 15% anual.

Pentru monitorizarea rezultatelor care le înregistrează Republica Moldova în atingerea primul țel, PNUD a selectat o serie de indicatori care sunt indicați în tabelul 3.1.

Tabelul 3.1

Indicatori de monitorizare a țelului nr. 1: Dezvoltarea unui sistem comercial și financiar transparent, bazat pe reguli, previzibil și non-discriminatoriu, prin promovarea exporturilor și atragerea investițiilor

Sursa: Raport cu privire la Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului, Chișinău 2013[3.20]

Observăm, conform tabelului, că practic toți indicatorii înregistrează diminuări în anul 2009, pe fondalul crizei economico-financiare, și tendințe de creștere din anul 2010. Cifra de afaceri a întreprinderilor cu capital străin și mixte cu capital străin ponderat la totalul cifrei de afaceri pe economie înregistrează cele mai mici fluctuații, în mediu de 0.22 puncte procentuale în perioada anilor 2006-2012. Indicatorul investițiilor străine directe înregistrează cele mai mari descreșteri ajungînd la 2.2% în 2012 de la 12.3% în 2007. În continuare voi oferi mai mult spațiu de analiză pentru acest din urmă indicator.

Republica Moldova, fiind o țară mică și cu economia în tranziție cu greu concurează cu statele dezvoltate în ceea ce privește fluxul de ISD. Din acest motiv am considerat potrivită analiza situației țării noastre în comparație cu țările membre ale Comunității Statelor Independente (CSI) (tabelul 3.2), întrucît acestea au împărtășit o istorie multiseculară, monitorizată de imperiile coloniale și s-au dezvoltat ca state independente din 1991.

Tabelul 3.2

Valoarea cumulativă a ISD în fostele și actualele membre ale CSI,

în perioada anilor 1990-2013

Sursa: Elaborat de autor în baza anexei la Raportul privind Investițiile Globale [3.28]

Observăm, conform tabelului, că cele mai multe ISD în fostele și actualele state CSI, în perioada anilor 1990-2013, au fost efectuale în Federația Rusă (499 411.3 milioane dolari), urmată la mare distanță de Ucraina (118 974.3 milioane dolari). Republica Moldova a fost destinația unor dintre cele mai puține ISD din acest top (3 673.6 milioane dolari), fiind urmată doar de Tadjikistan cu 2129 milioane dolari. Armenia, țară comparabilă după populație, teritoriu și nivel de dezvoltare cu Moldova, a fost ținta a de 2 ori mai multe ISD (6 168.2 milioane) decît țara noastră.

Un alt lucru important de analizat este evoluția valorilor ISD în Republica Moldova pe parcursul anilor 1990-2013. Observăm conform figurii 3.1 că primele ISD apar după obținerea independenței și are un trend crescător pînă în 2008 și unul descrescător după acest an. În perioada anilor 2005-2008 înregistrează o creștere rapidă a ISD, ajungînd pînă la 711.5 milioane dolari în anul 2008. Această creștere este urmată de o recesiune bruscă pînă la 208.3 milioane dolari în 2009, pe fondalul crizei economico-financiare mondiale din 2009-2011.

Sursa: Elaborat de autor în baza anexei la Raportul privind Investițiile Globale[3.28]

Figura 3.1. Evoluția ISD în Republica Moldova în perioada anilor 1990-2013, milioane dolari

În urma analizei tabelului 3.2 și a figurii 3.1, pot spune că Rapublica Moldova nu este foarte atractivă pentru ISD. Printre factorii negativi ce împiedică afluxul de capital străin în țară se numără lipsa de stabilitate necesară, imperfecțiunea bazei legislative și fiscale, neîndeplinirea legilor existente îndreptate spre protecția drepturilor acționarilor, dezvoltarea sistemului comunicațional, corupția funcționarilor, nivelul slab managerial, injustețea și parțialitate din sistemul judiciar. Astfel, politica economică externă a Republicii Moldova a favorizat integrarea doar parțială a țării în economia globală, creînd și o dependență unilaterală totală față de finanțele externe, menținerea și întărirea statului de subordonat al FMI în sistemul diviziunii internaționale a muncii, precum și intensificarea migrației populației.

