Integrarea Intreprinderilor de Economie Sociala In Sistemul Economic. Assoc Baia Mare, Model de Dezvoltare a Structurilor de Economie Sociala

CUPRINS

CAPITOLUL I. Istoria economiei sociale ………………………………………………… 5

1.1. Definirea și identificarea economiei sociale …………………………………………… 6

1.2. Economia socială în România ……………………………………………………………… 7

1.3. Actori ai economiei sociale …………………………………………………………………. 8

CAPITOLUL II. Conceptul de marketing ……………………………………………… 16

2.1. Funcțiile de marketing ………………………………………………………………………. 16

2.2. Marketingul social ……………………………………………………………………………. 18

2.3. Noțiunea de comunicare ……………………………………………………………………. 21

CAPITOLUL III. Prezentarea pe scurt a organizației ……………………………. 21

3.1. Prezentarea ideii de business ……………………………………………………………… 22

3.2. Descrierea produsului și/ sau a serviciului …………………………………………… 23

3.3. Analiza de piață ……………………………………………………………………………….. 26

3.4. Procesul de producție. Planificarea operațiunilor și resurselor umane ……… 32

3.5. Analiza financiară …………………………………………………………………………….. 52

3.6. Impactul întreprinderii sociale asupra misiunii organizației …………………… 55

CONCLUZII ………………………………………………………………………………………… 56

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………………… 57

Cuvant înainte

Această lucrare este structurată pe capitole și subcapitole conținând informații legate de necesitatea economiei sociale în societate, precum și informații legate de realizarea unei întreprinderi sociale ASSOC și cum anume ajută această întrerpindere persoanele în nevoie.

În primul capitol voi prezenta anumite informații generale privind istoria economiei sociale, definirea acestui concept dar și care sunt actorii din care economia socială este alcatuită. Capitolul acesta cuprinde tot ceea ce trebuie să știm cu privire la rolul economiei sociale în România, dar și în Europa.

În capitolul al doilea vom regăsii noțiunile generale despre marketing și comunicare, astfel încât să observăm rolul lor în întreprinderile sociale.

În ultimul capitol vom regăsii un proiect social înființat de ASSOC, oferind niște informații confidențiale referitoare la resursele umane, piața țintă, procesul de producție, planificarea operațiunilor etc.

Pe sfarșit voi reda concluziile obținute și părerile personale privind contribuția adusă societății de către întreprinderea socială susținută de ASSOC dar și bibliografia utilizată la redactarea și realizarea acestei lucrări.

Capitoul I

1. Istoria economiei sociale

Fundamentul istoric al economiei sociale s-a inițiat în secolele 18 și 19 datorită dezvoltării capitalismului industrial, având ca rădăcină următoarele forme de organizare: societățile mutuale, cooperativele și asociațiile (nu de mult adăugându-se și fundațiile). Aceste organizații îndrumate spre ajutor social, au avut imboltul de a susține activitățile cu caracter social spre persoanele vulnerabile și defavorizate din societate. Dezvoltarea economică locală este un proces prin care anumiți componenți ai sectorului public colaborează între ei pentru creearea de condțtii de viată favorabile comunității în care conviețuiesc, pentru creșterea economică și pentru generări de noi locuri de muncă.

Pe parcursul Evului Mediu, s-a putut observa o creștere pregnantă în rândul organizațiilor de ajutor social și organizațiilor de caritate, însă cooperativele, asociațiile și societățile mutuale au obținut o forță excepțională prin inițiativa oferită de clasa muncitoare în secolul 19. În toată Europa putem remarca o creștere semnificativă de societăți mutuale și societăți de ajutor reciproc. De exemplu, în Italia, s-au înființat numeroase societăți mutuale de asistență, una din ele numindu-se Società operaia di Torino inițiată în 1853

Cooperativele, potrivit unui Congres ICA din 1995 de la Manchester, sunt identificate ca organizații democratice în care deciziile sunt luate în comun de către cea mai mare parte a utilizatorilor activitații cooperatiste. Membri capitaliști sau investitorii nu au permisiunea de a forma o majoritate,iar celor care au contribuit mai mult la capital, nu li se oferă vreo facilitate sau vreun favor. O altă modalitate prin care se diferențiază cooperativele față de celelalte societăți este deprtul de vot.

Posibil ca în anul 1830 să se fi folosit pentru prima dată în literatura economică termenul de economie socială, de către un liberal francez Charles Dunoyer prin publicarea unui Tratat despre economia socială. În Franța , economiștii socialiști din acea perioadă tindeau spre ideea că nici bogăția și nici bunăstarea nu prezentau scopul econimiei, ci pacea socială.

În ultimul timp, în special integrarea socială și integrarea în câmpul muncii au marcat o creștere fabuloasă a economiei sociale, în cadrul organizațiilor implicate în producția de bunuri de interes social. Cooperativismul (servicii sociale, asistență comunitară) și asociaținismul au găsit un plan comun de înțelegere și de colaborare în majoritatea activităților și proiectelor lor. În diverse țări din Europa, întreprinderile sociale, majoritatea fiind cooperative, sunt recunoscute în mod egal (Italia, Franța, Spania etc.).

În concluzie, lăsând la o parte faptul că economia socială reprezintă o importanță cantitativă, și-a afirmat potențialul de a sprijini și ajuta statul la soluționarea problemelor sociale, promovănd principii etice încă din Evul Mediu, consolidând democrația, economia și corectând dezechilibrul de pe piața muncii.

1.1 Definirea și identificarea economiei sociale

Economia socială este o formă de progres economic bazat pe principii morale: democrație, solidaritate, dezvoltare personală și profesională. funcționând independent față de stat, dar și în conformitate cu economia de piață. S-a dezvoltat din nevoia satisfacerii membrilor societății care sunt marginalizați și din dorința de a soluționa anumite probleme economice, sociale sau de mediu existente, care ar putea influiența în mod negativ comunitatea. În anul 2010, economia socială angaja în Europa 14 milioane de persoane.

Economia socială are la bază voluntariatul însoțit de solidaritate, venit din propria inițiativă conștient de ajutorul pe care îl poate oferi comunității. Distribuirea profitului către membrii asociați fiind una limitată.

Termenul de economie socială nu are o definiție unică, însă CIRIEC – Centrul internațional de cercetare și informare pentru economia publică, socială și cooperatistă, propune în 2007 această definiție :

Economia socială reprezintă setul de întreprinderi particulare organizate pe baze oficiale, cu autonomie de decizie și libertate de apartenență, create pentru a satisface cerințele membrilor lor pe piață prin producerea de bunuri și furnizarea de servicii, asigurare și suport financiar, în care luarea deciziilor și orice distribuire a profitului sau surplusului între membri nu este legată  în mod direct de capital sau de sumele cu care a contribuit fiecare membru, fiecare dintre aceștia având un vot. Economia socială  mai include și organizațiile particulare înființate pe baze oficiale, cu autonomie de decizie și libertate de apartenență, care produc servicii nonpiață pentru gospodării și ale căror surplusuri, dacă acestea există, nu pot fi însușite de agenții economici care le creează, controlează sau finanțează. [1]

În economia socială este împortant să ținem cont de urmatoarele principii:

conformarea principiului solidarității și responsabilității sociale;

pliabilitatea intereselor membrilor asociați față de interesul general;

aderarea voluntară și deschisă în organizație;

producerea unor noi locuri de muncă ;

focalizarea asupra persoanelor și obiectivelor sicoale în detrimentul creșterii profitului;

factor democratic;

furnizarea unei părți din profit către organizație pentru a susține interesele generale ale comunității și pentru a dezvolta obiectivele durabile;

ameliorarea traiului de zi cu zi;

creșterea posibilităților,din orice punct de vedere, al persoanelor care fac parte din categorii vulnerabile sau defavorizate;

contribuția la dezvoltarea unei societăți implicate prin acordarea de ajutor;

creșterea productivității și competitivității eonomiei;

conceperea unui plan eficient de formare, dedicat persoanelor din societate care fac parte din grupul defavorizat;

formează noi mentalități și induce noi percepții care duc la conștiințe sociale proeminente;

Noțiunea de economie socială este într-o continuă expansiune în Uniunea Europeană, deși termenul are înțelesuri diferite în toate statele membre; nu e un obstacol, ci o bogăție deoarece întâlnim diversivitate și unicitate.

1.2. Economia socială în România

România se află într-o fază incipietă al structurii de economie sicoală, însă în ultimii 20 de ani s-a dezvoltat semnificativ înregistrând o creștere continuă. Preocupările față de acest tip de economie sunt din ce în ce mai vizibile, observând cum au un impact pozitiv în soluționarea problemelor de oridin social și economic, oferind activițăți, produse și servicii pe care cele două sectoare, public și privat, nu le pot acoperi. Deoarece la nivel european, întalnim multe avantaje ale economiei sociale, (precum asigurarea a 4% din PIB – în 2005) România dorește să se dezvolte pe această latură a economiei, recunoscând ca a fi o bună metodă de a genera noi locuri de muncă.

În 2010 s-a constatat că apar în fiecare an peste 3000 de noi organizații de economie socială.

Obiectivul prioritar asumat de România este acela de a sprijini persoanele vulnerabile, punând la dispoziția acestora locuri de muncă, dar și creșterea gradului de ocupare a persoanelor defavorizate în comunitate având ca scop eliminarea marginalizării grupurilor sociale, promovând incluziunea socială.

Datorită implicării Programului Operațional Sectorial Dezvalotarea Resurselor Umane 2007-2013, economia socială este sprijinită financiar în vederea eliminării fenomenului de marginalizare socială.

