INTEGRAREA SOCIALĂ A PĂRINȚILOR COPIILOR CU [609579]

1
INTEGRAREA SOCIALĂ A PĂRINȚILOR COPIILOR CU
TULBURĂRI DE SPECTRU AUTIST
Abordarea paradigmatică a lucrării de licență

I.a) Tema cercetării: Integrarea socială a părinților copiilor cu tulburări de
spectru autist

I.b) Obiectivele cercetării
Principalul obiectiv ale acestei lucrări este realizarea unei analize asupra nivelului de
integrare socială al părinților copiilor diagnosticați cu Tulburări de Spectru Autist (TSA) , din
județul Neamț . Consultând datele statistic e privind incidența cazurilor de copii cu TSA la
nivel național, precum și studiile de interes în acest domeniu (Toth A. I., 2011) și
Recomandarea CM/Rec (2006) (Comitetul de Miniștri a Consiliului European) , în acord cu
Strategia Socială Revizuită pentru Coeziune Socială, am constatat necesitatea revizuirii
legislației și politi cilor socio -educaționale din România, mai precis a politicilor care fac
trimiteri la nevoia de educație a părinților.
Scopul acestei lucrări este de a analiza modalitățile prin care părinții gestionează
situația după momentul aflării diagnosticului de TSA a copilului lor, în ce măsură este
afectată viața lor socială și familială în acest context, ce schimbări de roluri apar și cum
evoluează dinamica relațiilor familiale în urma acestui eveniment.

I.c) Concepte și definiții
Familie – “din perspectivă sociologică, familia poate fi definită ca un grup social
constituit pe baza relațiilor de căsătorie, consangvinitate și rudenie, membrii grupului
împărtășind sentimente, aspirații și valori comune. Din această perspectivă, familia este un
grup primar în care predomină relațiile directe, informale, nemediate.” (Mihăilescu,
Sociologie generală: concepte fundamentale și studii de caz, 2003, p. 157)
Integrare socială – termenul de integrare este aplicat fi e unui sistem social, fie
raportului dintre individ și sistemul social din care face parte. Lipsa de integrare sau de
coeziune a grupurilor sociale de apartenență rezultă în detașarea individului de viața socială.
Părinte – termenul definește rolul exercit at de o persoană în context familial, obținut
în urma conceperii unui copil. Examen : Paradigme ale Gândirii Sociologice
Profesor: CS III Dr. Cătălin Fedor Student: [anonimizat] : Sociologie, an III

2
Perspectiva interacționistă – concepție sociologică ale cărei afirmații se întemeiază pe
considerentul că ființa umană este singura capabilă să producă și să utilizeze simboluri.
Interacționismul afirmă că societatea este în permanență creată prin interacțiunea indivizilor
și că lum ea socială este o realitate construită. (Mihăilescu, 2003, p. 384)
Procese de dinamică socială – procese sociale care rezultă în schimbarea structurii
sau funcționalității sistemului social, sau la modificarea unor el emente ale acestuia.
(Mihăilescu, 2003, p. 386)
Procese de integrare – au loc atunci când indivizii se află în situații noi, fiind nevoiți
să-și modifice atitudinile și comportamentele astfel încât să poată participa la viața socială
din noua conjunctură. (Mihăilescu, 2003, p. 386)
Relație social ă – concept care definește sistemul complex format din grupuri sociale
din care indivizii fac parte , și între care au loc interacțiuni sociale . Relațiile sociale asigură
coeziunea și menținerea grupurilor, a comunităților, iar societatea reprezintă totalitatea,
ansamblul acestor relații. (Mihăilescu, 2003)
Rol social – rolul reprezintă exercitarea privileg iilor și îndatoririlor pe care o persoană
le deține ca urmare a statusului său. Definirea rolului depinde de contextul în care acesta se
exercită, și în raport cu alte roluri care intervin în aceste contexte. (Mihăilescu, Soc iologie
generală: concepte fundamentale și studii de caz, 2003, p. 106)
Stresul de rol – dificultățile pe care le au oamenii în exercitarea cerințelor
corespunzătoare rolului pe care îl au. (Mihăilescu, 2003, p. 388)

