Integrarea refugiaților pe piața muncii din România [606732]

2
UNIVERSITATEA DIN BUCURE ȘTI
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ
SPECIALIZAREA – ASISTENȚĂ SOCIALĂ
STUDENT: [anonimizat]

2019

3

Cuprins

Justificarea temei alese ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 4

Capitolul 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 4

1.1 Migrația internațională ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 4

1.2 Cauzele migrației ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 5

1.3 Tipuri de migrație ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 5

1.4 Categorii de migranți ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 5

Capitolul 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 5

Integrarea refugiați lor pe piața muncii din România ………………………….. ………………………….. …………. 5

2.1 Accesul pe piața muncii din România ………………………….. ………………………….. ……………………….. 5

2.2 Obstacole întâmpinate pe piața muncii în rândul refugiați lor ………………………….. ……………………. 6

2.3 Rolul asistentului social în integrarea pe piața muncii a refugiați lor ………………………….. ………….. 6
Capitolul 3 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 6

Cercetare calitativă privind integrarea refugiați lor în integrarea pe piața muncii din România ……….. 6

3.1 Motivația ale gerii temei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 6

3.2 Documentarea prealabilă ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 6

3.3 Universul cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 7

3.4 Metodologia cercetă rii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 7
3.3 Universul cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 8

3.4 Metodologia cercetă rii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 9

3.5 Studii de caz privind integrarea refugiați lor ………………………….. ………………………….. ………………. 10

4
Justificarea temei alese

Mi-am propus ca în aceasta lucrare sa analizez problematica refugiați lor deoarece consi der ca este un
subiect de actualitate în momentul de fata.Domeniul migratiei este unul de interes pentru mine și
consider ca prin lucrarea mea pot sa -mi aduc contributia intr -un domeniu atat de dezbatut.
Mi-am centrat cercetarea pe problematica refugiați lor și am avut o atentie sportita. După cu spune
(Buzducea 2013) în lucrarea sa Economia Sociala a grupurilor vulnerabile ”noul secol se confruntă cu
o mare provocare, refugiați i” .
Pentru societatea noastra este o adevarata provocare, deoarece fluxul refugiaților este în continuua
crestere, iar serviciile oferite sunt putine.

Capitolul 1

1.1 Migrația internațională

Migrația internaționa lă este un fenomen de actualitate , oamenii sunt într -o schimbare continuă, iar
acest lucru afectează puternic familia cât și societatea intr-un mod negativ . În lucra rea , „Fluxuri de
migrației”, autoroul (Sandu 1984) vorbește despre migraț ie și o catalogheaza ca o „o schimbare a
mediului social, loc în care indivizii sunt supuși unor serii de factori la care sunt nevoiți sa renunțe:
loc de reședință, loc de muncă, familie, prieteni, zone comercial e, relațiille sociale, zone culturale, etc.
Povestea existenței umanității este de asemenea povestea migrației”

Datorita unor cumuli de factori printre care se numara și migratia lumea este intr -o continuua
trasformare, schimbare. Fenomenul de migratie ar e mai multe etape și este impartit în mai multe tipuri
de migratie.
Statistica din cadrul raportului UNCHR în anul 2010 faptul ca tot mai multi oam,eni cu scopul de
a isi imbunatati viata respectiv traiul aleg sa -și paraseasc atra lor de origine migrand sr e alte state care
din punct de vedere conimic sunt mult mai bine dezvoltate, dar sunt și mai bogate cultural.Din acesta
referire putem trage concluzia ca migratia ca și fenomen este doar o consecinta ce tine de motive
policitice dar și sociale .

1.2 Cau zele migrației

Cauzele produc schimbarile care stau la baza fiecarei schimbari. Și fenomenul de migratie are
la baza diferite cauze în functie de fiecare individ în parte, dar în plan general ele sunt cam aceleasi
cauze peste tot care determina schimbarea . Motivele principale care conduc catre acest fenomen sunt
un cumul de influente de ani de zile . Ele sunt : „fluxurile migratorii au fost cei
economici (foamete, șomaj, venituri insuficiente, lipsa terenurilor agri cole, lipsa unei locuințe,etc” .