Principalele elemente pe care Guvernul român le specifică în vederea consolidării economiei sociale sunt: identificarea principalelor direcții de creștere a legislației românești cu privire la economia socială, stimularea inițiativelor în domeniu și susținerea acestora prin înființarea de centre de resurse, instruirea oameniilor în domenii relevante pentru economia socială, promovarea conceptului și a exemplelor de bună practică la nivel național (acțiuni care demonstrează în continuare oportunitatea oferită de economia socială).

În România, întreprinderile sociale sunt reprezentate în forma unităților protejate, secții cu gestiune proprie sau organizații de sine stătătoare care au cel puțin 30% din numărul total de angajați, persoane cu un anumit handicap introduse cu un contract individual de muncă. Aceste unități protejate se pot înființa de către persoanele fizice sau persoanele juridice, fie de drept public sau de drept privat indiferent de forma de organizare.

1.3. Actori ai economiei sociale

Actorii principali instituționali ai economiei sociale sunt: instituțiile private, instituțiile publice de interes național și reprezentanții administrației publice centrale.

Prin prisma caracterului preponderent social, principalul actor instituțional al inițierii grupurilor vulnerabile este Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale (MMFPS). având calitatea de coordonator al politicilor de incluziune socială, reprezentat prin activitatea Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă, (instituție aflată sub autoritatea MMFP), precum și prin activitatea Direcției de Programe pentru Incluziune Socială și a structurilor care se preocupă de protecția copilului, familiei si persoanelor cu handicap.

Principalii actori ai administrației publice centrale (din punct de vedere al economiei sociale ca alternativă eocnomică) sunt: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Justiției, Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și Ministerul Finanțelor Publice.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) are ca scop „elaborarea, reglementarea și implementarea politicilor agricole”, având ca domenii de activitate: dezvoltarea rurală, agricultura și producția alimentară, acvacultura și pescuitul. Aceste domenii sunt de interes pentru organizațiile nonprofit și pentru societățile cooperative agricole și pescărești, precum și pentru alte forme de organizare ale economiei sociale. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale MADR are în subordine Agenția Națională de Consultanță Agricolă (ANCA). ANCA are ca forme asociative: cooperativele, asociațiile și grupurile de producători, pe care le sprijină în privința dezvoltării și înființării lor, oferind consultanță agricolă, informații legislative și promovare ale structurilor cooperativelor agricole.

Ministerul Justiției (MJ) gestionează Registrul național al persoanelor juridice fără scop patrimonial, din care fac parte fundațiile și asociațiile înființate în România, dintre care doar unele desfășoară activități economice specifice economiei sociale. Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) subordonat MJ cuprinde evidența societăților cooperative, gestionate de compartimentul Registrul Comerțului Central Computerizat pentru înregistrarea societăților cooperative.

Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri (MECMA) posedă atribuții cu impact semnificativ asupra IMM (formă care asigură adeseori desfășurarea activităților din cadrul economiei sociale) și societăților cooperative (una din cele mai caracteristice forme ale ecnomiei sociale). Agenția pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (AIPPIMM) este subordonată MECMA. Aceasta asigură implementarea și monitorizarea prevederilor Legii 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, la nivel local, prin cooperațile subordonate și cele 13 oficii teritoriale pentru. Pe lângă AIPPIMM funcționează și Consiliul Consultativ al Cooperației, care printre atribuțiile sale are și „elaborarea de propuneri de inițiative legislative în domenii ce privesc activitatea cooperației” . Consiliul îl alcătuiește cei nouă reprezentanți ai Uniunii Naționale a Cooperației de Consum (CENTROCOOP), ai Uniunii Naționale a Cooperației Meșteșugărești (UCECOM) și un reprezentant care nu are drept de vot al MECMA.(nu toate formele de societăți cooperative care funcționeaza in România sunt reprezentate în Consiliu).

Banca Națională a României (BNR) are rolul de reglementare și supraveghere a unor forme de economie socială, cu o structură publică de interes național. Din aceste forme de economie socială fac parte: societățile cooperative de credit și instituțiile financiare nebancare (IFN), în categoria aceasta cuprinzându-se și CAR. BNR are departamente specializate cu mare influență asupra economiei sociale: Serviciul inspecție instituții financiare nebancare din cadrul Direcției Supraveghere, Serviciul reglementare activități financiare și instituții financiare nebancare din cadrul Direcției Reglementare și Autorizare, Serviciul instituții financiare din cadrul Direcției Stabilitate Financiară.

Consiliul Economic și Social (CES) este o instituție publică de interes național, tripatită, autonomă, constituită în scopul realizării dialogului social dintre patronat, sindicate și Guvern și al climatului de stabilitate și pace socială cu rol consultativ în stabilirea strategiilor și politicilor economice și sociale precum și în realizarea, promovarea și dezvoltarea solidarității sociale. În ceea ce privește solidaritatea socială, care e un concept cheie pentru economia socială, CES ar putea avea un mare impact în viitor luând în considerare rolul său consultativ în domeniul social și în cel economic. CES aduce propuneri cu privire la dezvoltarea și restructurarea economiei naționale și funcționarea, privatizarea și creșterea competitivității agenților economici, aspecte remarcabile pentru operatorii economici care sunt preocupați și interesați de obiectivele sociale.

Structurile private principale care pot susține promovarea și dezvoltarea economiei sociale sunt:Camera de Comerț și Industrie a României ,dar și sindicatele șî patronatele.

Pe baza principiilor generale acceptate la nivel european și a comparării formelor de organizare ale altor state europene considerate specifice economiei sociale, în România se pot indetifica urmatoarele categorii de persoane juridice specifice economiei sociale:

asociațiile și fundațiile fără scop patrimonial care sunt înființate și funcționează în baza Ordonanței nr. 26 cu modificările și completările ulterioare;

societățile cooperative de gradul 1 care sunt înființate și funcționează în baza Legii nr. 1, cu modificările și completările ulterioare; conform legii, acestea pot fi:

societăți cooperative meșteșugărești;

societăți cooperative de consum;

societăți cooperative de valorificare;

societăți cooperative agricole; beneficiază și de legislație specială, fiind reglementate de Legea 566 a cooperației agricole, cu modificările și completările ulterioare;

societăți cooperative de locuințe;

societăți cooperative pescărești;

societăți cooperative de transporturi;

societăți cooperative forestiere;

societăți cooperative de alte forme;

cooperativele de credit care sunt înființate și funcționează în baza Ordonanței de urgență nr. 99, cu modificările și completările ulterioare;

casele de ajutor reciproc ale salariaților, care sunt înființate și funcționează în baza Legii 122, cu modificările și completările ulterioare, respectiv casele de ajutor reciproc ale pensionarilor care sunt înființate și funcționează în baza Legii 540, cu modificările și completările ulterioare.

Toate categoriile enumerate respectă principiile elaborate la nivel european, cu excepțiile acceptate ale fundațiilor și societăților cooperative. Deoarece fundațiile nu sunt bazate pe membri adevărați, nu li se pot întrebuința principiile privind procesul democratic de vot, asocierea liberă și voluntară; iar sociețățile cooperative, îsi pot atribui profitul și în mod direct proporțional cu aportul de capital al membrilor, conform Statului european al cooperativelor.

Societățile cooperative de gradul 2, uniunile, federațiile și alte organizații ca acestea se pot asocia pentru promovarea și susținerea propriilor interese, de exemplu, Liga Națională a Organizațiilor cu Personal Handicapat din Cooperația Meșteșugărească (LNOPHCM), Uniunea Națională a Caselor de Ajutor Reciproc ale Salariaților din România (UNCARSR) sau Federația Națională „Omenia” a Caselor de Ajutor Reciproc ale Pensionarilor din România

Întreprinderile – microîntreprinderile (IMM), societățile comerciale, unitățile protejate autorizate (UPA) și instituțiile financiare nebancare (IFN) pot fi cuprinse în alte forme generale de organizare pentru economia socială în funcție de desfăsurarea atribuțiilor activitățiilor cu privire la economia socială.

Între formele generale relevante pentru economia socială (IFN, UPA, IMM, microîntreprinderi, societăți comerciale) și formele specifice economiei sociale (CAR, societăți cooperative de gradul 1, organizații nonprofit ) există anumite diferențe cum ar fi: factorii prevăzuți legal pentru întemeierea și funcționarea oricărei forme specifice care garantează respectarea în principiu a caracteristicilor formelor de economie socială; în schimb, factorii legali necesari pentru încadrarea unei persoane juridice în categoria formelor generale îi permite, dar nu garantează respectarea acestor caracteristici. Apartenență unei persoane juridice la categoria asociațiilor nonprofit care desfășoară activități economice presupune includerea acesteia în sfera economiei sociale, deoarece factorii legali aplicabili acestei categorii de organizație nonprofit cuprind toate caracteristicile economiei sociale.

1.3.1. O analiză mai detaliată a principalelor forme ale economiei sociale începând cu:

Cooperativele

Societățile cooperative de gradul 1 funcționează în conformitate cu Legea 1/ 2005. Pe lângă faptul că societatea cooperativă este un agent economic ce deține un capital privat, este și definită ca fiind asociația autonomă de persoane fizice și /sau juridice, după caz, constituită pe baza consimțământului liber exprimat de acestea, cu scopul promovării intereselor economice, sociale și culturale ale membrilor cooperatori, fiind deținută în comun și controlată democratic de către membrii săi, în conformitate cu principiile cooperatiste. Aceste societăți au ca obiectiv îndeplinirea scopurilor comune de natură socială, economică si culturală în diverse domenii. Formele cele mai des întâlnite la nivelul publicului sunt cooperativele de consum și meșteșugărești.

Cooperativele de credit sunt instituții de credit constituite ca asociații autonome de persoane fizice unite voluntar în scopul îndeplinirii nevoilor și aspirațiilor lor comune de ordin economic, social și cultural, a căror activitate se desfășoară, cu precădere, pe principiul întrajutorării membrilor cooperatori și au la bază principiul Ordonanței de urgență numarul 99 din 200.

