Integrarea In Uniunea Europeana Si Impactul Asupra Pietei Bursiere

Economie

Integrarea In Uniunea Europeana Si Impactul Asupra Pietei Bursiere

Byadmin ianuarie 1, 2024

Introducere

De-a lungul istoriei sale, Uniunea Europeană a devenit un actor din ce în ce mai complex, atât din punct de vedere al relațiilor între membrii săi, cât și a modului de raportare la sistemul internațional.

Creată inițial ca un sistem de cooperare economică, Uniunea Europeană s-a extins în zona politică, atât din punctul de vedere al relațiilor dintre statele membre, cât și al modului de raportare la alți factori internaționali.

Ideea integrării, ca proces complex de folosire a interdependențelor dintre economiile naționale în scopul realizării cu forțe unite a unor obiective de interes comun, a apărut de multă vreme și a parcurs un șir întreg de etape și cunoscând numeroase forme.

Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, au fost adoptate dispoziții speciale pentru a facilita și a sprijini aderarea în bune condiții a acesteia și, în același timp, pentru a proteja buna funcționare a politicilor și instituțiilor UE.

Prin aderarea sa la Uniunea Europeană, România a acceptat să își asume drepturile și obligațiile care revin fiecărui stat membru. Conform practicii obișnuite, Comisia monitorizează aplicarea legislației (acquis-ul comunitar) pentru a se asigura de

respectarea acestor obligații. Aderarea României a fost însoțită și de o serie de măsuri de acompaniere specifice, instituite pentru a preveni sau pentru a remedia deficiențele în domeniile siguranței alimentelor, fondurilor agricole, reformei sistemului judiciar și luptei împotriva corupției. Pentru ultimele două componente a fost stabilit un mecanism de cooperare și verificare, cu definirea unor obiective specifice pentru a oferi cadrul necesar monitorizării progreselor în aceste domenii. Acest mecanism a fost instituit pentru a îmbunătăți funcționarea sistemului legislativ, administrativ și judiciar și pentru a remedia deficiențele grave în lupta împotriva corupției. Scopul mecanismului de cooperare și verificare este de a asigura adoptarea acelor măsuri care să garanteze românilor și celorlalte state membre că deciziile, normele și practicile administrative și judiciare din România corespund cu cele din restul Uniunii Europene. Progresele în domeniul reformei sistemului judiciar și în domeniul luptei împotriva corupției vor permite cetățenilor și întreprinderilor din

România să se bucure de drepturile care le revin în calitate de cetățeni ai Uniunii Europene. Fără progrese ireversibile în aceste domenii, România riscă să fie incapabilă să aplice în mod corect dreptul comunitar.

Capitolul 1

Integrarea României în Uniunea Europeană

Unul din obiectivele strategice prioritare ale politicii Uniunii Europene în etapa de dezvoltare este „extinderea care reprezintă o șansă istorică de a crea o Europă mai puternică, mai vastă și mai stabilă.”La încheierea reuniunii de la Goteborg, din iunie 2001, cei 15 șefi de state și de guverne ai Uniunii Europene au dat un puternic impuls extinderii europene, considerând-o a fi „un proces ireversibil, prin care candidații rămași în urmă trebuie ajutați să recupereze handicapul pe care îl au față de ceilalți.”

Președintele Comisiei Europene referindu-se la semnificația pe care o are pentru noile țări candidate, integrarea în Uniunea Europeană, sublinia:

„reîntoarcerea la viață și la istorie a atâtor țări europene rămase decenii întregi la marginea continentului nostru ne-a obligat în acești ani și ne impune încă să abordăm problema extinderii Uniunii .”

1.1. Criterii de aderare a României la Uniunea Europeană

Extinderea Uniunii Europene spre est urmărește o serie de beneficii politice, economice și geo-strategice.

În privința beneficiilor politice trebuie pornit de la aprecierea că scopul fundamental al Uniunii este promovarea păcii, securității și stabilității între țările europene. De aceea și efectele extinderii trebuiesc judecate în funcție de acest criteriu. Democrația, statul de drept și respectarea drepturilor omului sunt cerințe obligatorii pentru calitatea de membru al Uniunii Europene. Lărgirea va promova cooperarea în domeniul justiției și afacerilor interne, al luptei împotriva terorismului, crimei organizate și traficului de droguri care amenință securitatea cetățenilor pe continent.

În ceea ce privește democrația și statul de drept ar putea fi menționate următoarele aspecte:

Adoptarea și aplicarea unui pachet cuprinzător de măsuri de reformă în domeniul administrației publice, cu accent pe formarea unui corp profesionist și independent de funcționari publici;

Întărirea capacității de formulare de politici la nivelul instituțiilor guvernamentale;

Restrângerea utilizării ordonanțelor și ordonanțelor de urgență ca instrumente de legiferare;

Asigurarea unui volum adecvat de resurse pentru administrațiile locale, corelat cu responsabilitățile atribuite;

Intensificarea luptei împotriva corupției, în special prin clarificarea competențelor și o mai bună coordonare între organismele implicate;

Garantarea independenței justiției și îmbunătățirea funcționării aparatului judiciar prin introducerea de criterii obiective de recrutare și promovare și asigurarea unui nivel adecvat de pregătire profesională;

Îmbunătățirea punerii în aplicare a hotărârilor civile;

Dezvoltarea unui sistem de probațiune eficient și limitarea utilizării arestării preventive;

Continuarea reformei Poliției prin adoptarea Legii privind organizarea Poliției și a Statutului Polițistului, finalizarea demilitarizării Poliției și transferarea ofițerilor de poliție în jurisdicția tribunalelor civile;

Revizuirea secțiunilor din Codul Penal privind ultrajul verbal și ofensa adusă autorităților în vederea asigurării deplinei libertăți de expresie.

Referitor la drepturile omului și protecției minorităților, Comunitatea Europeană acorda o atenție sporită următoarelor probleme:

Finalizarea reformei radicale a sistemului de îngrijire a copilului în conformitate cu Strategia guvernamentală în domeniul protecției copilului aflat în dificultate, inclusiv asigurarea unor resurse bugetare adecvate;

Menținerea moratoriului asupra adopțiilor internaționale până când noua legislație compatibilă cu interesul superior al copilului și obligațiile internaționale ale României este adoptată iar capacitatea administrativă pentru aplicarea noii legislații va fi asigurată;

Asigurarea unui sprijin financiar și administrativ adecvat pentru implementarea Strategiei guvernamentale pentru îmbunătățirea situației romilor;

Crearea și funcționarea adecvată a unui sistem eficient de anchetare a plângerilor împotriva comportamentului necorespunzător al Poliției;

Asigurarea unui sprijin financiar și administrativ adecvat pentru implementarea Strategiei naționale pentru îmbunătățirea situației persoanelor cu handicap;

Înființarea și funcționarea corespunzătoare a instituțiilor de prevenire și combatere a tuturor formelor de discriminare.

1.2. Avantaje și dezavantaje ale integrării României în Uniunea Europeană

Beneficiile economice. Țările Europei Centrale și de Est reprezintă o importantă piață pentru Uniunea Europeană. Cu o populație de 106 milioane de persoane și o suprafață de 1,1 milioane kmp, Europa Centrală și de Est reprezintă 33% din populația Uniunii Europene 15. Extinderea Pieței Interne Unice cu peste 100 milioane de consumatori este de natură să imprime un nou dinamism economiei Europei, și să permită o creștere semnificativă a activității economico-comerciale din țările Uniunii Europene. Printre cele mai importante puncte atinse de Uniunea Europeană se numără:

Realizarea stabilității macroeconomice, în special prin implementarea reformelor structurale;

Promovarea competitivității prin restructurarea și orientarea către piață a întreprinderilor, inclusiv continuarea procesului de privatizare, stimularea investițiilor autohtone și străine, simplificarea procedurilor legale și administrative, implementarea unor noi proceduri de faliment și stabilizarea și sporirea transparenței regulilor de privatizare și de funcționare a afacerilor;

Implementarea unui plan de restructurare a sectorului siderurgic în conformitate cu cerințele comunitare și aplicarea de planuri de viabilizare a întreprinderilor siderurgice;

Implementarea unui plan de restructurare a TAROM în scopul reducerii pierderilor financiare;

Accelerarea procesului de creare a unei piețe funciare funcționale prin dezvoltarea unei politici de concentrare a terenurilor agricole, finalizarea emiterii titlurilor de proprietate și consolidarea drepturilor de proprietate;

Dezvoltarea unei politici cadru pentru creditul rural și infrastructura financiară rurală, cu sprijinul financiar al organismelor financiare internaționale și al UE;

Crearea unui cadru legal și economic prietenos pentru IMM-uri, cu accent în special pe continuarea simplificării procedurilor de înregistrare și autorizare.

Beneficiile legislativ – administrative. Au în vedere adoptarea acquis-ului comunitar, adică a legislației Uniunii Europene și asumarea obligațiilor ce revin statelor membre ale acesteia.

Evaluarea făcută de Comisia Europeană la finele anului 1998 asupra stadiului îndeplinirii de către România a criteriilor menționate mai sus a consemnat unele realizări în domeniul politic, dar în același timp a semnalat grave rămâneri în urmă și chiar regrese în ceea ce privește domeniul economic și armonizarea cu acquis-ul comunitar. În acel moment România se afla din punct de vedere economic într-un moment critic. La nivel macroeconomic, situația era într-o evidentă deteriorare față de perioada precedentă, iar procesul de reformă era mult încetinit. Statul nu reușise să impună o disciplină financiară fermă în unitățile economice și să controleze punctele nevralgice ale sectorului financiar în ansamblu. Ritmul dezamăgitor al reformei economice și structurale a dus la deteriorarea rapidă a balanței comerciale și de plăți și a pus în pericol macrostabilizarea, iar în ceea ce privește acquis-ul comunitar măsurile întreprinse în justiție și în domeniul asigurării ordini publice au fost apreciate ca nesatisfăcătoare.

Din punct de vedere geo-strategic lărgirea Uniunii Europene oferă importante beneficii pentru Uniune. Prin creșterea forței sale economice, comerciale și științifice Uniunea se va putea manifesta ca o importantă forță politică, fiind recunoscută ca un actor important în viața politică internațională.

Calitatea de membru al Uniunii Europene va avea un impact major asupra tuturor aspectelor vieții economice, politice și sociale.

În plan politic, mecanismele de adoptare a deciziilor vor trebui reconfigurate, în sensul unui transfer de competențe către instituțiile comunitare; în același timp, România va beneficia de posibilitatea de a participa, în cadrul Uniunii, la complexele procese decizionale colective, putând astfel să-și promoveze și să-și apere mai bine interesele. Printre beneficiile aderării României pot fi menționate:

creșterea și diversificarea exporturilor pe piața țărilor membre ale Uniunii Europene, ca și sporirea concurenței din partea produselor comunitare pe piața românească, vor determina îmbunătățirea calității produselor românești conform standardelor europene, îmbunătățire de care vor beneficia și consumatorii români;

partenerii comerciali români ai țărilor membre ale Uniunii vor avea posibilitatea de a cunoaște înaintea altor categorii profesionale, politica și mecanismele pieței interne a grupării, câștigând astfel pe termen lung numai datorită acestui avantaj;

producătorii agricoli ar putea, de asemenea, beneficia de sprijin financiar de restructurare în perioada de preaderare, transformându-se din perdanți în câștigători, dar pentru aceasta vor trebui să învețe să apeleze la consultanță;

un climat politic și economic stabil care ar stimula o dezvoltare durabilă;

predictibilitate și stabilitate crescute ale mediului economic;

creșterea competitivității pe piața internă, ceea ce va conduce la motivarea și stimularea agenților economici autohtoni în sensul sporirii productivității și a eficienței prin dezvoltarea de noi produse și servicii, introducerea tehnologiilor moderne și diminuarea costurilor de producție;

dezvoltarea comerțului, un stimul important atât pentru economia națională cât și pentru piața forței de muncă;

accesul sporit la piețele de capital și investiții europene, la noile echipamente și sisteme informaționale, la “know-how”-ul managerial și tehnicile organizaționale din țările dezvoltate;

prezența agenților economici români pe o piață unică de mari dimensiuni și cu o importanță deosebită;

oportunități deosebite oferite de implementarea Uniunii Economice și Monetare;

întărirea securității naționale prin integrarea în mecanismele de Politică Externă și de Securitate Comună;

oportunitatea de a participa plenar la procesele de luare a deciziilor privind viitoarea configurare a Europei;

creșterea prestigiului și consolidarea statutului României în relațiile cu alți actori statali, atât pe plan politic, cât și economic;

dobândirea de către cetățenii români a drepturilor decurgând din acordarea “cetățeniei europene”;

perspective de perfecționare profesională și acces pe piața europeană a muncii pentru cetățenii români;

eliminarea barierelor vamale, formându-se astfel cea mai mare piață unică din lume, cu peste 450 de milioane de consumatori;

extinderea Uniunii Europene prin ingerarea de noi state est-europene asigură stabilitatea și securitatea flancului estic al Uniunii;

se estimează un boom al investițiilor străine în economia României, ca urmare a garanției stabilității economice și politice pe care o presupune statutul de stat membru.

Costurile imediate ale pre-aderării României:

Prețul gazelor naturale din producția internă trebuie să ajungă, până în ianuarie 2007, la nivelul prețului de import. Scumpirile vor fi trimestriale.

La energie nu există un preț-țintă care trebuie atins o dată cu aderarea la UE. Estimările din 2004 indicau creșteri de tarife la electricitate cu până la 50% în următorii doi ani.

Eliminarea subvenției acordate producătorilor și distribuitorilor va duce la scumpirea energiei termice. Reducerea subvenției se face în trei tranșe anuale de 33%, prima fiind deja operată la 1 ianuarie 2005. Din ianuarie 2007, populația își va putea alege furnizorii de electricitate și gaze naturale, când cele două piețe vor fi complet liberalizate, dar asta nu va schimba datele problemei în ce privește majorarea prețurilor.

Până la 1 ianuarie 2007, autoritățile de stat trebuiau sa unifice polițele obligatorii de răspundere civilă auto (RCA) cu asigurarea Carte Verde ( valabilă numai în afara teritoriului României). Efectul era următorul: proprietarii de mașini erau obligați să plătească prețuri piperate în contul acestei polițe, indiferent dacă călătoreau sau nu cu mașina în afara granițelor țării.

Românii vor putea dobândi dreptul de muncă în țările Uniunii Europene, conform acordurilor stabilite cu fiecare stat membru în parte, abia din 2009 și 2014.

Accizele la energie electrică, introduse din aprilie 2005, vor fi majorate gradual pentru a ajunge la nivelul impus de UE, 1 euro/MWh la consumatorii casnici. Accizele la benzina fără plumb vor crește cu aproape 32 de euro/1.000 l, astfel încât la 1 ianuarie 2011 să ajungă la 359 euro/1.000 l. Accizele la motorină vor crește până în ianuarie 2013 cu încă 70 de euro/1.000 l. Accizele la păcură se vor dubla până în ianuarie 2007, ajungând la 13 euro/tonă.

Zonele defavorizate vor dispărea din ianuarie 2011. Până atunci vor fi retrase treptat toate facilitățile fiscale de care se bucură acestea. Pe 1 ianuarie 2012 vor fi desființate și zonele libere.

Cetățenii europeni vor putea cumpăra terenuri în România pentru stabilirea de reședințe secundare abia în 2012. Începând cu 2014, europenii vor putea cumpăra și teren agricol și forestier.

Până în 2007, România trebuie să-și înregistreze la Comisia Europeană toate produsele agroalimentare cu denumire de origine, pentru a beneficia de protecția comunitară.

Sistemul de sprijin financiar al agricultorilor va fi adaptat celui practicat în UE. Se pare că statul român a lăsat subvenționarea producătorilor agricoli pe seama Uniunii Europene, care promitea o susținere financiară puternică mai ales pentru fermierii viabili. Chiar în condițiile în care aceștia nu vor mai beneficia de subvenții interne, ei vor avea parte de un sprijin din partea UE de 2-3 ori mai mare față de ce primesc în prezent. Acest sprijin va fi însă condiționat de îndeplinirea unor norme europene, printre care cea mai importantă va fi încadrarea în standardele europene de siguranță alimentară.

Capitolul 2.

Piața de capital din România

2.1 Piața de capital – definire

În orice economie de piață există și funcționează o piață financiară, mai mult sau mai puțin dezvoltată și, aceasta reprezintă locul unde se întâlnește oferta cu cererea de fonduri financiare.

Piața financiară este formată din două mari sectoare: sectorul bancar (sau piața creditului) și sectorul titlurilor financiare (sau piața financiară în sens restrâns).

Piața bancară (piața creditului) privește relația de credit având la bază active financiare fără caracter negociabil – disponibilitățile bănești sunt atrase la bănci și apoi utilizate de către acestea pentru creditarea celor în căutare de fonduri (avem de-a face în acest caz cu o finanțare indirectă).

Piața financiară în sens restrâns (piața titlurilor financiare) este structurată în piața monetară și piața de capital. Piețele monetare sunt specializate în tranzacții cu titluri pe termen scurt (până la 1 an) cum ar fi: depozitele bancare, cecuri, bilete la ordin, certificate de depozit, cambii și altele. Prețul dreptului de a utiliza fondurile oferite astfel pe piața monetară este reprezentat în principal de dobândă.

Piețele de capital, cele asupra cărora ne vom apleca cu precădere pe parcursul acestei lucrări sunt specializate în domeniul tranzacțiilor cu active financiare pe termen mediu și lung. Aceste titluri financiare sunt reprezentate în principal de acțiuni și obligațiuni. Pe piața de capital apare o relație directă între posesorul de fonduri (investitorul) și cel aflat în căutare de resurse financiare și care va emite titluri, urmând ca în schimb să primească fondurile de care are nevoie.

Piața de capital reprezintă o piață specializată unde se întâlnesc și se reglează în mod liber cererea și oferta de active financiare pe termen mediu și lung. Concret, este vorba despre o piață pe care se tranzacționează în mod liber valori mobiliare (acțiuni, obligațiuni), piață ce are drept rol principal mobilizarea capitalurilor persoanelor (fizice/juridice) care economisesc (cumpărătorii de acțiuni și obligațiuni) și care urmăresc plasarea profitabilă a acestor capitaluri; aceste fonduri sunt atrase de către emitenții de acțiuni/obligațiuni, ce sunt în căutare de capital în vederea finanțării unor proiecte de investiții.

Desigur, piața de capital prezintă interes și din alte puncte de vedere, permițând preluarea controlului asupra unor societăți prin achiziții semnificative de acțiuni sau obținerea unor câștiguri pe termen scurt prin specularea modificărilor de curs ale valorilor mobiliare.

În funcție de momentul în care se realizează tranzacția, piața de capital se împarte în două segmente:

– Piața primară. Este piața pe care emisiunile noi de valori mobiliare sunt negociate pentru prima dată. Concret, este vorba de procesul prin care intermediarii financiari, care de regulă fac legătura între societatea emitentă și investitori, se obligă să plaseze valorile mobiliare nou emise în schimbul unui comision;

– Piața secundară. Odată puse în circulație valorile mobiliare pe piața primară, acestea fac obiectul tranzacțiilor pe piața secundară. Funcționarea efectivă a pieței secundare se realizează prin intermediul piețelor de negocieri sau organizate: este în principal vorba de bursa de valori și de piața extrabursieră (sau piața OTC – Over the Counter Market).