I.d) Întrebări de cercetare
Q1. Cum influențează un copil cu TSA dinamica relațiilor dintre părinți?
Q2. Cum se adaptează părinții la creșterea unui copil cu TSA?
Q3. Cum se implică părinții în creșterea copilului cu TSA?
Q4. Cum se modifică rolurile pări nților unui copil cu TSA?

I.e) Elemente ale anchetei de teren – Populația de anchetă
Ancheta se va desfășura conform metodologiei de cercetare de tip calitativ, având
următoarele elemente:
– Eșantion format din 8 părinți care au copii diagnosticați cu TSA, având cel
puțin vârsta de 18 ani, de gen masculin și feminin, cu domiciliul în județul Neamț, indiferent
de nivelul de educație sau ocupația actuală.

3
– Metoda de eșantionare folosită este cea de tip “Snowball” (Bulgăre de
zăpadă). Am ales această metodă de eșantionare deoarece accesul la persoanele de interes
pentru a participa la studiu poate fi facilitat prin intermediul recomandărilor oferite de către
părinți. În general, părinții aflați în această situație fac parte din grupuri de suport din cadrul
anumitor asociații, organizații de la nivel local, care se adresează îndeosebi celor care se
confruntă cu diagnosticul de Tulbur are de Spectru Autist.

I.f) Tipuri de instrumente utilizate
Instrumentul de col ectare al datelor constă într -un ghid de interviu semi -structurat .
Acesta va fi elaborat în urma colectării datelor prin intermediul a 3 interviuri comprehensive,
pentru a determina axele tematice.
În urma identificării participanților la cercetare, aceștia vor fi contactați pentru a fi
informați cu privire la subiectul cercetării și condițiile de desfășurare ale studiului. De
asemenea, participanții vor semna un formular de consimțământ informat, pentru a -i asigura
că datele colectate vor fi utilizat e doar în scop științific și vor rămâne confidențiale. Locul de
desfășurare al anchetei de teren, precum și timpul, vor fi stabilite de comun acord cu
participanții, de la caz la caz, respectând cerințele minime de încadrare în timpul alocat
colectării dat elor (lunile : martie -mai 2018) și realizarea interviurilor într -un mediu lipsit de
factori perturbatori.

II.h) Abordarea lucrării de licență prin Paradigma Interpretativă
Lucrarea de licență va fi realizată respectând demersul științific al oricărei cercetări
sociale, pornind de la o „statuare ontologică, epistemică, axiologică, retorică, etică și
metodologică .” (Creswell, 2007)

II.i) Argumente pentru avantajele în cercetare ale Paradigmei Interpretative
Din perspectivă ontologică , cercetarea se încadrează în Paradigma Interpretativă,
deoarece întregul demers de cercetare se bazează pe ideea potrivit căreia realitatea este creată
de indivizi, în grupuri, iar procesul de renegociere al rolurilor și sensurilor oferite de către
indivizi acțiunilor contribuie la mod ificarea realității.
În cadrul demersului științific pe care îl voi întreprinde pentru a înțelege realitatea în
care se situează participanții la cercetare, voi depăși stadiul descriptiv, trecând la cel
explicativ. De asemenea, interpretare a pe care o voi realiza se ghidează după principiul
individualismului metodologic , formulat de către Max Weber, care are următoarele