Comerțului exterior are impact asupra prețurilor interne, cursului valutar, volumului cererii totale, asupra echilibrului macroeconomic în ansamblu, precum și a gradului de integrare a țării în economia globală. În acest sens, voi face în continuare o analiză a evoluției comerțului exterior și a influienței evenimentelor din ultimii ani asupra volumului importurilor și exporturilor.

La1 ianuarie 2006, UE a acordat țării noastre un sistem general de preferințe comerciale GSP+, ce oferea accesul liber (fără taxe vamale la import) pe piețele UE pentru cca. 7200 grupe mărfuri, avînd ca impact asigurarea premiselor favorabile de ordin tarifar pentru creșterea competitivității produselor autohtone exportate pe piața comunitară.

Doi ani mai tîrziu, UE a aprobat introducerea preferințelor comerciale autonome pentru Republica Moldova. Datorită acestui regim oferit de UE aproape toate produsele originare din țara noastră au avut acces pe piața UE fără restricții cantitative și taxe vamale, unica excepție fiind un număr restrîns de produse sensibile pentru UE (vinuri, zahăr ș.a.), asupra cărora se aplică contingente tarifare. Prin acordarea acestui regim preferențial au fost create premise pentru creșterea competitivității produselor autohtone exportate în UE și, indirect, pentru stimularea dezvoltării durabile a Republicii Moldova.

Un alt eveniment de o importanță majoră pentru Republica Moldova a fost semnarea Acordului de Asociere UE – Republica Moldova la 27 iunie 2014. Scopul acestui acord a fost crearea unui cadru de cooperare în domenii precum comerțul, politica de securitate și cultură. Totuși, aceasta este mai mult decât o simplă cooperare. Acordul de Asociere permite construirea unei integrări mai profundă atât din punct de vedere politic cît și economic dintre țara noastră și UE [3.9].

Comerțul exterior al Republicii Moldova a fost influiențat de aceste evenimente menționate după cum putem observa în tabelul 3.3.

Tabelul 3.3

Comerțul exterior al Republicii Moldova, milioane dolari

Sursa: Elaborat de autor în baza informației BNS [3.2]

Volumul comerțului exterior are un trend crescător din anul 2003 pînă în 2014 cu mici abateri. Observăm că comerțul exterior se orientează către UE din 2007, ca urmare a acordului preferințial comercial GSP+ cu UE din 2006 și a embargourilor asupra exporturilor de carne, produse vegetale (în mai 2005) și vinuri (în martie 2006) impuse de Federația Rusă Republicii Moldova. În anul 2009 volumul comerțului exterior scade ca urmare a crizei economico-financiare globale care fără îndoială a afectat și țara noastră.

Dacă este să vorbim despre importuri, ponderea importurilor din UE este de asemenea în creștere, moldovenii preferînd din ce în ce mai mult produsele europene în favoarea celor din țările membre CSI. Către anii 2013-2014 importurile din UE au ajuns să fie de 2 ori mai mari decît cele din CSI. Creșterea volumului importurilor cu un ritm mai lent decît cel al exporturilor a dus și la adîncirea rapidă a balanței comerciale, cea mai mare valoarea fiind înregistrată în 2013 de -3064 milioane dolari.

Asupra evoluției nefavorabile a comerțului exterior semnalează și gradul de acoperire a importurilor prin exporturi, care din 2003 nu mai respectă limitele minime (60%) pentru asigurarea securității economice a statului, fiind în continuă descreștere (figura 3.2). Cel mai mic nivel a fost înregistrat în anul 2008, de 32.5%.

Sursa: Elaborat de autor în baza informației BNS [3.2]

Figura 3.2. Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi, %

Analizînd structura comerțului extern al Republicii Moldova din anul 2014 (figura 3.3), observăm că aceasta contrastează puternic cu tendințele mondiale în epoca globalizării. În export predomină produsele agro-alimentare, articolele manufacturate diverse, iar la import – combustibilii minerali, mașinile, utilajele, produsele chimice și mărfurile manufacturate. Exportul și importul sunt mai puțin legate, deoarece se bazează pe diferite ramuri, pe cînd globalizarea se caracterizează prin dezvoltarea preponderentă nu a comerțului inter-ramural, ci intra-ramural și inter-zonal.

Sursa: Elaborat de autor în baza informației BNS [3.2.]