Diferența dintre cele două forme organizate ale pieței de capital (bursa și piața OTC) consta în existența unor condiții și criterii de eficiență economico-financiară, de informare a investitorilor, referitoare la numărul de acțiuni puse în circulație, etc. pentru accesul la bursă, conferind societății cotate pe această piață garanții superioare pentru investitori. De asemenea există diferențe între modul de funcționare și organizare a celor două piețe – bursa de valori este o piață de licitație în timp ce piața Rasdaq este o piață de negociere.

În Tabelul 2.1 se prezintă comparativ caracteristicile burselor propriu-zise și cele ale piețelor interdealeri (OTC).

Rațiunea de a fi a piețelor secundare ține, de fapt, de facilitățile pe care le oferă pentru încheierea și executarea tranzacțiilor cu titluri financiare; astfel, în cazul burselor, concentrarea schimburilor într-un spațiu determinat asigură accesul direct la informația de piață și, deci, lichiditatea și transparența, ca și economie de costuri. Dacă, însă, acest acces poate fi realizat fără localizarea schimburilor, prin utilizarea tehnicii electronice, o bursă propriu-zisă poate deveni, teoretic, inutilă. De altfel, bursele de valori din principalele centre financiare, îndeosebi în SUA, suferă tot mai mult concurența piețelor de negocieri, a piețelor bursiere de tip OTC.

Tabelul 2.1.

Mai mult, odată cu progresele tehnologice se vorbește despre un nou tip de piață bursieră, piața electronică, respectiv aceea în care informația se transmite și se prelucrează prin utilizarea unor sisteme de computere. În fond, nu este vorba de o piață diferită în raport cu cele două categorii prezentate mai sus, ci una modernizată, organizată în conformitate cu facilitățile pe care le oferă "era electronică". Pe oricare din cele două tipuri de piețe se pot utiliza facilitățile oferite de tehnica electronică, iar astfel de progrese s-au și făcut în marile centre financiare. Chiar dacă viitorul său pare a fi pus sub semnul întrebării de ansamblul de perfecționări pe care le-a cunoscut piața financiară în anii '80, bursa tradițională, cu tranzacții publice, vacarm și emoții, nu și-a pierdut fascinația pe care o exercită asupra publicului larg și nici suportul din partea specialităților. Sala de negocieri plină de agenți de bursă rămâne imaginea tipică a acestei piețe.

2.2 Piața primară de capital

Firmele organizate ca societăți pe acțiuni, comunitățile locale, guvernele, organizațiile internaționale pot emite valori mobiliare pe care să le vândă investitorilor și să-și crească fondurile (capitalurile) de care dispun. Acest proces este cunoscut ca piața primară. Deci, piața primară este piața pe care sunt emise, adică sunt vândute pentru prima oară activele financiare, în speță acțiunile.

Piața primară asigură emisiunea și prima vânzare-cumpărare a titlurilor financiare (spre exemplu, când o societate emite acțiuni la constituire), permițând finanțarea activității agenților economici prin atragerea capitalurilor financiare disponibile. Piața primară se organizează prin intermediul băncilor sau a societăților de valori mobiliare care sunt specializate pentru acest gen de operațiuni și, astfel, se realizează distribuirea titlurilor de către emitenți și, respectiv plasamentele de către investitorii interesați, în cele mai bune condiții.

Piața primară, prin faptul că realizează plasarea în public a acțiunilor și a altor active financiare emise de firme, are rolul de alocare a capitalului, ceea ce echivalează cu o funcție de finanțare. Ea este, deci, piața pentru noi capitaluri de care au nevoie firmele și alte organizații.

Piața primară sau piața noilor emisiuni, este o componentă a pieței de capital care furnizează capital nou pe termen lung. Cei care se împrumută pe piața primară pot să-și crească propriul capital prin noi investiții sau pot să-și convertească capitalul privat în capital public, procesul din urmă purtând denumirea de going public, adică procesul prin care o firmă privată cu răspundere limitată se transformă într-o societate pe acțiuni, începând prin urmare să fie cotată la bursă.

Oferta de capital provine din procesul de economisire, adică din ceea ce rămâne la deținătorii de venituri, după satisfacerea nevoilor de consum ale acestora. Ofertanții de fonduri (investitorii) pot fi individuali sau instituționali (colectivi).

Investitorii individuali se compun din persoanele fizice și juridice care au o pondere numerică mare, în schimb tranzacțiile realizate de ei sunt modeste în ceea ce privește valoarea activelor financiare implicate.

Ei pot să-și plaseze economiile urmând să păstreze activele financiare un timp îndelungat (până la scadență, în cazul celor care au scadență) obținând un venit din fluxul de numerar periodic (dividende sau dobânzi) și din câștigul de capital realizat la vânzarea sau răscumpărarea activelor financiare. În acest caz vorbim de investitori pasivi. Dacă, însă, investitorii individuali urmăresc să beneficieze de cursul bursier favorabil, vânzând și cumpărând în mod activ active financiare oferite de piață, vorbim de investitori activi.

Investitorii instituționali se compun din firme și instituții financiare care tranzacționează active financiare de valori importante. Aceștia includ: băncile, societățile de investiții, fondurile mutuale, casele de pensii etc. Unii din acești investitori au apărut și s-au dezvoltat datorită faptului că pentru investitorii individuali plasarea direct la bursă a fondurilor poate apărea ca dificilă datorită necunoașterii regulilor de funcționare și a circuitelor pentru investiții sau sumelor modeste de care dispune un investitor individual.

Cererea de capital pe termen lung poate să vină de la firmele nefinanciare, serviciile publice, instituțiile financiare, statul și administrațiile sale.

Deținătorii de capital, investitorii, pot achiziționa valori mobiliare, fie din cele existente deja în circulație, de la cei care le dețin și doresc să le vândă, fie din cele oferite de emitent pentru subscripție (cumpărare) investitorilor potențiali. Operațiunea din urmă este cunoscută sub denumirea de emisiune de valori mobiliare.

2.3. Piața secundară de capital

Piața primară este indispensabil legată de existența unei piețe secundare. Piața secundară este piața pe care acțiunile și alte active financiare sunt comercializate între investitori după ce acestea au fost emise de firmă.

Piața secundară îndeplinește un rol diferit și complementar față de piața primară. Ea asigură cadrul necesar pentru tranzacționarea valorilor mobiliare (acțiunilor, în speță) deja emise pe piața primară.

Existența pieței secundare de capital, în general, este vitală pentru firmele care doresc să-și crească finanțarea pe termen lung. Potențialii investitori pe termen lung nu vor fi, în general, pregătiți să accepte emisiune de acțiuni sau obligațiuni (să cumpere aceste titluri) daca nu există posibilitatea lichidării investiției lor în orice moment decis de ei.

Din cauză că pentru firme nu este convenabil (eficient) să păstreze permanent numerar la dispoziție pentru răscumpărarea valorilor mobiliare (cele care prezintă această posibilitate), este nevoie pentru acest lucru să existe piața secundară unde deținătorii de valori mobiliare să poată vinde aceste valori mobiliare (să-și lichideze sau să-și diversifice investițiile).

Absența facilităților permise de piața secundară tinde să conducă la imposibilitatea creșterii finanțării pe termen lung sau cel puțin să facă această finanțare foarte costisitoare datorită creșterii veniturilor cerute de investitori într-o astfel de situație.

Piața secundară poate fi definită ca fiind o piață pe care valorile mobiliare sau alte active sunt revândute sau cumpărate, ea fiind distinctă de piața primară pe care activele sunt vândute pentru prima oară.

Un exemplu de piață secundară este bursa de valori care este o piață secundară în care activele financiare sunt tranzacționate, cu toate că ea este, de asemenea, o piață primară unde aceste valori mobiliare sunt emise pentru prima oară. Un alt exemplu de piață secundară este piața ipotecară (mortage market) în SUA, în care deținătorii de polițe ipotecare, atunci când au nevoie de fonduri, pot dispune de proprietatea lor înainte de scadență.

Investitorii potențiali nu cer numai existența posibilității lichidării valorilor mobiliare pe care le dețin, ei sunt interesați de asemenea și dacă investițiile lor sunt evaluate în mod eficient (dacă prețurile sunt corecte).

Piața secundară este în mod obișnuit mai extinsă decât piața primară și îndeplinește, așa cum am văzut, o funcție importantă în economie. O economie sănătoasă depinde de efectuarea de transferuri eficiente de fonduri de la cei care le economisesc la firmele și indivizii care au nevoie de capital; adică economia depinde de piețele eficiente.

O piața eficientă este o piață în care prețurile valorilor mobiliare se ajustează rapid la anunțarea noilor informații, astfel încât prețurile curente de piață reflectă integral toate informațiile disponibile, inclusiv riscul.

Pentru ca o piață să fie eficientă trebuie să îndeplinească următoarele informații:

a) Un mare număr de indivizi care-și maximizează profitul trebuie să analizeze și să evalueze valorile mobiliare și să acționeze independent unul de celalalt.

b) Noile informații în legătură cu valorile mobiliare trebuie să ajungă pe piață în mod întâmplător (necontrolată).

c) Investitorii, prin reacția rapidă la noile informații, trebuie să determine modificarea prețurilor valorilor mobiliare astfel încât ele să reflecte influența întregii cantități de informații disponibile.

Implicația existenței pieței eficiente constă în faptul că prețul furnizează întotdeauna o indicație imparțială a valorii unui instrument financiar. Cu toate acestea, existența piețelor eficiente este o pasăre rară.

Piața secundară nu este o piață perfectă. Dacă ar fi o astfel de piață ar trebui să existe un număr suficient de mare de cumpărători și vânzători și toți participanții să fie destul de neinfluențați de piață astfel încât nici unul să nu poată influența prețurile bunurilor ce se tranzacționează, adică prețul pieței să fie determinat de egalitatea ofertei cu cererea. De asemenea, pentru o piață perfectă se cere ca să nu existe costuri de tranzacționare or impedimente care să împiedice oferta și cererea de bunuri. În literatura de specialitate aceste costuri variate și impedimente sunt cunoscute ca “fricțiuni”.

În cazul piețelor financiare, fricțiunile se referă la:

comisioane cerute de brokeri;

diferențele bid-ask cerute de dealeri;

cheltuieli cu gestionarea ordinelor și decontarea lor;

impozite (mai ales pe câștigul de capital) și comisioane;

costuri aferente culegerii de informații în legătură cu activul financiar;

restricții de tranzacționare, cum ar fi restricțiile impuse schimbului pentru mărimea poziției pe care o ia cumpărătorul sau vânzătorul în cazul activului financiar respectiv;

restricții pentru creatorii de piață și solicitările de marjă (existența unei sume de bani în cont pentru executarea tranzacției);

întreruperea tranzacției care poate fi impusă de către reglementatorii unde sunt tranzacționate activele financiare.

Scopul pieței secundare a acțiunilor este acela de a furniza lichidități investitorilor care investesc în acțiuni. În lipsa acestei posibilități de a recurge la piața secundară pentru obținerea lichidităților necesare, tranzacționarea pe piața primară ar fi serios afectată și capacitatea firmelor de a obține capital ar fi serios amputată, deoarece investitorii nu vor dori să-și imobilizeze fondurile în acțiuni (sau alte active financiare) care nu sunt ușor convertibile în bani lichizi (bani gheață sau cash) atunci când au nevoie de ei.

Pentru a pune în contact potențialii vânzători cu potențialii cumpărători de acțiuni (active financiare) constituie un avantaj important (dar nu o condiție necesară) de a avea o organizație care să se ocupe de acest lucru. Astfel, rolul unei asemenea organizații este de a facilita schimbul activelor financiare. În acest caz vorbim de bursă, care poate fi organizată având un loc de amplasament, un sistem de linii telefonice sau, cum a devenit mai obișnuit, ea poate fi o rețea de calculatoare.

Piața titlurilor financiare este prin natura sa o piață deschisă, publică, în sensul că plasamentul se efectuează în marea masă a investitorilor, iar tranzacțiile cu hârtii de valoare au un caracter public. Pe de altă parte, în practică există și emisiuni și plasamente private de titluri, dar acestea nu fac obiectul reglementărilor și nu beneficiază de mecanismele specifice unei piețe financiare publice.

În condițiile actuale, relațiile dintre deținătorii de fonduri și utilizatorii acestora se stabilesc prin intermediul unor instituții financiare specializate – societățile financiare (non-bancare). Denumite și bănci de investiții sau de plasament, ele îndeplinesc următoarele funcții principale: angajamentul de distribuire a titlurilor financiare la emisiune (engl. under- writing); distribuția primară și secundară; comerțul cu titluri (engl. dealing), respectiv vânzarea și cumpărarea de titluri în nume și pe cont propriu; intermedierea (engl. brokerage, fr. courtage) în comerțul cu titluri, respectiv vânzarea/cumpărarea acestora în contul unor terți.

Totodată, instituțiile de acest tip se pot specializa pe una sau mai multe din activitățile de mai sus; astfel, unele acționează prioritar pe piața primară, asigurând distribuirea și plasamentul noilor emisiuni; altele, care acționează numai pe piața secundară, se mai numesc societăți de bursă sau firme broker/dealer.

În ultima perioadă au apărut societăți financiare care au drept obiect de activitate realizarea unor investiții cu grad mai redus de lichiditate și risc important. Numite în literatura anglo-saxonă merchant banks (bănci de afaceri), ele desfășoară activități în domenii cum sunt: fuziunile și achizițiile de firme (engl. mergers and acquisitions business), operațiuni cu capital de risc (engl. venture capital), crearea de noi produse financiare (titluri derivate și sintetice).

Pe lângă participanții activi la piața titlurilor financiare, există și o serie de instituții care îndeplinesc funcții adiacente, dar deosebit de importante pentru funcționarea acestei piețe: firme de evaluare a calității titlurilor financiare (engl. rating agencies), firme de control financiar (engl. auditing agencies), firme de consultanță financiară (engl. consulting agencies), firme de marketing financiar. Pe de altă parte, funcțiile pasive enumerate mai sus pot fi îndeplinite și de societățile financiare sau de firme de broker/dealer.

În esență deci, societățile bancare acționează pe piața creditului, forma tipică fiind băncile comerciale, în timp ce societățile financiare acționează pe piața titlurilor financiare; principalele deosebiri dintre cele două mari categorii de agenți ai pieței financiare sânt prezentate în Tabelul 2.2.

Tabelul 2.2 – Deosebirile dintre societățile bancare și societățile financiare

2.4 Piața de capital din România și evoluția acesteia în ultima perioada

2.4.1 Piața extrabursieră RASDAQ

Piața Rasdaq a început în 2007 tranzacționarea acțiunilor a 39 de noi emitenți, în general din sectorul turistic. Ca prezențe notabile remarcăm Compania Hotelieră Intercontinental (RCHI) și Ana Electronic (ANEL) – unul din acele foarte rare cazuri în care o societate înființată după 1989 face de buna voie pasul listării pe o piață organizată (listare urmată din păcate de o lichiditate extrem de redusă).

O listare interesantă a fost cea a unei emisiuni de acțiuni preferențiale a emitentului Zahărul Arad (ZADR1), prima emisiune de acest tip listată în țară noastră. Fabrica de Zahăr a devenit astfel și primul emitent cu două emisiuni de acțiuni diferite listate pe o piață organizată (ZADR – acțiunile comune și ZADR1 – acțiunile preferențiale).

Numărul societăților tranzacționabile pe Rasdaq la sfârșitul lui Decembrie era de 2,460, iar numărul societăților tranzacționate efectiv pe parcursul anului a fost de 1,670 (din acestea numai 57 s-au tranzacționat cel puțin în 121 de zile în cursului anului 2007, reprezentând jumătate din numărul de zile de tranzacționare total al anului); capitalizarea pieței era de 2,41 miliarde dolari, iar numărul societăților de intermediere membre ale ANSVM (și deci autorizate la tranzacționare pe Rasdaq) era de 61. Cea mai mare creștere a anului a fost înregistrată de Frigocom București (FRIG) cu +509,7%, iar cea mai mare scădere de Agromec Urlați (AGFI) cu -86,2%.

Indicele oficial al pieței, Rasdaq-C, a înregistrat o variație pozitivă de 21,89%, performanță cu puțin mai mică decât cea înregistrată de indicele BET. Indicii celor două categorii ale Rasdaq, RAQ-I și RAQ-2, au înregistrat variații apropiate, de +26,15%, respectiv +31,72%. Evoluția acțiunilor listate la cele două categorii ale Rasdaq este prezentată mai jos. Mai întâi, categoria I :

Tabelul 2.3 – Evoluția acțiunilor listate la categoria I pe piața extrabursieră Rasdaq

Numărul acțiunilor listate la categoria I a crescut la 15, față de 10 în 2002 ; Banca Carpatică se numără printre societățile nou intrate la această categorie. Tabelul de mai sus ilustrează o gamă foarte largă de randamente, situație ce se regăsește la nivelul întregii piețe. Aceasta înseamnă că există în continuare societăți listate pe Rasdaq care aduc câștiguri însemnate investitorilor, dar lipsa de informații despre multe din acestea rămâne însă o problemă.

Situația este similară și la categoria a II-a :

Tabelul 2.4 – Evoluția acțiunilor listate la categoria II pe piața extrabursieră Rasdaq

Numărul societăților listate la categoria a II-a este de 17, în scădere față de 25 în 2002.

Lansarea de oferte de preluare cu scopul delistării și transformării în societăți închise este o tendință destul de puternică și pe Rasdaq. De altfel, unele din cele mai puternice societăți de pe Rasdaq au ales această variantă : emitenți precum Romcif, Rulmenți Alexandria sau Moldocim au fost delistați, în timp ce Sidex, Brau Union și Timken România parcurg acest proces în prezent. Piața Rasdaq își pierde încet, încet din vedete.

Multe din observațiile și proiectele prezentate în secțiunea despre bursă sunt valabile și pentru Rasdaq : promovarea pieței, contactarea emitenților, instrumente noi, etc. În plus Rasdaq trebuie să continue și să amplifice eforturile de "curățire" a pieței și de creștere a volumului și clarității informațiilor despre emitenți. Piața extrabursieră ar putea profita de o fuziune cu BVB, însă rămâne de văzut când și în ce condiții va fi implementat acest proiect.

2.4.2 Piața obligațiunilor

Piața primară a obligațiunilor a crescut și în 2007 : s-au derulat 12 emisiuni publice, în creștere față de 8 în 2002 și 2 în 2001 :

Tabelul 1.8 – Emisiunile publice de obligațiuni în anul 2007

Valoarea acestor emisiuni a fost de aproape 484 miliarde, în creștere față de 138 miliarde în 2002. Din ce în ce mai multe municipalități aleg să își diversifice sursele de finanțare prin recurgerea la emisiuni de obligațiuni. Emisiunile de obligațiuni corporatiste, chiar daca mai puține, reprezintă exemple utile și pentru alți emitenți, astfel încât este de așteptat ca și acest sector să cunoască o creștere în anii următori. De altfel, societăți importante precum BCR Leasing sau BRD și-au anunțat deja intenția derulării unor asemenea emisiuni.