4
presupoziții : constituenții primari ai lumii sociale sunt persoanele umane individuale;
indivizii se manifestă prin acțiuni și interacțiun i sociale; acțiunile sunt purtătoare de
semnificații, iar în interacțiuni au loc negocieri între indivizi privind schimburile de
semnificații pentru a ajunge la statuarea unor norme; fenomenele sociale complexe nu pot fi
descrise decât după ce am ajuns la o înțelegere a acțiunilor individuale.
Una dintre teoriile asupra căreia mă concentrez în contextul temei mele de licență este
Teoria Rolurilor , deoarece obiectivul meu principal urmărește conceptul de integrare socială
în cazul părinților copiilor cu TSA . Pentru a studia acest fenomen este necesar să am în
vedere definiția conceptului de familie , deoarece nu putem vorbi despre rolurile părinților
decât în contextul familial.
Familia reprezintă un complex de roluri și statusuri sociale, iar partenerii cup lului care
formează o familie se pot raporta unul la celălalt prin rolurile și statusurile de soț și soție. În
același timp, ei îndeplinesc în raporturile cu copiii (descendenții) lor rolul de părinți. Pentru
fiecare rol în parte există un set de comportam ente de rol configurate de către societate, iar
îndeplinirea rolurilor este controlată social atât de familia de origine, de rude, cât și de
comunitatea în care trăiește individul. (Mihăilescu, 2003)
Sheldon Stryker a abordat conceptele interacționist -simbolice din perspectiva
structuralist -simbolică pentru a extinde înțelegerea teoretică asupra rolurilor sociale .
Conform Teoriei Rolurilor formulată de acesta (Carter & Fuller, 2 015), așteptările de roluri
variază în funcție de situații și în contextul schimbării sociale sau culturale. Aflat într -un
anumit context social, individul percepe atitudinile celorlalți folosind “indicii simbolice”1 pe
care le -a construit în urma exp eriențelor anterioare, precum și în urma așteptărilor normative
de status din pozițiile sociale, cu scopul de a atribui potențiale căi de acțiune. În acest mod,
rolurile atașate la statusuri pot fi analizate pentru a prezice comportamentele viitoare ale
indivizilor în categorii sociale variate.
Stryker privește socializarea ca pe un proces prin care indivizii învață așteptările
normative pentru anumite acțiuni, acestea aflându -se în legătură cu relațiile dintre roluri.
Individul internalizează așteptările și atitudinile celorlalți față de el, iar atunci când le pune în
aplicare în diferitele roluri sociale, așteptările se transformă în identități. Această abordare
pune în evidență impactul structurii sociale asupra modului în care sunt “jucate” anumite
roluri în cadrul interacțiunilor. (Carter & Fuller, 2015)

1 “symbolic cues” – trad. Eng.

5
Revenind la conceptul de integrare socială mă voi raporta la perspectiva
Interacționismului Simbolic . Conceptul de integrare socială este utilizat cu precădere în
teoriile sociologice din perspectiva Interacționismului Simbolic. Această perspectivă se referă
la modul în care societatea este creată și susținută prin intermediul interacțiunilor repetate
dintre indivizi.
Ideea principală a Interacționismului Simbolic este aceea că indivizii utilizează
limbajul și semnificații simbolice în comunicarea lor cu ceilalți, analizând lumea din jur prin
prisma viziunilor individuale subiective . Conform acestei perspe ctive sociologice, “familia
este o entitate dinamică în care oamenii își modelează continuu relațiile și construiesc o
existență de grup” (Vlăsceanu, Zamfir, & al., 1993) . Astfel, soții își restructurează definițiile
despre ei înșiși, despre viața lor cotidiană, despre experiențele trecute și despre aspirațiile lor
către viitor. Apar concepții noi asupra realității, rezultând o biografie comună construită de
căre cuplu.