Ascoațiile și Fundațiile

Asociațiile și fundațiile (cunoscute sub denimirea de organizații non-profit) sunt formate din persoane juridice de drept privat,care desfășoară activități economice directe sau prin înființarea de societăți comerciale, scopul lor primordial fiind nepatrimomonial. În situația înființării unor societăți comerciale, dividentele dobândite de fundații și asociații trebuie utilizate în vederea scopului organizaței sau investite în aceleași societăți comerciale. Orice activitate economică directă executată de organizațiile non-profit poate fi desfășurată cu condiția de a se raporta scopului țintă al persoanei juridice. Sectorul non-profit include organizațiile private, formale si voluntare. Asociațiile și fundațiile îndeplinesc toți parametri apartenenței la economia socială, exceptând faptul că fundațiile au un alt sistem decizional decât cel democratic, practicând principul “un membru, o voce”, bazându-se pe deciziile membrilor fondatori, nu ca în cazul asociației care funcționează pe baza deciziilor adunării generale. Această excepție de natură juridică o întâlnim în numeroase state europene și nu afectează apartenența fundațiilor la economia socială.

Funcțiile principale caracteristice asociațiilor și fundațiilor sunt: promovarea si reprezentarea intereselor membrilor, furnizarea de bunuri și servicii prin anumite activități economice întreprinse și redistribuția fluxurilor financiare.

Casele de ajutor reciproc

CARP (Casele de ajutor reciproc ale pensionarilor) fac parte din categoria organizațiilor non-profit care funcționează în baza OUG 26/2000 în vederea asociațiilor și fundațiilor, alături de actul normativ privind CARP. Scopul principal al organizației este de a sprijini și de a întrajutora membri aparținători prin acordarea unor împrumuturi cu dobândă și prin anumite activități conexe cu caracter cultural, social, turistic și de alte categorii. Membrii care pot alcătui CARP pot fi persoanele pensionare,precum și beneficiarii ajutorului social și membri de familie ai primelor doua tipuri. CARP sunt relevante pentru persoanele vulnerabile și pentru domeniu în general și reprezintă una dintre cele mai caracteristice forme specifice ale economiei sociale datorită obiectivelor stabilite prin lege, cât și prin modul de organizare.

Prin modul de organizare și obiectivele stabilite prin lege, CARP sunt una dintre cele mai reprezentative forme specifice ES relevante pentru domeniu său în general, dar și pentru persoanele vulnerabile. Ele se încadrează în categoriile recunoscute european ca tradiționale în ES. Reglementările românești în vigoare asigură respectarea tuturor caracteristicilor ES

CARS (Casele de ajutor reciproc ale salariaților) face parte din categoria organizațiilor non-profit și funcționeaza reprezintă o categorie de organizații nonprofit care funcționează, ca și CARP, în baza legislației generale: OUG 26/ 2000 cu privire la asociații și fundații, cu modificările și completările ulterioare și a unui act normativ cu caracter special: Legea 122 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc pentru salariați și al uniunilor acestora, republicată. Scopul este de sprijinire și întrajutorare a membrilor prin acordarea de împrumuturi cu dobândă. CARS respectă toate caracteristicile ES, asigurate de condițiile legale prevăzute pentru înființarea și funcționarea lor. Ca și în cazul CARP, prin modul de organizare și obiectivele stabilite prin lege, CARS sunt una dintre cele mai reprezentative forme specifice ES recunoscute la nivel european.

Societătile mutuale

Societățile mutuale sunt formate din persoane care se asociază voluntar, având ca scop primordial satisfacerea nevoilor comune, nu obținerea unui profit. Cele mai întâlnite forme sunt băncile mutualiste și asociațiile mutuale de asigurări și sănătate. Principala deosebire dintre cooperative și mutualități constă în faptul că cele mutuale operează prin fonduri proprii, acestea fiind indivizibile și colective, fără a exista un capital care să fie atribuit membrilor într-un mod deosebit. În Europa, întalnim două forme specifice de mutualițăți: mutualițăți de sănătate, prin care riscurile precum decesul, boala, handicapul, sunt acoperite și asigurările mutuale, care prin legislația generală acoperă toate tipurile de risc. Trebuie menționat faptul că în România tipurile acestea de mutualități sunt aproape inexistente, doar casele de ajutor reciproc sunt singurele forme apropriate care pot să acorde anumite activități conexe cu caracter cultural, social și împrumuturi cu dobândă pentru nevoi personale.

1.3.2. Forme recente de organizare a economiei sociale

Întreprinderile sociale

Întreprinderea socială a fost definită ca „o afacere cu obiective sociale primare al cărei profit este reinvestit mai degrabă în scopul dezvoltării afacerii sau în interesul comunității, decât canalizat spre nevoile de maximizare a profitului pentru acționari sau proprietari”. Întreprinderile sociale sunt structuri legale care prin activități economice deservesc scopuri sociale. În categoria întreprinderilor sociale sunt incluse toate organizațiile antreprenoriale al căror scop principal nu este obținerea unui profit . Având în vedere criteriile economice și sociale, pot fi considerate întreprinderi sociale organizațiile de tipul cooperativelor, al băncilor cooperative sau al societăților de ajutor reciproc.

Întreprinderile sociale, deși nu sunt instituții publice sau organizații producatoare de profit, abordează cu seriozitate problemele sociale și economice, aducând soluții inovatoare, pentru a acționa asupra reducerii sărăciei promovand principiul coeziunii în comunitate. Rolul acestor întreprinderi este de a crea locuri de muncă, în mod special pentru persoanele cu handicap și altele aflate în impas și generează marea parte a veniturilor lor din producerea și din vânzarea de produse și servicii. Obiectivul lor este crearea oportunităților de angajare, dar și instruirea grupurilor sau comunităților marginalizate

Dubla însemnătate a întreprinderilor sociale este prezentată astfel: pe de o parte reprezintă un concept științific ce desemnează o serie de noi caracteristici ale întreprinderilor de economie socială tradiționale, în special ale asociațiilor si cooperativelor; pe de altă parte, întreprinderea socială se referă la un set de noi realități juridice ale economiei sociale, noi forme organizaționale, considerate adesea un subgrup distinct al acesteia.

După cum reiese și din prima variantă, întreprinderile sociale indică o serie de noi tendințe (comportamente organizaționale sau mecanisme de funcționare) ale economiei sociale și anume:

Tendința de extindere al domeniului de activitate de către cooperativele tradiționale prin furnizarea serviciilor sociale și orientarea lor către un public mai extins decât cercul limitat de interest mutual al membrilor.

Tendința de orientare tot mai accentuată, în ultima perioadă, a organizațiilor neguvernamentale din România de auto-susținere a activităților financiare (vânzări de servicii directe); înclinația asociațiilor de a realiza activități antreprenoriale de furnizare de servicii și asumarea riscurilor de către angajați și membri a viabilității financiare al acestor inițiative.

Ultima dar nu cea din urmă, tendintă întreprinderilor economiei sociale de a câștiga cât mai mulți constituenți sau “stakeholderi”(precum: beneficiari, membri, angajați sau voluntari) în desfășurarea democratică de conducere și management al organizațiilor.

Stakeholderii sunt grupuri sau indivizi care, în mod direct sau indirect, sunt afectați de realizarea obiectivelor unei organizații sau care pot afecta realizarea acestor obiective. (1984, Freeman și Reed). Stakeholderii pot fi clasificați după:

modul de interacțiune: stakeholderi primari din care fac parte angajații, asociații, furnizorii, competitorii, finanțatorii, clientții și stakeholderi secundari din care fac parte partidele politice, comnunitățile locale, media, organizațiile neguvernamentale, etc.

modul de poziționare față de organizație: interni din care fac parte asociații sau membrii întreprinderii, voluntarii, etc. și externi din care fac parte partenerii, clineții și comunitatea.

în funcție de responsabilitate: părți față de care există responsabilități juridice, financiare și operaționale, a căror obligativitate este desemnată prin reglementări, contracte, politici sau coduri de practică și părți față de care e posibil să existe în viitor responsabilități juridice, financiare și operaționale, a căror obligativitate este desemnată prin reglementări, contracte, politici sau coduri de practică.

și nu în ultimul rând, în funcție de influență: părți care pot să influențeze abilitatea organizației de a-și atinge obiectivele și părți care vor putea în viitor să influențeze abilitatea organizației de a-și atinge obiectivele.

Conceptul de întreprindere socială adaugă trei noi trăsături față de conceptul economiei sociale și anume: scopul de a obține un segment mai larg de beneficiari, orientarea antreprenorială în furnizarea de servicii sociale și creșterea în calitate a proceselor de control democratic.

În categoria întreprinderilor sociale, pot fi încadrate, din punct de vedere științific, societățile comerciale constituite și controlate în întregime de către societățile comerciale sau organizațiile neguvernamentale în care funcționează unități protejate autorizate, alături de organizațiile tradiționale.

