Integrarea pe Piata Muncii a Femeii

Sociologul Petre Mâlcomete afirmă faptul că: „chestionarul reprezintă o succesiune programată, logic și psihologic , de enunțuri, care prin interdependența lor formează un tot, și prin administrarea de către operatorii de interviu sau prin autoadministrare de către un subiect sau un grup de subiecți determină din partea acestora un comportament verbal ce urmează a fi înregistrat în scris, pe bandă magnetică sau prin suporți telematici”.

Cercetătorii în domeniu, au ajuns la concluzia că un chestionar poate fi de două feluri:

Chestionar tip pâlnie;

Chestionar tip pâlnie inversată.

În cartea “Cercetări de Marketig”, sociologul Iacob Cătoiu, a precizat faptul că, într-un chestionar pot fi adresate mai multe tipuri de întrebări, în funcție de cerința lor și nu în ultimul rând de ceea ce se dorește să se demonstreze. Aceste întrebări sun clasificate astfel:

Întrebări de identificare;

Întrebări de bază;

Întrebări de clasificare.

În chestionarul de tip pâlnie, întrebările de început sunt de identificare. În această etapă, se află informațiile esențiale despre persoana ce urmează a fi chestionată (Exemplu: vârstă, sex, mediul de provenință, statutul, nivelul de școlarizare). În continuare sunt prezentate întrebările de bază și scopul cercetării. Spre deosebire de acesta, în chestionarul de tip pâlnie inversată, primele întrebări sunt cele de bază, iar spre final se întâlnesc cele de identificare.

În prezenta cercetare, am ales să utilizez chestionarul de tip pâlnie, deoarece consider că este mai util și, cu ajutorul întrebărilor inițiale știm amănuntele esențiale legate de persoana ce a completat respectivul chestionar.

Chestionarul aplicat, are ca scop descoperirea nivelului de integrare pe piața muncii a femeii (din mediul urban și din cel rural) și în același timp posibilitățile acesteia de a se dezvolta din punct de vedere profesional.

Aplicarea Chestionarului

La întrebarea numărul 8, femeile ce au completat chestionarul au răspuns în felul următor (“Vă considerați o persoană împlinită în ceea ce privește viața de familie pe care o aveți în acest moment?”):

În urma chestionarului aplicat, putem deduce faptul că, femeile din mediul rural sunt mult mai mulțumite de viața de familie și de modul în care acestea își cresc copii. Numărul celor care au bifat răspunsurile “în foarte mare măsură” și “în mare măsură” este mult mai mare în comparative cu numărul femeilor ce sunt din mediul urban.

În același timp, atât numărul femeilor din mediul urban, cât și numărul femeilor din mediul rural, ce au răspuns că sunt mulțumite de viața lor “în foarte mică măsură” este relativ egal (13% respectiv 10%).

La următoarea întreabre, cea în care femeile au fost întrebate dacă sunt mulțumite cu propriul stil de viață, (întrebarea numărul 9.”Sunteți o persoană împlinită cu propriul stil de viață?”) femeile chestionate au răspuns astfel:

După cum putem observa, în urma rezultatelor obținute, femeile din mediul rural, sunt mult mai mulțumite de viața lor, în comparație cu femeile din mediul urban. Cele din mediul rural, au au ales primele 2 variante de răspuns (“în foarte mare măsură” și “în mare măsură”) în proporție de 56%, în comparație cu cele din mediul urban, ce au răspuns în proporție de 43%.

La polul opus, femeile din mediul urban au bifat într-un număr mai mare ultimele două variante (“în foarte mică măsură” și “în mică măsură”). Acestea au fost în proporție de 28% în comparație cu cele din mediul rural care au ales aceste variante de răspuns în proporție de 19%

Așadar, în urma acestei întrebări, cu ajutorul informațiilor obținute, reiese faptul că femeile din mediul urban sunt mai puțin mulțumite cu stilul de viața actual și își doresc mai mult de la propria persoană, în comparație cu femeile din mediul urban ce par să fie mai mulțumite de situația lor.

La cea de a zecea întrebare, femeile chestionate au fost întrebate cât de mult se implică partenerul lor în treburile gospodărești (“În ce măsură vă ajută soțul la treburile casnice?”)

La această întrebare, se pare că există o diferență foarte mare între răspunsurile femeilor din mediul urban, în comparație cu răspunsurile femeilor din mediul rural. Se poate observa cu ușurință faptul că, soții femeilor din mediul urban se implică mult mai mult în treburile casnice. Acestea au bifat primele două răspunsuri într-o proporție de 57%. La polul opus, foarte puține dintre acestea, au bifat ultimele două răspunsuri, respectiv 16%.