Bursa de Valori rămâne singura piață de tranzacționare pentru obligațiuni. Valoarea tranzacțiilor a înregistrat un salt apreciabil față de anii precedenți: 171 miliarde față de 8 miliarde în 2002 și 5 milioane în 2001. Tranzacțiile rămân însă sporadice, înregistrându-se numai 39 pe întreg parcursul anului, iar prețurile rămân fixate în jurul valorii nominale. Numărul emisiunilor listate la bursă este de 10 (9 municipale și 1 corporatistă). Listarea emisiunii Impact reprezintă o nouă premieră pentru piața de capital : obligațiunile IMP05 devin primele obligațiuni corporatiste listate în țara noastră.

2.4.3 Piața fondurilor mutuale

Anul 2007 nu a fost spectaculos pentru fonduri. Indicele fondurilor mutuale IFM a crescut cu 13,56%. Pe scurt, indicatorii sintetici ai fondurilor membre UNOPC se prezintă astfel :

Tabelul 2.5 – Evoluția indicatorilor sintetici pe piața fondurilor mutuale

Consemnăm înființarea celui de-al doilea fond al BCR, BCR Dinamic – un fond de acțiuni ; înființarea fondului Depfa România – fond închis cu capital de risc ; fuziunea celor trei fonduri Active. La sfârșitul lunii noiembrie numărul total de investitori în cele 21 de fonduri membre UNOPC se ridică la 58314, iar sumele deținute de aceștia în fonduri la 1039 de miliarde de lei.

Chiar dacă performanțele fondurilor nu au fost spectaculoase în ultimii ani, sectorul acestora se consolidează, iar randamentele unora dintre fonduri rămân peste dobânzile bancare. Interesul unor jucători puternici de talia BCR, BRD sau Depfa pentru aceste instrumente precum și diversificarea gamei de fonduri disponibile reprezintă un câștig pentru publicul investitor. Dezvoltarea în continuare a acestui sector prin apariția fondurilor ipotecare și a fondurilor de pensii este inevitabilă.

2.5. Perspectivele pieței de capital din România

Evoluția pieței acțiunilor la începutul anului 2011 nu a fost una spectaculoasă, fiind caracterizată de fluctuații mici ale cotațiilor și de lipsa unor evenimente majore. De remarcat că maximele istorice ale indicilor bursieri au fost atinse în Ianuarie 2011, în prezent asistând la o stabilizare a pieței la un nivel ridicat ce poate să constituie baza unor creșteri viitoare.

Principala tendință care se manifestă la nivelul anului 2011 constă în dorința unificării celor două piețe bursiere existente astăzi în România și crearea uneia singure mult mai puternică și capabilă să asigure mai multe deziderate :

creșterea cererii pentru valorile mobiliare emise de companiile românești, din partea investitorilor autohtoni și străini ;

extinderea ofertei de valori mobiliare disponibile pe piața bursieră, prin listarea de noi emitenți și introducerea de instrumente financiare noi;

integrarea pieței bursiere din România în tendințele manifestate la nivel regional și european, prin realizarea de alianțe și colaborări cu alte piețe bursiere;

sprijinirea reformelor din sistemul de pensii și extinderea sistemului de asigurări de viață.

Prin realizarea acestei unificări se speră să fie atinse două obiective primordiale pentru reușita dezvoltării proiectului pieței bursiere în România:

consolidarea încrederii investitorilor români și străini în mecanismele bursiere;

eliminarea eventualelor reticente ale autorităților și emitenților de anvergură din economia românească față de piața de capital autohtona.

Capitolul 3

Piața bursieră din România

3.1. Istoria și evoluția bursei de valori în România ante și post integrare în Uniunea Europeană

În orice economie, bursa de valori este un barometru al funcționării acesteia: în general, indicii bursieri cresc în perioade de expansiune a economiei și scad în perioade de recesiune. Evoluția BVB a reflectat corect evoluția economiei românești.

Deși piața de capital din România a reprezentat una dintre cele mai reglementate piețe, până în anul 2000, performantele economice ale acesteia au fost foarte scăzute. Indicii pieței de capital din Romania au înregistrat o scădere mult mai pronunțată comparativ cu cea a PIB.

Până în anul 2000, evoluția generală a bursei a oferit rezultate slabe pentru investitorii în acțiuni, iar indicatorii specifici au atins valori minime. Acest declin al pieței de capital poate fi parțial datorat declinului economic. Comparativ cu alte țări din regiune, România se află printre ultimele țări din punct de vedere al investițiilor de portofoliu atrase.

O influență negativă a avut-o și slaba încredere a investitorilor în piața de capital. Deși, în scopul accelerării procesului de privatizare, guvernul s-a concentrat asupra îmbunătățirii mediului investițional pentru investitorii strategici, a ignorat aspecte esențiale privind protecția acționarilor minoritari și a pierdut oportunitatea atragerii unor investiții de portofoliu puternice.

De asemenea, legislația și experiența în domeniul evaluării tranzacțiilor în România erau extrem de slabe. Ca urmare, politicile economice, lipsa unor modele de evaluare în tranzacții și monitorizarea investitorilor strategici au avut un impact negativ asupra prețului acțiunilor ordinare. La acești factori se pot adăuga și deficiențele manifestate în cadrul pieței valorilor mobiliare.

Evoluția pieței valorilor mobiliare în această perioadă a fost determinată de mai mulți factori ce au ținut atât de mediul economic și politic, extern și intern, cât și de piața valorilor mobiliare. Mediul economic neprielnic instalat în țară începând din 1998, odată cu modificarea legilor privind investițiile străine, acordurile nerespectate cu Fondul Monetar International (FMI), riscul de neîndeplinire al serviciului datoriei externe din 1999, numeroasele crize guvernamentale din perioada 1998-2000, dublate de criza generalizată a piețelor emergente din Rusia și din țările în curs de dezvoltare, de la sfârșitul anului 1998, de războiul din Balcani de la începutul anului 1999, au determinat scăderea rating-ului de țară, perpetuând declinul anului 1999 și în anul 2000. Toate aceste evenimente au influențat negativ fluxurile de investiții străine, cele care dau consistența oricărei piețe de capital din lume, cu efecte atât asupra investițiilor directe, cât și mai ales a celor de portofoliu. Administrarea riscului a fost o problemă greu de rezolvat atât pentru investitorii români, cât și pentru fondurile de capital de risc străin.

Politica dobânzilor înalte practicată în România și împrumuturile atrase de Ministerul Finanțelor (MF) la rate superioare chiar și celor bancare au determinat orientarea puținelor resurse investiționale preponderant către piața monetară și cea a titlurilor de stat. Deprecierea monedei naționale în această perioadă a sufocat orice mecanism bursier, oportunitățile investiționale care să ofere randamente la fel de ridicate fiind foarte puține.

Astfel, piețele bursiere și mai ales piața RASDAQ s-au transformat în piețe de concentrare pe care s-au derulat oferte publice secundare și tranzacții speciale care însă nu au conferit consistență pieței. În plus, decizia privind impozitarea profitului obținut din vânzarea de acțiuni a contribuit la diminuarea interesului față de investiția în piața de capital, caracterizată prin niveluri scăzute ale capitalizării bursiere și ale valorii tranzacțiilor, datorită orientărilor economiilor către titlurile pe termen scurt și către depozitele bancare.

Politicile economice restrictive, care au condus la declinul produsului intern brut si la lipsa de atractivitate a mediului de afaceri romanesc pentru creditorii si investitorii străini, s-au reflectat negative asupra evoluției pieței de capital. Din anul 2001 însa, aceasta începe sa înregistreze evoluții pozitive, tendința menținându-se si in prezent. Acest lucru se poate observa si din evoluția indicatorilor de mai jos:

Tabelul 3.1. Indicatori pe piața monetară și de capital

Creșterea economica realizata după anul 2000, evoluțiile favorabile ale principalilor indicatori macroeconomici si procesul de dezinflație, urmat de scăderea ratelor dobânzilor in sistemul bancar si de declinul ratelor rentabilității la titlurile de stat, au determinat orientarea unei parți a economisirii din economia româneasca către piața de capital si respective către companiile listate la BVB.

Noul mileniu aduce pentru Romania performante notabile, fapt ce a impulsionat activitatea si pe piața de capital. O contribuție importanta in scăderea ratei inflației a avut-o procesul de apreciere reala a leului, încurajând astfel populația sa-si orienteze deținerile dinspre dolari spre lei. Mai mult, din următorul tabel putem remarca faptul ca anul 2001 a reprezentat primul an in care indicile BET s-a situate deasupra inflației.

Tabelul 3.2. Indicatorii macroeconomici și ai pieței de capital in perioada 2000-2004

Anul 2001 a confirmat faptul ca o ameliorare a cadrului macroeconomic este o condiție necesara, dar nu si suficienta pentru impulsionarea pieței de capital. In absenta unei creșteri relevante a performantelor individuale ale firmelor, încrederea investitorilor in mediul economic romanesc a rămas relative scăzuta. In acest context, progresul înregistrat pe piața de capital a fost relativ modest, semnele integrării ei cu celelalte piețe financiare întârziind sa apară.

Modificarea cadrului legislativ începând cu anul 2002 a generat revigorarea pieței de capital din Romania: s-au lansat primele oferte publice de vânzare de obligațiuni municipale, ulterior fiind listate la cota bursei, iar din 2003 au avut loc listarea si tranzacționarea primei emisiuni de obligațiuni corporative. Indicii BVB au înregistrat pentru prima data de la lansarea lor oficiala valori maxime istorice, depășind in 2002 nivelul de referința de 1,000 de puncte de indice. De asemenea, capitalizarea pieței bursiere a crescut in ultimii ani pe seama creșterii preturilor acțiunilor, in timp ce creșterea volumului tranzacțiilor se datorează rentabilităților ridicate oferite de bursa comparative cu alte oportunitatea de investiții.

Sporirea interesului investitorilor pentru acest segment al piețelor financiare a fost stimulata de factorii amintiți anterior, la care se adaugă si alte aspecte favorabile. Ceea ce este important de observat este însa in ce măsura acești factori se vor repeta in anii următori:

Imbunatatirea riscului de tara al României. Continuarea dezvoltării pozitive a indicatorilor macroeconomici, o relație funcționala cu FMI si cu Banca Mondiala, precum si dorința de aderare la Uniunea Europeana in 2007 au contribuit la Imbunatatirea riscului de tara al României.

Procesul de scădere al ratelor de dobânda a împins investitorii autohtoni către titlurile pieței de capital. Pe ranga scăderea ratei inflației, ratele de dobânda s-au situate pe un trend descendent in 2003 si 2004, datorita excesului de lichiditate de pe piața monetara cauzat de dependenta scăzuta de piața autohtona pentru finanțarea datoriei publice si de sterilizarea intrărilor de fluxuri de numerar de către Banca Centrala. Rentabilitatea anuala a titlurilor de stat a scăzut de la 35.6% in ianuarie 2002 la 15.63% in august 2004, in timp ce rentabilitățile in 2004, in termini nominali pentru BET si BET-C au fost de 46.62% si, respective, 48.6%, fapt ce demonstrează ca piața de capital a reprezentat o oportunitate de investiții mult mai buna.

Ameliorarea mediului de afaceri. Imbunatatirea percepției internaționale asupra climatului economic din Romania a dus la modificarea in sens pozitiv a notei acordate de agențiile de rating, determinând investitorii străini sa-si crească expunerea pe piața de capital din Romania.

Perfecționarea, in spiritual normelor europene, a cadrului legislativ specific, prin adoptarea Legii pieței de capital in anul 2004;

Creșterea transparentei pieței;

Introducerea la cotare a noi acțiuni;

Inițierea listării unui nou tip de instrument (dreptul de preferința).

Ca urmare a acestor evoluții pozitive, in ultimii ani, piața acțiunilor cotate din Romania a cunoscut creșteri semnificative: se remarca atât o sporire a profitabilitatilor societarilor listate si a valorii intrinseci a acestora, cat si o creștere a activității investitorilor străini pe piața de capital.

De asemenea, BVB a avut in vedere extinderea gamei de valori mobiliare care se tranzacționează prin intermediul mecanismelor bursiere. In consecința, in anul 2001 s-a pus in funcțiune un nou sistem de tranzacționare destinat tranzacționării instrumentelor financiare cu venit fix, respective a obligațiunilor municipale. Primăriile orașelor Mangalia si Predeal au fost primele care au emis astfel de titluri si au utilizat mecanismele bursiere pentru tranzacționarea lor.

In anul 2002, BVB a înregistrat una dintre cele mai performante perioade din istoria sa, marcata de o apreciere graduala a valorilor tranzacționate si a indicilor bursieri, aceștia din urma atingând niveluri maxime istorice. In anul 2002, BVB a reprezentat piața bursiera care a înregistrat cea mai mare creștere dintre primele 57 de burse de valori din lume.

Activitatea de tranzacționare a continuat trendul ascendent început in anul 2001, caracterizându-se printr-o puternica creștere a valorii de piața a acțiunilor tranzacționate la toate categoriile BVB. Fata de valoarea medie zilnica de tranzacționare a anului 2001, respective 15.4 mld. Lei, in anul 2002 s-a înregistrat o valoare medie zilnica de tranzacționare de 28.7 mld. Lei, o creștere cu 86.15%. De asemenea, pentru prima data s-au derulat trei oferte publice secundare de vânzare de acțiuni deținute de alte persoane juridice decât organismele statului, ca in anii precedenți, iar ofertele publice de cumpărare derulate au fost in număr de zece, fata de doar cinci in 2001.

Anul 2002 a evidențiat faptul ca piața de capital din Romania prezintă interes nu numai pentru investitori sau analiști financiari, ci si pentru publicul larg. In anul 2003, conform prevederilor legislative si normelor in vigoare, societățile de valori mobiliare au fost reautorizate ca societatea de servicii de investiții financiare, la sfârșitul anului fiind înregistrate 72 de societatea. Anul 2003 a marcat o consolidare a sectorului obligator al cotei BVB. Experiența anului 2002 a impulsionat emisiunile de obligațiuni municipale care, in perioada analizata, au fost in număr de zece si s-au caracterizat prin valori totale mari in comparație cu anii anteriori si prin maturitatea mai mari. De asemenea, sunt de menționat listarea si tranzacționarea primei emisiuni de obligațiuni corporative.

Din anul 2003, BVB a început sa fie din ce in ce mai vizibila in mediul de afaceri, cu un sistem de tranzacționare si standarde de transparenta la nivel european, societățile comerciale listate la burse devenind mai conștiente de responsabilitățile pe care le au fata de investitori si, implicit, de efectele impactului deciziilor lor asupra prețului de piața al acțiunilor.

Raportul preț – casting indica un trend ascendent al preturilor mai mare decât in 2002, in timp ce randamentul dividendului arata o scădere a dividendului net pe actiune, iar raportul dintre prețul pieței si valoarea nominala este pentru prima data supraunitar. Toate aceste rezultate pozitive s-au obținut in situația in care numărul emitenților listați a scăzut de la an la an.

O caracteristica negativa o reprezintă însa supraevaluarea pieței e capital din Romania. Capitalizarea si lichiditatea pieței de capital din Romania roman scăzute comparative cu alte piețe din regiune.

Anul 2004 a marcat începutul consolidării bursiere in Romania. Evoluțiile înregistrate la BVB au accentuat si confirmat tendința pozitiva pe care s-au înscris indicatorii pieței bursiere, tendința începuta in anul 2000. intensificarea activității de tranzacționare a demonstrat capacitatea pieței de capital din Romania si a investitorilor de a reacționa la performantele înregistrate la nivelul economiei reale si la modificările care au avut loc pe celelalte segmente ale pieței financiare. Creșterea susținuta a PIB, continuarea procesului de dezinflație, consolidarea tendinței de apreciere a monedei naționale sau scăderea ratelor dobânzii din sistemul bancar sunt doar câteva elemente care, privind retrospectiv, trebuia sa se regăsească firesc si in activitatea de tranzacționare din ringul bursei. Astfel, in ultimele luni din anul 2004 s-a conturat o tendința evidențiata de creștere a numărului de investitori care au ales sa-si diversifice modalitățile de fructificare a resurselor financiare de care dispun si sa realizeze plasamente in valori mobiliare listate la cota bursei.

Similar anilor anteriori, Bursa de Valori București a fost in 2004 cel mai activ segment al pieței de capital, toți indicatorii șai consemnând maxime istorice. Astfel, BVB a traversat in 2004 cea mai buna perioada din istoria sa, iar cel mai bun argument in susținerea acestei afirmații este faptul ca toți cei trei indici calculate de BVB si-au continuat trendul ascendent început in anii anteriori, înregistrând “record după record”. Astfel, indicele BET a înregistrat de 73 de ori maxime istorice, BET-C de 78 de ori si BET-FI de 43 de ori, astfel incot, la finele anului 2004, valorile acestor indici erau mult superioare celor consemnate la sfârșitul anului 2003.

Indicii Bursei de Valori București au înregistrat, in cursul anului 2004, ritmuri de creștere importante, care poziționează BVB in topul piețelor bursiere europene care a oferit investitorilor cele mai ridicate randamente pentru plasamentele financiare efectuate.

Aceste creșteri ale indicilor bursieri au avut loc pe fondul intensificării activității de tranzacționare ca urmare a majorării cotațiilor titlurilor listate; valoarea totala a tranzacțiilor (acțiuni plus obligațiuni) încheiate in anul 2004 la BVB s-a situate la 667,81 mil. EUR, o creștere cu 144% fata de valoarea totala tranzacționata in 2003 (273,2 mil. EUR). Tendințele pozitive ale pieței s-au regăsit si in creșterea cu peste 194,84% a capitalizării bursiere, care se situa la finele anului 2004 la nivelul de 8,82 mld. EUR.

Tabelul 3.3. Indicatori BVB in perioada 2000-2004

Exprimata ca procent din PIB, capitalizarea BVB (14,3% din PIB) a depășit-o de aproape trei ori pe cea înregistrata in 2003, accelerarea expansiunii fiind susținuta de tendința de creștere generalizata a cotațiilor acțiunilor listate, de efectuarea de majorări de capital social la unele dintre companiile listate, precum si de listarea unor noi societatea.

Anul 2004 a demonstrat ca finanțarea prin utilizarea mecanismelor pieței de capital începe sa devina si in Romania o alternativa reala la finanțarea prin credit bancar sau prin reinvestirea profitului. Daca la început doar un număr redus de societatea si-a valorificat avantajul de a fi listate la cota bursei si a derulat operațiuni de majorare a capitalului social, in 2004, tot mai multe companii au ales sa-si finanțeze proiectele de dezvoltare prin noi emisiuni de valori mobiliare. De asemenea, modificările care au avut loc anul trecut pe piața primara a emisiunilor de obligațiuni, unde au apărut activa emitenți importanți din rândul băncilor comerciale, evidențiază o data in plus ca sunt create condițiile pentru ca anii următori sa aducă mai multe companii pe piața de capital din Romania si la cota bursei.

Anul 2004 a reprezentat cel mai bun an al BVB prin dimensiunea valorii totale tranzacționate si a capitalizării bursiere. In perioada analizata, in cele 253 de ședințe de tranzacționare, au fost încheiate 644869 tranzacții pentru un număr de 13,009 mil. de acțiuni (listate si nelistate), cu o valoare totala de 24001 mld. Lei (592,81 mil. EUR) si 1116 tranzacții pentru un număr de 530466 de obligațiuni cu o valoare totala de 2897 mld. Lei (71,27 mil. EUR).