Incluziunea socială și profesională a grupurilor vulnerabile pe piața muncii este principalul obiectiv pe care îl au întreprinderile sociale de inserție. Pentru ca acest scop să devină realitate, întreprinderile sociale au luat hotărârea de a opera pe baza principiilor sistemului economic pentru a putea deveni rentabile. Fără asigurarea unei susțineri adaptate situației lor individuale, persoanele angajate cumulează variate tipuri de handicap profesional și social și întâmpină anumite obstacole în inserția pe piața forței de muncă. Aici putem regăsi persoanele cu “handicap social” sever sau persoanele cu dizabilități. Aceste persoane fie au probleme de sănătate sau probleme personale (accidente, boli), fie nu au avut parte de o formare profesională suficientă pe piața muncii sau o calificare corespunzătoare. Datorită intervenției, întreprinderile sociale: întermediază /facilitează angajarea, înființează locuri de muncă pentru grupurile vulnerabile și promovează socializarea prin efectuarea activității productive. Prin urmare se deduce că întreprinderile sociale au o puternică dimensiune pedagogică din cauza activităților de socializare și formare profesională. Au loc și activități de promovare a cetățeniei active prin formarea și informarea salariaților cu privire la rolul pe care îl au în întreprindere. Se întemeiază o “identitate socială” a angajaților și se dobândesc competențele profesionale. Rolul întreprinderilor de inserție sau sociale este de a crea locuri de muncă durabile pentru grupurile defavorizate, sporind astfel șansele de angajare ale acestor persoane pe piața libera a forței de muncă. Într-o primă fază, pentru a compensa productivitatea redusă a acestor persoane, statul ofera susținere financiară pe o perioadă determinată. Există probabilitatea ca o anumită parte din contribuția financiară oferită să fie folosită pentru activități speciale (consiliere vocațională, angajarea de personal specializat, sesiuni de pregătire etc.). În tot acest timp, angajații trebuie sa devină rentabili și competitivi deoarece după oferirea ajutorului, angajații sunt plătiți din fondurile întreprinderii.

Un alt obiectiv al întreprinderilor sociale este promovarea activităților de socializare prin felurite activități productive. Scopul nu este doar inserția profesională, ci și resocializarea grupurilor țintă prin interacțiunile care au loc în cadrul activităților, respectarea regurilor impuse și o structurare mai bună a stilului de viață. Resocializarea este una “semi-formală”, nefiind reglementată printr-un contract de muncă (de exemplu centrele ocupaționale).

Persoanele fizice

Orice persoana fizică autorizată poate întreprinde în mod independent și individual orice activitate economică permisă de lege, fiind nevoită sa folosească în principal forța lor de muncă. Persoanele fizice autorizate se pot constitui în baza unui singur cod din Clasificarea Activităților din Economia Națională. Nu pot angaja cu contract de muncă terțe persoane pentru a desfășura activitățile pentru care a fost autorizată și nici nu va fi socotit angajat al unor terțe persoane cu care colaborează, chiar dacă colaborarea existentă este exclusivă.

Întreprinderea individuală

Conceptul de ntreprindere individuală este definit ca o întreprindere economică, fără personalitate juridică, organizată de un întreprinzător persoană fizică , având posibilitatea de a deține salariați și se poate întemeia în baza unui singur cod din Clasificarea Activităților din Economia Națională.

Întreprinderea familială

Întreprinderea familială este definită ca întreprinderea economică, fără personalitate juridică, organizată de un întreprinzător persoană fizică împreună cu familia sa care are posibilitatea de a avea angajați, însă numai persoane din cadrul aceleiași familii, indiferent de care ar fi numărul acestora, nu și terțe persoane.

În concluzie, economia socială contribuie eficient și realist atât la creșterea coeziunii sociale și dezvoltării comunitare, cât și la reinserția socio-profesională a persoanelor și grupurilor vulnerabire/ marginalizate.

Capitoul II

2. Conceptul de marketing

Noțiunea de marketing este de proveniență anglo-saxonă a verbului “to market” care înseamna a cumpăra, a vinde, a desfășura tranzacții de piață. Acest termen a apărut pentru prima dată în Buletinul Universității din Michigan și are începutul în anul 1902. În ciuda diferitelor definiții din literatura europeană și cea americană, în majoritatea cazurilor marketing-ul este definitt ca o activitate comercială, dar și ca disciplină științifică, metodă și artă.

Potrivit definiției Asociației Americane de Marketing, marketing-ul este procesul de planificare și realizare a conceptelor, a stabilirii prețului, a promovării și distribuției ideilor, bunurilor și serviciilor, în vederea creării schimbărilor care să ajute indivizii și organizațiile să-și atingă scopurile.

Marketing-ul este o activitate care are ca scop satisfacerea cerințelor consumatorilor și obținerea de profit fiind mesajul potrivit, către audiența potrivită, la momentul potrivit și în modul potrivit.

O mulțime de definiții fac confuzie între noțiunea de vânzare și cea de marketing, dar diferența este urmatoarea: vânzarea reprezintă în general o tranzacție de schimb, fară o anumită analiză sistematică a pieței sau o strategie care să ducă la succes, ci este o latură comercială din asamblu activității întreprinse de marketing. Marketing-ul punând accent pe analiza consumatorului și dorința de a satisface nevoile acestuia, orientând resursele firmei spre crearea de bunuri și servicii pe care potențialii consumatori le doresc adaptând activitatea acesteia la schimbările întâmpinate în nevoile și caracteristicile consumatorului.

2.1. Funcțiile de marketing

Funcțiile de marketing sunt acele activități caracteristice domeniului de marketing care nu se regăsesc într-o altă categorie de domenii sau funcții și se exercită în absolut toate organizațiile din domeniul privat, indiferent de specificul pe care îl are organizația. Prima funcție a marketing-lui , conform lui C. Florescu este:

Investigarea pieței și a nevoilor de consum

Investigarea pieței și a nevoilor de consum urmarește obținerea de informații cu privire lapiețele prezente, piețele potențiale, furnizori, concurenți, nivelul cererii și al ofertei. Această funcție stă dintr-un oarecare punct de vedere, la baza funcțiilor de marketing deoarece le pregătește condițiile de realizare a serviciilor.

Conectarea dinamică a firmelor la mediul economico-social

Conectarea dinamică a firmelor la mediul economico-social reflectă viziunea legăturii constante dintre organizație și mediu scoțând în evidență faptul că întreprinderile trebuie axate permanent la cerințele și schimbările mediului, analizând în permanență amenințările și oportunitățile care vin din partea mediului pentru a se adapta și supraviețui.

Satisfacerea în condiții superioare a nevoilor de consum

Satisfacerea în condiții superioare a nevoilor de consum constituie finalitatea activităților de marketing al întreprinderilor, asigurând serviciile neceseare pentru consum, distribuirea serviciilor în condițiile cele mai optime, diversitatea serviciilor acoperind toate preferințele consumatorilor, informarea consumatorilor cu privire la serviciile oferite dar și educarea gusturilor consumatorilor cu privire la serviciile oferite.

Maximizarea eficienței economice (a profitului)

Maximizarea eficienței economice (a profitului) urmărește sprijinirea firmelor prin alocarea de resurse maximizând astfel profitul acestora pentru satisfacerea consumatorilor. Marketingul urmărește sporirea profitului ca o răsplată oferită din partea consumatori pentru satisfacția produsă.

Pentru a crește veniturile într-o întreprindere, trebuie structurate foarte bine analiza pieței, strategia de marketing și planul de marketing.

Analiza pieței se ocupă cu, colectarea datelor și interpretarea rezultatelor având rolul

de a prezenta o situație foarte clara asupra industriei și pieței în care se desfășoara domeniul de activitate. Primordial e delimitarea pieței țintă urmând să aibă loc culegerea datelor cu privire la: preferințele clienților, dimensiunea pieței în care se activează, concurența, vârsta și venitul potențialilor clienți. Interpretarea datelor prezintă o imagine clară a situației curente și viitoare oferite de cerere, ofertă și mediu înconjurător. Printre elementele care trebuie cuprinse în analiza concurenței fac parte: cota de piață, importanța pe care o dau clienților, puncte tari și puncte slabe, strategiile de comunicare etc.

Strategia de marketing abordează politica de produs, politica de preț, politica de

distribuție și politica de promovare având ca scop prezentarea modalităților prin care vor fi îndeplinite obiectivele de marketing.

Produsul poate fi un bun tangibil (mobilă, alimente), un serviciu care oferă rezultate intangibile pentru anumite acțiuni (consultanță în afaceri) și o idee cu privire la filozofii, licențe, concepte, imagini, care ar putea ajuta clientul în rezolvarea unei dificultăți. În funcție de gradul de noutate, politica de produs are urmatoarele strategii : strategia înoirii produselor, strategia perfecționării produselor și strategia menținerii structurii calitative a produselor și sortimentelor; iar în funcție de procesele de înnoire și diversificare sortimentală întâlnim: strategia stabilității sortimentale, strategia restrângerii sortimentale și strategia diversificării sortimentale.

Prețul se fixează în funcție de: costurile implicate, aprecierile clienților față de produsul sau serviciul oferit, prețurile competitorilor, elasticitatea cererii, strategia companiei, evoluția mediului economic, canalele de distribuție alese nu în ultimul rând în funcție de capacitatea de producție. Metodele de stabilire a prețurilor sunt: Cost-Based Pricing care e format din costul unitar plus profitul unitar și Price-Based Costing care începe cu prețul pe care consumatorii sunt dispuși să îl plătească și se administrează costurile în jos până când pot livra produsele la acel preț realizând și un profit.

Distribuția poate fi de două feluri: distribuție directă (fizică) și distribuție prin intermediari. Distribuția directă (fizică) se realizează începând cu depozitarea după care se trece la împachetare, comunicații, preluarea comnezilor, prelucrarea comenzilor, transportul, stocurile și service; iar distribuția prin intermediari se realizează de la producător, după care trece la asociația de producători, angrosist sau achizitor/ cooperativă de consum, magazin și în final la client. Distribuția prin intermediari are urmatoarele avantaje pentru vânzător: cost mai redus pe tranzacție, acoperire pe piață mai mare, metodă de pornire mai ușoară a afacerii și transfer de încredere către un serviciu sau produs nou; iar pentru cumpărător avantajele sunt: costul mai redus pe tranzacție, sortimente mai variate într-o singură locație și servicii adiționale (service, consultanță). În cadrul distribuției directe producătorul: se adresează direct consumatorului final, trebuie să aibă capacitate de vânzare, livrare, service și e nevoit să asigure relația post vânzare cu clientul.

