Integrarea Proiectului Partia de Schi Rarau Campulung In Strategia de Dezvoltare a Orasului Campulung Moldovenesc

Introducere

Problematica dezvoltării regionale reprezintă în monetul de față unul dintre principalele obiective ale Uniunii Europene, termen cunoscut ca și Politica de Coeziune Economică și Socială, definită și prezentată pentru prima dată în cadrul Tratatului Comunităților Europene. Termen relativ nou, dezvoltarea regională urmărește impulsionarea și dezvoltarea activităților economice mai ales în sectorul privat, având ca scop creșterea nivelului de trai, crearea de locuri de munică și diminuarea șomajului.

În lucrarea de față am încercat să analizez evoluția termenului de dezvoltare regională și nu în ultimul rând să descopăr cum acesta este aplicat. Conceptul de dezvoltare regională are o istorie bogată și diversificată, fiind influențată de tendințele economice care au existat pe plan internațional la un anumit moment dat. Au existat momente, precum perioada de dupa cel de-al doilea război mondial, în care politicile regionale s-au dezvoltat în jurul diminuării disparităților existente în urma declinului industrial, având conotații de ordin social, de protecție a păturilor sociale defavorizate. Cu toate acestea însă, în momentul de față, situația este total diferită, întrucât economia de piață este dominiantă, iar intervenția statului în ceea ce privește realocările de resurse nu pare să mai fie o soluție viabilă.

În primul capitol din această lucrare voi analiza aspectele generale ale conceptului de dezvoltare regională. Voi începe cu premisele dezvoltării regionale în Europa și apariția conceptului, după care voi introduce în lucrare conceptul de dezvoltre durabilă în contextul dezvoltării regionale si voi continua cu dezvoltarea în România și în cele din urmă voi ajunge la dezvoltarea regionlă în regiunea nord-estică a României.

Cel de-al doilea capitol, denumit Strategia Câmpulungului Moldovenesc pentru dezvoltre regională prezintă particularitățile zonei, elementele istorice, potențialul de dezvoltare a Câmpulungului Moldovenesc, caracteristicile geografaice favorabile unui turism cu o mare capacitate de dezvoltare. La sfârșitul acestui capitol am realizat analizele SWOT și PEST, analize prin intermediul cărora am putut descoperi sistele economice și sociale, înțelegerea fenomenelor și reacția la mediul exterior, precum și receptivitatea de capacitate a strategiilor și proceselor organizaționale. De asemena, prin realizarea analizei PEST am evidențiat care este rolul factorilor socio-culturali, politici, de mediu și politici în dezvoltarea Câmpulungului Moldovenesc.

Ultimul capitol al lucrării mele prezintă modalitatea prin care proiectul european Pârtia de ski Rarău-Câmpulung la obiectivele strategiei de dezvoltare. Încep prin a enumera obiectivele proiectului și evoluți acestuia, după care am evidențiat necesitatea acestuia pentru dezvoltarea zonei. Desigur, acesta din urmă are și un număr mare de beneficii dar pentru ca acestea să fie palpabile este necesară finalizarea proiectului. În cele din urmă ultimul subcapitol abordat ne arată care sunt posibilele influențe ale proiectului asupra afacerilor locale din Câmpulung, de la pensiuni, restaurante, hoteluri și până la păstrăvării, ateliere de creație sau chiar la creșterea comertului cu produse tradiționale.

În ceea ce privește sursele utilizate în realizarea acestei lucrări, am apelat atât la lucrări de specialitate clasice, precum cele ale lui Daniel Frantz Fistung, Borbely Laszlo, Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României, cât și articole din mediul on-line, dar și la site-urile oficiale ale Primăriei locale sau ale unor organizații internaționale.

Principala motivație din spatele alegerii temei stă nu doar în complexitatea temei, ci și în impactul pe care acest subiect îl are în contextul actual.

Capitolul 1: Conceptul de dezvoltare regională. Aspecte generale

Inițierea unui demers ștințitic presupune o definire clară a conceptelor utilizate, astfel încat aspectele de natură teoretică să poată fi ușor înțelese și utilizate de către persoanele interesate. Astfel, în prima parte a lucrării voi prezenta, în încercarea de a defini concepte precum: regiune și dezvoltare regională.

Astfel, se poate aprecia ca o importanță deosebită în dezvoltarea Europei au avut-o regiunile, creșterea rolului acestora având o importanță deosebită în ultimele decenii. În Europa dezvoltarea fenomenului regional a avut loc pe două planuri, respectiv: în plan vertical, între regiuni și principalele instituții europene și în plan orizontal, între regiunile Europei. În acest sens, regiunea este definită de Consiliul Europei ca fiind “intervalul de dimensiune medie, susceptibil de a fi determinat geografic și care este considerat ca omogen”. În mod evident această definiție pune accentul pe legătura dintre teritoriu și elementul uman care îl populează.

În acest sens, Uniunea Europeană a formulat o definiție similară pentru a defini regiunea, și anume “eșalonul imediat inferior celui al statului” fiind subliniat caracterul administrativ al regiunii, fără să fie pus accentul pe dimensiunea acesteia. Astfel, se poate spune că elaborarea unei definiții care să fie unanim acceptată este dificilă, datorită multitudinii de aspecte care pot fi luate în considerare atunci când se încearcă definirea unei regiuni. Nu în ultimul rând conceptul de regiune și cel de dezvoltare regională trebuie privit din prisma integrării României în UE, dar mai ales raportat la dorința edificării unei Europe viitoare, unite.

Pe de altă parte, dezvoltare regională reprezintă actualmente unul dintre obiectivele principale ale Uniunii Europene, fiind cunoscută ca și Politica de Coeziune Econimică și Socială, prezentată și definită pentru prima oară în Tratatul Comunităților Europene. În acest sens, se poate spune că dezvoltare regională este un concept relativ nou, ce urmărește impulsionarea, dezvoltarea și diversificarea activităților economice în deosebi în sectorul privat, urmărindu-se o creștere a nivelului de trai, coroborată cu diminuarea șomajului și crearea de locuri de muncă.

Transpunerea conceptului de dezvoltare regională în măsuri concrete se poate realiza prin intermediul politicilor regionale. În acest sens, poltica de dezvoltare regională se referă la grupul de măsuri planificate și susținute de autoritățile administrației publice centrale și locale în parteneriat cu diverși actori, atât din mediul privat și public cât și voluntari, în scopul asigurării și susținerii creșterii economice durabile și dinamince, prin valorificarea sustenabilă și eficientă a potențialului local și regional în vederea îmbunătățirii condițiilor de viață. La nivelul Uniunii Europene cadrul de implementare a politicilor regionale este reprezentat de regiuni.

Premisele dezvoltarii regionale în Uniunea Europeană

Conceptul de dezvoltare regională are o istorie bogată și diversificată, fiind influențată de tendințele economice care au existat pe plan internațional la un anumit moment dat. Au existat momente, precum perioada de dupa cel de-al doilea război mondial, în care politicile regionale s-au dezvoltat în jurul diminuării disparităților existente în urma declinului industrial, având conotații de ordin social, de protecție a păturilor sociale defavorizate. Cu toate acestea însă, în momentul de față, situația este total diferită, întrucât economia de piață este dominiantă, iar intervenția statului în ceea ce privește realocările de resurse nu pare să mai fie o soluție viabilă.

Astfel, în momentul de față politica de dezvoltare regională a UE urmărește asigurarea și suținerea unei dezvoltări echilibrate și durabile a teritoriului Uniunii, în pararlel cu cele 3 obiective fundamentale ale politcii comunitare, respectiv coeziunea economică și socială, conservarea bazelor culturale și a patrimoniului cultural, respectiv dezvoltarea unei competivități echilibrate în plan european.

Conceptul de dezvoltare regională este prezentat adesea ca având două dimensiuni, respectiv una europeană și una națională. Atunci când se pun bazele dezvoltării unor politici regionale la nivel național sunt luate în considerare diferenențele socio-economice dintre regiuni, respectiv aspectele care au stat la originea programelor de dezvoltare regională. În ultima perioadă a cunoscut o dinamizare dimensiunea politicilor regionale la nivel european, în timp cele naționale s-au estompat. Importanța politicilor regionale în plan european este data mai ales de aderarea la spațiul comunitar a unor țări cu un nivel mai scăzut de dezvoltare, respectiv existența Pieței Unice Europene, a cărei funcționare este independentă de diferențele existente între diversele zone ale spațiului integrat. Deschiderea piețelor comporta un alt risc, respctiv creșterea decalajelor între regiunile puternic dezvoltate comparativ cu cele mai slab dezvoltate. De aceea, se poate spune că adâncirea integrării europene depinde în mare măsură de existența unei politici independente regionale la nivel supranațional/comunitar, menită să asigure regiunilor posibilitatea întăririi concurenței.

Apariția și dezvoltarea conceptului de dezvoltare regională

Politica de dezvoltare regională reprezintă acutalmente una dintre politicile esențiale la nivelul Uniunii Europene, importanța sa decurgand din obiectivul său de reducere a diferențelor de natură economică și socială între regiunile Europei. Politica de dezvoltare regională vizează un spectru larg de domenii, precum sectorul IMM, agricultură și protecția mediului, dezvoltare urbană, educație, formare profesională etc. Politica de dezvoltare regională a fost concepută ca o politică a solidarității financiare la nivelul statelor din UE, bazată pe redistribuirea unei părți din bugetul comunitar realizat în urma contribuiției statelor membre, către statele mai puțin prosepere. Trebuie subliniat de-asemenea faptul că politica regională prezintă și un caracter instrumental, astfel prin fondurile sale (Fondul de coeziune, Fondul de Solidaritate și Fondurile Structurale) contribuie la finanțarea altor politici sectoriale așa cum este politica socială, de protecție a mediului sau politica agricolă. Nu în ultimul rând, caracterul complex al politicii de dezvoltare regională este întărit și de faptul că aceasta este corelată cu politica de extindere a Uniunii Europene, prin crearea unor fonduri speciale, de pre-aderare, așa cum sunt fondurile Phare, Sapard sau Ispa.

Bineînteles, fundamentarea unei astfel de politici s-a făcut în timp, principiile unei politici de dezvoltare regionale fiind luate în considerare la nivel European începând cu anul 1967, atuncî când s-a semnat tratatul de la Roma. Odată cu semnarea acestuia de către Franța, Belgia, Italia, Luxemburg, Germania și Olanda s-a convenit asupra necesității de reducere a disparităților între regiuni. Această necesitate a fost concretizată mai târziu în anul 1958, când a fost înfințat Fondul Social European, acesta reprezentând principalul instrument al politicii sociale în Uniunea Europeană.

Mai târziu, în anul 1962 a fost înfințat Fondul European pentru Orientare și Garantare Agricolă, aceasta având ca scop finanțarea politicii agricole comune, în vederea sprijinirii dezvoltării regiunilor rurale. Anul 1975 aducea crearea unui al treilea fond, respectiv Fondul European de Dezvoltare Regională, care avea ca scop redistribuirea unei părți a contribuțiilor bugetare ale Statelor Membre către regiunile cele mai sărace ale comunității în vederea sprijiniri lor. Un moment esențial în dezvoltarea politicii de dezvoltare regională a fost în anul 1986 când a fost adoptat Actul Unic European, prin intermediul căruia a fost introdus conceptul de coeziune economică, astfel fiind puse bazele unei politici de coeziune economică și socială de sine stătătoare. Un alt moment important în cristalizarea politicii regionale l-a reprezentat crearea programului Phare, în 1989, având ca scop sprijinirea Poloniei și Ungariei, în efortul de reconstrucție a economiilor lor naționale.