Valoarea medie zilnica a tranzacțiilor cu acțiuni s-a multiplicat in cursul anului 2004 de peste 2,3 ori. Atenția investitorilor a fost îndreptata, ca si in anul anterior, in special către actiunile sectorului petrolier si ale celui financiar. In ceea ce privește structura tranzacțiilor ponderea cea mai mare a continuat sa fie deținuta de sectorul “Bănci si servicii financiare” (47,2%), fiind urmata de cea a sectorului “Energie” (32,9%, comparativ cu 16,8% in 2003).

Instrumentele cu venit fix si-au sporit substanțial ponderea in valoarea totala a tranmzactiilor (10,7% fata de 1,7% in 2003), datorita randamentelor atractive oferite si riscului relativ scăzut asociat lor; la sfârșitul anului, din cele 24 de emisiuni de obligațiuni existente, 6 erau corporative si 18 municipale.

In 2004, s-au derulat noua oferte publice de cumpărare pentru acțiuni aparținând societarilor comerciale listate si nelistate cu o valoare totala de 74,25 mld. Lei (1,8 mil. EUR) si doua oferte publice de vânzare cu o valoare totala de 92,69 mld. Lei (2,29 mil. EUR).

Anul 2004 a reprezentat un an deosebit de important pentru evoluția BVB, fiind nu numai al treilea an de creștere constanta din punct de vedere al performantelor bursiere, dar si un an al imbuinatatirii imaginii si percepției bursei in mediul de afaceri din Romania.

Obiectivele propuse la începutul anului au fost realizate in mare măsura si s-au reflectat atât in performantele notabile înregistrate in activitatea operaționala, cat si in plusul de imagine câștigat de BVB in anul anterior.

In luna mai a anului 2004 a fost lansat programul guvernamental multianual “O piața puternica” menit sa dezvolte piața de capital si sa sporească șansele României de a concura cu succes din punct de vedere economic cu momentul integrării sale in UE. Programul prevede listarea la Bursa a 7 mari companii de stat, tranzacționarea titlurilor de stat, crearea pieței de obligațiuni ipotecare, elaborarea si promovarea legii consolidate a pieței de capital, consolidarea juridica BVB-BER, întărirea guvernantei corporative si introducerea treptata a fondurilor private de pensii.

Pentru anul 2005, in vederea construirii celei mai importante piețe de capital din regiune, in scopul integrării cu succes a României in UE, BVB si-a propus ca obiective:

Consolidarea pieței bursiere:

transformarea BVB din instituție de interes public in societate comerciala pe acțiuni;

fuziunea BVB-BER;

fuziunea BVB-BMFM Sibiu si creșterea activității Casei Romane de Compensare (CRC);

sa contribuie la crearea unei noi arhitecturi instituționale a pieței de capital din Romania, prin constituirea:

depozitarului central;

fondului de compensare a investițiilor;

introducerea de noi instrumente financiare;

demararea activității institutului de Guvernanta Corporativa;

atragerea de noi emitenți la Cota Bursei si promovarea de noi produse;

creșterea siguranței operațiunilor bursiere;

creșterea capacitații operaționale printr-un program susținut de investiții;

creșterea vizibilității interne si internaționale.

In ciuda performantelor pozitive înregistrate, piața de capital din Romania continua sa sufere atât datorita slabei capitalizări, cat si a lichidității relativ scăzute. Chiar si pentru acțiunile lichide, preturile sunt afectate foarte ușor de distorsiunile generate de executarea unor ordine de valoare mare pe piața. In absenta unor noi oferte publice inițiale, lipsa lichidității limitează posibilitățile de investire in acțiunile tranzacționate pe piața româneasca de capital.

In opinia noastră, următorii factori ar putea avea o influenta favorabila asupra dezvoltării pieței de capital din Romania:

Continuarea imbuinatatirii performantelor indicatorilor macroeconomici in anii următori;

Perspectivele de aderare la Uniunea Europeana in 2007 si sprijinul financiar crescut din partea UE vor imbunatati șansele României de a deveni o ținta atractiva de investire;

Fuziunea dintre BVB, BER si BMFM Sibiu va conduce atât la creșterea pieței de capital consolidate, cat si la stabilirea unui depozitar central in cadrul SNCDD;

Câștigurile instrumentelor de venit fix si ratele de dobânda si vor continua trendul descendent, iar piața de capital va furniza oportunitatea de investiții relativ mai bune sau posibilitatea de extindere a portofoliului investitorilor;

Reforma sistemului de pensii in Romania: stabilirea fondurilor private de pensii ar putea avea o influenta pozitiva asupra activității BVB, considerând experiența pieței bursiere poloneze cu privire la fondurile de pensii;

Privatizarea sectorului bancar (BCR si CEC) si a sectorului utilitarilor (petrol si energie) ar putea adaugă companii noi si puternice tranzacționate la cota BVB;

In mai 2004, Guvernul a lansat un program multianual numit “O piața de capital puternica”, ce stipulează listarea a șapte companii deținute de stat pe BVB începând cu 2005, odată ce procedurile de evaluare si de oferta publica vor fi terminate;

Dezvoltarea pieței obligațiunilor municipale si corporative ca posibilitate de finanțare si dezvoltare a activității companiilor si autoritarilor locale;

Introducerea unor noi instrumente tranzacționate pe BVB (drepturi de subscriere).

Totodată, activa factori ar putea împiedica dezvoltarea pieței de capital:

Slaba capitalizare si lichiditatea scăzuta vor avea un impact nefavorabil asupra activității BVB. Mai mult decât atât, este de așteptat ca multe companii sa fie delestate, intricat ele trebuie sa îndeplinească reglementările referitoare la licitațiile publice obligatorii;

Lipsa instrumentelor financiare derivate.

Obiectivul urmărit este acela al transformării pieței decapita din Romania, astfel incot aceasta sa devina o alternativa viabila de finanțare a economiei naționale. In cadrul acestuia, prioritate a avut-o reglementarea pieței, astfel incot, prin sporirea volumului tranzacțiilor, prin creșterea capitalizării bursiere si prin tendința de creștere a indicilor bursieri, sa se realizeze nu numai stabilizarea pieței si înscrierea pe un trend ascendent, ci si redobândirea încrederii investitorilor in produsele si instituțiile pieței.

In acest sens, se urmărește obținerea unor performante sporite ale Bursei de Valori București prin înscrierea la cota bursei a unor societatea atractive, prin diversificarea produselor bursiere tranzacționate si prin introducerea unor noi tipuri de tranzacții. De asemenea, in urma adoptării Protocolului comun încheiat de BNR si CSA, este vizata prevenirea situațiilor de propagare a efectelor negative de pe un segment de piața pe altul si adoptarea unor masuri operative si eficiente.

BVB si propune sa devina cea mai performanta piața de capital din regiune, contribuind astfel la integrarea cu succes a României in Uniunea Europeana. In acest sens, a fost adoptata “Legea consolidata a pieței de capital”, ca parte a celui de-al treilea capitol de negociere intre Romania si Uniunea Europeana, numit “Libera circulație a serviciilor”. Noua lege stipulează unificarea celor doua burse de valori din Romania (BVB si BER), ca premiza necesara pentru creșterea atractivității, concurentei si eficientei pieței romanești de capital, in perspective transformării acesteia intr-o piața de referința in regiune. Unificarea va avea mai multe efecte pozitive:

Scăderea costurilor operaționale;

Creșterea standardelor profesionale aplicate actorilor pieței;

Aplicarea principiilor de guvernanta corporativa intr-o măsura mai mare si pentru un număr mai mare de emitenți din sectoarele viabile ale economiei romanești;

Imbunatatirea transparentei pentru investitorii care realizează tranzacții cu acțiunile companiilor listate;

Protecția drepturilor micilor investitori prin furnizarea unui system alternative de tranzacționare a activelor emise de companiile carena îndeplinesc condițiile de listare pe o piața reglementata, cu respectarea prevederilor Uniunii Europene;

Creșterea posibilității de a derula procesul neprivatizare prin intermediul pieței de capital;

Creșterea reprezentativității indicilor bursieri si a relevantei bursei de valori ca barometru al economiei naționale;

Câștigarea încrederii investitorilor străini prin crearea unei singure instituții a pieței de capital mult mai puternica;

Imbunatatirea siguranței bazata pe un management al riscului imbunatati.

Companiile care nu îndeplinesc cerointele legale pentru a fi listate pe o piața reglementata pot folosi sisteme alternative de tranzacționare. Investitorii pot tranzacționa acțiuni aparținând acelor companii care nu îndeplinesc condițiile piețelor reglementate privind capitalul social, acțiunile liber tranzacționate, transparenta pieței si drepturile acționarilor.

Activitatea pe piața de capital se orientează astfel incot o piața mai bine reglementata, o informare corecta, completa si operative a publicului investitor cu privire la evenimentele importante, o supraveghere atenta in timp real, precum si un control mai eficient sunt de natura sa ofere investitorilor autohtoni si străini garanția unui plasament sigur si atractiv.

Consolidarea si dezvoltarea pieței de capital se vor axa, in principal, pe acțiuni ce vizează aspecte precum:

Armonizarea regulamentelor elaborate in aplicarea legilor cu prevederile directivelor Uniunii Europene;

Întărirea supravegherii pieței, prin realizarea si punerea in aplicare a unui nou software de supraveghere in timp real a piețelor reglementate si prin implementarea unor noi proceduri de control si a masurilor de monitorizare a abuzului de piața;

Obținerea unor performante sporite ale BVB prin înscrierea la cota a unor societatea atractive, prin diversificarea produselor bursiere tranzacționate sui prin introducerea unor noi tipuri de tranzacții;

Realizarea unei noi arhitecturi a pieței de capital, prin restructurarea BER si a cadrului instituțional de compensare, decontare si înregistrare a valorilor mobiliare tranzacționate;

Intensificarea cooperării internaționale pentru realizarea unui schimb eficient de informații cu autoritatea similare din tarile membre si candidate la Uniunea Europeana.

Strategia pieței de capital in perioada 2005-2007 va trebui sa aibă in vedere consolidarea poziției pieței bursiere din Romania astfel incot principalii indicatori bursieri sa se situeze cel Putin la nivelul burselor din regiune. Astfel, capitalizarea totala a pieței ar trebui sa reprezinte aproximativ 30-40% din PIB, in timp ce valoarea medie zilnica a tranzacțiilor ar trebui sa fie de 15-20 mil. USD.

In același timp, ar trebui sa asigure o informare completa si prompta a tuturor participanților la piața, astfel incert preturile stabilite pentru valorile mobiliare tranzacționate pe piața bursiera sa reflecte rapid si eficient informațiile publice referitoare la societățile emitente.

3.2. Piața extrabursieră RASDAQ și rolul acesteia

Punctual de inflexiune al pieței RASDAQ l-a reprezentat anul 2001, prin trecere de la activitatea de tranzacționare a acțiunilor distribuite prin Programul de Privatizare in Masa (PPM) si concentrarea capitalului, la activitatea de speculație ale investitorilor mici de portofoliu si finanțarea societarilor comerciale listate. Creata in 1996, ca suport pentru tranzacționarea acțiunilor a peste 5000 de societatea comerciale, RASDAQ a reprezentat pentru mediul economic romanesc piața reglementata de coagulare a deținerilor a peste 10 milioane de acționari.

Pentru aproximativ 1500 dintre societățile comerciale tranzacționate in 2001 pe piața RASDAQ si pentru care existau date disponibile privind structura acționariatului, s-a constatat creșterea gradului de concentrare a acționariatului pana la pragul de 90%. Exista inga un număr foarte mare de societatea listate pe aceasta piața, pentru care nu avusese loc tranzacționarea acțiunilor distribuite in 1995 prin PPM, din motive legate de lipsa de performanta economica a societarilor comerciale si de informare a pieței, acestea constituind un potențial semnificativ de tranzacționare neexplorat.

Conform traiectoriei firești a unei piețe cu astfel de caracteristici intr-o economie emergenta, pe piața RASDAQ erau întrunite toate condițiile pentru transformarea acesteia intr-o piața de finanțare a societarilor trazactionate si, in concordanta cu performantele economice ale acestora, concomitent cu impunerea unui grad de transparenta ridicat, intr-o piața de speculație. In acest proces, o prima etapa a fost demarata, respectiv închiderea si delestarea a 455 de sociatati emitente care nu îndeplineau condițiile minime menționate in Instrucțiunile CNVM ce ridicau pragul vechi de 50 de acționari si 100 milioane lei capital social, la 100 de acționari si 500 milioane lei capital social, proces care a continuat si in perioada următoare.

In anul 2001, piața RASDAQ s-a caracterizat printr-o capitalizare de aproximativ 34000 mld. Lei (1 mld. USD), cu peste 60% mai mare fata de anul precedent, raportat in moneda naționala si cu peste 33% mai mare in USD. Din 5536 societatea listate si tranzacționate in 2001 (5081 la 31 decembrie), 2739 au fost efectiv tranzacționate, prin intermediul a cca 96 societatea de valori mobiliare operaționale pe piața RASDAQ. Este semnificativ faptul ca pentru multe din societățile comerciale la care s-a înregistrat creșterea gradului de concentrare a acționariatului, s-au înregistrat si tranzacții cu pachete mari e acțiuni, ceea ce demonstrează Imbunatatirea performantelor economice ale acestor societatea comerciale si, in cosecanta, menținerea si chiar creșterea interesului investitorilor de portofoliu pentru acțiunile acestor societatea comerciale. Deși piața RASDAQ a înregistrat in anul 2001 un volum mai scăzut de tranzacții fata de anul anterior, aceasta s-a datorat in mare măsura si problemei de imagine a acestei piețe, de altfel comuna întregii piețe de capital, dar si lipsei unui cadru coerent de organizare si reglementare a acestui segment al pieței.

Un merit incontestabil al pieței RASDAQ, pe măsura stanilizarii economiei naționale, a fost capacitatea de adaptare a sistemului de tranzacționare la noi proceduri si noi instrumente investiționale si care a reprezentat, totodată, premise importantelor transformări si restructurări viitoare. In plus, caracterul de piața quote-driven (pe baza de cotații si formatori de piața), ca o completare a sistemului order-driven (pe baza de ordine) al BVB, a avut avantajul conferirii unui plus de lichiditate si transparenta societarilor emitente selectate si imbuinatatirii procesului de finanțare prin piața de capital a societarilor comerciale listate.

Anul 2001 s-a înscris in aceeași tendința din ultimii 3 ani, de reducere a volumului de acțiuni tranzacționate, dar de creștere a valorii indicelui RASDAQ. S-au înregistrat scăderi in ceea ce privește valoarea si numărul tranzacțiilor, numărul de acțiuni tranzacționate, însa nivelul general al preturilor acțiunilor tranzacționate in 2001 si agregate in indicele RASDAQ-C au cunoscut o creștere substanțiala de 20%. Explicația acestei creșteri rezida in excedentul de cerere de acțiuni listate pe piața RASDAQ, manifestat pe întreg parcursul anului 2001, reprezentând un interes sporit al investitorilor. Surplusul de cerere de acțiuni (măsurata prin suma cotațiilor ferme de cumpărare introduse in sistem la un moment dat) comparativ cu oferta agregata a ajuns la nivelul de peste 1200% in lunile noiembrie-decembrie, determinând un nivel maxim al indicelui RASDAQ-C de 844 puncte. S-au încheiat tranzacții având o valoare cu 11,3% mai mica in lei si cu 35,1% mai mica in USD fata de anul anterior. Numărul tranzacțiilor încheiate in anul 2001 a fost mai mic cu 38% fata de anul 2000. ca o consecința a acestei evoluții, valoarea medie a unei tranzacții a crescut constant, ajungând la 31,2 mil. Lei (1076 USD). In practica, aceasta se traduce prin tranzacții cu pachete din ce in ce mai mari, încheiate in special sub forma tranzacțiilor speciale si a ofertelor publice.

Evoluția pieței RASDAQ in perioada 1997-2002 e prezentata in tabelul de mai jos:

Tabelul 3.4. Indicatorii pieței RASDAQ în perioada 1997-2002

In anul 2002 pentru prima data după trei ani de scădere, valoarea tranzacțiilor pe piața RASDAQ a cunoscut aprecieri fata de anii precedenți. Valoarea tranzacțiilor, exprimata in lei, a crescut peste nivelul anului 2001 cu 55%, respective cu 35% daca se exprima in USD.

Anul 2002 a consemnat revenirea preturilor agregate in indicele RASDAQ-C la nivelul de 1000 de puncte (valoarea indicelui la lansarea sa in luna iulie 1998) si depășirea acestui nivel in cea de-a doua perioada a anului. Indicele RASDAQ-C cuprinde toate acțiunile tranzacționate, creșterea sa pe parcursul anului 2002 fiind de 26,9%. Principala explicație a evoluției pozitive a indicelui provine din aceea ca numărul societarilor care au înregistrat creșteri ale preturilor de tranzacționare a fost de doua ori mai mare decât cel al societarilor cu evoluții de preț negative, pe fondul aprecierii continue a cererii pentru acțiunile listate pe piața RASDAQ. Evoluția ascendenta a preturilor de tranzacționare, majorările de capital social operate de unii emitenți in urma rezultatelor financiare pozitive, precum si listarea a peste 50 de societatea comerciale au permis creșterea capitalizării pieței RASDAQ in anul 2002 la 1,8 mld. USD, reprezentând o creștere cu 71% fata de anul 2001.

Odată cu impartirea emitenților pe niveluri de tranzacționare, a apărut necesitatea urmăririi evoluției preturilor acțiunilor acelor emitenți listați pe cele doua categorii de excelenta. Astfel, in octombrie 2002 au fost lansați noi indici (RAQ-I si RAQ-II) corespunzător acestor noi categorii, la valoarea de pornire de 1079,21 puncte, identicul cu cea a indicelui RASDAQ-C din ziua respectiva.

Anul 2003 a însemnat pentru piața RASDAQ transformarea in societate pe acțiuni, promovarea unor regulamente si proceduri adecvate noului statut, având in vedere fuziunea cu BVB, precum si continuarea restructurării începute in 2002.

Creșterea calitativi informațiilor furnizate a fost principala preocupare manifestata pe piața extrabursieră devenita Bursa Electronica RASDAQ (BER). In acest sens, s-au inițiat colaborări cu emitenții in scopul creșterii transparentei si infomarii corecte a investitorilor. Printre acțiunile întreprinse in cadrul restructurării s-a numărat si identificarea celor mai atractive societatea repartizate pe categorii de excelenta (categoria I si categoria a II-a), stabilindu-se cu acestea relații pe baza contractuala. Promovarea unor emitanța pe categorii de excelenta a urmărit ca activitatea acestora sa devina transparenta pentru investitori si sa reprezinte un pas spre fuziunea cu BVB. O alta actiune incadrul procesului de restructurare a fost identificarea si delestarea a 403 societatea comerciale listate care nu îndeplineau condițiile minime pentru a fi tranzacționate pe bursa. Pe parcursul anului, s-au efectuat tranzacții cu 2,47% in lei (17,2% in EUR) mai puține decât in anul precedent, fapt determinat de diminuarea atât a valorii ofertelor publice de vânzare, cat si a valorii ofertelor publice de cumpărare/preluare.

Urmând evoluțiile pozitive ale pieței bursiere, si activitatea Bursei Electronice RASDAQ s-a înscris in anul 2004 pe un trend ascendent. Toți indicatorii s-au situate la niveluri cu mult superioare celor consemnate in anul 2003, creșterile acestora fiind însa inferioare celor înregistrate de parametrii BVB.