Migratia are și cauze involuntare care pot fi : razboaiele izbucnite în țțara respectivă,cauze de factura
medicala,calamitati naturale. Alte cauze care detrmina migratia poat fi cele de facura religioasa sau
psihologica.

1.3 Tipuri le de migrație

Organizația Internațională pentru Migrație prescurtata (OIM) enumeră urmatoarele „tipuri de
migrație”

5

1. Reglementată
2. Nereglementată sau ilegala
3. Voluntară
4. Fortată

1.4 Categorii de migranți

Pentru ca un om sa se poata numi migrant acesta trebuie sa -și schimbe ter itoriul unde acesta locuieste
de fel, tara de origine. În aceasta gategorie nu pot fi inclusi oamenii de afaceri,ei fiind nevoiti sa faca
deplasari de scurte perioade în afara tarii dar nici turistii care merg intr -o tara pentru a o vizita și a-i
cunnoste cultura.
Conform Organizația Internațională pentru Migrație prescurtata O.I.M. „migrantul este o
persoană care pleacă dintr -un loc în altul, care traversează o frontieră internațională sau se deplasează
în interiorul unui stat, departe de locul de reziden ță sau de familie, făcând abstracție de ”:

 statutul juridic al unei persoane

 tipul deplasării (voluntară/involuntară)

 cauzele care au determinat deplasarea

Capitolul 2

Integrarea refugiați lor pe piața muncii din România

2.1 Accesul pe piața muncii din România

„Integrarea este un proces dinamic bidirecțional în cadrul căruia este necesară atât prezența
refugiați lor cât și a membrilor societății gazdă (Principiul nr.1 din Princ ipiile Comune de Bază privind
Integrarea I migranților în UE)„ .

„Orientarea culturală a refugiați lor se realizează în general, prin măsuri de educație
formală, cum ar fi învățarea limbii vorbite în țara gazdă, dar și informări referitoare la alte aspecte
socioculturale, cum ar fi practicile tradiționale ale majorității sau grupurile minoritare din țara de azil”
.

Conform statisticilor rezultate , în momentul de fata „imigranții reprezintă sub 0,5% din populația
țării” . Acest lucru înseamnă că inte resul , dorinta lor pentru tara noastra, România nu este unul
ridicat.

„Într -o uniune formată din 28 de state membre, în care nu mai există frontiere interne și se circulă
liber, imigrarea nu poate fi gestionată de o singură țară. Este esențial ca statele UE să colaboreze
pentru a ține sub control acest fenomen

Potrivit Ordonantei de Guvern Nr.44 din 2004 priv ind integrarea străinilor, Agenția Națională pentru
Ocuparea Forței de Muncă se ocuăa de facilitarea integrarii refugiați lor pe piata muncii, și prin
includerea lor la programe de integrare.

6
2.2 Obstacole întâmpinate pe piața muncii în rândul refugiați lor

Când refugiatul decide faptul ca vrea sa-și paraseasca tara de origine, în majoritatea cazurilor
acestia nu atimp sa -și ridice toate actele necesare care la intrarea intr -o tara noua l -ar ajuta sa se
integreze mai repede. Rentea -Anton Georgiana -Cristina susține faptul că ”dacă ne referim, la e ducație
și piața muncii, lipsa documentelor privind studiile sau calificările obținute în țara de origine le
îngreunează accesul în România”
Acest lucru se intamplaaproape tuturor refugiați lor care pleaca involuntar din tra, fortati de
imprejurari nefavo rabile. Un numar mare de refugiați nu-și pot continua strudiile deoarece nu acte
doveditoare pentru anii studiati, asfel ca de multe ori ajung sa repte anumite studii. Mulți refugiați trec
prin această problemă determinată de condițiile nefavorabile în car e au fost nevoiți să își părăsească
țara de origine. În acest mod, mulți dintre ei se află în imposibilitatea de a nu își putea continua
studiile, fiindu -le necesară absolvirea unui nivel de studiu potrivit nivelurilor de invățământ la nivel
național.