Cu toate acestea însă problema coeziunii economice nu a fost încă rezolvată, devenind unul dintre principalele obiective ale Uniunii, alături de uniunea economică și momentară și de piața unică. De asemenea s-au pus bazele creării Fondului de Coeziune, prin intermediul căruia se sprijină proiectele din domeniul protecției mediului și infrastructurii de transport.

În anul 1994 a fost înfințat un alt fond structural, respectiv Instrumentul Financiar de Orientare în domeniul Pescuitului în perspectiva extinderii UE către nord, după aderarea Suediei și a Finalndei în anul 1995.

Tratatul de la Amsterdam din anul 1997 confirmă importanța politicii de coeziune economică și socială, și a reducerii diferențelor dintre standardele de viață ale populației din diferite regiuni europene, accentuând nevoia unei acțiuni în direcția reducerii șomajului. În aceeași direcție s-a desfășurat și procesul de reformă a fondurilor structurale, începând în anul 1999 în urma summit-ului de la Berlin, prin care au fost stabilite reguli de funcționare a acestora. Reforma are drept scop creșterea concentrării asistenței comunitare prin aceste fonduri.

Ultimul instrument de solidaritate a fost creat în anul 2002 în urma unor inundații care au avut loc în țările Europei Centrale, cu scopul de a interveni în cazul dezastrelor naturale majore.

1.1.2. Dezvoltarea durabilă în contextul dezvoltării regionale

Dezvoltarea durabilă reprezintă la ora actuală un obiectiv politic al Uniunii Europene, începând cu anul 1997, prin includerea sa în Tratatul de la Maastricht. În acest sens, dezvoltarea durabilă poate fi definită ca un proces de dezvoltare care răspunde nevoilor actuale, fără ca capacitatea nevoilor viitoare de a răspunde la nevoi să fie afectată.

În anul 2005 Comisia Europeană stabilește un proces de revizuire a Strategiei, publicând o serie de direcții de urmat în vederea contracarării unor tendințe negative care puteau afecta dezvoltarea viitoare a Uniunii Europene, respectiv excluziunea socială, epuizarea resurselor naturale, amenințări la adresa sănătății punlice, sărăcia, etc. Obiectivul principal al acestei strategii este constituit de îmbunătățirea continuă a calității vieții pentru generațiile prezente și cele viitoare, prin crearea unor comunități capabile să utilizeze și să gestioneze resursele în mod eficient și să valorifice potențialul de inovare a economiei, în scopul asigurării prosperității, protecției mediului și coeziunii sociale.

Strategia pentru Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene reprezintă fundamentul pentru Strategia Națională a României în domeniu, dorindu-se a fii un catalizator pentru opinia publică și liderii de opinie punlică, în vederea schimbării comportamentului acestora în societatea românească.

Strategia de dezvoltare durabilă urmărește dezvoltarea durabilă, prin atingerea a patru obiective-cheie, respectiv:

Protecția mediului, independentă de creșterea economică

Echitatea și coeziunea socială, prin respectarea drepturililor, a diversității culturale, și eliminarea discriminării

Bunăstarea economică și sprijinul cunoașterii, inovării și copetivității pentru asigurarea unor standarde de viață ridicate.

Îndeplinirea responsabilităților internaționale ale Uniunii Europene; promovarea instituțiilor democratice în slujba păcii, securității și libertății.

Bineînțeles atingerea unor astfel de obiective se poate realiza doar prin urmarea anumitor linii directoare, și anume: promovarea și protecția drepturilor omului, implicarea mediului de afaceri și a partenerilor sociali, calitate a guvernării la nivel local, aplicarea unor principii (al precauțiunii informațiilor cu caracter ștințific incerte, aplicarea principiului poluatorul plătește, etc).

În România, discrepanțele dintre nivelul de dezvoltare al regiunilor a trezit atenția în cercuri intelectuale și academice în anii 70-80, în cercurile intelectuale și academice. Mai târziu însă, după ce o serie de informații au fost cunoscute publicului, odată cu schimbările politice semnificative din decembrie 1989 au apărut o serie de organizații nonguvernamentale și partide ecologiste, care au extins aria preocupărilor din domeniul dezvoltării durabile și opinie publice și mass-mediei. În mod evident a existat o perioadă în care au fost încorporate principiile dezvoltării durabile în politicile publice din țara noastră, astfel între 1997 și 1999 a fost elaborat pentru prima dată o Strategie Națională pentru Dezvoltare Durabilă, care a fost ulterior adoptată ca document oficial al Guvernului României.

1.2 Dezvoltarea regională în România

Așa cum am menționat anterior, în partea de început a capitolului regiunea reprezintă elementul central al oricărei politici de dezvoltare regională, asupra acesteia fiind aplicate strategii și măsuri de dezvoltare, sunt definite obiectivele și se stabilesc instrumentele utilizate în vederea atingerii anumitor deziderate.

În țara noastră, regiunile nu au caracter administrativ, fiind lipsite de de personalitate juridică, în conformitate cu prevederile Legii nr.151/1998 referitoare la dezvoltarea regională în România, care definește regiunile ca grupări de județe, constituite prin asocierea voluntară a acestora în baza unei convenții întocmite de către reprezentanții consiliilor județene, respectiv a Consiliului General al Municipiului București. În ciuda faptului că de-a lungul timpului au existat încercări de înfințare a regiunilor, în mod oficial termenul de regiune este utiizat în anul 1950, atunci când se adoptă în România modelul sovietic de organizare al teritoriului în regiuni și raioane.

După anii 90’ în Carta Verde se identifică 8 regiuni de dezvoltare, care sunt în prezent regiunile de dezvoltare statistică, fiind enunțate totodată și principiile definitorii ale acestor regiuni:

În cadrul regiunilor trebuie să fie identificate problemele teritoriale

Regiunile trebuie astfel construite încât să permită identificarea unor spații adecvate pentru anumite tipuri de acțiuni (precum alocările de fonduri, cooperare, parteneriate, aplicarea diferențiată a taxelor)

Să permită contactul și interacțiunea dintre specialiștii preocupați de dezvoltarea regională, decidenți și populațiile de la nivelul regiunilor.

Organizarea actuală cu cele 8 regiuni de dezvoltare a devenit operabilă în anul 1998, aceste regiuni alcătuite astfel încât să fie în perfectă concordanță cu principiile referitoare la asistența financiară din partea Uniunii Europene, în deosebi cu fondurile structurale la care România a avut acces din momentul aderării. Trebuie precizat faptul că, în anul 1999 au fost definite în cadrul regiunilor istorice 18 arii culturale, acestea încadrându-se în structura administrativă a țării. Regiunile istorice sunt, după cum urmează: Moldova, Muntenia, Oltenia, Dobrogea, Transilvania, Crișana- Maramureș, Banat, București.

În ce privește regiunile de dezvoltare, sau regiunile statistice, în România, există un număr de opt astfel de regiuni de dezvoltare, care cuprind întreg teritoriul țării. Așa cum am mai menționat, obiectivele de bază ale politicii de dezvoltare regională sunt reprezetate de următoarele obiective: diminuarea dezechilibrelor regionale existente, revitalizarea zonelor defavorizate, preîntâmpinarea producerii de noi dezechilibre, simularea cooperării inter-regionale, interne și internaționale care contribuie la dezvoltarea economică.

Cele 8 regiuni prezintă anumite caracteristici în ceea ce privește structura lor economică, ceea ce face ca anumite sectoare să prezinte un rol decisiv în dezvoltarea lor. Astfel, în România se poate realiza o delimitare a regiunilor pornind de la specificul lor economic, astfel: regiunea Sud- Est, Sud- Muntenia și respectiv Sud- Vest Oltenia este influențată de evoluția sectorului agricol. Există și zone precum bazinul Văii Jiului din regiunea Sud-Vest Oltenia în care industria extractivă are un rol important, fiind afectată de restructurarea sectorului minier. Pe de altă parte, zone precum Bucovina în regiunea Nord- Est, litoralul, Delta Dunării în regiunea Sud-Est au un potențial turistic important, evoluțiile economice fiind influențate de nivelul de dezvoltare al acestui potențial.

Regiunea Nord-Est este cea pe a cărei teritoriu se regăsește zona istorică Bucovina, respectiv Câmpulung Moldovenesc. În continuare vor fi prezentate aspecte referitoare la regiunea nord-est, respectiv la potențialul acesteia. La ora actuală, este binecunoscut faptul că există diferențe semnificative între zona de est a țării comparativ cu cea de vest, acest lucru datorându-se si situării regiunii la limita Uniunii Europene. În acest contex, șansa regiunii est este dată în special de crearea și dezvoltarea unui sistem de servicii menite să asigure tranzitul de produse dintre UE și țările fotei URSS, însă bineînteles este necesară dezvoltarea unei infrastructuri potrivite. Totuși, datorită condițiilor favorabile de care dispune, a peisajelor pitorești, puriății apelor, aerului și a zonelor montane dar și a patrimoniului cultural și religios existent,regiunea Nord-Est dispune de un potențial turistic ridicat, comparabil cu zonele turistice renumite ale țării. Astfel, principalele tipuri de turism care pot fi practicate ar fi turismul cultural, etnografic, religios, balneo-terapeutic, de agrement, agroturism, etc. Câteva dintre punctele de atracție cele mai renumite, sunt cele încadrate în categoria turism religios, respectiv mănăstirile Putna, Neamț, Sucevița, Moldovița, Voroneț, Sihăstria, Cașin. Turismul balneo-climateric poate fi dezvoltat în Vatra Dornei, Câmpulung-Moldovenesc, Slănic Moldova, Târgu Ocna. Acestă regiune se poate dezvolta, datorită originalității sale, a specificului deosebit al satelor, cu un grad sporit de civilizație.

În ce privește activitățile economice, este dezvoltată industria de prelucrare a lemnului, atât ca cifră de afaceri cât și ca procent al populației angajate în această activitate. Poate fi amintită în categoria activităților economice și industria textilă, care a înregistrat creșteri după anii 2000, însă sunt necesare îmbunătățiri în ceea ce privește productivitatea.

Structura instituțională pentru dezvoltarea regională aceasta a fost compusă din Consiliul Național pentru Dezvoltare Regională (CNDR), ca organ deliberativ de coordonare și promovare a politicii naționale de dezvoltare regională și respectiv Agenția Națională pentru Dezvoltare Regională ca organ executiv al consiliului național. La nivelul fiecărei regiuni există reprezentanți din consiliul regional respectiv agenția regională. Bineînțeles, schimbările politice au produs modificări și în structura acestor instituții, astfel că în locul ANDR a început să funcționeze Direcția Generală pentru Dezvoltare Regională, ulterior alte modificări având loc. Trebuie subliniat faptul că aceste modificări au produs și modificări precum instabilitatea instituțională. În anul 1999 CNDR a adoptat conceptul de dezvoltare regională, care a stat la baza strategiei de dezvoltare regională. Astfel, au fost promovate următoarele obiective:

Diminuarea dezechilibrelor regionale existente, stimularea dezvoltării echilibrate, revitalizarea zonelor defavorizate.