Figura 3.3. Structura comerțului extern al Republicii Moldova, anul 2014, mii dolari

Starea economiei actuale și relațiile economice externe a Republicii Moldova nu corespund principalelor tendințe, conturate în cadrul proceselor de globalizare. În condițiile globalizării are loc o sinteză a diferitor forme de aprofundare a relațiile economice externe: comerțul internațional este tot mai strîns legat de ISD; specializarea internațională și cooperarea industrială se dezvoltă conform programelor de lungă durată; integrarea economică devine o direcție prioritară.

În Republica Moldova aceste forme sunt divizate și există separat, evoluează independent una de alta și nu contribuie la o dezvoltare mai amplă. Deci, baza globalizării o constituie internaționalizarea industrială în baza cooperării industriale, diviziunea internațională a muncii pe tehnologii și detalii. Referitor la Republica Moldova și partenerii ei externi putem spune că aceste forme progresive de colaborare sunt încă firave.

Un pas important a țării noastre făcut în direcția globalizării a fost liberalizarea regimului de vize pentru călătoriile de scurtă durată a moldovenilor în statele UE începînd cu 28 aprilie 2014. Libera circulație a cetățenilor oferă multiple șanse de dezvoltare a afacerilor în Republica Moldova, de creare a parteneriatelor cu investitori străini, ceea ce contribuie la dezvoltarea economiei naționale și integrării ei în economia globală.

Integrarea activă a Republicii Moldova în economia mondială poate contribui la sporirea eficienței economiei ei. În condițiile progresului tehnico-științific, internaționalizarea vieței economice este o necesitate a dezvoltării durabile. Creșterea eficienței economiei se atinge prin creșterea specializării și cooperării, schimbului internațional de tehnologii. Concurența internațională devine factorul stimulator al progresului tehnic în toate ramurile economiei, deoarece ea contribuie la renovarea continuă a producției fabricate, sporirea calității ei și reducerea cheltuielilor de producție în baza celei mai performante tehnologii. În baza acestor factori s-a înregistrat stabilizarea țărilor industrial dezvoltate în economia deschisă. Aceasta este o cale strategică și pentru Republica Moldova care dispune de majoritatea premiselor de renovare a economiei.

În scopul menținerii și aprofundării cooperării internaționale este necesar ca importul pieselor și agregatelor să fie reglementată, iar pentru importul produselor finite să fie menținute taxele. În cazul în care această producție se fabrică peste hotare, dar în cooperare cu întreprinderile moldovenești, importul ei trebuie stimulat prin mecanisme economice.

Pentru atragerea investițiilor pe termen lung sunt necesare condițiile stabilității economice, financiare și legislative. Depășirea declinului economic fără investiții străine directe este practic imposibil pentru țara noastră. Investițiile sunt necesare pentru îmbunătățirea acordurilor referitoare la divizarea producției, dreptului acționarilor, ameliorarea managementului, direcții care necesită investiții minime cu maxime rezultate. Republica Moldova trebuie să asigure un climat intern favorabil (legislativ, fiscal) pentru investițiile străine. Totodată, mișcarea rapidă a fluxurilor de capital pe care o presupune globalizarea – în care companiile își pierd clasica identitate națională, este avantajoasă pentru țara noastră în condițiile unei forțe de muncă înalt calificate și mai ieftine.

O economie deschisă absoarbe mai rapid și este afectată profund de șocurile externe, iar structurile de securitate internă sunt expuse fenomenelor de crimă organizată. Cu toate acestea, țara noastră nu se poate apăra de valul globalizării, închizându-se în sine, ci trebuie să se ghideze după deviza Clubului de la Roma: „gândește global și acționează local”. Este important ca Moldova să-și deschidă treptat economia față de structurile continentale și internaționale, dar în același timp să-și dezvolte instituțiile pentru a fi pregătită să facă față unor crize.

Pentru dezvoltarea economică durabilă a țării noastre, consider foarte importantă realizarea tuturor prevederilor stipulate în Acordul de Asociere UE – Republica Moldova și aderarea țării noastre la Uniunea Europeană.