Sper deosebire de femeile din mediul urban, femeile din mediul rural consideră că nu sunt ajutate suficent de către soți în ceea ce privește activitățile casnice de zi cu zi. Ele au bifat primele două răspunsuri într-o proporție de 27%. Cele ce au prefaerat să aleagă ultimele două variante de răspuns au fost în proporție de 44%.

Așadar se poate observa diferența de abordare a acestei situații în cazul bărbaților din mediul rural. Aceștia preferă să nu-și ajute soțiile în treburile gospodărești din cauza unei mentalități ce continuă să fie tradiționalistă. Bărbații din mediul urban își ajută soțiile în activitățile casnice într-o proporție de 84% (au fost adunate primele 3 variante de răspuns). Spre deosebire de aceștia, cei din mediul rural, se implică în astfel de activități într-o proporție de 56%.

La cea de a 11-a întrebare (Sunt lucruri pe care vă doriți să le schimbați la dumneavostră?), femeile chestionate au răspuns astfel:

După cum putem observa, în urma răspunsurilor primite, atât femeile din mediul urban, cât și cele din mediul rural, își doresc să facă o schimbare în ceea ce privește propria persoană. Dacă la înterbarea anterioară, procentajul primelor două variante era în favoarea femeilor din mediul rural, de această dată, procentajul este relativ egal în ambele medii:

În foarte mare măsură: 31%, respectiv 29%

În mare măsură: 26%, respectiv 25%

Diferența dintre cele două categorii, apare de data aceasta, la ultimele două variante de răspuns. Femeile din mediul urban au un procentaj de 23%, în comparație cu cele din mediul rural care au un procentaj de 10%.

Așadar, putem observa faptul că femeile din mediul urban sunt, într-o anumită măsură, mai muțumite de propria persoană și nu-și doresc la fel de multe schimbări în această privință, ca femeile din mediul rural.

La următoarea întrebare (întrebarea numărul 12) femeile au fost întrebate ce schimbări și-ar dori să facă în ceea ce privește propria persoană. Răspunsurile acestora au variat foarte mult deoarece, a fost o întrebare deschisă, unde au avut posibilitatea să completeze exact ceea ce și-au dorit.

După cum se poate observa, atât femeile din mediul urban, cât și cele din mediul rural, doresc să facă mai multe schimbări în ceea ce privește propria lor persoană.

În topul clasamentului dorințelor femeilor din mediul urban, se enumeră următoarele:

Nevoia unui nivel de încredere cât mai ridicat în propria persoană ( 22%);

Nevoia de a petrece cât mai mult timp în compania copiilor (17%);

Nevoia de a avea cât mai mult timp pentru dezvoltarea personală (15%);

Îndependența financiară (16%);

Schimbarea atitudinii (10%);

Nevoia de exprimare a sentimentelor (8%).

În același timp, în urma răspunsurilor primite, se poate alcătui și un clasament în ceea ce privește femeile din mediul rural. Acesta este:

Găsirea unui loc de muncă (26%);

Nevoia de a avea parte de mai mult ajutor din partea soțului (19%);

Stabilitate financiară (17%);

Nevoia de a petrece mai mult timp cu copiii (14%);

Nevoia de exprimare a sentimentelor (12%);

Nevoia de a petrece mai mult timp cu familia (8%).

Așadar, indiferent de mediul din care provin, femeile resimt nevoia de schimbare.

În urma acestei întrebări, putem observa dorința și nevoia femeilor din mediul rural de a-și găsi un loc de muncă și de a deveni independente din punct de vedere financiar. Se pare că, acestea resimt mult mai acut nevoia de a avea un loc de muncă (în lipsa acestuia).

Femeile din mediul urban, se integrează mult mai ușor pe piața muncii, deoarece aceasta este mai dezvoltată iar posibilitățile de angajare cresc în funcție de cât este de dezvoltat orașul în care acestea locuiesc. Din păcate, în România, piața muncii nu este destul de dezvoltată în mediul rural. Drept urmare, femeilor le este mai greu să se angajeze iar principala lor atribuție este reprezentată de îngrijirea casei și a copillor.

În același timp, observăm faptul că bărbații din mediul urban se implică mult mai mult în treburile casnice. Am ajuns la această concluzie, deoarece femeile din mediul rural, au afirmat într-o proporție de 19% că resimt nevoia de a avea parte de ajutor din partea soțului și de implicarea acestuia în ceea ce privește treburile casnice și educarea copiilor.

Altă nevoie resimțită de femei, indiferent de mediul din care acestea provin, este nevoia de a-și exprima cât mai ușor sentimentele. Acestea își doresc să-și exprime sentimentele cu ușurință pentru a reuși să transmită soțului și copiilor mesajul corect și pentru a nu-i induce pe aceștia în eroare. În același timp, în momentul în care își exprimă mai ușor sentimentele, încep să se dezvolte din punct de vedere personal și nu în ultimu rând, emoțional.