Preîntâmpinarea producerii de noi dezechilibre

Corelarea politicilor de dezvoltare regională cu politicile sectoriale guvernamentale de dezvoltare

Stimularea cooperării interregionale interne și internaționale care contribuie la dezvoltarea economică.

Odată cu adoptarea conceptului de dezvoltare regională de către CNDR a fost elaborat și PND (Planul național de dezvoltare). Aceasta este la rândul lui elaborat în baza planurilor de dezvoltare regională a fiecăreia dintre cele 8 regiuni de dezvoltare, fiind un instrument de coordonare, monitorizare și evaluare a implementării obiectivelor prioritare de dezvoltare.

Putem spune că în ansamblul său, politica de dezvoltare regională din România respecta principiile fundamentale care stau la baza implementării politicilor structurale și gestionării fondurilor structurale în Uniunea Europeană, respectiv: subsidiaritatea, programarea, parteneriatul, adiționalitatea. Politica de dezvoltare regională a constituit o componentă esențială în procesul de aderare al României la Uniunea Europeană.

1.2.1. Dezvoltarea regională în regiunea Nord-Est

Regiunea Nord- Est este prima dintre cele opt regiuni de dezvoltare în ceea ce privește mărimea, însă ocupă ultimul loc în raport cu PIB-ul pe locuitor și al indicelui de dezvoltare umană. Cu toate acestea însă, regiunea are un potențial turistic- cultural substanțial, care poate fi valorificat corect, astfel încât standardul de viață din regiune să crească. Deasemenea regiunea se poate dezvolta și în baza sectorului agricol.

Strategia de dezvoltare a regiunii Nord-Est vizează atingerea atingerea următoarelor obiective strategice, astfel:

Dezvoltarea întreprinderilor și afacerilor

Adaptarea resurselor umane la cerințele economiei de piață

Promovarea regiunii

Primul obiectiv, respectiv accelerarea dezvoltării economice, a multiplicării societăților comerciale și a afacerilor desfășurate în zonă reprezintă un punct esențial în dezvoltarea zonei. În acest sens, este necesară crearea infrastructurii necesare mediului de afaceri, sprijinirea IMM-urior din zonă precum și dezvoltarea selectivă a ramurilor industriale cu productivitate sporită care se pot înfința în zonă.

Pentru a se putea asigura și susține o dezvoltare echilibrată în zonă este necesară colaborarea întreprinderilor în scopul integăriii acestora, dezvoltarea activităților de marketing specifice ți dezvoltarea abilităților manageriale, anterprenoriale și de piață, precum și susținerea sectorului de cercetare-dezvoltare. Se pot pune bazele înfințării unei economii alimentare integrate, care să prelucreze materia primă existentă în zonă. Agricultura și dezvoltarea rurală pot fi stimulate prin înfințarea de ferme ecologice eficiente sau prin crearea unor rețele de valorificare și colectare a produselor specifice.

Există totuși premise suficiente care să constituie baza unei relansări economice a regiunii, acestea fiind următoarele:

existența unei infrastructuri industriale în multiple ramuri de activitate (chimie, petrochimie, industria alimentară, industria textilă, medicamente, prelucrarea lemnului, etc.);

existența personalului calificat;

dinamica IMM-urilor din zonă.

În aceste condiții, dezvoltarea și consolidarea afacerilor reprezintă condiția esențială pentru revitalizarea economică a regiunii Nord-Est.

Așa cum am mai amintit anterior, potențialul turistic al regiunii este unul solid, însă acesta nu este suficient exploatat. Dezvoltare turismului și punerea în valoare a obiectivelor turistice existente, coroborată cu îmbunătățirea serviciilor prestate sunt deasemenea priorități în ceea ce privește dezvoltarea economică.

În ce privește cel de-al doilea obiectiv, trebuie subliniat încă o dată că regiunea Nord-Est este o zonă cu diverse resurse naturale, însă și suficiența acestora este limitată. În aceste condiții, capitalul uman poate fi considerat principala bogăție a regiunii. De altfel, investiția în resursa umană reprezintă un obiectiv prioritar al strategiei de dezvoltare, deoarece un capital uman bine pregătit poate asigura necesarul de forță de muncă pentru activitățile economice desfășurate în scopul revigorării zonei. Investiția în capitalul uman va asigura și problema șomajului în regiune, atfel se va asigura o pregătire alternativă viabilă a forței de muncă existente.

În fine, cel de-al treilea obiectiv este deasemenea foarte important, deoarece se referă la depășirea condiției de izolare a regiunii, a dispariției ideii potrivit căreia regiunea Nord-Est este nefavorabilă mediului de afaceri. Acest obiectiv își propune să fructifice în modul cel mai eficient punctele tari ale zonei, prin dezvoltarea și susținerea unei imagini reprezentative care să atragă potențialii investitori și turisti.

Regiunea se confruntă cu o nevoie stringentă de dezvoltare a infrastructurii de bază, respectiv apa, canalizarea, energie, depozitare deșeuri, etc.

În vederea realizării obiectivelor strategice amintite, au fost stabilite următoarele priorități:

a) Dezvoltarea IMM-urilor și a infrastructurii

Una dintre prioritățiile regiunii este concepția și constituirea unei infrastructuri de consultanță pentru afaceri, capabilă să orienteze activitățile spre domeniile necesare. Se vizează o creștere a numărului de IMM-uri în sectorul productiv și de servicii și îmbunătățirea calității acestora. Se urmărește crearea condițiilor pentru relansarea procesului investițional și orientarea acestuia spre crearea, asimilarea și aplicarea unor tehnologii noi, performante și cu consum redus de energie redus. În acest sens sunt necesare următoarele orientări:

implementarea unor strategii concrete pentru dezvoltarea agriculturii și silviculturii

privatizarea și restructurarea societăților cu capital de stat, și transformarea acestora în IMM-uri adaptabile la cerințele pieții

încurajarea înfințării altor IMM-uri în domeniul serviciilor și al producției.

b) Dezvoltarea turismului

Dezvoltarea turistică reprezintă o altă prioritate pentru regiune și se referă în deosebi la punerea în valoarea a obiectivelor existente, dezvoltarea de obiective turistice noi prin valorificarea destinațiilor existente vizând îmbunătățirea imaginii regiunii și construirea unei imagini benefice în fața investitorilor. În acest sens, infrastructura turistică cu caracter recreativ va trebui dezvoltată, urmând să fie utilizată de către localnici și turisti. Având în vedere că regiunea prezintă suficiente oportunități pentru diverse tipuri de turism, se poate practica, după cum urmează:

turismul religios, având în vedere mănăstirile și bisericile din zonă

turismul cultural-istoric, bazat pe reațeaua de muze, case memoriale și conace, cetăți și curți domnești existente

turismul de sejur, în deosebi în stațiunile Slănic Moldova, Poiana Sărată

turismul de circulație (balnetar, turism de tranzit și circulație)

c) Dezvoltarea rurală

Având în vedere faptul că în regiune ponderea zonlor rurale este ridicată, se pune accentul îmbunătățirea calității vieții și conservarea mediului natural, în condițiile dezvoltării și diversificării activităților economice din regiune.

În acest sens este necesară întreprinderea unor măsuri menite să asigure o exploatare agricolă eficientă, indentificarea unor programe de finanțare a producției și a investițiilor în agricultura, și nu în ultimul rînd implementarea unei strategii de exploatare agricolă. Mediul rural al regiunii are ca principală trăsătură faptul că se bucură de o dotare publică modestă, în ceea ce privește serviciile oferite populației (utilități, dotarea gospodăriilor, etc), ceea ce crează diferențe majore față de mediul urban. Remedierea acestor situații poate fi realizată prin acțiuni precum:

stimularea activităților tradiționale și transmiterea meseriilor tradiționale;

creșterea potențialului productiv al fondului funciar;

sprijinirea întreprinderilor care produc porduse bio;

sprijinirea persoanelor fizice, a societăților comerciale și a altor tipuri de asociații care pot conlucra pentru înfințarea unor pensiuni agroturistice în localitățile cu atractivitate turistică maximă.

d) Resursele umane

Capitalul uman reprezintă cea mai importantă resursă al unei societăți, iar valorificarea potențialului uman semnifică reușita unei colectivități, respectiv a unei regiuni. Acest lucru este valabil și pentru regiunea Nord-Est. Dezvoltarea resurselor umane și a infrastructurii are o influență benefică asupra populației din regiune, și constituie deasemenea un element principal în proiectarea unui plan care să asigure dezvoltarea durabilă a regiunii.

În sprijinul dezvoltării și valorificării resurselor umane stă și rețeaua de învățământ existentă, pe toate nivelele de dezvoltare profesională, gradul de alfabetizare fiind de peste 96%. Cu toate acestea, în ultimii ani s-a manifestat o tendință de reducere a participarării tinerilor la procesul de instruire, în special în zona de studii medii și superioare. De aceea, se impune formularea unei strategii de formare și ulterior angajare a forței de muncă existente în vederea valorificării potențialului tinerilor care nu se pot afirma în momentul de față; în acest fel s-ar reduce, cel puțin parțial și fenomenul de emigrare, manifestat puternic în regiune.

În vederea creării premiselor dezvoltării resurselor umane, se pot trasa următoarele direcții:

formarea capitalului uman în conformitate cu cerințele specifice economiei de piață;

crearea de centre și activități care să ridice capacitatea managerială a conducătorilor și investitorilor;

susținerea celor care practică meserii tradiționale;

formarea unei generații tinere care să respecte cadrul natural, valorile materiale și spirituale;

orientarea profesională a tinerilor spre activități specifice mediului rural.

e) Mediul

Scopul principal al dezvoltării regionale în raport cu problemele de mediu este crearea unui echilibru, a unei armonii între acesta și dezvoltarea socio-economică, în contextul în care factorii de decizie își asumă concecințele activității economice asupra mediului, și întreprind măsurile necesare în vederea minimizării efectelor acestora. Astfe, toate problemele, chiar și cele individuale trebuie soluționate în maniera dezvoltării durabile pentru a se putea asigura în mod permanent condițiile necesare întreținerii unei vieți sănătoase (apă potabilă de calitate corespunzătoare, gestionarea corectă a deșeurilor, epurarea apelor provenite din activități casnice și industriale, rabilitarea zonelor afectate de inundații, alunecări de teren sau alte dezastre naturale, etc.

Avantajul regiunii Nord-Est constă în aceea că nu se confruntă cu fenomene de poluare grave, fiind o regiune încă curată. Totuși, la nivel regional se pot indentifica câteva probleme, pentru care este necesară prezentarea unor soluții:

gestionarea deficitară a deșeurilor industriale și menajere

despăduriri importante, având ca și consecință alunecările de teren

eroziunea solului, în deosebi în partea de est a regiunii

aglomerări urbane având ca și consecință calitatea aerului din zonă.

Exploatări miniere (cărbune, minereu radioactiv, sulf, magnan, etc.) cu impact asupra apei, aerului și solulului.

Regiunea de dezvoltare Nord-Est prezintă o serie de caracteristici care, odată valorificate pot crea plus valoare atât localităților și pot constitui premisele unei dezvoltări durabile a regiunii, cu accent pe creșterea calității vieții locuitorilor. În acest sens, se va urmări punerea în practică a unor soluții viabile, menite să asigure implementarea unui plan strategic care să conducă la dezvoltare durabilă a regiunii Nord-Est.