Ideea de baza in jurul căreia BER si-a desfășurat activitatea pe parcursul anului 2004 a constituit-o atingerea unui deziderat asumat de toți factorii implicate in desfășurarea activității pe piața româneasca de capital: realizarea unei piețe puternice. Cel mai important demers l-a constituit debutul integrării operaționale, materializat prin alegerea platformei BVB Orizon ca platforma de tranzacționare a celor mai bune societatea listate pe BER. cast proiect urmărește unificarea principalelor operațiuni de pe piața româneasca de capital, avanpremiera a viitoarei “piețe reglementate”, oferind totodată posibilitatea creării Sistemului Alternativ de Tranzacționare. Începând cu luna iulie 2004, a fost transferat pe platforma BVB un număr de 108 emintenti, după un graphic convenit de conducerile celor doua burse. Din punct de vedere juridic, cei 108 emitenți au rămas listați pe BER, însa procedurile de tranzacționare sunt cele proprii BVB. Bilanțul transferului este unul pozitiv, majoritatea emitenților transferați pe platforma BVB înregistrând un spor de lichiditate si o creștere apreciabila a preturilor.

Valoarea tranzacțiilor cu emitenții transferați a reprezentat 25% din cifra de afaceri totala a BER pe parcursul anului si 46% din valoarea tranzacțiilor încheiate pe perioada proiectului. Evoluția lichidității emitenților BER transferați a fost una constant pozitiva, astfel incot, in luna decembrie, 78% din cifra de afaceri BER s-a obținut, practic, pe platforma BVB.

Efectele benefice ale transferului s-au observat prin prisma lichidității. Astfel, la o analiza atenta pe perioade comparabile (perioada transferuri pe platforma BVB comparative cu perioada similara a anului 2003), se observa o creștere cu 480% a valorii tranzacționate in lei si cu 280% a numărului de tranzacții cu emitenții transferați.

Cauzele acestor evoluții spectaculoase ale parametrilor de tranzacționare a emitenților translatați pe platforma BVB au fost:

Conjunctura economica favorabila, care a permis emitenților obținerea unor rezultate financiare pozitive in anul 2003 si a unor perspective favorabile pentru rezultatele financiare din 2004. De asemenea, conjunctule economica a captat atenția investitorilor străini care si-au îndreptat o parte din fluxuri si către BER. Nu putem ignora influenta scăderii inflației si a dobânzilor, care a permis reorientarea resurselor investiționale către piața de capital si deci spre BER.

Existenta unui potențial subevaluat al unor emitenți listați la BER a făcut ca, odată cu creșterea cererii de instrumente de investire, sa crească exponențial si prețul anumitor acțiuni listate pe BER. Simultan cu acest fenomen de conjunctura, au dat roade si eforturile de creștere a transparentei pieței. Cantitatea si calitatea raportărilor puse la dispoziție de către emitenții listați pe BER au alimentat cererea amintita anterior, sporind interesul investitorilor si creșterea parametrilor de tranzacționare.

Aprecierea sistemului BVB de către investitori a favorizat performanta deosebita a emitenților transferați pe acest sistem. Astfel, potențialul acționarilor
BER a fost mai bine pus in valoare de un sistem pe care participanții l-au apreciat si l-au recomandat ca fiind un mecanism mai bun de informare a prețului pentru faza actuala de dezvoltare a pieței romanești.

Anul 2004 a avut un bilanț al activităților superior anului anterior sub aproape toate aspectele. Lichiditatea, preturile si transparenta emitenților au fost in creștere, in timp ce capitalizarea pieței s-a menținut constanta datorita procesului de delestare. Un fapt îmbucurător este si deplasarea centrului de greutate al activității către tranzacțiile comune, in detrimentul operațiunilor speciale.

Numărul tranzacțiilor derulate pe BER a fost cu 68% mai mare in 2004 fata de anul anterior. Aceasta evoluție reprezintă expresia interesului sporit fata de acțiunile listate pe BER, determinând creșterea valorii tranzacționate. Evoluția valorilor de tranzacționare exprimate in valuta a fost influențata pozitiv si de aprecierea leului in raport cu euro (6%) si USD (12%).

Valoarea tranzacțiilor din anul 2004 a fost in creștere cu 48% (56% in EUR) fata de anul anterior. Valoarea medie zilnica a tranzacțiilor s-a majorat cu 35,6%, iar numărul mediu zilnic de acțiuni tranzacționate a crescut cu 30%. Sporirea valorii tranzacțiilor in aceasta perioada se datorează creșterii fora precedent a tranzacțiilor comune (137% in lei), in condițiile restrângerii ofertelor publice la circa 32% din total, fata de 56% in anul 2003; astfel, valoarea ofertelor publice de cumpărare/preluare a scăzut cu 24% in lei.

Ofertele publice de cumpărare, preluare si vânzare au fost mai numeroase (247 in total) si au totalizat 1866 mld. Lei (70 mil. EUR), din care ofertele de preluare si cumpărare au fost in valoare de 1780 mld. Lei, iar ofertele de vânzare in valoare de 86 mld. Lei. Operațiunile AVAS au fost reduse atât ca număr, cat si ca pondere. Licitațiile electronice si vânzările la ordin au totalizat 2 mil. EUR. Începând cu luna mai 2004, obligațiunile corporative si municipale se pot tranzacționa prin sistemul electronic al BER.

La baza evoluțiilor favorabile ale indicilor, au stat evoluții spectaculoase ale preturilor emitenților, unii dintre aceștia înregistrând creșteri ale prețului de tranzacționare de peste 100% pe parcursul anului 2004.

Capitalizarea BER se ridica, la sfârșitul anului 2004, la 80000 mld. Lei (2,06 mld. EUR). Valoarea exprimata in lei a rămas aproximativ constanta comparativ cu anul 2003, deși preturile au fost in creștere. Explicația lipsei de creștere a valorii capitalizării sta in procesul de delestare de la cota BER a unui număr de 460 emitenți. Valoarea lor pe piața reprezintă 37% din valoarea capitalizării la sfârșitul anului.

In anul 2004, au fost listate 16 noi societatea, majoritatea noilor emitenți provenind din fuziuni sau divizări ale unor societatea listate, oferind astfel noi oportunitatea e investire participanților la piața.

Cele doua categorii de excelenta cuprindeau, la sfârșitul anului, 28 emitenți: 11 listați la categoria I si 17 listați la categoria a II-a. Cei 28 emitenți au adus BER 33% din cifra de afaceri (2 mld. Lei) si reprezintă o creștere de 8 ori fata de nivelul atins de cele 2 categorii de excelenta in anul anterior.

La sfârșitul anului 2004, existau 65 de SSIF membre ANSVM. Primele 16 dintre acestea (24%) au realizat 70% din cifra de afaceri a BER, formând o distribuție comparabila cu cea a anilor anteriori.

Tabelul 3.5. Indicatori comparativi BER (2003-2004)

Activitatea in anul 2004 pe piața de capital s-a derulat având in vedere planul comun de actiune al celor doua burse, respectiv construirea celei mai performante piețe de capital din regiune, in scopul integrării cu succes a României in Uniunea Europeana (din perspective piețelor de capital).

Valorificarea potențialului de creștere a pieței nu a fost însa deplina, in special datorita amânării introducerii unor masuri destinate lărgirii gamei de active tranzacționabile (obligațiuni guvernamentale, titluri ipotecare, instrumente de gestiune a riscului de portofoliu). In pofida acestor neajunsuri, toți parametrii de funcționare a pieței in 2004 au consemnat creșteri semnificative fata de anii precedenți, poziționând piața de capital autohtona pe un loc d afrunte in ierarhia celor mai active si atractive piețe din regiune. Reflectând performantele pieței de capital, ponderea in PIB a capitalizării acesteia la sfârșitul anului 2004 a fost de 17,6%, comparativ cu 10,6% in anul precedent.

Capitolul 4.

Studiu de caz – Piața de capital în România în perioada post aderare

4.1 Bursa de Valori București

Bursa de Valori București este constituită ca o instituție publică non-profit, desfășurându-si activitatea pe principiul autofinanțării, si care are ca scop oferirea unui cadru organizat si legal pentru întâlnirea cererii cu oferta de capital pe termen mediu si lung.

Bursa de Valori îndeplinește rolul preponderent pe care îl are pe piața de capital românească prin respectarea unor cerințe de transparentă a pieței bursiere, protecția investitorilor, de asigurare a unor nivele de eficientă si lichiditate corespunzătoare pentru titlurile tranzacționate. Astfel, ea oferă investitorilor garanție morală si securitate financiară prin măsurarea continuă a lichidității valorilor mobiliare înscrise la cotă.

După o perioadă de întrerupere de 50 de ani, Bursa de Valori București s-a redeschis la 23 iunie 1995, prin fondarea Asociației Bursei de către 24 de societăți de valori mobiliare. După aprobarea de către CNVM a Regulamentelor si Procedurilor de funcționare si operare, Bursa de Valori București si-a început activitatea în mod efectiv, realizând primele tranzacții la data de 20 noiembrie 1995, în incinta pusă la dispoziție de Banca Naționala a României. În cadrul primei ședințe de tranzacționare, 24 de societăți de valori mobiliare membre ale Asociației Bursei au putut negocia acțiuni a 6 societăți comerciale.

Asociația Bursei de Valori București reprezintă organul suprem de luare a deciziilor privind activitatea bursieră, fiecare societate de valori membră având dreptul la un vot în adunările generale ale Asociației.

Bursa de Valori București, de la înființare si până în prezent, a avut statut de instituție de interes public si funcționează sub forma unei piețe de licitație, care respectă principiul unicității prețului, ca punct de echilibru între cererea si oferta cumulată, la un moment dat, pe baza ordinelor înregistrate pe aceeași valoare mobiliară înscrisă la cota bursei.

Conducerea Bursei de Valori este realizată de către Comitetul Bursei (format din 9 reprezentanți aleși de către Asociația Bursei) si Directorul General al Bursei.

Comisia Națională a Valorilor Mobiliare numește un reprezentant propriu, Comisarul General al Bursei, cu scopul de a supraveghea si controla activitatea bursieră.

În acest context, mai trebuie menționate două comisii speciale, care își desfășoară activitatea pe lângă Comitetul Bursei, si anume: Comisia de Etică si Conduită, care are atribuții disciplinare si de sancționare a faptelor care contravin regimului bursier, precum si Comisia de Înscriere la Cotă.

Bursa de Valori București a fost înființatǎ pe baza Deciziei nr. 20/21.04.1995 a Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare. BVB este investitǎ cu personalitate juridicǎ, încheie bilanț contabil și are cont bancar. Activitatea sa se desfǎșoarǎ în conformitate cu prevederile Legii nr. 52/1994 în scopul realizǎrii unei piețe organizate pentru negocierea valorilor mobiliare admise la cotǎ și al asigurǎrii publicului, prin activitatea intermediarilor autorizați a unor sisteme, mecanisme și proceduri adecvate pentru efectuarea continuǎ, ordonatǎ și echitabilǎ a tranzacțiilor cu valori mobiliare.

Bursa se autofinanțeazǎ din comisioanele percepute conform reglementǎrilor bursiere și utilizeazǎ fonduri bǎnești în condițiile legii. Bursa a beneficiat de finanțare de la bugetul de stat în primul an de activitate. Ea deține cu titlu de proprietate bunurile din patrimoniul sǎu și este abilitatǎ sǎ primeascǎ donații, legate și subvenții. În exercitarea dreptului sǎu de proprietate, Bursa posedǎ, folosește și dispune în mod autonom de bunurile pe care le are în patrimoniu în direcția realizǎrii scopului pentru care s-a înființat.

Bursa completeazǎ circuitele necesare pentru ca resursele financiare disponibile în piața de capital sǎ poatǎ ajunge în zonele productive, la societǎțile comerciale emitente de titluri, care le pot utiliza în mod eficient.

Asociația Bursei de Valori București reprezintǎ organul suprem de luare a deciziilor privind activitatea bursierǎ, fiecare societate de valori membrǎ având dreptul la un vot în adunǎrile generale ale Asociației.

Membrii Asociației Bursei sunt societǎțile de valori mobiliare și primesc din partea Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare „Autorizația de Negociere în Bursǎ”.

Calitatea de membru al Asociației Bursei este dobânditǎ la data înscrierii societǎții de valori mobiliare autorizate sǎ negocieze în Bursǎ în Registrul de Asociați. Înscrierea în acest registru se efectueazǎ de cǎtre secretariatul Asociației Bursei, la data adoptǎrii hotǎrârii de admitere în Asociație de cǎtre Comitetul Bursei.

Membrii Asociației Bursei se bucurǎ în mod egal de toate drepturile conferite de calitatea de membru, indiferent de data dobândirii acestei calitǎți. Membrii vor respecta Statutul Asociației Bursei, regulamentele, procedurile și orice alte reglementǎri emise de cǎtre Bursǎ și Comisia Naționalǎ a Valorilor Mobiliare.

Conducerea BVB este realizatǎ de cǎtre Comitetul Bursei (engl. Board of Governors). Acesta este format din 9 reprezentanți, aleși de cǎtre Asociația Bursei. Comitetul numește și Directorul General al Bursei care este responsabil cu conducerea executivǎ a activitǎții instituției, precum și cu reprezentarea ei.

Comisarul General al Bursei este un reprezentant al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, care are rolul de a supraveghea și controla activitatea bursierǎ.

Comisiile Speciale care își desfǎșoarǎ activitatea pe lângǎ Comitetul Bursei sunt organe cu caracter decizional și consultativ. Ele sunt înființate prin decizii ale Comitetului Bursei. În cadrul BVB funcționeazǎ trei astfel de comisii: Comisia de Eticǎ și Conduitǎ, Comisia de Înscriere la Cotǎ și Comisia de Dezvoltare, Produse Noi.

Activitatea Comisiilor Speciale ale Bursei este guvernatǎ de urmǎtoarele principii:

1. principiul autonomiei ;

2. principiul obiectivitǎții;

3. principiul protecției investitorilor;

4. principiul promovǎrii dezvoltǎrii pieței bursiere;

5. principiul rolului activ.

Rolul Comisiei de Înscriere la Cotǎ constǎ în asigurarea unei activitǎți unitare, ordonate și eficiente de înscriere, promovare, retrogradare și retragere de la Cota Bursei a valorilor mobiliare.

Comisia de Eticǎ și Conduitǎ urmǎrește respectarea prevederilor Codului de Eticǎ și Conduitǎ și ale reglementǎrilor Bursei, în mǎsura în care este abilitatǎ prin reglementǎrile respective.

Cota Bursei de Valori București este structuratǎ în trei sectoare:

– sectorul valorilor mobiliare emise de persoane juridice române;

– sectorul valorilor mobiliare emise de cǎtre stat, autoritǎți ale administrației publice centrale și locale și alte autoritǎți;

– sectorul internațional.

Sectorul valorilor mobiliare emise de persoane juridice române este organizat pe trei categorii :

– categoria a II-a sau categoria de bazǎ;

– categoria I;

– categoria plusului de transparențǎ, denumită și Categoria PLUS.

Categoria PLUS este o categorie specialǎ în cadrul cǎreia pot fi incluse acțiunile înscrise atât în cadrul Categoriei de bazǎ, cât și în cadrul Categoriei I.

Includerea sau excluderea acțiunilor în sau din Categoria PLUS nu are nici un efect asupra menținerii acestora în Categoria de bazǎ sau în Categoria I.

Societǎțile de valori mobiliare emitente pot solicita înscrierea valorilor mobiliare la Cota Bursei de Valori București la categoria a II-a (de bazǎ) sau la categoria I, în funcție de respectarea unor cerințe specifice.

Astfel, pentru înscrierea la categoria de bazǎ, trebuie respectate urmǎtoarele cerințe:

– efectuarea unei oferte publice primare;

– înregistrarea la Oficiul de Evidențǎ a Valorilor Mobiliare;

– libera transferabilitate a valorilor mobiliare;

– înregistrarea valorilor mobiliare prin evidențiere în cont sau prin imobilizare conform procedurilor Bursei;

– furnizarea de informații într-un mod care sǎ asigure publicului investitor accesul echitabil la informațiile necesare luǎrii deciziei de a investi;

– plata comisioanelor în conformitate cu prevederile procedurilor Bursei;

– numirea unei persoane de legǎtura permanentǎ cu Bursa;

– certificarea datelor furnizate de cǎtre emitent, care va fi fǎcutǎ de cǎtre instituții specializate;

– încheierea Angajamentului de înscriere și menținere la Cota Bursei.

Pentru înscrierea la categoria I, la cele prezentate se adaugǎ urmǎtoarele:

– emitentul trebuie sǎ-și fi desfǎșurat activitatea în ultimii 3 ani, cu excepția fuziunilor și divizǎrilor dacǎ cel puțin una dintre societǎțile implicate în fuziune sau divizare a desfǎșurat activitate în ultimii 3 ani;

– emitentul trebuie sǎ fi obținut profit net în ultimii 2 ani de activitate; în calculul profitului net nu se ia în considerare profitul aferent venitului financiar;

– Bursa poate aprecia competența profesionalǎ și integritatea moralǎ a personalului de conducere a emitentului, precum și aspecte legate de activitatea economico-financiarǎ a acestuia, cum ar fi capitalul circulant, fluxul de lichiditati etc.;

– cel puțin 15% din numǎrul acțiunilor emise și aflate în circulație trebuie sǎ fie deținute de cel puțin 1.800 de acționari, excluzând persoanele implicate și angajații emitentuluiș fiecare dintre acești 1.800 de acționari trebuie sǎ deținǎ un numǎr de acțiuni a cǎror valoare totalǎ minimǎ sǎ fie de 100.000 lei. Procentul de minim 15% menționat mai sus trebuie sǎ reprezinte minim 75.000 de acțiuni;

– cel puțin 30% din numǎrul obligațiunilor emise și aflate în circulație, trebuie sǎ fie deținute de cel puțin 1000 de deținǎtori, excluzând persoanele implicate și angajatii emitentului; fiecare dintre acești 1000 de deținǎtori trebuie sǎ deținǎ un numǎr de obligațiuni a cǎror valoare totala minimǎ sǎ fie de 300.000 lei. Procentul de minim 30% menționat mai sus trebuie sǎ reprezinte minim 50.000 de obligațiuni.

În cadrul Categoriei PLUS pot fi incluse numai acțiunile înscrise în cadrul sectorului valorilor mobiliare emise de persoane juridice române, daca sunt îndeplinite cumulativ următoarele cerințe:

– emitentul își asumă printr-un angajament, semnat de reprezentanții legali, obligația ca, în termen de trei luni, să convoace adunarea generală extraordinară a acționarilor având pe ordinea de zi modificarea actelor constitutive în sensul:

a. includerii tuturor normelor cuprinse în Codul de conducere și administrare a societăților comerciale ale căror acțiuni sunt incluse în Categoria PLUS;

b. eliminării oricăror prevederi contrarii normelor cuprinse în Cod.

– emitentul deține o pagină proprie de Web, accesibilă prin Internet, în care sunt cuprinse cel puțin următoarele informații:

a. rezultatele financiare anuale, semestriale, trimestriale și toate anexele acestora întocmite atât potrivit legii contabilității, cât și potrivit Standardelor Internaționale de Contabilitate;

b. raportul anual, raportul semestrial și rapoartele curente;

c. convocările și hotărârile Adunărilor Generale ale Acționarilor;

d. deciziile consiliului de administrație care pot avea un impact semnificativ asupra prețului de piață;

e. formularele de procură specială pentru participarea la adunarea generală;

f. situația cu privire la tranzacțiile prin care administratorii și conducerea executivă achiziționează sau înstrăinează acțiuni deținute de aceștia la societatea comercială emitentă;

g. informațiile din pagina de Web vor fi prezentate atât în limba română, cât și în limba engleză.