Promovarea este un mijloc prin care întreprinderile producătoare atrag potențialii cumpărători către punctele de vânzare, având ca scop satisfacerea nevoilor și dorințelor acestora rezultând creșterea eficienței întreprinderilor. Canalele de promovare pot fi: off -line (televiziune, poștă, radio, presă, telefon, evenimente etc.) și on -line (youtube, website, social media etc.).

Bugetul de marketing cuprinde bugetul de cheltuieli pentru promovare și publicitate, cercetarea pieței, vânzari pe teren, distribuție, costurile departamentului de marketing și mai cuprinde obiectivele în ceea ce privește volumul vânzărilor, marja brută și profitul brut.

2.2. Marketingul social

În 1973, Philip Kotler și Gerald Zaltman au dat prima definiție cu privire la marketingului social și considerau că, marketingul social reprezintă proiectarea, implementarea și controlul programelor de marketing care privesc acceptarea unor idei sociale.

Marketingul social are scopul de a îndeplini obiectivele sociale(modificarea comportamentelor) susținute de către origanizațiile sociale. Schimbarea sau modificarea comportamentului reprezintă o acțiune intenționată, voluntară a polulației oferindu-le acestora un beneficiu în schimb.

Acesta urmărește binele societății utilizând aplicațiile marketingului pentru a rezolva problemele sociale și de sănătate. Marketingului social, asemenea marketingului comercial dorește să constituie analiza grupului țintă, să stabilească anumite obiective și să identifice strategii. Crearea unor legături între grupul țintă, canale și mesajul utilizat reprezintă un punct forte al marketingului social prin utilizarea strategică a mijloacelor de comunicare în masă.

Marketingul social presupune utilizarea strategiilor de identificare, evaluare și prognoză ale nevoilor consumatorilor în vederea prestării și proiectării de servicii care au ca scop satisfacerea optimă a nevoilor grupului țintă vizat.

Domeniile de acțiune identificate de către Philip Kotler și Eduardo Roberto în privința activităților desfășurate de către organizațiile sociale:

domeniul protejării mediului înconjurător având ca scop întreținerea pădurilor și a parcurilor naturale; reducerea gradului de poluare al aerului și apei.

domeniul sănătății având ca scop desființarea consumului de droguri; combaterea împotriva fumatului; gimnastica de întreținere fizică; alimentația sănătoasă.

domeniul economic având ca scop acordarea de stimulente pentru fiecare investitor străin; înviorarea vechilor orașe industriale; combaterea creșterii gradului de calificare a forței de muncă.

domeniul educației având ca scop îmbunătățirea școlilor publice și a condițiilor de muncă oferind un stimulent față de cadrele didactice; dezvoltarea performanțelor în însușirea științelor naturii sau matematicii; creșterea gradului de alfabetizare.

Manfred Bruhn identifică patru aspecte deosebit de importante pentru a înțelege conținutul conceptului de marketing social în raport cu marketingul clasic și anume:

produsele realizate de întreprinderi, de cele mai multe ori nu sunt ca produsele oferite de organizațiile sociale. Alături de produsele și serviciile clasice, sunt înfățișate idei și alte bunuri imateriale care, de regulă, reprezintă obiectul central de activitate al organizațiilor sociale.

spre deosebire de întreprinderi, organizațiile sociale își propun, ca scop primordial, să promoveze interesele societății sau a unor grupuri în asamblul ei. Pentru o organizație socială, dobândirea unor venituri poate reprezenta cel mult un obiectiv auxiliar, care e subordonat atingerii scopului principal față de întreprinderile care se axează pe obținerea unui profit.

organizațiile sociale nu se forțează să sporească cererea pentru produsele în rândul grupurilor țintă de consumatori, așa cum au întreprinderile obiceiul să procedeze. Comoditatea sau obișnuința îi face pe oameni reticienți la adoptarea unui nou comportament chiar dacă acesta corespunde intereselor lor.

Tabelul 1.

Principalele diferențe între marketingul clasic și marketingul social prezentate de J.R. Evans și B. Berman [2]

Capitoul III

3. Prezentarea pe scurt a organizației

Asociația Profesională Neguvernamentală de Asistență Socială ASSOC este un ONG înființat în baza OG 26 din 2000, cu sediul în orașul Baia Mare pe strada Rachetei numarul 3, activ în urmatoarele domenii:

Integrarea sau inserția pe piața muncii pentru diverse categorii defavorizate cum ar fi persoane cu dizabilități (inclusiv unități protejate) sau de etnie romă;

Furnizarea acreditată de servicii sociale, de ocupare sau formare profesională;

Protecția mediului (activități economice eco și comerț echitabil);

Dezvoltare comunitară, dezvoltare rurală sau economică locală, regenerare urbană, și este un centru de resurse pentru ONG-uri sau alte organizații ale economiei sociale;

Misiunea ASSOC este: Promovarea asistenței sociale prin îmbunătățirea condițiilor de viață a persoanelor defavorizate.

Viziunea ASSOC este să devină o voce puternică în economia socială, iar proiectele inițiate de noi să schimbe în bine destinele persoanelor din grupurile vulnerabile social.

Obiectivele Strategice ale ASSOC sunt:

Promovarea și dezvoltarea activităților de economie socială;

Organizarea unei structuri de servicii sociale viabile, care să vină în întâmpinarea categoriilor aflate în stare de excluziune socială;

Promovarea participării publice la procesul decizional privind politica socială;

Promovarea atitudinii de respect față de natură și mediul înconjurător;

Prosperitate economică vs. Justiție economică;

Condiții normale de viață și de muncă pentru toți;

Protecție socială pentru toți;

Standarde de viață pentru toți cetățenii;

Înființarea de unități sau ateliere protejate și întreprinderi de economie socială pentru persoanele defavorizate.

Valorile ASSOC:

Solidaritate;

Demnitate;

Parteneriat;

Respect pentru natură.

3.1. Prezentarea ideii de business

Asociația Profesională Neguvernamentală de Asistență socială ASSOC îsi propune înființarea unui restaurant social în București, intitulat Restaurant Social & Catering ASSOC, care să ofere servicii de alimentație publică prin restaurant propriu și prin sistem catering, folosind ca forță de muncă angajați aparținând unor grupuri vulnerabile.

Restaurantul social va fi înființat și organizat în conformitate cu legislația în vigoare referitoare la înființarea și funcționarea unităților economice în domeniul alimentației publice, precum și cu legislația privind funcționarea agenților economici în domeniul economiei sociale.

Posibilitatea inserției pe piața muncii a persoanelor vulnerabile va constitui o șansă și o motivație suplimentară pentru acestea, deseori marginalizate în procesul de selecție realizat de angajatori.

O motivație similară vor avea și clienții restaurantului social (stakeholderii direcți/primari) aceștia căpătând convingerea că apelând la serviciile întreprinderii sociale vor contribui, indirect, la susținerea unei componente sociale de ajutorare a unor persoane vulnerabile, cu consecințe asupra creșterii nivelului de trai al acestora și al familiilor acestora, de reducere a vulnerabilității lor pe o piață a muncii foarte dură și restrictivă, dar și cu consecințe asupra stabilității sociale și creșterii siguranței vieții pentru toți locuitorii.

Managementul întreprinderii sociale va fi asigurat de către o echipă formată din 8 persoane – un director de restaurant, un administrator, un contabil și 5 lucrători (3 bucătari, un chelner/barman și o femeie de serviciu). Suplimentar, pe măsura dezvoltării serviciilor de catering, vor fi angajate, part-time, 2-3 distribuitori pentru asigurarea transportului alimentelor către clienții nostri.

Membrii filialei nou înființate vor fi membrii Consiliului Director al asociației ASSOC Baia Mare (stakeholderi primari). Așteptările acestor stakeholderi sunt legate de succesul și durabilitatea noii IS.

Organizat ca și o unitate de deservire care oferă servicii de alimentație publică, restaurantul pune la dispoziția consumatorilor un meniu fix și meniu ca la carte în propria locație, dispunând de o capacitate de 40 de locuri la mese. Deasemenea, restaurantul este proiectat și dimensionat pentru a produce și distribui zilnic 200 de porții în sistem catering.

Obiectivul asociaței ASSOC este de a deschide în anul 2012 o unitate de alimentație publică în București, pentru a oferi o alternativă competitivă (estimată prin raportul calitate-preț) de servire a mesei(mic dejun, pânz și cină), bazată pe profesionalism, promtitudine și adaptabilitate, în cadrul unui restaurant social modern echipat, cu o capacitate de 40 de locuri la mese și 200 de porții livrate zilnic, în sistem catering, la persoane sau instituții din zonă.

Întreprinderea socială îsi propune, beneficiind de facilitățile fiscale oferite de legea economiei sociale (în principal de scutire de impozit pe profit și impozit pe salar – facilități ce vor permite penetrarea pe piața locală prin ofertarea unor produse de calitate la prețuri scăzute), să dezvolte un concept nou în România – întreprinderea socială – și să ofere șanse de angajare pe piața muncii pentru persoane aparținând unor grupuri vulnerabile.

Amplasarea restaurantului este prevazută într-o zonă centrală a Bucureștiului, lângă Piața Obor, zonă în care există deopotrivă un complex rezidențial de blocuri în care locuiesc peste 5.300 de persoane, majoritatea de condiție modestă și medie și unde funcționează 8 instituții mari în care activează peste 1.200 de angajați (4 bănci, 2 blocuri ,o primarie de sector, și o școală) asigurând o potențială piață de desfacere pentru produsele și serviciile care vor fi oferite de noua IS.

3.2. Descrierea produsului și/sau a serviciului

De exemplu, unul dintre meniurile cu un puternic specific maramureșan, oferite pentru seviciul de catering va fi: Zamă de cartofi cu afumătură + Piroște în foi de viță cu mămăligă + Cozonac cu nucă .