2.3 Rolul asistentului social în integrarea pe piața muncii a refugiați lor

Sunt institutii precum , Inspectoratul General pentru Imigrație IGI, Înaltul Comisariat al
Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului și multe altele, al caror scop principal il reprezinta
protectia refugiați lor și apararea lor . Dar maiu presus de aceste aspecte punctuale , aceste institutii
cauta mereu sa dezvolte solutii sustenab ile care au ca scop ajutarea migranților sa-și reabiliteze
viata.Bine inteles toate aceste despre care vorbim pot fi efectuate doar de personalul calificat și
specializat.

”În primul rând, rolul unui asistent social care are ca beneficiari persoane cu sta tut de refugiat
recunoscut în România, este de a -i sprijini în procesul de integrare socială” .
Pentru a realizat acest lucru asistentul social are primul contact cu migrantul și intervine în procesulș
de integrare.
Scopul asistentului social este mult mai complex decat pare. Rolul asitentului nu se rezuma la
integrarea strainului sau a refugiatului, el va trebui sa inteleaga cadrul socio -cultural din care individul
provine./ Ca și indatori asistentul social trebuie sa respecte beneficiarul, sa -i acorde drepturile
cuvenite , sa -i respecte statutul sau cultural, dar și sa detina informatii despre cultura sa; Un asistent
social nu ar tyrebui sa judece nicodataactiunile trecute ale indvidului. Asistentul se va concentra pe
indentificarea problemei și solutio narea ei imrepuna cu beneficiarul.

Capitolul 3

Cercetare calitativă privind inte grarea refugiați lor în integra rea pe piața muncii din
România

3.1 Motivația alegerii temei

Mi-am propus ca în aceasta lucrare sa analizez problematica refugiați lor deoarece consider ca este un
subiect de actualitate în momentul de fata.Domeniul migra tiei este unul de interes pentru mine și
consider ca prin lucrarea mea pot sa -mi aduc contributia intr -un domeniu atat de dezbatut.

3.2 Documentarea prealabilă cercetraii

Am colectat datele atat de pe teren cat și prin documentarea de tip livreasca .

7
Documentarea de teren a reprezentat discutia cu persoanele spec ializate din cadrul Asociației
Iezuitițil or pentru Refugiați din România. Acesate discutii cu persoanele specializate im domeniu cat și
documentarea livreasca m -a ajuntat sa iteleg mai bine ce urma sa cercetez și sa-mi fac o imagine de
anasmblu. Cercetarea de tip livreasca s -a extins pe domenii precum sociologia, migratia,cercetari din
domeniu și statistica.
3.3 Universul cercetării

Cercetarea mea a avut un numar de sase subiecti , repectiv patru barbati și doua femei carora li
s-a acordat statutul de refugiați .Varstele lor fiind cuprinse intre 22 și 35 de ani. Aceste persoane se
afla în evidenta JRS , Asociația Iezuitiților pentru Refugiați din România.
Obtinerea datelor a fost pobila prin institutia mentionata mai sus. JRS a fost infiintata în urma cu 14
ani, iar scopul ei principal este de a ajuta refugiați i.JRS ofera servicii de asistenta sociala,insoteste și
indruma refugiați i.
JRS are infiintat un centru care ofera cazare refugiați lor și programe specifice de integrare de tip
educational, cultural și chiar sprijin financiar.
JRS organizeaza adesea campanii de informare, iar numarul lor de proiecte este foarte mare .
Ei se ocupa de orice fel de categorie de migrant sau refugiat. Au opt centre în Romania, dintre care
doua sunt în Bucuresti. Asociatia are un numar considerabil de xperti, epecialisti, dar este sustinuta și
de voluntari.