Primii zece emitenți după capitalizare (cu excepția celor internaționali), sunt prezentați în tabelul următor:

Primii 10 emitenți după capitalizare

Sursa: www.kmarket.ro

Structura capitalizării pieței reglementate a BVB la sfârșitul trimestrului I este prezentată în continuare:

Structura capitalizării pieței reglementate a BVB

Primul indice lansat de BVB a fost indicele BET, reprezentativ pentru cele mai lichide companii listate pe piața reglementată a BVB, acest lucru având loc în anul 1997. Un an mai târziu a fost lansat si indicele compozit BET-C, care reflectă evoluția preturilor tuturor companiilor listate la categoria I si a II – a, exceptând cele cinci Societăți de Investiții Financiare. Evoluția SIF-urilor este prezentată separat prin intermediul indicelui BET-FI, lansat în anul 2000. Ulterior au mai fost dezvoltați trei indici pe diverse arii de interes si anume: ROTX, BET-XT si BET-NG. Performantele anuale a celor șase indici lansați de BVB pot fi vizualizate în tabelul de mai jos:

Performantele indicilor lansați de BVB

În prezent, la BVB sunt autorizați să tranzacționeze 69 de intermediari pe piața la vedere si 23 de intermediari pe piața la termen. După raportarea lunii aprilie, primii zece intermediari pe piața reglementată de acțiuni a BVB (cea mai importanta piață a emitentului) sunt prezentați mai jos:

Intermediarii pe piața reglementată de acțiuni a BVB

4.2. Indicii bursieri pe exemplul Bursei de Valori București

Anul 2008 a fost unul dintre cei mai dificili ani pe piața de capital din România. Indicele oficial al Bursei de Valori București (BVB), BET, a pierdut 70,5% din valoare în 2008, aceasta fiind cea mai mare scădere anuală din istoria indicelui. Scăderea din 2008 a anulat creșterile indicelui din 2007, 2006 si o parte din 2005.

Toate acțiunile tranzacționate la BVB în 2008, fără excepție, au încheiat anul cu randamente negative. Indicele compozit al bursei, BET-C, a înregistrat o scădere similară de 70,3%, în timp ce indicele Societăților de Investiții Financiare, BET-FI, a pierdut 84,1%. Pe Rasdaq situația a fost similară, indicele compozit al acestei piețe pierzând 55,3% din valoarea de la sfârșitul anului 2007.

Valoarea tranzacțiilor cu acțiuni înregistrate la BVB în 2008 a scăzut cu 53% fată de cea înregistrată în 2007 – din nou cea mai mare scădere anuală de la (re)înființarea bursei în 1995.

Piața de capital a înregistrat o revenire importantă în anul 2009, după scăderile mari din anul precedent. O bună parte din acțiunile listate pe piața reglementată a Bursei de Valori București (BVB) au înregistrat creșteri semnificative, însă preturile au recuperat doar în parte pierderile din 2008, iar lichiditatea a continuat să scadă. BET, indicele oficial al BVB, a încheiat anul cu o creștere de 61,7%, în timp ce indicele compozit al pieței, BET-C, a câștigat 37,3%, iar indicele societăților de investiții financiare, BET-FI, a câștigat 90,3%. Segmentul Rasdaq a înregistrat o revenire ușoară, indicele oficial al pieței, Rasdaq-C, acumulând numai +8,1% în 2009. Valoarea tranzacțiilor cu acțiuni pe piața reglementată a BVB a scăzut cu 26,7% fată de anul precedent, în timp ce valoarea tranzacțiilor pe piața Rasdaq a scăzut cu 63,1%.

Table 4.1 List area performantelor emitentilor de la categoria I în 2008

Toate acțiunile listate la categoria I a pieței reglementate a BVB au scăzut semnificativ, deși cele mai multe au înregistrat rezultate financiare bune sau foarte bune pe parcursul anului. Media aritmetică a randamentelor totale ale acțiunilor de la categoria I a pieței a fost de -72,63%.

19 din cele 21 de companii de la această categorie au adus randamente negative sub -50%, iar dintre acestea, pentru 11 companii randamentul a fost peste -80%.

Aceste performante au fost apreciate în piață, prețul acțiunilor AZO crescând de peste cinci ori în a doua parte a trimestrului II si în primele luni ale trimestrului III. Însă evoluția generală nefavorabilă a bursei a afectat si acțiunile companiei mureșene, astfel încât toată creșterea de preț a fost pierdut pană la sfârșitul anului, iar randamentul anual al acțiunilor a fost -22,11%.

Pe locul doi s-au clasat acțiunile Soceo Constanta (SOCP), cu o scădere de 36,62%. Randamentul comparativ mai bun decât media acțiunilor tranzacționate la categoria I (însă totuși negativ) s-a datorat înregistrării unor tranzacții importante cu titlurile acestui emitent în prima parte a anului, ce au culminat cu transferul a 10% din titluri în luna aprilie. Deși acțiunile SOCP au evoluat crescător în primele două trimestre, acestea au pierdut toată creșterea acumulată si au încheiat anul cu un randament negativ semnificativ, la fel ca în cazul Azomureș.

Acțiunile Băncii Transilvania (TLV), emitent aflat în alți ani în topul celor mai performante companii la bursă, se situează în 2008 pe locul III în mod accidental – acțiunile băncii au fost suspendate de la tranzacționare în luna septembrie pentru operarea unei operațiuni de consolidare a acțiunilor, astfel încât prețul acestora nu a mai inclus si scăderile mari ale bursei din ultimele patru trimestre.

Transportatorul National de gaze naturale, Transgaz (TGN), a înregistrat un randament anual de -52,60% fată de primul preț de închidere la bursă, în ianuarie 2008, după ce în decembrie 2007 a derulat cea mai importantă ofertă publică inițială din Romania. Fată de prețul din IPO, randamentul negativ al acțiunilor TGN se reduce la -32,20%.

Alte vedete ale bursei de valori au înregistrat scăderi de neimaginat cu numai un an în urmă. Cele mai importante companii listate, operatorul petrolier National Petrom (SNP) si Banca Romană pentru Dezvoltare – Grupe Soviete Generale (BRD) au încheiat anul cu randamente de -60,36%, respectiv -69,08%. Societățile de servicii de investiții financiare (SIF), au înregistrat randamente între -71,63% pentru SIF Muntenia (SIF4) si -86,92% pentru SIF Transilvania (SIF3, emitent la care majorarea de capital aflată în litigiu încă din 2007 a fost clarificată prin deblocarea acțiunilor noi).

Alți emitenți aflați în topul preferințelor investitorilor în mod permanent, precum transportatorul National de electricitate Transelectrica (TEL), producătorul de aluminiu ALRO (ALR) sau producătorul de medicamente independent Biofarm (BIO) au înregistrat randamente la fel de slabe : -71,74%, -79,43%, respectiv -86,24%.

Ultimele două poziții în clasamentul companiilor de la categoria I au fost ocupate de doi emitenți aflați în rândul celor mai dinamice companii listate în alți ani: dezvoltatorul imobiliar Impact Developer & Contractor (IMP) a adus investitorilor un randament negativ de 93,72%, în timp ce singura companie de brokeraj listată la bursă, SSIF Broker(BRK), a adus un randament de -95,25%, ce a reprezentat si cel mai mare randament negativ de pe toată piața reglementată a BVB în 2008.

Table 4.2 – List area performantelor emitentilor de la categoria I în 2009

Pentru cea mai mare parte a acțiunilor listate la categoria I a pieței reglementate a BVB 2009 a fost anul unor reveniri importante. Media aritmetică a randamentelor totale ale acestor acțiuni a fost +68,8% în 2009. 13 din cele 21 de companii de la această categorie au adus randamente pozitive peste +50%, iar numai trei companii au adus randamente totale negative.

Acțiunile cele mai volatile au ocupat primele locuri în clasamentul categoriei I pe 2009.

SIF Transilvania (SIF3) se situează pe primul loc, cu un randament total de +159,3%, după ce în 2008 înregistrase cea mai slabă performantă în rândul celor 5 SIF (-86,9%), iar la începutul anului 2009 înregistra cel mai mic raport preț/valoare unitară a activelor nete (VUAN), respectiv 0,25 (la sfârșitul anului 2009 raportul ajunsese 0,46).

Al doilea cel mai bun randament total a fost înregistrat de acțiunile producătorului independent de medicamente Biofarm București (BIO), respectiv +157,7%, emitent perceput a avea o evoluție similară cu cea a acțiunilor SIF datorită deținerii societăților de investiții financiare în capital, dar si a investițiilor Biofarm în acțiuni SIF.

Acțiunile SIF Oltenia (SIF5) ocupă locul trei în topul celor mai performanți emitenți de la categoria I, cu un randament total de +125,7%. La fel cum s-a întâmplat si în cazul SIF Transilvania, SIF5 este al doilea cel mai performant SIF în 2009 după ce în 2008 înregistrase a doua cea mai mare scădere de preț (-85,0%), iar la începutul anului 2009 înregistra al doilea cel mai redus raport preț/VUAN (0,33, în creștere până la 0,46 la sfârșitul anului).

Volatilitatea istorică ridicată a acțiunilor SIF si un context general pozitiv în piață au determinat creșteri peste medie ale societăților de investiții financiare în 2009. În plus, în acest an au fost reluate dezbaterile legislative cu privire la majorarea pragului maxim de deținere, de la valoarea actuală de 1%, element ce a impulsionat în mod suplimentar preturile. Dezvoltatorul imobiliar Impact Developer & Contractor (IMP) a adus investitorilor un randament total de +124,5%. Deși rezultatele financiare înregistrate de companie nu au fost spectaculoase, evoluția favorabilă a fost determinată de scăderea prețului cu 93,7% în 2008, inițierea unei operațiuni de consolidare a acțiunilor în proporție de 10:1 si de creșterea interesului investitorilor instituționali străini pentru emitent (printre aceștia numărându-se grupul Franklin Templeton).

Randamente peste 100% au mai înregistrat si producătorul de aluminiu ALRO (ALR), +114,6%, împreuna cu trei companii financiare: SIF Moldova(SIF2) cu +122,2%, SSIF Broker Cluj (BRK) cu +120,7% si SIF Banat-Crișana (SIF1) cu +112,0%.

"Vedeta" anului 2008 la categoria I, producătorul de îngrășăminte chimice Azomureș (AZO), care a înregistrat cea mai mică scădere în 2008 (-22,1%), a adus investitorilor în 2009 un randament total solid de +81,3%.

Randamente bune au mai înregistrat si acțiunile Antibiotice Iași (ATB, +78,9%), BRD – Grupe Soviete Generale (BRD, +65,0%), Oltchim Rm. Vâlcea (OLT, +64,3%) si Oul Terminal (OIL, +50,5%).

Companiile din domeniul energetic si utilități au adus randamente modeste în comparație cu cele de mai sus. OMV Petrom (SNP) a înregistrat un randament de numai +37,6%, după o scădere de 60,4% în 2008; Transgaz (TGN) si Transelectrica (TEL) au înregistrat randamente totale de +35,9%, respectiv +25,0% în 2009.

Acțiunile SIF Muntenia (SIF4) au înregistrat o performantă sub medie, cu un randament de numai +19,0%, cea mai slabă performantă dintre cele 5 SIF. SIF Muntenia a înregistrat, însă, cea mai mică scădere dintre cele cinci societăți de investiții financiare în 2008, respectiv -71,6%; de asemenea, SIF4 înregistra cel mai mare raport preț la începutul lui 2009, respectiv 0,39. Cu un randament total de -17,2%, acțiunile Băncii Transilvania (TLV) se situează în partea de jos a clasamentului categoriei I. Poziția se datorează faptului ca acțiunile TLV au fost suspendate în 2008 iîcepând cu ziua de 12 septembrie, în vederea înregistrării unei operațiuni de consolidare a acțiunilor (în proporție de 10:1). Acțiunile TLV au rămas suspendate până la sfârșitul anului 2008, astfel încât prețul acestora nu a inclus scăderile mari înregistrate la bursă în toamna acelui an, iar acestea au fost transferate în performantele anului 2009.

Tabel 4.3 Performantele acțiunilor listate la categoria a II-a a pieței reglementate a BVB în 2008

La fel ca la categoria I, si la categoria a II-a toate companiile listate au încheiat anul 2008 cu un randament negativ. 35 din cele 46 de companii tranzacționate la categoria a II-a au adus pierderi mai mari de -50%, iar din acestea un număr de 21 de companii au adus pierderi mai mari de -70%. Media aritmetică a randamentelor anuale ale emitenților tranzacționați la această categorie a fost de -61,19% în 2008.

Cea mai eficientă companie tranzacționată la BVB în 2008 a fost Policolor (PCL), cu un randament negativ de numai -0,47%. Scăderea redusă a acțiunilor producătorului de vopsele bucureștean s-a datorat procedurii de delestare inițiată de acționarii majoritari ai companiei (delestarea este intermediată de Intercapital Invest). O situație similară înregistrează si a doua companie clasată în top, producătorul de dulciuri Kandia-Excelent (EXC), cu o scădere de numai 1,57%.

Următoarele trei companii în clasament ocupă pozițiile respective tot ca urmare a unor evenimente punctuale. Acțiunile producătorului de pâine Titan (MPN) au adus un randament negativ de numai -2,38% datorită unor tranzacții semnificative derulate în luna decembrie a anului curent (când s-au transferat 30% din titlurile companiei într-o tranzacție de valoare ridicată).

Acțiunile producătorului de material electrotehnic Electroaparataj (ELJ) au înregistrat un randament negativ de -17,30%; acțiunile ELJ au fost suspendate de la tranzacționare din luna iulie pentru operarea unei diminuări de capital social, procedura datorită căreia nu au inclus în preț scăderile bursei din a doua jumătate a anului. Situația este similară si la producătorul de mase plastice Prodplast (PPL), -26,67%, suspendat din septembrie pentru operarea unei reduceri de capital social ca urmare a divizării companiei (ambele companii rezultate din divizare, una cu obiectul de activitate inițial si una cu profil imobiliar, urmează a romane la cota bursei).

Scăderile de preț au încurajat tranzacțiile cu ponderi importante din capitalul social al mai multor emitenți. Aceasta s-a întâmplat si în cazul producătorului de țevi Zimtub (ZIM), -27,90% randament în 2008 si 55% din acțiunile emitentului transferate în luna iunie. Producătorul de echipamente industriale Comelf (CMF), -29,04%, a evoluat relativ stabil în cea mai mare parte a anului 2008, înregistrând o scădere mai abruptă în trimestrul IV. Producătorul de ambalaje MJ Maillis România (MJM), ultimul emitent din top cu o pierdere pentru investitori mai mică de 40% (-30,36%), a înregistrat o valoare totală a tranzacțiilor în 2008 de numai 2.807 lei.

Toate celelalte acțiuni listate la categoria a II-a au scăzut foarte mult. Foste vedete ale categoriei, precum Rompetrol Well Services (PTR), Aerostar (ARS), Turism, Hoteluri, Restaurante Marea Neagră (EFO), Zentiva (SCD) sau Bermas (BRM) au scăzut cu – 64,71%, -66,15%, -70,41%, -76.84%, respectiv -81,83%, indiferent de rezultatele financiare sau evoluția activității în anul 2008.

Printre cele mai mari scăderi la categoria a II-a au fost înregistrate, la fel ca si în cazul primei categorii a pieței reglementate, de acțiuni aflate în alți ani în topul preferințelor investitorilor. Rompetrol Rafinare Constanta (RRC) a adus un randament total negativ de -83,18% deși grupul din care face parte compania a fost preluat printr-o tranzacție spectaculoasă de către operatorul KazMunaiGaz; producătorul de profile de aluminiu Alumil (ALU) a pierdut 86,06%, deși a derulat o ofertă publică inițială de succes în 2006; retailerul de electronice si echipamente IT Flamingo (FLA) a pierdut 91,30%, în timp ce producătorul de componente auto, Compa (CMP), una din țintele preferate de către investitorii la bursă din toate timpurile, a pierdut nu mai Putin de 94,24%.

Tabel 4.4 – Performantele acțiunilor listate la categoria a II-a a pieței reglementate a BVB în 2009

Spre deosebire de categoria I, la categoria a II-a performantele au fost mult mai eterogene în 2009: 28 de companii au încheiat anul cu performante pozitive, 3 companii au staționat (dintre care două nu au fost tranzacționate în 2009), iar 17 au înregistrat scăderi. Media aritmetică a randamentelor totale ale companiilor listate la această categorie a fost +34,3%, jumătate din media performantelor înregistrate la categoria I (diferența este vizibilă si analizând indicii oficiali ai bursei: BET, care măsoară performanta acțiunilor cele mai lichide, selectate în principal de la categoria I, a înregistrat o performantă de +61,7%, în timp ce BET-C, ce ia în calcul toate acțiunile listate în afara celor SIF, a înregistrat +37,3%).

Acțiunile si-au menținut profilul de volatilitate din anii precedenți, iar cele mai performante acțiuni ale categoriei au fost, în general, tot cele care au înregistrat si cele mai mari scăderi în 2008. Astfel, cel mai bun randament al categoriei (si în același timp cea mai bună performantă la BVB) a fost adus de acțiunile producătorului de profile de aluminiu Alumil Rom Industry (ALU), cu un randament total de +246,9%.

O performantă foarte bună au înregistrat si acțiunile Rompetrol Rafinare Constanta (RRC) cu +240,5%. Creșterea acțiunilor RRC, înregistrată după performantele modeste din anii precedenți, a fost determinată atât de scăderea foarte mare din 2008 (-83,2%), dar si de așteptările cu privire la lansarea unei oferte publice de preluare de către acționarul majoritar.

Grupul format din companiile Condmag Brașov (COMI) si Dafora Medias (DAFR) a adus câștiguri bune în 2009, cu randamente de +236,6%, respectiv +160,9%, după performantele slabe din 2008 (-82,7%, respectiv -89,66%). Producătorul de componente auto Compa Sibiu (CMP) a încheiat anul cu un randament total de +205,3%, după o scădere de 94,2% în 2008.

Performante foarte bune au mai înregistrat în 2009 si acțiunile producătorului de medicamente Zentiva București (SCD, +152,8%), cele ale Electroputere Craiova (EPT, +92,1%), Altur Slatina (ALT, +89,9%), Bermas Suceava (BRM, +87,0%), cele ale recent listatei Comcm Constanta (CMCM, +81,4%) si cele ale Santierului Naval Orsova (SNO, +58,2%).

Un număr de 17 companii au înregistrat pierderi în 2009. În topul pierderilor, cu scăderi mai mari de 30%, se situează acțiunile Flamingo International (FLA, -38,3%), companie afectată puternic de criza economică si care a depus o cerere pentru declanșarea procedurii insolventei la sfârșitul anului 2009. Scăderi mari au înregistrat si o serie de companii industriale afectate de criza economică prin scăderea cifrei de afaceri: Romcarbon Buzău (ROCE, -43,7%), Electroaparataj București (ELJ, -48,6%), Comelf Bistrița (CMF, -49,9%), Zimtub Zimnicea (ZIM, -60,4%) si Carbochim Cluj-Napoca (CBC, -67,0%).