Zama de cartofi cu afumătură e o zamă bună de te unge la inimă, sățioasă ca și cum ar fi pentru cosași, și e simplă cum sunt mai toate mâncărurile pur țărănești din Maramureș.

Ingredientele pentru zama de cartofi cu afumătură și cantitățile necesare sunt următoarele:

cartofi – 400 gr;

morcovi – 100 gr;

pătrunjel verde – 50 gr;

țelină – 50 gr;

ceapă – 50 gr;

usturoi – 20 gr;

boia – 15 gr;

piper – 10 gr;

sare – 15 gr;

unsoare de porc/oloi de floarea soarelui – 50 gr;

pulpă de porc afumată – 500 gr;

smântână de casă – 300 gr.

Piroștele în foi de viță cu mămăligă fierte în oală de lut se vor servi la felul de bază, iar ca ingrediente acest fel principal se va prepara folosindu-se:

carne tocată(amestec de porc și vită) – 500 gr;

orez – 500 gr;

ouă – 3 ouă;

ceapă – 100 gr;

morcov – 100 gr;

bulion(suc de tomate de casă) – 200 ml;

pătrunjel verde – 50 gr;

cimbru – 50 gr;

mărar – 50 gr;

piper – 20 gr;

sare – 30 gr;

costiță de porc afumată – 300 gr;

frunze de viță de vie/ varză – 1 kg;

smântână – 300 gr;

făină de mălai – 500 gr

La desert se va respecta principiul rețetelor tradiționale maramureșene, așa recomandăm la desert Cozonacul cu nucă, pregătit ca la bunica acasa, cu urmatoarele:

făină – 1 kg;

lapte direct de la producător – 300 ml;

zahăr – 200 gr;

drojdie – 5 gr;

nucă macinată – 300 gr;

3 ouă;

oloi (ulei) – 50 ml.

Avantajul competitiv al preparatelor oferite de IS Restaurant Social & Catering ASSOC București este dat de savoarea, gustul și aroma mâncarurilor tradițional maramureșene servite cu promptitudine într-o ambianță placută în cadrul restaurantului sau prin sistem catering.

Planul de afacere va fi bazat pe vânzarea de meniuri în sistem de catering datorită numărului relativ redus de locuri din restaurant și datorită faptului că sistemul de catering este frecvent utilizat în București.

Punctele de atracție care pot influența decizia potențialilor clienți în vederea cumpărării serviciului sunt: calitatea deosebită a preparatelor, comportamentul plăcut și amabil al personalului, curățenia și condițiile igienice de gătire a preparatelor.

Specialitățile culinare și băuturile oferite se individualizează prin calitate și mod de prezentare. Asocierea serviciului oferit cu decorațiile interioare, atmosfera și profesionalismul personalului constituie un portofoliu de avantaje în raport cu restaurantele deja existente în capitală.

3.3. Analiza de piață

3.3.1. Descierea industriei în care se va opera

Activitatea Restaurantului Social ASSOC din Bucuresti este încadrată industriei alimentare, în sfera alimentației publice.

Conform datelor statistice oferite de Oficiul Național al Registrului Comerțului prin Registrul Central al Comerțului se poate afirma că la nivel național industria alimentară urmează un trend ascendent în primul trimestru din 2012.

Totuși creșterile înregistrate în 2012 nu se situează la nivelul celor din aceeași perioadă a anului 2011.

În graficul de mai jos am analizat evoluția numărului de înmatriculări pe domeniul Industrie alimentară la Registrele Comerțului din țară [3].

Figura 1. Evoluția numărului de înmatriculări pe domeniul industrie alimentară la Registrul Comerțului la nivel național

Nu este dificil pentru firmele noi să intre în industria alimentară, în sensul în care trebuie respectate doar reglementările legislative în vigoare privind unitățile din alimentațiea publică.

Pentru a afla informații despre rata de succes a noilor afaceri din această industrie, legate de sectorul 2 din București, vom încerca sa obținem mai multe informații despre agenții economici care sunt prezenți pe această piață sau care au ieșit de pe piața serviciilor din alimentația publică din sectorul 2 din București de la Oficiul Registrului Comerțului.

Ca număr de agenți economici pe piața serviciilor de alimentație publică din sectorul 2 din București activează aproximativ 400 de restaurante.

3.3.2. Poziționarea pe pieță

Sectorul 2 este situat în partea de nord-est a orașului București, desfășurându-se pe o suprafață de 32 km² cu o populație de aproximativ 360.000 locuitori.

Aici conviețuiesc:

români (cca. 96%),

macedoromâni (0,03%),

maghiari (0,33%),

secui (0,01%),

romi (1,74%),

germani (0,12%),

sași (0,01%).

Dintre aceștia, un procent de 46,44% îl reprezintă populația de gen masculin și 53,56% populația de gen feminin.

Conform statisticilor, populația Sectorului 2 este una tânără, cu o medie de vârstă de 40 ani, populația activă reprezentând 73% din totalul populației.

Prezentarea Sectorului 2, conform datelor oferite de Primaria de sector [4]:

Suprafața – 32 km2;

Populația (la 1 iulie 2002) – 362.609 locuitori;

Vârsta medie – 40 ani;

Densitatea populației – 11.389 locuitori/km2;

Număr de pensionari – 102.562;

Număr de locuințe – 149.711;

Număr de străzi – 861;

Lungime totală – 239.970 m.l.;

Suprafață carosabil – 1.719.454 m2;

Suprafață totală – 2.545.731 m2;

Număr parcuri – 22;

Suprafață parcuri – 899.952 m2;

Piețe – 7;

Număr tarabe – peste 3.000;

Unități sanitare – 19;

Spitale – 9;

Instituții sanitare – 6;

Policlinici – 4;

Capacitate – 6.658 paturi;

Personal – 5.267;

Unități de învățământ – 112;

Personal – 5.818;

Elevi – 34.586;

Preșcolari și elevi beneficiari ai Programului Social „Cornul și laptele” – 17.352 elevi;

Biserici – 58;

Mânăstiri – 2;

Centrul Cultural „Mihai Eminescu”;

Apartamente sociale pentru tinerii care au împlinit 18 ani, proveniți din centrele de plasament – 19;

Centre de Informare și Consiliere a Cetățenilor – 3;

Oficii de asistență socială – 5;

Centre de asistență socială – 1;

Centre de plasament – 7;

Centre de zi – 2;

Copii aflați în dificultate – 1.100;

Număr copii aflați în îngrijirea asistenților maternali – 163;

Persoane asistate social – peste 70.000;

Agenți economici – 31.000;

Mijloace de transport(persoane și marfă) – 3.782; .

Datele prezentate mai sus le-am obținut consultând site-ul oficial al Primăriei Sectorului 2 din București. [5]

Amplasarea restaurantului este prevăzută într-o zonă în care există deopotrivă un complex rezidențial de blocuri în care locuiesc peste 5.300 de persoane, majoritatea de condiție modestă și medie și unde funcționează 8 instituții mari în care activează peste 1.200 de angajați (4 bănci, 2 blocuri ,o primărie de sector, și o școală) asigurând o potențială piață de desfacere pentru serviciile oferite de IS.

Piața țintă a serviciilor oferite de IS Restaurant Social & Catering ASSOC București este formată din clienți de peste 18 ani dar o pondere ridicată o vor avea persoanle cu vârsta cuprinsă între 20 – 40 de ani.

Oferta inițială a IS și dimensionarea afaceri este proiectată să acopere un procent de 15 % din clientela actuală, din zonă.

Pe termen lung ne vom concentra atenția către categoria cu vrâsta cuprinsă între 20- 30 de ani deoarece aceștia fac parte dintr-un segment de consumatori în formare, care pe viitor pot deveni fideli.

Conumatorii preparatelor furnizate prin serviciile de catering oferite de IS sunt interesați să obțină mâncare de calitate la un preț bun și în timp util.

Modul de prezentare al preparatelor culinare oferite de IS, calitatea mâncării, raportul calitate – preț și promtitudinea serviciilor sunt caracteristicile esențiale care vor atrage potențiali clienți către serviciile oferite de IS Restaurant Social & Catering ASSOC București.

Odată ce vor gusta din preparatele culinare oferite prin serviciul de catering marea majoritate a clienților vor deveni fideli. Lucru care se întâmplă și în cazul Restaurantului Social & Catering ASSOC Baia Mare.

O pondere însemnată a potențialilor clienți ai IS folosesc serviciile de catering furnizate de concurenții direcți și vor fi convinși să cumpere de la noi tocmai datorită caracteristicilor prezentate mai sus.

Clienți potențiali care nu utilizează serviciile catering au posibilitatea să ia masa în Restaurantul Social ASSOC din București, care va fi un restaurant modern decorat în culori plăcute care asociate cu personalul ospitalier vor crea o ambianță îmbietoare în care clienți vor gusta preparate culinare gătite exact pe gustul fiecărui client.

Ospătarul va fi atent, receptiv și pormpt în îndeplinirea dorințelor fiecărui client și în plus va fi atent la impresiile clienților care vor lua masa în restaurant, astfel, clienții vor reveni cu siguranță.

3.3.3. Competiția

Conform unor date empirice în sectorul 2 activează, la momentul actual, aproximativ 400 de restaurante organizate după un anumit specific, așa cum se poate observa în tabelul de mai jos [6] :

Tabelul 2

Categoriile de restaurante din Sectorul 2, București

Restaurante romanești din sectorul 2, București fac parte din categoria concurenței directe, iar celelalte retaurante se constituie în concurența indirectă, oricum, în legatură cu fiecare restaurant în parte vom face cercetări suplimentare pentru a afla mai multe detalii despre durata de viață a lor, despre clienții lor, despre serviciile oferite de acestea și calitatea lor, despre modul în care se adaptează ei la cererile pieței și despre furnizorii lor.

Mai mult decât atât vom încerca să aflăm detalii și despre restaurantele care s-au închis în această zonă si motivele care au dus la acest lucru.