3.2. Compania “Global Power Intelligence” – una din verigile globalizării. Studiu de caz

Secolul XX a adus cele mai mari descoperiri științifice, însă probabil cel mai mare eveniment a fost apariția Internetului, care în timp scurt s-a răspîndit în toată lumea, devenind un element indispensabil pentru tot mai mulți oameni. Spre deosebire de alte tehnologii ca: tranzistorul, circuitul integrat, calculatorul, care țin în primul rând de iscusința oamenilor de știință, dezvoltarea Internetului a depins în primul rând de oameni, fapt pentru care, Internetul mai este numit un fenomen social, datorită participării oamenilor.

Odată cu dezvoltarea rețelei globale s-a constatat o creștere sporită a globalizării, deoarece Internetul este factorul care realizează legături neținând cont de hotare și distanțe. Numărul utilizatorilor global de Internet a crescut de la 394 milioane persoane, în anul 2000, la 1561 milioane în 2008, iar în prezent a atins cifra de 2923 milioane [3.23]. Creșterea medie a numărului de utilizatori a fost de 180 milioane persoane pe an, iar în prezent circa 40% din populația lumii are acces la Internet [3.14].

Numărul utilizatorilor de Internet din Moldova a fost, de asemenea, în continuă creștere. Biroul de Audit al Tirajelor și Internetului (BATI) din Republica Moldova, a raportat, în decembrie 2014 o creștere de 8% a numărului de utilizatori de Internet, comparativ cu aceeași lună a anului 2012 [3.1]. BATI menționează de asemnea o creștere a frecvenței cumpărăturilor online și numărul celor care se conectează la Internet prin intermediul dispozitivelor mobile. În luna decembrie 2012, Republica Moldova avea 1,61 milioane de utilizatori de Internet, iar doi ani mai tîziu, numărul acestora a crescut pînă la 1,74 milioane persoane, ceea ce reprezintă circa 50% din populația țării, dintre care, 45% sunt utilizatori din Chișinău.

Despre progresele țării noastre în edificarea societății informaționale (cel de al șaselea țel al obiectivului de crearea a parteneriatelor globale pentru dezvoltare) se scrie și în Raportul cu privire la Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului. Succesele realizării acestui scop în Republica Moldova sunt reprezentate în tabelul 3.4.

Se poate observa, conform tabelului 3.1, că toți indicatorii au fost în creștere, cele mai mari creșteri fiind înregistrate de indicatorul de măsurare a nivelului de penetrare a telefoniei mobile care a crescut de la 37,8 la 100 de locuitori în anul 2006 la 114,6 la 100 de locuitori în anul 2012. Nivelul de penetrare a utilizatorilor de Internet s-a dublat din anul 2006 pînă în 2012, având tendință de creștere cu ritm rapid.

Tabelul 3.4

Indicatori de monitorizare a progreselor Republicii Moldova în edificarea

societății informaționale

Sursa: Raport cu privire la Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului, Chișinău 2013 [3.21]

Compania „Global Power Intelligence” este una din entitățile economice care activează în domeniul tehnologiilor informaționale (IT) în Republica Moldova. Mi-am propus să analizez în ce măsură globalizarea economică a influiențat dezvoltarea firmei și cum contribuie firma la expansiunea și dezvoltarea fenomenului globalizării.

„Global Power Intelligence” a fost fondată în Republica Moldova la 09.11.2006, primind statulul de Întreprindere Mixtă, moldo-americană, cu participarea fondatorului american de 30%. În anul 2009, compania și-a extins activitatea pe piața din Statele Unite ale Americii, înregistrînd compania GPI Holding LLC în statul Oregon. La 22 iunie 2012 – cota parte de 30% a fondatorului american a fost cumpărată de către fondatorii autohtoni, compania pierzînd statutul de întreprindere mixtă, și devenind societate cu răspundere limitată. În luna noiembrie a anului 2012 compania și-a extins activitatea pe piața din Rusia, înregistrînd compania “Global Web Consulting” OOO la Moscova, iar în anul 2013, compania “GPI Technologies” a fost înregistrată în Marea Britanie, cu sediul la Londra.

Ca domeniu de bază de activitate compania prestează servicii informatice clienților originari din peste 10 țări. Activitatea de prestare a serviciilor informatice se referă la promovarea produselor și serviciilor diferitor companii sau persoane fizice. În sarcinile de bază ale companiei intră o gamă largă de servicii după cum urmează [3.29]:

1. Servicii de programare web – care reprezintă ansamblul lucrărilor de creare a funcționalității website-urilor, aplicațiilor mobile și a programelor de folosință în interiorul unei entități economice. Aceste servicii includ crearea panelelor de administrare a website-ului, implementarea sistemelor de protecție, crearea formularelor online pentru clienți și a programelor software pentru numărarea vizitatorilor pe website.