Caracteristicile prezentate se referă în ansamblul lor la regiunea N-E, însă ele descriu sintetic situația tuturor localităților, așa cum este și Câmpulung Moldovenesc. Potențialul turistic, în multe din formele sale, alături de resursa umană constituie avantaje semnificative ale localității, care pot fi valorificate corespunzător. Trebuie avută în vedere și problemele sectorului economic, insuficient dezvoltat, lipsa locurilor de muncă și a diversității acestora și deasemenea situația infrastructurii.

Odată identificate soluțiile pentru rezvoltarea problemlor amintite și aplicarea acestora, Câmpulungul Moldovenesc poate deveni un oraș dinamic, mult mai atractiv și ofertat atât pentru turiști cât și pentru locuitorii săi.

Capitolul 2: Strategia Câmpulungului Moldovenesc pentru dezvoltare regională

2.1. Particularități

Întreg ținutul Câmpulungului Moldovenesc „împrejmuit ca o fortăreață de coline semețe”are o istorie îndelungată, majoritatea istoricior spunând că ar începe cel puțin odată cu întemeirea Moldovei. Vegheat de vestitele Piatrele Doamnei și de muntele Rarău, acest meleag pitoresc are un speficic propriu, atât ca trecut istoric, ca și caracter spiritual cât și ca așezare geografică.

Străvechi plai românesc, Câmpulungul Moldovenesc are această denumire datorită situării sale geografice de-a lungul văii râului Moldovei, prin bogatele pășuni alpine și codrii de molid și de brad. Dezvoltarea acestei așezări a fost favorizată și de poziția geografică, de faptul că munții, pădurile, pășunile, fânețele erau proprietatea localnicilor, dar și de anumite bogății: lemnul, vitele, mai târziu minereurile.

La 14 aprilie 1441, în timpul lui Aexandru cel Bun datează un prim document atestat despre Câmpulungul Moldovenesc, prin care satul Vama era pimit de Mănăstirea Moldoviței. Oculul Câmpulungului apare frecvent în documentele epocii, din vremea lui Ștefan Cel Mare, Petru Rareș, domnitori importanți pentru meleagul românesc. Ani mai târziu, întreaga obște de ocol a Câmpulingului era considerată o cetate de drum, care era destinată să asigure protecția Moldovei la trecători. În secolul al XVII-lea, când nordul Moldovei este ocupat temporar de polonezi, Câmpulungul devine reședința unuia dintre comandanții polonezi. Astfel că numărul locuitorilor Ocolului crește, din care 377 familii reprezentau Câmpulungul propriu-zis. Urmează o perioadă cuprinsă între anii 1775 și 1918 când rămășițele Ocolului Câmpulungului parcurge diferite etaape, insă cea mai importantă este cea în care Bucovina este recunoscută ca ducat autonom al imperiului, și în care, pe fondul politicii habsburgice de exploatare economică, socială și națională, se declanșează lupta patrioților români din aceste teritorii pentru a-și păstra ființa națională.(1848-1918).

De-a lungul dezvoltării sale, Câmpulungul a cunoscut mai multe faze, de la întemeiere și până în secolul al XV-lea, când s-au pus bazeleacestei așezări, pe Valea Caselor, apoi s-a întins spre vest, mutându-și centrul din Capu Satului în actualul centru a orașului. Din secolul al XV-lea așezarea se întindea tot mai mult pe râul Moldova și pe văile afluenților, o data cu populația ce vine și din Ardeal, întemeindu-se târgul Câmpulung. În anul 1886, administrația austrică ridică așezarea la rangul de oraș. Cea mai importantă prioadă a acestui oraș a fost cuprinsă între 1888-1918 deoarece cunoaște o evoluție puternică, influențată de construirea căii ferate principale și a celor două ramificații: una de la Vama spre Modovița și alta de la Pojorâta spre Fundu Moldovei, când se construiesc numeroase fabrici de cherestea pentru prelucrarea lemnului. Tot acum, s-a început exploatarea subsolului comunei Fundu Moldovei, extrăgându-se minereuri de fier, cupru, pumb, zinc.

Odată cu Marea Unire de la 1918, dezvoltarea zonei Bucovinei beneficiază de un adevărat avânt pentru că avea să se reconstruiască din temeii ceea ce Primul Război Mondial distrusese. Câmpulungul devine cel mai întins ca suprafață din Bucovina. Chiar dacă activitățile industriale aveau un rol important pentru sporire, regiune râmâne slab dezvoltată.

Câmpulungul Moldovenesc, existența orașului ca reședință de județ a fost curmată de către noua impărțire administrativă legiferată în anul 1950, după modelul sovietic. Astfel, orașul Câmpulung devine un simplu oraș înglobat mai întâi în regiune, și ulterior, în județul Suceava. Odată cu terminarea celui De-al Doilea Război Mondial, acest oraș cunoaște o perioadă de dezvoltare fulgerătoare din punct de vedere industrial. Acum s-au creat noi întreprinderi industrale, cum ar fi: fabrica de produse lactate, fabrica de încălțăminte, fabrica de mobilă, filatura de bumbac etc. Cercetarea științifică era reprezentată de Întreprinderea de prospecțiuni și explorări geologice și Stațiunea pentru cultura experimentală a molidului, Câmpulungul, fiind, în același timp și un important centru turistic. Odată cu venirea anului 1989 are loc o recesiune economică care avea să declare oficial localiățile Câmpulung Moldovenesc, Pojorâta, Fundu Moldovei si Breaza, practic zona Bucovinei, o zonă defavorizată pe o perioadă de 10 ani.

Pentru că ocupațiile constituie un domeniu distinct, un domeniu care are marea capacitate de influențare a modului de viață și asupra culturii unui popor am decis să fac o scurtă prezentare a ocupațiior tradiționale pentru a putea lămuri modul în care locuitorii zonei au valorificat reusursele naturale. Se poate remarca astfel, o ierarhizare în ceea ce privește valoarea ocupațiilor pentru comunitate dar și modul de prelucrare a potențialului natural. Enumerând și distingând ocupațiile principale de cele secundare putem deduce posbilitatea de adaptare a populației la factorii specific zonei și nu în ultimul rând surpinderea unor praguri calitative de adaptare a omului la mediul geografic și istoric dat. Localitățile zonei Câmpulung Moldovenesc se caracterizează prin practicarea creșterii animalelor ca ocupație dominantă, legată de agricultură, însă într-o măsură mai mică decât în zonele învecinate, Suceava, Rădăuți și Humor, datorită condițiilor de mediu. Bogăția fondului forestiera impus ca alte ocupații principale butinăritul și cărușia. To în legătură cu condițiile de mediu s-au dezvoltat ca ocupații secundare vărăritul, mineritul, pomicultura, albinăritul, vânătoarea, pescuitul și culesul din natură, practicate în toată zona.

În prezent, majoritatea activităților constă în comerț, prestări de servicii, producție și altele. Toate aceste activități au dus la ridicarea orașului la rangul de municipiu în anul 1995. Ani mai târziu, în 2002, Câmpulungul Moldovenesc este declarat stațiune turistică de interes local iar în 2005, devine stațiune de interes național.

2.2. Potențial de dezvoltare a Câmpulungului Moldovenesc

Având în vedere așezarea geografică și a faptului că municipiul Câmpulung Moldovenesc este recunoscut ca stațiune turistică de interes național, zona de acțiune urbană dispune de resursele necesare pentru dezvoltarea turismului și a potențialului cultural.

2.2.1. Caracteristici geografice

Municipiul Câmpulung Moldovenesc și împrejurimile intră aproape în totalitate în cadrul zonei naturale a pădurilor de rășinoase, care urcă până spre 1500 m. Aici pădurea reprezintă 50-75% din suprafața teritoriului. Cu acest procent, zona se înscrie între cele mai bine împădurite din țară. Condițiile ecologice favorizează în mod deosebit molidul. Dintre celelalte esențe menționăm: bradul, paltinul, fagul, pinul, mesteacănul, plopul, scorușul. Un alt conifer foarte căutat în trecut pentru lemnul său frumos colorat și tare, un adevărat "arbore de fier" al pădurilor noastre, este tisa. Pentru a preîntâmpina dispariția la care era sortită aceasta specie prin exploatare nerațională și mai ales datorită creșterii extrem de lente, tisa a fost declarata specie ocrotită.

La adăpostul munților și sub poala codrilor, fauna s-a menținut bogată și variată, contribuind din plin la frumusețea și ineditul peisajului din vecinătatea Câmpulungului Moldovenesc. Dintre reprezentanții ei menționăm în primul rând cerbul ale cărui efective au sporit în ultimii ani prin reglementarea condițiilor de vânătoare în funcție de sporul anual al speciei, apoi ursul, o altă podoabă de frunte a Carpaților nordici. Alte specii comune Carpaților, dar bine reprezentate în zona sunt: mistrețul, veveriță, jderul, lupul, vulpea, căprioara. Regiunea Câmpulungului Moldovenesc dispune de un fond faunistic-cinegetic bogat și valoros, renumit în întreaga țară și nu numai. Multe din trofeele recoltate de la animalele vânate aici, au obținut valoroase medalii la concursuri internaționale de prestigiu. Fauna ihtiologică a Moldovei și a pâraielor afluente este deosebit de bogată. Un interes aparte fiind mai ales pentru păstrăvul indigen, păstrăvul curcubeu, lipanul, cleanul, foarte numeros, mreana de munte. Acestora li se adaugă micuțul boiștean, porcușorul ș.a. Pe râul Moldova, datorită pescuitului abuziv și poluării, salmonidele s-au retras în amonte de Frasin-Vama. În schimb pâraiele, cu ape puțin adânci dar limpezi și bine oxigenate, reprezintă biotopuri ideale pentru dezvoltarea lor. Partea superioară a masivului Rarău adăpostește una dintre cele mai interesante rezervații geologice din Bucovina, formată din clipe de calcare aptiene, ruiniforme, de mărimi variate.

Comparativ cu alte orașe ale României, Municipiul Câmpulung Moldovenesc este o așezare care nu întâmpină probleme majore de mediu. Cu pondere foarte slabă însă, sursele de poluare ale orașului sunt amplasate în vestul teritoriului intravilan, la fel și traficul rutier si feroviar. Astfel că, cele mai mari cantități de poluanți în aer, apă și sol erau deversate de industria de prelucrare a lemnului, pielăriei și cea textilă. Aceste unități industriale sunt în prezent în curs de lichidare.

Apa pânzelor freatice din izvoare este valorificată în consumul casnic în starea naturală, fiind nepoluată și de o calitate excepțională.

Pe teritoriul administrativ al municipiului Câmpulung Moldovenesc nu există zone supuse riscurilor naturale care să afecteze zona construită și viața sau sănătatea populației . Cursul râului Moldova este regularizat și îndiguit și nu produce eroziunea malurilor sau inundații.

2.2.2. Turismul

În ceea ce privește turismul, Câmpulungul Moldovenesc reprezintă punctul de plecare pentru principalele trasee turistice ale Bucovinei. De ce? Pentru că beneficiază de o poziție geografică favorabilă, este situat pe principalele căi de acces, atât rutier cât și feroviar iar drumurile lui duc spre celebre monumente de arhtectură, potecile marcate spre Munții Rarău și spre mănăstirile din nordul Moldovei.