3.4 Metodologia cercetării

Cercetarea de fata este de tip calitativ, iar ca și metode de cercetarea am folosit metoda
observatiei și metoda studiului de caz.
Consider ca cercetarea de tip calitativeste cea potrivita pentru lucrarea aleasa de mine
deoarece , am dorit sa studiez experienta directa a indivizilor cu fenomenul aparut în ultima perioada.

Prin cercetare calitativa se intelege,,folosirea și colectarea unor var ietăți de materiale empirice
– studii de caz, experință personală și introspectivă, povestirea vieții, interviul, observația, texte
istorice, materiale vizuale, astfel încât să descrie momente obișnuite și deosebite din viața indiviziilor
precum și semnifi cațiile lor”, afirma Septimiu Chelcea , Denzin & Lincoln în anul 1994 în lucrarea,
„Metodologia cercetarii sociologice .

Autorii mai subliniaza faptul ca ,,cercetarea calitativă este un demers de înțelegere bazat pe
tradiții metodologice distincte, care explorează o problemă socială sau umană. Cercetătorul
construiește o imagine holistă și complexă, analizează cuvinte, descrie detaliat punctele de vedere ale
subiecțiilor și își conduce studiul său în mediul natural”
Prin cercetarea de tip calitativ , cu p rivire la refugiați putem intelege experienta pe care
persoanele au avut -o în urma evenimentului de migrare.

Prin metoda studiului de caz , am putut sa evaluez obstacolele pe care refugiați i le intampina în
integrarea lor pe poiata fortei de munca, elabor and și niste ipoteze cu privire la cercetare.

Yin definea studiul de caz în nanul 1994 „o investigatie prin care se cercetează un fenomen
contemporan în contextul său de viață reală, în special când granițele dintre fenomen și context nu
sunt foarte bine delimitate”

8
Prin cercetarea mea am dorit sa aduc un plus de informatie privind fenomenul migratiei și sa formulez
o concluzie care sa releve adevarat fata a cestui fenomen cat și plusurile și minusurile incercarii de
integrare a migranților .
Prin cercetarea de fata am incercat sa raspund la doua intrebari specifice: cum ajung persoanele sa isi
paraseasca tara de oricine , în baza carei decizii ? , iar cea de -a doua intrebare: De ce după o perioada
destul de lunga în tara gazda sunt mu lte persoane care nu s -au putut integrara și nu și-au gasit un loc
de munca ?

Una dintre metodele folosite de mine și anume , metoda observatiei este definita ca o „ metodă
sistematică de culegere a datelor în care există o precodificare remarcabilă, iar observația îmbracă
forma înregistrării ca, cât de des și pentru cât timp au loc comportamentele precodificate.” Observatia
poate fi definita intr -un singur cuvant „ a privi, a asculta”

Șandor (2011) realizeaza o ierarhie ce contine caracteristicile me todei de observatie pe care le vom
enunta mai jos :
– „directă
– Se desfășoară cel mai des în mediul natural al subiecților
– Permite studierea unor subiecți care nu pot sau nu vor să se exprime
– Permite compararea raportărilor verbale cu comportamentul efectiv
– Se poate analiza și contextul în care se desfășoară comportamentul studiat”

Concepte operaționale

Refugiat – termen aplicabil oricarei persoane care :
– „a fost considerată refugiat protrivit aranjamentelor din 12 mai 1926 și 30 iunie 1928 sau
potrivit convențiilor din 28 octombrie 1933 și 10 februarie 1938, și protocolului din 14
septembrie 1939 sau ca urmare a aplicării Constituției Înaltului Comisariat al Organizației
Națiunilor Unite pentru Refugiați .
în urma unor evenim ente survenite înainte de 1 ianuarie 1951 și unor temeri justificate de a fi
persecutată din cauza rasei, religiei, naționalității, apartenenței la un anumit grup social sau opiniilor
sale politice, se află în afara țării a cărei cetățenie o are și care nu poate sau, din cauza acestei temeri,
nu dorește protecția acestei țări; sau care, neavând nicio cetățenie și găsindu -se înafara țării în care
avea reședință obișnuită ca urma re a unor astfel de evenimente, nu poate sau, din cauza respectivei
temeri nu dor ește să se reîntoarcă”
Imigrație