II.j) Argumente pentru care consider celelalte cadre teoreti ce ca fiind
inadecvate
O distincție fundamentală între strategiile de cercetare “obiective” și interpretative
este cea în funcție de felul în care consideră metodologic referințele empirice ale cercetării.
“Acestor referințe le sunt caracteristice principii polare privind investigarea socialului : pe de
o parte polaritatea individualism – holism metodologic, pe de alt ă parte polaritatea calitativ –
cantitativ (primele op țiuni din fiecare polaritate fiind caracteristice mai degrab ă
metodologiilor inte rpretative, în timp ce ultimele caracterizeaz ă strategiile obiective).”
(Fedor, C., Note curs Paradigme Sociale , 2017) Pentru a -mi argumenta punctul de vedere voi
relua pe scurt referințele empirice caracteristice lucrării mele de licență .
În primul rând, conceptele utilizate în lucrarea de cercetare (integrare social ă, rol
social, relații sociale) se regăsesc cu precădere în perspectiva Interacționist Simbolică.
Această perspectivă este caracteristică paradigmei Interpretative, referindu -se la modul în
care actorii sociali analiz ează lumea din jur prin prisma viziunilor individuale subiective .
Observăm așadar existența principiului polar individualist ce caracterizează metodologia de
cercetare.
În al doilea rând, instrumentul pe care îl utilizez pentru colectarea datelor constă într –
un ghid de interviu semi -structurat, specific metodologiei Calitative. De asemenea mărimea
eșantionului nu este reprezentativă din punct de vedere statistic, deoarece voi intervieva doar

6
8 persoane. Însă în acest caz, releva nța și valabilitatea rezultatelor nu este dată de numărul de
răspunsuri sau de cantitatea lor, cum este în cazul cercetărilor pozitiviste ce respectă o
metodologie de tip cantitativ. Conținutul experiențelor/acțiunilor și sentimentelor descrise de
subiecți , și ulterior repetitivitatea acestor date de la un caz la altul determină atingerea unui
punct de saturație al informațiilor.
În cazul paradigmei Pozitiviste, metodele, procedeele și chiar unele concepte utilizate
în cercetare presupun considerarea fenom enelor sociale, a proceselor caracteristice
subiectivității umane, a voinței, atitudinilor, motivelor și aspirațiilor drept “obiecte” de studiu
ce pot fi analizate în mod similar cu investigarea obiectelor naturale neînzestrate cu
conștiință. De asemenea , din perspectivă ontologică, Pozitivismul susține că există o singură
realitate sau adevăr, universul fiind un dat exterior, obiectiv și diferit de cercetător, iar
cercetătorul se poate detașa de universul social pentru a -l cerceta. Această concepție
contrazice perspectiva asupra realității în care ne situăm în cadrul temei de licență prezentate.
În cazul nostru, cercetătorul utilizează empatia pentru a înțelege și descifra acțiunile definite
de către subiect.
În concluzie, l uând în considerare toate ace ste aspecte ale cadrului teoretic în care se
situează cercetarea socială ca parte a lucrării de licență , consider că am prezentat suficiente
argumente pentru a putea declara cu siguranță că cea mai potrivită abordare în acest context
este Paradigma Interpr etativă , și nu cea Pozitiv istă.

7
Bibliografie

Carter, M. J., & Fuller, C. (2015). Symbolic interactionism. Sociopedia.isa .
Comitetul de Miniștri a Consiliului European. (fără an). Council of Europe Portal.
Preluat pe 10 2017, de pe coe.int:
https://wcd.coe.int/ViewDoc.jsp?id=1073507&BackColorInternet=9999CC&BackC
Mihăilescu, I. (2003). Sociologie Generală. Concepte fundamentale și Studii de caz.
Iași: Editura Polirom.
Toth, A. I. (2011, October). Atitudinil e publicului față de persoanele care suferă de
autism. Preluat pe 5 2017, de pe http://www.autism.raa.ro/resurse/rapoarte -studii
Toth, A., & Mareș, G. (2015). Studiu privind nevoile de servicii în rândul părinților
copiilor și tinerilor cu TSA. Asociația S ociometrics – Grupul de Analiză Socială și
Economică, București.
Vlăsceanu, L., Zamfir, C. (., & al., e. (1993). Dicționar de sociologie. București:
Editura Babel.