Municipiul Câmpulung Moldovenesc este stațiune turistică de interes național și dispune de un potențial deosebit pentru dezvoltarea turismului, sub toate aspectele sale: montan, cultural-religios, agro-turistic, ecologic, etc. Toate acestea constituie o mare oportunitate pentru atragerea unui număr crescut de turiști.

Principalele obiective turistice ale Câmpulungului Moldovenesc sunt:

Muzeul „Arta Lemnului” situat încentrul orașului își află începuturile încă din 1936 când a fost înființat ca Muzeu de Etnografie și Științele naturii, fiind reprofilat în 1967 ca Muzeu al Lemnului. Este unic în țară prin denumire și printre puținele din Europa, ca tematică și ca valoare a exponatelor. E o impresionantă monografie închinată prelucrării și artei lemnului de pe acele meleaguri. Deține un bogat patrimoniu ce cuprinde peste 15.00 piese din lemn dispuse în 102 colecții, are o bază de colecții etnografice alcătuite de Ion Ștefureac și Constantin Brăescu. Muzeul este adăpostit într-o clădire monument de arhitectură și care a folosit în trecut ca sediu pentru prefectura județului.

Muzeul etnografic „Ioan Țugui” – Colecția de linguri din lemn-Colecția originală de linguri sculptate din lemn prin numărul impresionant, 5000 de exponate, atât din România cât și din străinătate, arată pe lângă utilitatea casnică, cultivarea frumosului. Sunt expuse diferite tipuri de linguri din lemn: de uz caznic, ciobănești și huțănești. Lucrate cu unelte simple în forme ornamentale de o rară frumusețe, inspirate din motivele vegetale și animale ale mediului, lingurile poartă denumiri speciale precum, împletita câmpulungeană, lingura logodiților, lingura căsătoriților etc. Muzeul deține și o colecție de peste 500 de exemplare de ștergare și cusături, de ceramică și de numismatică.

Monumentul statuar „Dragoș Vodă și Zimbrul” a fost realizat de către sculptorul Ion Jalea și este amplasat în centrul Câmpulungului Moldovenesc. Este o reprezentație a domnitorului Dragoș Vodă călare pe un cal, având un buzdugan în mănă cu care intenționează să lovească un zibru.

De asemenea, se mai pot vizita și Colecția etnografică „Ion Grămadă”, Muzeul cu ouă decorate „Lucia Condrea”, Muzeul satului din Moldovița, Colecția de obiecte vechi din Bucuvina, Monumentul Martirilor, Statuia lui Mihai Eminescu, Fântâna sirenelor, biserici, mănăstiri. Nu în ultimul rând, municipiul este un punct de plecare în excursii spre munții Rarău, ale căror culmi sunt dominate de Pietrele Doamnei (1651 m), grup de stânci declarat monument al naturii.

2.3. Analiza SWOT

În cadrul sistemelor sociale și economice înțelegerea fenomenelor, previziunea și reacția la mediul extern, concomitent cu receptivitatea față de acțiunile și de capacitatea de a proiecta strategiile și procesele organizaționale, se poate realiza printr -o investigație bazată pe analiza SWOT.

SWOT este un acronim provenit de la Strengths, Weaknesses, Opportunities and Threats, adică puncte tari (atuuri), puncte slabe (carențe, slăbiciuni, deficiențe), oportunități și riscuri. Ca urmare a efectuării unei analize SWOT a activității turismului din Municipiul Câmpulung, s-au identificat următoarele:

Cadrul natural

Puncte tari: poziția geografică și peisajele atractive; relief variat; faună și floră diversificate; resurse naturale bogate; rezervații naturale; zonă naturală deosebită; practicarea diverselor tipuri de turism pe toată perioada anului.

Puncte slabe: valorificarea și dezvoltarea potențialului turistic insuficiente de care dispune zona;

Oportunități: integrarea proiectului european pârtia de schi Rarău –Câmpulung în strategia de dezvoltare; Susținerea proiectelor care introduc valoare turistică, obiective și evenimente culturale și spirituale din Bucovina; încurajarea dezvoltării unor noi forme de turism.

Riscuri: condițiile meteo aspre; lipsa mărcii turistice „Bucovina” care să fie un produs complex, să valorifice în totalitate potențialul de care dispune zona și atracțiile culturale și tradiționale.

Pontențialul tustic

Puncte tari: vizitarea obiectivelor cultural-istorice; odihnă și agrement; practicarea vânătorii sau a pescuitului; drumeții; existența muzeelor, mănăstirilor; excursii montane în munții Rarău.

Puncte slabe: promovarea insuficientă a unor obiective turistice (număr redus de centre de informare turistică, lipsa materialelor promoționale de tipul broșurilor oferite gratuit în unitățile de cazare, lipsa unor ghiduri culturale din care turistul să poată afla activitățile și evenimentele culturale ce se desfășoară pe parcursul sejurului său);

Oportunități: dezvoltarea turismului de circulație, automobilistic, de tranzit și staționar; reabilitarea Muzeului „Arta Lemnului".

Riscuri: degradarea monumentelor cultural-istorice, de artă și arhitectură.

Infrastructură

Puncte tari: capacități de cazare la cele mai inalte standarde; rețea feroviară favorabilă.

Puncte slabe: incapaciatea variantei ocolitoare destinate traficului greu; semnalizare rutiră proastă;

Oportunități: dezvoltarea și modernizarea transportului public local; reabilitarea autogarei și a stațiilor transportului în comun.

Riscuri: o insuficientă colaborare între structurile locale si cele județene nu duc la bune rezultate în privința proiectelor în comun și nu numai.

Mediul

Puncte tari: Apa pânzelor freatice din izvoare este valorificată în consumul casnic în starea naturală, fiind nepoluată și de o calitate excepțională;

Puncte slabe: lipsa mărurilor suplimentare în vederea creșterii factorilor de mediu; inexistența campaniilor de colectare a deșeurilor.

Oportunități: reabilitarea și modernizarea spațiului public dintre blocuri; regenerarea și extinderea spațiilor verzi; modernizarea și extinderea parcurilor; amenajare zone floricole și corecții vegetale în cartiere; amenajare zone de agrement.

Riscuri: defrisări necontrolate cu risc ridicat asupra mediului înconjurător.

Dezvoltare rurală

Puncte tari: silvicultură și agricultură bine dezvoltată.

Puncte slabe: ponderea ridicată a populației concentrate în mediul rural; utilaje insuficiente la nivel comunal.

Oportunități: Valorificarea potențialului silvic și cinegetic de care dispune;

Riscuri: laba competitivitate a firmelor de profil din județ cu cele din statele membre ale UE;Acces redus la credite pentru dezvoltarea rurală.

Resurse umane

Puncte tari: ponderea destul de ridicată a populației tinere; facultăți; ospitalitatea proprietarilor care desfășoară actvități de turism sau de cazare.

Puncte slabe: imposibilitate materială de dezvoltare a populației din mediul rural.

Oportunități: elaborarea Planului Regional de Acțiune pentru Învățământul Profesional și Tehnic (PRAI) 2004 – 2011; constituirea Consorțiului Regional N – E pentru dezvoltarea învățământului profesional și tehnic TVET și a învățământului universitar tehnic; consolidarea relațiilor de parteneriat între toți operatorii turistici de zonă și organizațiile neguvernamentale cu activitate în domeniul turistic; crearea unor parteneriate cu organisme sau investitori străini în sectorul turistic; integrarea în programele finanțate de Uniunea Europeană.

Riscuri: migrația.

În concluzie, putem spune că lipsa unei mărci turistice destinate zonei, raportul calitate-pret al serviciilor turistice, lipsa centrelor de informare dar și preocupările tot mai reduse în ceea ce priveșc tradițiile bucovinești sunt doar câteva dintre problemele cu care Câmpulungul Moldovenesc se confruntă.

2.4. Analiza PEST

Sectorul economic

Sectorul economic al municipiului este reprezentat de: activități de tip industrial și de construcții; activități agricole și silvice; activități de transport și depozitare; activități din domeniul serviciilor. Principalele ramuri industriale din activitatea economică a municipiului sunt: industria pielăriei și a încălțămintei, producția de mobilier, industria textilă și a produselor textile, industria alimentară bazată pe prelucrarea laptelui și cărnii de vită, industria de prelucrare a lemnului. În domeniul construcțiilor, activitatea este reprezentată de 4 agenți economici cu capital public și mixt, 13 societăți comerciale cu capital privat și mici meseriași particulari – constituiți în asociații familiale sau persoane fizice. Activitatea economică din localitate este sustinută de societăți precum Rarăul S.A (producerea și prealucrarea produselor lactate), Mobiexpert (prelucrarea lemnului), La Baciu (industria alimentară), etc.

Astfel, una dintre cele mai importante întreprinderi din oraș este Rarăul S.A, care are o tradiție importantă, de peste 40 de ani în industria lactatelor. Aceasta a fost cunoscută ca un important producător de lapte praf începând cu anul 1961, însă în momentul de față portofoliul de produse este mult diversificat. În anul 1994 Rarăul a devenit societate pe acțiuni cu capital integral privat, autohton, fiind achiziționată în anul 1994 de Albalact. În momentul de față Rarăul este una dintre cele mai cunoscute societăți care își desfășoară activitatea de producție în Bucovina, acest aspect fiind subliniat și în spoturile publicitare ale brandului. În mod evident, pe lângă aspectele de natură publicitară brandurile locale crează și numeroase locuri de muncă pentru locuitori, aspect care favorizează creșterea consumului local, și implicit dezvoltarea economică locală.

Tot în industria alimentară regăsim o altă societatea comercială, așa cum este “La Baciu”care s-a axat pe producția de preparate din carne, tradiționale. Succesul acestei inițiative a fost dat de receptivitatea de care au dat dovadă nu doar locuitorii din zonă ci și cei din București, unde există un magazin al societății La Baciu. Deasemenea produsele tradiționale sunt apreciate în cadrul târgurilor de produse tradiționale la care participă reprezentanții la Baciu. Totododată dezoltatorii acestei afaceri au ales să valorifice alte puncte de atracție al zonei, favorizând dezvoltare turismului local. Există în acest sens o pensiune în care turiștii pot sa petreacă câteva zile și în același timp să deguste produse tradiționale.

Un alt agent economic important, care își desfășoară activitatea în Câmpulung Moldovenesc este societatea de prelucrare a lemnului „Mobilextra”. Aceasta continuă tradiția în materia prelucrării lemnului, inițiată în anul 1968 odată cu deschiderea Fabricii de Mobilă din localitate. În momentul de față, societatea Mobilextra asigură producția de mobilier de calitate, destinate exportului pentru țări precum Germania, Elveția, Suedia, Austria, dar și foste țări URSS.

Având în vedere aspectele prezentate se poate observa faptul că în Câmpulung Moldovenesc există inițiative de dezvoltare a zonei, prin valorificare potențialului turistic, uman, și exploatarea efectivă a resurselor naturale. Societățile prezentate sunt doar exemple de actori care contribuie, prin activitatea lor la creșterea potențialului economic, social și turistic al zonei, acestea reprezentând punctele forte ale zonei.

Alte activități care contribuie la funcționarea sectorului economic sunt următoarele: creșterea bovinelor (în prezent în declin, nu acoperă cererea de produse animale), respectiv vegetația forestieră.