In zona de amplasare a restaurantului social funcționează, pe o rază de 10 km, 8 restaurante, 2 cantine și 3 firme de catering, pentru care s-a estimat un volum de clienți de aproximativ 18800 de persoane pe lună și o cifră de afaceri de aproximativ 30.000 de lei pe lună.

3.3.4. Canalele de distribuție și furnizori

Pentru început vom promova intens inaugurarea IS Resturant Social & Catering ASSOC din București, atât electronic pe site-urile: ASSOC, ONPHR, și IES, cât și prin articole în presă.

IS v-a avea parte de promovare și printr-un website accesibilizat, care v-a rezolva dificultățile persoanelor cu probleme de vedere și nu numai.

Local vor fi distribuite pliante și broșuri care vor prezenta IS locuitorilor sectorului 2 din București.

Inițial, echipa de management va fi direct implicată în obținerea de contracte de furnizare servicii de catering, iar mai apoi responsabilul financiar va continua demersurile în acest sens.

Furnizorii IS vor fi din provincie, iar achizițiile se vor realiza direct de la producători eliminând astfel adaosurile comerciale.

Aprovizionările se vor face cu propriul mijloc de transport pentru a obține economii de timp si resurse financiare.

3.3.5. Oportunități și amenințări

Oportunități:

Cererea pentru serviciile furnizate;

Accesibilitatea locației pentru clienți;

Acces la resursele financiare din fondurile structurale;

Posibilitatea formării continue a resurselor umane, crescând astfel stima de sine și motivarea acestora;

Experiența unei structuri asemanătoare implementată în județul Maramureș, în localitatea Baia Mare, prin proiectul Dezvoltarea de structuri ale Economiei Sociale în Regiunile Nord Vest, Sud Vest Oltenia și Vest;

Amenințări:

Creșterea competiției pe termen lung;

Creșterea costurilor de aprovizionare cu materii prime pe termen lung;

Continua schimbare a cadrului legislativ în domeniu.

Concurența neloială;

Incendii provocate sau calamități naturale- împotriva cărora IS va fi asigurată;

3.4. Procesul de producție. Planificarea operațiunilor și resurselor umane

3.4.1. Cadrul legal

Restaurantul Social și Catering ASSOC va fi o întreprindere socială înființată în cadul proiectului cofinanțat din Fondul Social European prin POSDRU, având ID 56705, cu titul „ Rețeaua de Economie Socială, o premisă pentru integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii”. Durata proiectului este de 36 luni: iulie 2010 – iunie 2013.

Beneficiarul proiectului: Federația ONPHR- Organizația Națională a Persoanelor cu Handicap din România, București.

Parteneri:

Asociația Profesională Neguvernamentală de Asistență Socială ASSOC, Baia Mare;

Confederația Națională a Persoanelor cu Dizabilități – CNPD, Grecia;

Fundația “Centrul de Resurse pentru Educație sș Formare Profesională”- CREFOP, București;

SC Eurolink Consultants SRL, București;

Obiectivul proiectului îl constituie promovarea incluziunii sociale. Dezvoltarea economiei sociale din cadrul POSDRU 2007-2013, promovarea Rețelei de Economie Socială sustenabilă prin consolidarea cooperativelor și inițiativelor active în domeniu în vederea dezvoltării mecanismelor și instrumentelor necesare sprijinirii persoanelor cu dizabilități prin măsuri specifice integrării/ reintegrării pe piața muncii, marjând pe conceptul “angajare în muncă cu salariu”, în loc să opereze ca un “model terapeutic” și că ele vor oferi opotunități reale de tranziție pentru a ajuta oamenii să se pregătească și să intre pe piața muncii.

Obiectivele specifice:

Creșterea nivelului de cunoaștere a pieței muncii și a situației persoanelor cu dizabilități prin analize și studii specifice;

Creșterea nivelului de informare și conștientizare a grupului țintă cu privire la conceptul și beneficiile economiei sociale (ES) pentru sprijinirea itegrării pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități;

Înființarea Centrului de Resurse în Economia Socială în vederea susținerii dezvoltării Rețelei de Economie Socială;

Dezvoltarea competentelor și abilităților resursei umane implicate în susținerea rețelei de economie sociala (specialiști, manageri și formatori în economia socială);

Dezvoltarea și îmbunătățirea serviciilor specifice de ocupare pentru persoanele cu dizabilități.

Grupul țintă :

Grupuri vulnerabile: 80

Formatori implicați în economia socială: 20

Manageri ai întreprinderilor sociale: 3

Persoane cu dizabilități: 120

Specialiști implicați în economia socială: 20.

3.4.2. Infrastructura

Pentru desfășurarea activității restaurantului social sunt necesare echipamente specifice unei unități de alimentație publică de acest gen, nefiind diferențe, din acest punct de vedere, între acest restaurant și unul clasic.

Astfel pentru dotarea sălii de servire a mesei sunt necesare mese, scaune, fețe de masă, oliviere, pahare, suporturi servețele, tacâmuri și veselă. Sala de mese va fi dotată și cu alte elemente de decor (covoare, perdele, tablouri, statuete, lampadare, vaze cu flori, suporturi de lumânari, etc.) pentru a oferi o ambianța placută clienților.

Într-un colț al sălii de mese se va amenaja un minibar pentru a se putea oferi clienților apa minerală, cafea, sucuri și băuturi. Acest mini bar va fi dotat cu rafturi pentru băuturi, suporturi pentru pahare, mașină de făcut cuburi de gheață și automat de cafea.

Pe fiecare masa va exista, într-un suport de plastic – meniul zilei, actualizat cu oferta propusă pentru ziua respectivă. Pentru comenzile a la cart, ospătarul va înmâna clienților lista de meniuri.

Bucătăria restaurantului va fi dotată cu un aragaz cu 6 arzătoare – pentru a asigura un front de lucru flexibil, raspunzând astfel cererilor fluctuante de mâncare din anumite perioade ale zilei. Cuptorul este prevazut cu o hota pentru eliminarea gazelor arse și a mirosurilor, evitându-se astfel alterarea atmosferei din restaurant. În bucătărie vor fi amplasate 4 frigidere (unul pentru carne, unul pentru lactate/brânzeturi, unul pentru peste/fructe de mare și unul pentru legume/fructe) pentru ca bucătării să aibă la îndemană materia prima necesară realizării felurilor de mâncare și pentru a se respecta în același timp, normele de manipulare și păstrare a alimentelor perisabile, așa cum se poate observa din Figura 2.

Figura 2. Plan al bucătăriei IS Restaurant Social & Catering ASSOC București Spațiul

Bucătăria va beneficia și de utilarea cu mobilier specific (masă de tranșare, chiuvetă, de spalare alimente, chiuvetă de spălare vase, dulap pentu oale, tăvi, veselă și tacâmuri, dulap pentru pâine, rafturi cu materii prime utilizate frecvent cum ar fi condimentele), friteusă, mașină de tocat carne, mașină de curățat cartofi, coșuri de gunoi, așa cum se poate observa din Figura 3.

Figura 3. Plan bucătărie utilată în IS Restaurant Social & Catering ASSOC București

Spațiul destinat depozitării materiilor prime va fi de asemenea dotat cu 2 congelatoare (carne și pește) și cu recipienți, lăzi, și dulapuri pentru depozitarea materiilor prime aprovizionate. O platforma hidraulică va ușura deplasarea ambalajelor grele în depozit. O zonă specială va fi desinată ambalajelor din plastic și hârtie necesare pentru ambalarea și transportul alimentelor în cadrul serviciului de catering, aașa cum se poate observa din Figura 4.

Figura 4 . Planul compartimentării spațiului de depozitare și al bucătăriei IS Restaurant Social & Catering ASSOC București

3.4.3. Procesele de producție

Procesul de producție este similar oricărui restaurant, în senul în care pe baza unui plan de provizionare zilnic sau săptămânal și lunar, sunt aduse materiile prime și materialele în depozitul IS, de unde sunt prelucrate primar (tranșate, porționate), tot în același spațiu se vor depozita și semipreparatele.

Pentru a eficientiza și pentru a da rapiditate procesului de preparare a mâncării materiile prime prelucrate vor fi depozitate și în frigiderele din bucătărie.

În cazul catering-ului, datorită unui număr prestabilit de porții, procesul de producție este mai dinamic, materiile prime și alimentele sunt, astfel, preluate direct din magazie cu o zi înainte și introduse în procesul de realizare a felurilor de mâncare planificate.

Procesele de muncă sunt similare ce cele din alte restaurante, iar personalul restaurantului social este instruit periodic să urmeze aceste procese în realizarea preparatelor zilnice.

Metoda de producție în cazul restaurantului social este similară celei de serie mică sau de unicat, ceea ce presupune personal policalificat și utilaje multifuncționale, cum sunt cele care se intenționează a fi achiziționate pentru IS Restauranta Social & Catering ASSOC din București, și cele prezentate mai jos.

În procesele de producție se vor utiliza urmatoarele echipamente:

Tabelul 3

Echipamentele ce se vor utiliza în procesele de producție

În bucătărie se vor folosi urmatoarele instrumente de lucru, al căror cost l-am prezentat mai jos pentru că ne va fi util în determinarea costurilor inițiale, legate de mobilier și echipamente de lucru :

Tabelul 4

Instrumentele de lucru și costul lor

Pentru restaurant se va folosi o veselă compusă din următoarele elemente:

Tabelul 5

Elementele care compun vesela și costul lor

3.4.4. Resurse umane

Managementul întreprinderii sociale va fi asigurat de către o echipă formată din 8 persoane – un director de restaurant, un administrator, un contabil și 5 lucrători (3 bucătari, un chelner/barman și o femeie de serviciu). Suplimentar, pe masura dezvoltării serviciilor de catering, vor fi angajate, part-time, 2-3 distribuitori pentru asigurarea transportului alimentelor către clienții nostri.