– „Un proces prin care non -cetățeni se mută în altă țară cu scopul de a se stabili acolo. este o
persoană care pleacă dintr -un loc în altul, care traversează o frontieră internațională sau se
deplasează în interiorul unui stat, departe de locul de rezidență

sau de familie, făcând abstracție de:

 statutul juridic al unei persoane;

 tipul deplasării (voluntară/involuntară);

 cauzele care au determinat deplasarea.”

Țara de origine :

9
– „Țara care este sursa fluxurilor de mig rație (legale sau ilegale)”
Migrație :

„Mișcarea unei persoane sau a unui grup de persoane, fie peste o graniță internațională sau în
interiorul aceluiași stat. Este o mișcare a populației care poate să cuprindă orice fel de mișcare de
persoane, indifer ent de durată, compoziția sau cauzele acesteia; aceasta include migrația refugiați lor, a
persoanelor strămutate, a migranților economici și a persoanelor care se deplasează din alte motive,
inclus iv pentru
Scopul cercetării

Analiza etapelor integrarii refugiați lor pe piața muncii din România .

Obiectiv General

Indentificarea factorilor blocanți în procesul de integrare a refugiați lor pe piata muncii în
Romania.

Obiective specifice

1. Aflarea problemelor intampinate de migranti în procesul integrarii, datorate de cunoasterea
scazuta a limbii romane.
2. Trasarea concr eta a nevoilor pe care refugiați i le au atrunci cand doresc accesul pe piata fortei
de munca în Romania,

Ipoteze le cercetarii

1. Posibilitatea refugiatului de a -și gasi un loc de munca specializat în domeniul studiat în tara
gazda este redus.

2. Cu cat pr ocesul prin care i se acorda unui strai statut de refugiat cu atat acesta isi gaseste un
loc de munca intampinand mai multe dificultati.
3. Femeile refugiate prezinta o reticenta mai mare fata de barbati în a-și cauta un loc de munca
prin servicii sociale sp ecializate datorate culturii din care provin.

Cadrul teoretic al cercetarii

Pentru partea teoretica a cercetarii am utilizat canalele de informare, am consultat carti de
specialitate cat și alte documente și rapoarte aferente.

Unitățile de analiză și de cercetare

Persoanele care au statul confirmat de refugiat sau beneficieaza de orice forma de protectie, au
reprezentat unitatile de analiza ale cercetarii.

3.5 Studii de caz privind integrarea refugiați lor

Toate s tudiile de caz contin informatii oferite de Asociația Iezuitiților pentru Refugiați din România –
JRS.

Studiu de caz
Nr.1

Nume si Prenume R.H
Sex masculin
Data nașterii 13.10.1994
Stare civilă necăsătorit
Studii 6 clase
Țară de proveniență Afganistan
Vârstă 22 ani

Descriere caz

R.H. are 22 de ani. El locuieste de 3 ani in Romania. A obtinut statul de refugiat in urama cu 2
ani si o luna . Are un apartament cu doua camere in care sta cu chirie în București. Detine un loc de
munca ca si ospatar -bucatar de aproximativ un an si jumatate. Cand a ajuns in Romania către Forumul
Român pentru Refugiați și Migranți (ARCA) la luat imediat in evidenta. Prin A RCA a reusit sa
urmeze un curs de limba romana care a durat aproximativ sapte luni. Dupa aceste luni in care a invatat
limba romana .La finalul acestui curs putea citi bine si sa scrie la nivel mediu.
R.H. a lucrat ca si ospatar la un restaurant nu mai mul t de jumatate de an , deoarece restaurant
a intrat in faliment. In momentul de fata R.H. urmeaza a se casatori.
Probleme intampinate de R.H. la venirea in Romania au fost atat probleme administrative cat
si probleme financiare. R.H a ajuns in Romania cand avea 20 de ani, a venit neinsotit, fara vreun
membru din familie sau alte rude. El a ajuns la ARCA prin cominitatea turca . La ARCA a fost ajutat
de specialisti, iar mai departe a primit ajutor si din partea JRS.