Pădurile și vegetația forestieră, pe lângă importanța economică (70 % sunt păduri de producție), au un rol important în realizarea cadrului natural al zonei, de protecție și agrement. În ansamblul funcțiilor economice, activitatea de transport are o pondere considerabilă, oferind și un important număr de locuri de muncă, repartizate pe trei societăți comerciale cu capital mixt și 24 cu capital privat.

Factorii socio-culturali.

Evoluția populației orașulului Câmpulung Moldovenesc a cunpscut modificări multiple, de-a lungul timpului, având implicații semnificative asupra stării economice și sociale a localitățității. Dinamica populației orașului s-a modificat în timp, astfel în anul 1774 Ocolul Câmpulungului număra 922 de familii, și anume aproximativ 3688 de locuitori. În anul 1789 Ocolul Câmpulungului număra peste 6399 de locuitori, numărul acestora crescând la peste 7600 după un an. Mai târziu numai în Târgul Câmpulungului existau peste în 2526 de locuitori. În anul 1937 populația orașului se ridica la peste 10.751 de locuitori.

Recensământul din anul 1990 indica faptul că populația orașului era de peste 22.114 locuitori, iar densitatea populației era de 150 locuitori pe km². La momentul respectiv, 47% din populație erau bărbați, în timp ce 53% femei.

În ceea ce privește domeniile de ocupare a forței de muncă de către populație, la momentul respectiv acestea erau: industria alimentară, cultura, artă, ocrotirea sănătății, gospodăria comunală, prestările de servicii, ocrotirea sănătății.

După naționalitate, populația era încadrată astfel:

98.31% erau români

0.59% germani

0.49% rromi

0.28% ucrainieni

0.17% maghiari

0.16% alte naționalități.

O clasificare a populației după religie, se prezintă după cum urmează: 94% (respectiv 18.937 loc) din totalul populației este de religie ortodoxă, celelalte religii ca importanță fiind 2.24% penticostali, si 1.57% romano-catolici. Celelalte religii au reprezentanți mai puțini, cu sub 1% din totalul populației.

Nu în ultimul rând în ceea ce priește formele de proprietate existente în Câmpulung Moldovenesc, se poate remarca faptul că o pondere mare, de peste 97% sunt proprietăți private, în timp ce proprietatea de stat are o importanță redusă, de numai 2.37%, diferența fiind constituită de alte forme de proprietate.

Pentru ca de-a lungul tezei mele am dezvoltat această ramură, nu o sa mai fac o analiză amănunțită ci doar o să enumăr câteva dintre caracteristicile ramurei socio-cultarale: structură socială a populației, ocrotirea sănătății,(Serviciile de sănătate sunt oferite populației din municipiul Câmpulung Moldovenesc prin: Spitalul Municipal, Spitalul de Psihiatrie, o policlinică publică și de către medici de familie) învățământul, cultura etc.

Factori politici

Analiza PEST include și tratarea factorilor politici, respectiv a gradului de stabilitate politică, a cadrului legislativ, legislația în domeniul afacerilor, cel fiscal. Nu în ultimul rând sunt vizate aspecte precum riscul politic și tensiunile care pot apărea între grupurile etnice sau sociale care trăiesc în cadrul comunității.

În Câmpulung Moldovenesc sunt aplicate prevederile legii privind organizarea și funcționarea administrației publice locale, respectiv:

Legea 215 din 23 aprilie 2001 (Legea administrației publice locale)

Hotararea Guvernului nr. 878 din 28 iulie 2005 privind accesul publicului la informațiile privind mediul

Legea nr. 677 din 21. nov 2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a datelor.

Acestea sunt reglementările legale de bază pentru funcționarea administrației locale, fiind însoțite de alte legi, așa cum este cazul hotărârilor consililului local privind impozitele și taxele locale. Cele mai importante dintre acestea sunt următoarele:

HCL al municipiului Câmpulung Moldovenesc nr. 53 din 30.05.2007 cu privire la stabilirea impozitelor și taxelor locale pentru anul 2008

HCL al municipiului Câmpulung Moldovenesc nr.50 din 31.03.2008 pentru completarea și modificarea HCL nr. 57/2007 cu privire la stabililireataxelorși impozitelor locale pentru anul 2008.

HCL al municipiului Câmpulung Moldovenesc nr. 157 din 23.12.2008 pentru modificarea punctului 24.

HCL al municipiului Câmpulung Moldovenesc nr. 61 din 24.04.2008 cu privire la stabilirea impozitelor și taxelor locale pentru anul 2009.

În acest sens, ultima hotărâre referitoare la nivelul taxelor locale și ale impozitelor a fost stabilită în anul 2015.

Mediul de afaceri în afaceri este în curs de dezvoltare, existând câteva societăți importante care își desfășoară activitatea în localitate, așa cum au fost ele prezentate în cadrul analizei mediului economic. Totuși, există impedimente în dezvoltare mediului de afaceri, potrivit unui studiu realizat, în care au fost chestionați locuitori ai orașului. Astfel, aceștia consideră că neajunsurile orașului în ceea ce privește un mediu de afaceri sănătos ar fi:

Traficul și parcările sunt o problemă serioasă, în opinia a 87% din respondenți;

Infrastructura de drumuri din zonele: Centrală, Bodea și cart. Stadion;

Infrastructura de utilități;

Rețeaua de drumuri, atât cele modernizate cât și cele care nu au fost încă modernizate.

Factorii tehnologici

În cadrul analizei factorilor tehnologici se poatee face referire la aspecte precum rata inovației tehnologice, cheltuielile efectuate în scopul cercetării, atracția tehnologică a sectorului și calitatea învățământului tehnic. Informațiile prezentate în cadrul lucrării subliniează ideea potrivit căreia în municipiul Câmpulung Moldovenesc sunt necesare investiții semnificative în mai multe domenii. La acest nivel, nu se poate vorbi de inovare tehnologică, într-un oraș cu o populație redusă și un nivel de dezvoltare modest. Totuși, potențialul de dezvoltare al industriilor alimentară și al sectorului de turism vor atrage de la sine și o dezvoltare a tehnologiilor utilzate pentru producție, respectiv o îmbunătățire a serviciilor de turism, care se poate face doar în baza utilizării tehnicilor noi, aplicabile în domeniu.

Capitolul 3: Cum răspunde proiectul european Pârtia de ski Rarău-Câmpulung la obiectivele strategiei de dezvoltare

3.1. Inițiativa proiectului

Situat în nord-vestul județului Suceava, Câmpulungul Moldovenesc se întinde pe o parte și pe alta a râului Moldova, pe o lungime de 12 km, în cheile ce despart munții Stânișoara de Obcinele Bucovinei. Situat la 67 km de Suceava și la 45 km de Vatra Dornei, pe DN17 / E576, Câmpulung Moldovenesc ocupă o poziție centrală în arealul Obcinelor și pe axa de legătura între Moldova și Transilvania, prin pasurile Mestecăniș, Tihuța către Bistrița și prin pasul Prislop către Maramureș.

Realizarea acetui proiect se încadrează în Programul Național de Dezvoltare a Turismului „Schi în România”. Acesta din urmă este o platformă de interes național pentru a dezvolta turismul, având ca scop principal „turism pentru practicarea schiului și a altor sporturi de iarnă.” Fostul ministru al turismului, Elena Udrea, a fost cea care a verificat zona, prin vizite, ceea ce a dus la semnarea contractului de finanțare. Conform actelor publice, valoarea acestuia era de 107,6 milioane de lei iar perioada de realizare fiind 2011-2014. Astfel că, prin Hotărârea Guvernului României nr. 426/2009 (aprilie) se aprobă Proiectul „Pârtii de schi omologate și transport pe cablu în Masivul Rarău, cu conexiune la trupul izolat intravilan Rarău” și finanțarea acestuia prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului.

Pentru a înțelege mai bine ceea ce vrea să aducă proiectul nou și care sunt obiectivele acestuia o să fac o scurtă prezentare care să evidențieze importanța în turismul Câmpulungului. Astfel că principalele ținte ale Proiectului „Pârtii de schi omologate și transport pe cablu în Masivul Rarău, cu conexiune la trupul izolat intravilan Rarău” sunt:

Transport pe cablu de tip telegondolă cu 8 locuri

Fig. 3.1 Transport pe cablu de tip telegondolă cu 8 locuri

(Sursa: http://ski-si-snowboard.ro/noutati/proiectul-partiilor-rarau-campulung-moldovenesc-sistarea-finantelor-si-solutii-2814)

Acest obiectiv are o lungime de 2514 m, zona de plecare este situată la cota 765, iar zona de sosire este situată la cota 1220. Capacitatea de transport a instalației este de 1008 persoane/oră. Instalația este finalizată încă din luna august 2012, instalație pentru care s-a obținut autorizare ISCIR cu nr. 34/364 din 11.10.2012, deci instalația este în perfectă stare de funcționare. Datorită faptului că volumul lucrărilorrămase de executat a fost unul destul de mare, instalația de transport pe cablu a fost introdusă în conservare.

Pârtie de schi tronson I

Fig. 3.2 Pârtie de schi tronson I

(Sursa:http://ski-si-snowboard.ro/noutati/proiectul-partiilor-rarau-campulung-moldovenesc-sistarea-finantelor-si-solutii-2814)

Cel de-a doua țintă care lungimea de 2800 de metri. Cota pornește de la 1220 pană la 765. În ceea ce privește lățimea pârtiei, aceasta variază de la 30 la 80 de metri.

Parcare și drum de acces

Fig.3.3 Parcare și drum de acces

Sursa:http://ski-si-snowboard.ro/noutati/proiectul-partiilor-rarau-campulung-moldovenesc-sistarea-finantelor-si-solutii-2814

Amenajarea parcării se amenajează la cota 765, cea de sosire, astfel că podul de acces, protecțiile de maluri sunt executate în proporție de 70%; au rămas de executat zidurile de sprijin, cele de asfaltare și de execuție a trotuarelor.

Clădire anexă

Fig. 3.4 Clădire anexă

Sursa:http://ski-si-snowboard.ro/noutati/proiectul-partiilor-rarau-campulung-moldovenesc-sistarea-finantelor-si-solutii-2814

Clădirea nu este terminată nici pe departe. Aceasta este realizată în proporșie de 40%, rămânând execuția acoperișului, a instalațiilor electrice, sanitare, termice și interioare.

Alimentare cu energie electrică și iluminat pârtie

Lucrările de racordare pe medie tensiune sunt executate 100%, sunt montate transformatoarele, iar rețeaua de joasă tensiune este executată în proporție de 50%. Mai sunt de executat 50% din rețeaua de joasă tensiune și montajul stâlpilor de iluminat.

Captare și instalație de înzăpezit artificial

Fig. 3.5 Captare și instalație de înzăpezit artificial

Sursa:http://ski-si-snowboard.ro/noutati/proiectul-partiilor-rarau-campulung-moldovenesc-sistarea-finantelor-si-solutii-2814

Bazinul pentru captare apă necesară pentru înzăpezit artificial este situat la cota 1180 și este executat în proporție de 40%. Instalația de înzăpezit, formată din conducte de înaltă presiune, este executată în proporție de 70%, s-au montat 2300 m conductă și 10 cămine pentru racordul tunurilor de zăpadă. Au rămas de executat 500 m de conductă de înaltă presiune, achiziționarea a nouă tunuri de zăpadă și construcția stației de pompare care se află în apropierea bazinului de captare.