Table 4.5 – Performantele actiunilor la categoria a III-a a pietei reglementate a BVB în 2008

Bursa de Valori București a inaugurat în anul 2008 secțiunea internațională dedicată emitenților de acțiuni, prin listarea Erste Bank, una dintre cele mai dinamice bănci în regiunea Europei Centrale si de Est, si proprietara a celei mai importante bănci din Romania – Banca Comercială Română. Erste Bank înregistra în 2008 active totale de 210 miliarde EUR si 52.000 de angajați. Listarea acțiunilor băncii austriece la București (în paralel cu tranzacționarea acestora la Viena si Praga), reprezintă unul dintre cele mai importante evenimente ale anului pentru piața de capital din România. Din păcate, nici acțiunile Erste nu au fost ocolite de scăderi:

Tabel 4.6 – Acțiunile Erste Bank în 2008

Tot în 2008 BVB a inaugurat si segmentul fondurilor de investiții, prin listarea STK Emergent, fond ce a derulat o ofertă publică inițială în același an. Valoarea unităților de fond a scăzut semnificativ în 2008, aceasta pierzând 61,86% fată de prima zi de tranzacționare la BVB si 86,16% fată de prețul din oferta publică – o scădere comparabilă cu cea a acțiunilor SIF :

Table 4.7 – Actinide STK Emergent în 2008

În anul 2008 s-au derulat pe piața de capital din România patru oferte publice inițiale, reprezentând cel mai mare număr de IPO lansate pe piața din 1995 până în prezent (la acestea se adaugă si IPO Casa de Bucovina Club de Munte, lansată în 2007 si încheiată în 2008). Numărul ofertelor publice lansate în 2008 si în anii următori ar fi putut fi chiar si mai mare, în condițiile în care exemplele pozitive din ultimii ani încurajaseră un număr din ce în ce mai mare de potențiali emitenți să demareze analiza unor oferte publice inițiale. Criza financiară, ce a afectat si piața de capital locală, a amânat sau anulat aceste planuri. Parametrii ofertelor publice încheiate în 2008 sunt prezentați în continuare :

Table 4.7 – Ofertele publice încheiate în 2008

Toate ofertele de mai sus s-au derulat în prima jumătate a anului, acestea reprezentând proiecte demarate înainte ca anvergura crizei ce a afectat piața de capital să devină cunoscută. Ratele de subscriere au fost reduse în comparație cu cele înregistrate în anii precedenți (Transgaz -2,792% în 2007, Alumil 1,647% în 2006, Transelectrica 646%).

Casa de Bucovina Club de Munte(BCM) este o companie de talie mică deținută majoritar de SIF Muntenia si desfășoară activitatea într-un domeniu cu potențial de creștere, compania deținând un hotel afiliat Best Western în stațiunea Gura Humorului. STK Emergent (STK) a derulat prima listare a unui fond de investiții închis de pe piață, după desfășurarea unei oferte publice inițiale. Fondul investește în acțiuni listate si în proiecte imobiliare. Contor Group (CGC) este un producător arădean de contoare de apa si energie termică, iar Teraplast Bistrița (TRP) are drept obiect de activitate fabricarea plăcilor, foliilor, tuburilor si profilelor din material plastic. Ultima ofertă derulată în 2008, cea a producătorului de materiale de construcții Pomponio, s-a încheiat fără succes si a fost anulată.

În 2008 au fost selectați intermediarii pentru listarea unui număr de cinci companii de stat din domeniul transporturilor: Aeroportul International Henri Coandă, Administrația Portului Constanta, Administrația Canalelor Navigabile, Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați si Administrația Porturilor Fluviale Giurgiu. Conjunctura generală nefavorabilă a piețelor de capital va duce, cel mai probabil, la amânarea acestor listări.

Fondul Proprietatea a demarat la sfârșitul anului 2008 procedura de selecție a unui administrator International, însă procesul de listare la bursă a fondului s-ar putea prelungi.

BVB a consemnat si cel mai mare număr de listări noi pe piața reglementată din ultimii nouă ani. Astfel, pe lângă listările celor patru oferte publice inițiale încheiate cu succes si prezentate mai sus, si cea a Erste Bank, bursa a admis la tranzacționare pe piața reglementată acțiunile Transgaz (TGN) în urma ofertei publice inițiale derulate în 2007, precum si acțiunile a patru companii transferate de pe piața Rasdaq si cele ale unei companii transferate de pe segmentul acțiuni necotate ale bursei.

Companiile transferate de pe segmentul Rasdaq au un profil divers. Romcarbon Buzău (ROCE) este un producător de plăci si profile din plastic, filtre de aer, uleiuri si alte echipamente industriale, deținut de un grup de companii si fonduri din Taiwan. VES Sighișoara (VESY) are o structură diversificată de acționariat si produce vase emailate si mașini de gătit.

Compania Transilvania Construcții Cluj Napoca (COTR) are drept obiect de activitate construcțiile civile si industriale si are, de asemenea, o structură diversificată de acționariat, în timp ce Dafora Medias (DAFR) oferă servicii în domeniul forajului pentru petrol si gaze, având si o componentă de construcții civile si industriale. Compania face parte dintr-un grup ce include un alt emitent listat la BVB prin transfer de pe Rasdaq – Condmag Brașov (COMI).

Acțiunile Uztel Ploiești (UZT) au înregistrat o premieră prin transferul de pe segmentul acțiuni necotate al BVB direct pe piața reglementată a bursei. Compania produce utilaje si echipamente pentru industria petrolieră si este deținută de salariați.

O singură companie a fost delestată în 2008 de pe piața reglementată a bursei – Kandia-Excelent (EXC), ca urmare a deciziei acționarului majoritar.

Table 4.8 – Performantele actiunilor la categoria a III-a a pietei reglementate a BVB în 2009

Si în cadrul secțiunii internaționale au fost tranzacționate acțiunile unui singur emitent, la fel ca în 2008:

Table 4.9 – Actinide din sectioned international în 2009

Segmentul fondurilor de investiții s-a îmbogățit cu o nouă listare, cea a fondului OTP WiseRO (WRO), ce a derulat un IPO încheiat cu succes în 2009. Deși fondul asigură garantarea capitalului investit inițial, prețul unităților sale a înregistrat o scădere de 20,2% după listare:

Table 4.10 – Fondurile de investitii în 2009

În anul 2009 s-au derulat pe piața de capital din România numai două oferte publice inițiale. Ambele oferte au apartinut unor fonduri de investiții administrate de OTP Asset Management, s-au încheiat cu succes si au fost intermediate de Intercapital Invest.

Parametrii acestora sunt prezentați în continuare:

Table 4.11 – Parametrii ofertelor publice initiale în 2009

Fondul OTP WiseRO este un fond cu capital garantat si durata limitată de 3 ani, ce oferă investitorilor un randament raportat la indicele SGI Wise US Long/Short Vol Target al Soviete Generale. OTP WiseRO este primul fond românesc înființat prin sistemele bursei de valori si primul produs structurat listat la BVB. Fondul se tranzacționează pe piața reglementată a BVB începând cu data de 08/10/2009.

OTP Green Energy este un fond cu capital garantat, un randament minim garantat de 12% pe durată de viață de 3,5 ani si performante raportate la indicele ERIXP al Soviete Generale ce include companii din domeniul energiei regenerabile. Procedura de admitere la tranzacționare pe piața reglementată a BVB este în curs, aceasta urmând a se finaliza la începutul anului 2010.

Pe lângă listarea fondului OTP WiseRO (WRO), Bursa de Valori București a mai admis la tranzacționare pe piața reglementată acțiunile a trei companii transferate de pe Rasdaq: Farmaceutica Remedia Deva (RMAH), companie ce se ocupă cu comercializarea produselor farmaceutice, Boromir Prod Buzău (SPCU), companie din domeniul morăritului si panificației si Comcm Constanta (CMCM), producător de betoane si alte tipuri de materiale de construcții.

Două companii au fost delestate de pe piața reglementată a Bursei de Valori București în 2009: producătorul de vopsele Policolor București (PCL) si asiguratorul Agras (ASA). Ambele delistati s-au produs la inițiativa acționarilor majoritari ai celor doi emitenți, prin procedura de retragere a acționarilor urmată de delestarea de pe piața de capital (procedura de retragere a acționarilor si de delestare a Policolor a fost intermediată de Intercapital Invest).

S-a calculat în 2008 si în 2009 indicele TRX – un indice de tip Total Return, calculat anual de Intercapital Invest. Indicele exprimă randamentul mediu al acțiunilor tranzacționate pe piața reglementată a BVB, luând în calcul, pe lângă variațiile de preț, si dividendele si majorările de capital social. Indicele ia în calcul toate acțiunile tranzacționate pe piața reglementată a BVB în cursul anului, fiecare actiune fiind ponderată cu capitalizarea la sfârșit de an. Ponderea maximă a unei acțiuni în indice este limitată la 10%, iar randamentul fiecărei acțiuni este ajustat cu perioada de listare pentru acțiunile listate/delestate în cursul anului. Randamentele finale ale TRX sunt ajustate cu rata inflației.

Cea mai mare influentă asupra indicelui în 2008 au avut-o acțiunile cu capitalizarea cea mai mare : Banca Transilvania, Petrom, BRD si Erste Bank – fiecare cu o capitalizare limitată la 10% în indice, dar si Transgaz cu 9,9% din capitalizarea totală, ALRO cu 6,2%, Transelectrica cu 5,6%. La categoria a II-a, cea mai mare pondere în capitalizarea totală a fost înregistrată de acțiunile Rompetrol Rafinare Constanta (2,7%), Policolor (2,1%) si Kandia Excelent (2,1%).

Conform indicelui TRX, investitorii BVB au înregistrat în 2008 cel mai slab an din istoria modernă a pieței de capital, iar în 2009 cel mai bun an al pieței de capital:

Figura nr. 4.1 – Evolutia pietei de capital conform indicelui TRX

Indicele oficial al bursei, BET, calculat pe baza variației de preț a celor mai importante zece acțiuni listate pe piața reglementată, a pierdut 70,47% din valoare în 2008:

Figura nr. 4.2 – Evolutia indicelui BET în 2008

După o scădere abruptă de aproximativ 25% în ianuarie si prima parte a lunii februarie, indicele a evoluat relativ stabil până în luna mai (încercând si o ușoară creștere în ultima parte a acestui interval). O asemenea evoluție, relativ similară cu cea înregistrată în anii precedenți, a produs confuzie în rândul investitorilor, iar o bună parte a acestora au considerat că evoluțiile internaționale nu vor afecta piața de capital locală într-o măsură foarte mare.

O asemenea ipoteză a fost infirmată când, in intervalul iunie – iulie, indicele a pierdut 30% din valoare. Deși ulterior acțiunile au înregistrat o ușoară revenire (+17% pentru BET), scăderea de la jumătatea anului a reprezentat un semnal serios de alarmă. Acesta a fost confirmat ulterior, când acțiunile au scăzut încontinuu în perioada august – octombrie, iar indicele BET a pierdut 40% din valoare. Minimul anului a fost atins pe 27 octombrie, când indicele a înregistrat o valoare de 2.596,30 puncte – valoare ce nu a mai fost văzută de investitori din februarie 2004. Bursa de Valori București a suspendat complet tranzacționarea acțiunilor datorită scăderilor foarte mari în patru zile ale lunii octombrie, luna în care indicele BET a înregistrat a doua cea mai mare scădere din istoria sa: -32,7% (cea mai mare scădere lunară a fost înregistrată în august 1998: – 35,63%).

Continuând tendința agitată a anului, în următoarele săptămâni indicele a câștigat 30%, a pierdut o bună parte din acest casting, iar apoi a evoluat timp de aproximativ patru săptămâni cu o neobișnuită lipsă de volatilitate, până la închiderea anului de tranzacționare.

Indicele BET a atins valoarea sa maximă istorică pe data de 24 iulie 2007 – 10.813,59 puncte. Fată de acest record, valoarea indicelui în ultima zi de tranzacționare din 2008 reprezintă o scădere de 73,17%. La sfârșitul anului 2008, indicele BET se afla în scădere de peste 17 luni – cea mai lungă perioadă de scădere continuă a indicelui de la lansarea sa în 1997.

În 2009 indicele BET, a înregistrat a treia cea mai bună performantă anuală din istoria sa, cu o creștere de 61,7% (indicele ia în calcul variația de preț a celor mai importante zece acțiuni listate pe piața reglementată, însă nu include dividende sau operațiuni de majorare a capitalului social).

Evoluția indicelui a înregistrat două etape distincte. Prima, derulată până la sfârșitul lunii februarie, a reprezentat o continuare a tendinței generale de scădere din 2008. Minimul absolut al indicelui pe parcursul crizei actuale a fost înregistrat în ziua de 25/02/2009, la 1.887,14 puncte, reprezentând o scădere de 35,0% fată de sfârșitul anului 2008.

Valoarea indicelui în aceeași dată de 25/02/2009 reprezenta o scădere de 80,8% fată de sfârșitul anului 2007 si de 82,5% fată de maximul absolut al indicelui înregistrat în 24/07/2007.

Începând cu luna martie indicele a intrat într-o etapă de creștere susținută, derulată până la sfârșitul anului. BET a acumulat o creștere de 148,6% fată de minimul lunii februarie:

Figura nr. 4.3 – Evolutia indicelui BET în 2009

Cu toată creșterea din 2009, randamentul cumulat al BET pentru anii 2008-2009 rapăne -52,3%; valoarea indicelui la sfârșitul lui 2009, de 4.690,57 puncte, se situează la nivelul valorilor înregistrate la începutul anului 2005, cu cinci ani în urmă.

Ceilalți indici oficiali ai bursei, BET-C (ce ia în calcul toate acțiunile listate, mai Putin cele ale SIF) si BET-FI (ce ia în calcul acțiunile SIF) au evoluat similar cu BET, înregistrând scăderi foarte mari în 2008: -70,34% pentru BET-C si -84,05% pentru BET-FI:

Figura nr. 4.4 – Evolutia indicilor BET-C si BET-FI în 2008

BET-C si BET-FI au evoluat similar cu BET, înregistrând creșteri în 2009: +37,3% pentru BET-C si +90,3% pentru BET-FI:

Figura nr. 4.5 – Evolutia indicilor BET-C si BET-FI în 2009

Corelația pieței de capital românești cu piețele din regiune s-a menținut foarte puternică atât în 2008, cât si în 2009 (PX, WIG si BUX sunt indicii burselor din Cehia, Polonia, respectiv Ungaria):

Figura nr. 4.6 – Evolutia indicilor PX, WIG si BUX în 2008

Figura nr. 4.7 – Evolutia indicilor PX, WIG si BUX în 2009

Valoarea tranzacțiilor la BVB 2008-2009:

În ciuda performantelor relativ bune ale preturilor, valoarea tranzacțiilor cu acțiuni pe piața reglementată a continuat să scadă în 2009, atingând 5,1 miliarde lei fată de 7,0 miliarde în 2008 (-26,8%) si 13,8 miliarde lei în 2007 (-63,1%). Scăderea valorii tranzacțiilor în 2009 s-a produs pe fondul menținerii relativ constante a numărului de tranzacții (1,3 milioane, -1,9% fată de 2008) si a unei creșteri ușoare a numărului de acțiuni tranzacționate (14,4 milioane, +12,3% fată de 2008). Valoarea medie zilnică a tranzacțiilor cu acțiuni pe piața reglementată de 20,4 milioane lei în 2009, se situează la nivelul celei înregistrate la începutul anului 2005.

Numărul intermediarilor (SSIF si bănci comerciale) care au intermediat tranzacții cu acțiuni la BVB în 2009 a scăzut ușor la 71, fată de 76 în 2008, 73 în 2007 si 2006, si 70 în 2005.

Capitalizarea bursieră a pieței reglementate a BVB înregistra o valoare de 80,1 miliarde lei la sfârșitul lui 2009 (19,1 miliarde EUR).

Sistemul Rasdaq administrat de BVB a avut o evoluție negativă, la fel ca piața reglementata a bursei. Indicele compozit al sistemului, Rasdaq-C, a înregistrat o variație negativă de -55,25% în 2008 – cea mai mare scădere anuală de la lansarea indicelui în 1998. Amplitudinea scăderilor acțiunilor Rasdaq, deși ridicată, a fost în general mai redusă decât cea a scăderilor acțiunilor de pe piața reglementă:

Figura nr. 4.8 – Evolutia indicelui RASDAQ-C în 2008

Creșterea bruscă a indicelui Rasdaq-C în mai 2008, urmată de o scădere la fel de abruptă în august au fost determinate de realizarea unei tranzacții eronate cu acțiuni Siderma (SIDR), anulată ulterior, dar ale cărei efecte asupra indicelui au fost corectate cu întârziere.

Ceilalți indici ai Rasdaq au avut o evoluție similară cu cea a indicelui principal al pieței.

Indicele categoriei I a Rasdaq, RAQ-I, a pierdut 50,21% din valoare în 2008, în timp ce indicele categoriei a II-a a sistemului, RAQ-II, a pierdut 40,44%.

Valoarea tranzacțiilor Rasdaq a scăzut si mai mult decât valoarea tranzacțiilor cu acțiuni pe piața reglementată. Astfel, valoarea tranzacțiilor pe Rasdaq a scăzut cu 63%, de la 4,3 miliarde lei în 2007 la 1,6 miliarde lei în 2008 (0,4 miliarde EUR). Valoarea tranzacțiilor cu acțiuni Rasdaq a reprezentat numai 22% din valoarea tranzacțiilor cu acțiuni pe piața reglementată; procentul a fost 31% în 2007 si 9% în 2006.

Spre deosebire de piața reglementată, pe Rasdaq au scăzut abrupt si alți parametri de lichiditate: numărul de acțiuni tranzacționate a scăzut cu 54%, iar numărul de tranzacții a scăzut cu 44%. A Activitatea de tranzacționare pe Rasdaq a scăzut datorită retragerii investitorilor spre acțiunile cu riscuri comparativ mai reduse si lichiditate mai ridicată de pe piața reglementată a BVB.

Pe Rasdaq erau listate la sfârșitul anului 2008 acțiunile a 7 companii la categoria I (fată de 9 în 2007), 9 la categoria a II-a (11 companii în 2007) si 1.737 la categoria de bază (1.999 în 2007).

Categoria I a pieței cuprindea următorii emitenți cu operațiuni industriale, reflectând profilul general al Rasdaq: producătorul de cămăși Braiconf Brăila (BRCR), producătorul de echipamente electrice si electrotehnice Electromagnetica București (ELMA), producătorul de tuburi ArcelorMittal Tubular Products Roman (PTRO), șantierelor navale Severnav Drobeta-Turnu Severin (SEVE) si STX RO Offshore Brăila (SNBB), producătorului de utilaje petroliere Upet Târgoviste (UPET) si rafinăriei Vega (VEGA).

Companiile listate la categoria a II-a a pieței erau: Automatica Voluntari (AUTT), Comvex Constanta (CMVX), Construcții Feroviare Moldova (CONFM), Flaros București (FLAO), Ilefor Târgu Mureș (ILEF), Inox Măgurele (INOX), Romportmet Galați (ROMT), Bega Tehnomet Timisoara (TEHO) si Unisem București (UNISEM).