2. Web-design – activitatea de realizare a interfeței pentru website-uri, aplicații mobile, programe. Designerii crează conceptul și modul în care va arăta website-ul final. Serviciile de web design includ și crearea și plasarea de bannere și realizarea prezentarilor online.

3. Internet marketing – este utilizarea internetului pentru a disemina informații, de a comunica cu piața, de a promova, de a vinde, de a face promoții online, e-mail marketing. Serviciile Internet marketing includ: SEO (Search Engine Optimization) – optimizarea website-urilor pentru motoarele de căutare; SEM (Search Engine Marketing) – marketing în motoare de căutare; scrierea articolelor, materialelor, textelor publicitare și plasarea lor în mass-media; elaborarea și implementarea campaniilor de publicitate pe internet.

4. Soluții e-commerce – reprezintă serviciile de realizare și dezvoltare a site-urilor E-commerce – pentru vînzări online, dezvoltarea coșului de cumparaturi web, instalarea sistemelor de plăți cu cardul și a altor sisteme de plăți online (Paypal, Authorize.NET, Verisign, Google Checkout).

5. Găzduirea web (Web-hosting) – este un serviciu indispensabil care permite atât companiilor cât și persoanelor fizice să își publice un website pe internet. Serviciile găzduirea web includ: oferirea de suport tehnic; crearea interfeței pentru gestionaea domen-ului; redirecționarea e-mailurilor

6. Crearea aplicațiilor mobile – crearea aplicațiilor mobile pentru dispozitive mobile precum: iPhone, BlackBerry, Windows Mobile, Symbian OS (Nokia) și Palm OS. Cererea pentru crearea aplicațiilor mobile este în continuă creștere.

7. Producție video – este serviciul de editare și distribuire a unui produs finit – videoclip. Aceasta poate include producție de televiziune, productie video comerciale, clipuri video, corporative și evenimente.

În baza analizei ofertei de servicii ale firmei Global Power Intelligence, observăm că nu este necesară prezența fizică a clientului pentru a beneficia de produsele respective. Toate discuțiile referitoare la realizarea lucrărilor au loc între client și managerul de proiecte prin telefon, e-mail sau alte mijloace de comunicare online. Contractele se semnează și se transmit online. Toate ințelegerile în scris au valoare juridică, iar mesajele scrise pe e-mail servesc ca dovezi în instanțele de judecată în Statele Unite. Plățile pentru serviciile oferite se ralizează prin trasfer bancar sau prin sisteme de plăți online: PayPal, Google Checkout, Web Money.

Înlăturarea barierelor de hotare și distanțe a permis companiei să colaboreze cu clienți din multiple țări, pentru diferite scopuri. Structura proiectelor realizate după țara de origine a clienților este ilustrată în figura 3.4.

Sursa: Elaborat de autor în baza documentelor interne ale Global Power Intelligence

Figura 3.4. Structura proiectelor realizate de ”Global Power Intelligence”,

după țara de origine a clienților, %

Se poate observa, conform figurii 3.4, că cele mai multe cereri sunt din partea clienților de origine americană, în mărime de 67%. Clienții din statele membre UE au o pondere de 20% din total, dintre care 11% revin proiectelor britanice. Lucrările efectuare pentru piața din Republica Moldova au o pondere de doar 7% din total, iar pentru cea din Rusia – de 6% din total. Arealul diversificat de prestare a serviciilor firmei este o altă trasătură a globalizarii de care beneficiază firma.

Pînă în prezent ”Global Power Intelligence” a realizat peste 300 de proiecte pentru persoane fizice și persoane juridice, care activează în diferite ramuri ale economiei. Dintre clienții persoane juridice, cele mai multe sunt companiile mici și mijlocii și într-o proporție mai mică companiile mari. Totuși, cele mai multe cereri vin din partea persoanelor care doresc să își dezvolte și să își promoveze propriile afacerile prin întermediul website-ului și să-și facă oferta cunoscută unui număr nelimitat de potențiali clienți.