Următoarea întrebare (întrebarea numărul 13- “În momentul de față sunteți angajată?”) a avut rolul de a decoperi numărul femeilor angajate în momentul de față pe piața muncii. Rezultatele obținute au fost următoarele:

În acest caz, se observă foarte ușor diferența dintre numărul femeilor angajate în mediul rural și numărul femeilor angajate în mediul urban. Cele din mediul urban, s-au integrat pe piața muncii în proporție de 72%, în comparație cu cele din mediul rural care au obținut un procentaj mult mai scăzut – 33%.

Această diferență, se datorează faptului că, în mediul rural piața muncii nu este foarte dezvoltată, iar posibilitatea angajarii este mult mai redusă. În momentul în care o femeie nu are posibilitatea să devină independentă financiar riscul de a deveni dependentă din acest punct de vedere de soț este foarte mare.

Un alt dezavantaj îl reprezintă faptul că femeile din mediul rural nu au suficiente șanse pentru a se realiza profesional și pentru a-și dezvolta o carieră. Ajunse în această situațuie, ele se văd nevoite să aibă ca unic scop, îngrijirea gospodăriei și a copiilor. Astfel, acestea nu au șansa de a cunoaște cu adevărat ce înseamnă independeța financiară și dezvoltarea profesională.

La întrebarea numărul 14 (“Cât timp a durat până v-ați angajat pe piața muncii, din clipa in care ati inceput sa cautati un loc de munca?”) femeile au răspuns în felul următor:

În urma răspunsurilor primite la această întrebare, se poate observa faptul că femeilor din mediul urban, pe lângă faptul că au mult mai puține locuri de muncă, le este și mult mai greu să se angajeze. Acestea au bifat primele două răspunsuri într-o proporție de 45%, în comparație cu cele din mediul urban care au avut un procentaj de 32%.

În același timp, majoritatea femeilor au reușit să se încadreze pe piața muncii în mai mult de jumătate de an din momentul în care au început să cerceteze piața muncii sau din momentul în care și-au terminat studiile și au dorit un loc de muncă. Astfel acest răspuns (Așa și așa – ≥ 6 luni) a fost dat de către 36% din femeile din mediul urban și de către 31% de femeile din mediul rural.

La întrebarea numărul 15 (”Sunteți mulțumită de viața profesională pe care o aveți în momentul de față?”) acestea au răspuns astfel:

În urma acestei întrebări, se poate deduce faptul că femeile din mediul rural nu sunt foarte muțumite de viața lor profesională. Acest rezultat, era oarecum previzibil, din moment ce acestea nu au foarte multe șanse de a se integra pe piața muncii. Multe dintre le își doresc să lucreze dar nu au posibilitatea.

În comparație cu acestea, femeile din mediul urban sunt mai mulțumite de viața lor profesională. Acestea au bifat primele 2 răspunsuri într-un procentaj de 55%. În același timp, 24% dintre ele au afirmat faptul că sunt mulțumite de viața lor profeională “în măsură potrivită”.

Așadar, la această întrebare, diferența dintre cele două medii, este semnificativă. Lipsa locurilor de muncă, duce la o nemulțumire a femeilor pe plan profesional. Chiar dacă acestea își doresc să se realizeze și din acest punct de vedere, societatea nu îi oferă șansele și resursele necesare.

La întrebarea numărul 16, femeile chestionate au fost întrebate dacă soțul lor este de acord cu faptul că ele lucrează. Rezultatele au fost următoarele:

Mentalitatea bărbaților din mediul urban a început să se schimbe din ce în ce mai mult. Aceștia au înțeles ideea că femeia este egala cu bărbatul din punct de vedere intelectual și că are aceleași dreptul ca și el în momentul în care își dorește să-și formeze o carieră.

Spre deosebire de aceștia, bărbații din mediul rural, încă au tendința de a avea o mentalitate tradiționalistă. Din câte putem observa, foarte puțini dintre ei sunt de acord ca soțiile lor să lucreze (femeile au bifat primele două variante într-o proporție de 29%).

Un alt amănunt ce trebuie precizat, este faptul femeile din mediul rural nu au bifat ultima variantă. La această întrebare, procentajul a fost de 0%. În același timp, penultima întrebare a avut un procentaj de 1%. Așadar, se poate afirma faptul că bărbații din mediul urban au renuțat într-o oarecare măsură la mentalitatea tradiționalistă și acceptă faptul că partenera lor își poate forma o carieră profesională.

La următoarea întrebare, cu numărul 17 (“Vă simțiți discriminate la locul de muncă, doar pentru că sunteți femeie?”), femeile au răspuns astfel:

La această întrebare, femeile din mediul urban au bifat primele două variante de răspuns într-o proporție de 41%. Comparativ cu acestea, cele din mediul rural au obținut un procentaj de 62%. Diferența dintre cele două medii este foarte evidentă.