În 2008 au avut loc trei listări noi pe Rasdaq: Virola Independenta Sibiu (VIRO) si Casa Albă Independenta Sibiu (CAIN), ambele rezultate din divizarea producătorului de utilaje metalurgice Independenta Sibiu (INTA) si o emisiune de acțiuni preferențiale fără drept de vot ale Comcereal Constanta (CCRL), tranzacționate cu simbolul CCRL1. Comcereal Constanta este în prezent singurul emitent listat pe piața de capital din România si care are două clase de acțiuni tranzacționate, însă acțiunile preferențiale au înregistrat o singură tranzacție de la listarea acestora în septembrie. În 2008 nu s-au tranzacționat emisiuni de drepturi atașate unor emitenți Rasdaq, iar pe acest segment de piață nu se tranzacționează instrumente cu venit fix.

Un număr de 265 de companii au fost delestate de pe Rasdaq în 2008.

Printre delestările notabile: Acumulatorul Pantelimon (ACUM), Bere Băuturi Chitila (BBCB), Carom Onești (CARZ), Doljchim (DOLJ), Imod București (IMOD), Portelanul Dorohoi (PORT), Prodexport București (PRDE), Progresul Ploiești (PROG), Prolabac Bacau (PROU), Republica București (REPB), Terom Iași (TERO), Universul București (UNIQ).

Cei mai lichizi emitenți Rasdaq după valoarea tranzacțiilor în 2008 au fost: Comvex Constanta (CMVX), Atlas Gip( ATGJ), Albalact AlbaIulia (ALBZ), Rompetrol București (VEGA), Simcor Oradea (SIOR), Comcereal Constanta (CCRL), Armax Gaz Medias (ARAX), Prospectiuni București (PRSN), Iproeb Bistrița (IPRU) si Remaru l16 Februare (REFE). Cele mai lichide companii după numărul de tranzacții încheiate în 2008 au fost: Armax Gaz, Albalact, Imotrust Arad(ARCV), Prospectiuni, Iproeb, Elegtromagnetica București(ELMA), Argus Constantt(UARG), Automobile Craiova(AUCS), Ceramica Iași(CERE) si Artego Tg. Jiu(ARTE).

Sistemul Rasdaq a rămas într-o stare de tranziție si în 2008, în condițiile în care acesta nu a fost autorizat nici în acest an ca sistem alternativ de tranzacționare de către CNVM.

Sistemul Rasdaq administrat de BVB a recuperat într-o măsură mult mai redusă scăderile din 2008. Indicele compozit al sistemului, Rasdaq-C, a înregistrat o creștere de numai 8,1% în 2009, după o scădere de 55,3% în 2008; totuși, ținând cont de scăderile mai mici din 2008, randamentul cumulat al Rasdaq-C în perioada 2008 – 2009 înregistrează -51,6%, comparabil cu cel al BET pentru aceeași perioadă (-52,3%).

Acțiunile Rasdaq nu au mai captat interesul investitorilor în 2009; volatilitatea indicelui Rasdaq-C, de numai 0,89%, este cu mult sub cea a indicelui BET, de 2,58%:

Figura nr. 4.9 – Evolutia indicelui RASDAQ-C în 2009

Si ceilalți indici ai Rasdaq au avut o evoluție modestă, similară cu cea a indicelui principal al pieței. Indicele categoriei I a Rasdaq, RAQ-I, a câștigat 5,5% în 2009, în timp ce indicele categoriei a II-a a sistemului, RAQ-II, a câștigat 12,4%.

Pe piața Rasdaq scăderea lichidității a fost si mai dramatică decât pe piața reglementată a bursei. Valoarea totală a tranzacțiilor cu acțiuni pe această piață a fost de 0,6 miliarde lei în 2009, n scădere cu 63,1% fată de 2008 si cu 86,4% fată de 2007. Valoarea medie zilnică a tranzacțiilor pe piața Rasdaq, de 2,3 milioane lei în 2009, a revenit la nivelul celei din 2004.

Capitalizarea bursieră a Rasdaq a rămas relativ stabilă fată de anul precedent: 12,3 miliarde lei la sfârșitul lui 2009 fată de 12,1 miliarde lei la sfârșitul lui 2008.

Pe Rasdaq erau listate la sfârșitul anului 2009 acțiunile a 6 companii la categoria I, 9 la categoria a II-a si 1.546 la categoria de bază.

Categoria I a pieței cuprindea următorii emitenți: producătorul de cămăși Braiconf Brăila (BRCR), producătorul de echipamente electrice si electrotehnice Electromagnetica București (ELMA), producătorul de tuburi ArcelorMittal Tubular Products Roman (PTRO), șantierele navale Severnav Drobeta-Turnu Severin (SEVE) si STX RO Offshore Brăila (SNBB) si producătorul de utilaje petroliere Upet Târgoviste (UPET); Rafinăria Vega (VEGA) a fost delestata în decursul anului la cerere.

Companiile listate la categoria a II-a a pieței erau: Automatica Voluntari (AUTT), Comvex Constanta(CMVX), Construcții Feroviare Moldova (CONFM), Flaros București (FLAO), Ilefor Târgu Mureș (ILEF), Inox Măgurele (INOX), Romportmet Galați (ROMT), Bega Tehnomet Timisoara (TEHO) si Unisem București (UNISEM).

În 2009 au avut loc patru listări noi pe Rasdaq; la fel ca în anii precedenți, toate listările noi reprezintă companii rezultate din operațiuni de divizare a unor emitenți listați deja pe piață: Potis Capital Cluj (POTI), Taniro Capital Cluj (TANI), ambele rezultate din divizarea LCS Imobiliar Cluj (LCSI), Fimaro Development Cluj (FIMD), companie rezultată din divizarea Fimaro Cluj (FIMA) si Agrorent Arad (RENT), companie rezultată din divizarea Comcereal Arad (CORR).

Un număr de 193 de companii au fost delestate de pe Rasdaq în 2009.

Printre delestările notabile: Ambro Suceava (AMRO), Asigurarea Românească Asirom (ASRA), Farmaceutica Aseculap Mureș (FASU), Neferal Pantelimon (NEFE), Sanex Cluj (SANE), TMK Resita (SROY), Tractorul Brașov (TRUX) si Rafinăria Vega (VEGA).

Cei mai lichizi emitenți Rasdaq după valoarea tranzacțiilor în 2009 au fost: Automobile Craiova (AUCS), Bere Azuga (BEGY), Armax Gax (ARAX), Asigurare Reasigurare Ardaf (ARDF), Albalact (ALBZ), Prospectiuni București (PRSN), Picon București (PICO), Electromagnetica București (ELMA), Petrom Aviation (ROFU) si STX Offshore Brăila (SNBB).

Cele mai lichide companii după numărul de tranzacții încheiate în 2009 au fost: Armax Gaz, Prospectiuni, Albalact, Imotrust Arad (ARCV), Electromagnetica, Iproeb Bistrița (IPRU), Concefa Sibiu (COFI), Cemacon Zalău (CEON), Asigurare Reasigurare Ardaf si Automobile Craiova.

Rasdaq a rămas într-o stare de tranziție si în 2009, în condițiile în care piața nu a fost autorizată nici în acest an ca sistem alternativ de tranzacționare de către CNVM.

Previziuni pentru anul 2011

SIF-urile și unele acțiuni de pe piața Rasdaq ar putea să aducă printre cele mai mari câștiguri în 2011. Anul 2011 se anunță bun la Bursa de Valori București, o creștere importantă fiind estimată pentru sectorul financiar. Este de așteptat ca numărul companiilor care vor solicita finanțare prin piața de capital să crească, iar concurența dintre Bursa de Valori București (BVB) și Bursa Monetar Financiară și de Mărfuri Sibiu (Sibex) ar putea aduce noi listări în atenția investitorilor.

Istoria ultimilor ani – care ilustrează că evoluția de la BVB în prima săptămână a fiecărui an se poate extrapola pentru întregul an – a fost contrazisă doar în 2009. După o scădere de 5,22% a indicelui BET în prima săptămână a anului trecut, la final a fost marcată o majorare cu 61,68% a principalului indice al Bursei de Valori București. Scenariul este respectat însă în ceea ce privește acțiunile SIF, indicele BET-FI majorându-se cu 3,39% în prima săptămână a lui 2009 și cu 90,33% pe întregul parcurs al anului precedent.

Creștere potențială de 20-30%

Menținând acest scenariu – verificat pentru perioada 2000-2008, se poate estima că și anul 2011 ar putea fi unul cu creștere, după prima săptămână indicele BET avansând cu 8,26%, iar indicele BET-FI cu 6,07%. Și unii analiști sunt optimiști în ceea ce privește evoluția principalilor indici de la Bursa de Valori București. Răzvan Pașol, directorul Intercapital Invest, se așteaptă ca indicele BET să închidă anul cu o creștere de 20-30%, însă pe fondul unei volatilități ridicate – cu perioade de stagnare sau evoluții în tunel de preț.
În schimb, Andrei Rădulescu, senior analist la Target Capital, consideră că 2010 ar putea reprezenta un nou an al extremelor. Pentru a asista la un trend de creștere – precum cel inițiat în martie 2009 – este necesar ca piețele internaționale să se corecteze înainte. Dacă se confirmă scenariul de relansare a economiei românești, precum și scenariul de corecție pentru piețele internaționale de capital în prima parte a anului 2010, am putea asista în a doua jumătate a anului la un nou raliu mondial, conchide analistul Target Capital. Dar în următoarele 12 luni corecțiile semnificative nu pot fi evitate.
Pe lângă o tendință de creștere a indicilor, este de așteptat ca și lichiditatea să se majoreze în acest an, atât datorită aprecierilor de preț, cât și a reducerii graduale a aversiunii față de risc a investitorilor, pe măsura unor semnale mai clare cu privire la ieșirea din criză, e de părere Răzvan Pașol.

Sectorul financiar – potențial ridicat

Evoluția de ansamblu a pieței este utilă pentru investitori, dar e și mai atractivă identificarea acelor emitenți care au potențial ridicat de creștere. Pașol susține că indicele BET-FI va crește mai mult decât restul indicilor calculați de BVB ca urmare a volatilității mai ridicate și în ipoteza concretizării discuțiilor legate de majorarea pragului de deținere. O creștere pozitivă mai mare e de așteptat și pentru BET-C și Rasdaq-C, care au rămas în urma creșterilor BET în 2009, anticipează directorul Intercapital Invest. În comparație cu creșterea indicelui BET – de 61% -, indicele BET-C s-a apreciat cu numai 37,31% în 2009, în timp ce indicele Rasdaq-C cu doar 8,13%.
Dar este de preferat ca în acest an acțiunile să nu fie alese pe baza sectorului economic, fiind mai importantă selecția corectă a momentelor de intrare și ieșire în/din piață, precizează Răzvan Pașol. Totuși sunt de preferat acțiunile mai lichide de la cota BVB în acest context marcat de imprevizibilitate și de lichiditate redusă, cu accent pe sectorul financiar, mai ales că discuțiile despre majorarea pragului SIF se pot finaliza în 2010.
Printre sectoarele care ar prezenta perspective mai bune în a doua jumătate a anului 2010 se numără industria prelucrătoare – companii cu pondere ridicată a exporturilor în cifra de afaceri (industria de componente electrice, de ambalaje, industria aluminiului, industria alimentară și industria îngrășămintelor chimice) – și sectorul energetic, subliniază Andrei Rădulescu. Acestea au și pe termen mediu și lung o poziționare bună din punctul de vedere al perspectivelor de evoluție bursieră.

CONCLUZII

Funcția fundamentală a oricărei piețe de capital o reprezintă finanțarea economiei reale prin operațiuni specifice (oferte publice) precum și asigurarea cadrului optim necesar efectuării de tranzacții bursiere cu valori mobiliare. Transparența tranzacțiilor bursiere, precum și protecția investitorilor sunt de asemenea, principii și valori fundamentale ale oricărei piețe de capital, alături de funcții precum:

Formarea unui preț corect – mecanismele de formare a prețului urmăresc riguros respectarea criteriilor necesare pentru ca echilibrul cererii și al ofertei să se realizeze în punctul ce reprezintă prețul corect, acesta fiind preț reprezentativ pentru întreaga piață de referință;

Armonizarea preturilor – piața de capital realizează și difuzarea informațiilor care apoi realizează armonizarea prețurilor pe întreaga economie. Informația bursieră joacă rolul de mediator pe piața națională stabilind prețul de referință, celelalte produse sau servicii armonizându-se cu acesta;

Acoperirea riscurilor – prin intermediul mecanismelor specifice de tranzacționare pe o piață de capital, se realizează operațiuni de acoperire a riscului. Participanții la piață sunt motivați diferit, astfel încât unii sunt dispuși să preia un risc mai mare în condițiile unui profit potențial mai mare pe când alții nu sunt dispuși să riște. Transferul riscului de la participanți cu aversiune față de risc la participanți cu dispunere la risc se realizează cu ajutorul operațiunilor de acoperire a riscului (hedging);

Barometru economic – evoluția pieței de capital are un caracter de predictibilitate. Astfel, cursul stabilit prin confruntarea cererii cu oferta de active financiare devine un instrument de analiză economică și evaluare. Acesta intră în calcul pentru stabilirea politicilor economice și în același timp, devine un semnal de acțiune pentru agenți economici, guverne sau autorități locale, fiind un realist instrument de prognoză;

Feed-back economic – semnalul generat de evoluția pieței de capital devine criteriu de decizie economică, cursul bursier și indicii de bursă fiind considerați semnale pe baza cărora reacționează actorii de pe piață.

Principalele trăsături ale pieței de capital pot fi sintetizate astfel:

– piața de capital are un caracter dematerializat (simbolic), în sensul că valorile mobiliare (activele financiare) care fac obiectul tranzacțiilor, sunt emise în formă dematerializată și evidențiate prin înscriere electronică în cont. Aceste active financiare consacră deținătorilor

drepturi asupra veniturilor generate din valorificarea plasamentelor efectuate (dividende și dobânzi);

– piața de capital are un caracter liber, neîngrădit, în sensul că asigură confruntarea directă și deschisă a cererii și ofertei de capitaluri care se manifestă în mod real în economie. Menirea bursei este aceea de a pune în valoare jocul liber al forțelor pieței, excluzând orice intervenție extraeconomică, precum și orice tendință provenită din afara sau din interiorul pieței, de manipulare a variabilelor pieței, în speță a prețului;

– piața de capital este o piață organizată (reglementată) în sensul că tranzacțiile se realizează conform unor principii, norme și reguli cunoscute și respectate de participanți, cu scopul de a asigura condițiile pentru manifestarea concurenței libere. Prin reglementare se urmărește implementarea unui sistem de garantare a caracterului liber și deschis al tranzacțiilor financiare, capabil să asigure două dintre condițiile esențiale ale viabilității pieței de capital: credibilitatea și transparența acesteia. Reglementarea pieței de capital se realizează atât prin cadrul legal stabilit în fiecare țară, cât și prin reglementări bursiere emise de autoritatea de reglementare și supraveghere și alte instituții specifice pieței de capital, expresie a normelor și uzanțelor consacrate în mediul tranzacțiilor financiare;

– piața de capital este o piață reprezentativă, servind drept etalon pentru evaluarea companiilor care au emis instrumente financiare tranzacționabile, pentru care se poate determina o valoare justă prin raportarea la valoarea de piață.

În concluzie, piața de capital facilitează acumularea fondurilor necesare finanțării activității economice și dirijează fluxul fondurilor acumulate spre ramurile economice cele mai rentabile, prin operațiunile de vânzare și cumpărare de acțiuni sau obligațiuni emise de societățile pe acțiuni. Investitorii care doresc să devină proprietari și să participe la riscuri și beneficii în cadrul unei companii, achiziționează acțiuni comune, investitorii care nu doresc să-și asume riscuri și beneficii nelimitate, cumpără acțiuni preferențiale cu un venit fix și cu un risc minimal, iar investitorii care nu doresc să devină proprietari, ci numai creditori financiari, micșorându-și riscul la maximum, cumpără obligațiuni și alte instrumente cu un venit fix (titluri de stat, bonuri de tezaur, etc.).

Bibliografie

1. Anghelache Gabriela, „Pieta de capital. Caracteristici. Evoluții. Tranzacții”, Editura Economică, 2004

2. Anghelache Gabriela, Bardac Nicolae, Stancu Ion, „Piețe de capital si burse de valori”, Editura Economică, 2002

3. Anghelache Gabriela Piața de Capital in context European, Editura Economic 2009

4. Anghelache Gabriela Bursa si Piața Extrabursieră, Editura Economica 2000

5. Anghelache Gabriela Piețe de Capital si tranzacții Bursiere,Editura Ase,București 2000.

6. Badea D., „Piața de capital si restructurarea economică”, Editura Economică, București, 2000

7. Breally R., Myers S., „Principles of Corporate Finance”, Mc-Graw-Hill, sixth edition, 2003

8. Burciu Aurel, Prelipcean Gabriela, Bostan Ionel, Hapenciuc Valentin, Chașovschi Carmen, Roman Costică, Popescu Mihai, Vancea Romulus, Dîmbu Dumitru, Năstase Carmen, „Introducere în management”, Editura Economică, 2008

9. Cretoiu G., „Economie”, Editura All Beck, București, 2005

10. Cretoiu G., „Introducere în economie”, Editura Actami, București, 2003

11. Fabozzi F., Modigliani F., „Capital Markets. Institutions and Instruments”, Pretince Hall, New Jersey, 1996

12. Focsa D., „Economie contemporană”, Editura Economică, București, 2006

13. Gallois D., „Bursa”, Editura Teora, București, 1997

14. Giurgiu Aurel-Ioan, „Mecanismul financiar al întreprinzătorului”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995

15. Grigorută Maria Viorica, Prelipcean Gabriela, „Tranzacții bursiere”, Editura Universității Suceava, Suceava, 2000

16. Moroșan G., „Creditele și plasamentele bancare în titlurile de valori mobiliare”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2009

17. Mureșan Maria Economie Instituții si Integrare Europeana,Editura Ase București 2007

18. Năstase Carmen, „Macroeconomie si politici macroeconomice”, Editura Universitătii Suceava, Suceava, 2006

19. Pocan Ioan Mihaela:Politicile Monetare si Piata de Capital in Romania,Editura Economic,Bucresti 2005

20. Popa Ioan, „Bursa”, 2003

21. Popescu Vergil, „Bursa si tranzactii cu valori financiare”, Editura Asociatiei Cal Clubul Român, Bucuresti, 1993

22. Prisăcaru Ghiorghi Istoria si Evolutia Integrarii Europene ,Editura Universitara Bucuresti 2009

23. Prelipcean Gabriela, „Relatii economice internationale”, Editura Universitătii Suceava, Suceava, 2001

24. Stoica Victor Piata de Capital si Burse de Valori, Eduard Ionescu ,Editura Econimica 2001

25. Teulon, „Pietele de capital”, Institutul European, Bucuresti, 2001

26. www.bursa.ro

27. www.bvb.ro

28. www.intercapital.ro

29. www.kmarket.ro

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Integrarea In Uniunea Europeana Si Impactul Asupra Pietei Bursiere (ID: 141525)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Integrarea In Uniunea Europeana Si Impactul Asupra Pietei Bursiere

Copyright Notice

Logistica In Compania Celestica

Compresia Datelor

. Studiu Privind Normalizarea Si Armonizarea Sistemelor Contabile pe Plan International

Metode de Calculatie a Costurilor In Cadrul S.c. Pirelli Tyres S.r.l

Particularitatile Contabilitatii In Constructii

Credit Bancar

Copyright Notice

Similar Posts