3.2. Necesitatea proiectului pentru dezvoltarea zonei

Consider că acest proiect de dezvoltare regională, până la urmă, are scop creșterea gradului de atracție a stațiunii turistice de interes național din Câmpulung Moldovenesc. Privit ca o necesitate, domeniul schiabil trebuie cât mai mult dezvoltat, reprezintă o activitate sportivă care are un impact deosebit asupra celor pasionați de sporturile de iarnă sau char și de cei dornici de experimentare. Proiectul „Pârtii de schi omologate și transport pe cablu în Masivul Rarău, cu conexiune la trupul izolat intravilan Rarău”, care în fond este stațiune turistică poate constitui unul dintre cele mai importante puncte de atracție pentru turiștii din N-V României și nu numai.

La nivelul Câmpulungului Molvovenesc, această investiție mai poate fi privită și ca o foarte bună sursă de venit pentru administrația locală, pentru locuitorii municipiului, pentru turism. Cel din urmă domeniu, cel al turismului este la ora actuală singura ramură de dezvoltare.Locuitorii întregii zone nu au locuri de muncă și astfel sunt nevoiți să migreze.

3.3. Benefiiciile finalizarii proiectului pentru zona vizată

Dacă aruncăm o singură privire asupra obiectivelor acestui proiect putem observa că principala motivație este cea economică. Desigur, datorită cadrului natural de care zona Câmpulungului beneficiază, locuitorii au profitat si astfel că de-a lungul timpului au avut loc importante evoluții economice. Acest lucru însă nu se poate întâmpla la nesfărsit. Din păcate nu putem beneficia și exploata resursele naturale la nesfârșit. Stagnarea econimică, neimplementarea unor proiecte favorabile care să aibă totuși o finalizare nu a avut ca urmare decât o scădere economică evidentă, nemulțumirea populație și nu în ultimul rând dorința de migrare cât mai accentuată din ultmii ani.

Pentru a afla care sunt beneficiile finalizării acestui proiect cel mai indicat este să întrebăm oamenii, locuitorii acestui oraș. Ei sunt cei în măsură să decidă dacă acest proiect este o investiție bună pentru dezvoltarea zonei în care locuiesc, dacă acesta din urmă aduce avantaje economice, obiectivul principal vizat de către autoritățile locale, și nu în ultimul rând dacă au sau nu așteptări de pe urma finalizării proiectului.

În acest context, am realizat un chestionar cu privire la proiectul în cauză pentru a afla dacă există sau nu benficii și care sunt acelea. Tot pe baza acestui chestionar am dorit să aflu dacă locuitorii orașului au o viziune pro acestui proiect, dacă consideră autoritățile vinovate de stagnarea proiectului și în cele din urmă să aflu părerea generală despre implemntarea lui.

Grupul țintă a fost format dintr-un număr de 100 de locuitori ai orașului Câmpulung, cu vârsta cuprinsă între 20 și 45 de ani. Chesionarul conține zece întrebări, dintre care două întrebări deschise și restul de opt cu variante de răspuns, respectiv întrebări de tipul adevărat sau fals. Chestionarul este următorul:

Chestionar cu privire la beneficiile proiectului „Pârtii de schi omologate și transport pe cablu în Masivul Rarău, cu conexiune la trupul izolat intravilan Rarău”

Nume și prenume:

Sex:

Vârsta :

Ocupația:

1. Ce părere aveți despre crearea pârtiei de schi Rarău-Câmpulung în zonă ?

a.Foarte bună

b. Bună

c. Mi-e indiferent

d. Niciunul de mai sus

2. Această idee vine ca un plus pentru locuitorii zonei.

a. Adevărat

b. Fals

3.Care sunt domeniile principale care se vor dezvolta în urma finalizării ?

a. Turismul

b. Economia

c. Altele

4.Cine credeți că sunt responsabilii pentru aceasta oprire bruscă?

a. Autoritățile locale

b. Ministerul Turismului

c. Altele

d. Niciunul

5. Ce dezavantaje a adus stoparea lucrărilor în ultimul an pentru zona Câmpulungului ?

6.Ce impact va avea pârtia de schi asupra turismului local și regional ?

a. Foarte mare

b. Mare

c. Redus

d. Niciunul

7. Considerați că investiția în acest proiect este una precoce?

a. Da, este o investiție bună

b. Nu, era mai bine să se investească în alte domenii

8.Ce influență ar avea finalizarea proiectului asupra afacerilor locale?

a. O influență importantă din punct de vedere economică

b. Nicio influență

9.În cât timp estimați că se vor finaliza lucrările?

a. 2-5 ani

b. 5-10 ani

c. Mai mult de 10 ani

10.Ce alte obiective din zonă, credeți că ar trebui puse în valoare ?

Chestionarul de față a fost aplicat unui eșantion de 100 de subiecți iar scopul acestora a fost de a reliza un sondaj de opinie în rândul populației privind beneficiile proiectului „Pârtii de schi omologate și transport pe cablu în Masivul Rarău, cu conexiune la trupul izolat intravilan Rarău”. După centralizarea datelor am putut observa că numărul sexului masculin a fost mai ridicat, unul de 62% față de cel feminin care constituie restul de 38%. Un element important în analiza subiectilor îl constituie vârsta. Am observat că acest subiect prezintă o importanță majoră pentru tineri, în principal studenți (56%) , vârsta lor fiind cuprinsă între 20-23 de ani. Sunt urmați de restul de 44%, persoane cu vârsta cuprinsă între 25 și 45 de ani.

La prima întrebare „Ce părere aveți despre crearea pârtiei de schi Rarău-Câmpulung în oraș?”, 89% dintre subiecți au o părere foarte bună, 9% dintre ei au o părere bună și la o pondere de 2% li se pare indiferent. Această întrebare a vrut să evidențize entuziasmul cu care a fost primită ideea unei pârtii. La cea de-a doua afirmație, „Această idee vine ca un plus pentru locuitorii zonei”, ponderea a fost una asemănatorare, 89% au răspuns afirmativ iar restul de 11% negativ. Atunci când au fost întrebați care sunt domeniile care o să se dezvolte odată cu finalizarea părtiei, procentajele sunt diferite, turismul având cel mai mare procentaj, 45%, urmat de economie cu 35% iar alte domenii cu 20%. Atitudinea subiecților se schimbă atunci când ma orietez către autorități. Majoritatea cred că cei responsabili pentru oprirea bruscă a proeiectului sunt autoritățile locale (75%), 21% le sunt atribuite Ministerului.

Prima întrebare deschisă la care subiecții au răspuns a fost și cea care m-a determinat să înteleg care este găndirea generală a locuitorilor zonei, a părerii pe care aceștia o au și nu în ultimul rând dacă mai există încredere în autoritățile locale. Făcând o medie a răspunsurilor aș putea evidenția căteva dintre dezavantajele oprii brusce ale proiectului: în primul rând, multe persoane au făcut investiții în preajma pârtiei, au cumpărat terenuri și au construit cabane și mici pensiuni; odată ce lucrările au fost stopate investiția făcută de aceștia a devenit nulă, ne mai având cum să își scoată profit, cel puțin, nu în momentul de față. Alții consideră faptul că aducerea unor materiale de lucru precum și montarea telecabinelor nu constituie decât un mare dezavantaj, acela că se vor deteriora, urmând să se facă astfel o investiție dublă în acestea. Pe lânga aceste dezavantaje evidente, se crede că odată ce au fost oprite lucrările, nu vor mai fi continuate iar neîncrederea existentă deja în autorități nu face decât să crească.

Atunci când vorbim despre impactul pe care finalizarea pârtiei o să-l aibă asupra turismului, subiecții au răspuns în proporție de 60% că va avea un impact foarte mare, 42% un impact mare, 6% dintre ei cred că impactul va fi unul redus iar 2% că nu va avea niciun efect. Continuând cu întrebările, am aflat că 75% dintre ei sunt de părere că investiția în acest proiect este una bună în timp ce alți 25% consideră că ar fi trebuit să se investească și în alte domenii. Subiecții sunt destul de siguri și când se pune problema influenței proiectului asupra afacerilor locale. Deși 89% dintre ei sunt siguri în ceea ce priveste dezvoltarea afacerilor, 11% dintre ei au îmcă dubii.

Ultimile două întrebări, și cele mai importante din întreg chestionarul deoarece sunt lucrurile care mă interesează cel mai mult, estimarea timpului în care lucrările se vor termina și în ce alte domenii s-ar fi putut investi in detrimetrul proiectului ce implică realizarea pârtiei de ski. Decidenții sunt foarte sceptici atunci când estimăm timpul terminării lucrărilor. Doar 12% dintre ei consideră că lucrările pot fi terminate pe parcursul urmatorilor doi-trei ani, 54% cred că va dura mai mult, între cinci și zece ani, ponderea mijlocie care are un foarte mare cuvant de spus, e de părere că lucrările pot dura mai mult de 10 ani. Ultima întrebare, una foarte importanta a fost cea cu privire la punerea în valoare a altor obiective, investiția în alte domenii și care ar fi acestea. Răspunsurile subiecților au fost variate, ceea ce m-a determinat să cred că sunt multe alte domenii ce merită dezvoltate și valorificate de către societatea Câmpulungului. Unul dintre obiective ar putea fi cultura, mentinerea și expunerea tradițiilor, a obiceiurilor specifice zone, în primul rând pentru a le menține încă vii și pentru a ne mândri cu ceea ce am rămas de la strămoșii noștri. Pentru ca zona este înconjurată s-ar putea amenaja diferite parcuri de aventură, cu tiroliană și alte sporturi pe care turiștii le-ar putea practica; altă investiție se poate face în curățarea lacurilor din zonă și construirea unor centre de agrement; crearea de ateliere unde să se producă costume populare și obiecte din lemn pentru uzul casnic și nu numai; fiind și o zonă prielnică pentru creșterea păstrăvului, se dorește o devoltare a pisciculturii și amenajarea unui loc unde să se poată face comerț cu produsele BIO ale localnicilor.

Chestionarul aplicat m-a ajutat să înțeleg că dorințele oamenilor sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce statul le poate oferi dar că acest lucru nu duce la o naivitate în masă. Cetățenii Câmpulungului sunt conștienți de probleme pe care le au, de stagnarea economică pe care o au și nu în utimul rând de neîncrederea crescândă în autorități.

3.4. Posibile influențe ale proiectului asupra afacerilor locale

Cele mai dezvoltate afaceri în zona Câmpulungului, la momentul actual, sunt cele de tip turistic, cel mai bun exemplu fiind pensiunile. Oferta turistică atât de bogată a zonei Câmpulung Moldovenesc este susținută de o importantă rețea de structuri de primire cu funcțiuni de cazare, formată din cabane, hoteluri de două și trei stele, moteluri, pensiuni turistice, case particulare și case de vacanță.

Numărul de pensiuni care funcționează în prezent este unul foarte mare. La Câmpulung Moldovenesc se găsesc 28 de pensiuni, în zona limitrofă numărul se mărește considerabil. Astfel că în Pojorâta există 14 pensiuni, la Fundu Moldovei 11, la Breaza, Lucina și Izvoarele Sucevei câte una, în Sadova 17, în Vama 52, Frumosu 2, în Vatra Moldoviței 10, la Moldovița 10 iar la Sucevița 54. Numărul total al pensiunilor din zona Pârtie fiind de 201 pensiuni în funcțiune.