Impedimente

Impedimentele pe car e le-a avut venind in Romania sunt : limba romana,lipsa unei vieti
sociale si gasirea unui loc de munca potrivit cu experienta lui profesionala.
R.H.afirma faptul ca nu s -a simtit niciodata discriminat de colegii de munca .Mai afirma faptul
ca nu s -a simt it dezavantajat din punct de vedere salarial.Unn mare sprijin pentru el a fost si faptul ca a
putut sa se integreze in Uniunea Democrata Turca din Romania. Acest aspect il face sa se simta ca
acasa.

Observatii

Pe baza informatiilor avute desrepe el cat s i din ceea ce el declara consider ca domnul R.H. a
reusit sa se integre bine in aceasta tara , atat pe piata fortei de munca cat si ceea ce priveste celelate

aspecte.Consider ca un aspect important in adaptarea sa la noua tara la constituit faptul ca R.H. a dorit
cu adevarat sa invete limba romana , fapt ce la facut sa acceseze mai usor un post de munca.
Studiu de caz
Nr.2

Nume si Prenume H. Z.
Sex feminin
Data nașterii 05.11.1971
Stare civilă divorțată
Studii 12 clase/liceu
Țară de proveniență Palestina
Vârstă 45 ani

Descriere caz

Z.H. are 45 de ani si locuioeste i n Romania de peste 20 de ani. Ea a venit in Romania cu sotul si copii.
La scurt timp dupa venirea in Romania Cei doi s -au despartit, iar copii au ramas impreuna cu tatal.
Cei doi si -au deschis un mic magazin, avand afacerea lor proprie. Lucrand la magazin amandoi si
interactionand cu romani in fiecare zi , doamna Z.H a invatat rapid limba romana la nivel
conversational. Ulterior Z.H. s -a relocat in Iasi unde s -a casatorit cu un cetatean roman. Dupa o
perioada destul de scurta s -au despartit, mariajul lor ne functionad.Dupa despartire Z.H. s -a intor in
Bucuresti unde locuieste cu baiatul din cea de -a doua casatorie.
A mai schimbat doua locuride munca intre timp , iar in momentul de fata nu lucreaza din cauza unor
probleme de natura medicala.
Z.H. afiorma faptu l ca nu s -a simtit discriminat in toata perioada cat stat in Romania nici la locul de
munca nici in societate

Impedimente
Relatia problematica dinrea ea si sotului ei a fost un imprdiment. Dupa despartire aceasta , a ramas
singura factor pe care a trebu it sa-l depaseasca. De asemenea conditia de sanatate a domnei Z.H. a
impidicat -o in gasirea unui job relativ repede, dupa ce a plecat din Bucuresti.
Gasirea unui loc de munca a fost ingreuna si de faptul ca domna nu stia limba romana, iar depasirea
acestui obstacol a durat aproximativ un an pana cand a stiut romana la un nivel conversational mediu.
38
In zona in care era doamna Z.H. , barbatul era responsabil cu partea financiara, iar cand a ajuns in
Romania a trebuit sa invete sa se sustina singura, mai al es dupa despartirea de primul sot.

Observatii
Cu toata impedimentele aparute doamna Z.H. s -a integrat bine pe piata muncii, fapt ce a ajutat -o sa-si
intratina fetita din cea de -a doua casatorie , care locuioeste impreuna cu ea .

Faptul ca a venit in Roma nia si a putut sa -si deschida propria afacere impreuna cu primul sot, a fost un
start foarte bun pentru ea.Condier ca doamna Z.H. si -a depasit cu brio conditia pe care o avea in tara
de origine si s -a intebrat usor.