Membrii filialei nou înființate vor fi membrii asociației ASSOC Baia Mare (stakeholdr-i primari). IS va fi subordontă filialei ASSOC din București. Așteptările acestor stakeholder-i sunt legate de succesul și durabilitatea noii afaceri.

3.4.5. Plan de marketing

Tinând cont de câteva din aspectele implicate de acest tip de afacere: produs-serviciu de înalta calitate, câstiguri reduse în primul an de activitate si de alti factori care pot influenta negativ mersul afacerii(inflatie, rata dobânzii) este deci obligatorie analiza atenta si conceperea unei foarte eficiente strategii de marketing si de promovare a serviciului oferit.

Politica firmei în domeniul marketingului si reclamei va pune accent pe unicitatea serviciului prestat.

Echipa manageriala va concepe o strategie de marketing care să continue metode și elemente specifice fiecărei etape din viața serviciului de catering.

Astfel, chiar în ziua deschiderii localului vor fi invitate personalități publice ale Sectorului 2 din București, oameni de cultură, oameni de afaceri de succes care se bucură de o bună reputație. Reclama în această perioada va fi bine orientată, țintând segmentul de piață urmarit de IS.

Acest lucru se va realiza prin intermediul:

Cărților de vizită trimise pe adresa societaților comerciale, a firmelor sau instituțiilor publice, culturale și de învățământ;

Difuzării de broșuri în cazul sosirii unor delegații străine sau desfașurării unor conferințe sau comunicări științifice în sectorul 2 din București;

Un mediu de comunicare în masă, radioul va fi o altă cale de a face reclamă; însă acest procedeu va fi folosit doar pe perioade scurte și intermitente;

înainte de lansarea afacerii, pentru a informa potețtialii clienți de intenția de a se dechide un nou serviciu de catering cu un anumit specific și diferențiat prin calitate;

în perioada caldă a anului(lunile iunie, iulie, august), reclama va fi mai intensă, mai incisivă ca de obicei, iar prin mesaj va fi adresabilă unui segment mai larg de consumatori. Motivul îl constituie evoluția cererii anuale din sectorul 2 din București și atragerea unui număr cât mai mare de consumatori.

În ceea ce priveste mesajul si conținutul reclamei: indiferent daca aceasta se face prin poștă, difuzare de brosuri sau radio ea se va axa pe ideea oferirii unui serviciu deosebit.

Ideea centrală pe care mesajul trebuie să o transmită este aceea a existenței unui serviciu select prin el însusi, ce se evidențiază mai ales prin calitate și seriozitate (comportament).

Textul mesajului va remarca varietatea meniului, originalitatea și calitatea acestuia. Se vor evita specificatii de preț, folosindu-se aluzii fine, subtile cu privire la nemulțumirea generala care arată că există puține servicii de calitate la un preț rezonabil.

Oricum, prețul specialitatilor culinare va fi în funcție de prțturile preparatelor echivalente oferite de concurenta; în acest caz prețul va fi asemanator. Diferențierile de preț vor apărea la “specialitățile casei”, acestea prevazând un preț mai ridicat ce trebuie sa demonstreze calitatea deosebita a produselor ce oferă siguranta unui serviciu receptionat ca unic.

3.4.6. Planificarea activităților

Tabelul 6

Diagrama Gantt a activităților necesare în vederea înființării unei noi IS Restaurant Social & Catering ASSOC în București

3.5. Analiza financiră

3.5.1. Csoturi inițiale

Costurile inițiale legate de deschiderea noii IS Restaurant Social & Catering ASSOC din București sunt:

Tabelul 7

Costurile inițiale legate de deschiderea noii IS Restaurant Social & Catering ASSOC din București

3.5.2. Csoturi fixe

Costurile fixe lunare legate de desfășurarea activității IS, sunt urmatoarele:

Tabelul 8

Costurile fixe lunare legate de desfășurarea activității IS

3.5.3. Csoturile variabile

Costurile variabile legate de nivelul producției IS per unitate de produs, pentru meniul prezentat anterior, și anume Supă de varză cu afumături + Snițel din piept de pui cu cartofi natur sunt urmatoarele:

Tabelul 9

Costulurile variabile legate de nivelul producției IS per unitate de produs, pentru Supă de varză cu afumături + Șițel din piept de pui cu carfori natur

Elementele de cost sunt prezentate cu caracter estimativ deoarece urmează să fie revizuite de către Directorul Financiar al ASSOC.

3.5.4. Prag de rentabilitate

Pragul de rentabilitate per unitate per luna = 20.253/(12 – 6,3) = 23.253 / 5,7 = 3.553 unități.

3.5.5. Proiecții privind atingerea pragului de rentabilitate

In aceste condiții numărul de unităti de produs care ar trebui să fie vândut zilnic este de aproximativ 3.553 / 20 zile = 177 de unități de produs.

3.6 Impactul întreprinderii sociale asupra misiunii organizației

Beneficiile pe care le aduce o astfel de întreprindere de economie socială sunt legate de comunicare directă cu beneficiarii, creșterea nivelului de stimă de sine a acestora, proiecția unei imagini clare asupra faptului că se poate ajunge la performanță economică și dezvoltare durabilă și lucrând cu persoane cu dizabilități.

Această întreprindere de economie socială pe care dorim să o înființăm ne va oferi instrumentele necesare respectării misiunii de promovare a asistenței sociale prin îmbunătățirea condițiilor de viață a persoanelor defavorizate și a viziunii organizației ASSOC, prin prisma căreia dorim să devenim o voce puternică în economia socială.

Lucru ce va duce la îndeplinirea obiectivelor strategice de promovare și dezvoltare a activităților de economie socială care se referă la organizarea de structuri viabile, care să vină în întămpinarea categoriilor aflate în stare de excluziune socială, prin respectarea valorilor ASSOC surpinse în valorile acestei organizații: Solidaritate, Demnitate, Parteneriat, Respect pentru natură.

Concluzii:

În cele ce urmează doresc să menționez care a fost motivul pentru care am ales acest proiect susținut de către ASSOC ca și exemplificare în această lucrarea științifică. Am optat pentru acest proiect deoarece, în primul rând, fac parte dintr-o asociație non-profit. Un alt motiv este faptul că datorită acestei asociații am realizat ce multe persoane defavorizate există și au nevoie de o mână de ajutor. Consider că societatea actuală este concentrată prea mult pe propria persoană, uitând de nevoile celor din jur, iar acest proiect (Restaurant Social & Catering ASSOC) sunt sigur ca are scopul de a ajuta și sprijini aceste persoane defavorizate.

Există potențial din studiul făcut în sectorul 2 din București pe o rază de 10 km estimează un volum de clienți de circa 18800 de persoane pe lună. Clienții vor deveni fideli odată ce vor gusta din preparatele culinare oferite de serviciul de catering așa cum s-a întâmplat în cadrul proiectului Restaurant Social & Catering ASSOC din Baia Mare.

Observăm atâtea avantajele menționate în lucrarea sțiințifică, dar țin să amintesc câteva:

instruirea și integrarea persoanelor defavorizare pe piața muncii unde vor putea aduce un plus comunității;

activități ecologice având ca scop protejarea mediului;

dezvoltare comunitară și dezvoltarea economiei locale;

ajutor social persoanelor în lipsuri.

Pe sfârșit as dorii să remarc faptul că economia socială, din fericire, este într-o continuă creștere și dezvoltare și e o bucurie să vedem proiecte sociale care se ridică și sunt gata să aduca o schimbare pozitivă și semnificativă în comunitate.

Bibliografie:

Adaptare după Evans, Joel R.; Berman, Barry – „Essentials of Marketing”, Macmillan Inc., New York, 1984, p. 465, citat în Stanciu, Sica – “Introducere în marketingul organizațiilor non-profit”, Editura Universițătii din București, București, 1999, p.56 [2]

Centrul internațional de cercetare și informare pentru economia publică [1].

http://city.eva.ro/adrese-restaurante-in-sector-2-bucuresti. [6].

http://library.usmf.md/old/downloads/ebooks/Dogotari_Marketing_farmaceutic_2013/Dogotari_Marketing_farmaceutic_2013.pdf

http://proactiv-org.ro/files/economia_sociala_in_europa.pdf

http://proactiv-org.ro/files/economia_sociala_in_romania.pdf

http://www.apubb.ro/wp-content/uploads/2011/02/Marketing_suport_de_curs.pdf

http://www.csnmeridian.ro/files/docs/Economia%20Sociala.pdf

http://www.eesc.europa.eu/resources/docs/a_ces11042-2012_00_00_tra_etu_ro.pdf

http://www.fdsc.ro/library/prometeus/ATLAS.pdf

http://www.mihaelaivan.ro/advertising/ce-este-marketingul-social/

http://www.mpt.upt.ro/doc/curs/gp/Communication_skills.pdf

http://www.onrc.ro/romana/statistici.php [3].

http://www.ps2.ro/Pagini/DespreNoi/Date_Statistice_Sector_2.pdf [4].

http://www.ps2.ro/Pagini/DespreNoi/Date_Statistice_Sector_2.pdf [5].

http://www.rasfoiesc.com/business/marketing/comunicare/NOTIUNI-GENERALE-DESPRE-COMUNI34.php

http://www.referatele.com/referate/economie/online3/Comunicarea-interumana–COMUNICAREA-VERBALA–CONVORBIREA-NON-VERBALA-referatele-com.php

http://www.ropes.ro/web/upload/documents/Raport%20de%20cercetare_economie%20sociala%20in%20Ro_1.pdf

http://www.stiucum.com/marketing/marketing-social-politic/Particularitatile-marketingulu94375.php

www.enterprisingnonprofits.ca/resources/social-enterprise-marketing-toolkit