Pe lângă această diferență, se poate observa ca există discriminare de gen în ambele medii. Atât femeile din mediul urban, cât și cele din mediul rural se simt discriminate la locul de muncă.

O altă diferență importantă, o întâlnim în momentul în care comparăm numărul celor ce au preferat să aleagă, la această întrebare, ultimele două variante de răspuns (“în foarte mică măsură” și „în mică măsură”). Femeile din mediul urban au ales aceste răspunsuri într-un procent de 28%, pe când cele din mediul rural, au avut un procent foarte mic, respectiv 11%.

La întrebarea numărul 18 (”Se întâmplă des să apară certuri în familie din cauza faptului că lucrați?”) am obținut următoarele rezultate:

În urma rezultatelor obținute, se observă faptul că femeile din mediul rural întâmpină mai multe dificultăți în cadrul familiei în momentul în care sunt angajate și au un loc de muncă stabil. Numărul celor ce au dispute foarte dese cu partenerii din această cauză este în proporție de 37%. Pe lângă acestea, cele ce se ceartă des cu partenerii sunt reprezentate de un procentaj de 39%.

În ceea ce privește numărul femeilor din mediul urban ce întâmpină dificultăți din acest punct de vedere este mult mai mic. Ele au răspuns cu prima variană într-un procentaj de 8%.

38% dintre femeile din mediul urban, consideră că se ceartă des cu partenerii din cauza faptului că lucrează. Aceștia au tendința de a le reproșa că nu alocă suficient timp treburilor casnice și copiilor în momentul în care ele au un program strict la locul de muncă.

La întrebarea numărul 19 (“În momentul în care ați lucrat, cât de mult va afectat viața profesională și programul de la serviciu, viața personală?”) femeile chestionate au răspuns astfel:

Ca și în cazul întrebărilor anterioare, se poate observa faptul că femeile din mediul rural sunt mult mai afectate în comparație cu cele din mediul urban. Se pare că acestea consideră într-un procentaj mai mare (primele 2 variante- 53%) că viața profesională le-a afectat, în timp, viața personală. Se pare că programul de la serviciu le împiedică pe acestea să petreacă suficient timp alături de familie.

În comparație cu acestea, femeile din mediul urban nu resimt la fel de intens presiunea timpului acordat vieții profesionale. Acestea s-au declarat afectate într-o proporție de 35% (primele două variante).

De aici, se poate deduce faptul că femeile din mediul rural resimt mult mai acut nevoia de a petrece mai mult timp în cadrul familiei și consideră că programul de la locul de muncă le afectează viața personală.

Concluziile lucrării

Piața muncii din România nu este suficient de dezvoltată în raport cu numărul persoanelor ce au nevoie de un loc de muncă și de o stabilitate financiară. Atât în mediul rural, cât și în cel urban, femeile își doresc să fie independente financiar și să-și formeze o carieră cât mai prosperă.

În urma cercetării efectuate, se poate observa faptul că femeilor din mediul rural le este mult mai greu să se integreze pe piața muncii în comparație cu cele din mediul urban. De asemenea, piața muncii din mediul rural este subdezvolltată și nu oferă suficiente posibilități de angajare.

În ceea ce privește mentalitatea tradiționalistă a bărbatului asupra rolului femeii în societate, a suferit unele modificări, dar nu semnificative. În special, bărbații din mediul urban au început să-și schimbe mentalitatea și să realizeze faptul că femeia este egală cu bărbatul din punct de vedere intelectual și profesional. Totodată, aceștia au realizat că femeia poate, în același timp, să-și dezvolte o carieră și să rămână o soție și o mamă devotată.

Spre deosebire de aceștia, bărbații, din mediul rural întâmpină anumite dificultăți in ceea ce privește conștientizarea faptului că soțiile lor au nevoie și de o viață profesională pentru a se simți utile și apreciate. În urma răspunsurilor primite, s-a demonstrat faptul că de multe ori apar certuri și anumite stări de disconfort în cadrul familiilor acestora.

Caracteristicile socio-demografice și anume vârsta, nivelul studiilor și numărul de copii în îngrijire, înfluențează într-o anumită măsură cariera și viața profesională a unei femei. Cu cât numărul copiilor este mai mare, aceasta trebuie să acorde mai multă atenție și grijă familiei și activităților casnice.

În concluzie, integrarea pe piața muncii a femeii, continuă să fie un subiect delicat ce necesită mai multă atenție din partea societății. Acestea au nevoie de mai multe opțiuni pentru a avea de unde alege și nu în ultimul rând, pentru a-și forma o carieră în domeniul în care s-a pregătit pe parcursul anilor de școlarizare.