Cele mai bine dezvoltate pensiuni, cele mai apropiate de Rarău sunt: Pensiunea Casa Poveste, Pensiunea Șandru, Pensiunea Dor de munte, Pensiunea Floare de crin. Cea mai nouă și ce mai dotată pensiune este însa Pensiunea Casa Poveste, aceasta este situată pe partea de nord a Masivului Rarău, arhitectura pensiunii este un tradițională care emită perfect casele vremii secolului XIX. Așezată în mijlocul pădurii, oferă turiștilor o oază de liniște dar alt aspect foarte impprtnt este cel al bucatelor. Deține o bucătărie tradițională, cu specific bucovinean, produsele fabricându-se chiar în interiorul pensiunii de către cei mai pricepuți bucătari. Odată cu inițierea proiectului Pârtia de ski Rarău-Câmpulung, pensiunea a suferit modificări vizibile: parcare proprie, loc de joacă pentru copii, foișor, un iaz din care turiștii pot pescui și un spațiu verde întins pe 2 hectare. În momentul de față, proprietarii pensiunii pregătesc și un Parc Aventura Casa Poveste, unde atât copii cât și adulții pot avea diferite activități. Este evident că proiectul vizat a adus un număr mare de investiții la nivelul dezvoltării pensiunilor și nu în cele din urmă pătrăvăriilor. Păstrăvăria Izvor este una dintre cele mai căutate păstrăvarii la nivel național, oferind clienților o gamă variată de păstrăv, de le cel proaspăt până la cobze de păstrăv afumat în cetină de brad.

Pe lângă frumoasele pensiuni și prosperele păstrăvării, un alt tip de afacere locală care s-ar putea dezvolta considerabil este cel tradițional. Când spun tradițional, mă refer la o mai mare producție de porturi populare specifice zonei și nu în ultimul rând crearea de mici șezători la care turiștii să poată participa. Mulți dintre meșteri și-au căutat, de-a lungul vremii, vad adecvat pentru desfacerea mărfurilor, apărând astfel ateliere care se separă în diferite ramuri specializate și se depărteză tot mai mult de meșteșugarii sătești. O altă îndeletnicire care a avut o dezvoltare deosebită este cea a încondeierii ouălelor, meșteșug ce se practică și astăzi în aproape toate așezările zonei.

Consider că finalizarea proiectului european Pârtia de ski Rarău- Câmpulung ar însemna un pas foarte important spre dezvoltarea zonei. Odată cu terminarea lucrărilor, nu doar turismul este cel care o sa crească, afacerile locale, incepând cu pensiunile, păstrăvăriile, hotelurile, micile ateliere tradiționale, comerțul cu produsele bucovinene, vor fi principalele sectoare ce o sa cunoască un grad mare de dezvoltare.

Concluzii

Așa cum s-a putut observa de-a lungul lucrarii mele am putut observa că potențialul turistic al regiunii nord-estice este unul solid, însă acesta nu este suficient exploatat. Dezvoltarea turismului și punerea în valoare a obiectivelor turistice existente, coroborată cu îmbunătățirea serviciilor prestate sunt deasemenea priorități în ceea ce privește dezvoltarea economică.

În ce privește cel de-al doilea obiectiv, trebuie subliniat încă o dată că regiunea Nord-Est este o zonă cu diverse resurse naturale, însă și suficiența acestora este limitată. În aceste condiții, capitalul uman poate fi considerat principala bogăție a regiunii. De altfel, investiția în resursa umană reprezintă un obiectiv prioritar al strategiei de dezvoltare, deoarece un capital uman bine pregătit poate asigura necesarul de forță de muncă pentru activitățile economice desfășurate în scopul revigorării zonei. Investiția în capitalul uman va asigura și problema șomajului în regiune, atfel se va asigura o pregătire alternativă viabilă a forței de muncă existente.

Cel de-al treilea dar nu pe departe cel mai important obiectiv, se referă la depășirea condiției de izolare a regiunii, a dispariției ideii potrivit căreia regiunea Nord-Est este nefavorabilă mediului de afaceri. Acest obiectiv își propune să fructifice în modul cel mai eficient punctele tari ale zonei, prin dezvoltarea și susținerea unei imagini reprezentative care să atragă potențialii investitori și turisti.

În ceea ce privește beneficiile acestui proiect european, am putut trage mai multe concluzii asupra importanteri lor printr-un chestionar aplicat unui număr de 100 de subiecți referitor la beneficiile si mai ales, părerile cetățenilor in ceea ce privește acesta. Ultima întrebare, una foarte importantă a fost cea cu privire la punerea în valoare a altor obiective, investiția în alte domenii și care ar fi acestea. Răspunsurile subiecților au fost variate, ceea ce m-a determinat să cred că sunt multe alte domenii ce merită dezvoltate și valorificate de către societatea Câmpulungului. Unul dintre obiective ar putea fi cultura, mentinerea și expunerea tradițiilor, a obiceiurilor specifice zone, în primul rând pentru a le menține încă vii și pentru a ne mândri cu ceea ce am rămas de la strămoșii noștri. Pentru ca zona este înconjurată s-ar putea amenaja diferite parcuri de aventură, cu tiroliană și alte sporturi pe care turiștii le-ar putea practica; altă investiție se poate face în curățarea lacurilor din zonă și construirea unor centre de agrement; crearea de ateliere unde să se producă costume populare și obiecte din lemn pentru uzul casnic și nu numai; fiind și o zonă prielnică pentru creșterea păstrăvului, se dorește o devoltare a pisciculturii și amenajarea unui loc unde să se poată face comerț cu produsele BIO ale localnicilor.

Chestionarul aplicat m-a ajutat să înțeleg că dorințele oamenilor sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce statul le poate oferi dar că acest lucru nu duce la o naivitate în masă. Cetățenii Câmpulungului sunt conștienți de probleme pe care le au, de stagnarea economică pe care o au și nu în utimul rând de neîncrederea crescândă în autorități.

Consider că finalizarea proiectului european Pârtia de ski Rarău- Câmpulung ar însemna un pas foarte important spre dezvoltarea zonei. Odată cu terminarea lucrărilor, nu doar turismul este cel care o sa crească, afacerile locale, incepând cu pensiunile, păstrăvăriile, hotelurile, micile ateliere tradiționale, comerțul cu produsele bucovinene, vor fi principalele sectoare ce o sa cunoască un grad mare de dezvoltare.

Bibliografie

Cîrcu, Doru, Particularități ale dezvoltării regionale și cauze specifice, p.77,Seria Economie, nr. 3/2010, online la adresa: http://www.utgjiu.ro/revista/ec/pdf/2010-03/6_DORU_CIRNU.pdf

Constantin, Luminița, Daniela, Strategia și politica regională în România, document disponibil online la adresa: http://www.ramp.ase.ro/_data/files/articole/2_05.pdf

Cojanu, 2011, apud.Borbely Laszlo, Modele de dezvoltare regională în Uniunea Europeană și România, Ed. Presa Universitară Clujeană.

Carta Verde, Politica de dezvoltare regională în România, Guvernul României și Comisia Europeană, 1998

Dezvoltarea regională, UGIR, p.1, disponibil online la adresa:

http://www.ugir-1903.org/download/DezvoltareaRegionala.pdf

Dunăre, Nicolae, Ocupațiile tradiționale, în introducere în etnologie, Ed. Acdemiei, București, 1980

Fistung D., Miroiu R., Popescu T., Antonescu D., Dezvoltarea regională durabilă, un concept sau o necesitate? online la adresa: http://oeconomica.org.ro/files/pdf/118.pdf

Ghiolțan Călin Sabin, Descentralizare și politici regionale, suport de curs http://dezvoltare-regionala.blogspot.ro/2009/01/politica-de-dezvoltare-regional.html

Jucan, Grațian, Câmpulungul Moldovenesc. Istoric-Cultural-Turistic, Bibioteca orășenească, Câmpulung Moldovenesc, 1995

HOTĂRÂRE pentru modificarea și completarea Anexei la Legea nr. 526/2003 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare a turismului ,,Schi în România”, document disponibil la http://www.mdrt.ro/userfiles/consultari_publice/04_02_11_2/hg.pdf

H.G. nr. 1324/27.10.2005 pentru aprobarea atestării localității Câmpulung Moldovenesc, județul Suceava, ca stațiune turistică de interes național

Popa, Gheorghe; Istrate, George; Câmpulung Moldovenesc. Monografie turistică, Câmpulung Moldovenesc, 2012.

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană pentru cartierele Stadion, Centru și Bodea din Municipiul Câmpulung Moldovenesc, județul Suceava, p.9, document disponibil la http://www.campulungmoldovenesc.ro/primaria/finantari/planul_integrat.pdf

Plan Urbanistic General al Municipiului Câmpulung Moldovenesc

Politica de dezvoltare regională, program Phare RO, Seria Micromonografii- Politici Europene, pp. 4-7, online la adresa: http://beta.ier.ro/documente/formare/Politica_regionala.pdf

Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, online la adresa: http://www.mdrl.ro/_documente/regiuni/1.NE_ro.pdf

Regiunea de dezvoltare Nord-Est, Planul de dezvoltare regională, vol. 2, Strategia de dezvoltare regională, pp. 1-11, online la adresa: http://www.fsenordest.ro/Download/doc_prog/Planuldedezvoltareregionala-strategieNE.pdf

Rusan, Dumitru; Zahaniciuc, Marcel, Zona etnografică, Câmpulung Moldovenesc, Muzeul „Arta lemnului” Câmpulung Moldovenesc, 1996.

Raport privind situația economică, socială și de mediu a Municipiului Câmpulung Moldovenesc în anul 2011, document dispobil la http://www.campulungmoldovenesc.ro/primaria/executiv/raport/rap_primar_2011.pdf

Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030, online la adresa: http://www.insse.ro/cms/files/IDDT%202012/StategiaDD.pdf ,accesat în data de 24.05.2015

Surse web:

http://comunitatedurabila.ro/articol/8/ce-este-dezvoltarea-durabila.html

Societatea Rarăul, site-ul oficial: http://www.raraul.ro/povestea-noastra/despre-raraul.html

Societatea La Baciu, site-ul oficial: http://www.labaciu.ro/index.html

Societatea Mobilextra, site-ul oficial: http://www.mobilextra.ro/

Site-ul primăriei Câmpulungului Moldovenesc, domeniul social: http://www.campulungmoldovenesc.ro/oras/prezentare/social.html

http://www.campulungmoldovenesc.ro/primaria/finantari/planul_integrat.pdf

http://tourisminbucovina.ro/studii/strategie_turism_completa.pdf

http://www.plandeafacere.ro/cum-sa/cum-sa-scrii-un-plan-de-afacere/rolul-analizei-swot-inplanificarea-afacerii/

http://www.campulungmoldovenesc.ro/primaria/finantari/planul_integrat.pdf

Pârtie de schi omologată în Masivul Rarău << Turist Rural

http://ski-si-snowboard.ro/noutati/proiectul-partiilor-rarau-campulung-moldovenesc-sistarea-finantelor-si-solutii-281

http://www.campulungmoldovenesc.ro/primaria/curier/curier_arhiva.html