”Global Power Intelligence” a oferit serviciile sale și unor instituții publice și organizații non-profit din SUA și Republica Moldova. Aceasta a prestat serviciile sale pentru Departamentul de Stat Hawai (http://www.oha.org/); Departamentul de Sănătate Hawai (http://health.hawaii.gov/tobacco/); Organizația Non-profit Goodwill din orașul Danver, statul Colorado (http://www.goodwilldenver.org/); Consiliul Americanilor din Asia Pacifică (http://capa-mi.org/). De asemenea ”Global Power Intelligence” a realizat un proiect pentru Banca Națională din Moldova (http://faranumerar.md/), pentru Organizația Non-Guvernamentală ”Asociația Orbilor din Moldova” (http://advocacy.md/); a prestat servicii informatice Camerei de Comerț Moldo-Americană.

Promovarea serviciilor companiei se face prin intermediul internetului. Compania “Global Power Intelligence” are un website (www.gpiholding.com) bine organizat, care cuprinde toate elementele ofertei sale, datele de contact și portofoliul cu toate lucrările realizate, astfel încât, vizitatorii pot vedea diversitatea, complexitatea și calitatea acestora. De asemenea website-ul este bine poziționat în motoarele de căutare, fiind mereu actualizat cu informație nouă.

Pricipala metodă de promovare a serviciilor companiei este plasarea anunțurilor despre prestarea serviciilor pe mai multe website-uri de specialitate din SUA, Uniunea Europeană, Rusia, precum: www.searchsight.com, www.topdesignfirms.com www.craigslist.com, www.yellowpages.com, www.searchsight.com. Posibilitatea plasării anunțurilor pe aceste website-uri vorbește despre o oportunitate unică și avantajoasă pentru firma analizată care a apărut doar după dezvoltarea globalizării.

Managerii de proiecte de asemenea aplica la diverse cereri de prestare a serviciilor de programare plasate de alte persoane fizice sau juridice pe website-urile menționate mai sus. Dacă cererea clienților coincide cu serviciile care le oferă compania, atunci managerul aplică la aceste anunțuri, oferind mai multe informații despre companie.

O altă metodă de promovare a serviciilor companiei se realizează prin intermediul întîlnirilor de networking organizate de Camera de Comerț Moldo-Americană, din care face parte și compania citată, unde se întîlnesc și fac schimb de informații managerii și directorii a mai mult de 100 de companii de diferite mărimi din Republica Moldova și companii multinaționale.

Compania “Global Power Intelligence” are 15 angajați cu normă de muncă întreagă. Aceasta de asemenea colaborează cu alți 10 specialiști prin cumul, rezidenți atît din Republica Moldova, cît și din Belarus, Ucraina și Vietnam. Serviciile acestor specialiști sunt solicitate atunci cînd volumele de muncă sunt mari și specialiștii angajați nu reușesc să realizeze toate sarcinile. În domeniul IT activează o echipă de profesioniști în domeniul programării, design-ului, marketingului și dezvoltării serviciilor web, 2 manageri de proiecte și un manager de resurse umane. Una din cerințele obligatorii pentru angajare este vorbirea fluentă a limbii engleze întrucît aceasta este intens utilizată în realizarea sarcinilor și intermedierea discuțiilor dintre clienți – care oferă indicații și descriere a produsului ce doresc să îl obțină, și programiștii care nemijlocit realizează produsul dorit. Cerința cunoașterii limbii engleze este o vădită constatare a proceselor de globalizare, întrucât această limbă este considerată una internațională.

Volumul serviciilor prestate de Global Power Intelligence a fost în continuă creștere de la perioada înființării sale pînă în prezent. Această creștere se datorează majorării numărului de utilizatori de Internet, dezvoltării și răspîndirii dispozitivelor mobile. Despre creșterea exportului de servicii IT din Moldova scrie și Raportului privind competitivitatea industriei și serviciilor din sectorul tehnologiei informației din țara noastră, prezentat de către experții International Data Corporation (IDC) [3.12]. Conform acestui raport, în ultimii zece ani, valoarea exportului de servicii IT din Moldova către alte piețe a crescut foarte mult. Astfel, în 2013 exportul de servicii IT a totalizat 57 milioane de dolari, iar către anul 2018 se așteaptă o dublare a valorii livrărilor, până la 110 milioane dolari.

Din totalul exporturilor realizate de țara noastră, 2,3% sunt exporturi de servicii IT, reprezentînd 71.6% din totalul serviciilor exportate – o cifră bună în comparație cu alte țări. Principalele destinații pentru exportul de servicii IT sunt Germania, Suedia, Irlanda, Polonia, Ungaria, România, Republica Cehă și SUA. Pe piața internă, cei mai mari jucători sunt companii locale, pentru că cele internaționale preferă să intre pe piețe mai mari decât cea a Republicii Moldova.

Compania ”Global Power Intelligence”, localizată în Republica Moldova, este atractivă pentru clienții străini datorită forței de muncă mai ieftine decît în statele dezvoltate și mai calificată decît în alte state în curs de dezvoltare (de exemplu: India). 6% din total absolvenților se pot califica pentru industria IT în fiecare an.

De asemenea, țara noastră are acces la diferite sisteme de plăți online (PayPal, Web Money, Google Checkout) precum și alte sisteme de plăți bancare internaționale.

Un alt avantaj este faptul că moldovenii cunosc mai multe limbi străine, în ultimii ani sporind ponderea vorbitorilor de engleză, iar ponderea vorbitorilor de franceză și rusă continuă să fie mare. Totodată, cultura Republicii Moldova îi permite să fie aproape atât de țările Uniunii Europene, cât și de cele CSI. De asemenea sunt binevenite regimul de impozitare foarte atractiv în comparație cu alte state, viteza mare a internetului, dar și costurile reduse pentru a lansa o afacere. 

Un factor determinant în creșterea exportului de servicii IT din Republica Moldova este infrastructura. Directorul IDC România susține că orice companie dorește să dezvolte servicii IT în țările care au o infrastructură bună și că Moldova se situează excelent din acest punct de vedere, mai ales dacă vorbim de infrastructura de comunicații. Un avantaj important este accesul facil la internet.

Autoritățile din Republica Moldova consideră că țara noastră trebuie să devină o destinație competitivă pentru serviciile și produsele IT, iar industria IT să devină o industrie de perspectivă pentru țara noastră. Ministrul în exercițiu al Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, Pavel Filip, consideră IT-ul este una dintre puținele industrii care poate asigura o dezvoltare economică sustenabilă a țării noastre.

Una din inițiativele care au fost lansate pentru dezvoltarea sectorului IT în Republica Moldova este Proiectul strategiei de sporire a competitivității industriei IT pe anii 2014-2020, care se axează pe factori critici pentru sector: mediul de afaceri, capitalul uman, dar și promovarea țării ca destinație favorabilă pentru businessul IT. Rezultatele care se urmăresc a se obține în urma implementării acestui proiect sunt reprezentate în tabelul 3.5.

Tabelul 3.5

Rezultatele scontate și indicatorii de progres ai Strategiei de sporire a competitivității industriei IT pe anii 2014-2020

Sursa: Strategia de creștere a competitivității industriei tehnologiei informației pe anii 2014-2020 [3.11]

Compania Global Power Intelligence de asemenea intenționează să se dezvolte, să angajeze mai multi specialiști în domeniu. Entitatea dorește să deschidă oficii de vînzări în SUA, Marea Britanie, Rusia, Elveția, Germania, Italia, Norvegia și să devină o companie multinațională cu un rol important în sectorul IT.

Compania analizată reprezintă una din multiplele verigi ale globalizării care, pe de o parte, contribuie la dezvoltarea acestui fenomen, iar pe de alta parte, beneficiază de pe seama lui. Entitatea în cauză nu ar fi existat sau nu s-ar fi dezvoltat în acest domeniu dacă nu se dezvolta fenomenul globalizării. Acestă constatare se explică prin faptul că cererea internă pentru servicii informatice este foarte mică comparativ cu oferta care este pe această piață în țara noastră.

Toate barierele care acum două decenii în urmă nu permiteau prestarea acestor servicii la distanță au fost înlăturate, creând premize favorabile dezvoltării globalizării economice. Barierele legate de hotare și distanță au fost transformate în posibilități de dezvoltare, de reducere a cheltuielilor, de creștere a profiturilor, de realizare a schimbului cultural. Întreaga activitate a acestei companii este o confirmare a posibilității transformării anumitor oportunități în profituri reale datorită utilizării eficiente a părților pozitive ale procesului de globalizare.